Document de p ropunere de politică public ă 1) Instituția [608096]

1
Document de p ropunere de politică public ă 1) Instituția
inițiatoare Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Agenția Națională a Funcționarilor Publici

Această propunere de politică publică a fost elaborată în cadrul proiectului ”Consolidarea performanței prefecților din
România în contextul integrării în Uniunea Europeană și al descentralizării administrative și financiare”, cod SMIS
32582, implementat în perioada februarie 2012 – februarie 2014, de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici
(ANFP) în calitate de beneficia r și Ministerul Afacerilor Interne prin Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile
Prefectului (DGRIP), în calitate de partener. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul
Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, Axa prioritară 1 – Îmbunătățiri de structură și proces ale
managementului ciclului de politici publice, Domeniul major de intervenție 1.1 – Îmbunătățirea procesului de luare a
deciziilor.

În elaborarea propunerii de politică publică privind statutul pref ecților și subprefecților a fost implicat un grup de lucru
compus din reprezentanți din cadrul Secretariatului General al Guvernului, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor
Interne prin Unitatea de Politici Publice și prin Direcția Generală pentru Relați ile cu Instituțiile Prefectului, reprezentanți
ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării Regional e
și Administrației Publice, precum și echipa tehnică a furnizorului de servicii de consultanță și formare. Lucrările grupului
de lucru s -au desfășurat în perioada ianuarie – martie 2013 și au avut loc la sediul ANFP.

La momentul elaborării acestui document nu era adoptat modelul de reorganizare administrativ teritorială a României,
astfel încât informațiile, prevederile legale și datele utilizate în procesul de formulare a acest ei propuneri de politică
publică sunt cele disponibile înainte de inițierea acestei reforme în România. Cu toate acestea, indiferent de soluția ce

2
Document de p ropunere de politică public ă
1 In elaborarea acestui capitol al propunerii de politică publică precum și pe parcursul etapelor de formulare a variantelor, a u fost utilizate datele și concluziile formulate în
cadrul a 4 analize și un unui studiu elaborate în cadrul proiectului mențio nat. Acestea sunt considerate anexă la această propunere și fundamentează corespunzător datele
utilizate în cadrul acestei propuneri. Cele 4 analize sunt: ” Analiza privind evoluția istorică a termenului de prefect și numeroasele forme de exercitare a funcț iei în timp”, „Analiza
sistemelor administrative la nivel internațional cu accent pe tema nivelului regional de guvernare ”, „Analiza cadrului legislativ actual ce reglementează instituția prefectului în
România din prisma atribuțiilor, instrumentelor admin istrative pe care le deține, incompatibilităților ”, „Analiza comparativă între modelul asiatic și cel vest -european de
exercitare a prerogativelor prefectului ”, și studiul ”Studiu privind percepția asupra rolului prefectului și subprefectului ”. Informații utile au fost obținute și pe parcursul unei vizite
de lucru desfășurate în Italia la care au participat membrii grupului de lucru. Aceasta a avut ca scop documentarea și schimb ul de experiență ce stau la baza elaborării acestui
document vizând totodată fam iliarizarea participanților cu bunele practici dintr -o țară europeană cu tradiție în implementarea politicilor publice din sectorul administrativ în
ceea ce privește funcția publică. urmează a fi a doptată, rezultatele dezbaterilor și a studiilor realizate pentru a fundamenta prezenta inițiativă , se pot
dovedi utile în demersul de adaptare a prevederilor care reglementează poziționarea reprezentantului G uvernului la
nivel local , în noul context al or ganizării administrativ teritoriale, respectiv implicațiile acesteia pentru administrația
publică centrală și locală.

Cadrul general al politicii publice1
Indiferent de sistemul de organizare administrativă, cadrul instituțional de exercitare a puterii executive centrale la nivel
local are ca scop, pe de -o parte, menținerea unității administrative a statului și, pe de altă parte, facilitarea implementării
politicilor publice inițiate la nivel central și asigurarea furnizării omogene a serviciilor public e pe întreg teritoriul unui stat.
Particularitățile acestui cadru instituțional sunt diferite de la stat la stat, în funcție de o serie de factori specifici. F ie că
este vorba de state federale sau de state național unitare, cadrul instituțional al exercit ării puterii executive la nivel local
este influențat de particularitățile culturale și politice consolidate pe parcursul unor evoluții istorice specifice dar și d e
natura unor măsuri de reformă inițiate ca urmare a unor schimbări politice subite.

Indepe ndent de diversitatea variabilelor care pot afecta profilul administrativ al unui stat, există un element care se
menține constant în evoluția administrativă a diferitelor state: în fiecare din cazuri există o formulă instituțională
specifică prin care se asigură o modalitate de reprezentare, mai mult sau mai puțin unitară, a puterii centrale la nivelul
administrației publice locale. În Europa , aceste diferențe se estompează sub auspiciile unei uniuni suprastatale de forma
Uniunii Europene , care a impus anu mite ajustări diferitelor forme de organizare administrativă. Aceste ajustări, de multe
ori cu un caracter mai degrabă formal (în unele state regiunile nu au statut juridic ci numai statistic), corespund unei
tendințe de formare a unui spațiu administrativ european, fundamentat pe principii compatibile cu formele de guvernare
democratice regăsite, într -o măsură relativ asemănătoare, în toate statele din componența Uniunii. Principiul
subsidiarității precum și necesitatea creșterii calității serviciilor publ ice prin aducerea furnizării acestora cât mai aproape

3
Document de p ropunere de politică public ă de cetățeni , au impus măsuri corespunzătoare de creștere a autonomiei comunităților locale de a decide cu privire la
acele politici publice aplicabile la nivelul acestora, respectiv, de control asupra s erviciilor publice de la nivelul
administrativ corespunzător (deconcentrare/devoluție).
În administrația publică din România, prefectul reprezintă o autoritate veche, tradițională, fiind întâlnită încă înainte de
Unirea Principatelor (1859), prima utiliza re a termenilor folosiți în zilele noastre fiind în perioada Revoluției de 1848 –
1849, în Transilvania.

În prezent, funcția Prefectului este reglementată în Constituția României republicată, în Capitolul V, Secțiunea a 2 -a,
dedicată Administrației publice locale, art. 123, intitulat Prefectul . Prefectul și instituția prefectului sunt parte a
administrației publice centrale cu activitate pe plan local, noțiune care mai cuprinde și serviciile deconcentrate ale
ministerelor și ale celorlalte organe ale admini strației publice centrale din unitățile administrativ -teritoriale. Constituția
stabilește la alineatul 2 al articolului 123 faptul că “ prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și
alte organe ale administrației publice centrale di n unitățile administrativ -teritoriale ”.

Prefectul și instituția prefectului sunt reglementate prin Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului,
republicată în urma modificărilor aduse prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 340/2004. Conform Legii nr. 340/2004 “prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local ( …)
numit de Guvern la propunerea ministrului afacerilor interne ( …) garant al respectării legii și ordinii publice la nivel
local …miniștrii pot delega atribuții prefectului de conducere și control privind activitatea serviciilor publice deconcentrate
din subordine ”.

Profesionalizarea prefectului și subprefectului a fost promovată și susținută ca parte a angajamente lor de modernizare a
administrației publice și de depolitizare a funcțiilor publice asumate în cadrul procesului de aderare a României la
Uniunea Europeană. Datorită complexelor atribuții prevăzute constituțional și legal , precum și ca urmare a rolului
important al prefectului în reprezentarea G uvernului la nivel local, era necesară modificarea statutului. Aceasta a
presupus integrarea prefectului în rândul înalților funcționari publici, acest fapt având implicații asupra tuturor condițiil or
de acces în fun cție și asupra formării care să îl califice pentru ocuparea unei poziții atât de importante.

Statutul prefectului și subprefectului este definit de regimul juridic al funcției publice și prezintă importanță prin prisma
relațiilor juridice pe care le gene rează. Prefectul a fost demnitar al statului până în 2004, ulterior, prin Legea nr.
161/2003 și prin modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, acesta primind statut de înalt

4
Document de p ropunere de politică public ă funcționar public , alături de subprefect și secretar ul prefecturii (funcție transformată ulterior în subprefect). Prefectul și
subprefectul se încadrează în categoria înalților funcționari publici , și în conformitate cu art. 10 din Legea nr. 340/2004
privind prefectul și instituția prefectului (republicată) , cu modificările și completările ulterioare.

Principalele atribuții pentru această poziție , conform legislației în vigoare:
a) asigură, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a
ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice; b) acționează pentru
realizarea în județ, respectiv în municipiul București, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și dispune
măsurile necesare pe ntru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii; c)
acționează pentru menținerea climatului de pace socială și a unei comunicări permanente cu toate nivelurile
instituționale și sociale, acordând o atenție constantă prevenirii tensiunilor sociale; d) colaborează cu autoritățile
administrației publice locale pentru determinarea priorităților de dezvoltare teritorială; e) verifică legalitatea actelor
administrative ale consiliului județean, ale consiliului loc al sau ale primarului; f) asigură, împreună cu autoritățile și
organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condițiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire și intervenție pentru
situații de urgență; g) dispune , în calitate de președinte al c omit etului județean pentru situații de urgență, măsurile care
se impun pentru prevenirea și gestionarea acestora și folosește în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu
cu această destinație; h) utilizează, în calitate de șef al protecției civil e, fondurile special alocate de la bugetul de stat și
baza logistică de intervenție în situații de criză, în scopul desfășurării în bune condiții a acestei activități; i) dispune
măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea dreptur ilor și a siguranței cetățenilor, prin
organele legal abilitate; j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană; k) dispune măsuri de
aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor de integrare europeană; l) hotăr ăște, în condițiile legii,
cooperarea sau asocierea cu instituții similare din țară și din străinătate, în vederea promovării intereselor comune; m)
asigură folosirea, în condițiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând minorit ăților naționale și
serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativ teritoriale în care aceștia au o pondere de peste 20%.

În ultimii ani, practica exercitării atribuțiilor specifice poziției reprezentantului statului la nivel local a arătat apariția unor
disfuncționalități legate, pe de -o parte, de cadrul normativ al exercit ării atribuțiilor și, pe de altă parte, de realitățile
administrației publice locale.

Inițiativa unei politici publice creează premisele unui demers de clarificare a pozi ției reprezentantului puterii executive
(Guvern) la nivel local. Ace st document de politică publică identifică principalele probleme legate de statutul

5
Document de p ropunere de politică public ă reprezenta ntului Guvernului pe plan local , oferind un set de variante de soluționare a acestor probleme , precum și o
variantă recomandată spre implementare. Pentru fiecare variantă va fi prezentată o justificare temeinic a rgumentată,
precum și o evaluare estimativă a impactului pe care respectiva variantă l -ar putea avea asupra sistemului administrativ
român esc. Varianta recomandată va fi însoțită și de un plan de acțiuni pentru implementarea acesteia.
2)Formularea
problemei
Problema centrală:

Lipsa coerenței cadrului de exercitare a puterii executive centrale la nivel local prin reprezentatul acesteia, în sensul
asigurării unei dezvoltări socioeconomice unitare a teritoriului României.

Probleme specifice:

Problemele specifice sunt împărțite în următoarele categorii:
a. Probleme legate de aspectele formale/normative ale statutului reprezentantului puter ii executive la nivel local

 Numirea în funcție – numirea în posturi de prefecți și subprefecți a înalților funcționari publici sau foștilor
demnitari se realizează prin utilizarea generalizată a excepțiilor manifestate prin ocupări temporare.

