Docgo.net Gandirea Laterala Referat [622757]

GANDIREA LATERALA
GANDIREA LATERALA
Dezvoltat in 1987 de Edward de Bono, conceptul de Gandire Laterala descrie un proces
systematic de gandire inovator, ce elimina tiparele limitative ale gandirii logice. unand in valorare
creativitatea, Gandirea Laterala o!era o noua perspectiva asupra modului in care !unctioneaza
mintea, crescand simtitor capacitatea de dezvoltare de noi idei
si identi!icare de noi
solutii.
Gandirea Laterala nu inlocuieste gandirea verticala "logica#, ci
o completeaza. Ea este un alt
mod prin care ne !olosim mintea, ocupandu$se cu generarea de noi idei si de spargerea %arierelor
conceptuale ale ideilor vec&i.
rincipiul esential al gandirii laterale este acela ca orice mod de a privi o situatie este doar
unul din nenumaratele moduri posi%ile. 'red ca daca am
a(unge sa vedem asa lucrurile s$ar sc&im%a
multe in societatea noastra. )u am mai avea discutii despre cine are dreptate si cine nu, nu ne$am
mai tine strans de punctul nostru de parere ca !iind singurul valid, am construi mai multa empatie
prin disponi%ilitatea de
a considera m
odul in care celalalt ve
de lucrurile.
Di!erente intre gandirea laterala si
gandirea verticala*
1.
Gand
irea vertic
ala este sele
ctiva
, gandirea lat
erala e genera
tiva. +
dica atun
ci cand gandi
m
vertical alegem cea mai promitatoare cale de a privi o situatie. 'and gandim lateral, generam
cat mai multe a%ordari.
.
Gan
dir
ea
ve
rtic
ala inai
nte
aza doar daca e-is
ta
o
dir
ect
ie
in
ca
re
sa inain
tez
e, gandi
rea
laterala inainteaza pentru a genera o
directie.
.
Gand
irea ve
rtica
la e anal
itica
, gandi
rea lat
erala e pr
ovoc
atoa
re.
/.
Gan
dir
ea
ver
tic
ala este
sec
ven
tia
la, gandi
rea later
ala !ace
sal
tur
i.
'an
d
ga
ndi
m
ver
tic
al,
inaintam pas cu pas. 0data ce a(ungem la o concluzie, validitatea sa este data de validitatea
pasilor !acuti. 'and
gandim lateral putem !a
ce salturi si umplem g
oluri dupa.
.
2n gand
irea ver
ticala !i
ecare pa
s tre%ui
e sa !ie corec
t, in gandi
rea late
rala nu e caz
ul.
3.
2n gandi
rea vert
ica
la sunt !olos
ite nega
tii pent
ru a
%lo
ca anum
ite drum
uri
,
in gand
irea
laterala nu e-ista negatii.
7.
'an
d
gan
dim ver
tic
al ne
con
cen
tra
m si
eli
min
am ce
nu e
rel
eva
nt4 can
d gandi
m later
al
primim cu %ucurie inte
rventiile intamplatoare.
8.
2n gandi
rea vertic
ala, cate
goriil
e, clari!i
caril
e si etic&ete
le sunt !i-e, in gand
irea late
rala nu.
9.
Gan
dir
ea verti
ca
la urmea
za cele mai plauz
i%i
le cai, gand
ire
a
lat
era
la pe
cel
e
ma
i
put
in
pro%a%ile.
5et
oda
a
lar
iilo
r
Gan
dit
oar
e
est
e
o
met
oda
int
era
cti
va
,
de
sti
mul
are
a
cre
ati
vit
ati
i
participantilor care se %
azeaza pe
interpretarea de roluri in !unc
tie de palaria alea
sa.
6unt sase palarii ganditoare, !iecare avand cate o culoare* al%, rosu, gal%en, verde, al%astru si
negru. 5em%rii grupului isi aleg palariile si
vor interpreta ast!el rolul precis, asa cum considera mai
%ine. 'uloarea pa
lariei este cea ca
re de!ineste rolul.

