Docexpert Training de Pregatire

Clubul Studenților Economiști (CSE) este o organizație studențească fondată în 1995, cu sprijinul profesorilor din Facultatea de Științe Economice, având ca scop crearea unui “club” al celor mai buni studenți economiști. Această organizație a fost înființată pentru a desfășura o gamă largă de activități, inclusiv acțiuni de colaborare cu întreprinderi și alte organizații studențești din țară și străinătate.

Începând din anul 1997 CSE a dobândit personalitate juridica, fiind o organizație nonprofit, apolitică și neguvernamentală și de atunci până în prezent a fost o organizație activă, fiind mereu preocupată de atragerea unui număr tot mai mare de studenți, de implicarea acestora în proiectele existente cât și încurajarea lor spre noi inițiative. Numărul membrilor CSE a crescut în fiecare an, astfel că în prezent clubul numără peste 150 de membri care se întâlnesc săptămânal în cadrul ședințelor.

Încă de la început, Clubul Studenților Economiști a fost în permanență susținut de către cadrele didactice. Tot datorită sprijinului facultății, clubul beneficiază de un sediu dotat corespunzător pentru desfășurarea activității.

DE CE ALEG STUDENȚII SĂ FIE MEMBRII CSE ?

Pornind de la scopul pentru care CSE a fost înființat și anume acela de a crea un grup de studenți cu preocupări comune , care să desfășoare activități extracurriculare, în fiecare an, Clubul a demonstrat că poate aduna laolaltă studenți din toți anii de studiu, de la toate specializările, deschiși spre comunicare și dornici de a lega noi prietenii.

Până la final, membrii activi care și-au petrecut mare parte din studenție în cadrul CSE, afirmă că, în urma activităților desfășurate au „câștigat” prieteni, abilități de comunicare, oportunități de a cunoaște personalități din domeniul economic, schimb de experiență cu studenții din alte facultăți sau din alte centre universitare. Altfel spus, au învățat ce înseamnă să fii voluntar, să-ți dedici timpul unor activități interesante care se desfășoară alături de prietenii sau de potențiali prieteni, să creezi și să pui în aplicare idei și proiecte în domeniul economic, dar nu numai.

COLABORĂRI CU ALTE ORGANIZAȚII

CSE a fost în permanență preocupat de crearea și menținerea unor relații strânse cu studenții economiști din țară. În acest sens, CSE este membru fondator al ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România) și al FASER (Federația Asociațiilor Studenților Economiști din România) și este de asemenea membru al AJTS (Asociația Județeană de Turism Sibiu). Colaborarea se menține și în prezent, Clubul Studenților Economiști având reprezentare în proiectele desfășurate de aceste asociații. De asemenea, CSE a desfășurat proiecte și în colaborare cu Clubul Rotaract Sibiu, o organizație de renume internațional.

PROIECTE

  Până în prezent, CSE a contribuit anual în organizarea următoarelor evenimente:     

„Joburi pentru studenți"

„Târgul Național de Turism” – TurStud

Conferințelor Economice Internaționale (IECS)

Școala de vară internațională – „Business Summer School” (BSS)       

Târgul Internațional de Turism de la Berlin (ITB)         

„Universtudent International Festival & Fringe” Sibiu.     

„Un suflet de Crăciun”- proiect caritabil

„Împreună pentru un Paște fericit”- proiect caritabil

Târgul de cariere

Programul „Practica-ta”

Summer camp

Premile IMMER

DocExpert

Poate unul dintre cele mai importante proiecte dezvoltate de-a lungul ultimilor 9 ani de către CSE este DOCEXPERT. Prin acest proiect Clubul Studenților Economiști, susținut de către Facultatea de Științe Economice oferă persoanelor interesate ocazia să participe la un training, desfășurat pe o perioadă de 3 zile , cu temă din domeniul contabil. Astfel, fiecare participant va învăța, teoretic, apoi practic modul de completare și organizare al formularelor financiar-contabile și bancare. Considerăm acest proiect deosebit de important, având în vedere că orice persoană, indiferent de domeniul în care profesează, trebuie să cunoască aceste documente, să fie bine informat pentru a-și ușura munca.

Pentru că în anul 2011 am reușit să susținem prin acest proiect un număr de 300 de tineri și nu numai în dezvoltarea lor profesională, dorim ca și anul acesta să nu ne lăsăm mai prejos și să continuăm tradiția, ducând la capăt înca o ediție reușită a DocExpert.

Considerăm demn de menționat suportul și ajutorul primit din partea instituților publice și private din Sibiu de care ne-am bucurat de-a lungul celor 8 ediții trecute. Pentru a reuși încă o dată să arătăm adevărata valoare a sistemului universitar de învățământ din Sibiu cât și importanța organizaților studențești din cadrul universității „Lucian Blaga”, vă invităm să fiți partenerii noștrii și împreună să realizăm încă o ediție de succes a proiectului DocExpert.

FIRMĂ FICTIVĂ PENTRU CARE SE VOR COMPLETA DOCUMENTELE ÎN CADRUL PROIECTULUI DOCEXPERT 2012

Monografie S.C. CSE S.R.L.

S.C. CSE S.R.L. cu sediul în Calea Dumbrăvii, nr. 17, Sibiu are ca activitate principală producerea de mobilă de bucătărie, iar ca activitate comercială, vânzarea de produse proprii și alte mărfuri.

Datele de identificare ale societății sunt:

Cod de identificare fiscală (CIF) RO498167, fiind plătitor de TVA încă de la înființare în data de 15.01.1998, cu un capital social de 1000 lei.

Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului: J32/1024/1998.

Cont deschis la BRD Group Societe General cu numărul RO32BRDE000067SV45866589.