Descrierea problemei

Statutul Prefectului este de reprezentant al Guvernului pe plan local (conform Art. 1, alin.(1) al Legii nr. 340/2004) , statut
preluat din Constituție cu precizie (art. 123, alin. (2)). Din perspectiva ocupării funcțiilor supuse analizei, confor m Legii nr.
188/1999 și HG nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și
mobilitatea înalților funcționari , ocuparea unei funcții vizând categoria înalților funcționari publici se face, ca regulă
general ă, prin concurs național organizat în condițiile legii, pe o funcție publică vacantă de inspector guvernamental. Cu
titlu de excepție, legiuitorul a permis ocuparea funcțiilor prin recrutare și selecție pe post, însă din analiza datelor
prezentate anual de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici , în rapoartele de management , a rezultat că în
prim ul an de aplicare a legislației s-au realizat fie confirmări pe post, fie ocupări cu caracter temporar ale unei funcții de
înalt funcționar public din cate goria prefecților și subprefecților. Ulterior, aplicându -se principiul mobilității reglementat
detaliat prin HG nr. 341/2007, o parte a înalților funcționari (referindu -ne la prefecți și subprefecți) a fost trecută în
corpul inspectorilor guvernamentali . Mai mult, în 2012, prin HG nr. 260/2012 pentru modificarea și completarea
Hotărârii Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici, managementul carierei și

6
Document de p ropunere de politică public ă mobilitatea înalților funcționari publici, legiuitorul a decis utilizarea posibilității de recrutare pe post cu titlu de regulă,
introducând obligația transmiterii de către autoritățile și instituțiile publice către Agenția Națională a Funcționarilor
Publici a “funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici vacante pentru care solicită
organizarea concursului în anul respectiv”. Statutul de înalt funcționar public al prefecților și subprefecților se aplică di n
punct de vedere legal, dar efectele acestuia, preconizate la momentul modificări i statutului din funcție politică în funcție
publică, pot fi limitate prin utilizarea excepțiilor, excepții ce ar putea conduce la o creștere semnificativă a riscului de
politizare și deprofesionalizare a funcției.

 Modificarea raporturilor de serviciu (el iberarea din funcție) – Inadvertențe la nivel normativ între prevederile
care reglementează statutul reprezenta ntului puterii executive la nivel local și condițiile aplicării principiului
mobilității.

Descrierea problemei

Raportat la nevoia de profesion alizare a categoriei prefecților și subprefecților, se constată dificultatea actuală de a
realiza acest lucru din cauza deselor schimbări în funcție. O analiză arată că , în ultimii 7 ani, peste 140 de prefecți și
subprefecți au trecut prin această funcție publică. Acest lucru reflectă , în fapt , o profundă instabilitate în exercitarea
funcțiilor (spre deosebire de dispozițiile legale ce impun aplicarea principiului stabilității), incapacitatea administrativă de
susținere a continuității în exercitarea funcți ei de reprezentare a Guvernului în teritoriu, precum și lipsa valorificării
corespunzătoare a competențelor și experienței persoanelor numite în respectivele funcții.

Este important ă respectarea statutul ui de înal t funcționar public în corelare cu aplicar ea principiului mobilității prevăzut
de H.G. nr. 341/2007. Anumite excepții: organizarea concursului național pentru înalți funcționari publici, confirmările pe
post, exercitarea funcției de conducere cu caracter temporar (6 luni), numirea temporară pe o f uncție publică din
categoria înalților funcționari publici, utilizate după adoptarea legislației privind prefecții și subprefecții și în paralel , celei
privind înalții funcționari publici, trebuie evitate, pentru a finaliza profesionalizarea corpului înalț ilor funcționari publici.

Încetarea mandatului se realizează , cel mai frecvent , prin aplicarea mobilității în funcție într -una din situațiile prevăzute
de lege: pentru eficientizare și în interesul funcționarului public sau pentru un interes public. Aceas tă practică a
mobilității, destinată să îmbunătățească calitatea corpului de funcționari publici și să promoveze eficiența în exercitarea
funcției (H.G. nr. 341/2007 etc.), până în prezent, nu a reușit să genereze progrese remarcabile la nivelul indicatori lor

7
Document de p ropunere de politică public ă menționați. În măsura în care aceasta este utilizată conform percepției publice privind aplicarea legii doar pentru a
înlocuirea prefecților și subprefecților, se poate prezuma un conflict cu dezideratele de profesionalizare asumate odată
cu apariția a ctualizărilor legislative privind această categorie a funcționarilor publici (după 2006).

 Drepturi și obligații – nerespectarea dreptului la perfecționare profesională a reprezenta ntului puterii executive
(Guvern) (prefect și subprefect).

Descrierea p roblemei

Înalții funcționari publici, inclusiv prefecții și subprefecții, își dezvoltă cariera în baza aplicării principiului mobilită ții, art. 2
din Hotărârea de Guvern nr. 341/2007 enunțând: Mobilitatea înalților funcționari publici cuprinde ansamblul a ctivităților
și deciziilor generatoare de modificări ale raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici de la data intrării în
categoria înalților funcționari publici până în momentul încetării raporturilor de serviciu în condițiile legii, real izate în
interes public, pentru eficientizarea activității autorităților și instituțiilor publice, precum și pentru dezvoltarea
profesională a înalților funcționari publici. Mobilitatea, totuși, nu trebuie să devină mai frecventă decât perioada
necesară un ui funcționar, chiar prefect sau subprefect, pentru a putea oferi rezultate în noul context profesional în care
a fost numit. Acest element este important pentru că poate genera dezinteres și deprofesionalizare, dar și din cauza
faptului că, așa cum rezult ă din instrumentele de motivare ale schimbărilor legislative aduse în contextul modificării
statutului prefectului și subprefectului din funcție cu caracter politic în funcți e publică, scopul inițial a vizat tocmai
depolitizarea și crearea unui corp de spe cialiști. De la apariția H.G. nr. 341/2007, mobilitatea a fost aplicată frecvent, mai
ales în interes public, iar prefecții și subprefecții au fost numiți în funcții publice de inspectori guvernamentali, din car e
au plecat ulterior să ocupe alte posturi în administrație (secretaride ministere etc.) sau au optat pentru încetarea
raporturilor de serviciu.

Se prevede și obligația decidentului de a informa funcționarii publici cu privire la termenii mobilității. Acest aspect este
pur formal, pentru că înaltul funcționar nu poate refuza mobilitatea, sub sancțiunea încetării mandatului său.

Obligația de participare la cursur i de perfecționare este afectată atât de capacitatea financiară limitată a instituțiilor
prefectului , cât și de lipsa unei strategii națio nale de formare destinate prefecților și subprefecților , afectând evoluția
profesională a acestora.

8
Document de p ropunere de politică public ă Nu există o programă special construită pentru pregătirea profesională a prefecților și subprefecților, în timpul exercitării
funcțiilor, corelată cu nevoi le profesionale reale, în special pentru cele care se referă la modul de exercitare a atribuțiilor.
Pe de altă parte, participarea acestora la programele de formare ține mai degrabă de oferta de formare și bugetele pe
care ordonatorul principal de credite le aprobă anual, fapt ce conduce de multe ori la lipsa efectivă a unor oportunități
reale de formare profesională. În momentul de față, dreptul și obligația prefecților și subprefecților de a -și îmbunătăți în
mod continuu (pe durata exercitării atribuțiilo r funcției pe care o ocupă) abilitățile și pregătirea profesională sunt
prevăzute doar în Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.

Până în prezent, formarea și perfecționarea iniț ială a acestei categorii de funcționari publici nu s -a realizat pe baza unei
strategii de formare, ci prin programe de formare organizate de către Institutul Național de Administrație (prin
organizarea a cinci cicluri ale Programului de formare specializat ă pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare
categoriei înalților funcționari publici în perioada 2005 – 2009) și din anul 2010 de către ANFP, și prin vizite de studiu, în
cadrul unor proiecte finanțate din fonduri de pre -aderare sau prin acordur i de cooperare bilaterală , precum și prin
organizarea, în continuare a Programelor de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice corespunzătoare
categoriei înalților funcționari publici . Cu toate acestea , se impune necesitatea dezvoltării și actualizării programelor de
formare continuă pentru prefecți și subprefecți.

 Incompatibilități – neconcordanțe în reglementarea regimului incompatibilităților.

Descrierea problemei

Incompatibilitățile privind funcția de membru al Guvernului și alte fu ncții publice de autoritate din administrația publică
centrală și locală includ și dispozițiile aplicabile prefectului și subprefectului. În legislație, deținătorilor celor două
categorii de funcții li se aplică întregul regim de incompatibilități și confl icte de interese, cuprins în Legea nr. 161/2003 –
o dată prin raportarea la individualizarea funcțiilor (dispoziții direct și exclusive aplicabile) și o dată prin raportarea l a
regulile stabilite pentru funcționarii publici, în general (Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; Legea nr. 176/2010
privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modifica rea și completarea Legii nr. 144/2007
privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și
completarea altor acte normative). Se impune corelarea dispozițiilor legale din această materie.

9
Document de p ropunere de politică public ă
b. Prob leme legate de atribuțiile reprezenta ntului puterii executive (Guvern) la nivel local

 Atribuții privind conducerea serviciilor publice deconcentrate – necorelare între rolul care revine prefectului și
instrumentele administrative aflate la dispoziția a cestuia.

Definirea problemei

Rolul prefectului în acest domeniu este prevăzut de dispozițiile art. 123 alin. 2 și 5 din Constituție, potrivit cărora
prefectul “conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe centrale din un itățile
administrativ – teritoriale și dispozițiile art. 4 alin. 1 din Legea nr. 340/2004, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, „Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administra ției
publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ -teritoriale”.

Reglementarea privind conducerea deconcentratelor este contradictorie: pe de o parte, fiecare serviciu public
deconcentrat se organizează de cătr e ministerul de resort care numește conducătorul serviciului public deconcentrat,
aflat în subordinea ministerului, iar pe de altă parte, prefectul “conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate”.

O primă problemă este chiar definirea noțiunii de “conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale
celorlalte organe ale … ”, noțiune ce presupune un anumit tip de subordonare sau de roluri în procesul decizional (de
subordonare ierarhică mai ales sau, dacă nu, cel puțin de avizare conformă). În prezent, conform legislației, deși se
instituie calitatea prefectului de conducător al serviciilor publice deconcentrate, nu există suficiente instrumente
specifice rolului încredințat. Legislația nu prevede în acest sens nici măcar un aviz consultativ în procesul de numire a
conducătorilor serviciilor publice deconcentrate. Legislația instituie atribuția prefectului de a acorda avize consultative
pentru proiectul de buget al serviciului public deconcentrat și pentru execuția bugetară. Aceast ă atribuție nu este de
natură a constitui un instrument real în concretizarea rolului încredințat prefectului în domeniu, datorită caracterului
consultativ al avizelor care ar putea sau nu să fie luate în considerare de către decidentul real (ministrul de resort).

Până în prezent, nu a fost adoptată o listă nominală cu instituțiile care se află în sfera reglementată de legea 340/2004.
La art. 3 (2), legea prevede că: “lista serviciilor publice deconcentrate prevăzute la alin. (1) se aprobă și se actualizea ză la
propunerea ministrului internelor și reformei administrative, prin decizie a primului -ministru.” Faptul că anumite

10
Document de p ropunere de politică public ă structuri teritoriale de stat nu sunt recunoscute, în cadrul legislației specifice fiecărui minister sau organ al administraț iei
public e centrale ca servicii publice deconcentrate, creează disfuncționalități, mai ales în ceea ce privește constituirea
Colegiului Prefectoral, din cauza faptului că prefectul nu va ști niciodată care sunt instituțiile pe care le convoacă pentru
participarea l a aceste ședințe.

 Alocarea resurselor – insuficiența resurselor pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor.

Definirea problemei

Resursele pe care prefectul le are la dispoziție sunt insuficiente în raport cu volumul de activitate și diversitatea
domeniilor în care acesta are prevăzute atribuții.

 Prefectul și gestionarea situațiilor de urgență – întârzierea reacției la evenimentele neprevăzute din cauza
mecanismului neadecvat de alocare a resurselor.

Definirea problemei

Nu este asigurat acces ul în timp util al Instituției P refectului la resursele necesare pentru limitarea efectelor produse de
situațiile de urgență. Mecanismul instituit prin reglementările legale prevede faptul că prefectul poate solicita prin
fundamentarea și transmiterea unui proiect de Hotărâre a Guvernului, alocarea unor sume de bani din Fondul de
intervenție sau Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

În practică, resursele financiare și tehnice necesare declanșării unei reacții imediate la producerea evenimen telor
neprevăzute sunt furnizate, în cea mai mare parte, prin grija autorităților administrației publice locale.

