Doctora nd: Stoichici (Pescaru) Onelia-Nicoleta Coordonator științific: prof.univ.dr. M itrofan Nicolaie Structura lucr ării Teza este structurat ă… [600614]
2011
UNIVERSITATEA BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCA ȚIEI
TEZĂ DE DOCTORAT
RELAȚIILE DE CUPLU ÎNTRE
MODERN ȘI TRADI ȚIONAL
REZUMAT
Doctora nd: Stoichici (Pescaru) Onelia-Nicoleta
Coordonator științific: prof.univ.dr. M itrofan Nicolaie
Structura lucr ării
Teza este structurat ă în două părți, prima dintre el e realizând o ampl ă
prezentareteoretic ă, realizată pe baza unei bibliografii generoase a rela țiilor de cuplu în
primul deceniu al mileniului III și prefacerile pe ca re cuplul le -a cunoscut în ultimele
decenii, prefaceri generate de industrializare, revolu ția sexuală și emanciparea femeii.
Partea a II a lucr ării prezint ă aspecte practice legate de cuplul contemporan, pe
baza a dou ă studii dup ă cum urmeaz ă:
STUDIUL NR.1.- Cercetare priv ind raportul dintre tradi țional și modern în
perceperea și evaluarea cuplului familial
STUDIUL NR.2. Cercetare privind parametrii vie ții de cuplu:
– comunicare marital ă
– acomodare marital ă
– satisfacție și insatisfac ție marital ă
– dominanță și submisivitate în cuplu
– competitivitate marital ă
INTRODUCERE : Cuplul românesc la început de mileniu III
Cei mai mul ți dintre noi s-au n ăscut în familii tradi ționale. Mama, tata, bunicii ne-
au vegheat pa șii, ne-am imprimat valori dup ă ne ghidăm prin via ță, încercând s ă fim, să
gândim și să acționăm asemeni majorit ății. Adică, să fim „în rând cu lumea”. De secole
viața curge lin, cu reguli clare, „ a șa cum a rânduit Dumnezeu”, nefiind la îndemâna
muritorului s ă își schimbe destinul h ărăzit de divinitate, binecuvântat de p ărinți și parafat
de societate. Iat ă însă că ultimele decenii schimb ă spectaculos tradi ția. După secole de
rigiditate și previzibil nu mai știm cu certitudine ce va ur ma. Valorile oamenilor se
schimbă mereu. C ăsătoria nu mai este „pân ă ce moartea ne va desp ărți” decât pentru mai
puțin de jum ătate dintre miri. De multe ori este doar o etap ă de tranzit c ătre un nou
început. Cu un alt partener . Alteori, din nou cu primul partener de via ță. Nuclearitatea și-
a pierdut for ța. Familia î și căută identitatea și principiile într-o lume care nu o mai
valorizeaz ă. Funcțiile ei tradi ționale cunosc muta ții spectaculoase de la un deceniu la
altul, tulburând statisticile și prognozele ce lor mai pesimi ști cercetători. Dec ăderea
nuclearității s-a concretizat datorit ă “efectelor perv erse ale urbaniz ării și capacității
umane de a înlocui o structur ă devenită (aproape) incompatibil ă cu nonconformismul și
hedonismul general a cceptat” (Mitrofan și Ciuperca, 2002). Impunerea toleran ței, ca
modalitate de a elimina stigmatizarea și etichetarea (fenomene generate de înc ălcări ale
unor tradi ții epuizate dar p ăstrate în incon știent), a reprezentat pasu l cel mai important în
descătușarea individului de sub rigor ile mecanice, de multe ori absurde, ale unei familii
căreia îi era subjugat.
Astăzi individul reprezint ă celula de baz ă a societății. El decide ce vrea s ă facă și
cu cine. Nu fam ilia. Individul î și asumă responsabilitatea tipului de convie țuire care crede
că i se potrive ște cel mai bine, f ără presiunea unor norme sa u cutume, care deseori
aduceau în via ța lui doar nefericire. Omul mileniului trei poate p ărăsi oricând o diad ă în
care nu se mai reg ăsește, fără teama că opinia public ă îl va condamna pentru op țiunea de
a nu-și fi dus crucea pân ă la sfârșit. Ce înseamn ă însă această libertate? Cât de preg ătiți
suntem să ne desprindem de ceea ce au s ădit în noi tradi ția, genele și inconștientul? Cum
mergem mai departe ?
PARTEA I – ASPECTE TEORETICE
CUPRINS
Introducere – Relațiile dintre sexe la începutul mileniului III
Capitolul I – Triada cuplu-c ăsătorie-familie
Capitolul II – Cuplul – între modern și tradițional
De ce o persoan ă și nu alta ?
Anima: Femeia interioar ă din fiecare b ărbat
Animus: imaginea b ărbatului din fiecare femeie
Stadii de dezvoltare ale femeii/b ărbatului interior
Îndrăgostirea- o stare între mister și irațional
De la îndr ăgostire la c ăsătorie. Factori, criterii și filtre în alegerea
partenerului Parteneriatul erotic și sex-rolurile
Maturizarea rela ției erotice. Nevoi “de întâmpinare “într-un
parteneriat erotic Cum evolueaz ă partenerii în cadrul cuplului
Accesul la iubirea matur ă. Mecanismele psihologice
Forme de manifestare ale iubirii și tipuri de îndr ăgostiți
Tipologii ale iubirii
Tipuri de îndr ăgostiți
”M ăsurarea” iubirii
Scala de m ăsurare a dragostei
Capitolul III – Căsătoria
Aspecte contemporane privind c ăsătoria.
Dimensiuni ale c ă
sătoriei
Capitolul IV – Familia –între tradi ție și modernitate
Definiții ale familiei
Tipuri de familie
Familia nuclear ă
Familia extins ă
Familia monoparental ă
Familia reconstituit ă (vitregă)
Funcțiile familiei
Forme particulare ale cuplului c ăsătorit
Cuplul de p ărinți-adolescen ți
Cuplul fără descenden ți
Capitolul V – Concubinajul
Aspecte generale privind fenomenul de concubinaj
Tipuri de rela ții de concubinaj
Motivații ale coabit ării
Socoteala de acas ă… Riscurile coabit ării
Miturile concubinajului și consecin țele coabit ării
Căsătoria deschis ă
Capitolul VI – Experimente neofamiliale. Formule deficitare ale familiei actuale
Semi-căsnicia
Pseudo-c ăsnicia sau vie țile paralele
Swingers Cuplurile de homosexuali și lesbiene
Grupul comunitar sexual
Capitolul VII – Rolul familial- adaptare la rol și
distorsiune
Sex-rol și gen –rol. Definirea conceptelor
Cauzele modific ării structurii tradi ționale de rol conjugal
Emanciparea femeii Independen ța economic ă a femeii
Implicarea femeii în via
ța socială
Cariera profesional ă a femeii
Evoluția structurii de gen-rol
Rolul conjugal
Capitolul VIII – Aspecte actuale ale vie ții de cuplu și de familie. Considera ții generale
Adaptare, acomodare și asimilare marital ă
Satisfacție și insatisfac ție marital ă1
Comunicarea în rela ția marital ă.Stiluri de comunicare
Divergen țe între so ți
Insatisfac ții sexuale
Sex și sentimente
Dialectica ” Madon ă-prostituat ă
Dorin ța sexuală –instinctul sexual umanizat
Frustrare sexual ă și conflict
Disputele sexuale și traumele copil ăriei
Capitolul IX – Încredere și fidelitate
Bazele încrederii
Cum î și manifest ă partenerii încrederea unul în cel ălalt
Când încrederea este în șelată
Infidelitatea- cauz ă sau complex al inadapt ării
Cauzele infidelit ății. Ce anume declan șează aventura?
Tipuri de aventuri
Particularit ăți privind adulterul din perspectiva celor dou ă sexe
Consecin țele infidelit ății pentru rela ția de cuplu
Capitolul X- Divorțul
Aspecte actuale. Teorii privind divor țul
Via ța după divorț
Capitolul XI- Moartea unuia dintre parteneri
Moartea unui membru al familiei Moartea unuia dintre so ți și destrămarea familiei
Tr ăirea doliului
Văduvia în literatura de specialitate
Văduvie versus divor ț
Capitolul XII – Terapii de cuplu și de familie
Disfunc ționalități care aduc cuplul la terapeut
Tipuri de terapii și rolul terapeutului
Capitolul XIII – Cuplul, încotro ?
CAPITOLUL I
Triada cuplu – c ăsătorie – familie
Definirea conceptelor
Definirea celor trei concepte era, pân ă nu demult, mai u șoară, pentru c ă cele trei
definiții surprindeau acelea și elemente, chiar dac ă ele erau privite din perspective diferite.
Realitatea social ă contemporan ă modifică în permanen ță cadrul conceptual, din ce în ce
mai diversificat. Viitorul în ceea ce le prive ște este în aceste condi ții și mai greu de
anticipat.
1.1. „Cuplul poate fi definit ca o structur ă bipolară, de tip bio-psihosocial,
bazată pe interdeterminism mutual (par tenerii se satisfac, se stimuleaz ă, se susțin, se
dezvoltă și se realizeaz ă ca individualit ăți biologice, afective și sociale, unul prin
intermediul celuilalt )” (Mitrofan și Ciupercă,1998)
Din perspectiva defini ției mai sus prezentate, cuplul poate fi armonic, satisf ăcător
și stabilizator sau dizarmonic, nesatisf ăcător și distorsionat, tinzând spre disociere. Drept
urmare, cuplurile tind s ă oscileze, fie c ătre stabilitate, coeziune și progres, fie c ătre
instabilitate, disensiune și, eventual, dizolvare.
1.2. Căsătoria implică însă și o multitudine de consecin țe sociale, afective,
morale și juridice, ca re o diferen țiază cât se poate de clar de simpla via ță de cuplu. Dac ă
din punct de vede re juridic, c ăsătoria reprezint ă uniunea liber consim țită dintre un b ărbat
și o femeie, încheiat ă cu respectarea dispozi țiilor legale, din punct de vedere ps ihologic, a
defini căsătoria înseamn ă a vorbi despre o rela ție între doi oameni con știenți, ea fiind “o
construcție complicat ă, alcătuită dintr-o serie întreag ă de date subiective și obiective,
având, indiscutabil o natur ă foarte eterogen ă “(C.G. Jung,1994). C ăsătoria deschide,
deci, calea unor pr efaceri psihologic e ale personalit ății care aduc, a șa cum arăta același
C.G. Jung “ metamorfozarea dintr-o stare în care omul e doar unealta naturii sale
instinctuale, într-o alt ă stare, în care nu mai e unealt ă, ci el însu și, rezultat al prefacerii
naturii în cultur ă și a instinctului în spirit. ” (C.G. Jung, 1994).
1.3. Familia reprezint ă în orice societate, o form ă de comunitate uman ă alcătuită
din cel pu țin doi indivizi, uni ți prin leg ături de căsătorie și/sau prin leg ături paterne,
realizând, mai mult sau mai pu țin, latura biologic ă și /sau cea psihosocial ă.
Viața desfășurată de indivizi în cadrul institu țional al familiei cuprinde dou ă
elemente esen țiale: o latur ă biologic ă, constant ă, aproape neschimbat ă de-a lungul
timpului și o latură socială, în permanent ă schimbare. Din punct de vedere sociologic,
familia reprezint ă exemplul tipic de grup primar, caracterizat prin puternice rela ții de
tipul „face to face”, prin asocierea și colaborarea intim ă a tuturor membrilor ei. De aici
putem trece în revist ă câteva tipologii ale familiei. Una dintre ele ar fi legat ă de familia
de origine (consangvin ă) și familia de procreare (conjugal ă). Cea dintâi ar fi familia în
care te na ști și crești, iar cea de a dou a, cea constituit ă prin propria c ăsătorie. Familia mai
poate fi caracterizat ă după gradul de cuprinde re a grupului familial în familie nuclear ă
(formată din soț, soție și copiii acestora) sau extinsă (care include și celelalte rude). Un
alt criteriu pe care îl putem lua în considerare în studiul familiei ar fi modul de exercitare
al autorității. Distingem sisteme familiale: patriarhale, matriarhale sau egalitare . În
sistemul patriarhal autoritatea în cadrul familiei este de ținută de bărbatul cel mai în
vârstă,în cadrul familiei extinse, sau de so ț, în cadrul familiei nucleare.În sistemele
matriarhale, autoritatea în cadrul familiei este de ținută de femeia cea mai în vârst ă sau de
soție. Evident, prezentul confirm ă faptul că cel mai r ăspândit model este reprezentat de
sistemul egalitar, puterea și autoritatea fiind relativ egal r ăspândite între so ț și soție.
CAPITOLUL II
Dragostea…
Cuplul – între modern și tradițional
De ce o anumit ă persoană și nu alta?
Este întrebarea care apare de fiecare dat ă c â n d t e î n d r ăgostești. A încercat s ă
dezlege acest mister, Carl Gust av Jung, cel care a descoperit c ă fiecare om poart ă în
inconștient o imagine a partenerului ideal. În fiecare b ărbat exist ă o femeie interioar ă,
numită Anima, iar în fiecare femeie, un b ărbat interior, Animus.
Conjugate în fiecare fiin ță, animusul și anima alc ătuiesc miracolul fiin ței umane și
generează experiența iubirii sub toate formel e ei, de la cele mai sordide la cele sublime.
ANIMA: femeia interioar ă din fiecare b ărbat
În adolescen ță se activeaz ă în bărbat Anima, imaginea femeii interioare, care
inițiază căutarea partenerei și desprinderea de p ărinți. Devine astfel posibil ă autonomia
sa, dezvoltarea unei vie ți psihice prin for țe proprii, într-un cuvânt, maturizarea. Anima
este cea care inspir ă bărbatului intui țiile, nevoia de a iubi și de a fi iubit, de a fi apreciat,
de a ocroti. De asemenea, este cea care il face capabil de toleran ță, acceptare și
compasiune.
ANIMUS: imaginea b ărbatului din fiecare femeie
În adolescen ță se trezește la viață și un alt arhetip, Animus, imaginea b ărbatului
din fiecare femeie. Activat, acest adev ărat arhetip al vie ții obligă fetița să devină femeie
și determin ă adolescenta s ă devină autonoma și să se maturizeze. B ărbatul interior inspir ă
femeii capacitatea de a avea ini țiative, curaj, fermitate și spiritualitate.
Stadiile de dezvoltare ale femeii/ b ărbatului interior
Pe măsură ce bărbatul și femeia se maturizeaz ă, reprezent ările lor interioare
asupra feminit ății și masculinit ății se modific ă semnificativ. Dac ă pentru majoritatea
adolescen ților atributele fizice sunt hot ărâtoare în alegerea partenerului, la adult conteaz ă
calitățile fizice și spirituale. Acest lucru se întâmpl ă deoarece Animus și Anima au mai
multe stadii de dezvoltare .
Îndrăgostirea – o stare” între mister și irațional”
De mii de ani, fenomenul îndr ăgostirii rămâne o enigm ă. S-au str ăduit să îi
deslușească misterul poe ții, filosofii și psihologii. Unii numesc aceast ă stare extaz (chiar
la limitele st ării patologice). Al ții vorbesc doar de o enorm ă sporire a afectivit ății. Sursă
de fericire tulbur ătoare, starea de îndr ăgostire este asociat ă însă și cu una din marile
slăbiciuni ale firii omene ști.
Din păcate, pentru cel pu țin unul dintre cei doi îndr ăgostiți, ieșirea din aceast ă stare “
magică “ nu se produce simultan. Unul dintre parteneri începe s ă se detașeze, să nu se
mai implice emo țional la fel ca pân ă atunci, s ă adopte atitudini cont rare care duc la
primele semne de întrebare și, implicit, la primele semne de maturizare rela țională. O
face cu un pas înaintea celuilalt. Când partenerul con știentizeaz ă neimplicarea, intervine
etapa tensiunii ps ihologice a cuplul ui iesit din vraj ă. În acest moment la orizont apare
răspântia celor dou ă căi între care cei doi îndr ăgostiți pot alege:
a) despărțirea. Ea se produce uneori mai mult sub impactul șocului produs de
constatarea c ă fericirea nu este ve șnică, așa cum au crezut ini țial. Partenerii, sau cel pu țin
unul dintre ei, refuz ă să admită că pot trăi in continuare în rutin ă, lipsiți de pasiune și că
speranțele mari ale începutului se pot transforma în deziluzii și reproșuri.
b) trecerea la urm ătoarea etap ă – dragostea maturizat ă, bazată pe înțelegere,
echilibru și comunicare. Acestea înlocuiesc “ingre dientele “care la început se numeau
pasiune, ardere ori visare. Partenerii dep ășesc acest impas, r ămân împreun ă și pun alte
valori la baza rela ției lor.
De la îndr ăgostire la c ăsătorie
De ce se c ăsătoresc oamenii? J.C. Coleman (1988) schi țează câteva dintre ra țiuni:
compatibilitatea sexual ă, frica de singur ătate, nevoia de compan ie, nevoia de siguran ța
financiară, fuga de restric țiile părinților, dorin ța de a fi important pentru cineva. Acela și
J.C. Coleman aminte ște în studiul s ău și care ar fi ra țiunile pentru care oamenii nu se
căsătoresc, iar dac ă totuși o fac, exist ă riscul apari ției a tot atâtea surs e de stres, care
generează în final disfunc ții și crize: precau ție față de modelul tradi țional al familiei,
neîncrederea în sexul opus, teama de intimitate. Ce i doi parteneri care formeaz ă un
cuplu, pot avea motiva ții diferite at ât pentru c ăsătorie, cât și pentru a r ămâne împreun ă.
În plus, în urma interac țiunii celor doi parten eri, apar noi motiva ții de întărire a rela ției. În
ceea ce prive ște ierarhia motivelor care sunt importante, atât inainte, cât și după căsătorie,
Mitrofan si Mitr ofan (1996), prezint ă situația în felul urm ător: încredere (80%),
înțelegere (73%), comunicare (64%), acceptare reciproc ă (63%), dorin ța de a evolua
împreună (55%) și timpul petrecut împreun ă (45%). Autorii apreciaz ă că, după căsătorie,
apar motiva ții noi, apreciate semnificativ de catre parteneri, între acestea amintind: via ța
sexuala (57%), intimitarea (55%), dar și resursele materiale (42%).
Aceste aspecte pot fi explicate prin faptul c ă intimitatea și relațiile sexuale
corespund unei implic ări mai profunde a partenerilor în interac țiunea lor, iar resursele
materiale – asum ării existen ței în comun.
Factorii și “filtrele” în alegerea partenerului conjugal
Alegerea partenerului se face în ur ma unui proces complex, nu întotdeauna
obiectiv. De și se bazeaz ă pe conștientizarea propriilor sentim ente, el este influen țat major
de parinți, prieteni, conjunctur ă și societate.
Există o serie întreag ă de studii legate de modelul general al alegerii partenerului,
cea mai cunoscut ă fiind teoria stimul – valoare – rol , a lui B. Murstein. El distinge trei
stadii succesive în procesul adopt ării deciziei maritale:
1. stadiul stimulilor . Prima impresie, bazat ă în primul rând pe atrac ția fizică, este
foarte important ă în evoluția relației.
2. stadiul valorilor – este etapa în care persoanele implicate descoper ă dacă
atitudinile și credințele lor sunt compatibile. Pentru c ă multe valori sunt în mare
măsură foarte personale și strâns legate de concep ția despre sine, respingerea
acestor valori este tr ăită ca o respingere a persoanei.
3. stadiul rolurilor – reprezint ă perioada de testare a compatibilit ății rolurilor,
stabilind cât de bine ”se pot rivesc” cei doi parteneri.
Majoritatea modelelor elaborate eviden țiaza faptul c ă alegerea partenerului
reprezintă un proces filtrare .
Davies și Kearckoff (apud Coleman, J, 1988) sus țin că deja decizia marital ă
reprezintă rezultatul unei selec ții de cinci paliere, câmpul alegerilor fiind succesiv
îngustat pân ă când este f ăcută alegerea final ă.
Schema ar fi urm ătoarea:
FILTRUL PROXIMIT ĂȚII
I I FILTRUL SIMILARITATE – COMPLEMENTARITATE
I I
FILTRUL ATRAC ȚIEI PERSONALE
I I FILTRUL COMPATIBILIT ĂȚII
I I FILTRUL ALEGERII
Parteneriatul erotic și sex-rolurile
Greu de definit, dar mult mai u șor de recunoscut atunci când e ști stăpânit de ea,
iubirea a cunoscut, de-a lungul is toriei omenirii numeroase încerc ări de a fi în țeleasă și
conceptualizat ă. “Iubirea nu poate fi în țeleasă autentic decât ca experien ță de
comuniune simultan sexual ă, psihologic ă și spiritual ă. O succesiune de procese de
comunicare, intercunoa ștere și interdezvoltare a sexelor, în cursul c ărora protagoni știi
evoluează continuu transformându-se în fiin țe mature, complete și, nu în ultimul rând,
libere.” ( C. Ciuperc ă, 2002).