S.C. CSE S.R.L. are 10 salariați, 3 secții productive specializate pe următoarele activități: tăierea și prelucrarea lemnului, finisarea și respectiv asamblarea mobilei iar activitatea firmei se va urmări pe o perioadă de 3 luni.

Firma are în prezent pe stoc 100 garnituri de mobilă, 50 m3 de cherestea, 5 kg de șuruburi, 100 bucăți mânere și 10 kg de clei. Mijloace fixe: 1 abrich, 1 dispozitiv de uscare a lemnului (achiziționat la data de 20.01.1999, cu o durată de amortizare de 10 ani).

În perioada urmărită S.C. CSE S.R.L. se va confrunta cu următoarele situații:

Pentru desfășurarea în bune condiții a activității, firma achiziționează de la furnizorul S.C. FORESTSIB S.R.L., cu sediul în Sibiu, Str. Florilor, nr. 15, jud. Sibiu, având cont deschis la ProCredit Bank Sibiu, numărul RO40MIRO0000270011110001, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului J32/8314/2000, CIF RO769234 – pe bază de factură fiscală nr. 253 următoarele:

Pentru activitatea de producție:

Utilaj de finisare a lemnului în valoare de 10.000 lei + TVA 24%

Mijloc de transport marfă în valoare de 42.000 + TVA 24 %

Dispozitiv de uscare artificială a lemnului în valoare de 24.800 TVA inclus.

Cherestea: 1.000 m3 la prețul de 500 lei/m3 + TVA 24%

Folii de furnir: 1.000 m2 la prețul de 10 lei/m2 + TVA 24%

Cuie: 100 kg la prețul de 50 lei/kg + TVA 24%

Pentru activitatea comercială desfășurată prin magazinul propriu de desfacere:

Lac: 1.000 l în valoare de 100.000 lei + TVA 24%

Clei: 1.000 l în valoare de 50.000 lei + TVA 24%

Balamale: 200 buc în valoare de 10.000 lei + TVA 24%

Achiziția are loc în data de 10.04.2012, iar recepția are loc la sediul S.C. CSE S.R.L. a doua zi. Punerea în funcțiune a mijloacelor fixe are loc la data de 20.04.2012, după efectuarea probelor tehnologice.

În data de 05.05.2012 se dau în consum 500 m3 de cherestea pentru desfășurarea activității secției 1 pe bază de bon de consum; surplusul nefolosit de 50 m3 de cherestea se restituie magaziei, în data de 08.05.2012, întocmindu-se astfel bonul de predare, transfer, restituire.

La solicitarea secției 1, secția 2 cedează un abrich (în valoare contabilă de 5.000 lei) la data de 09.04.2012 pentru care trebuie să se întocmească un bon de mișcare a mijlocului fix.

În urma achiziției dispozitivului de uscare a lemnului, firma decide casarea vechiului utilaj folosit în acest scop la data de 12.05.2012, ca urmare a uzurii morale a acestuia din urmă – complet amortizat. Pentru aceasta trebuie să se întocmească un proces verbal de scoatere din gestiune. În urma casării, firma decide valorificarea fierului vechi rezultat din dezasamblare.

S.C. CSE S.R.L. vinde unui client pe baza avizului de însoțire, produse finite (mobilă – 5 buc, la preț de 3.000 lei/buc. + TVA 24%) întocmind ulterior factura fiscală. Clientul este S.C. TRENDY S.R.L. cu sediul în Sibiu, Str. O. Goga, nr. 13, Jud. Sibiu, având cont deschis la ProCredit Bank, nr: RO30MIRO0000270022220001, CIF RO2832152, număr de înregistrare la Registrul Comerțului: J32/101/1996. Vânzarea are loc în data de 11.04.2012.

În data de 12.04.2012 se achită furnizorului S.C. FORESTSIB S.R.L. contravaloare mărfii prin:

plata în numerar pe bază de chitanță – 3.000 lei.

virament bancar pe bază de ordin de plată/CEC – 923.280 lei.

S.C. CSE S.R.L. Acceptă ca încasarea contravalorii mobilei (în valoare de 15.000 + TVA 24%) să se facă pe bază de bilet la ordin/cambie pe care îl emite spre încasare la bancă (data încasării = data scadenței efectului comercial, adică 25.05.2012).

În data de 26.04.2012, magazinul de desfacere al S.C. CSE S.R.L. Înregistrează încasări în valoare de 8.250 lei. Încasările realizate prin magazinul de desfacere sunt înregistrate în contabilitatea firmei pe baza monetarului.

Fiecare angajat al firmei primește următorul salariu de bază:

Angajatul A – dir. ad-tiv. – 1.400 lei.

Angajatul B – economist – 1.200 lei.

Angajatul C – magazioner – 900 lei.

Angajatul D – maistru – 780 lei.

Angajatul E – maistru – 780 lei.

Angajatul F – dulgher – 720 lei.

Angajatul G – dulgher – 720 lei.

Angajatul H – tâmplar – 720 lei.

Angajatul I – tâmplar – 720 lei.

Angajatul J – muncitor necalificat – 700 lei.

Numărul de zile lucrătoare este de 22. Impozitul pe salar este 16% iar contribuțiile angajatorului și ale angajatului sunt următoarele:

CAS – 20,8% și 10,5%

CASS – 5,2% și 5,5%

Fond Șomaj – 0,5% și 0,5%

Fond de accidente și boli profesionale – 0,5%

Fond de garantare – 0,25%

FNASS, concedii medicale – 0,85%

La obținerea salariilor, firma acordă avansul chenzinal (07.05.2012), întocmind în acest scop lista de avans chenzinal. Datorită insolvabilității caseriei (incapacitatea acesteia de a plăti avansul) firma se creditează de la administratorul ei cu 10.000 lei pe bază de dispoziție de încasare.