 Controlul de legalitate – suspendarea de drept a actelor atacate de prefect, opționalitatea plângerii prealabile,
capacitatea instituțională d eficitară, necorelarea legislativă privind actele supuse controlului de legalitate, lipsa
prevederii de sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de transmitere a actelor administrative de către
secretarul UAT -ului, posibilitatea afectării intereselor cole ctivităților locale ce efect al exercitării controlului de
legalitate asupra unora dintre actele administrative emise de către autoritățile publice locale.

11
Document de p ropunere de politică public ă
Definirea problemei

Obligația legală de transmitere a documentelor rezidă în Legea administrației publice locale nr. 215/2001, art. 115,
conform căruia “primarul, consiliul local și consiliul județean trebuie să comunice prefectului, în mod obligatoriu, actele
emise”. Acestea sunt transmise de către secretarul unității administrativ -teritoriale, confor m art. 117, care are obligația
de a: “asigura gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre consiliul local și primar, respectiv consiliul
județean și președintele acestuia, precum și între aceștia și prefect”. Legea nu prevede în acest mo ment, sancțiuni
pentru nerespectarea acestei obligații.

Din dispozițiile legale nu rezultă direct obligația de transmitere a actelor adoptate decât pentru primar, consiliul local și
consiliul județean (art. 115), și nu în ceea ce privește dispozițiile pre ședintelui consiliului județean, aceasta rezultând
totuși indirect (art. 106). În realitate, deși prevederile legale nu sunt unificate la nivel de legislație, prefecții verific ă
pentru legalitate și dispozițiile președintelui consiliului județean dar autor itățile locale ar putea să se prevaleze de
această necorelare a textelor legislative.

O altă problemă identificată vizează capacitatea instituțională deficitară de a analiza pe formă și fond un număr
semnificativ de hotărâri și dispoziții. Verificarea leg alității se realizează la nivelul instituției prefectului prin intermediul
consilierilor juridici din cadrul structurii cu atribuții în domeniul verificării legalității și contencios administrativ , care face
parte din aparatul de specialitate al prefectulu i. Procedural, această verificare se realizează prin: comunicarea actelor
administrative, verificarea efectivă a legalității pe fond și pe formă a actelor, derularea opțională a procedurii prealabile ,
sesizarea instanței de contencios administrativ și repr ezentarea în instanță. Cantitativ, analiza perioadei 2000 -2009
indică faptul că au fost verificate 22.508.163 acte, dintre acestea fiind considerate ilegale 56.436 acte. Din punct de
vedere al resurselor umane pe care le coordonează, capacitatea prefectulu i și instituției prefectului de a verifica actele
administrative supuse controlului de legalitate este limitată. În practică, s -au constatat probleme majore în ceea ce
privește analiza conținutului economic al unor acte, conținut a cărui legalitate nu poat e fi determinată prin cunoștințele
strict juridice ale consilierilor juridici.

O cauză suplimentară a acestei probleme este lipsa unei funcții de management la nivelul instituției prefectului cu
pregătire juridică , care ar putea contribui prin expertiza d eținută la realizarea în bune condiții a atribuțiilor legale.

12
Document de p ropunere de politică public ă Una dintre problemele majore se referă la faptul că s -a pierdut o modalitate de mediere între părți, prin caracterul
opțional prevăzut de legea contenciosului administrativ referitor la plâng erea prealabil ă inițierii acțiunii în instanță de
contencios, cu privire la actele autorităților administrației publice locale. Totuși, urmărind în practică modalitatea de
aplicare a controlului de legalitate, se observă că și în prezent, prefecții aleg să utilizeze în mod prioritar această
procedură, față de procedura atacării directe la instanța de contencios administrativ a actului ilegal sau prezumat a fi
ilegal.

O altă problemă este reprezentată de efectele negative asupra comunităților locale generat e de consecințele atacării în
instanță a actelor administrative emise/adoptate de către autoritățile administrației publice locale. În cazul în care
prefectul decide să introducă o acțiune având ca obiect anularea sau modificarea unui act administrativ, su spendarea
intervine de drept fără a exista o modalitate de contracarare a consecințelor prin exercitarea unui control asupra
efectelor pe care această inițiativă le produce.

3) Denumirea
politicii Clarificarea statutului, rolului și atribuțiilor prefect ului în sensul creșterii eficienței reprezentării Guvernului la nivel local .
4) Scop
Îmbunătățirea reprezentării Guvernului la nivel local în vederea creșterii eficienței implementării politicilor
guvernamentale , și a calității serviciilor publice furniz ate la acest nivel.

5) Obiective
generale/
obiective
specifice
Obiectiv general 1
Asigurarea coerenței coordonării furnizării de servicii publice la nivel local în vederea îmbunătățirii calității acestora.

o Obiectiv specific 1.1. – Clarificarea statutul ui, rolului și atribuțiilor prefectului în cadrul sistemului administrativ în
contextul procesului de regionalizare.
o Obiectiv specific 1.2. – Corelarea cantitativă și calitativă a resursei umane din instituția prefectului cu atribuțiile
reprezenta ntului gu vernului la nivel local.
o Obiectiv specific 1.3. – Adecvarea resurselor financiare alocate la nevoile identificate în urma arm onizării legislației
specifice.

Obiectiv general 2
Consolidarea rolului reprezenta ntului guvernului în procesul de comunicare și c oordonare a implementării la nivel local a
prevederilor documentelor programatice inițiate la nivel central, respectiv, în procesul de elaborare a inițiativelor de la

13
Document de p ropunere de politică public ă nivel local.

o Obiectiv specific 2.1 . – Îmbunătățirea setului de instrumente administrativ e în vederea eficientizării mecanismelor de
gestionare a situațiilor de urgență și coordonarea serviciilor publice deconcentrate.
o Obiectiv specific 2.2. – Dezvoltarea de mecanisme de comunicare la nivel local cu implicarea tuturor actorilor
instituționali implicați în procesul decizional (protocoale de colaborare, reguli de comunicare).
Obiectiv specific 2.3. – Consolidarea instrumentelor de monitorizare și control la dispoziția reprezenta ntului
guvernului la nivel lo cal.

6) Beneficiari
Beneficiari direc ți

– corpul înalților funcționari publici
– potențiale persoane interesate î n ocuparea funcțiilor de prefect și subprefect
– funcționari publici și personal contractual din cadrul Instituțiilor Prefectului

Beneficiari indirecți

– Guvernul, ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale
– personalul din cadrul serviciilor publice deconcentrate
– aleșii locali
– personalul din cadrul administrației publice locale
– cetățenii care relaționează cu instituția prefectului
– societatea ci vilă, sindicate, patronate etc.

7) Variante de
soluționare
În cazul fiecărei variante au fost prezentate obiectivele pe care aceasta urmează să le îndeplinească. Obiectivele sunt
aceleași pentru toate variantele, deoarece fiecare răspunde într -un fel di ferit problemelor semnalate. Variantele constau
în seturi distincte de activități a căror realizare conduce la atingerea obiectivelor, respectiv , la rezolvarea problemelor
semnalate. Pentru fiecare variantă au fost formulate principalele particularit ăți referitoare la statutul, rolul și atribuțiile
prefectului , precum și la instrumentele administrative ș i manageriale pe care acesta le are la dispoziție . De asemenea,
sunt menționate rezultatele fiecărei activităț i. Impactul fiecărei variante se referă la consecințele pe care aplicar ea
variantei ar putea să le aibă î n ceea ce privește coerenț a administrativ ă, respectiv , calitatea serviciilor publice sau a

14
Document de p ropunere de politică public ă

eficienței implementării Programului de Guvernare.

Având în vedere că documentul se află în etapa de propunere de politică publică, corelat cu incertitudinea în ce ea ce
privește adoptarea unui modelul de reorganizare administrativ teritorială a României, grupul de lucru nu a avut la
dispoziție toate datele și instrumentele necesare pentru a estima impactul b ugetar pentru fiecare dintre cele 3 variante
propuse.

Dintre variantele identificate, o atenție deosebită a fost acordată variantei recomandate spre implementare. Aceasta a
fost analizată și prezentată într -un mod mai detaliat , comparativ cu celelalte va riante (prezentare, justificare selecție
dintre celelalte variante, respectiv , plan de acțiuni ). În procesul de elaborare a politicii publice și de selecție a variantei
recomandate a fost utiliz at un set de criterii. Fiecăruia dintre aceste criterii i s -au alocat ponderi corespunzătoare.
Criteriile , precum și ponderile au fost stabilite în cadrul grupului de lucru.

Pentru varianta recomandată au fost expuse principalele avantaje comparativ cu celelalte variante propuse, precum și
motivele considerate în c adrul de grupului de lucru ca fiind suficient de întemeiate pentru recomandarea variantei. De
asemenea, va fi prezentat planul de acțiuni pentru implementare.

Variantele identificate:

Varianta 1. Prefect asumat politic de Guvern
Varianta 2. Prefect înalt funcționar public – rol întărit de reprezentare a Guvernului în teritoriu
Varianta 3. Prefect înalt funcționar public cu adecvarea la atribuții a instrumentelor administrative aflate la dispoziția sa

15
Document de p ropunere de politică public ă VARIANTA 1. PREFECT ASUMAT POLITIC DE GUV ERN

Principala caracteristică a acestei variante de rezolvare a problemelor semnalate în ceea ce privește exercitarea funcției de prefect
este reprezentată de statutul de demnitar pe care îl propune pentru prefect. În această prima variantă , prefectul est e numit politic ,
odată cu Guvernul ale cărui politici le implementează la nivel local. Aceasta variantă, existentă în unele state, permite un mai bun
control asupra politicilor inițiate la nivel local , concomitent cu o asigurarea unei responsabilizări politice crescute a reprezenta ntului
Guvernului în teritoriu.

Această variant ă propune modif icări la nivel normativ , precum ș i un set de prevederi corespunzătoare ocupării pe criterii politice a
poziției de prefect. Ca și contrapondere la caracterul politic al funcției, la nivelul instituției prefectu lui este înființată funcția publică
de secretar, concomitent cu desființarea funcției de subprefect . Rolul secretarului este de a menține continuitatea la nivel
managerial î n condițiile schimbării Guvernului , res pectiv a prefectului , precum și realizarea în condiții de maximă obiectivitate a
controlului de legalitate .

Un alt element de no utate propus de aceasta variantă este reprezentat de armonizarea legislației referitoare la relația de
subordonare î ntre insti tuția prefectului ș i serviciile publice deconcentrate. Aceasta măsură soluționează , conform acestei variante,
problemele generate la ora actual ă de diferitele inadvertențe î ntre atribuțiile prefectului ș i instrumentele administrative și
manageriale aflate la dispoziția acestuia.

Informațiile cu privire la consecințele la nivel administrativ ale modificărilor statutului, respectiv cele generate de adecvarea
instrumentelor aflate la dispoziția prefectului pentru îndeplinirea atribuțiilor , sunt menționate î n descrierea variantei prezenta tă în
format tabelar mai jos . Acestea vor fi obținute pe baza unor rapoarte elaborate la nivelul fiecărei instituții a prefectului . Fiecare
dintre aceste rapo arte va conține informații detaliate ș i adaptate la nevoile fiecărei instituții (informații cu caracter administrativ –
noi posturi necesare, restructurări , alocări financiare). Conform acestei variante, prefectul va elabora rapoarte periodice cu privire la
modalitatea de implementare a diferitelor politici guvernamentale. Această activitate urmează a fi coordonată la nivel central prin
instituțiile cu atribuții referitoare la implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor guvernamentale.

16
Document de p ropunere de politică public ă Obiective generale și
specifice Activități Rezultate Impact
Obiectiv general 1 . Asigurarea coerenței coordonării furnizării de servicii publice la nivel local în vederea îmbunătățirii calității acestora.