alaria al%a, o!era o privire o%iectiva asupra in!ormatiilor. Este neutra si o%iectiva. Este
concentrata pe !apte o%iective si imagini clare. 6timuleaza gandirea o%iectiva. Ganditorul palariei
al%e este disciplinat si direct. +l%ul "a%senta culorii# indica
neutralitatea.
alaria rosie, este perspectiva imaginatiei si
sentimentelor
. 0!era o perspectiva emotionala
asupra evenimentelor
. osu poate insemna si
supararea sau !uria. Descatuseaza starile a!ective.
urtand palaria rosie, ganditorul poate spune asa* +sa simt eu in legatura cu:. +ceasta
palarie
legitimeaza
emotiile
si
sentimentele
ca
parte
integranta
a
gandirii.
Ea
!ace
posi%ila
vizualizarea, e-primarea lor. 'el ce priveste din aceasta perspectiva, nu tre%uie sa$si (usti!ice
!eeling$urile si nici sa
gaseasca e-plicatii logice pentru acestea.
E-pri
ma
prude
nta,
gri(a, avertisme
ntul, (udecata
.
0!era o
persp
ectiv
a
trista
,
sum%
ra,
asupra situatiei in discutie. Este perspectiva gandirii negative, pesimiste. Este palaria avertisment,
concentrata in special pe aprecierea negativa a lucrurilor. Ganditorul palariei negre puncteaza ceea
ce este rau, incorect si care sunt erorile.
E-plica ce nu se potriveste si de ce ceva nu merge4 care sunt riscurile, pericolele, greselile
demersurilor propuse. )u este o argumentare ci o incercare o%iectiva de a evidentia elementele
negative.
6e pot !olosi !ormulari negative, de genul* Dar daca nu se potriveste cu:, )u numai ca
nu merge, dar nici nu:
'uloarea gal%ena sim%olizeaza stralucire, optimism. Este gandirea
optimista, construita pe
un !undament logic. 0!era o perspectiva pozitiva si constructiva asupra situatiei. Este sim%olul
gandirii pozitive si constructive, al optimismului. 6e concentreaza asupra aprecierilor pozitive, asa
cum pentru palaria neagra erau speci!ice cele
negative.
E-p
rim
a
spe
ran
ta4
are
in
ved
ere
%e
ne!
ici
ile
,
va
loa
rea
in!
orm
ati
ilo
r
si
a
!ap
tel
or
dat
e.
Ganditorul palariei gal%ene lupta pentru a gasi suporturi logice si practice pentru aceste %ene!icii si
valori. 0!era sugestii, propuneri concrete si clare. 'ere un e!ort de gandire mai mare.
alaria verde e-prima ideile noi, stimuland gandirea creativa. Este sim%olul productiei de
ide
i
noi
,
ino
vat
oar
e.
6im
%ol
ize
aza
ga
ndi
rea
cre
ati
va.
'au
tare
a
alt
ern
ati
vel
or
est
e
as
pec
tul
!undamental al gandirii su% palaria verde. Este !olosita pentru a a(unge la noi concepte si noi
perceptii, noi variante
, noi posi%ilitati. Gandirea
laterala este spe
ci!ica acestui tip de
palarie. 'ere un
e!ort de creatie.

alaria al%astra e-prima controlul procesului de gandire. 6upraveg&eaza si diri(eaza %unul
mers al activitatii. Este preocuparea de a controla si de a organiza.
Este palaria responsa%ila cu controlul demersurilor des!asurate. E gandirea destinata sa
e-ploreze su%iectul.
alaria al%astra este diri(orul orc&estrei: si cere a(utorul celorlalte palarii. Ganditorul
palariei al%astre de!ineste pro%lema si
conduce intre%arile, reconcentreaza in!ormatiile pe parcursul
activitatii si !ormuleaza atat ideile principale cat si concluziile la s!arsit. 5onitorizeaza (ocul si are
in vedere respectarea regulilor. ezolva con!lictele si insista pe construirea demersului gandirii.
ornind de la o
povestioara scurta, e-empli!icam mai (os, metoda alariilor ganditoare:*
Un
vul
tur
sca
pat
din
tr-
o
gra
din
a
zoo
log
ica
s-a
ase
zat
int
r-u
n
cop
ac,
zad
arn
icin
d
inc
erc
ari
le
paznicilor
de
a-l
atrage
din
nou
in
cusca
sa.

Ga
si
m
ma
i
(o
s
ca
te
va
pe
rs
pe
ct
iv
e*
„Gandeste in 6 palarii /
„Gandeste in 6 palarii /
Six Thinking Hats” de Eduard de !n!"
Six Thinking Hats” de Eduard de !n!"
5etoda permite trecerea de la
gandirea prin
argumen
tare
(argument-con
traargument)
care
genereaza contradictie ; eu spun ceva tu reactionezi, eu reactionez$tu reactionezi, s.a.m.d$,

la
gand
irea paralela
*
amandoi
cautam si gasim argumente care sa sustina
aceea
si
perspe
ctiva
,
urmand ca dupa ce am epuizat perspectiva aleasa,
de comun acord
sa trecem la alta perspectiva
unde vom cauta iar
argumente care
sa sustina
respectiva perspectiva.

rivind
prin
cele
3
perspective
"gandind
in
3
palarii#,
si
aducand
argumente
care
sa
sustina
respectiva perspectiva,
se elimina discutiile
in contradictoriu
, !iecare participant avand posi%ilitatea
sa aduca
argumentele ce-i „stau pe limba”
doar cand vine randul
perspectivei in care se incadreaza.

alariile
sunt
sim%olul
perspectivelor
prin
care
participantii
tre%uie
sa
priveasca
pro%lema.
Este o%ligatoriu ca toti participantii sa vor%easca su% aceiasi palarie "daca nu, s$ar a(unge iar la
gandirea

verticala#.
#u a$ut!rul a%estei &et!de !piii
#u a$ut!rul a%estei &et!de !piii
in'ata(
in'ata(