Triunghiul iubirii: inti mitate, pasiune, angajament
Potrivit lui Robert Sternberg ( E d. Trei, 2010) dragostea poate fi în țeleasă ca un
trunghi, în care fiecare vârf ar reprezenta una din urm ătoarele componente:
Intimitate
Pasiune Angajament
Intimitatea se referă la acele sentimente din rela ție care promoveaz ă apropierea,
legătura, uniunea.
Intimitatea începe cu autodezv ăluirea.
Pasiunea este componenta dr agostei care implic ă o intensă năzuință de uniune cu
celălalt. Pasiunea este în mare m ăsură expresia dorin țelor și a nevoilor de autostim ă,
creștere, dominan ță, supunere și împlinire sexual ă.
Decizia și angajamentul
Componenta decizie /angajament a dragostei are dou ă aspecte: unul pe termen
scurt și altul pe termen lung. Perspect iva pe termen scurt reprezint ă decizia de a iubi pe
cineva, pe când cea pe termen l ung este angajame ntul de a men ține aceast ă iubire.
Dragostea pasional ă este deosebit de intens ă și dominant emo țională.
Funcționează după principiul „focul ui de paie”, adic ă se aprinde repe de, arde intens și se
poate întâmpla s ă se poată stinge la fel de repede precum a ap ărut. Potrivit speciali știlor
ea ar dura între câteva luni și până la doi ani. Dac ă se manifest ă reciproc, partenerii se
simt satisf ăcuți, mulțumiți și veseli. Dac ă se întâmpl ă altfel, partenerii sunt dezn ădăjduiți
și chinuiți.
Dragostea prieteneasc ă este întâlnit ă sub forma dragostei profunde și de durat ă,
cu mare înc ărcătură emoțională și menține timp îndelungat coeziunea cuplului.
CAPITOLUL III
Căsătoria
Căsătoria – aspecte contemporane
Căsătoria și-a pierdut mult, în timp, din se nsurile sale legale, religioase și sociale.
A pierdut și din autoritate., dar și din sacralitate. S-a iros it în ceea ce se nume ște generic
„relație de cuplu”, creat ă în special pentru pl ăcerea sexual ă și emoțională a fiecărui adult.
În ziua de azi, când oamenii se c ăsătoresc, intr ă într-o uniune ce pa re foarte diferit ă de
cea în care o intraser ă pe vremuri p ărinții sau bunicii lor.
Căsătoriile tind ast ăzi să fie destr ămate mult mai probabil de divor ț decât de
moarte. Și, dacă este cineva care se- a șteaptă ca o mai mare libertate de a tr ăi într-o
căsnicie nefericit ă să ducă la creșterea șanselor ca mariajele intacte s ă fie foarte fericite-
se înșeală. Studiile efectuate pe aceat ă temă arată că, din nefericire, c ăsătoriile sunt mai
puțin fericite în zilele noastre decâ t au fost în ultimele decenii.
Căsătoria are șase dimensiuni importante:
1. Este un contract legal. Creează obligații și drepturi legale și formale între so ți.
Recunoașterea public ă și asigurarea protec ției cuplurilor- prin acest contract- îi
ajută pe parteneri s ă -și creeze leg ături permanente, mai stabile.
2. Este un parteneriat financiar . Într-o c ăsnicie “banii mei” devin “banii no ștri”.
Această împărțire a propriet ății creează o intimitate și reciprocitate, care sunt mai
dificil de realizat în afara c ăsătoriei legale.
3. Este o promisiune sacr ă. Chiar și cei mai pu țin religio și văd mariajul ca pe o
uniune sacr ă, cu implica ții spirituale pr ofunde.. Credin ța religioas ă îi ajută să
adânceasc ă sensul căsniciei și le oferă un izvor unic de inspira ție și sprijin, în fa ța
problemelor de via ță.
4. Este o uniune sexual ă. Ea transform ă dorința sexuală într-un semn permanent de
dragoste, unindu-i puternic pe ce i doi parteneri. Este un jur ământ public de
fidelitate care îi face pe to ți să fie mai fideli, atât pe b ărbați, cât și pe femei.
Cercetările indică, de pildă, că bărbații care coabiteaz ă sunt de 4 ori mai tenta ți să
înșele decât so ții, iar femeile aflate în aceea și categorie- de 8 ori mai mult decât
soțiile.
5. Este o legătură personal ă. Este, în cele din urm ă, recunoașterea deschis ă a iubirii.
Ea încorporeaz ă dorința de a cunoa ște și a fi cunoscu ți de o altă ființă; reprezint ă
speranțele cele mai mari în faptul c ă dragostea nu este temporar ă și că nu suntem
condamna ți să hoinărim, schimbând la nesfâr șit partenerii.
6. Este începutul unei familii. Din doi str ăini, din punct de vedere biologic, îi
transform ă în doi oameni care nu mai pot tr ăi unul fără celălalt. Ca leg ătură
procreativ ă, ea include un angaja ment de a avea grij ă de copiii rezulta ți din
căsnicie. Reintroduce obliga țiile tatălui sau ale rudelor acestuia de a con știentiza
importanța copilului în sistemul familial.
CAPITOLUL IV
Familia – între tradi ție și modernitate
Ne naștem în familii și aici începem s ă înțelegem cine suntem și cum
funcționează lumea. P ărinții ne oferă pe lângă un simplu nume de familie și primele idei
despre via ță, despre cum ar trebui s ă gândim și care ar trebui s ă fie legile care ne
guverneaz ă existența. Sunt reguli care variaz ă de la o societate la alta, dar toate societ ățile
pe care le-a traversat pân ă acum omenirea au avut în centrul lor familia. Ast ăzi lucrurile
par să se schimbe. Modelele tradi ționale ale familiei se dezintegreaz ă, viitorul îndep ărtat
al instituției familiale pare incert. Totu și, nu sunt pu ține vocile care sus țin că familia și
căsătoria sunt indispensabile în asigurarea viitorului copiilor și a societății.
Familia se schimb ă, într-adev ăr, odată cu vremurile, dar ea r ămâne încă, un reper
fundamental în societate.
Tipuri de familie
Indiferent de structur ă, familia va însemna întotdeauna dragoste, grij ă și dorință
de a ocroti. Fiecare în felul s ău crede în anumite valori ale familiei și luptă pentru acestea.
Institutul pentru familie Vanier a descris în 1994 urm ătoarele tipuri de familie:
– familiile “nucleare” compuse din 2 p ărinți și unul sau mai mul ți copii
biologici sau adopta ți, care locuiesc împreun ă;
– familiile “extinse”, compuse din p ărinți, copii, unchi, bunici și alte rude de
sânge, care locuiesc împreun ă sau nu;
– familiile “amestecate ” sau “recombinate” sau “reconstituite”, compuse din
părinți care au divor țat, s-au c ăsătorit cu altcineva și au format o nou ă familie, care
include copii din prima c ăsătorie a unuia sau a ambilor parteneri și/sau din aceast ă
căsătorie;
– familii “f ără copii” , care constau într-un cuplu;
– familii “cu un singur p ărinte”, compuse dintr-un p ărinte, de obicei o mam ă
cu un copil sau mai mul ți;
– “cupluri care coabiteaz ă” și “căsătorii conven ționale”- aranjamente
familiale, care se aseam ănă altor forme, dar nu legalizeaz ă mariajul.
Din 1972 acest institut recunoa ște cuplurile cu parteneri de acela și sex, ca familii.
O cercetare a literaturii de spre familie din 1990 indic ă faptul că mai trebuie ad ăugat un
alt grup de familii, și anume p ărinții homosexuali și lesbiene (Schwartz și Scott).
Funcțiile familiei
Margrit Eichler a realizat o clasificare a principalelor tipuri de “ dimensiuni ale
interacțiunilor familiale ”.
Cele mai importante di mensiuni-din perspect iva sa-sunt: procreativ ă, de
socializare, sexual ă, rezidențială, economic ă și emoțională.
Forme particulare ale cuplului c ăsătorit
Cuplul de adolescen ți-părinți
Cuplul fără descenden ți
CAPITOLUL V
Concubinajul
Conviețuirea cuplului în afara c ăsătoriei reprezint ă în timpurile noastre o formul ă
frecventă a vieții moderne și este foarte probabil s ă rămână în forma aceasta mult ă vreme.
Forțele demografice, economice și culturale ale vie ții moderne au generat o stare de fapt
pe care nu putem s ă nu o luăm ca atare. Uniunea consensual ă, departe de a fi “prietena”
mariajului, pare din ce în ce mai mult un du șman al acesteia.
Tipuri de rela ții de concubinaj
Sociologul Roland John son descrie patru categorii de coabitan ți,
Relația de tip “acoperi ș”
Acest tip de rela ție de coabitare se bazeaz ă pe nevoia cople șitoare de a fi legat de
cineva. Dorin ța de a fi iubit este atât de puternic ă, încât mul ți vor mai degrab ă “să se
stabilizeze” decât s ă aleagă pe cineva.
Relația de emancipare
Acest tip apare atunci când persoana vrea s ă demonstreze- celor de-o vârst ă cu ea
sau părinților săi- că este liber ă să ia singur ă decizii, c ă nu poate fi constrâns ă de nimeni
și nimic. O astfel de rela ție nu încurajeaz ă cuplul să comunice sau s ă rezolve conflicte și
nu evolueaz ă către un poten țial mariaj.
a) Relația de convenien ță
Este o rela ție convenabil ă, din punct de vede re economic. Inten ția este de a
împărți cheltuielile pe jum ătate. Este v ăzută ca fiind benefic ă pentru tipul de c ămin în
care amândoi partenerii sunt egali. Altfel, se transform ă în modelul tradi țional: bărbatul
domină, femeia se supune. Este convenabil ă bărbatului, dar nu și femeii.
b) Relația de testare
Este o modalitate de a “încerca apa” înai nte de a se arunca în ea. Partenerii vor
sau cred c ă vor să se căsătorească. Vor să vadă dacă sunt compatibili, exersând mariajul.
“Socoteala de acas ă și cea din târg”. Riscurile coabit ării
În concluzie, demodatul “Pân ă când moartea ne va desp ărți “ a fost înlocuit cu
“atât cât sunt fericit’”.
Căsătoria deschis ă
Reprezint ă un model de convie țuire aflat între concubinaj și familia nuclear ă.
Modelul se suprapune peste valorile și stilul de via ță al concubinajului dar, în acela și
timp, se aseam ănă cu familia nuclear ă prin oficializare și structură. Scopul declarat al
acestei leg ături este acela de se realiza împlinirea și satisfac ția personal ă,, aspecte
evident, greu de m ăsurat, dar, în mod sigur, o miz ă demnă de luat în considerare. Noua
formulă încearcă să înlocuiasc ă o configura ție depășită sub aspectul stilului de via ță,
model reprezentat de familia nuclear ă, și să preia ceea ce este mai bun din modelul
coabitării, adică calitatea rela ției și fericirea partenerilor, nu stabilitatea, cu orice pre ț, a
unei relații lipsite de satisfac ții.
Această flexibilitate a rela ției este, desi gur, dezirabil ă, dar nu întotdeauna
posibilă, dacă luăm în considerare for ța modelelor și a obișnuințelor socio-culturale,
filtrate moral și religios. Ea ar depinde, f ără doar și poate, de capacitatea so ților de a
înțelege ce semnifica ție are “trăiește-ți clipa “, de a- și asuma responsabilitatea propriei
vieți și de a discuta ma tur despre neîn țelegeri, nemul țumiri și conflicte. Compromisurile
sunt astfel în țelese ca necesare pentru a salva calitatea rela ției, nu statutul de persoan ă
căsătorită. Căsătoria deschis ă nu reprezint ă o soluție definitiv ă, ci o speran ță, aceea a
redimension ării pozitive a rela țiilor de cuplu. Prin acest tip de rela ție cuplul conjugal –
atât de otr ăvit de stereotipuri și prejudec ăți – redevine cupl u, iar legalitatea și
instituționalitatea îl ap ără de stigmate și etichetări.În acest fel se reduce stresul cotidian,
căruia îi suntem supu și cu toții.
CAPITOLUL VI
Experimentele neofamiliale
Formule deficitare ale familiei actuale
Semi-căsnicia – reprezintă un experiment neofamilial plasat sub semnul falselor
soluții, având drept scop prelungirea c ăsătoriei din punct de vede re legal, în ciuda
modificărilor și alterărilor de esen ță. Situația este întâlnit ă frecvent în cuplurile cu rela ții
tensiv-conflictuiale cronice și constă în adoptarea și exercitarea incomplet ă a rolurilor
maritale de c ătre unul sau de c ătre ambii so ți. Se poate întâmpla ca un so ț să fie implicat
parțial în viața familial ă, atât ca so ț cât și ca părinte. El poate fi angajat simultan într-o
relație adulterin ă, evitând sau abuzând de partenerul conjugal, î și poate exercita par țial
funcțiile parentale (s uport financiar f ără a fi asigurat îns ă și suportul emo țional necesar
copiilor) sau poate particip a la exercitarea în comun a menajului, dar nu și la luarea
deciziilor fi nanciare, etc…
I. Mitrofan identific ă următoarele variante:
– formula “casa și copiii împreun ă, sexul separat “
– formula “sexul împreun ă, casa și copiii – mai mult tu, distrac țiile separat”
– formula “sexul par țial împreun ă, casa numai tu, distrac țiile parțial
împreun ă, copiii – mai ales tu, banii – mai ales eu “ (I. Mitrofan, 1989)
Este ușor de imaginat faptul c ă, în cadrul variantelor mai sus prezentate, dar și al
altora posibile, se contureaz ă diverse structur i de cuplu disfunc țional, conflicte acute și
rivalități cu impact deosebit de viol ent în socializarea copiilor și adeseori, chiar în starea
de sănătate psihic ă a membrilor familiei.
Tot o variant ă a căsătoriei cu roluri maritale incomplet exercitate o constituie
situația cuplurilor înlocuite sub aspectul exercit ării rolului parental și chiar casnico-
menajer și administrativ organizatoric de c ătre bunici (p ărinți și socri), cuplu
transformându-se în acest caz într-un “cuplu – copil “ al unui “cuplu –adult “ .
Pseudo-c ăsnicia sau “vie țile paralele“ – reprezint ă una dintre cele mai grave
grave manifest ări a psihosociopatologiei maritale . Acest experiment neomarital const ă,
de fapt, în adoptarea și exercitarea inautentic ă (falsă, aparentă) a rolului conjugal și a
celui parental. Pseudoc ăsnicia reprezint ă un simulacru sociomorbid al unor hiatusuri și
funcții matrimoniale. Ea nu pres upune nici un fel de afec țiune mutual ă ci doar un sistem
de interese reciproce, de obicei economice și sociale, care determin ă în anumite situa ții
opțiunea unor indivizi de oficializare a c ăsătoriei (Ciuperc ă, 2001).
Swingers
Acest termen este preluat din limba englez ă, (“swinging” însemnând oscilant,
ritmat) însemnând un schimb voluntar și temporar între perechi, în scop sexual. Acest
schimb se produce între dou ă persoane sau mai multe cupl uri sau, în mod ocazional,
poate fi introdus ă în grup și o persoan ă fără partener, de obicei , o femeie. Oricum,
combinațiile acestor schimburi se xuale au loc cu consim țământul deplin al tuturor p ărților
implicate.
Cuplurile de homosexuali și lesbiene
După o fază de căutare a libert ății în afara familiei, homosexualii și lesbienele
experimenteaz ă acum o mi șcare pro-familie. Familiile de homosexuali nu împ ărtășesc o
formă anume, ci doar o lupt ă comună pentru acceptarea social ă.
Deși relațiile dintre pers oane de acela și sex au fost întâlnite în majoritatea
societăților, familia de homose xuali / lesbiene ca și categorie social ă a apărut recent, fiind
un produs al revolu ției sexuale, feminismului și noilor tehnologii de reproducere.
Mișcarea pentru drepturile homose xualilor i-a încurajat pe ace știa să ceară custodia
copiilor și din ce în ce mai multe femei independente au n ăscut copii cu ajutorul don ării
de sperm ă mai degrab ă decât cu un b ărbat. Ambele fenomene s-au dezvoltat și au
înfruntat o puternic ă opoziție socială.
Diminuarea “valorilor familiale” ale majorit ății a determinat multe dintre
problemele reale ale acestor familii.
Grupul comunitar sexual
Adepții grupurilor comunitare familiale î și conferă iluzia unei pretinse libert ăți
individuale, plecâ nd de la ideea c ă mariajul monogam induce de la bun început “o
castrare psihologic ă și sexuală a soților “, prin respectarea fidelit ății, fie de teama opiniei
publice, fie prin aderarea la principii educative, morale și religioase perimate. În schimb,
acest nou sistem de convie țuire, pe care îl caut ă unele cupluri moderne, ridic ă cel puțin
tot atât de multe probleme pe cât pretinde sau dore ște să rezolve. “Mulți recurg la
experiența comunitar ă pentru a- și satisface visele infantile de voyerism sau de
exhibiționism, sau pentru a- și disimula incapacitatea de a construi, în timp, o autentic ă
relație, durabil ă “.
CAPITOLUL VII
Rolul familial – adaptare la rol și distorsiune
Cauzele modific ării structurii tradi ționale de rol conjugal
Structura tradi țională de rol- sex a fost modificat ă prin acțiunea mai multor
factori. Dintre ace știa cei mai importan ți ar fi:
1. Emanciparea femeii
Emanciparea femeii a reprezentat motorul schimb ării structurii de rol conjugal.
Femeia supus ă, fără ambiții, asociat ă familiei tradi ționale, este azi di n ce în ce mai
puțin prezent ă în statistici. Foarte pu ține femei mai accept ă subordonarea total ă față de
bărbat, toleran ța excesiv ă și dependen ța material-afectiv ă. Conștientizarea ideii potrivit
căreia femeile pot decide singure cum î și direcționează viața, cariera și relația de
parteneriat au generat eliminarea discrimin ării în cariera profesional ă și au permis accesul
femeii la ocuparea unor func ții publice.
2. Independen ța economic ă a femeii
A devenit din ce în ce mai evident ă. Femeile sunt mai bine educate decât în trecut
și au șanse mai mari de a ob ține o slujb ă, astfel încât ele nu mai sunt dependente de
căsătoria- parteneriat economic. Astfel, e mai pu țin probabil ca ele s ă se „cantoneze” într-
un mariaj dificil, men ținut doar de o nece sitate pur economic ă și e mult mai sigur c ă vor
pleca atunci când tr ăiesc experien țe nefericite în c ăsnicie.
Posibilitatea realiz ării unui venit propriu în momentul în care implicarea femeii în
sfera public ă a devenit concret ă a adus acesteia un se ntiment de siguran ță, liniște și
confort.
Diminuarea considerabil ă, până la dispari ție, a dependen ței economice fa ță de
bărbat a redimensionat radical raport urile dintre sexe , dar independen ța economic ă a
femeii a generat și modificări profunde în structura de roluri familiale. B ărbatul ajunge s ă
preia o serie de activit ăți, pe care le îndepl inea doar femeia alt ădată.
3. Implicarea femeii în via ța socială
Necesitatea de afiliere a femeii contemporane a fost generat ă de relativa izolare de
alți adulți, caracteristic ă familiei nucleare de azi, izolare care se cere compensat ă de
activități sociale. În familia tradi țională, casnicele f ăceau parte dintr-o re țea suportiv ă de
rude. În plus, lipsa de recunoa ștere pentru munca f ăcută în gospod ărie amplific ă
sentimentul actual de iz olare. Femeia începe s ă caute satisfac ții în exterior, societatea
oferind recunoa șterea pe care familia nuclear ă nu mai putea s ă i-o ofere.
4. Cariera profesional ă a femeii
Impulsionate de mi șcarea feminist ă, femeile au început s ă conștientizeze c ă pot fi
mai mult decât mame, so ții sau gospodine. Munca profesional ă a femeilor a devenit un
instrument de împlinire personal ă, transformându-se din nece sitate în activitate
revendicat ă. Conceptul de carieră a început s ă fie popularizat odat ă cu dezvoltarea
feminismului. Speciali știi arată că femeile au ajuns s ă trăiască în zilele noastre experien ța
șomajului cu acela și sentiment de ru șine și neîmplinire personal ă, ca și bărbații.