Obiectiv specific 1.1.
Clarificarea statutului,
rolului, atribuțiilor
prefectului în c adrul
sistemului
administrativ î n
contextul procesului de
regionalizare
1.1.1 Modificări legislative ( Legea nr. 340/2004 –
capitolul 1 dispoziții generale si Legea nr. 161-
2003 , Legea 188/1999 ):
Statut (drepturi și îndatoriri) – modificarea
prevederilo r privind statutul, drepturile și
îndatori rile î n sensul tran sformării funcției
prefectului în funcție politică :
– prefectul este funcție de demnitate publică
numit de către Guvern în baza propunerii
primului -ministru , după consultarea
Ministrului Afacerilor Interne ;
– condiții de ocupare a funcț iei – cetățenie
română, domiciliul în România, studii
superioare, vârsta minimă 30 ani, nu a fost
condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni
contra umanității, contra statului sau contra
autorității, de serviciu sau în legătură cu
serviciul, care împied ică înfăptuirea justiției, de
fals ori a unor fapte de corupție sau a unei
infracțiuni săvârșite cu intenție, care ar face -o
incompatibilă cu exercitarea funcției, cu
excepția situației în care a intervenit
reabilitarea să nu fi fost condamnat penal
pentru o pedeapsă privativă de libertate .
– vor fi armonizate prevederile legale privind
îndatoririle și drepturile prefecților conform
funcțiilor publice de conducere ocupate politic
din cadrul administrației publice centrale
(secretari de stat) – Legea nr. 90/2001. -Adoptarea proiectelo r
actelor normative
conținând modificări
legislative; – Îmbunătățirea comunicării
pe filiera politică intre
decidenții politici de la nivel
local respectiv ,
reprezentanții G uvernului la
nivel local;
– Posibilitatea apariției unei
comunicări defec tuoase la
nive l instituțional în cazul î n
care prefectul și aleșii locali
fac parte din partide politice
diferite ;
– Responsabilizarea sporită a
prefectului față de
obiectivele și angajamentele
politice ale Guvernului.

– Profesionalizare a și
asigurarea continuității
mana geriale a instituției
prefectului ca urmare a
înființării funcției de
secretar la nivelul instituției
prefectului ;
– Desființarea funcț iei publice
de subprefect urmată de
reducerea corespunzătoare
a postu rilor aferente
acesteia;

17
Document de p ropunere de politică public ă – adaptarea poziției prefectului la atribuțiile
corespunzătoare unei posibile reprezentări a
Guvernului la nivel regional.
Rol:
Prefect:
– modificări legislative conform cărora
prefectul este reprezentantul politic la nivel
local al G uvernului , fiind însărcinat cu
implementarea programu lui de guvernare la
nivel local.
Secretarul instituției prefectului :
– desființarea funcției de subprefect ș i crearea
unei funcții publice de secretar al instituției
prefectului , care conduce activitățile de
control de legalitate, contencios administrativ,
organizarea tehnică a proceselor electorale,
eliberarea apostilei, reconstituirea dreptului de
proprietate
– condiții – generale , similare celor stabilite
prin lege pentru funcțiile publice de conducere
de secretar al UAT de nivel județean; specifice :
absolvent de studii universitare în domeniul
juridic si studii postuniversitare / de masterat î n
management sau administrație publică ;
– obligație de perfecționare profesională
continuă în domeniile specifice funcției;
– Angajarea răspunderii disciplinare , inclusiv
destituirea de către prefect numai la
propu nerea unei comisii de disciplină speciale
constituite la nivel central.
Atribuții:
– conducerea serviciilor publice deconcentrate – Concretizarea atribuției de
conducere a serviciilor
publice deconcentrate prin
aplicarea principiului
subordonării ierarhice ;
– Reducerea timpilor de
reacție in cazul p roducerii
situațiilor de urgență precum
și creșterea eficienț ei
activităților de prevenire a
producerii acestora.

18
Document de p ropunere de politică public ă – preluarea serviciilor publice decon centrate
ca servicii/direcții în cadrul instituției
prefectului (cu excepția celor ce vor fi
transferate autorităților locale/regionale).
– Situații de urgență – fond de intervenție la
dispoziția prefectului pentru situații deosebite.

Obiectiv specific 1.2.
Corelarea cantitativă și
calitativă a resursei
umane din instituția
prefectului cu
atribuțiile
reprezenta ntului
Guvernului la nivel
local;
1.2.1. Realizarea de rapoarte de evaluare privind
necesarul de resurse umane la nivelul fiecăr ei
instituții a prefectului în conformitate cu noile
atribuții . – Rapoarte de evaluare
realizate și centralizate;
– Îmbunătățirea capacită ții
instituționale î n raport cu
atribuți ile reprezenta ntului
Guvernului î n teritoriu;
– Eficientizarea implementării
politicilo r guvernamentale la
nivel local;
– creșterea nivelului de acces
la informații privind
implementarea la nivel loca l a
politicilor guvernamentale;
– îmbun ătățirea
competenț elor profesionale
necesare conform
modificărilor inițiate. 1.2.2. Real izarea de diagnoze organizaționale la
nivelul tuturor instituțiilor prefectului în vederea
stabilirii profilului noilor organigrame ș i a statului
de funcții . – Diagnoze
organizaționale
realizate la nivelul
tuturor instituțiilor
prefectului ;
1.2.3.Modifi carea ș i completarea prevederilor
legale privind structura organizatorică ș i numărul
de personal al instituției prefectului .

– Prevederile legale
modificate ș i
completate privind
structura organizatorică
și numărul de personal
al prefectului;
1.2.4. S tabilirea unui mecanism de monitorizare a
activității prefectului din punctul de vedere al
implementării la nivel l ocal a programului de
guvernare. – Mecanism de
monitorizare a activității
prefectului realizat;

1.2.5. Adapt area programelor de pregă tire a
personalului instituțiilor prefectului ca urmare a
modifică rii statutului prefectului și potrivit nevoilor
de instruire identificate . – analiză a nevoilor de
instruire realizată;
– Program de pregătire
a personalului
instituțiilor prefectului
realiza t;
Obiectiv specific 1.3. 1.3.1. Realizarea de rapoarte la nivelul fiecărei – Rapoarte realizate ; – Adaptarea bugetului alocat

19
Document de p ropunere de politică public ă Adecvarea resurselor
financiare a locate la
nevoile identificate î n
urma armonizării
legislației specifice instituții a prefectului privind necesarul de resurse
financiare implic ate de modificările privind statutul
prefectului . prin MAI instituțiilor
prefectului la noile condiții de
exercitare a funcției .
1.3.2. Centralizarea rapoartelor ș i stabilirea
modificărilor bugetare corespunzătoare . – Rapoarte centralizate
și modificări bugetare
realizate.
Obiectiv 2. Consolidarea rolului reprezenta ntului G uvernului în procesul de comunicare și coordonare a implementării la nivel local a
prevederilor documentelor programatice inițiate la nivel central, respectiv în procesul de elaborare a inițiativelor de la nivel local
Obiectiv specific 2.1 .
Îmbunătățirea setului
de instrumente
administrative ș i
financiare aflate la
dispoziția prefectului în
vederea eficientizării
mecanismelor de
gestionare a situațiilor
de urgență și
coordonarea serviciilor
publice deconcentrate
2.1.1 . Introducerea unei modalităț i simplificate de
accesare rapidă în cazuri de urgență a fondurilor
de rezervă (fondul de intervenție , fon dul de
rezervă la dispoziția Guvernului, alocările
financiare cu destinație specială constituite la
nivelul bugetelor APL -urilor). – Proceduri simplificat e
identificate și
implementate; – Eficientizarea procesului
de gestionare a situațiilor de
urgență , reducerea
efectelor negative genera te
de situațiile de urgență ;

– Creșterea capacită ții
instituționale combinate de
intervenție î n cazul apariției
situațiilor de urgență .
2.1.2. Dezvoltarea de programe de pregătire
profesională destinate personalului propriu
precum si al personalului instituțiilor reprezentate
în comitetul județean pentru situații de urgență . -Programe de pregătire
profesional ă dezvoltate;
2.1.3. Realizare de manuale destinate prefectului
pentru fiecare situație generatoare de risc. -Manuale realizate si
disponibil e la nivelul
instituțiilor prefectului;
2.1.4. Introducerea unei reglementă ri privind
posibilitatea prefectului de a sancționa
nerespectarea hotărârilor comitetului județean
pentru situații de urgență . -Modificări ale
reglementarilor privind
funcțion area comitetului
județean pentru situații
de urgență ,
2.1.5. Adoptarea prin Hotărâre de Guvern a listei
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor ș i
a celorlalte organe ale administrației publice
centrale. -Hotărârea de Guvern
adoptată .
Obiec tiv specific 2.2. –
Dezvoltarea de 2.2.1. Elaborarea unui protocol si a unor procedur i
de colaborare în situații de urgență între diferite -Protocol ș i proceduri de
colaborare diseminate – Creșterea calităț ii și
eficienț ei proces ului de

20
Document de p ropunere de politică public ă mecanisme de
comunicare la nivel
local cu implicarea
tuturor actorilor
instituționali implicați
în procesul decizional
(protocoale de
colaborare, reguli de
comunicare).
instituții de la nivel local , diseminat/ disemin ate la
nivelul comitetului județ ean pentru situații de
urgență . comunicare;
– Eficientizarea circulației
documentelor
administrative între
diferitele instituții implicate ; 2.2.2. Elaborarea unor strategii ș i a unor proceduri
de comunicare a politicilor guvernamentale inițiate
la nivel central ș i a căror impl ementare la nivel
local este realizată prin intermediul prefectului . -Strategii ș i proceduri de
comun icare elaborate la
nivelul tuturor instituțiilor
prefectului ;
2.2.3. Introducerea unor programe informatice de
management al documentelor ș i al informaț iei la
nivelul instituției prefectului și integrarea acestora
cu ale celorlalte instituții implicate . -Programe informatice
integrate de management
al documentelor și al
informației concepute ș i
dezvoltate la nivelul
instituției prefectului ;
Obiectiv sp ecific 2.3.
Consolidarea
instrumentelor de
monitorizare și control
la dispoziția
reprezenta ntului
Guvernului la nivel
local.
2.3.1.Reintroducerea obligativi tății procedurii
prealabile ca și condiț ie necesar ă introducerii unei
acțiuni î n insta nță î mpotriv a unui act emis sau
adopt at de o autoritate a administraț iei publice
locale . -Modificarea legislației
contenciosului
administrativ în domeniu ;

– Scăderea numărului de
acțiuni introduse în instanță
care va conduce la
degrevarea activităț ii
insta nțelor și a
compartimentelor juridice
responsabile cu
reprezentarea în instanță a
instituț iei prefectului ;
– Eficientizarea procesului
de reglementare la nivelul
autorităț ilor locale;
– Îmbunătățirea procesului
de comunicare între
instituția prefectului ș i
auto rităț ile APL;
– Soluț iona rea cu celeritate
a litigiilor între prefecți și
autorităț ile locale. 2.3.2. Introducerea de sanc țiuni pentru
nerespectarea termenelor de transmitere a actelor
care fac obiectul controlului de legalitate de că tre
secretarul UAT . -Completar ea cadrului
legislativ pr ivind
activitatea secretarului
UAT.
2.3.3. Abrogarea instituției suspendă rii de drept a
actelor administrative atacate în contencios
administrativ î n exercitarea controlului de
legalitate. -Modificarea Constituției
și a legislației
contenciosului
administrativ în domeniu .

21
Document de p ropunere de politică public ă VARIANTA 2 – PREFECT ÎNALT FUNCȚIONAR PUBLIC CU ROL ÎNTĂRIT DE REPREZENTARE A GUVERNULUI ÎN TERITORIU

O altă variant ă identificată în cadrul grupului de lucru este repre zentat ă de cea în care prefectul este î nalt func ționar public . Această
variantă propune o consolidar e a atribu țiilor, rolului și a instrumentelor aflate la dispoz iția prefectului . Una dintre p rincipalele
modific ări față de condițiile impuse de prevederile actuale vizează condi țiile suplimentare pentru ocuparea funcț iei de prefect.

Conform a cestei variante , ocuparea poziției de prefect presupune un parcurs profesional anterior , care să dovedească un î nalt nivel
de profesionalism , precum ș i existenț a unei atitudini neutre din punct de vedere politic . Statu tul de funcționar public pe care
prefectul î l are conform acestei variante , prezintă o serie de implicaț ii referitoare la condițiile impuse de actuala legislaț ie privind
apartenenț a la corpul î nalților func ționari publici. Suplimentar , sunt ad ăugate o serie de condiții legate de experiența profesională
anterioară și nivelul de pregă tire. Ocuparea poziției de prefect se realizează prin concurs.