Unul din angajații firmei este trimis în delegație la Brașov timp de 3 zile (07.05.2012-09.05.2012), cu o diurnă de 32,5 lei/zi întocmindu-se în acest scop ordinul de deplasare. Data plecării în delegație coincide cu cea a acordării avansului chenzinal și astfel salariatul deleagă o persoană din firmă să-i ridice dreptul pe bază de împuternicire.

Se stabilesc datoriile sau creanțele față de bugetul statului privind TVA-ul, întocmindu-se și o notă contabilă aferentă.

PROBLEMA 1 – ZIUA 1

Pentru desfășurarea în bune condiții a activității, firma achiziționează de la furnizorul S.C. FORESTSIB S.R.L., cu sediul în Sibiu, Str. Florilor, nr. 15, jud. Sibiu, având cont deschis la ProCredit Bank Sibiu, numărul RO40MIRO0000270011110001, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului J32/8314/2000, CIF RO769234 – pe bază de factură fiscală nr. 253 următoarele:

Pentru activitatea de producție:

Utilaj de finisare a lemnului în valoare de 10.000 lei + TVA 24%

Mijloc de transport marfă în valoare de 42.000 + TVA 24 %

Dispozitiv de uscare artificială a lemnului în valoare de 24.800 TVA inclus.

Cherestea: 1.000 m3 la prețul de 500 lei/m3 + TVA 24%

Folii de furnir: 1.000 m2 la prețul de 10 lei/m2 + TVA 24%

Cuie: 100 kg la prețul de 50 lei/kg + TVA 24%

Pentru activitatea comercială desfășurată prin magazinul propriu de desfacere:

Lac: 1.000 l în valoare de 100.000 lei + TVA 24%

Clei: 1.000 l în valoare de 50.000 lei + TVA 24%

Balamale: 200 buc în valoare de 10.000 lei + TVA 24%

Achiziția are loc în data de 10.04.2012, iar recepția are loc la sediul S.C. CSE S.R.L. a doua zi. Punerea în funcțiune a mijloacelor fixe are loc la data de 20.04.2012, după efectuarea probelor tehnologice.

SC FORESTSIB SRL întocmește pentru firma noastră o FACTURA FISCALĂ.

FACTURA FISCALĂ și FACTURA

Formular cu regim special de inseriere si de numerotare. Numerele sunt consecutive dar seria ramane aceeiasi pentru perioada stabilita. Aceasta perioada se stabileste printr-o decizie interna la inceputul fiecarui an sau cand se termina plafonul de numere. De exemplu am o decizie ca pers. X se ocupa se numere facturilor de la 1-100 si alta pers. de la 101-200. Cand se utilizeaza toate nr. facturilor date aceasta decizie se inlocuieste cu o alta. Factura nu se arunca in cazul in care se greseste. Se taie si se scrie anulat cu conditia ca toate cele 3 exemplare sa fie prinse la un loc la cotor, la furnizor.

Formular tiparit in 3 exemplare in culori diferite:

albastru – exemplarul 1 (cel care face factura da ex.1 – albastru cumparatorului),

rosu – exemplarul 2 (ramane in contabilitatea furnizorului, cel care face factura),

verde – exemplarul 3 (ramane la furnizor la persoana care face facturile pentru cotor – asa se tine evidenta numerelor mai usor daca nu sunt numerotate).

1. Serveste ca:

– document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a produselor si marfurilor livrate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate;

– document de insotire a marfii pe timpul transportului;

– document de incarcare in gestiunea primitorului;

– document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului.

2. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, in trei exemplare (autocopiative sau nu), la livrarea produselor si a marfurilor, la executarea lucrarilor si la prestarea serviciilor, de catre compartimentul desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispozitiei de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente tipizate care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor si se semneaza de compartimentul emitent.

Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite, pe timpul transportului, de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura. Deci avizul va avea acelasi numar ca si factura emisa ulterior.

Factura fiscala se intocmeste numai de catre platitorii de T.V.A. In Factura, bunurile, lucrarile executate sau serviciile prestate se inscriu in coloana 1, grupate pe cote de T.V.A.

Factura se intocmeste de catre unitatile patrimoniale neplatitoare de T.V.A.

3. Se arhiveaza:

La furnizor:

– la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3);

La cumparator:

– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

DIVERSE LUCRURI CU PRIVIRE LA COMPLETAREA FACTURII de spus:

Explicam ca firmele se identifica cu un cod fiscal CIF (fostul CUI), acestea se inregistreaza la Registrul Comertului si la Finante. Primesc J si CIF. Obligatoriu trebuie sa faca dovada sediului social. Contul bancar are 24 de caractere.

Obligatoriu pe factura sa apara Capitalul Social, numele, prenumele, CNP persoanei care face factura iar in cazul in care se factureaza si transportul acesta va fi pus pe ultima pozitie. Deasemenea se trece scadenta facturi si modalitatea de plata (nu e obligatoriu).

Firmele pot fi sau nu platitoare de T.V.A.

Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de taxa pe valoare adaugata, care in cursul anului 2011 nu au depasit plafonul de scutire de 35.000 euro (calculati la cursul de schimb de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, respectiv 3,3817 lei pentru un euro, ceea ce inseamna ca plafonul de scutire de TVA este de 119.000 lei), pot solicita, pana la 20 ianuarie 2012, scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.

FIRMELE POT SOLICITA DE LA INCEPUT SA FIE PLATITOARE DE TVA.

T. V.A. –ul poate avea diverse cote

Taxa pe valoarea adăugată (prescurtat TVA, VAT în engleză) este un impozit indirect suportat de consumatorul final al bunului/serviciului respectiv. TVA este un impozit încasat în cascadă de fiecare agent economic care participă la ciclul economic al realizării unui produs sau prestării unui serviciu care intră în sfera de impozitare. După exercitarea dreptului de deducere, agenții economici impozabili care au participat la ciclul economic virează soldul TVA la bugetul de stat.