Implicațiile carierei profesio nale a femeilor în via ța de familie nu au întârziat
să apară :
a) cariera profesional ă a femeilor reprezint ă o sursă de conflict pentru
majoritatea b ărbaților.
b) modificarea raportului de autoritate și de putere dintre cele dou ă sexe , prin
demolarea imaginii b ărbatului ca fiind capul familiei și singurul aduc ător de venituri.
Adică singurul capabil s ă organizeze și să conducă familia.
c) implicarea partenerilor în via ța de familie în cazu l familiilor cu dubl ă carieră
presupune preluarea alternativ ă a sarcinilor domestice.
d) creșterea sentimentului de competen ță a femeii revalorizeaz ă sentimentul de
competen ță al bărbatului
e) scăderea natalit ății.
f) apariția relațiilor extraconjugale .
CAPITOLUL VIII
Aspecte actuale ale vie ții de cuplu și de familie. Considera ții generale
Adaptare, acomodare și asimilare marital ă
Adaptarea marital ă vizează atât reorganiz ări la nivelul compor tamentului de rol
marital al indivizilor, cât și la nivelul functionalit ății lor interpersonale.
Potrivit I. Mitrofan și N Mitrofan (1994) la nivelul individual adaptarea marital ă
are în vedere orient ări, potențări, activări și reorient ări succesive ale motiva ției de
parteneriate (biologic sexuale, socio-afective, de autoanalizare și autodezvoltare), precum
și a disponibilit ăților de parteneritate, determinate în principal de factorul vârst ă,
normalitatea și integritatea bio-psihic ă, nivelul maturit ății afective și raționale,
flexibilitatea și fluiditatea adaptiv ă în rolul conjugal.
Aceeași autori apreciaz ă că, la nivel interpersonal , adaptarea marital ă vizează
sincronizarea intercomunic ărilor, potentarea și maturizarea sentimentelor latente de
afecțiune, a climatului familial, adâncirea intercunoa șterii partenerilor, stimularea
intervaloriz ărilor în cuplu, echilibrarea și optimizarea ac țiunilor și deciziilor în cuplu,
interdezvoltarea rolurilo r conjugal parentale.
Acomodarea marital ă – sau interacomodarea marital ă- reprezint ă mecanismul de
stimulare și dezvoltare a adapt ării mutuale conjugale. În cadrul acestui proces
interacțional, soții acceptă, respectă și valorizeaz ă reciproc interesele, atitudinile, opiniile,
valorile, oferindu- și susținere și gratificări unul celuilalt.
Dinamica acomod ării maritale presupune și concesii și corecții reciproce. Acestea
pot genera la începutul c ăsniciei tensiuni și confrunt ări, dar, cu eforturi le partenerilor pot
fi depășite. Rolul acestui proces interac țional este acela de facilitare a ajust ării
interpersonale, în vederea realiz ării coeziunii cuplului.
Opusul acomod ării maritale îl constituie rigiditatea marital ă exprimat ă în
tendința simultan ă a partenerilor de a- și conserva și impune modelele ra ționale
contradictorii, dizarmonice , frustrante reciproc. (I. Mitrofan, N Mitrofan 1994).
Inerția, conservatorismul și persisten ța vechilor modele, a prejudec ăților raționale
constituie un impediment important în calea acomod ării interpersonale a so ților, care
predispune cuplul la rela ții formale, superficiale și disconfortabile psihologic.
Asimilarea marital ă sau interasimilarea marital ă, reprezint ă acomodarea
mutuală completă a personalit ății maritale, în cadru procesul ui de interadaptare marital ă.
Soții preiau fiecare, interiorizeaz ă și acționează în conformitate cu acelea și paternuri
atitudinale, motiva ționale și valorice. (I. Mitrofan, N Mitrofan 1994).
Având la baz ă un nivel, satisf ăcător și reciproc al intercomunic ării și
intercunoa șterii, asimilarea marital ă creează consens mutual și aduce cuplului echilibrul
funcțional.
Asimilarea marital ă constituie o condi ție necesar ă dar nu și suficient ă a stabilit ății
cuplului.
Satisfacție și insatisfac ție marital ă
O relație este considerat ă ca fiind “bun ă” sau ‘’puternic ă ‘’ atunci când ea
îndeplinește funcțiile pentru care a fost realizat ă. Deoarece mai mult de 60% din cupluri
susțin că au o căsătorie fericit ă, ingredientele unei c ăsătorii “puternice” nu sunt în mod
evident limitate de o formul ă unică.
Cuber și Harroff au identificat dou ă tipuri de c ăsătorii: căsătoriile intrinseci și
cele formale . Pentru cei ce au o căsătorie intrinsec ă relația pe care o au cu partenerii lor
constituie preocuparea principal ă și sursa de pl ăcere. În timp ce pa rtenerii pot avea și alte
preocupări cum ar fi cariera sau prietenii, c ăsătoria se situeaz ă pe primul plan.
Angajamentul pentru partener este imens. Partenerii simt nevoia unei apropieri fizice,
emoționale și chiar spirituale.
În contrast, căsnicia formal ă nu este conceput ă în scopul exprim ării unei rela ții
intime puternice. Se observ ă chiar o relativ ă absență a unor sentimente adânci. În schimb
atmosfera este aceea a unei companii limitate. Multe cupluri î și organizeaz ă viața în jurul
carierelor personale sau se concentreaz ă pe rolul de p ărinte.
Nevoile la care cuplurile c ăsătorite fac fa ță variază de-a lungul ciclurilor vie ții,
așa cum se întâmpl ă și cu satisfac ția în căsnicie.
Comunicarea în rela ția marital ă.
Comunicarea, al ături de intercunoa ștere, reprezint ă principalul instrument de dezvoltare
a relațiilor maritale în cadrul structurii familiale. Prin comunicare se realizeaz ă
configurarea rolurilor de gen, sincronizarea și dezvoltarea acestora și tot comunicarea
asigură cuplului o structur ă stabilă a relațiilor de rol.
Fiecare stil de comunicare descrie un tip aparte de c ăsnicie. Un cuplu care vede
căsnicia ca un angajament total, in cluzând fiecare aspect al vie ții, va între ține probabil o
comunicare intern ă, sau cel pu țin va încerca acest lucru. Prin contrast, un cuplu care se
mulțumește cu o căsnicie formal ă, unde prietenii, membrii familiei și interesele exterioare
dețin un rol important ar putea s ă se mulțumească cu un stil de comunicare conven țional
sau speculativ.
Critica partenerului
Este asociat ă de partener cu respingerea. Activeaz ă simțăminte vechi, din
copilărie, acumulate în urma experien țelor cu proprii p ărinți. Critica venea de sus în jos,
de la cel mare la cel mic, atacând resp ectul de sine, dar și încrederea, caracterul sau
inteligența copilului.
Uneori părinții își critică copilul pentru a-l încura ja, alteori o fac pentru c ă sunt
obosiți și stresați, alteori pur și simplu pentru a pedepsi și pentru a provoca durere.
Manipularea partenerului
Septimiu Chelcea (1992) define a manipularea drept influen țarea subiec ților umani
în vederea realiz ării unor ac țiuni în discordan ță cu propriile scopuri, f ără ca aceștia să
conștientizeze discrepan ța dintre propriile scopuri și ale celor care îi influen țează. Se
realizează astfel o influen ță socială negativă, prin simulare și disimulare, mascarea și
mimarea unor emo ții, atitudini sau comportamente pr oprii. Fenomenele prin care se
realizează această influență sunt cele de complezen ță și cele de identificare .
Lipsa comunic ării între parteneri
Deși vorbesc între ei, memb rii cuplului nu comunic ă întotdeauna. Cantitatea de
informație poate fi mare, dar calitatea poate r ămâne precar ă. Teama de a nu genera
discuții și certuri, evitarea de a exprima nelini ști, frustrări și nemulțumiri duce la
acumularea acestora în timp, ceea ce poate genera în viitor disensiuni mult mai grave și
chiar rupturi. Un cuplu se maturizeaz ă discutând, analizând probl emele, nu evitându-le.
Conflict versus lupt ă
Cuvintele sunt folosite deseori ca sinonime, în ci uda faptului c ă înțelesurile lor
sunt profund diferite. Când dorin țele și nevoile cuiva sunt reprimate, rezult ă o stare de
conflict. Un conflict nerezolvat genereaz ă sentimente de iritare și furie, care pot degenera
în luptă.
Divergen țe între so ți
În ciuda iubirii și a fuziunii emo ționale pe care s-a întemeiat rela ția lor,
îndrăgostiții, cei doi parteneri ai cuplului sunt dou ă persoane di ferite, ale c ăror nevoi și
dorințe nu coincid întotdea una. Aceste diferen țe pot genera conflicte și certuri explozive,
care se pot isca de la orice subiect imag inabil, semnificativ sau nesemnificativ.
Divorțurile și violența în familie au atins propor țiile unei epidemii, iar principalul lor
precursor este nefericirea conjugal ă cronică.
1) redefinirea rolurilor
2) discrepan țe între dorin țe și așteptări
3) Insatisfac ția sexuală
CAPITOLUL IX
Încredere și fidelitate. Infidelitatea conjugal ă
Relațiile pe termen lung solicit ă încrederea pe post de fundament. F ără acest
ingredient, rela țiile devin înc ărcate de fric ă și de vinov ăție.
Cum își manifest ă partenerii încrederea unul în cel ălalt ?
Fiecare cuplu este unic. Parten erii au o modalitate specific ă de a–și demonstra
încrederea unul în cel ălalt, în func ție de experien ța anterioar ă, personalitate, cultur ă,
modul în care c uplul s-a format.
Când încrederea este în șelată
Înșelarea încrederii cuiva reprezint ă o trădare. Nu doar a in dividului, ci și a unui
amestec de speran țe, vise și așteptări. Este ca și cum o construc ție aflată în lucru începe
să se prăbușească.
Majoritatea cuplurilor cu probleme care vin la consiliere confund ă aventura cu
cauza problemelor. Speciali știi vorbesc îns ă de faptul c ă aventurile sunt mai degrab ă
simptome decât cauze ale problemelor de cuplu.
La limita dintre necesitate și nonconformism, rela țiile sexuale extraconjugale au
reprezentat una dint re problemele majore cu ca re s-a confruntat institu ția familiei de-a
lungul timpului și una dintre cauzele constante ale destr ămării cuplurilor, indiferent de
vechimea sau de tr ăinicia acestora.
Astăzi, deși lucrurile s-au transformat fundamental în ceea ce prive ște căsătoria,
relațiile în afara c ăsătoriei cunosc o înflorire f ără precedent. Adulterul contemporan are o
forță nebănuită, deși cauzele care îl sus țin sunt altele.
Oamenii se c ăsătoresc ast ăzi câd vor și cu cine vor. Pentru c ă la baza mariajului
stau de obicei iubirea și satisfacția mutual ă, adulterul pare lips it de sens. Schimbarea
mentalității în ceea ce prive ște divorțul face de as emenea ilogic ă aventura extraconjugal ă.
Oamenii intr ă și ies din parteneriate succesive f ără teama de alt ădată că vor fi blama ți de
societate. Și totuși…
Infidelitatea- cauz ă sau efect al unui complex de inadaptare?
Chiar dac ă din perspectiva partenerului tr ădat infidelitatea celuilalt apare în
primul rând ca o cauz ă a neînțelegerilor și conflictelor din cad rul cuplului, o analiz ă mai
profundă relevă faptul că acesta este în primul rând un efect al complexului dual de
inadaptare marital ă. Infidelitatea apare de cele mai multe ori ca reac ție de apărare, sau de
căutare a unei “solu ții compensatorii “, pentru o rela ție marital ă nesatisfăcătoare sau
disfuncțională. Adulterul unuia dintre so ți sau al ambilor este un simptom cert al unui
deficit interac țional marial, a c ărui cauzalitate nu o constituie neap ărat incompatibilit ățile
psihosomatice reale, dar, mai ales, erori rela ționale, determinate de o pluralitate de
factori: psihologici, educa ționali, interpersonali și socio-culturali.
Infidelitatea aduce în cupl ul conjugal o serie întreag ă de distorsiuni de rol,
perturbând grav climatul socio- afectiv conjugal , exacerbând reac țiile de gelozie, ostilitate
și ranchiun ă. Partenerul aba ndonat fie dezvolt ă stări depresive, care îl împiedic ă să își
îndeplineasc ă în mod corespunz ător celelalte sarcini de rol familial, fie tr ăiește într-o
stare de stres conti nuu, care îi alimenteaz ă agresivitatea
Ce anume declan șează aventura ?
Aventurile nu apar din senin. Cele mai multe au în spate anumite evenimente
care le genereaz ă. Multe cupluri nu î și dau seama de aceste circumstan țe, considerând
evenimentele în cauz ă lipsite de importan ță. Iată câteva elemente care declan șează
frecvent aventura:
– pierderea unei fiin țe dragi din familie
– atingerea vârstei mijlocii – problemele materiale – schimbarea modului de via ță
– diversificarea și îmbogățirea rețelei de rela ții interpersonale.
– alinierea la “stand ardele “sociale
– probleme de rela ție
Insatisfac țiile și infidelitatea
Infidelul consider ă că partenerul s ău nu îi satisface nevoile legitime, a șa că, după
o așteptare în van caut ă în altă parte ceea ce nu a g ăsit acasă. Există un decalaj important
între așteptările unuia și ceea ce îi ofer ă celălalt, un decalaj neobs ervat la începutul
relației.
– lipsa de satisfacere a nevoilo r afective poate fi generat ă de faptul c ă există
indivizi cu nevoi imense, insa țiabile.
– lipsa de satisfacere a nevoilor sexuale – lipsa de satisfacere a nevoilor de comunicare
– lipsa de satisfacere a nevoilor energetice – lipsa de satisfacere a nevoilor de evolu ție
Tipuri de aventuri
Deși fiecare aventur ă este unic ă pentru un anume cuplu, deseori apar teme
comune. Cele mai întâlnite tipuri de aventuri
, potrivit Juliei Cole (2005) sunt:
1. Aventura „celui care deschide u șa”
Noua rela ție este ca o u șă deschisă spre o via ță nouă. Uneori, partenerul în șelat
este, la rândul lui, u șurat că relația s-a încheiat. Alteori, consider ă că totul func ționa
normal și este șocat de faptul c ă celălalt vrea s ă rupă relația.
2. Aventura „scaunului cu trei picioare ”
Este o aventur ă de lungă durată, cu implica ții profunde asupra rela ției. Când
povara unui cuplu devine prea mare, fie din cauza problem elor din afara cuplului ( un
copil are probleme cu poli ția, boala unui p ărinte,etc), sau di n interiorul s ău (dificult ăți
financiare, scandaluri frecvente ), unul dint re parteneri poate c ăuta un sprijin din afar ă.
Aventura ac ționează ca un al treilea picior al scaunului care se clatin ă, care echilibreaz ă
situația. De aceea acest tip de aventur ă poate dura an i de zile.
3. Aventura „r ăzbunării ”
Deși este în gene ral de scurt ă durată, poate fi o problem ă reală pentru un cuplu.
Apare atunci când unul dint re parteneri se simte r ănit și decide s ă își „pedepseasc ă”
partenerul în acela și mod în care a fost și el rănit.
4. Aventura „observ ă-mă”
Este o aventur ă de scurtă durată, de o noapte, sau, se poate întâmpla chiar s ă nu
implice sexul. Apare în rela țiile în care partenerii nu reu șesc să atragă atenția unul altuia.
Este o amenin țare emoțională, care poate fi utilizat ă pentru implicar ea cuplului în
rezolvarea unor probleme ignorate.
5. Aventura „evit ării”
De fapt, termenul se refer ă la aventuri repetate. Parten erul care are acest gen de
aventură evită intimitatea cu cel ălalt și se teme s ă nu fie vulnerabil emo țio
6. Aventura „experimental ă”
Este aventura cea mai legat ă de sex ( „ a fost doar sex” – obi șnuiesc să spună cei
implicați) și are loc în cuplurile în care experien ța sexuală este redus ă, fie pentru c ă
partenerii cuplului au f ăcut sex pân ă atunci doar unul cu cel ălalt, fie au dificult ăți de a
discuta pe acest subiect.
Consecin țele infidelit ății pentru rela ția de cuplu
Urmările infidelit ății sunt tot atât de diverse pe cât sunt de diverse situa țiile și
persoanele. El e pornesc de la dezorganiz ări grave și chiar definitive ale familiei, pân ă la
reînnodări spectaculoase ale cuplului disfunc țional, redând for ța de regenerare a
interacțiunii maritale.
Consecin țele infidelit ății pot fi sintetizate astfel:
a)pentru persoana infidel ă
Efecte benefice : a te îndr ăgosti din nou înseamn ă a retrăi acea revolu ție a bucuriei
pe care o presupune starea de îndr ăgostit. Îndr ăgostire înseamn ă simțuri exaltate, spirit
luminat și trăirea impresiei c ă te-ai născut încă o dată. Un nou partener ne aduce și alte
modalități de a gândi, de a sim ți și de a acționa, adic ă : de A TR ĂI. De a sim ți, din nou,
fericirea.
Efecte negative : sunt legate tocmai de reversul celor de scrise mai sus : triste țe și
frustrare legate de lipsa aman tului sau amantei, agravate de dificultatea de a-I putea
contacta, anxi etatea legat ă de o situa ție adeseori inconfortabil ă , epuizarea legat ă de stres
și cheltuielle de energie pe care le presupune o via ță dublă. Lor li se adaug ă complica țiile
sau chiar dramele legate de unul dint re protagoni ști : partenerul(a), amantul(a),
partenerul(a) amantului(ei). Suferin ța unora și a altora umbre ște bucuria tr ăirii, iar
culpabilitatea tulbur ă exaltarea.
b)pentru partenerul sau partenera persoanei infidele
Efecte benefice :
-“Resuscitarea” sentimentelor de iubire
– Ameliorarea dispozi ției partenerului infidel
– Persoana infidel ă poate trăi o reîntoarcere a iubirii pentru partenerul s ău. El sau
ea pot sim ți, la un moment dat c ă, orice ar fi, “tot mai bine este acas ă “.
– Infidelul aduce în cuplu conjugal experien ța sa “îmbog ățită “.
Efecte negative :
Suferința și cortegiul ei : sentimentul de abandon, de deposedare, de devalorizare,
trădarea…
Redeschiderea r ănilor mai vechi
a) sentimentul de abandon – sentiment pe care copilul din interior nu l-a uitat.
Oricât de iubitoare era mama, ea era nevoit ă să ne părăsească uneori.
b) sentimentul de deposedare – este cel responsabil de impresia c ă rivalul nostru ne
ia obiectul afec țiunii și ne exclude di n iubire. Aceast ă situație este cunoscut ă încă din
vremea iubirii oedipiene, perioad ă în care cunoa ștem triunghiul infernal și gelozia.
c) sentimentul de devalorizare . Infidelitatea part enerului este tr ăită ca un act care
ne pune în discu ție valoarea. Astfel, suferin ța are și o rană narcisică la origine.
Toate aceste sentimente au un numitor co mun: FRICA, sub toate formele sale :
frica de a nu mai fi iubit, frica de a nu mai fi demn de iubire sau de dorin ță, frica de a fi
singur.
CAPITOLUL X
Divorțul
Divorțul nu mai este o problem ă care rămâne doar în familie. A devenit mai mult
decât un proces privat, care implic ă doar cuplul, pentru c ă toți ceilalți membri ai familiei,
copiii și prietenii- sunt afecta ți de o asemenea ruptur ă. Urmările “șocului” le resimt to ți.
Societatea este ancorat ă încă în idei conservatoare, iar femeia care renun ță la o căsnicie,
deși nu mai este condamnat ă, este încă privită cu rezerv ă. Mariajul este înc ă privit ca cea
mai puternic ă formă de relație umană, iar femeia datoare s ă vegheze la p ăstrarea acestuia.
Societatea o poate resp ecta pe femeia divor țată, și chiar invidia, dar nu o poate considera
o persoan ă capabilă să mai aduc ă fericire în via ța cuiva.