Un element de noutate în ceea ce priveș te atribuț iile prefectul ui este reprezentat de activită țile de monitorizare la ni vel local a
stadiului implementă rii politic ilor publice guvernamentale iniț iate la nivel central (preluarea atribuțiilor de monitorizare și control
îndeplinite î n prezent la nivelul serviciilor publi ce deconcentrate și a resurselor aferente ).

În afară de aceste aspecte generale , în cadrul acestei variante este detaliat ă adecvarea atribuț iilor la instrumentele a dministrative
aflate la dispoziț ia prefectului (controlul de legalitate, situații de urgen ță etc).

Impactul asupra bugetului va fi stabilit ca urmare a rapoar telor realizate la nivelul fiecărei instituț ii a prefectului ca urmare a
modifică rilor propuse în ceea ce privește atribuțiile ș i rolul prefectului. Fiecare dintre ra poartele realizate v a include ș i o compo nentă
care va conține informaț ii cu privire l a necesarul de personal , precum ș i cuantumul alocărilor financiare corespunzătoare .

Această variantă este cea recomandată de grupul de lucru. O justificare a selecț iei, precum și un plan de acțiuni vor fi prezentat e în
capitolele următoare ale propunerii de politică publică .

22
Document de p ropunere de politică public ă Obiective generale și
specifice Activități Rezultate Impact
Obiectiv general 1 . Asigurarea coerenței coordonării furnizării de servicii publice la nivel local î n vederea îmbunătățirii calității
acestora.

Obiectiv specific 1.1.
Clarificarea statutului,
rolului, atribuțiilor
prefectului în cadrul
sistemului
administrativ in
contextul procesului
de regionalizare

1.1.2 Modificări legislative ( Legea nr. 340/2004 ,
HG nr. 341/2007 , Legea nr. 188/1999, Legea nr.
161/2003):
Statut (drepturi și îndatoriri) –
modificarea/completarea prevederilor privind
statutul, drepturile și îndatoririle în sensul
consolidării funcției prefectului ca funcție publică
din categoria înalților funcț ionari publici .
 Prefectul este funcție publică din categoria
înalților funcț ionari publici numit de către
Guvern/Primul Ministru î n baza propunerii
unei comisii independente .
 selecția prefecț ilor se va face pe baza unei
metodologii care va ține cont de
urmă toarele criterii: un nivel de
competență profesională prestabilit și
prevă zut prin lege, experiența managerială
obținută ca urmare a ocupării pentru o
perioadă de timp relevantă a unui post de
conducere în cadrul administraț iei publice
locale sau c entrale, integritate morală ș i
risc re dus de vulnerabilitate la corupț ie;
selecția pe post se va realiza de că tre o
comisie independent ă formată din
funcț ionar i publici din cadrul administraț iei
publice centrale (com ponenț a comisiei și
nivelul la care se v a stabili competența de
reprezentare, va/vor fi stabilite ulterior); -Modificări legislative
operate în sensul celor
menționate;

– Stabilirea unei
metodolgii de selectare
a prefecț ilor pe criterii
profesionale;

– Stabilirea componenț ei
comisiei independente
de evaluare a
cadidaturilor la funcția
de prefect;

– Stabilirea setului de
indicatori de evalure a
performanței prefecților
în funcț ie de obiectivele
specifice acestei funcții;

– Stabilirea componenț ei
comisiei de evaluare a
activității prefecților
precum ș i a
metodologiei de
evaluare;
– Creșterea capacității
adminis trative de
intervenție a Guvernului
în teritoriu, conform
rolului său constituț ional;

– Consolidarea
instrumentel or specifice
funcției de prefect în
sistemul administrativ
româ nesc;

– Asigurarea unei
continuităț i manageriale
în ceea ce
prive ștereprezent area
Guvernului în teritoriu;

– Creșterea calităț ii
serviciilor publice prestate
la nivel local;

23
Document de p ropunere de politică public ă  cariera in funcț ia publică : va presupune, pe
de o parte, asigurarea dezvoltării de
competențe pe întreaga perioadă de
ocupare a funcției publice, iar pe de altă
parte, o mai bună reflecta re în practică
(prevederi legale, proceduri, mă suri de
aplicare a legii) a echilibrului dintre
aplicarea principiului mobilității și ce l a
principiului stabilității în funcția publică de
prefect; (impunerea condiției pentru
ocuparea poziției de prefect rep rezentată
de necesitatea ocupă rii anterioare a unei
funcții de subprefect ; implicare a prefectului
în elaborarea fiș ei de post a subprefectului
și în procesul de evaluare a acestuia;
 modificarea raporturilor de serviciu
(mobilitatea) se va face prin aplica rea unor
prevederi legale specifice funcției de
prefect, care să reflecte importanț a
necesității asigurării continuității î n
exercitarea rolului de reprezentant al
Guvernului î n te ritoriu; prevederile legale
menț ionate pot presupune limitarea
exercită rii u nor drepturi, cu respectarea
principiului proporționalității în stabilirea
măsuril or cor espunză toare;
 suspendarea și î ncetarea raporturilor de
serviciu se va face prin aplicarea regimului
general stabilit prin lege pentru funcția
publică /prin regim special adaptat
cerințelor specifice funcției de prefect
(modificări î n sensul introducerii un or – Propunere privind
modificarea actelor
normative și a altor
reglementări privind
rolul și atribuțiile
prefectului în sensul
unificării ș i uniformizării
legislaț iei referitoare la
prefect – propuneri
trimise ins tituț iilor
competente;

– Propunere de
modificare a Constituției
în sensul integrării
prefectului în secțiunea
privind administrația
centrală ;

– Elaborare a unor
rapoarte privind
mod ificările la nivelul
instituțiilor prefectului
generate de preluarea
de că tre prefect a
competențelor de
monitorizare ș i control
exercitate în prezent de
serviciile publice
deconcentrate.

24
Document de p ropunere de politică public ă excepții î n Legea nr. 188/1999);
 evaluarea performanț elor profesionale va fi
redefinit ă, astfel încât să asigure
respectarea cel puț in a urmă toarelor
cerinț e:
– adap tarea obiectivelor ș i indic atorilor la
specificul activităț ilor necesare exercitării
funcției de prefect;
– planificarea activității prin corelare pe
verticală cu documentele strategice la nivel
superior (Program de Guvernare, strategii
sectori ale, angajam ente asumate de
România î n cali tate de stat membru UE sau,
după caz, de semnatar al unor acorduri sau
convenții internaționale) ș i evaluarea
rezultatelor prin raportare la obiectivele
prestabilite;
– stabilirea diferenț iată de indicatori pentru
evaluare – indicatori de performanță ș i
indicatori de rezultat;
– existenț a unei componente distinc te,
dedicată evaluării modalităț ii de respectare
a principiilor de exercitare a funcț iei;
– existenț a unei comisii independente direct
responsabile cu realizarea evaluă rilor;
 formarea profesională2 – se va realiza î n
baza strategiei de formare pentru prefe cți
si subprefecți dezvoltată de ANFP;

2 În cadrul proi ectului ”Consolidarea performanței prefecților din Româ nia în contextul integrării în Uniunea Europeană și al descentralizării administrative și
financiare” în care s -a realizat această propunere de politică publică va fi realizată o str ategie de formare pentru prefecți și subprefecți care va conț ine o serie
de tematici priv ind domeniile de formare.

25
Document de p ropunere de politică public ă  drepturi și î ndatoriri – se mențin drepturile
și îndatoririle prefecț ilor conform legislației
în vigoare;
 răspunderea (administra tivă, civilă, penală )
– se va aplica regimul general stabilit prin
lege pentru funcț ionarii publici, cu unele
particulariză ri neces are ca rezultat direct al
aplicării principiulu i subordonării ierarhice
și moda lității de exercitare a rolului de
reprezentan t al Guvernului la nivel local;
 raporturi ierarhice – se menț in raporturile
ierarhice ex istente conform legislației î n
vigoare .
Rol
 Prefect:
 Adecvarea prevederilor legale în
vigoare privind rolul și atribuțiile
prefecț ilor.

Atribuții:
Față de atribuțiile prevăzute în legislația în
vigoare se adaugă :
 Realizarea de că tre prefect a
monitorizării și controlului
implementă rii politicilor
guvernamentale.

Obiectiv specific 1.2.
Corelarea cantitativă și
calitativă a resursei
umane din instituția
prefectului cu
atribuțiile 1.2.1. Realizarea de rapoarte de evaluare privind
necesarul d e resurse umane la nivelul fiecă rei
instituții a le prefectului î n conformit ate cu noile
atribuții propuse î n cadrul acestei variante. – Rapoarte de evaluare
realizat ;
-Eficiență crescu tă a
instituției prefectului în
exercitarea atribuț iilor.

– Adaptarea bugetului
alocat prin MAI 1.2.2. Realizarea de diagnoze organizaț ionale la
nivelul tut uror instituțiilor prefec tului î n vederea – Diagnoze
organiza ționale

26
Document de p ropunere de politică public ă reprezenta ntului
Guvernului la niv el
local; stabilirii profilului noilor organigrame și a statului
de funcț ii. realizate ; instituțiilor prefectului la
noile condiții de
exercitare a funcției . 1.2.3. Modificarea ș i completarea prevederilor
legale privind structura organizatorică și numărul
de personal al instituț iei pref ectului. – Prevederile legale
modificate si
completate ;
1.2.4. Stabilirea unui mecanism de monitorizare a
activităț ii prefectului din punctul de vedere al
implementă rii la nivel local a programului de
guvernare . – Mecanism de
monitorizare a act ivităț ii
prefectului realizat ;

1.2.5 . Adaptarea programului de pregă tire a
personalului instituțiilor prefectului ca urmare a
modifică rii statutului prefectului. – Program de pregătire a
prefecților realizat;
Obiectiv specific 1.3.
Adecvarea resurselor
financiare alocate la
nevoile identificate in
urma armonizării
legislației specifice 1.3.1. Realiza rea de rapoarte la nivelul fiecărei
instituț ii a prefectului privind necesarul de
resurse financiare impl icate de modifică rile
propuse. – Rapoarte realizate;
1.3.2. Centralizarea ra poartelor ș i stabilirea
modifică rilor bugetare corespun zătoare. – Rapoarte centralizate ;
Obiectiv 2.
Consolidarea rolului reprezenta ntului G uvernului în procesul de comunicare și coordonare a implementării la nivel local a
preved erilor documentelor programatice inițiate la nivel central, respectiv în procesul de elaborare a inițiativelor de la nivel lo cal
Obiectiv specific 2.1 .
Îmbunătățirea setului
de instrumente
administrative în
vederea eficientizării
mecanismelor de
gestionar e a situațiilor 2.1.1 . Preluarea î n subordo narea directă a
prefectului a competențelor de monitorizare ș i
control exercitate î n prezent î n cadrul serviciilor
publice deconcentrate3. – Modificări ale
reglementărilor privind
funcționarea
comitetului județean
pentru situații de
urgență realizate ;
-Îmbunătățirea alocării
resurselor la nivelul
instițutiei prefecturii ș i
adecvarea obiectivelor
acesteia la disponibil ul de
resurse aflate la dispoziț ia
prefectului.

3 La momentul realiză rii acestei propuneri de politică publică nu exista o lista actualizată cuprinzâ nd serviciile publice deconcentrate ale ministerelor ș i a
celorlalte organe ale administrației publice centrale ce f uncționează la nivelul UAT. În această varian tă privind statutul prefectului , conținutul acestei liste este
util pentru determinarea compentențelor acestora care urmează să intre î n subordinea prefectului.