În România sunt în vigoare 3 cote de TVA:

cota standard: 24%

cote reduse: 9% si 5%.

De la 1 iulie 2010, TVA-ul a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:

– serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente culturale, cinematografe

– livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității. Prin noțiunea „în principal” se înțelege că mai mult de jumătate din conținutul cărții, ziarului sau revistei este destinat publicității.

Atenție! Nu se aplică cota redusă a taxei pentru livrarea de cărți, ziare și reviste, în cazul în care acestea sunt furnizate pe cale electronică, operațiunile fiind considerate prestări de servicii.

– livrarea de proteze și accesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare .Cota redusă se aplică pentru protezele medicale și accesoriile acestora,

– livrarea de produse ortopedice;

– livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

– cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

3. Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. Prin locuință livrată ca parte a politicii sociale în acest sens, se înțelege:

a. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;

b. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;

c. livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie.

Condiții pentru a beneficia de cota redusă de 5%

Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%, dacă se îndeplinesc următoarele condiții:

– în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nicio locuință în proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;

– în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau împreună, nicio locuință în proprietate pe care a/au achiziționat-o cu cota de 5%;

– livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței.

În vederea îndeplinirii condițiilor de mai sus, cumpărătorul va pune la dispoziția vânzătorului, înainte sau în momentul livrării bunului imobil, o declarație pe propria răspundere, autentificată de un notar, din care să rezulte că sunt îndeplinite aceste condiții , care va fi păstrată de vânzător pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 5%.

Avem pe factura si pret cu TVA inclus, trebuie sa scoatem TVA-ul din acea suma dupa formula : TVA = suma x 24/124 sau TVA = suma x (100%+cota de TVA)(1,24)

Primele 3 produse de pe factura sunt MIJLOACE FIXE (durata de folosinta mai mare de 1 an si valoare mai mare decat limita stabilita de lege, momentam 1.800 de lei – facem proces verbal de receptie (documentul 3)), urmatoarece 3 produse de pe factura sunt MATERII PRIME deoarece scopul pentru care le-am achizitionat este acela de a le folosi in productie – facem NIR (documentul 2). Ultimele 3 produse de pe factura sunt MARFURI deoarece le-am achizitionat cu scopul de a le revinde in magazinul propriu si astfel vom adauga un adaos comercial – facem NIR (doc. 2).

SC CSE SRL face recepția pentru materiile prime și mărfurile din factură și astfel întocmește NOTA DE RECEPȚIE.

NOTA DE RECEPȚIE ȘI CONSTATARE DE DIFERENȚE

Servește ca:

– document pentru recepția bunurilor aprovizionate;

– document justificativ pentru încărcare în gestiune;

– act de probă în litigiile cu furnizorii, pentru diferențele constatate la recepție;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se folosește ca document distinct de recepție în cazul:

– bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoțire a mărfii, care fac parte din gestiuni diferite;

– bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;

– bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;

– bunurilor materiale care sosesc neînsoțite de documente de livrare;

– bunurilor materiale care prezintă diferențe la recepție;

– mărfurilor intrate în gestiunile la care evidența se ține la preț de vânzare cu amănuntul sau en gros.

Se întocmește în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz, pe măsura efectuării recepției. În situația în care la recepție se constată diferențe, Nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește în trei exemplare de către comisia de recepție legal constituită.

În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranșe, se întocmește câte un formular pentru fiecare tranșă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoțire a mărfii.

Datele de pe verso formularului se completează numai atunci când se constată diferențe la recepție.

Circulă:

– la gestiune, pentru încărcarea în gestiune a bunurilor materiale recepționate (toate exemplarele);

– la compartimentul financiar-contabil, pentru întocmirea formelor privind reglementarea diferențelor constatate (toate exemplarele), precum și pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică, atașată la documentele de livrare (factura sau avizul de însoțire a mărfii);

– la unitatea furnizoare (exemplarul 2) și la unitatea de transport (exemplarul 3), pentru comunicarea lipsurilor stabilite.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

DIVERSE LUCRURI CU PRIVIRE LA COMPLETARE NIR de spus:

Nu este pentru mijloacele fixe. Se recomanda sa se faca in aceeiasi zi cu receptia efectiva (data facturii)

Atentie la calcule, am scris in document care coloane cu care se calculeaza, de precizat ca adaos comercial este venitul firmei.

Totalul scris de mana in valoare de 751.840 reprezinta 236.840 si materiile prime (500.000+10.000+5.000 de lei). Celelalte totaluri se precizeaza cum se calculeaza.

SC CSE SRL face recepția pentru mijloacele fixe din factură și astfel întocmește PROCESUL-VERBAL DE RECEPȚIE.

PROCES-VERBAL DE RECEPȚIE

1. Servește ca:

– document de înregistrare în evidența operativă și în contabilitate;

– document de consemnare a stadiului în care se află obiectivul de investiții;

– document de apreciere a calității lucrărilor privind obiectivul de investiții;

– document de aprobare a recepției;

– document de constatare a îndeplinirii condițiilor de recepție provizorie a obiectivului de investiții;

– document de aprobare a recepției provizorii a obiectivului de investiții;

– document de punere în funcțiune a obiectivului de investiții.