6a
comunice
comunice

ce simt !ara retinere4

6a comunice li%er gandurile, dar din
perspectiva semni!icatiei culorii4

6a$si e-teriorizeze emotiile, sentimentele4

6a evite greselile4

6a ia decizii4

6a cunoasca semni!icatia !iecarei culori4

6a$si sc&im%e modul de a
gandi e-perimentand un altul.
prin argumentare.
A'anta$ele
A'anta$ele
acestei metode s
unt acelea c<
stimuleaz< aten=ia >i g
?ndirea, o!er< po
si%ilitatea
elevilor de a$>i dezvolta competen=ele necesare unei a%ord<ri comple-e >i integratoare, lucrul
individual, @n ec&ipe sau participarea @ntregii clase la realizarea cerintelor
palariilor ganditoare
este
o provocare >i determin< o
@ntrecere @n a demonstra asimilarea corect< >i
complet< a cuno>tin=elor.
5etodele activ$participative au @ns< >i
de)a'anta$e(
de)a'anta$e(
necesit< o preg<tire mai riguroas< >i
mai @ndelungat<, nu pot !i !olosite @n cadrul oric<rei lec=ii, %aga(ul in!orma=ional este mai mic,
necesit< aten=ia sporit< a elevilor dar >i capacitatea lor de a !ace cone-iuni >i de a descoperi singuri
r<spunsurile.

Anv<=
area cre
ativ< p
resup
une e-i
sten=
a unui pot
en=ia
l creati
v al elevu
lui, man
i!est
at @n
recep
tivita
tea
!a=<
de
nou,
curio
zitat
ea
>tiin
=i!ic<
,
nonc
on!orm
ism,
srci
nalita
te,
capa
citate
de
ela%orare, !luen=< >i divergen=a g?ndirii, imagina=ie creatoare, inventivitate.
+t?t metodele tradi=ionale, c?t >i cele alternative de predare$ @nv<=are sunt !undamentale
pentru %una de
s!<>urare a activit<=ii dida
ctice.

Educatorului @i rev
ine sarcina d
e a selecta
at?t metodele
moderne c?t >
i cele tradi=ionale
ce
pot
!i
!olosite
e!icient
@n
lec=iile
de
do%?ndire
de
noi
cuno>tin=e
>i
@n
lec=iile
de
evaluare
a
cuno>tin=elor >i a%ilit<=ilor.
'oncep=ia modern< asupra educa=iei pre>colare presupune !olosirea din plin a @nv<=<rii
dir
i(a
te
>i
spo
nta
ne
>i
co
nsi
der
<
@nv
<=a
rea
dre
pt
ac=
iun
ea
pri
nci
pal
<
a
de
zvo
lt<
rii
int
eli
ge
n=e
i
copilului >i o normare de %az< a procesului de larg< socia%ilizare. 'entrarea procesului educa=ional
asupra copilului se re!lect< @n a%ordarea curriculumului din perspectiva dezvolt<rii glo%ale >i

vizeaz< cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvolt<rii complete a copilului, @n acord cu
particularit<=ile sale de v?rst< >i
individuale. Gr<dini=a s$a adaptat per!ect cerin=elor noilor
genera=ii
prin
a%ordarea
cu
succes
a
unor
metode
inovatoare
de
organizare
>i
des!<>urare
a
activit<=ilor,
@m%in?ndu$le, @n acela>i timp, @n mod armonios cu metodele tradi=ionale, !<r< de care procesul
instructiv$educativ ar risca s< piard< din con=inut, din in!orma=ii. 're>terea calit<=ii procesului
instructiv$educativ din gr<dini=<, %unul mers al procesului de @nv<=<m?nt >i rezultatele o%=inute
dep
ind
de
me
tod
ele
uti
liz
ate
.
+
v?
nd
@n
ved
ere
c<
@n
gr<
din
i=<
pri
nci
pal
a
act
ivi
tat
e
es
te
(oc
ul,
metodele interactive tre%uie introduse ca ni>te (ocuri cu sarcini >i reguli care s< !ie antrenante,
atractive. 'opilul are nevoie nu numai de spri(in >i @ndrumare, ci >i de li%ertate >i ini=iativ<
personal<, iar educatorul
tre%uie s<
@n=eleag<, s< accepte
>i s<
@ncura(eze modalit<=ile speci!ice prin
ca
re
cop
ilu
l
ac
&iz
i=i
one
az<
cun
o>t
in=
e*
imi
tar
e,
@nc
erc
are
>i
ero
are
,
e-p
eri
me
nta
re.
5et
ode
le
interactive de grup c?>tig< tot mai mult teren, reprezent?nd o alternativ< la didactica tradi=ional< @n
%ene!iciul
copiilor
>i
al
cadrelor
didactice
@n
egal<
m<sur<.
Deci,
reg?ndirea
educa=iei
!ormale
se
impune >i ne o%lig< s< sc&im%<m rela=ia cu copiii >i @ntre copii promov?nd spri(inul reciproc >i
dialogul constructiv prin utilizarea de
noi strategii. rin aplicarea acestor metode copiii
@>i e-erseaz<
capacitatea de a selecta, com%ina, @nv<=a lucruri de care vor avea nevoie @n via=a de >colar >i de
adult.