27
Document de p ropunere de politică public ă de urgență și
coordonarea serviciilor
publice deconcentrate
– Reglementări
corespunzătoare
preluării în subordinea
prefectului a
competențelor de
monitorizare și control
exercitate în cadrul
serviciilor publice
deco ncentrate
elaborate ;
– Proceduri simplificat e
identificate și
implementate;
– Introducerea
obligativității elaborării
unor planuri strategice
la nivelul instituțiilor
prefectului în
conformitate cu noile
atribuții alocate;
-Planuri strategice
elaborate la nivelul
fiecărei instituții a
prefectului .
2.1.2. Identificarea unor surse suplimentare de
finanțare a instituției prefectului în condițiile
noilor atribuț ii propuse. – Surse suplimentare
identificate ;
2.1.3. Instituirea obligativității realiză rii unui plan
strategic la nivelul fiecă rei instituții a prefectului
cu privire la modalitatea de cheltuire a bugetului ,
cu controlul direct al Ministeru lui Finanț elor
Publice si Cur ții de Conturi. – Obligație instituită prin
act normativ ;
– Plan strategic realizat;
– Obligativitatea
controlului MFP și al

28
Document de p ropunere de politică public ă Curții de Conturi
instituită, prin act
normativ ;
2.1.4. Introducerea unei modalităț i simplificate
de accesare rapidă în cazuri de urgență a
fondurilor de rezervă (fondul de intervenție,
fondul de rezervă la dispoziția G uvernului,
alocă rile financiare cu d estinație specială
constituite la nivelu l bugetelor APL -urilor) . – Procedură simplificat ă
elaborată și
implementată ;

2.1.5. Dezvoltarea de programe de pregătire
profesională destina te personalului propriu
precum ș i personalului instituțiiilor reprezentate
în comitetul județean pentru situ ații de urgență . – Programe de pregătire
profesională dezvoltate;

2.1.6. Realizare a de manuale destinate
prefectului pentru fiecare situaț ie generatoare de
risc. – Manuale realizate ș i
disponibile la nivelul
instituțiilor prefectului;
2.1.7. Introducerea unei reglementă ri privind
posi bilitatea prefectului de a sancționa
nerespectarea hotărârilor comitetului județ ean
pentru situaț ii de urgență . – Modificări a le
reglementarilor privind
funcț ionarea
comitetului judetean
pentru situații de
urgență elaborate și
aprobate .
Obiectiv specific 2.2. –
Dezvoltarea de
mecanisme de
comunicare la nivel
local cu implicarea
tuturor acto rilor
instituționali implicați
în procesul decizional
(protocoale de 2.2.1. Elaborarea un ui pr otocol ș i a unor
proceduri de colaborare între diferite instituții la
nivelul local , în situații de urgență disemin ate la
nivelul comitetului județean pentru situații de
urgență . -Modificările
procedurilor formulate
și adoptate;
-Protocol ș i procedur i
de colaborare
diseminate ; -Îmbunătățirea
comunicării între diferite
autorități publice locale și
instituț ia prefectului.
2.2.2. Elaborarea unor strategii ș i a unor
procedu ri de comunicare, monitorizare și control
a implementă rii politicilor guvernamen tale – Strategii ș i proceduri
de comun icare
elaborate la nivelul

29
Document de p ropunere de politică public ă colaborare, reguli de
comunicare)
inițiate la nivel central și a căror implementare la
nivel local este realizată prin intermediul
prefectului . tuturor instituțiilor
prefectului ;

2.2.3. Introducerea unor programe informa tice
de management al documentelor și al informaț iei
la nivelul instituțiilor prefectului și integrarea
acestora cu ale celorlalte instituții implicate. -Programe informatice
integrate de
management al
documentelor și al
informației concepute ș i
dezvolta te la nivelul
instituțiilor prefectului .
Obiectiv specific 2.3.
Consolidarea
instrumentelor de
monitorizare și control
la dispoziția
reprezenta ntului
Guvernului la nivel
local.
2.3.1. Reintroducerea obligativității procedurii
prealabile ca și condiție n ecesară in ițierii unei
acțiuni în instanță î mpotriva unui act emis sau
adopt at de o autoritate a administraț iei publice
locale. – Legislație
corespunzătoare
modificată ;

– Asigurarea cont inuității
managementului furniză rii
serviciilor publice
furnizate de către
autoritățile administrației
publice locale. 2.3.2. Introducerea de sanc țiuni pentru
nerespectarea termenelor de transmitere a
actelor care fac obiectul controlului de legalitate
de către secretarul UAT . – Completarea cadrului
legislativ privind
activitatea secretarului
UAT ;
2.3.3. Abrogarea instituției suspendă rii de drept a
actelor administrative atacate în contencios
administrativ î n exercitarea controlului de
legalitate. – Legislație
corespunzătoare
modificată ;

2.3.4. Dezvo ltarea de pro ceduri de control ș i
monitorizare ca urmare a introducerii atribuț iei
prefectulu i referitoare la monitorizarea ș i
controlul ul asupra furnizării de servicii publice
(aflate in subordinea autorităț ilor publice locale ,
respectiv a serviciil or publice deconcen trate). – Proceduri de
monitorizare ș i control
realizate;
– Protocol ș i proceduri
de colaborare la nivelul
comitetului județean
pentru situații de
urgență disemin ate.

30
Document de p ropunere de politică public ă VARIANTA 3. PREFECT ÎNALT FUNCȚIONAR PUBLIC CU ADECVAREA LA ATRIBUȚII A INSTRUMENTEL OR ADMINISTRATIVE AFLATE
LA DISPOZIȚIA SA

Aceasta a treia variantă propune cele mai puț ine modificări față de situația actuală. Conform acestei variante, se menține statutul
de înalt funcționar public în condiț iile unei adecvă ri relative a i nstrumentelor aflate la dispoziț ia ace stuia pentru exercitarea
atribuț iilor. Această variantă, chiar dacă nu oferă soluț ii la toate probleme semnalate, poate rezolva o parte dintre acestea , cu
costuri generale reduse.

Varianta propune o adec vare î n sensul reducerii a tribuț iilor prefectului , astfel încâ t capacitatea necesară exercită rii acestora să
poată fi corelată cu instrumentel e aflate deja la dispoziț ia acestuia ( condițiile exercită rii controlul ui de legalitate, respect iv
instrumentele de management pentru coordon area serviciilor publice deconcentrate).

La fel ca î n cazul c elorlalte variante , vor fi desf ășurate activităț i de colectare a datelor prin intermediul rapoartelor realizate la nivelul
fiecarei instituții a prefectului , care vor furniza informaț ii privind modalitatea de redimensionare a acestora din punct de vedere
administrativ, î n condiț iile core lării cu resursele necesare exercitării unui set redus de atribuții. În aceasta fază se poate preconiza o
scădere a cheltuielilor față de situația actuală, precu m și o reducere a schemei de personal de la nivelul instituț iilor prefectului.

Obiective generale și
specifice Activități Rezultate Impact
Obiectiv general 1 . Asigurarea coerenței coordonării furnizării de servicii publice la nivel local în vederea î mbunătățirii calității
acestora.

Obiectiv specific 1.1.
Clarificarea statutului,
rolului, atribuțiilor
prefectului în c adrul
sistemului
administrativ î n
contextul procesului
de regionalizare
1.1.3 Modificări legislative (Constituț ia, Legea
nr. 340/2004 , HG nr. 460/2006, etc. ):

Statut (drepturi și îndatoriri) –
modificarea/completarea prevederilor privind
statutul, drepturile și îndatoririle prefectului ca
funcție publică aferentă categoriei înalților
funcționari publici, î n sensul redimensionării
(reduce rii) unor atribuții și a îmbunătățirii unor
instrumente necesare realizării acestora. – Modificări legislative
operate în sensul celor
menționate ;

– Strategie de formare a
prefecților și
subprefecț ilor;

– Proiect pilot de
formare continuă -Degrevarea prefectului de o
serie de atribuții a căror
realizare presupune
utilizarea unor instrumente
de care nu dispune în
prezent ;

-Îmbunătățire a
competențelor necesare
exercitării funcției de prefect

31
Document de p ropunere de politică public ă

 Prefectul este funcția publică din categoria
înalților funcț ionari publici numit de către
Guvern î n baza propunerii ministrului
afacerilor interne .

 selecția prefecț ilor se va face dintre
ocupanții unor funcții publice din categoria
înalților funcț ionari publici , urmând
procedura existentă (concurs) cu
eliminarea posibilității numirii prin
invocarea excepțiilor de la principiul
mobilităț ii;

 cariera în funcția publică: cariera
prefectului și subprefectului va fi în
continuare guvernată de principiul
mobilităț ii cu urmă toarele mențiuni: vor fi
eliminate excepț iile de exercit are cu
caracter temporar a funcției de prefect sau
subprefect și justificarea temeinică a nevoii
care generează dispunerea mobilității în
scopul eficientizării activității autorităților și
instituț iilor publice;

 implicare a prefectului în elaborarea fiș ei de
post a subprefectului și în procesul de
evaluare a acestuia;

 suspendarea și î ncetarea raportur ilor de
serviciu se va face prin aplicarea regimului
general stabilit prin lege pentru funcția pentru un grup de
subprefecț i;

și subprefect;

-Scăde rea costurilor de
funcționare a instituției
prefectului .

32
Document de p ropunere de politică public ă publică /prin regim special adaptat
cerințelor specifice funcției de prefect
(modificări î n sensul introducerii unor
excepț ii in Legea nr. 188/1999);

 formarea p rofesională – compon enta de
formare va fi dezvoltată prin intermediul
strategiei de formare existentă la nivelul
ANFP .

Rol
 Prefect:
 Adecvarea prevederilor legale în
vigoare privind rolul și atribuțiile
prefecț ilor;
 Restrâ ngerea rolului prefectului în
sensul limit ării atribuț iilor.

Atribuții:
Față de situația actuală, atribuț iile vor fi reduse la
următoarele:
– Coordonarea serviciilor publice
deconcentrate ;
– Asigurarea controlului de legalitate pentru
actele emise și adoptate de autoritățile
administraț iei publice locale;
– Organizarea și desfășurarea proceselor
electorale;
– Gestionarea situaț iilor de urge ntă;
– Dispunerea mă suril or de aplicare a
politicilor naț ionale si de integrare
europeană stabilite de Guvern;

33
Document de p ropunere de politică public ă – Asigurarea în condiț iile le gii a folosirii
limbii materne în raporturile între
cetățenii aparținând minorităților
naționale ș i serviciile publice
deconcentrate în unitățile administrativ
teritoriale în care aceș tia au o pondere de
peste 20%;
– Asigurarea respectării c ondiț iilor impuse
de lege privind u tilizarea î nsemnelor
oficiale ale statului româ n;
– Furnizarea serviciilor publice comunitare
și servic iului de apostilă ;
– Alte sarcini specifice trasate la nivelul
Guvernului.
1.1.2. Identificarea tuturor modificărilor
legislative și formularea propunerilor ce urmeaz ă
a fi adoptate conform mo dificărilor menț ionate. -Modificări legislative
identificate ș i formulate.

Obiectiv specific 1.2.
Corelarea cantitativă
și calitativă a resursei
umane din instituția
prefectului cu
atribuțiile
reprezenta ntului
Guvernului la nivel
local; 1.2.1. Redimens ionarea necesarului de personal
pe baza nevoilor reale rezultate în urma reducerii
atribuț iilor. Elaborarea unor rapoarte de evaluare
privind necesarul de resurse umane la nivelul
fiecarei instituții a prefectului . -Rapoarte de evalua re
realizate, centrali zate ș i
comunicate MAI. -Eliminarea inadvertenț elor
generate de necesarul de
resurse pentru exercitarea
atribuț iilor institu ției
prefectului.
1.2.2. Realizarea de diagnoze organizaț ionale la
nivelul tuturor instituțiilor prefectului în vederea
stabiliri i profilului noilor organigrame și a statului
de funcț ii. -Diagnoze
organ izationale realizate
și comunicate MAI.
1.2.3. Modificarea ș i completarea prevederilor
legale privind structura organizatorică și numărul
de personal al instituț iei prefectului . -Preved eri legale
modificate (propuse ș i
adop tate) conform
setului de atribuț ii
redimensionat.
1.2.5. Adaptarea programului de pregă tire a -Elaborarea planul anual