2. Se întocmește în trei exemplare, la data punerii în funcțiune a mijlocului fix pentru fiecare in parte, astfel:

– procesul-verbal de recepție se întocmește pentru mijloacele fixe independente care nu necesită montaj și nici probe tehnologice (utilaje pentru intervenție, unelte, accesorii de producție, mijloace de transport auto, animale etc.), acestea considerându-se puse în funcțiune la data achiziționării lor;

– procesul-verbal de recepție provizorie se întocmește pentru utilajele care necesită montaj, dar care nu necesită probe tehnologice, precum și clădirile și construcțiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la data terminării montajului, respectiv la data terminării construcției;

– procesul-verbal de punere în funcțiune se întocmește pentru utilajele și instalațiile care necesită montaj și probe tehnologice, precum și clădirile și construcțiile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la terminarea probelor tehnologice.

Se întocmește de către secretarul comisiei numite pentru recepționarea obiectivului de investiții, în prezența membrilor comisiei care este formată din: președinte, specialiști-consultanți, asistenți la recepție.

3. Circulă:

– la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 și 3);

– la compartimentul care efectuează operațiunea de control financiar preventiv (exemplarul 2);

– la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea și înregistrarea procesului-verbal de recepție (exemplarele 2 și 3).

4. Se arhivează:

La furnizor : la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 și 3).

La beneficiar: la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

SC CSE SRL pune în funcțiune mijlocul fix pentru care se întocmește PROCESUL-VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCTIUNE

PROCES-VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCȚIUNE

1. Servește ca:

– document de înregistrare în evidența operativă și în contabilitate;

– document de consemnare a stadiului în care se află obiectivul de investiții;

– document de apreciere a calității lucrărilor privind obiectivul de investiții;

– document de aprobare a recepție;

– document de constatare a îndeplinirii condițiilor de recepție provizorie a obiectivului de investiții;

– document de aprobare a recepției provizorii a obiectivului de investiții;

– document de punere în funcțiune a obiectivului de investiții.

2. Se întocmește în trei exemplare, la data punerii în funcțiune a mijlocului fix, astfel:

– procesul-verbal de recepție se întocmește pentru mijloacele fixe indepedente care nu necesită montaj și nici probe tehnologice (utilaje pentru intervenție, unelte, accesorii de producție, mijloace de transport auto, animale etc.), acestea considerându-se puse în funcțiune la data achiziționării lor;

– procesul-verbal de recepție provizorie se întocmește pentru utilajele care necesită montaj, dar care nu necesită probe tehnologice, precum și clădirile și construcțiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la data terminării montajului, respectiv la data terminării construcției;

– procesul-verbal de punere în funcțiune se întocmește pentru utilajele și instalațiile care necesită montaj și probe tehnologice, precum și clădirile și construcțiile speciale care deservesc procese tehnologice, acestea considerându-se puse în funcțiune la terminarea probelor tehnologice.

Se întocmește de către secretarul comisiei numite pentru recepționarea obiectivului de investiții, în prezența membrilor comisiei care este formată din: președinte, specialiști-consultanți, asistenți la recepție.

3. Circulă:

– la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 și 3);

– la compartimentul care efectuează operațiunea de control financiar preventiv (exemplarul 2);

– la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea și înregistrarea procesului-verbal de recepție (exemplarele 2 și 3).

4. Se arhivează:

La furnizor – la compartimentul financiar-contabil (exemplarele 2 și 3).

La beneficiar – la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1).

5. REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR

1. Serveste ca document de atribuire a numerelor de inventar mijloacelor fixe existente in unitate, in vederea identificarii lor.
2. Se intocmeste de compartimentul financiar-contabil, pe grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate.
Se poate folosi, fie cate un registru pentru fiecare grupa de mijloace fixe, fie un registru pentru mai multe grupe, in functie de numarul mijloacelor fixe existente si al celor care urmeaza a intra in unitate.
In scopul asigurarii controlului asupra existentei mijloacelor fixe, se atribuie fiecarui mijloc fix, care constituie obiect de evidenta, un numar de inventar in momentul intrarii in unitate prin achizitionare, construire, confectionare, transfer etc. (cu exceptia celor luate cu chirie), care se consemneaza in registrul numerelor de inventar. Numerele de inventar atribuite mijloacelor fixe care circula prin schimb (tuburi pentru oxigen, butoaie etc.) nu se imprima pe acestea.
Numerotarea mijloacelor fixe in cadrul registrului se face, de regula, in ordinea succesiva a numerelor si pe grupe de mijloace fixe.
La stabilirea numerelor de inventar in cadrul seriei se au in vedere, atat mijloacele fixe existente, cat si mijloacele fixe care vor fi achizitionate, construite sau confectionate in anii urmatori.
Numarul de inventar atribuit unui mijloc fix urmeaza sa fie trecut in toate documentele care privesc mijlocul fix respectiv.
Numarul de inventar atribuit se imprima direct pe obiect (cu vopsea sau prin poansonare) sau se graveaza pe o placuta ce se fixeaza pe mijlocul fix respectiv sau prin alte mijloace care sa asigure identificarea mijlocului fix respectiv.
Pe fiecare obiect este obligatoriu sa se imprime si initialele unitatii careia ii apartin mijloacele fixe respective.
3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5. CODUL DE CLASIFICARE este dat de guvern in nomenclatorul mijloacelor fixe.

FIȘA MIJLOCULUI FIX

Format A5, tipărit pe ambele fețe, în foi volante sau pe carton.

1. Servește ca document pentru evidența analitică a mijloacelor fixe.

2. Se întocmește într-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil, pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de același fel și de aceeași valoare care au aceleași cote de amortizare și sunt puse în funcțiune în aceeași lună.

Se păstrează pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din clasificarea imobilizările corporale conform legislației în vigoare, iar în cadrul acestora, fișele mijloacelor fixe se grupează pe locuri de folosință.

Când formularul este folosit ca fișă colectivă, nu se sortează pe locuri de folosință.

Fișele mijloacelor fixe scoase din funcțiune sau transferate se scot din cartotecă și se păstrează separat.