Unii cercet ători se întreab ă dacă această creștere vizibil ă a cazurilor de divor ț se
datorează incompatibilit ății dintre so ț și soție sau altor cauze. Dac ă incompatibilitatea
este acceptat ă a fi cauza separ ării în cazul celor proasp ăt căsătoriți, cum s-ar putea
explica situa ția celor afla ți într-o c ăsnicie de foarte mult ă vreme? Într-o vreme a
revoluției sexuale, a pilule lor contraceptive și a modific ărilor substan țiale de statut multe
femei au ajuns s ă creadă că plăcerea și “liniștea” sunt preferabile stabilit ății pline de
responsabilit ăți a vieții de persoan ă căsătorită.
Viața după divorț
Divorțul nu înseamn ă sfârșitul unei familii, ci o tranzi ție către o nou ă formă de
familie. Aceast ă tranziție este de obicei dureroas ă pentru membrii s ăi. Necazul adul ților
se combin ă cu necesitatea dezvolt ării abilității de a răspunde copiilor și nevoilor acestora.
CAPITOLUL XI
Moartea unuia dintre parteneri
Moartea unui membru al familiei
Moartea este o realitate pe care omul înva ță să o înfrunte, uneori, foarte devreme.
Un astfel de eveniment într-o familie poate duce la distrugerea modelelor de via ță
pentru foarte mult ă vreme.
Moartea unuia dintre so ți și destrămarea unei c ăsnicii sau a unei
relații de lung ă durată
Poate avea efecte dureroase extreme de dureroase asupra partenerului
supraviețuitor. Fiecare persoan ă își exprimă suferința diferit.
Descrierea v ăduviei în literatura de specialitate
Stigmatul v ăduviei deriv ă din faptul c ă este un statut atribuit, în mod obi șnuit,
femeilor. În societ ățile patriarhale, orientate c ătre cuplu, v ăduva este v ăzută adesea ca
fiind indisponibil ă și neinteresant ă din punct de ve dere sexual.
Când un partener din cuplul c ăsătorit moare, cel ce supravie țuiește nu numai c ă
este văduvit de so ț/soție, dar se și confrunt ă dintr-odat ă cu necesitatea de a organiza un
cămin cu părinte unic.
Totuși, femeile trec mult mai u șor peste drama pierderi i partenerului de via ță,
pentru că acestea se adapteaz ă cu ușurință noii situa ții, afirmă psihologii. Nu acela și lucru
se întampl ă în cazul b ărbaților aflați la o anumit ă vârstă din familiile tradi ționale, care,
sustin speciali știi, după pierderea so ției nu supravie țuiesc mai mult de cinci ani. Femeile
își revin mai repede dupa moar tea partenerului, pentru c ă acestea accept ă mai ușor
pierderea celui dr ag, iar în loc s ă se consume încearc ă să găsească soluții pentru a merge
mai departe.
De asemenea, femeile au un mecanism de adaptare mult mai dezvoltat decât al
bărbatului, cu ajutorul c ăruia se autosugestioneaz ă că viața merge mai departe. Este un
lucru stiut ca femeia este cea care se ocup ă de toate treburile casei. Ea este cea care face
cumpărăturile, pl ătește facturile, face cur ățenie și mâncare..
Bărbatul, de cealalt ă parte, este dependent în gospod ărie de femeie, iar pierderea acesteia
îl copleșește total. Totodata, ace știa precizeaz ă că moartea so ției îl face pe b ărbat
vulnerabil, iar acestuia îi es te foarte greu sa se adap teze noii posturi, aceea de v ăduv.
Barbatul reu șeste cu greu sa supravie țuiască fără jumatatea sa, pentru c ă moartea
acesteia îl inhib ă, determinand de cele mai multe ori apari ția depresiei. Dup ă pierderea
femeii, bărbatul se izoleaz ă si refuză să mai socializeze cu pe rsoanele din jur. B ărbații
acceptă cu greu o noua partener ă, dar nu acelasi lucru se po ate spune despre femei.
Acestea î și găsesc mai u șor un nou partener, nu pentru c ă iubesc mai pu țin, sau
pentru ca l-au uitat pe so țul decedat, ci pentru c ă doresc să își regăsească echilibrul total.
Femeile î și caută de cele mai multe ori un alt partener și pentru a- și asigura protec ția de
care beneficiau în trecut.
Văduvie versus divor ț
În ciuda traumelor evidente ale pierderii so țului, studii americane recente
sugerează că văduvia, în compara ție cu divor țul- în ciuda imaginii publice contrare- pare,
într-o anumit ă măsură, mai ușor de îndurat. V ăduvele, în compara ție cu cele divor țate de
aceeași vârstă, par să primeasc ă mai mult sprijin din part ea altor indivizi decât
divorțatele. Statutul de v ăduvă pare, de asemenea, s ă aibă o definire mai clar ă decât
celălalt, atât din pers pectiva lor, dar și a altora, iar v ăduvele (precum și cele divor țate care
nu și-au dorit separarea rela ției) tind a avea o imagine mai bun ă în societate decât
majoritatea celor divor țate.
Bărbații divorțați sunt mult mai dezinvol ți, iar în sinea lor se consider ă un fel de
Don Juan-i. Astf el, eticheta pus ă de persoanele di n jur le determin ă pe femeile divorta țe
să nu își caute un alt partener, pentru o perioad ă uneori îndelungat ă.
Sociologii sus țin și ei că femeile din Romania înc ă mai poart ă un anumit stigmat, dupa un
divorț. La noi înc ă există anumite prejudec ăți despre aceste femei. Cele mai marginalizate
femei divor țate sunt cele din zona rural ă, pentru c ă acolo tradi ționalismul nu a disp ărut.
Oamenii din provincie sunt conservatori, și acceptă mai greu divor țul.
De asemenea, persoane le din zona rural ă au o încredere mult mai mare in biseric ă,
iar aceasta interzice desp ărțirea unui cuplu : ” ceea ce Dumnezeu a unit, omul s ă nu
despartă “ spune biserica.
CAPITOLUL XII
Terapii de familie
Terapiile de familie reprezint ă modele viabile de asistare și facilitare a
echilibrului sistemului familial aflat în impas, instrumente moderne de ac țiune,
preventive și curative în egal ă măsură, în slujba familiilor disfunc ționale.
Terapeutul este cel care ofer ă cuplului aflat în impas o perspectiv ă neutră,
obiectivă asupra situa ției existente. El este cel care poate dezv ălui celor doi parteneri
alternativele reale de rezolvare a pr oblemelor familiale, cu avantajele și dezavantajele
fiecăreia, fără a impune alegerea vreuneia. De asemenea , terapeutul este cel care îi poate
ajuta pe cei doi parteneri s ă se cunoasc ă mai bine, s ă se poată detașa de anumite probleme
sau chiar s ă le evite.
Indiferent de formulel e pe care le cunoa ște astăzi viața de familie, dinamica și
transform ările care au loc în sânul acesteia reprezint ă izvorul din care apar și se dezvolt ă
bucuria sau suferin ța indivizilor, eficien ța sau ineficien ța lor ori adaptarea sau
neadaptarea la cerin țele societății moderne.
Tipuri de terapii :
– Terapia centrat ă pe problem ă
– Terapia centrat ă pe comunicare
-Terapia structural ă de familie
– Terapia strategic ă de familie
-Terapia sistemic ă de familie
-Terapia narativ ă de familie
-Terapia de familie de tip experien țial
-Terapia psihanalitic ă de familie
-Terapia multipl ă de familie
CAPITOLUL XIII
Cuplul, încotro?
Constantin Noica sus ținea, reluînd o idee a lui Goethe, c ă mariajul este o „culme a
culturii“, pentru c ă viața „natural ă” a cuplului, la un nivel accep tabil al sentimentelor nu
este, după cercetări statistice realizate de speciali ști ai domeniului, mai lung ă de cinci ani.
Factorul de disolu ție pare a fi, dup ă unele teorii biologice, b ărbatul, care este animat din
adâncuri de impulsul irepresibil de a- și asigura o progenitur ă cât mai numeroas ă, cu cât
mai multe partenere, femeia r ămânând, datorit ă numărului limitat de ovule, ata șată
posibilităților realizate. Dac ă admitem, îns ă, că orice cuplu este mi nat din interior de
puternice for țe centrifuge, care sunt posibilit ățile culturii de a le contracara ?
Soluția victorian ă a monogamiei exclusive, de care Occidentul a început s ă se
desprindă după anii 50 ai secolului XX, odat ă cu revolu ția sexuală, dar care mai persist ă
ca ideal în mentalitatea româneasc ă, s-a dovedit a fi surprins ă de disfunc ții nevrotice prin
frustrările majore pe care le presupune.
Epoca burghez ă a elaborat paleativul „monogamiei deschise“, în care partenerii,
(la început doar b ărbații, dar în ultimele decenii și femeia) îmbin ă beneficiile securit ății
psihice oferite de c ăsătoria clasic ă cu avantajele în ceea ce prive ște intensitatea tr ăiruilor
oferite de rela țiile extraconjugale. Dificult ățile morale ale acestei solu ții sunt, îns ă,
considerabile.
O a treia solu ție, greu de aplicat îns ă, la rândul ei, ar fi se pararea în momentul în
care iubirea intens ă dispare. Aceast ă evadare ar scuti cuplul de perspectiva unor ani de
convulsii și împăcări, de ranchiun ă, de conjugarea menajului cu libertinajul și, în final, de
un sfârșit cu atât mai amar cu cât este mai mult amânat.
O a patra solu ție, cea mai nefericită, ar fi aceea de a accepta împreun ă, regresia pe
scara dezvolt ării psiho-sexuale. O dat ă amorsată această regresie, cei doi protagoni ști ai
unei iubiri ini țial cât se poate de frumoase, nu i se mai pot sustrage. Ei r ămân împreun ă
legați doar prin ur ă și fervoarea distrugerii reciproce. Care ar fi cauzele acestei crude
realități? Trei dintre cele mai importante ar putea fi formulate dup ă cum urmeaz ă: în plan
social – pr ăbușirea idealului cuplului monogam , în plan spiritual – absen ța unei
comunicări adecvate, iar în plan psihic- existen ța unor puternice fixa ții pregenitale.
Omenirea pare acum mai însetat ă decât oricând de o adev ărată religie a bucuriei
de a trăi. Plăcerea vieții este aproape sanctificat ă.În virtutea acestui principiu trebuie s ă
învățăm să ne creștem copiii liberi, depart e de ceea ce înseamn ă vechea no țiune de
păcat.” Orice educa ție prin team ă duce la nevroz ă.Trebuie s ă instaurăm o religie a
etosului, care nu cunoa ște pedeapsa și creează sentimentele ei hedoni ste de fericire din
îndeplinirea acestui etos este idealul viitorului. Fiecare individ trebuie s ă se străduiască
să tindă către acest ideal.” (W. Steckel,1997)
Individualizarea iubirii, el iberarea ei de vechile c ătușe înseamn ă, în primul rând,
recunoașterea puterii de a iubi liber. Iubirea liber ă va lega, în viitor, oamenii mai puternic
decât a făcut-o pân ă acum. Când iubirea nu mai poate re specta libertatea partenerului,
înseamnă că a murit, iar pentru fiin țele nobile o leg ătură lipsită de iubire este imoral ă. Un
vechi adev ăr predicat de Budha sus ține că există ceea ce este comun, dup ă cum exist ă
ceea ce este nobil. Dar, mai exist ă și o libertate care este superioar ă oricărei percep ții a
simțurilor.
Întregul progres al omenirii se întemeiaz ă pe capacitatea de a iubi, iar fiecare
îndrăgostire reprezint ă o pledoarie pentru via ță și pentru învingerea egoismului prin for ța
egoismului. W.Stekel spunea c ă „faptul că există atât de mul ți oameni care nu pot iubi,
care și-au pierdut capacitatea de a iubi sau nu au avut-o niciodat ă, determin ă nefericirea
și rușinea culturii noastre. el ne dovede ște că omenirea se afl ă pe un drum gre șit și că
are nevoie de un nou profet, care s ă o cheme la ordinea de dinainte și care să-i arate o
nouă cărare ce duce spre t ărâmul fericirii și al iubirii.“
Putem avansa, deci, ipoteza c ă bărbatul și femeia mileniul ui trei vor dep ăși
impasul rela țional în care se afl ă, generat de emancipare și feminism. Partenerii vor
deveni mai spontani, cu spirit de ini țiativă mai dezvoltat, accentuându- și capacitatea de a
empatiza. Rela țiile, chiar dac ă vor fi mai scurte, vor fi mai pasionale, creând iluzia
individului c ă merită să trăiască și alte experien țe, care să îl facă și mai fericit.
PARTEA A II-a
ASPECTE PRACTICE
STUDIUL nr. 1
Cercetare privind raportul dintre tradi țional și modern
în perceperea și evaluarea cuplului familial
Obiectivul de baz ă l-a constituit eviden țierea modific ărilor produse privind
gradul de toleran ță și acceptare a unor modific ări ale normelor tradi ționale privind unele
aspecte ale rela țiilor de cuplu precum:
a) viața sexuală premergătoare căsătoriei
b) educația premarital ă
c) democratizarea rela țiilor de cuplu
d) drepturi și obligații ale soților
e) relații extraconjugale
f) forme alternative ale cuplului marital
g) problema cre șterii și educării copiilor
Au fost formulate urm ătoarele ipoteze:
1. Femeile sunt mai rigide, mai into lerante, mai conformiste decât b ărbații
2. Persoanele mai învârst ă, căsătorite, au reprezent ări sociale favorabile rela țiilor
de cuplu de tip tradi țional iar persoane le mai tinere, c ăsătorite, au reprezent ări
sociale mai favorabile rela țiilor de cuplu de tip modern.
3. Persoanele care tr ăiesc în concubinaj sunt mai favorabile cupl ului modern
4. Persoanele c ăsătorite au reprezent ări sociale mai favorabile rela țiilor de cuplu
de tip tradi țional iar persoanele implicate în rela ții de concubinaj au
reprezentări sociale mai favorabile rela țiilor de cuplu de tip modern
5. Persoanele ce apar țin mediului urban au reprezent ări sociale mai favorabile
relațiilor de cuplu de tip modern iar persoanele din me diul rural au
reprezentări sociale mai favorabile rela țiilor de cuplu de tip tradi țional.
Subiecții
Ne-am adresat unui num ăr de 200 de persoane c ăsătorite sau aflate în
relații de concubinaj, respectiv, unui num ăr de 100 de cupluri. Pr incipalul cr iteriu de
selecție a subiec ților l-a constituit vârsta cuplului și anume:
0 – 10 ani – 20 cupluri (40 de persoane) 10 – 20 de ani – 20 de cupluri ( 40 de persoane)
20 – 30 de ani – 20 de cupluri ( 40 de persoane)
peste 30 de ani – 20 de cupluri ( 40 de persoane)
concubinaj – 20 de cupluri (40 de persoane)
Referitor la criteriul sex, lotul cuprinde 100 de femei (50%) și 100 de b ărbați
(50%) iar în ceea ce prive ște mediul de apartenen ță, 108 persoane provin din mediul
urban și 98 de persoane provin din mediul rural.
Metoda folosit ă.
Am apelat, mai întâi, la metoda anchetei pe baz ă de chestionar , având
convingerea c ă, aplicată pe un lot cât mai mare de subiec ți, avem posibilitatea s ă
surprindem mult mai bine dinamica specific ă schimbă
rilor mentalit ăților privind via ța de
cuplu.
În construirea chestionar ului psiho-sociologic am plecat de la varianta
utilizată pentru investigarea unui lot de tineri adolescen ți, respectiv, studen ți (v. Mitrofan,
Ciupercă, 1997), pe care am modificat-o și adaptat-o în func ție de obiectivele urm ărite de
noi (v. anexa1).
Ca mod de aplicare am apelat la proc edeul auto-administr ării.
Din punc t de vedere struct ural chestionarul cuprinde un num ăr de 5
secțiuni:
A – problematica familiei în general; B – problemele pe care le ridic ă întemeierea unei familii;
C – aspecte privind rela țiile sexuale ce se stabilesc între membrii unui
cuplu
D – probleme cu care se confrunt ă familia în societatea contemporan ă
E – aspecte care țin de specificul vârstelor tinere
Considera țíi generale
Perioada post-decembrist ă a adus modific ări în toate sectoarele și
structurile vie ții social-econo mice. Desigur c ă a fost influen țată și viața familiei și a
cuplului marital. Odat ă cu deschiderea grani țe l o r a u f o s t m u l tiplicate posibilit ățile de
comunicare și de informare privind realit ățile din alte țări, în special din cele avansate din
punct de vedere econo mic. S-au înmul țit sursele de informare (ziare, reviste, posturi de
radio, posturi de televiziune ), au fost posibile deplas ări efective ale românilor în alte țări
și, pe de alt ă parte, au venit în România reprezentan ți din diferite țări ale lumii.
Urmare a tuturor acestor schimb ări a fost influen țată direct și viața de
cuplu și, mai larg, via ța de familie. Cea mai important ă problem ă a constituit-o
„confruntarea” dintre modelul tradi țional al vie ții de cuplu și modelul modern, provenit în
special din str ăinătate. Modelul tradi țional presupunea existen ța unui ansamblu de
obiceiuri, credin țe și reguli care erau intens ap ărate și susținute atât prin via ța practică, cât
și juridic și cutumiar. Printre car acteristicile de baz ă ale acestui model pot fi incluse :
1. virginitatea la c ăsătorie, în special a tinerelor femei;
2. nonacceptarea vie ții premaritale, a uniunilor libere sau concubinajului;
3. interzicerea rela țiilor sexuale și erotice extraconjugale;
4. supunerea femeii în raport cu b ărbatul
5. păstrarea intimit ății absolute privind via ța sexuală a cuplului;
6. distribuirea sarcinilor și responsabilit ăților între cei doi so ți, femeii revenindu-i
predominant grija trebuirilor gospod ărești iar bărbaților grija rela țiilor externe ale familiei
și, mai ales, procur ării resurselor pentru men ținerea familiei;
7. menținerea unei put ernice influen țe din partea familiei de origine (p ărinții
trebuiau s ă fie consulta ți privind accesul urma șilor la statutul matrimonial);
8. menținerea pe cât posibil a tinerilor c ăsătoriți împreun ă cu una dintre familiile
de provenien ță (familia extins ă);
9. preocuparea membrilor familiei pentru c ăsătoria copiilor la vârste cât mai
tinere, în special pentru c ăsătoria fetelor;
10. respingerea cât mai mult posibil a ac țiunilor de divor ț și apărarea modelului
„căsătoriei pe via ță”;
11. dezavuarea activ ă a celibatului, exem plul tipic constitui ndu-l prototipul de
„fată bătrână”;
12. interzicerea tuturor modalit ăților de propagare și susținere a rela țiilor sexuale
considerate a fi nefire ști (prostitu ție, homosexualitat e, pornografie);
13. restrângerea libert ăților persoanelor c ăsătorite pân ă la limitele prev ăzute de
Codul familiei, ale dreptului cutumiar și ale tradi ției.
Modelul tradi țional al vie ții de cuplu era promovat și susținut activ prin
mai multe modalit ăți:
– educația oferită activ în cadrul fa miliei de origine;
– educația pentru via ța de familie oferit ă în cadrul institu țiilor de înv ățământ;
– educația oferită prin intermediul mass-media (z iare, reviste, programe radio,
programe TV etc.).
Asemenea model era asimilat înc ă de la vârse foarte mici și el avea un
puternic rol reglator as upra conduitei tinerilor , atât înainte de c ăsătorie, cât și după
căsătorie.
Pe de alt ă parte, modelul nou, modern al vie ții de cuplu se deosebe ște
semnificativ prin ma i multe caracteristici:
1. reducerea semnificativ ă a puterii de influen țare a tinerilor de c ătre părinți
privind accesul la stat utul matrimonial;
2. reducerea, pân ă la anulare, a „mitului virginit ății” la căsătorie;
3. promovarea activ ă a întreținerii înainte de c ăsătorie a rela țiilor sexuale;
4. extinderea liberaliz ării vieții sexuale, atât înainte de c ăsătorie, cât și după
încheierea c ăsătoriei;
5. egalizarea drepturilor și obligațiilor celor doi so ți privitor la via ța de familie;
6. acceptarea și promovarea activ ă a unor forme alternative ale vie ții de cuplu
(uniuni libere sau concubinaj, în special);
7.creșterea interesului pentru via ța sexuală, pentru ob ținerea unor „competen țe”;
8. acceptarea cu mai mult ă ușurință a divorțului;
9. promovarea id eii conform c ăreia multiplele c ăsătorii devin o surs ă de sănătate;
10. acceptarea și susținerea unor tipuri de rela ții sexuale, considerate anterior
nefirești (prostitu ție. homosexualitate, pornografie);
11. extinderea libert ăților persoanelor c ăsătorite
Urm ărind cu aten ție întreaga perioad ă postdecembrist ă am putea constata c ă una
dintre trăsăturile de baz ă o constituie tendința de înlocuire a modelului tradi țional de
către modelul nou, modern al vie ții de cuplu . Această înlocuire îns ă nu s-a produs
instantaneu, în toate zonele geografice, pentru toate categoriile sociale și, mai ales, pentru
toate categoriile de vârst ă. Desigur, nici în leg ătură cu o anumit ă categorie de persoane
preluarea modelului nu a fost realizat ă integral. Cercetarea noastr ă și-a propus s ă scoată
în evidență existența anumitor tendin țe, precum și gradul de accentuare al acestora.