34
Document de p ropunere de politică public ă personalului instituțiilor prefectul ui ca urmare a
reducerii atribuț iilor. de perfecț ionare din
cadrul instituț iilor
prefectului , precum și a
planului de măsuri
privind perfecționarea
profesională a
funcționarilor publici .
Obiectiv specific 1.3.
Adecvarea resurselor
financiare a locate la
nevoile identificate î n
urma armonizării
legislați ei specifice 1.3.1. Realiza rea de rapoarte la nivelul fiecărei
instituț ii a prefectului privind necesarul de
resurse finan ciare alocate ca urmare a adecvă rii
atribuț iilor prefectului . -Rapoarte realiz ate la
nivelul fiecarei instituț ii;
1.3.2. Centrali zarea rapoartelor și stabilirea
modificărilor bugetare corespunză toare. -Rapoarte centralizate.
Obiectiv 2.
Consolidarea rolului reprezenta ntului G uvernului în procesul de comunicare și coordonare a implementării la nivel local a
prevederilor document elor programatice inițiate la nivel central, respectiv în procesul de elaborare a inițiativelor de la nivel local
Obiectiv specific 2.1 .
Îmbunătățirea setului
de instrumente
administrative în
vederea eficientizării
mecanismelor de
gestionare a
situațiilor de urgență
și coordonarea
serviciilor publice
deconcentrate 2.1.1. Realizarea de sisteme informatice inte grate
pentru realizarea coordonă rii serviciilor publice
deconcentrate . -Sisteme informatice
identificate ș i
implementate; -Creșterea eficienței
exer citării atribuțiilor în ceea
ce priveș te coordonarea
serviciilor publice
deconce ntrate, respectiv a
situațiilor de urgență . 2.1.2. Introducerea unei modalităț i simplificate
de accesare rapidă , în cazuri de urgență , a
fondurilor de rezervă (fondul de in tervenție,
fondul de rezervă aflat la dispoziția G uvernului,
alocările financiare cu destinație specială
constituite la nivelul bugetelor APL -urilor); -Proceduri simplificate ,
identificate și
implementate ;
2.1.2. Dezvoltarea de programe de pregătire
profesională destina te personalului propriu
precum ș i personalului instituțiilor reprezentate
în comitetul județean pentru situații de urgență . -Programe de pregă tire
profes ională dezvoltate ;
2.1.3. Realizare de manuale destinate prefectului
pentru fie care situaț ie generatoare de risc. -Manuale realizate ș i
disponibile la nivelul
instituțiilor prefectului

35
Document de p ropunere de politică public ă 2.1.4. Introducerea unei reglementă ri privind
posibilitatea pref ectului de a sancț iona
nerespectarea hotărârilor comitetului j udețean
pentru situa ții de urgență . -Modificări ale textelor
reglementărilor privind
funcționarea comitetului
județean pentru situații
de urgență ;
2.1.5. Adoptarea prin H otărâ re de G uvern a listei
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
și celorlalte organe a le administraț iei publice
centrale. -Hotărârea de G uvern
adoptată .
Obiectiv specific 2.2.
– Dezvoltarea de
mecanisme de
comunicare la nivel
local cu implicarea
tuturor actorilor
instituționali i mplicați
în procesul decizional
(protocoale de
colaborare, reguli de
comunicare)
2.2.1. Elaborarea unui protocol ș i a unor
proceduri de colaborare între diferitele instituții
de nivel local. – Protocol ș i proceduri
de colaborare
diseminate; -Creș terea eficie nței
comunicării între diferitele
autorități publice lo cale și
instituția prefectului . 2.2.2. Elaborarea unor strategii ș i a unor
procedu ri de comunicare, monitorizare și control
a implementă rii politicilor guvernamentale
inițiate la nivel centra l și a că ror implementa re la
nivel local este realizată prin i ntermediul
prefectului . – Strategii ș i proceduri
de comun icare
elaborate la nivelul
tuturor i nstituțiilor
prefectului;

– Programe informatice
de management al
documentelor și al
informației concepute ș i
dezvoltate la nivelul
instituțiilor prefectului ;
2.2.3. Introducerea unor programe informatice
de management al documentelor si al informației
la nivelul instituțiilor prefectului.

36
Document de p ropunere de politică public ă Obiectiv specific 2.3.
Consolidarea
instrumentelor de
monitorizare și
control la dispoziția
reprezenta ntului
Guvernul ui la nivel
local.
2.3.1. Avizarea pentru conformitat e a planului de
acțiuni cuprinzâ nd obiectivele operaționale ale
serviciilor publice deconcentrate .

– Cadru normativ
modificat/completat ;
– Eficientizarea activității
instituțiilor publice de
nivel central, ce
acționează la nivelul
județelor;

– Asigurarea continuității
serviciilor publice
furnizate de către
autoritățile administrației
publice locale ; 2.3.2. Modificarea cadrului normativ aplicabil
evaluării performanțelor profesionale ale
funcționar ilor publici, în sensul implementării
unui mecanism de evaluare externă (prin prefect)
a conducătorilor serviciilor publice
deconcentrate .
2.3.3. Suspendarea de drept a actelor emise de
autoritățile administrației publice locale să fie
limitată doar la acele acte care nu vizează
adoptarea bugetului local ori a structurii
organizatorice (organigramă, stat de funcții) a
autorităților publice locale .
2.3.4. Introducerea î n actele normative a
obligativi tății exercitării controlului de legalitate
asup ra dispozițiilor președintelui C onsiliului
Județean .
– Acte normative
modificate
corespunzător ; – Asigurarea aplicabilității
principiului legalității asupra
tuturor actelor emise de
autoritățile administrației
publice locale;
2.3.5. Introducerea de sancț iuni pentru
nerespectarea termenelor de transmitere a
actelor care fac obiectu l controlului de legalitate
de că tre secretarul UAT.
– Completarea cadrului
legislativ privind
activitatea secretarului
UAT;
– Modificarea legisla ției
corespunză toare;
– Protocol și proceduri
de colaborare;
– Strategii ș i proceduri
de comun icare
elaborate la nivelul
tuturor instituțiilor – Scăderea numărului de
acțiuni introduse în instanță
fapt care con duce la
eficie ntizarea activităților de
monitorizare ș i control.

37
Document de p ropunere de politică public ă prefectului ;
– Proceduri de
monitorizare ș i control
realizate.
2.3.6. Implementarea de sisteme informatice care
să asigure monitorizarea și controlul furnizării
serviciilor comunitare și a serviciului de apostilă . – Sisteme informatice
funcționale ; – Reducerea biro crației și a
costurilor aferente;
– Creșterea gradului de
interoperabilitate;
– Obținerea de d ate și
informații veridice privind
procesul de eliberare a
pașapoartelor, permiselor de
conducere, a apostilării
actelor etc.

38
Document de p ropunere de politică public ă 8) Procesul de
consultare
Pe par cursul derulării procesului de elaborare a propunerii de politică publică au fost desfășurate o serie de
activit ăți specifice ale că ror rezultate au fost utilizate în diferite etape. Î n etapa de colectare a datelor a fost
derulat un sondaj de opinie la niv elul unor instituții ale prefectului. Rezultatele acestui sondaj pot fi
consultate în anexele atașate acestei propuneri de politic ă publică (stud iul). De asemenea, o surs ă
importantă de informații și puncte de vedere cu privire la problemele cu care se con frunt ă instituția
prefectului a fost reprezentată de rezultatele aplicării unui chestionar î n cadrul unui seminar național la
care au participat majoritatea prefecților și subprefecților, precum ș i alți funcționari publici din cadrul
instituției prefectulu i din toată țara .

În cadrul workshop -urilor derulate în cadrul acestui seminar au fost dezbătute diferitele probleme, precum
și modalităț i alternative de soluționare a acestora . Discuțiile și concluziile formulate î n cadrul acestor
workshop -uri au fost l uate în co nsiderare în dezbaterile derulate î n cadrul grupului de lucru care a elaborat
aceast ă propunere de politică publică .

O altă sursă utilă de informații, precum și sugestii privind diferitele modele de reformare a instituției
prefectului , este rep rezentată de cele 4 analize realizate î n cadrul proiectului . Aceste documente au oferit
analize detaliate și aprofundate privind diferitele aspect e legate de prevederile legale î n vigoare pentru
instituția prefectului, modele de cadre instituționale de exe rcitare a funcției de reprezentare a G uvernului la
nivel loc al din diferite state europene ș i asiatice, o istorie a funcției prefectului , precum ș i un studiu de
percepție a instituției prefectului la nivel local.

Rezultatele desfășurării acestor activită ți au asigurat o fundamentare adecvată a variantelor de soluționare
propuse, asigurând totodată un suport tehnic la care s -a făcut î n mod constant apel pe parcursul
dezbaterilo r din cadrul grupului de lucru.

9) Varianta de
soluționare
recomandată
În pro cesul de selectare a variantei recomandate spre implementare au fost utilizate î n cadrul grupului de
lucru următoarele criterii:

 transparența (pondere – 10) – unul dintre criteriile care au fost luate în considerare î n selectarea
variantei recomandate e ste reprezentat de gradul de transparență pe care consecințele aplicării
variantei î l asigur ă la nivelul instituției prefectului. Modalitățile de asigurare a transparenț ei sunt

39
Document de p ropunere de politică public ă reprezentate de asigurarea unui cadru instituțional care să asigure furnizarea de informații privind
modul de desfășurare a activităților la nivelul instituției prefectului , precum ș i a rezulta telor
acestora. A fost selectată, spre recomandare , varianta care propune un sistem de raportare adecvat,
capabil să asigure un grad de transp arență ridicat la nivelul instituției prefectului.
 gradul de răspuns la problemele identificate (pondere – 35). Un alt criteriu este reprezentat de
capacitatea fiecăreia dintre variantele identificate de a răspunde problemelor semnalate. Variante
diferite propun soluții diferite. Prin mă surile propuse, gradul de rezolvare a problemelor semnalate
este diferit. Punctajul maxim a fost acordat acelei varia nte care asigură o rezolvare durabilă a
problemelor semnalate.
 gradul î n care contribuie la implementarea politicilor guvernamentale (pondere – 30). Un aspect
important avut î n vedere este legat de capacitatea soluțiilor propuse de a asigura un cadru adecvat
implementării politicilor guvernamentale. Acesta a fost considerat a fi destul de relevant deoarece
răspunde uneia dintre cele mai importante atribuții ale prefectului, aceea de a asigura
implementarea politicilor guvernamentale la nivel local. A fost recomandată acea variantă care , prin
cadrul instituțional pe care îl propune , asigur ă instrumentele adecva te unei implementări eficiente a
politicilor guvernamentale.
 nivelul de interacțiune cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice
deconcentrate (pondere 25 ) – Un criteriu important luat în considerare î n evaluarea variantelor
propuse este reprezentat de cadrul de dezvoltare a colaborării î ntre instituția prefectului ș i
autoritățile administrației publice locale, respectiv , serviciile publice deconcent rate. Fiecare dintre
variante propune solu ții privind aceast ă modalitate de cola borare. Din descrie rea problemelor reiese
existenț a unei inadverț ente constatate între atribuțiile reprezentantului Guvernului în teritoriu ș i
instrumentele aflate la dispoziția acestuia , în exercitarea acestor atribuții . Ace ste instrumente sunt
utilizate în relația cu alte instituții de la nivel local. Î n procesul de selectare a fost considerată a
îndeplini cel mai bine acest criteriu acea variant ă care propune o combinație de instrumente ș i
prevederi legale privind statutul, rolul ș i atribuțiile și care asigur ă o colaborare eficient ă cu alte
instituții ale administrației publice locale sau centrale.

Punctajul maxim î n urma aplicării în cadrul grupului de lucru a acestor criterii a fost obținut de varianta 2 –
Prefectul – Înalt funcționar public, rol întărit de reprezentare a Guvernului î n teritoriu . Motivele acestei
alegeri sunt următoarele :

40
Document de p ropunere de politică public ă
– îndeplinește cel mai bine cr iteriul referitor la transparenț ă –Varianta 2 propune un sistem
de raportare a implementării progr amului de guvernare care asigură un n ivel ridicat de
transp arenț ă în ceea ce privește activitatea reprezentantu lui guvernului la nivel local. Î n
condițiile asigurării unor instrumente adecvate exercitării atribuțiilor constituționale ale
reprezentantului guvernului î n teritoriu, aceasta varia ntă propune un model instituțional care
creează premisele asigurării unei transparenț e administrative considerabile.
– Răspunde cel mai bine problemelor identificate: Din analiza variantelor realizată î n cadrul
grupului de lucru s -a constatat existenț a unor niveluri diferite de r ăspuns la probleme
semnalate. Variantele 1 și 2 reușesc cel mai bine să răspundă acestor probleme , cu
deosebirea că varianta 2 este mai avantajoas ă din punct de vedere al necesarului de resurse
alocate (nu este necesară inițierea de modificări substanțiale ale legislației , în condițiile în
care adaptarea structurii organizatorice de la nivelul instituției prefectului urmează să se
realizeze într-un cadru deja existent, fără să fie necesară o reconfigurare a întregii structuri
de perso nal ca î n cazul variantei 1).
– Propune o combinație de reglementă ri și instrumente adecvată implementării eficiente a
politicilor guvernamentale. Principalul avantaj al variantei 2 , comparativ cu celelalte variante
este reprezentat de capacitatea de a asig ura o adecvare coerentă î ntre atribuțiile
constituționale ale prefectului ș i instrumentele administrative aflate la dispoziția prefectului.
– Propune un cadru de colaborare adecvat î ntre instituția prefectului, autoritățile publice
locale și serviciile publ ice deconcentrate. Varianta 2 are avantajul, comparativ cu celelalte
variante identif icate, de a propune un set de mă suri care asigur ă instrumentele necesare
exercitării atribuțiilor reprezentantului G uvernului la nivel local , precum ș i condițiile unei
colaborări eficiente î ntre instituția prefectului ș i celelalte autorităț i ale administrației publice
locale, respectiv , a serviciilor publice deconcentrate.