Se completează pe baza documentelor justificative privind mișcarea mijloacelor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a completării, îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării lor (bon de mișcare a mijloacelor fixe, proces-verbal de scoatere din funcțiune etc.).

Când formularul este folosit ca fișă colectivă, mijloacele fixe se înscriu pe un singur rând, specificându-se în prima coloană numerele de inventar atribuite. În acest caz, valoarea unitară de inventar se poate înscrie în coloana a treia a formularului.

În coloana "Bucăți", intrările se înscriu "în negru", iar ieșirile "în roșu".

Înregistrările în coloanele "Debit", "Credit" și "Sold" se fac la valoarea de inventar a mijloacelor fixe.

În rubrica destinată datelor tehnice de identificare a mijlocului fix, în afară de datele privind marca, numărul de fabricație, seria, se înscriu și părțile componente ale mijlocului fix. De exemplu, la o clădire se completează instalațiile de încălzire centrală, sanitare, electrice etc.

Data amortizării complete și cota de amortizare se înscriu în spațiile rezervate.

3. Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă.

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

DIVERSE LUCRURI CU PRIVIRE LA COMPLETAREA fisei mijlocului fix, de spus:

CALCULE:

Rata amortizare = 1/DNF (durata normala de functionare) x 100 = 10%

Amortizare pe an = Valoare utilaj x RA (calculata anterior) = 12.000.000

Amortizare pe luna = Amortizare pe an / 12 luni = 1.000.000

FIȘĂ DE MAGAZIE

Servește ca:

– document de evidență la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor și stocurilor bunurilor (materii prime, materiale si materiale auxiliare), cu una sau cu două unități de măsură, după caz;

– document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri);

– sursă de informații pentru controlul operativ curent și contabil al stocurilor de valori materiale.

Se întocmește într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material și se completează de către:

– compartimentul financiar-contabil la deschiderea fișei (datele din antet) și la verificarea înregistrărilor (data și semnătura de control). În coloana "Data și semnătura de control" semnează și organul de control financiar cu ocazia verificării gestiunii.

– gestionar sau persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la intrări, ieșiri și stoc.

Fișele de magazie se țin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau în ordine alfabetică.

Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terți sau în custodie se întocmesc fișe distincte care se țin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

În scopul ținerii corecte a evidenței la magazie, persoanele desemnate de la compartimentul financiar-contabil verifică inopinat, cel puțin o dată pe lună, modul cum se fac înregistrările în fișele de magazie.

Înregistrările în fișele de magazie se fac document cu document. Stocul se poate stabili după fiecare operațiune înregistrată și obligatoriu zilnic.

Nu circulă, fiind document de înregistrare.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

EXPLICATI PRESCURTARILE: NIR = nota de receptie, BC = bon de consum, BPTR = Bon predare, transfer, restituire.

PROBLEMA 2 – ZIUA 1

În data de 05.05.2012 se dau în consum 500 m3 de cherestea pentru desfășurarea activității secției 1 pe bază de bon de consum; surplusul nefolosit de 50 m3 de cherestea se restituie magaziei, în data de 08.05.2012, întocmindu-se astfel bonul de predare, transfer, restituire.

SC CSE SRL dă în consum materia primă pe bază de BON DE CONSUM

BON DE CONSUM

Servește ca:

– document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;

– document justificativ de scădere din gestiune;

– document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unității, care solicită materiale pentru a fi consumate.

Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condițiile utilizării tehnicii de calcul.

În situația când materialul solicitat lipsește din depozit, se procedează în felul următor:

– în cazul bonului de consum se completează rubrica cu denumirea materialului înlocuitor, după ce, în prealabil, pe verso formularului se obțin semnăturile persoanelor autorizate să aprobe folosirea altor materiale decât cele prevăzute în consumurile normate;

– în cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului înlocuit și se semnează de aprobare a înlocuirii, în dreptul rândului respectiv. După înscrierea denumirii materialului înlocuitor se întocmește un bon de consum separat, aplicându-se un semn distinctiv sau materialul înlocuitor se înscrie pe un rând liber în cadrul aceluiași bon de consum.

În bonul de consum, coloanele "Unitatea de măsură" și "Cantitatea necesară" de pe rândul 2 se completează în cazul când se solicită și se eliberează din magazie materiale cu două unități de măsură.

Dacă operațiunile de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv mențiunea "predat în timpul inventarierii".

Circulă:

– la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);

– la persoanele autorizate să aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare;

– la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităților prevăzute, semnându-se de predare de către gestionar și de primire de către delegatul care primește materialele (ambele exemplare);

– la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică (ambele exemplare).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

ATENTIE, NE INTOARCEM LA FISA DE MAGAZIE SI COMPLETAM RANDUL CU ROSU CARE ARE SCRIS IN DREAPTA NUMARUL 8

BON DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE

În cazul utilizării ca bon de predare a produselor finite la depozit

Servește ca:

– document de predare la magazie a produselor finite;

– document justificativ pentru încărcare în gestiune;

– document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate;

– sursă de date pentru urmărirea realizării producției;

– sursă de date pentru calculul și plata salariilor.

Se întocmește în două exemplare, pe măsura predării la magazie a produselor, de către secție, atelier etc.

Dacă operațiunile de predare-primire a produselor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de produse finite, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv mențiunea "primit în timpul inventarierii".

Circulă:

– la magazia de produse finite, semnându-se de predare de către secție (atelier) și de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);

– la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnându-se pentru certificarea acestui control (ambele exemplare);

– la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică (exemplarul 1);

– la compartimentul care urmărește realizarea producției (exemplarul 2).

Se arhivează:

– la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidența (exemplarul 1);

– la compartimentul care urmărește realizarea producției (exemplarul 2).