Dup ă cum am mai men ționat, chestionarul nostru a fost adaptat în mod
special atingerii ace stui scop. În ce m ăsură am reușit vom vedea dup ă ce analiz ăm
rezultatele ob ținute.
Pentru fiecare sec țiune a chestionarului am înregistrat num ărul de
răspunsuri ale subiec ților pentru fiecare variant ă de răspuns și, apoi, am verificat dac ă
există diferențe semnificative între procentul r ăspunsurilor de la fi ecare lot de subiec ți.
Am utilizat formula pentru compararea a dou ă proporții, oferită de Andrei Novak
(Memorator pentru metode cantitative în psihologie și sociologie, Bucure ști, Editura
Oscar Print, 1997, p. 15).
Concluziile studiului
Mai întâi preciz ăm faptul c ă, în finalul investiga ției efectuate, am constatat
că metoda la care am apelat s-a dovedit a fi cea mai potrivit ă scopului nostru. Cu ajutorul
întrebărilor formulate am reu șit să surprindem, la un nivel în alt de fidelitate, „starea”
mentalităților persoanelor c ăsătorite ce apar țin diferitelor categorii de vârst ă privind
modelul vie ții de cuplu.
Toate ipotezele noastre au fost confirmate. Tendin țele privind preluarea
noului model și renunțarea la cel tradi țional de c ătre persoanele c ăsătorite cu vechime
diferită și de către persoanele aflate în rela ții de concubinaj au fo st bine surprinse.
Ceea ce s-a conturat fo arte bine este faptul c ă schimbările se produc mai
lent și în mod diferen țiat atât pentru diferite categorii de vârst ă, cât și pentru pe rsoanele
din cadrul aceleia și categorii. Preluarea modelului nou, modern și renunțarea la modelul
tradițional prezint ă o dinamic ă specifică, cei mai activi actori fiind cei ce apar țin
generațiilor tinere. Cei mai în vârst ă sunt mult mai pu țin receptivi iar ev entuala acceptare
a schimbărilor este pur formal ă și, frecvent, asociat ă cu suspiciune.
O situa ție cu totul special ă o oferă lotul de concubini. Ace știa manifest ă o
poziție cu totul aparte fa ță de modelul vie ții de cuplu, respectiv, vie ții de familie. Ei nu se
identifică nici cu cei c ăsătoriți, nici cu cei nec ăsătoriți. În permanen ță manifestă un fel de
„fugă de răspundere” când sunt aborda ți să-și precizeze atitudi nile privind via ța de cuplu
și de familie. Desigur sunt necesare investiga ții suplimentare privind aceast ă categorie
alternativ ă a vieții de cuplu și de familie. Din cercetarea noastr ă r e i e s e c l a r c ă sunt
serioase probleme legate de identitate. Ei se afl ă într-o anumit ă confuzie, chiar într-o
anumită criză de identitate. Nu au convingeri și atitudini nici de persoan ă căsătorită și
nici de persoan ă necăsătorită. Și în cazul în care acest feno men al concubinajului se va
extinde vor ap ărea în mod sigur și alte probleme privind a doptarea comportamentului
celor două persoane implicate în asemenea tip de rela ție.
Așa după cum a reie șit din cerceta rea efectuat ă, persoanele mai tinere sunt
mult mai receptive și mai tolerante în raport cu noul model privind via ța de cuplu. Ei sunt
mai permisivi în raport cu o anumit ă liberalizare a vie ții sexuale, cu între ținerea unor
relații sexuale înainte de c ăsătorie. În schimb, persoanele mai în vârst ă, cu o mai mare
vechime privind via ța de căsătorit accept ă mult mai greu, cei mai mul ți fiind total
împotrivă, înlocuirea modelului tradi țional cu cel modern. De fa pt, pentru ei, noul model
ar aduce cu sine mari pericole pentru stabilitatea familiei și, mai larg, a societ ății.
Concret, liberalizarea rela țiilor sexuale, preocup ările intense, chiar exagerate, pentru
problematica sexual ă, acceptarea vie ții sexuale înainte de c ăsătorie, promovarea unor
forme alternative ale vie ții de familie sunt, fiecare în parte, „du șmanii” a ceea ce a
însemnat via ța normală și sănătoasă de cuplu.
În interiorul categoriilor de vârst ă sunt, de asemenea, diferen țieri. Sunt,
într-adevăr, unele aspecte ale vie ții de cuplu în ra port cu care reg ăsim acela și răspuns la
toți membrii lotului respectiv, ceea ce înseamn ă că generația respectiv ă manifest ă o
atitudine unitar ă. Astfel, de exemplu, privitor la via ța sexuală premarital ă sau viața
sexuală extraconjugal ă, persoanele cu cea mai mare vechime în c ăsătorie manifest ă unitar
o atitudine de respingere. Nu înseamn ă, însă, că toți subiecții ce aparțin unui lot manifest ă
o aceeași atitudine. Astfel, legat de aspectele vie ții de cuplu men ționate, nu înseamn ă că
toți subiecții ce apar țin grupului cu cea mai mic ă vechime în c ăsătorie, vor avea o
atitudine exact opus ă. Noi am sesizat existen ța unor tendin țe privind trecerea de la
modelul vie ții de cuplu tradi țional către modelul modern. Aceast ă trecere este foarte bine
conturată și ea este ireversibil ă. Problema ține de armonizarea reprezent ărilor și
atitudinilor cu realitatea. Existen ța unor reprezent ări și atitudini diferite între genera ții
conduce, în mod inev itabil, la apari ția unor conflicte, cu implica ții serioase asupra vie ții
reale a cuplurilor. De asemenea, existen ța unor reprezent ări și atitudini diferite la
persoanele ce fa c parte din aceea și generație, poate fi cauza unor neîn țelegeri și chiar a
unor conflicte. Și, nu în ultimul rând, existen ța unor reprezent ări și atitudini diferite la
membrii cuplului conjugal func ționează în mod sigur ca o cauz ă reală sau poten țială a
unor conflicte conjugale.
Toate aceste as pecte ne conduc c ătre ideea privind cre șterea rolului
consilierii psihologice și chiar psihoterapiei de familie, deoarece a șa după cum a reie șit
din studiul nostru, c onflictele conjugale și conflictele intergenera ții se datoreaz ă în foarte
mare măsură diferențelor dintre reprezent ările și atitudinile privind modelul vie ții de
cuplu, mai larg, privind modelul vie ții de familie.
STUDIUL NR.2.
Cercetare privind parametrii vie ții de cuplu
– comunicare marital ă
– acomodare marital ă
– satisfac ție și insatisfac ție marital ă
-dominan țăși submisivitate în cuplu
– competitivitate marital ă
1. Abordarea metodologic ă a cercetării
1.1. Obiectivele cercet ării
Având la baz ă „schema ciclurilor vie ții familiale”, formulat ă de Reuben Hill în
anul 1970, în lucrarea de fa ță ne-am propus s ă selectăm, din cele 5 stad ii cuprinse în
schemă, etapele de vârst ă cronologic ă pe care le consider ăm ca fiind cele mai
semnificative din punctul de vedereal schimb ărilor ce se pot produce, și să urmărim,
dintr-o perspectiv ă psihosocial ă, diferențele care apar în cadrul fiec ărei etape de vârst ă în
ceea ce prive ște nivelul adapt ării maritale.
Bazându-ne pe ipotezele și argumenta țiile conceptuale form ulate, ne-am propus
ca obiectiv central abordarea diferen țelor existente în cadrul ce lor trei etape, în ceea ce
privește adaptarea marital ă. S-au urm ărit următorii parametrii:
Nivelul de acomodare marital ă
Nivelul de satisfac ție în relație
Nivelul comunic ării în cadrul rela ției
Competitivitatea în rela ție
Etapele de vârst ă luate în consid erare sunt urm ătoarele:
– cuplul foarte tân ă
r (cuplul de adolescen ți);
– etapa cuplului f ără copii (cuprinzând pe rioada de la 0 la 5 ani de la c ăsătorie);
– etapa cuplului cu copii pre școlari și școlari (cuprinzând pe rioada de 10-15 ani
de la căsătorie;
– etapa cuplului cu copii deveni ți adulți (cuprinzând perioada de peste 20 de ani
de căsătorie);
– etapa cuplului matur și vârstnic, f ără copii.
Principalul considerent care ne-a determinat s ă abordăm acest obiectiv îl
constituie semnifica ția aspectelor de adaptare marital ă în identificarea și înțelegerea
funcționalității psihosociale a familiei.
Explorarea înc ă insuficient ă a aspectelor legate de satisfac ție și comunicare
maritală, competitivitate și acomodare în rela ția conjugal ă, impun completarea
cercetărilor existente, mai ales din perspectiv ă interacțională și instituțională, cu punctul
de vedere dinamic ev olutiv, din perspect iva ciclurilor vie ții familiale. Consider ăm
important ă cunoașterea modific ărilor ce survin în cuplul conjugal în trecerea de la o
perioadă la alta a vie ții familiale, date fiind condi țiile sociale într-o permanent ă prefacere
și evoluție, la care familia trebuie s ă facă față printr-o adaptare activ ă, adecvată.
De asemenea, suntem de p ărere că abordarea familiei trebuie s ă înceapă cu
abordarea cuplului conj ugal, scheletul pe care ulterior se vor grefa celelalte dominante ale
familiei.
Cercetarea a avut în vedere în principal obiective de ordin teoretico-metodologic,
a căror elucidare ar putea fi benefic ă în cunoașterea fenomenelor de cuplu, în general, și a
celor familiale, în particular:
1. identificarea diferen țelor ce survin în ceea ce prive ște acomodarea
partenerilor în rela ția de cuplu;
2. evidențierea modific ărilor existente în ceea ce prive ște gradul de
satisfacție în cadrul stadiilor respective;
3. surprinderea nivelului de comunicare, în cadrul fiec ărui stadiu de
dezvoltare și implicit a schimb ărilor ce survin;
4. relevarea curbei competitivit ății în cadrul celor trei perioade de via ță
de cuplu analizate;
5. adaptarea unui sistem de metode de analiz ă și psihodiagnoz ă maritală,
utile pentru evaluarea aspectelor adapt ării maritale puse în discu ție;
6. cunoașterea particularit ăților evolutive a stilului interac țional marital
în cadrul familiei române ști;
7. surprinderea anumitor particularit ăți pe sexe a elementelor adapt ării în
cadrul cuplului la care ne-am referit anterior.
Cele două variabile avute în vedere au fost:
– variabila „timp”, respectiv stadiul cronologic în ca re se includ cuplurile
studiate;
– variabila „sex”, încercându-se surp rinderea caracteris ticlor diferen țiale pe sexe
în ceea ce privesc aspectele de adaptare a vute în vedere.
1.2. Ipotezele cercet ării
Premisa teoretic ă a cercet ării a constat în ideea exiten ței unor diferen țe sub
aspectul adapt ării în cadrul rela ției între cuplurile apar ținând unor etap e cronologice
distincte ale leg ăturii (etapa de la 0 la 5 ani; etapa cuprins ă între 10 și 15 ani de la
debutul rela ției ; etapa de la pe ste 20 de ani de rela ție).
Ipoteza central ă a cercetării a fost urm ătoarea:
Presupunem c ă există diferențe între cuplurile apar ținând unor stadii diferite ale
relației, privind adaptarea, evaluat ă pe baza urm ătorilor parametrii:
1. acomodarea;
2. satisafacția în relație;
3. comunicarea în cadrul rela ției;
4. competitivitate în rela ție;
5. raportul dominan ță – submisivitate în rela ție.
În baza acestei ipoteze de ordin general, au fost emise ipoteze le specifice ale
cercetării. Astfel s-a presupus c ă:
1. Nivelul de interac țiune ca factor de acomodare în rela ție este mai
crescut în prima etap ă (0-5 ani de la debutul rela ției) comparativ cu a doua
și a treia etap ă de vârstă a relației, de 10-15 ani și respectiv peste 20 ani de
la debutul rela ției;
2. Satisfacția în relație scade progresiv de la un stadiu la altul de vârst ă al
acesteia;
3. Cuplurile apar ținând etapei cronologice 0-5 ani de la începutul rela ției
au o comunicare mai bun ă comparativ cu cele apar ținând stadiului de 10-
15 ani, iar acestea din urm ă vor fi superi oare celor apar ținând etapei de
peste 20 de ani de rela ție, sub aspectul comunic ării;
4. Raporturile de competitivitate în rela ție cresc progresiv, de la un stadiu
la altul al acesteia, în etapa ultim ă (de peste 20 de ani de la debutul rela ției
), competitivitat ea fiind ridicat ă;
5. În stadiul ini țial sunt caracteristice raporturile de dominan ță-
submisivitate, în favoa rea celor de dominan ță, în timp ce în celelalte dou ă
stadii raportul se modific ă progresiv, în favoarea submisivit ății;
6. Emitem de asemen ea ipoteza c ă ar exista diferen țe semnificative între
bărbații și femeile din fiecare stadiu de vârst ă al relației, după cum
urmează:
6.1. Satisfacția în cuplu a feme ilor va fi mai sc ăzută comparativ cu cea
a bărbaților, mai ales în ultimele dou ă etape de vârst ă a relației
analizate;
6.2. Comunicarea femeilor în cadrul rela ției va fi mai bun ă decât cea a
bărbaților, pe m ăsura înaint ării în „vârst ă” a relației;
6.3. Gradul de competitivitate în rela ție va fi mai pronun țat la bărbați,
comparativ cu femeile;
6.4. Bărbații vor fi mai dominan ți decât femeile, în privin ța raportului
„dominan ță-submisivitate”, cu prec ădere în etapa de început a
relației.
1.3. Subiec ții și strategiile de cercetare
Lotul supus cercet ării a cuprins un num ăr total de 120 de subiec ți, adică cca 20 de
cupluri pentru fiecar e categorie de vârst ă sau de vechime a cu plului, excluzând din
cercetare cuplul de adolescen ți, care va constitui obiectul altei investiga ții, dar și cuplul
fără copii.
Subiecții supuși cercetării au fost selecta ți după criteriul „vârst ă” a relației și de
asemenea în func ție de criteriul „func ționalității – non func ționalității” mariajului sau
relației de concubinaj.
Subiecții selecta ți provin din mediul urban cu preg ătire profesional ă și nivel
socio-cultural medii (muncitori, func ționari, cadre didac tice medii, etc.).
Cuplurile investigate au fost diagnosticate ca func ționale fără tulburări
psihopatogene și psihopatice vizibile, f ără invalidarea social ă și profesional ă.
În cadrul cercet ării au fost utilizate dou ă strategii investigative:
1. strategia psihosocial ă, pe bază de chestionar;
2. strategia psihodiagnostic ă, pe baza testelor și scalelor de evaluare.
A fost folosit un ansamblu de cinci instrumente psihodiagnostice traduse și
adaptate într-o manier ă proprie care a permis in vestigarea aspectelor de adaptare în cadrul
relației de cuplu av ute în vedere.
Menționăm de asemenea c ă nivelul socio-cultural al persoanelor a u șurat
adaptarea și completarea instrumentului de cercetare folosit.
1.4. Metodele și instrumentele de cercetare
Împărțirea cuplurilor pe criteriu l etapei cronologice a rela ției a fost de natur ă să
permită
realizarea unei vi ziuni comparative de ansamblul asupra principalelor aspecte de
adaptare avute în vedere:
– acomodare,
– satisfacție în relație,
– comunicare,
– raportul dominan ță-submisivitate în rela ția de cuplu.
S-a urmărit în final, stabilirea diferen țelor existente între cele trei etape de vârste
citate, pe baza scorurilor ob ținute de subiec ți la testele și scalele utilizate în cercetare.
1.4.1. Chestionarul de comunicare marital ă (C.C.M.)
În cadrul strategiei psihosoc iale, am utilizat chestiona rul de comunicare marital ă
(C.C.M.) pe care l-am considerat în m ăsură a releva principalele aspecte ale comunic ării
din cupluri.
Rațiunea pentru care am considerat necesar ă aplicarea chestionarului de
comunicare marital ă a fost aceea c ă a permis investigarea unui num ăr relativ mare de
subiecți, recoltarea unui material bogat în privin ța aspectelor de comunicare verbal ă și
nonverbal ă din cupluri și de asemenea datele ob ținute sau pretat la o analiz ă cantitativ ă în
vederea surprinderii unor semnifica ții de ordin statistic.
Prezentăm în continuare structura și interpretarea cantitativ ă și calitativ ă a
chestionarului.
C.C.M. este un instrument format di n 24 de itemi, cuprinzând aspecte ale
comunicării verbale și nonverbale în cupluri, și de asemenea, incl uzând aspecte în
legătură cu:
– percepția individului depre propria capacitate de comunicare;
– percepția individului despre capacitat ea de comunicare a celuilalt.
Pentru a evita discrepan țele referitoare la subscale și a problemelor în
interpretarea lor am considerat necesar ă folosirea scorului total.
Chestionarul a fost conceput într-un sistem de cuantificare pe cinci trepte,
acordându-se un punct pentru absen ța manifest ării respectivului comportament, și cinci
puncte pentru mani festarea frecvent ă a respectivului comportament.
Un punctaj mare înseamn ă o comunicare bun ă sau văzută ca fiind mai bun ă, după
cum invers, deci un punctaj sc ăzut relevă un nivel de comunicare redus sau perceput ca
fiind redus.
Am considerat ca nece sar ca ambii parteneri ai cuplului marital s ă completeze
acest chestionar din moment ce el cuprinde întreb ări despre propria comunicare și despre
comunicarea celuilalt.
Scorul de ansamblu (total) care s-a ob ținut prin aplicarea C.C.M.-ului s-a dovedit
a fi un bun indicator al comunic ării sănătoase între doi membrii ai unui cupl u conjugal.
1.4.2. Testul de acomodare marital ă (L.W.M.A.T.)
Situat în cadrul domeniului de investigare psihodiagnostic ă, testul de acomodare
maritală (L.W.M.A.T.) s-a dovedit a fi unul din instrumentele de m ăsură scurte, operative
ale acomod ării maritale.
Alcătuit din 14 itemi, instrume ntul a permis evaluarea și investigarea principalelor
aspecte ale acomod ării maritale.
Întrebările sunt indicatori ai principalelor aspecte ale acomod ării maritale, în
privința aspectelor celor mai semnificative ale vie ții de cuplu:
1. alocarea finan țelor familiei
2. subiecte de recreere
3. încredere reciproc ă
4. mod de via ță, etc.
Punctajul se ob ține prin însumarea rezultatelor ob ținute la fiecare întrebare și
variază de la 1 la 153.
Un punctaj mare este considerat un indicator al unei bune acomod ări maritale,
după cum un punctaj sc ăzut relevă o acomodare deficitar ă sau necorespunz ătoare a
cuplului marital.
Lotul supus investig ării acomod ării maritale a fost compus din numai 60 de
persoane, respectiv numai unul din partenerii cuplul ui conjugal a r ăspuns întreb ărilor
presupuse de test.
1.4.3. Scala măsurării satisfac ției în rela ția marital ă R.A.S.
Scala măsurării satisfac ției în rela ția marital ă este un instrument de m ăsură format
din 7 itemi, incluzând aspecte ale mul țumirii și satisfacției maritale ce țin de:
– discrepan ța așteptării inițiale/rezultate în cadrul rela ției
– numărul de probleme existente
– compara ție cu alte rela ții maritale
– dragoste, iubire, etc.
Instrumentul a fost conc eput pentru a fi o scal ă de măsură a satisfac ției maritale,
scurt, ușor de administrat.
Scala a fost realizat ă pe un sistem de scorare în cinci trepte de la A=satisfac ție
maritală scăzută până la E=satisfac ție marital ă ridicată.
Ambii parteneri ai cuplului conjugal au fost solicita ți să răspundă, în vederea
surprinderii diferen țelor existente în ceea ce prive ște nivelul satisfac ției maritale
comparativ la ambele sexe.