41
Document de p ropunere de politică public ă Planul de acțiuni pentru varianta recomandată ( varianta 2)
Activitate Rezultate Responsabi li Termen
Obiectiv general 1 . Asigurarea coerenței coordonării furnizării de servicii publice la nivel local în vederea îmbunătățirii calității
acestora.
Obiectiv specific 1.1. Clarificarea statutului, rolului și atribuțiilor prefectului în cadrul sis temului administrativ în contextul procesului
de regionalizare.
1.1.1 Modificări legislative ( Constituția României,
Legea nr. 340/2004 , HG 341 /2007 , Legea
nr. 188/1999, Legea nr. 161/2003):

Statut (drepturi și îndatoriri) –
modificarea/completarea prevederilo r privind
statutul, drepturile și îndatoririle î n sensul
consolidării funcției prefectului ca funcție publică
din categoria înalților funcționari publici . – Modificări legislative ope rate în sensul celor
menționate;

– Stabilirea unei metodologii de selectar e a
prefecților pe criterii profesionale;

– Stabilirea componenț ei comisiei
independente de evaluare a candidaturilor la
poziția de prefect;

– Stabilirea setului de indicatori de evalu are a
performanț ei prefecților î n funcție de
obiectivele specifice ace stei poziții ;

– Stabilirea componen ței comisiei de evaluare
a activității prefecților, precum și a
metodologiei de evaluare;

– Propunere privind modificarea actelor
normative și a altor reglementări privind rolul
și atribuțiile prefectului î n sensul unificării și
uniformizării legislației – propuneri trimise
instituțiilor competente;
MAI, MDRAP,
ANFP, ANI August 2013

42
Document de p ropunere de politică public ă – Propunere de modificare a Constituției în
sensul integrării prefectului î n secțiunea
privind administrația central ă;

– Elaborarea unor rapoarte privind modificările
la ni velul instituțiilor prefectului generate de
preluarea de către prefect a competențelor de
monitorizare și control furnizate î n prezent de
serviciile publice deconcentrate.
Obiectiv specific 1.2. Corelarea cantitativă ș i calitativă a resursei umane din instituția prefectului cu atribuțiile reprezenta ntului
Guvernului la nivel local.
1.2.1. Realizarea de rapoarte de evaluare privind
necesarul de resurse umane la nivelul fiecărei
instituții a prefectului , în conformit ate cu noile
atribuții propuse î n cadrul acestei variant e. – Rapoarte de eval uare realizate și centralizate; MAI,
instituțiile
prefectului Trimestrul 4
2013
1.2.2. Realizarea de diagnoze organizaționale la
nivelul tuturor instituțiilor prefectului în vedere a
stabilirii profilului noilor organigrame ș i a statului
de funcții . – Diagnoze organizaționale realizate la nivelul
tuturor instituțiilor prefectului ;
MAI,
instituțiile
prefectului Trimestru 4
2013
1.2.3. Modificarea ș i completarea prevederilor
legale privind structura organizatorică ș i numărul
de personal al instituției prefectului . – Prevederile legale m odificate ș i completate
privind structura organizatoric ă și numărul de
personal al prefectului; MAI, cu avizul
ANFP, acordat
potrivit legii Trimestrul 4
2013
1.2.4. Stabilirea unui mecanism de monitorizare a
activității prefectului din punctul de vedere al
implementării la nivel l ocal a programului de
guvernare. – Mecanism de monitorizare a activității
prefectului realizat ;
MAI Trimestrul 4
2013
1.2.5. Adaptarea programului de pregătire a
personalului instituțiilor prefectului ca urmare a
modifică rii statutului prefectului. – Plan anual și plan de măsuri privind
perfecționarea profesională a funcționarilor
publici elaborat și adaptat specificului funcției ; Instituțiile
prefectului,
ANFP, MAI
Trimestrul 1
2014
Obiectiv specific 1.3 . Adecvarea resurselor financiare alocate la nevoile identificate în urma armonizării legislației specifice.

43
Document de p ropunere de politică public ă 1.3.1. Realizarea de rapoarte la nivelul fiecărei
instit uții a prefectului privind necesarul de resurse
financiare implicate de modificările privind statutul
prefectului. – Rapoarte realizate ; Instituțiile
prefectului,
MAI Trimestrul 4
2013
1.3.2. Centralizarea rapoartelor ș i stabilirea
modificărilor bugetare corespunzătoare . – Rapoarte centralizate ; MAI,
instituțiile
prefectului Trimestrul 4
2013
Obiectiv general 2 . Consol idarea rolului reprezenta ntului G uvernului în procesul de comunicare și coordonare a implementării la nivel
local a prevederilor documen telor programatice inițiate la nivel central, respectiv, în procesul de elaborare a inițiativelor de la nivel
local.
Obiectiv specific 2.1 . Îmbunătățirea setului de instrumente administrative în vederea eficientizării mecanismelor de gestionare a
situați ilor de urgență și coordonarea serviciilor publice deconcentrate.
2.1.1. Preluarea în subordonarea directă a
prefectului a competențelor de monitorizare și
control exercitate în prezent î n cadrul serviciilor
publice deconcentrate4. – Modificări ale regle mentă rilor privind
funcționarea comitetului județean pentru
situații de urgență ;
– Elaborarea reglementă rilor corespunzătoare
preluării î n subordinea prefectului a
competențelor de monitorizare ș i control
exercitate î n cadrul serviciil or publice
deconcentr ate;
– Proceduri simplificat e identificate și
implementate;
– Introducerea obligativității elaborării unor
planuri strategice la nivelul instituțiilor
prefectului în conformitate cu noile atribuții
alocate; MAI, MDRAP ,
fiecare
instituție
central ă care
are în
subordine SPD –
uri ș i
instituțiile
prefectului Trimestrul 4
2013
2.1.2. Identificarea unor surse suplimentare de – Surse suplimentare de finanțare a instituției MAI, MDRAP , Trimestrul 4

4 La momentul realiză rii acestei propuneri de po litică public ă nu există o list ă actualizată cuprinzâ nd serviciile publice deconcentrate ale ministerelor ș i ale
celorlalte organe ale administrației publice centrale ce funcționează la n ivelul UAT. În această variantă privind statutul prefectului con ținut ul acestei liste este
utilă pentru determinarea compentențelor acestora , care urmează să intre î n subordinea prefectului.

44
Document de p ropunere de politică public ă finanțare a instituției prefectului î n condițiile noilor
atribuții propuse. prefectului id entificate ; în colaborare
cu MFP 2014
2.1.3.Obligativitatea realizării unui plan strategic la
nivelul fiecărei instituții a prefectului privind
modalitatea de cheltuire a bu getului cu controlul
direct al M inisterului de Finanțe Publice și Curtea
de C onturi. – Plan strategic la nivelul fiecărei instituții a
prefectului privind modalitatea de cheltuire a
bugetului cu controlul direct al M inisterului de
Finanțe Publice și Curtea de C onturi realizat ; Instituția
prefectului cu
controlu l direct
al MFP și al
Curții de
Conturi Trimestrul 4
2014
2.1.4. Introducerea unei modalit ăți simplificate de
accesare rapidă în cazuri de urgență a fondurilor de
rezerv ă (fondul de intervenție , fondul de rezervă la
dispoziția Guvernului, alocările finan ciare cu
destinație special ă constituite la n ivelul bugetelor
APL-urilor). – Procedură simplificat ă formulată și
implementată ;
MAI, MFP Trimestrul 4
2014
2.1.5. Dezvoltarea de programe de pregătire
profesional ă destinate personalului propriu
precum și a personalului instituțiilor reprezentate
în comitetul județean pentru situații de urgență . – Programe de pregătire profesională
dezvoltate ;
IGSU,
Instituțiile
prefectului,
ANFP Trimestrul 4
2014
2.1.6. Realizare a de manuale destinate prefectului
pent ru fiecare situație generatoare de risc. – Manuale realizate ș i disponibile la nivelul
instituțiilor prefectului
Ministerele
implicate Trimestrul 4
2014
2.1.7. Introducerea unei reglementă ri privind
posibilitatea prefectului de a sancționa
nerespectare a hotărârilor comitetului județean
pentru situații de urgență . – Modificări efectuate a le reglementarilor
privind funcț ionarea c omitetului judetean
pentru situații de urgență ;
MAI Trimestrul 4
2014
Obiectiv specific 2.2 . Dezvoltarea de mecanisme de c omunicare la nivel local cu implicarea tuturor actorilor instituționali vizați în
procesul decizional (protocoale de colaborare, reguli de comunicare).
2.2.1. Elaborarea unui protocol ș i proceduri de
colaborare între diferite instituții la nivelul local în
situații de urgență diseminate la nivelul comitetului
județean pentru situații de urgență. -Modificările procedurilor formulate și
adoptate;
-Protocol ș i proceduri de colaborare
diseminate ; CJSU Trimestrul 4
2014

45
Document de p ropunere de politică public ă 2.2.2. Elaborarea unor strategii ș i a unor proceduri
de comunicare, m onitorizare ș i control a
implementării a politicilor guvernamentale inițiate
la nivel central și a că ror implementa re la nivel
local este realizată prin intermediul prefectului. – Strategii si proceduri de comunicare
elabora te la nivelul tuturor instituțiilor
prefectului ;
SGG Trimestrul 4
2014
2.2.3. Introducerea unor programe informatice de
management al documentelor ș i al informației la
nivelul instituțiilor prefectului . – Programe informatice de management al
documente lor ș i al informației concepute ș i
dezvoltate la nivelul instituțiilor prefectului ; Instituțiile
prefectului și
MAI Trimestrul 4
2014
Obiectiv specific 2.3 . Consolidarea instrumentelor de monitorizare și control la dispoziția reprezenta ntului G uvernului la nivel local.
2.3.1.Reintroducerea obligativității procedurii
prealabile ca ș i condiție necesară inițierii unei
acțiuni î n instanță împotriva unui act emis sau
adoptat de o autoritate a administrației publice
locale. – Legislație corespunzătoare modifi cată ; MJ Trimestrul 2
2014
2.3.2. Introducerea de sancțiuni pentru
nerespectarea termenelor de transmitere a actelor
care fac obiectul controlului de lega litate de către
secretarul UAT. – Completarea cadrului legislativ privind
activitatea secretarului U AT; MDRAP, MJ Trimestrul 4
2014
2.3.3. Abrogarea instituției suspendării de drept a
actelor administrative atacate în contencios
administrativ î n exercitarea controlului de
legalitate. – Legislație corespunzătoare modificată ;
MJ Trimestrul 4
2014
2.3.4. Dezvo ltarea de proceduri de control ș i
monitorizare ca urmare a introducerii atribuției
prefectulu i referitoare la monitorizarea ș i controlul
asupra furnizării de servicii publice (afl ate în
subordinea autorităț ilor publice locale respectiv ,
serviciil e publice deconcentrate). – Proceduri de monitorizare ș i control realizate.
– Protocol ș i proceduri de colaborare la nivelul
comitetului j udețean pentru situații de urgență
disemin ate; MAI,
Instituțiile
prefectului ș i
fiecare
minister Trimestrul 4
2014