În cazul utilizării ca bon de predare a materialelor refolosibile la magazie

Servește ca:

– document de predare la magazie a materialelor refolosibile rezultate din secțiile de fabricație principale și auxiliare;

– document justificativ pentru încărcare în gestiune;

– document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, pe măsura predării la magazie a materialelor refolosibile de către secții, ateliere etc. și se semnează de șeful secției care dispune predarea.

Circulă:

– la magazia de materiale refolosibile, semnându-se de predare de către delegatul secției, atelierului etc. și de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);

– la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidența, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică (exemplarul 1 pentru evidența materialelor și exemplarul 2 pentru evidența costurilor).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).

În cazul utilizării ca bon de predare a semifabricatelor la magazie

Servește ca:

– document de predare la magazie sau între secții a semifabricatelor rezultate din producție;

– document justificativ pentru încărcare în gestiune;

– document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate;

– sursă de date pentru calculul și plata salariilor.

Se întocmește în două exemplare, pe măsura predării la magazie a semifabricatelor de către secție, atelier etc.

Dacă operațiunile de predare-primire a semifabricatelor nu pot fi suspendate în timpul inventarierii magaziei de semifabricate, comisia de inventariere trebuie să înscrie pe documentul respectiv mențiunea "primit în timpul inventarierii".

Circulă:

– la magazia de semifabricate pentru predarea cantităților prevăzute, semnându-se de predare de către delegatul secției care face predarea și de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);

– la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnându-se pentru certificarea acestui control (ambele exemplare);

– la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică (exemplarul 1, direct de la magazie);

– la compartimentul care urmărește realizarea producției (exemplarul 2).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).

În cazul utilizării ca bon de transfer între două gestiuni aflate în incinta unității

Servește ca:

– dispoziție de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta în incinta unității;

– document justificativ pentru scădere din gestiunea predătorului și de încărcare în gestiunea primitorului.

Se întocmește în două exemplare, pe măsură ce se efectuează transferuri, de către persoana care dispune transferul, care semnează la rubrica corespunzătoare. Transferul se efectuează numai între gestiuni din incinta aceleiași unități. În cazul gestiunilor dispersate teritorial se întocmește Aviz de însoțire a mărfii (cod 14-3-6A).

Circulă:

– la magazia predătoare pentru eliberarea cantităților prevăzute, semnându-se de predare de către gestionar (ambele exemplare);

– la delegatul magaziei primitoare care semnează de primire pe exemplarul 1 și reține exemplarul 2;

– la compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, după confruntarea lor, stau la baza efectuării înregistrărilor în evidența magaziilor.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).

În cazul utilizării ca bon de restituire

Servește ca:

– dispoziție de restituire la magazie a valorilor materiale nefolosite (materiale și semifabricate) de secțiile de fabricație principale și auxiliare;

– document justificativ de încărcare în gestiunea primitorului;

– document justificativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, pe măsura restituirii la magazie a valorilor materiale, de persoana care efectuează restituirea (secții, ateliere etc.) și care semnează la rubrica corespunzătoare.

Nu se completează rubrica "Unitatea".

Circulă:

– la magazie, pentru primirea cantităților restituite, semnându-se de predare de către delegatul secției (atelierului etc.) care face restituirea și de primire de către gestionar (ambele exemplare);

– la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică (exemplarul 1 pentru evidența materialelor, exemplarul 2 pentru evidența costurilor).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).

ATENTIE, NE INTOARCEM LA FISA DE MAGAZIE SI COMPLETAM RANDUL CU ROSU CARE ARE SCRIS IN DREAPTA NUMARUL 9

PROBLEMA 3 – ZIUA 1:

La solicitarea secției 1, secția 2 cedează un abrich (în valoare contabilă de 5.000 lei) la data de 09.04.2012 pentru care trebuie să se întocmească un bon de mișcare a mijlocului fix.

BON DE MIȘCARE A MIJLOACELOR FIXE

1. Servește ca:

– document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe între două locuri de folosință ale unității (secție, serviciu, brigadă, atelier, unități subordonate etc.);

– document de însoțire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la secția sau subunitatea predătoare la cea primitoare;

– document justificativ de înregistrare în evidența ținută de responsabilul cu mijloacele fixe la locurile de folosință și în contabilitate.

2. Se întocmește în două exemplare de către persoana desemnată de compartimentul care dispune mișcarea mijloacelor fixe (compartimentul mecanic-șef, energetic-șef, administrativ).

3. Circulă:

– la persoana care aprobă mișcarea mijlocului fix în cadrul unității (ambele exemplare);

– la secția (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) predătoare, pentru semnare de predare de către responsabilul cu mijloacele fixe și pentru semnare de primire de către delegatul secției, serviciului etc. primitor (ambele exemplare);

– la secția (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) primitoare (împreună cu mijlocul fix), pentru înregistrarea în evidență la locul de folosință (exemplarul 1);

– la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrarea mișcării mijlocului fix (exemplarul 1).

4. Se arhivează:

– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

– la secția (serviciul, brigada, atelierul, subunitatea) predătoare (exemplarul 2).

ATENTIE, NE INTOARCEM LA REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR SI COMPLETAM RANDUL CU ROSU CARE ARE SCRIS IN DREAPTA NUMARUL 10

PROBLEMA 4 – ZIUA 1:

În urma achiziției dispozitivului de uscare a lemnului, firma decide casarea vechiului utilaj folosit în acest scop la data de 12.05.2012, ca urmare a uzurii morale a acestuia din urmă – complet amortizat. Pentru aceasta trebuie să se întocmească un proces verbal de scoatere din gestiune. În urma casării, firma decide valorificarea fierului vechi rezultat din dezasamblare.