1.4.4. Scala de competitivitate marital ă (C.S.)
Scala de competitivitate marital ă C.S. este un instru ment psihodiagnostic alc ătuit
din 50 de întreb ări, având scopul de a m ăsura competitivitatea pa rtenerilor într-o rela ție.
Scala C.S. este împ ărțită în trei subscale:
– scala răspunsurilor pl ăcute (R.P.), indicator al unei competitivit ăți în relația
maritală în sens de acomodare și compensare reciproc ă a partenerilor;
– scala răspunsurilor nepl ăcute (R.N.);
– scala răspunsurilor agresive (R.A.), ambele indicatori ai unei competitivit ăți în
sensul existen ț
ei tensiunilor, divergen țelor și conflictualit ății în cuplul marital.
Instrumentul a fost conceput ca o list ă de trăsături/calități/comportamente
considerate a fi cele mai frecvente în cuplurile conjugale (atât cele pozitive, pl ăcute cât și
cele nega tive, neplăcute și chiar agresive).
Scala a fost conceput ă ca având trei tipuri de r ăspunsuri: „Tipic”, „Ocazional”,
„Niciodat ă folosit”.
Scorarea s-a realizat acordând fiec ărui răspuns „Tipic” și „Ocazional” câte un
punct și apoi însumând aceste punc te pe fiecare subscal ă.
Subscala R.P. are un maxim de 20 de puncte, subsca la R.N. are un maxim de 22
de puncte în timp de subscala R.A. totalizeaz ă un maxim de 8 puncte.
Am considerat scal a C.S. ca fiind un bun indicator al rela țiilor de competitivitate
în cadrul cuplurilor conjugale.
Ambii parteneri ai cupl ului au fost solicita ți să răspundă la aceast ă scală, tocmai
pentru a se evalua diferen țele pe sexe în ceea ce prive ște competitivitatea într-o rela ție de
cuplu.
1.4.5. Scala „Dominan ță-submisivitate” (D.S.)
Scala D.S. este un instrument psihodia gnostic format din 37 de itemi destinat
măsurării dominan ței și submisivit ății partenerilor în cuplurile maritale.
Dominanța a fost definit ă ca încercarea de a controla mediul înconjur ător specific;
exprimarea opiniilor, preferin țelor sau atitudini lor într-o manier ă verbală sau non verbal ă
care tinde s ă influențeze puternic și direct comportamentul partenerului.
Un individ înalt dominant este v ăzut ca încercând s ă-și controleze partenerul. Un
individ înalt submisiv a fost definit ca acceptând critica și reproșul chiar și când nu
merită, tinzând a se autoproteja, evitând riscul r ăului fizic și emoțional, căutând să
maximizeze siguran ța psihologic ă, personal ă, bunăstarea și stabilitatea.
Scorurile înalte la factorul separat (s ubscala A.A.) indic ă o tendință a acomod ării
la partener, o submisivitate în raport cu acesta iar scorurile sc ăzute afirm ă autoafirmarea
(nevoia de autoafirmare) sau dominan ța.
Scorurile înalte la al doilea factor (subscala A.C.) indic ă răspunsuri care
subestimeaz ă propriile tendin țe, în timp de scorurile sc ăzute la subsca la A.C. relev ă
supraestimarea propriilor trebuin țe în raport cu cele ale partenerului.
Scala D.S. a fost conceput ă în cinci trepte, acor dându-se cinci puncte dac ă
subiectul se declar ă a fi puternic de acord, și un punct dac ă el se declar ă a fi în dezacord
puternic.
Scala D.S. este interpretat ă prin inversarea scorurilor la to ți itemii pentru factorul
al doilea și apoi însumând valorile ite milor pentru fiecare subscal ă.
Scala cuprinde itemi cu referiri la aspe cte considerate a fi semnificative în via ța
de cuplu, cu privire la:
– autonomia și independen ța partenerilor;
– acordurile sau dezacordurile reci proce între memb rii cuplului;
– conformism/nonconformism în anumite aspecte ale vie ții de cuplu;
– respect fa ță de concep țiile și ideile celuilalt; etc.
Instrumentul a fost aplicat ambilor memb rii ai cuplului, cons iderându-se a fi un
bun indicator a raporturilor de dominan ță-submisivitate în cuplul marital.
Instrumentarul psi hodiagnostic folosit a fost testat ini țial pe un num ăr de 30 de
cupluri, el fiind aplicat într-o form ă brută, neadaptat ă.
În aceast ă perioadă, de pretestare au fost eviden țiate o serie de dificult ăți în
principal de în țelegere corect ă a itemilor, o seri e de nonconcordan țe, de către subiec ții
supuși pretestării. În urma observ ării acestor deficien țe instrumentele psihodiagnostice au
fost modificate și adaptate într-o manier ă proprie, ținânduse cont de dificult ățile
întâmpinate de subiec ți, în perioada de pretestare.
În cadrul cercet ării a fost utilizat ă de asemenea metoda observa ției psihologice a
comportamentului mimico-expresiv folosit de subiec ți, și a rezisten țelor înregist rate, care
au completat în mod se mnificativ datele ob ținute prin metode le anterioare.
2. CONCLUZII
În direct ă corelație cu obiectivul central al cercet ării – acela de abordare a
diferențelor existente între cele trei etape de vârst ă cronologic ă a unei rela ții xde cuplu,
căsătorit sau nu, în privin ța anumitor aspecte ale adapt ării (comunicare dominan ță-
submisivitate, competitivitate în rela ție) – au fost eviden țiate o serie de aspecte
semnificative.
1. Astfel, la chestionarul de comunicare marital ă (C.C.M.), au fost observate
diferențe semnificative între cele trei stadii de vârst ă a relației luate în studiu.
În plan general, am remarcat tendin ța progresiv-descresc ătoare a nivelului
comunicării maritale, pe parcursul înaint ării în „vârst ă” căsniciei, ceea ce reflect ă
erodarea treptat ă a sferei comunic ării atingându-se un maximum al nivelului de
comunicare în primul stadiu (0-5 ani în cadrul rela ției) comparativ cu stadiul al doilea
(10-15 ani în cadrul rela ției) și cu stadiul al treilea (peste 20 de ani în cadrul rela ției). În
cadrul acestui stadiu din urm ă, comunicarea marital ă înregistreaz ă valorile cele mai
scăzute. Probabil aceast ă scădere se datoreaz ă dezmembr ării nucleului familial în ultimul
stadiu (prin plecarea din cadrul familiei a co piilor, în încercarea acestora de a deveni
independen ți, autonomi, generând conflicte și tensiuni) afectând și nivelul de comunicare
sănătoasă în cuplu.
Familia tân ără (0-5 ani în cadrul rela ției ) reușește să aibă o comunicare și o
relaționare mai bun ă, comparativ cu cea din stadiul al doilea de vârst ă (10-15 ani în
cadrul rela ției ), în cadrul acesteia din urm ă intervenind o serie de probleme legate de
creșterea și educarea copiilor, între ținerea acestora odat ă cu intrarea în școală, etc, toate
acestea ducând la o reducere a nivelului de comunicare s ănătoasă. Sunt probleme noi, noi
agenți stresori, la care familia din perioada de mijloc a c ăsniciei, este nevoit ă să facă față.
În cadrul primului stadiu exist ă o mai mare nevoie de rela ționare și comunicare, aceasta
reieșind probabil din dorin ța de interacomodare și interadaptare reciproc ă spre care tind
partenerii cuplurilor acestui prim stadiu. Toate acestea fac probabil ca nivelul de
comunicare afirmat s ă fie mai ridicat, comparativ cu celelalte dou ă stadii.
2. Rezultatele Chestionarului de Comunicare Marital ă corelează pozitiv cu cele
obținute la Scala de Competitivitate Marital ă (C.S), în sensul c ă și aici se înregistreaz ă o
creștere progresiv ă a nivelului de competitivitate în cuplu, pe m ăsura înaint ării în
„vârstă” a relației. Odată cu atingerea unei noi perioade de vârst ă, relațiile tind s ă aibă un
nivel din ce în ce mai crescut al competitivit ății. Aceste diferen țe se datoreaz ă probabil
acelorași probleme cu care fa miliile se confrunt ă, în trecerea de la un stadiu la altul al
relației (apari ția copiilor, noi ne voi legate de cre șterea și educarea acestora,
dezmembrarea microgrupului familial, prin p ărăsirea familiei de c ătre copiii deveni ți
adulți, etc) nivelul stresului produs de toate aceste probleme pare s ă crească de la un
stadiu la altul al rela ției.
În ceea ce prive ște diferen țierea pe sexe, dac ă în cadrul Chestionarului de
Comunicare Marital ă nu s-au înregistrat diferen țe semnificative între cele dou ă sexe, la
Scala de competitivitate s-a observat c ă nivelul de competitivitate este mai crescut la
bărbați comparativ cu femeile, care par a fi mai acomodate, mai pu țin competitive, mai
rezistente la agen ții stresori la care ne-am referit anterior.
3. Rezultatele ob ținute în cadrul Testului de Acomodare Marital ă Locke-Wallace
(L.W.M.A.T), vin s ă întregeasc ă rezultatele ob ținute la celelalte instrumente la care ne-
am referit ante rior (C.C.M și C.S) eviden țiind de asemenea o sc ădere progresiv ă a
nivelului de interacomodare pe pa rcursul celor trei stadii de rela ției, incriminate fiind
relativ acelea și probleme ca și în cadrul instrumentelor diagnostice an terior men ționate.
Putem concluziona c ă ipotezele presupuse de noi au fo st confirmate la pragul de
probabilitate (p<0,01), pentru toate cele trei instrumente psihodiagnistice.
4. În ceea ce prive ște Scala „Dominan ță Submisivitate”, (D.S), rezultatele
obținute relev ă faptul că în cadrul primei și a celei de a treia etape a rela ției (0-5 ani și
respectiv peste 20 de ani în cadrul rela ției ) exist ă o tendință de dominare a partenerului,
mai accentuat ă comparativ cu stadiul al doi lea (10-15 ani în cadrul rela ției), în care
raportul „dominan ță-submisivitate” se modific ă în favoarea submisivit ății.
Aceste rezultate pot fi justificate prin aceea c ă în primul stadiu al rela ției (0-5 ani
) are loc confruntarea celor dou ă subidentit ăți caracteristice acestui stadiu: subidentitatea
în cadrul rela ției și subidentitatea profesional ă, această confruntare înre gistrând conflicte
și tensiuni, gene rate de tendin ța partenerilor spre realizare profesional ă și totodată spre
consolidarea nucleului familial. Toate aceste conflicte și fricțiuni pot duce la modificarea
raportului „dominan ță-submisivitate”, în favoarea dominan ței în cadrul acestui stadiu. În
stadiul al doilea, se pare c ă ponderea și rolul celor dou ă submisivit ăți se clarific ă,
generând o mai pregnant ă toleranță a partenerilor unul fa ță de celălalt, și o mai mare
tendință de acomodare la partener.
Stadiul al treilea (20-25 ani de rela ție) aduce cu sine o reintrare a raporturilor de
dominanță între soți, aceștia justificîndu-se probabil prin nivelul crescut de probleme la
care trebuie s ă facă față în aceast ă perioadă de vârstă, care aduc cu ele neîn țelegeri și
conflicte. Aceast ă modificare a raport ului, poate surveni și datorită „coalițiilor” părinți-
copii caracteristice acestei perioa de ce pot duce la tendin ța partenerilor de dominan ță
unul în raport cu cel ălalt. Nu s-au înregistrat diferen țe semnificative între b ărbați și femei
la această scală.
În cadrul testului de m ăsurare a satisfac ției în cadrul rela ției, s-au înregistrat o
serie de modific ări, pe care le-am putea c onsidera caracteristice perioadei actuale, în care
activează familia româneasc ă, ca microgrup social.
Spre deosebire de curba evolu ției previzibile în concordan ță cu ciclurile c ăsătoriei
analizate prin cercet ările anterioare (care spun c ă satisfacția marital ă scade progresiv,
odată cu trecerea de la un stadiu la altul al c ăsniciei), pe lotul studiat de noi, în condi țiile
socio-economice de tranzi ție se constat ă o inversare a gra dului de satisfac ție resimțit în
cadrul familiei. Astfel, în prima etap ă nivelul de satisfac ție este redus, în vreme ce odat ă
cu înaintarea în vârst ă nivelul de satisfac ție afirmat tinde s ă crească.
Presupunem c ă această realitate psihologic ă interpersonal ă este explicabil ă prin
efectele nivelului crescu t de insecuritate social ă în societatea româneasc ă actuală, în
planul rela țiilor interpersonale și în cel al satisfac ției maritale.
Astfel, familia stadiului I (0-5 ani de c ăsnicie) confruntat ă cu dificult ăți
(financiare, mate riale), prezint ă u n g r a d s c ăzut de satisfac ție marital ă alimentat de
frustrările emoționale cu erodarea sferei afectivit ății.
În paralel, familia cu durata de peste 20 ani de c ăsnicie, tinde s ă-și crească nivelul
de coeziune emo țională ca o cale de rezisten ță și apărare intern ă, în fața surselor
perturbatoare extern e. Nivelul de coeziune crescut creeaz ă un grad de satisfac ție ridicat
privind raportului emo ționale și sociale în cuplu.
Dac ă familia vârstnic ă găsește resurse de compensare emo țională în fața
stresorilor externi, acela ți lucru nu se întâmpl ă și cu familia tân ără, la care aceste resurse
sunt limitate. De asemenea, muta țiile interac ționale ce alimenteaz ă un nivel sc ăzut sau respectiv
crescut de satisfac ție sunt în direct ă corelație cu nivelul socio-cultural și profesional al
subiecților.
În special familiile cu nivel mediu, se confrunt ă cu un nivel se insecuritate
marcat(rata șomajului, cheltuieli crescu te ale copiilor puberi și adolescen ți).
Toate aceste probleme explic ă de ce se eviden țiază un grad crescut de insatisfac ție
maritală în prima și a doua perioad ă de vârstă a căsniciei.
Dac ă pe vârstnici, muta țiile actuale din societate îi unesc și le confer ă un grad de
securitate și satisfac ție în cadrul rela ției, pe tineri îi destructureaz ă, le infirm ă
expectan
țele și-i fac mai vulnerabili în fa ța realităților societ ății române ști actuale.
BIBLIOGRAFIE
* Adler, A. (1996). Cunoașterea omului . București : Ed. Iri
* Adams, B. (1980). The Family: A Sociological Interpretation , Chicago: Rand
Mc Nally
* Aries, P. și Duby G. (1994). Istoria vie ții private. Bucure ști: Ed. Meridiane
* Bach, G. (1981), The Intimate Enem y. New York: Avon *Baur, S. (2010).
Ora de intimitate. Iubire și relații sexuale în psihoterapie . București: Ed. Trei
* Barnes, G. (1998) . Family Therapy in Changing Times . Hampshire:
MacMillan Press LTD
* Bagarozzi, D. (1984). Enhancing intimacy in marriage – a Clinician s Guide.
Atlanta: GA and Athens, GA * B ăran-Pescaru, A. (2004). Familia azi. O perspectiv ă sociopedagogic ă,
București: Ed. Aramis
* Bawden, J. (2001). Ghidul femeii independente. București: Ed. humanitas
* Biberi , E .(1974). Eros . București. Ed. Albatros
* Biddulph, Steve & Sharon. (2005). Iubirea se construie ște în doi . București. Ed.
Humanitas
* Brehm, S.S. (1985). Intimate relationships . New York Random House
* Boerescu, N. (1908). Morala în ac țiune în familie . Pitești: Ed. Transilvania
* Bowen, M. (1978). Family therapy in clinical practice , New York, Jason Aronson
* Braconnier, A. (2009). Cum să fii o mam ă bună pentru fiul t ău. București: Ed. Trei
* Broderick, C.B. (1988). Marriage and the family . Pretince Hall
* Bruckner, P. Luni de fiere . (2001). Bucure
ști. Ed. Trei
* Bruckner,P. și Finkielkraut, A. (1995). Noua dezordine amoroas ă. București: Ed.
Nemira
* Bumpass, Larry, Sweet, J.A. & Cherlin, A. (1998) The Role of Cohabitation in
Declining rates of marriage , University of Wiscosin . Journal of Marriage and The
Family
* Bydlowski ,M. (1998) . Psihanaliza maternit ății. (1998). Bucure ști. Ed. Trei
* Campbell , R.( 2001). Educația prin iubire . București. Ed. Curtea Veche
* Celani, P.D. (2009). Plecarea de acas ă. București. Ed.Trei
* Ciuperc ă, C. (2000). Cuplul modern – între emancipare și disoluție, București: Ed.
Tipoalex
* Chapman, G. (2001). Speranțe pentru cei desp ărțiți, București: Ed. Curtea Veche
* Chapman, G.(2000). Cele cinci limbaje ale iubirii . București: Ed. Curtea Veche
* Chelcea, S. și Chelcea, A. (1983). Eu, tu, noi. Via ța psihică- ipoteze, certitudini.
București: Ed. Albatros
* Chia, M. (1994). Secretele taoiste ale iubirii. Cluj Napoca: Ed. Divia
* Clarkberg, M. ; Stolzenber g, R.M & Waite, L.J. (1996) Attitudes, Values, and Entrance
Into Cohabitational Unions , in Social Forces
* Cohen ,D. (1998) . Limbajul trupului în rela țiile de cuplu . București: Ed. Polimark
* Corneau, G. (2000). Există iubiri fericite? Psihologia rela ției de cuplu . București: Ed.
Humanitas
* Cournut , J. (2003) De ce se tem b ărbații de femei ? Bucure ști: Ed. Trei
* Dafoe Whitehead, Barb ara &Popenoe, David. (1999). Why Wed?Youg Adults Talk
about Sex, Love and First Unions. New Brunswick, Rutgers University- National
Marriage Project
* Day , L. (1998) . Intuiția în dragoste . București: Ed. Antet
* Dolto, F. (2003). Când părinții se despart. Cum s ă prevenim suferin țele copiilor .
București: Ed. Trei
* Druță, F. (1998). Psihosociologia familiei . București: Ed. Didactic ă și pedagogic ă
* Druță, F. (1997) Psihologie și educație. București. Ed. Didactic ă și Pedagogic ă
* Duck, S. (2000). Relațiile interpersonale- a gândi, a sim ți, a interac ționa. Iași. Ed.
Polirom
Ducici, I. (1994). Fericire, iubire, femeie . București: Editura Niculescu
* Dumitrescu ,I. și Nicolae, A. (1983) Aspirații și atitudini în adolescen ță. București. Ed.
Albatros
* Eagly, A. (1987) . Sex Differences in Social Behavior . Erlbaum. Hilsdale
* Eibl, E. (2000) . Iubire și ură. București: Ed. Trei
* Eigen, M. (2009). Hrana care otr ăvește. București: Ed Trei
* Enăchescu Constantin, (2003). Tratat de psihosexologie . Iasi. Ed. Polirom
* Everett, C și Everett, S. (2008). Divorțul sănătos. București: Ed. Trei
* Evola, J. (1994). Metafizica sexului . București: Ed. Humanitas
* Eysenck, H. și Eysenck, M. (1998). Descifrarea comportamentului uman . București:
Ed. Teora
* Finkielkraut, A. (1994). Înțelepciunea dragostei . Timișoara: Ed. De Vest
* Focault, M. (1995). Istoria sexualit ății. Timișoara: Ed. De Vest
* Fremont, W. și Fremont, T. (1993). Formula pentru o familie unit ă. Timișoara: Ed.
Metonia
* Freud, S. (1994). Psihanaliz ă și sexualitate. București: Ed. Științifică
* Freud, S. (1991). Trei teorii asupra sexualit ății. București: Ed. Măiastra
* Fromm, E. (1995). Arta de a iubi. București: Ed. Anima
* Gasset, O.J. (1995). Studii despre iubire . București: Ed. Humanitas
* Gattens, M. (2001). Feminism și filosofie. Perspective asupra diferen ței și egalității.
Iași : Ed. Polirom
* Geerkin, M. și Grove, W. (1983). At Home and at Work: The Family s allocation of
Labor , Sage. Beverly Hills
* Kernberg, F. O. (2009) . Relații de iubire – normalitate și patologie . București: Ed. Trei
* Kingma, D. R. (2001). Cele nou ă tipuri de parteneri în dragoste . București. Ed.
Humanitas
* Giddens, A. ( 1992). Transformarea intimit ății. București. Ed. Antet
* Girod de L ain.(2005). Cum să te căsătorești. Toate strategiile pentru femei și bărbați.
București: Ed. Trei
* Gray, J. (1997). Bărbații vin de pe Marte, fe meile vin de pe Venus. București: Ed.
Vremea
* Jung C.G. (1994) . În lumea arhetipurilor . București: Ed. Jurnalul literar
* Haley, J. (1990) . Strategies of Psychotherapy . Rockville, Md. The Triangle Press
* Hardyment, C. ( 2000). Viitorul familiei. București:Ed. Științifică
* Hauck , P. (1997). Cum să iubești pentru a fi iubit . București: Ed. Polimark
* Hauck, P . Gelozia.(1994). Cum apare și cum poate fi învins acest monstru al vie ții
sentimentale, București: Ed. Polimark
* Hoffman, M. (1987). Sex differences in empathy and related behaviors, in
Psychological review. p.712-722
* Hutin, S. (1993). Secretele tantrismului. M agia sau tehnica amorului. Arad: Ed.
Sophia
* Kitson, G. C. & (1980). Divorcees and Widows: similarities and differences ,
American Journal of Orthopsychiatry, no2
* Iluț , P.(1995). Familia- cunoa ștere și asistență. Cluj Napoca: Ed. Argonaut
* Jung C.G. (1996). Psihologie și alchimie . București: Ed. Teora
* Leleu, G. (2003). Cum să fim ferici ți în cuplu. Între fidelitate și infidelitate , București:
Ed. Trei
* Leleu,G. (2003). Cum să fim ferici ți în cuplu. Intimit ate, senzualitate și sexualitate,
București. Ed. Trei
* Leleu, G. (2009). Bărbatul de azi, explicat femeilor . București: Ed. Trei
* Leleu ,G. (2007). Tratat de mângâieri , București: Ed. Trei
* Macoby, E. și Jacklin, C. (1974). The Psychology of sex Differences , Stanford:
Stanford University Press
* Lelord, F. și Andre, C. (2003). Cum s ă ne exprim ăm emoțiile și sentimentele.
București: Ed. Trei
* Leonelli, E.L.(1997) . Dragoste și sex. Bucure ști: Ed. Doina
* Mangelsdorf, C. (2001). Bărbatul visurilor noastre . București: Ed. Niculescu
* McGraw, P. C. (2003). Salvarea rela țiilor. București: Ed. Curtea Veche
* McKinlay, D. (2001). Minciunile dragostei , București: Ed. Aldopress
* Minuchin, S.(1974). Families and Family Therapy , Cambrige: M.A., Harvard
University Press
* Miller, T. (1999). Bucură-te de ceea ce ai. București: Ed. Humanitas
* Mircea, T. (1994). Familia- de la fantasm ă la nebunie. Timișoara: Ed. Marineasa
* Mitrofan, N. (1984). Dragostea și casătoria . București.Ed. Științifică și enciclopedic ă
* Mitrofan, I. (1989). Cuplul conjugal-armonie și dizarmonie . Ed. Științifică și
enciclopedic ă
* Mitrofan, I. și Mitrofan, N. (1991). Familia de la A la Z , București. Ed. Științifică
* Mitrofan I. și Mitrofan, N. (1994). Elemente de ps ihologie a cuplului . București. Ed.
Șansa
* Mitrofan, I. și Ciuperc ă, C. (1997) . Psihologia rela țiilor dintre sexe. Muta ții și
alternative . București. Ed. Alternative
* Mitrofan, I. și Ciuperc ă, C. (1998). Incursiune în psihosociologia și psihosexologia
familie., București: Ed. Mihaela Press
* Mitrofan, I. și Ciupercă, C. (2002). Psihologia vie ții de cuplu – între iluzie și realitate.
București: Ed. Sper
* Mitrofan, I. și Ciupercă, C.(2002). Psihologia și terapia cuplului. București: Ed. Sper
* Mitrofan, I. și Vasile, D. (2001). Terapii de familie. București: Ed. Sper
* Moscovici, S. (1998) Psihologia social ă a relațiilor cu cel ălalt. Iași: Ed. Polirom
* Musgrove, F.(1996). The Family, Educ ation and Society, Oxford: Alden Press
* Nițescu, V. (1985) Adolescen ța, București: Ed. Științifică și Enciclopedic ă
* Niel, M. (1974). Drama eliber ării femeii, București: Ed. Politica
* Norwood, R. (2003) Femei care iubesc prea mult. Atunci când î ți dorești și speri că el
se va schimba . București: Ed.Amalteea
* Nuță, A. (2001). Inocență și închipuire. Psihologia rela ției de cuplu. București.
Ed.Sper
* Nuță, A. (2002). Suprafața și adâncimile cuplului , București. Ed. Sper
* Nuță, A. (2002). Psihologia comunic ării în cuplu . București. Ed. Sper
* Pascal, M. (2001). Arta de a fi mereu împreun ă. București : Ed. Axel Springer
* Pavelcu,V. (1969). Din viața sentimentelor . București: Ed. Enciclopedic ă
* Păunescu , C. (1991). Necunoscutele înf ățișări ale sexualit ății. București: Ed.
Aldomoro
* Peplan, L.A. (1981). What Homosexuals Wa nt in Relationships . Psychology Today 15
(3)
* Pease, Allan&Barbara . (2004). El e cu minciuna, Ea vorbe ște-ntruna . București: Ed.
Curtea Veche
* Pease, Allan & Barbara . (2004) De ce b ărbații se uită la meci și femeile se uit ă în
oglindă, București: Ed. Curtea Veche
* Raoul – Duval , J. (2000). Farmecul discret al adulterului . București: Ed. Humanitas
*Reuben, D. (2002). Orice femeie poate!. București: Ed. Curtea Veche
* Ribot, T. (1996). Logica sentimentelor . București: Ed. Iris
* Răducanu, A. (2002). Cum să păstrezi iubirea partenerului . București: Licentia
Publishing
* Rousselet, J. (1969). Adolescentul- acest necunoscut . București: Ed. Pedagogic ă
* Rubin, Z.. (1982). The Love Research in Marriage and Family . Guillford
* Rutter, V.; Schwartz P.( 2000). Teste de iubire – spre o via ță de cuplu fericit ă și
armonioas ă. București: Ed. Niculescu
* Satir, V. ( 1972) . Peoplemaking . Palo Alto : Scienc e and Behavior Books
* Schlessinger, L. (2003). 10 motive stupide care distrug un cuplu . București: Ed. Curtea
Veche
* Salome, J. (2004) Vorbește-mi, am atâtea s ă îți spun . București. Ed. Curtea Veche
* Salome, J. (2004). Singurătatea în doi nu e pentru noi . București. Ed. Curtea Veche
* Schnabl. S. (1993) . Bărbatul și femeia. Chișinău: Ed. Universitaria
* Smalley, G. (2002). Cum să-ți înțelegi soțul. La bine și la greu . București. Ed Curtea
Veche
* Solter, A. (1999). Tears and tantrums , New York: Shining Star Press
* Stănoiu, A. și Voinea, M. (1983) Sociologia Familiei , Universitatea Bucure ști
* Stekel, W. (1997). Psihologia eroticii feminine . București. Ed. Trei
* Stekel, W.( 1997). Psihologia eroticii masculine . București. Ed. Trei
* Stanley, S.; Karen S.(1999). Cum devenim p ărinți mai buni. București. Ed. Humanitas
* Sternberg J. R. (2010) . Săgeata lui Cupidon. Cursul dr agostei în timp,Triunghiul
iubirii:intimidate, pasiune, angajament . București. Ed.Trei,pg.16-44
* Stoian , M. (1971). Fetele despre b ăieți, băieții despre fete. București: Ed. Politic ă
* Swedenborg, E. (1999). Despre în țelepciunea iubirii conjugale . București: Ed. Plural
* Șchiopu, U.; Verzea , E. (1981) Psihologia vârstelor . București: Ed. Didactic ă și
pedagogic ă
* Tate, G. (2001). Iubire fără suferință. București: Ed. Niculescu
* Tordjman, G. ( 1973). La maladie conjugale . Paris
* Turndorf, J. ( 2003) . Arena conjugal ă. Soluționarea conflictelor . București. Ed. Curtea
Veche
* Tynayre, M. (1992). Istoria iubirii. București: Ed. Via ța româneasc ă
* Ungureanu, M. M.(1994). Sex și sexualitate , București. Ed. Via ța româneasc ă
* Vanier Institute of the Family.( 1994). A Statement on Contemporary Familial
Lifestyles . Otawa
* Voinea, M. (1978) Familia și evoluția sa istoric ă, București: Ed. Științifică și
enciclopedic ă
* Voinea, M. (1993). Sociologia familiei . București: Ed. Universit ății București
* Voinea, M. (1996). Psihosociologia familiei , București: Ed. Universit ății București
* Waaldijik, K. (1996). Coabitarea liber ă a partenerilor de acela și sex , în Jurnalul de
la Maastricht al dreptului European și comparativ , pg. 271-285
* White, M. (1988) . The externalizing of the probl em and re-authoring of lives and
relationships , Dulwich Center Newsletter, nr.9/1988
* Zlate, M. (1997). Psihologia vie ții cotidiene . Iași: Ed. Polirom
* Ziglar, Z. (2001). Secretul c ăsniciei fericite. Bucure ști: Ed. Curtea Veche
ANEXE
STUDIUL 1- ANEXE
ANEXA 1
Chestionarul psiho-sociologic Am dori s ă vă cunoaștem opiniile în legatur ă cu diferite aspecte ale vie ții
de cuplu. Dv. a ți fost ales la întâmplare, iar r ăspunsurile pe ca re le vom ob ține nu vor fi
comunicate nim ănui în aceast ă formă. Ne intereseaz ă doar num ărul persoanelor care au o
opinie sau alta.
* Am dori s ă începem cu câteva întreb ări legate de problematic ă
familiei, în general
A1. În general vorbind, crede ți că societatea contemporan ă încurajeaz ă sau
desurajeaz ă crearea de noi familii ?
1. încurajeaz ă formarea familiilor
2. descurajeaz ă formarea familiilor
3. nu șziu
A2. Considera ți că familia reprezint ă o necesitate pentru individ ?
1. da 2. nu 3. nu știu
A3. Unii oameni consider ă că familia reprezint ă valoarea cea mai de pre ț-
Alții dimpotriv ă, susțin că
familia este cea mai mare surs ă de stres. Dumneavoastr ă de
care dintre cele două păreri vă simțiți mai apropiat ?
reprezintă valoarea 1 2 3 4 5 este cea mai
cea mai de pre ț mare
sursă
de stres
6. nu știu
A4. Ccare crede ți că ar fi vârsta optim ă (potrivită) pentru c ăsătorie, în
cazul unui b ărbat ?
1. sub 19 ani 4. 28-31 ani
2. 20 – 23 ani 5. peste 32 de ani
3. 24-27 ani 6. nu știu
A5. Dar în cazul unei femei ?
1. sub 19 ani 4. 28 – 31 ani
2. 20-23 ani 5. peste 32 ani
3. 24-27 ani 6. nu știu
A6. Crede ți că este necesar ca partenerii s ă locuiască un timp împreun ă,
înainte de c ăsătorie ?
1. în mod obligatoriu 4. nu ar trebui
2. ar fi necesar 5. nu știu
3. nu neaparat
A7. Dacă credeți că este necesar ca partenerii s ă locuiască un timp împreun ă, cât
de lungă ar trebui s ă fie aceast ă perioadă ?
1. sub 1 an 4. peste 5 ani
2. 1 – 2 ani 5. nu
știu
3. 3 – 5 ani
A8. Sunte ți satisfăcut (ă) de relația dumneavoastr ă actuală ?
1. foarte satisf ăcut (ă) 4. deloc satisf ăcut (ă)
2. satisfăcut (ă) 5. nu știu
3. puțin satisfăcut (ă)
A9. Sunte ți de acord cu concubi najul (uniunea liber ă) ?
1. da 2. oarecum 3. nu 4. nu știu
* Mai departe, am dori s ă aflăm părerea dumneavoastr ă
despre Problemele pe care le riidic ă întemeierea unei familii
B1. Pentru întemeierea unei familii, care dintre urm ătorii factori crede ți că
este mai important ? (ierarhiza ți factorii în ordinea importan’ei lor):
dragostea încrederea reciproc ă
condi țiile materiale al ți factori (care)
via ța sexuală nu știu
respectul între parteneri B2. Pân ă în prezent dumneavoastr ă ați cunoscut dragostea ?
1. da 2. nu 3. nu știu
B3. Am putea considera c ă dragostea men ține cuplul de-a lungul vie ții ?
1. da
2. într-o oarecare m ăsură
3. nu
4. nu știu
B4. Crede ți că familia este o investi ție din punct de vedere economic ?
1. da 2. nu 3. nu știu
B5. Condi țiile materiale condi ționează întemeierea unei familii ?
1. condiționeaz
ă întemeierea familiei
2. au o influen ță minoră
3. nu condiționează întemeierea unei familii
4. nu știu
B6. Am putea considera c ă, de-a lungul vie ții materiale men țin cuplul ?
1. da
2. într-o oarecare m ăsură
3. nu
4. nu știu
B7. Crede ți că relațiile sexuale au un rol important în via ța unui cuplu ?
1. foarte important 4. deloc important
2. important 5. nu știu
3. nu prea important
B8. Am putea considera c ă viața sexuală menține cuplul de -a lungul vie ții
?
1. da
2. într-o oarecare m ăsură
3. nu
4. nu știu
B9. Care crede ți că sunt motivele care men țin o căsătorie ? (ierarhiza ți-le
în ordinea importan ței lor)
-fiindc ă partenerii se iubesc
-din cauza copiilor -deoarece partenerii se obi șnuiesc între ei
-din notive de securitate și afiliere emo țională
-deoarece partenerii nu vor s
ă-și piardă prestigiul și poziția
socială
-alte motive (care)………………..
* În continuare, ne-ar interesa p ărerea dumneavostr ă privind
relațiile sexuale ce se stabilesc între membrii unui cuplu.
C1. În general sunte ți de acord sau nu cu aceste afirma ții….
ACORD ACORD DEZACORD DEZACORD
PUTERNIC PUTERNIC
Societatea contemporan ă a declanșat o preocupare obsesiv ă
pentru rela țiile sexuale
1 2 3
4
Civilizația actuală nu mai
îngrădește instinctul sexual 1 2 3
4
Satisfacția sexuală a devenit
o dorință a majorit ății 1 2 3 4
Dragostea este forma deghizată a instinctul 1 2 3 4
sexual
Încetarea vie ții sexuale
duce la dezmembrarea 1 2 3 4 cuplului Atracția sexuală este
cea mai sincer ă și 1 2 3
4
spontană formă a iubirii
C2. Care este vârsta optim ă pentru debutul vie ții sexuale, în cazul unui
băiat ?
1. 13 – 15 ani 4. peste 21 de ani
2. 16 – 18 ani 5. nu știu
3. 19 – 21 ani
C3. Care este vârst ă optimă pentru debutul vie ții sexuale, în caz ul unei fete
?
1. 13 – 15 ani 4. peste 21 de ani
2. 16 – 18 ani 5. nu știu
3. 19 – 21 ani
C4. Dumneavoastr ă când ați început via ța sexuală ?
(scrie ți codul de la C3)
C5. Care a fost pozi ția părinților în privin ța vieții sexuale a dumneavoastr ă
?
1. au insistat s ă am viață sexuală
2. au fost de acord cu hot ărârea mea
3. au fost indiferen ți
4. s-au opus hot ărârii mele
5. nu au știut că întrețin relații sexuale
C6. În general, ca re au fost rela țiile dumneavoastr ă cu p
ărinții?
1. înțelegere, armonie 3. rela ții tensionate
2. indiferență 4. nu știu
C7. În general, ca re au fost rela țiile dintre p ărinții dumneavostr ă ?
1. înțelegere, armonie 4. conflicte permanente
2. indiferență 5. desp ărțire în fapt
3. conflicte ocazionale 6. nu știu
C8. Crede ți că sut indicate rela țiile sexuale înainte de c ăsătorie ?
1. da 2. nu 3. nu știu
C9. Sunte ți de acord cu rela țiile sexuale extraconjugale ?
1. sunt de acord
2. nu sunt de acord
3. nu știu
C10. Dac ă ne gândim la cauzele rela țiilor extraconjugale, cât de
importante crede ți că sunt urm ătoarele motive:
1. FOARTE 2.IMPORTANT 3.NU PREA IMPORTANT 4.TOTAL NEIMPORTANT
Insatisfac ția vieții
sexuale 1 2 3
4
în cadrul familiei
Satisfacerea
curiozit ății 1 2 3
4
Găsirea unor noi
surse de excita ție 1 2 3 4
Depășirea plictiselii
Conjugale 1 2 3 4 Formă de pedepsire
a partenerului 1 2 3 4
*Am dori s ă aflăm opinia dumneavoastr ă și asupra unor probleme cu
care se confrunt ă familia în societatea contempo- ran ă.
D1. În cazul unor neîn țelegeri, crede ți că este bine s ă divorțezi sau nu ?
1. este bine s ă divorțezi
2. nu este bine s ă divorțezi
3. nu știu
D2. Crede ți că divorțul exprim ă un semn de decaden ță (degradare moral ă)
?
1. da
2. nu
3. nu știu
D3. În cazul unor neîn țelegeri grave, este bine s ă nu divor țezi doar de
dragul copiilor ?
1. este bine s ă divorțezi
2. nu este bine s ă divorțezi
3. nu știu
D4. Crede ți că, în cazul unui divor ț, copilul (copiii) va (vor) avea de
suferit ?
1. sigur va avea de suferit
2. depinde de situa ție
3. sigur nu va avea de suferit
4. nu știu
D5. În ce m ăsură Sunteți de acord sau nu cu aceste afirma ții ?
ACORD ACORD DEZACORD DEZACORD
PUTERNIC PUTERNIC Emanciparea femeii este cauza renun țării la 1 2 3 4
maternitate Emanciparea femeii este cauza apar ției 1 2 3
4
alternativelor la c ăsătorie
Bărbații sunt
mai înclina ți spre 1 2 3 4
schimbarea partenerei Sexul în afara c ăsătoriei
devine din ce în ce mai 1 2 3
4
des și mai obișnuit
D6. Considera ți că, în ultima vreme, se acord ă o importan ță tot mai mare
satisfacției sexuale ?
1. se acordă o importan ță prea mare
2. nu mă intereseaz ă această problemă
3. nu se acord ă o importan ță deosebită
4. nu știu
* În final, am dori s ă aflăm părerea dumneavoastr ă asupra unor
probleme care țin de specificul vârstei adolescentine
E1. Pe baza experien ței trăite, Sunte ți sau nu de acord cu urm ătoarele
afiemații….
A C O R D A C O R D D E Z A C O R D D E Z A C O R D PUTERNIC PUTERNIC
În timpul adolescen ței
se iubește mult și intens 1 2 3
4
În timpul adolescen ței
obiectul dragostei 1 2 3
4
variază foarte des
Adolescen ții care
nu au rela ții sexuale
sunt Considera ți 1 2 3
4
devianți și anormali
Tânăra generație este adepta uniunii liber e
1 2 3
4
E2. În Occident se afirm ă că popularitatea c ăsătoriei este în declin. Sunte ți
de acord cu aceast ă afirmație ?
Sunt total de acord 1 2 3 4 5 Nu sunt deloc de
acord 6. Nu știu
E3. Dar la noi în țară, credeți că popularitatea c ăsătoriei este în declin ?
1. da 2. nu-mi dau seama 3. nu E4. Crede ți că, în viitor, valorile familia le vor fi mai importante ?
1. da
2. s-ar putea
3. nu
4. nu știu
E5. Ce crede ți că se va întâmpla în viit or cu vârsta medie la c ăsătorie ?
1. va crește
2. nici nu va cre ște, nici nu va sc ădea
3. va scădea
4. nu știu
E6. Ce crede ți că se va întâmpla în viitor cu vârsta medie a primului act
sexual ?
1. va crește
2. nici nu va sc ădea, nici nu va cre ște
3. va scădea
4. nu știu
E7. Se spune c ă în societatea contemporan ă se acordă o importan ță tot mai mare
satisfacției sexuale. Dumneavoastr ă Sunteți sau nu de acord cu aceast ă afirmație ?
Sunt total de acord 1 2 3 4 5 Nu sunt deloc de acord
6. nu știu
E8. Câți copii crede ți că este bine s ă aibă o familie ?
1. nici unul 4. 3 – 4 copii
2. un copil 5. mai mult de 4 copii
3. doi copii 6. nu știu
E9. Cu cine v-a ți petrecut majoritatea timpului în copil ărie ?
1. cu părinții
2. cu părinții și bunicii
3. cu bunicii
4. cu alte rude
E10. Considera ți că, la ora actual ă, în România, statul sprijin ă formarea de
noi familii ?
1. sprijină formarea de noi familii
2. nu-mi dau seama dac ă sprijină sau nu
3. nu sprijin ă formarea de noi familii
E11. Crede ți că există o politică familială, la ora actual ă, în România ?
1. există o politică familială
2. nu-mi dau seama dac ă există sau nu
3. nu există o politică familială
*
* *
F1. Sexul…..
1. masculin
2. feminin
F2. Profilul facult ății urmate este…
1. umanist
2. tehnic
F3. Domiciliul stabil…
1. urban
2. rural
F4. Zona de provenien ță…
1. Moldova 5. Transilvania
2. Dobrogea 6. Cri șana-Maramure ș
3. Oltenia
4. Muntenia
F5. Din ce tip de familie proveni ți ?
1. legal constituit ă
2. concubină
3. descompletat ă
4. reorganizat ă
Vă mulțumim pentru colaborare!
STUDIUL 2- ANEXE
Scala de Dominan ță-Submisivitate
(tradus și adaptat dup ă CAROL NOLL HOSKINS)
Instructaj: În paginile urm ătoare veți găsi o serie de propozi ții care descriu sentimentele dvs.
În relația cu partenerul dvs. V ă rog să citiți cu grijă fiecare propozi ție și răspundeți după
cum simțiți în general.
O scal ă de evaluare provine din r ăspunsurile dvs.
Dac ă încercuiți „PA”, înseamn ă că sunteți puternic de acord.
Dac ă încercuiți „A”, înseamn ă că sunteți de acord.
Dac ă încercuiți „I”, înseamn ă că sunteți indecis.
Dac ă încercuiți „D”, înseamn ă că nu sunteți de acord.
Dac ă încercuiți „PD”, înseamn
ă că sunteți în dezacord puternic.
1. Știu că partenerul meu m ă ia în serios când m ă preocup de problemele din
lumea de azi. P A A I D I D 2. Chiar dac ă aș putea dormi pân ă târziu de obicei m ă trezesc dac ă partenerul meu
dorește acest lucru.
P A A I D I D 3. Când am nevoie de ajutor în cas ă de la partenerul meu, trebuie s ă insist pentru
a-l obține.
P A A I D I D 4. Partenerul meu este de acord s ă meargă împreună cu prietenii mei, chiar dac ă
lui nu-i plac la fel de mult ca mie.
P A A I D I D
5. De obicei cedez dac ă partenerul meu îmi explic ă de ce el(ea) crede c ă punctele
mele de vedere sunt gre șite
P A A I D I D 6. Insisit în punctul meu de vedere desp re cât de mult timp liber ne petrecem
împreună.
P A A I D I D 7. Dac ă partenerul meu m ă trezește, încerc s ă fiu drăguț, chiar dac ă nu mă simt
așa.
P A A I D I D 8. Chiar dac ă partenerul me u are de lucru, știu că el(ea) va l ăsa lucrul deoparte
dacă am nevoie s ă fim împreun ă.
P A A I D I D 9. Când este rândul partenerului meu s ă strângă după cină, n-o fac eu (îl las pe el
(ea) să facă asta).
P A A I D I D 10. Dac ă partenerul meu nu-mi în țelege nevoia de a avea ni ște bani ai mei, nu fac
o problem ă din asta.
P A A I D I D
11. Încerc s ă mă alătur ideilor partenerului meu pentru activit ățile din week-end,
chiar dacă am alte gânduri.
P A A I D I D 12. Ne cheltuim banii în func ție de faptul dac ă amândoi suntem de p ărare că ne
putem permite asta.
P A A I D I D 13. Dac ă simt că trebuie să mănânc înainte ca partenerul meu s ă vină acasă, o fac.
P A A I D I D 14. Partenerul meu este cel care de obice hot ărăște când este timpul s ă terminăm
cu munca și să ne retragem.
P A A I D I D
15. Partenerul meu îmi ia în considerare interesele la fel de mult ca pe ale lui când
facem planuri pentru timpul liber.
P A A I D I D 16. Dac ă nu trebuie s ă mă trezesc diminea ța, partenerul meu va pleca singur.
P A A I D I D 17. Când nu suntem de acor d cu unele aspecte ale vie ții noastre sexu ale, îmi spun
punctele de vedere.
P A A I D I D 18. Cînd ideile noastre pentru sfâr șitul de săptămână sunt diferite, îi spun asta.
P A A I D I D 19. Când îmi fac planuri cu pr ietenii, partenerul meu î și va adapta programul s ău
în funcție de asta.
P A A I D I D 20. Dac ă partenerul meu ajunge târziu acas ă, își poate lua singur cina.
P A A I D I D 21. Dac ă partenerul meu m ă trezește când eu vreau s ă dorm, îi atrag aten ția.
P A A I D I D 22. Deoarece valor ile noastre de baz ă sunt similare, sunt satisf ăcut cu stilul
noastru de via ță.
P A A I D I D 23. Dac ă partenerul meu face dragoste înt r-un mod pe care eu îl consider
dezagreabil, nu m ă alătur lui.
P A A I D I D 24. Când îi spun partenerului meu c ă am nevoie s ă fim împreun ă cu el, știu că
el(ea) își va face timp pentru asta.
P A A I D I D 25. Chiar dac ă știu când partenerul meu vrea s ă facem dragoste, nu cred c
ă trebuie
să mă conformez lui(ei).
P A A I D I D 36. Nu las deoparte ceea ce fac pentru a merge în pat, numai pentru c ă partenerul
meu este gata.
P A A I D I D
27. Partenerul meu îmi ia în se rios grijile me le despre condi țiile sociale.
P A A I D I D 28. Încerc s ă-mi păstrez prietenii chiar dac ă partenerul meu nu este interesat.
P A A I D I D 29. Dac ă partenerul meu obiecteaz ă la faptul c ă îi spun chelneri ței că cere prea
mult, n-o mai fac alt ădată.
P A A I D I D 30. Interesele partenerului meu au prioritate în plan ificarea timpului liber.
P A A I D I D 31. Când nu suntem de acord cu ce s ă mâncăm, partenerul meu cedeaz ă atât cât o
fac și eu.
P A A I D I D 32. Prefer s ă mă retrag dac ă partenerul meu nu-mi r ăspunde din punct de vedere
sexual. P A A I D I D 33. M ă simt bine s ă vorbesc partenerul ui meu despre via ță și sensul ei pentru c ă
el(ea) are respect fa ță de concep țiile mele.
P A A I D I D 34. Dac ă am nevoie s ă fiu cu el(ea), nu m ă pot baza pe partenerul meu s ă lase
deoparte alte preocup ări.
P A A I D I D 35. M ă simt obligat ă să servesc cina chiar dac ă partenerul meu a întârziat.
P A A I D I D 36. De obicei ezit s ă-mi cheltuiesc banii f ără să-mi consult partenerul.
P A A I D I D 37. Chiar dac ă
sunt înfometat ă înainte ca partenerul meu s ă ajungă acasă consider
că este mai bine s ă-l aștept.
P A A I D I D
Notă: Scala DA a avut un coeficient de încr edere corect cu un alpha total de 84 Ș factorul
I a avut un alpha de 79 și factorul 2 un alpha de 75. DS are o valid itate concurent ă corectă
cu corelații semnificative între scale.
Scala de competitivitate C.S.
(tradus și adaptat dup ă MARY R. LANER)
Instructaj: Vă rog să vă gândiți cu atenție la comportamentele, tr ăsăturile sau calit ățile pe
care partenerul dvs. Le afi șează în relațiile dintre dvs. Pentru a se impune.
Pentru fiecare din întreb ările prezentate mai jos, pune ți un „x” în coloana care se
apropie cel mai mult de descrierea tr ăsăturilor, calit ăților sau comportamentelor
partenerului dvs. Fa ță de dvs.
Pentru a se impune, Aceast ă trăsătură/calitate
Partenerul meu: comportament, este:
T i p i c ă Ocazional ă
Niciodat ă
Folosită
N.1. afi șează brutalitate ( ) ( ) ( )
N.2. în șeală ( ) ( ) ( )
P.3. prezint ă flexibilitate ( ) ( ) ( )
P.4. prezint ă tenacitate ( ) ( ) ( )
N.5. este t ăcut (necomunicativ) ( ) ( ) ( )
A.6. folose ște forța fizică ( ) ( ) ( )
(Violența)
N.7. minte ( ) ( ) ( ) P.8. persevereaz ă (insistă) ( ) ( ) ( )
P.9. munce ște din greu ( ) ( ) ( )
P.10. se comport ă cu stoicism ( ) ( ) ( )
(nu se plânge)
A.11. este nemilos ( ) ( ) ( ) N.12. este șiret ( ) ( ) ( )
P.13. afi șează inteligență ( ) ( ) ( )
(este spiritual) A.14. bruscheaz ă, amenință, ( ) ( ) ( )
Intimideaz ă
P.15. afi șează curaj ( ) ( ) ( )
P.16. folose ște șarmul ( ) ( ) ( )
(farmecul personal)
N.17. Se comport ă indeferent ( ) ( ) ( )
Nechibzuit
N.18. vorbe ște blând ( ) ( ) ( )
P.19. afi șează toleranță ( ) ( ) ( )
N.20. folose ște complimente ( ) ( ) ( )
flat ări
A.21. inspir ă frică și anxietate ( ) ( ) ( )
N.22. folose ște exagerări ( ) ( ) ( )
N.23. pune acce nt pe realiz ările ( ) ( ) ( )
trecute P.24. folose ște umor, ironii ( ) ( ) ( )
P.25. afi șează competen ță ( ) ( ) ( )
A.26. insult ă, este abuziv, ( ) ( ) ( )
grosolan N.27. se comport ă cu snobism ( ) ( ) ( )
P.28. afi șează energie ( ) ( ) ( )
P.29. se comport ă ca o persoan ă ( ) ( ) ( )
cumsecade
P.30. afi ș
ează răbdare ( ) ( ) ( )
N.31. se comport ă cu superioritate ( ) ( ) ( )
încrezut
N.32. folose ște satira, ridiculizeaz ă ( ) ( ) ( )
P.33. se comport ă exuberant, ( ) ( ) ( )
entuziast
N.34. afi șează putere, autoritate ( ) ( ) ( )
Influență, este”cel care trage
sforile”
N.35. se comport ă sofisticat ( ) ( ) ( )
A.36 afi șează mânie ( ) ( ) ( )
N.37 este sarcastic ( ) ( ) ( ) P.38. este grijuliu, meticulos ( ) ( ) ( ) N.39. inspir ă vinovăție ( ) ( ) ( )
N.40. este l ăudăros ( ) ( ) ( )
N.41. folose ște subterfugii ( ) ( ) ( )
P.42. afi șează conștiință de sine ( ) ( ) ( )
N.44. este în șelător ( ) ( ) ( )
P.45. se bazeaz ă pe propria ( ) ( ) ( )
persoană
P.46. se preface a fi slab (se poart ă ( ) ( ) ( )
ca un martir
P.47. se poart ă calm, cu sânge rece, ( ) ( ) ( )
stăpânire de sine
P.48. sus ține că este îndrăgostit ( ) ( ) ( )
N.49. afi șează stupiditate,prostie ( ) ( ) ( )
P.50. este diplomat, cu ta ct ( ) ( ) ( )
Notă: Deși datele sunt limitate, subscala „Nepl ăcut” e asociat ă cu punctajul
combativit ății m
ăsurat de indexul Abuz ului Partenerului.
Chestionar de comunicare marital ă C.C.M.
(tradus și adaptat dup ă H. J. LOCKE, F. SABAGHT și MARY THOMES)
Instructaj:
Mai jos este o list ă de întreb ări privitoare la com unicarea dintre dvs. Și soțul dvs.
Folosind scala descris ă aici, completa ți în dreptul fiec ărei întreb ări, pe foaia de
răspuns, cu num ărul ce exprim ă cel mai bine grad ul în care dvs. și soțul dvs. v ă
comporta ți.
1. Niciodat ă
2. Rareori Scala 3. Ocazional 4. Frecvent 5. Foarte frecvent 1. Cât de des vorbi ți împreun ă cu partenerul dvs. despre lucrurile pl ăcute care s-au
petrecut pe parcursul zilei?
2. Cât de des vorbi ți cu partenerul dvs. despre lucrurile nepl ăcute care s-au petrecut pe
parcursul zilei?
3. Discuta ți cu partenerul dvs. de spre problemele asupra c ărora nu sunte ți de acord sau
cu care ave ți dificultăți?
4. Discuta ți cu soțul dvs. despre problem ele de care sunte ți amândoi interesa ți?
5. Adapteaz ă soțul dvs. ceea cwe spune și felul cum spune la dispozi ția dvs. Din
momentul respectiv?
6. Cînd începe ți o întrebare, partenerul dvs. știe dinainte ce vre ți să spuneți?
7. Vă puteți da seama de dispozi țiile (trăirile) partenerului dvs. din mimic ă și gestică?
8. Evita ți anumite subiecte în conversa ția cu soțul dvs.?
9. Partenerul dvs. se exprim ă printr-o privire sau gest?
10. Discuta ți cu partenerul dvs. înainte s ă luați o decizie important ă?
11. Își poate da seama partener ul dvs. ce fel de zi a ți avut fără să întrebe?
12. Partenerul dvs. vrea s ă viziteze ni ște prieteni apropia ți sau rude. Nu prea v ă place
compania lor îi ve ți spune?
13. Discut ă partenerul dvs. probl eme sexuale cu dvs.?
14. Dvs. și partenerul dvs. folosi ți cuvinte ce au un în țeles special neîn țeles de cei din jur?
15. Cât de des se sup ără partenerul dvs.?
16. Putem discuta cele mai sacre concep ții fără sentimente de re ținere sau jen ă?
17. Evitați sî-i spune ți partenerului dvs. lucruri care v-ar pune într-o lumin ă negativă?
18. Dvs. și partenerul dvs. v ă vizitați prietenii. Prietenii spun ceva ce v ă face să vă uitați
unul la altul. V ă ânțelegeți unul pe cel ălalt?
19. Cât de des v ă puteți da seama de anumite lucruri di n tonul vocii pa rtenerului dvs.
chiar dacă de fapt s pune altceva?
20. Simțiți că în majoritatea situa țiilor partenerul dvs. știe ceea ce încerca ți dvs. să
spuneți?
21. Prefera ți să discutați despre lucruri intime cu pa rtenerul dvs. decât cu o alt ă
persoană?
22. Înțelegeți sensul mimicii partenerului dvs.?
23. Dacă sunteți în vizită la prieteni sau rude și unul dintre dvs. începe s ă spună ceva,
preia celălalt discuția fără să aibă sentimentul de întrerupere?
24. În timpul c ăsniciei, ați discutat majoritatea problemelor împreun ă?
Notă: C.C.M.
a avut o validitate concurent ă excelent ă fiind într-o strâns ă și
semnificativ ă corelație cu inventarul Rela țiilor Maritale al lui LOCKE
WALLANCE C.C.M. a avut de as emenea o validitate excelent ă de grup,
diferind în câteva studii între cupluri fericite și nefericite care cer terapii maritale
și cupluri neclinice.
Testul de adaptare marital ă
Locke-Wallace (L.W.M.A.T)
(tradus și adaptat dup ă HARVEY J. LOCKE și M.WALLACE)
Instructaj:
Încercui ți punctul de pe scala prezentat ă mai jos care descrie cel mai bine gradul
de fericire (mul țumire) actual al c ăsniciei dvs., luând totu l în considerare.
Punctul din mijloc, „fericire” reprezint ă gradul de mul țumire pe care majoritatea
oamenilor îl ob țin în căsnicie, iar scala, într-o parte descre ște către acei pu țini care sunt
foarte neferici ți în căsătorie, iar pe cealalt ă parte către acei pu țini care tr ăiesc o fericire și
o bucurie extrem ă în căsnicie.
0 2 7 15 20 25 35
Foarte Fericit Foarte
nefericit fericit (nemul țumit) (mul țumit)
Stabiliți gradul aproximativ de în țelegere sau neîn țelegere între dvs. și partenerul
dvs. pentru întreb ările de mai jos, încercuind un num ăr pentru fiecare întrebare.
Întotdeaun
a de acord Aproape
întotdeaun
a
de acord Dezacord
ocazional Dezacor
d
frecvent Aproape
întotdeau
na
dezacord Întotdeau
na
dezacord
Alocarea
finanțelor familiei 5 4 3 2 1 0
Subiecte de
recreere 5 4 3 2 1 0
Demonstrarea
afecțiunii 8 6 4 2 1 0
Prieteni 5 4 3 2 1 0
Relații sexuale 15 12 9 4 1 0
Convenționalism
(comportament
corect,
bun sau potrivit) 5 4 3 2 1 0
Filozofia de via ță
(mod de a
conviețui) 5 4 3 2 1 0
9. Cînd apar nîn țelegeri, de obice i ele se soldeaz ă cu:
0 . s o țul cedează
2 . s o ția cedează
3 . î n țelegere prin compromis mutual
10. Dvs. și partenerul dvs. v ă angajați împreun ă în probleme exterioare:
10. în toate 8. în unele dintre ele 3. în foarte pu ține
11. în nici unele
11. În timpul liber prefera ți, în general:
1. s ă fiți tot timpul pe punc tul de a pleca (în mi șcare)
2. s ă stați acasă
Partenerul dvs. prefer ă:
1. s ă fie tot timpul pe pu nctul de a pleca (în mi șcare)
2. s ă stea acas ă
12. Vă doriți vreodată să nu vă fi căsătorit?
0 Frecvent 3 O c a z i o n a l 8 R a r 15 Niciodat ă
13. Dacă ar fi să o luați de la cap ăt credeți că:
15. v-a ți căsători cu aceea și persoană
0. v-a ți căsători cu alt ă persoană
1. nu v-a ți căsători deloc.
14. Vă confesați partenerului dvs.?
0. aproape niciodat ă
20. rar 10. în majoritatea problemelor 10. în tot
Notă: Consisten ța internă a fost estimat ă folosind formula Spearman-Brown, care s-a
dovedit a fi foarte bun ă cu o corela ție de 0,90.
Scala L.W.M.A.T. a avut o validi tate de grup cu scoruri diferen țiind cupluri
adaptate și neadaptate. Exist ă de asemenea probe ale validit ății concurente, cu scoruri
corelând cu „Testul Predic țiilor maritale”, Locke-Wallance, un instrument al adapt ării
viitoare prezise.
Scala măsurării satisfac ției în rela ție ( R A S)
(tradus și adaptat dup ă MARY R. LANER)
Instructaj:
Vă rog să marcați pe foaia de r ăspuns litera care corespunde cel mai bine
întrebă
rii respective.
1. Cât de bine v ă satisface parten erul dvs. nevoile?
A . p u țin (slab)
B . C . m e d i u
D .
E . f o a r t e b i n e
2. În general, cât de satisf ăcut sunteți de relația dvs.?
A . n e s a t i s f ăcut
C . m e d i u
D . E . f o a r t e s a t i s f ăcut
3. În compara ție cu majoritatea rela țiilor, cât de bun ă este a dvs.?
A . s l a b ă
B .
C . m e d i e
D . E . e x c e l e n t ă
4. Cît de des v ă doriți să nu fi început aceast ă relație?
A. niciodat ă
B .
C . c â t e o d a t ă
D . E . f o a r t e d e s
5. În ce m ăsură această relație v-a satisf ăcut așteptările inițiale?
A. aproape deloc B .
C . m e d i u
D . E. în totalitate
6. Cât de mult v ă iubiți partenerul?
A. nu prea mult B .
C . m e d i u
D .
E. foarte mult
7. Câte probleme exist ă în relația dvs.?
A . f o a r t e p u ține
B .
C . m e d i u
D . E . f o a r t e m u l t e
Notă: R.A.S. a avut o consisten ță internă foarte bun ă cu un alpha – 0,87.
Nu există date despre stabilitate R.A. S. a avut de asemenea un num ăr de
subscale ale scalelor at itudinilor în dragoste și a Scalei Adapt ării Siadice. R.A.S.
are o validitate predictiv ă bună făcând o distinc ție semnificativ ă între cupluri ce
au stat împreun ă ori s-au desp ărțit.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Doctora nd: Stoichici (Pescaru) Onelia-Nicoleta Coordonator științific: prof.univ.dr. M itrofan Nicolaie Structura lucr ării Teza este structurat ă… [600614] (ID: 600614)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.