PROCES-VERBAL DE SCOATERE DIN FUNCȚIUNE A MIJLOACELOR FIXE

1. Servește ca:

– document de constatare a îndeplinirii condițiilor scoaterii din funcțiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință și de declasare a altor bunuri materiale decât mijloacele fixe, potrivit dispozițiilor legale;

– document de consemnare a scoaterii efective din funcțiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință sau de declasare a bunurilor materiale;

– document de predare la magazie a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente și materialelor rezultate din scoaterea efectivă din funcțiune a mijloacelor fixe, precum și din scoaterea din uz a bunurilor materiale propuse pentru declasare;

– document justificativ de înregistrare în evidența magaziilor (depozitelor) și în contabilitate.

2. Se întocmește în două exemplare, separat pentru mijloace fixe, materiale de natura obiectelor de inventar în folosință și bunuri materiale aflate în gestiunea unui singur gestionar, pe baza documentației prevăzute în normele legale (notă privind starea tehnică a mijlocului fix propus a fi scos din funcțiune, deviz estimativ al reparației capitale, act constatator al avariei, avize, notă justificativă privind descrierea degradării bunurilor materiale, specificația bunurilor materiale propuse pentru declasare etc.).

Formularul se completează astfel:

– capitolele I și II, de către comisia constituită în acest scop, după caz (la unitățile cu capital privat responsabilitatea revine administratorilor), cu constatările și concluziile rezultate din analiza documentației primite și din verificarea stării mijloacelor fixe propuse a fi scoase din funcțiune, scoaterii din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință sau a bunurilor materiale propuse pentru declasare, se semnează de membrii comisiei;

– capitolul III, după aprobarea propunerilor și efectuarea scoaterii din funcțiune, din uz sau declasării, de către comisia de analiză și avizare a propunerii de declasare a bunurilor materiale sau de delegații numiți de conducerea unității care semnează pentru realitatea operațiunilor; servește și ca document de predare la magazie (depozit) a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente și materialelor rezultate din scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar sau din declasarea bunurilor materiale.
Se menționează că, în cazul scoaterii din funcțiune a mijloacelor fixe, numărul de inventar se va trece la cap. II în coloana "Denumirea". În situația în care capitolul III se completează în alte exerciții financiare, este necesar să se întrunească o nouă comisie care să întocmească un nou proces-verbal de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale care să confirme datele completate în acest capitol.

3. Circulă:

– la persoana autorizată să aprobe scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);

– la secție (serviciu, subunitate) pentru înregistrarea în evidență la locul de folosință a mijloacelor fixe scoase din funcțiune (ambele exemplare);

– la magazie (depozitul de materiale), pentru descărcarea gestiunii, respectiv înregistrarea în evidență a bunurilor materiale declasate (ambele exemplare);

– la magazia primitoare, pentru semnare de către gestionar a primirii în gestiune a ansamblelor, subansamblelor, pieselor componente și materialelor rezultate din scoaterea efectivă din funcțiune a mijloacelor fixe și materialelor recuperabile și refolosibile, rezultate din scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar în folosință sau din declasarea bunurilor materiale (ambele exemplare);

– la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea și înregistrarea operațiunilor privind scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, scoaterea din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar sau declasarea bunurilor materiale (exemplarul 1);

– la compartimentul care a făcut propunerile de scoatere din funcțiune, din uz sau de declasare, pentru înregistrare (exemplarul 2).

4. Se arhivează:

– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

– la compartimentul care ține evidența mijloacelor fixe (exemplarul 2).

ATENTIE, NE INTOARCEM LA REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR SI COMPLETAM RANDUL CU ROSU CARE ARE SCRIS IN DREAPTA NUMARUL 11

PROBLEMA 5 – ZIUA 1:

S.C. CSE S.R.L. vinde unui client pe baza avizului de însoțire, produse finite (mobilă – 5 buc, la preț de 3.000 lei/buc. + TVA 24%) întocmind ulterior factura fiscală. Clientul este S.C. TRENDY S.R.L. cu sediul în Sibiu, Str. O. Goga, nr. 13, Jud. Sibiu, având cont deschis la ProCredit Bank, nr: RO30MIRO0000270022220001, CIF RO2832152, număr de înregistrare la Registrul Comerțului: J32/101/1996. Vânzarea are loc în data de 11.04.2012.

AVIZ DE INSOTIRE A MARFII

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare. FOARTE ASEMANATOR CU FACTURA. NU CONTINE T.V.A.

1. Serveste ca:

– document de insotire a marfii pe timpul transportului;

– document ce sta la baza intocmirii facturii;

– dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiasi unitati;

– document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea primitoare din cadrul aceleiasi unitati in cazul transferului.

2. Se intocmeste in trei exemplare de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii produselor, marfurilor sau altor valori materiale, datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, facandu-se mentiunea "Urmeaza factura".

In cazul transferului de bunuri intre gestiunile aceleiasi unitati patrimoniale dispersate teritorial, avizul de insotire a marfii va purta mentiunea "Fara factura".

Se emite, pe masura livrarii, de catre compartimentul desfacere, care semneaza pentru intocmire.

Pe avizul de insotire a marfii, emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terti sau pentru vanzare in regim de consignatie, se face mentiunea "Pentru prelucrare la terti" sau "Pentru vanzare in regim de consignatie", dupa caz, etc.

In celelalte situatii decat cele prevazute mai sus se face mentiunea cauzei pentru care s-a intocmit avizul de insotire a marfii si nu factura.

3. Circula:

La furnizor:

– la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire (exemplarul 1);

– la compartimentul desfacere, pentru inregistrarea cantitatilor livrate in evidentele acestuia si pentru intocmirea facturii (exemplarele 2 si 3);

– la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura (exemplarul 3);

La cumparator:

– la magazie, pentru incarcarea in gestiune a produselor, marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (exemplarul 1);

– la compartimentul aprovizionare, pentru inregistrarea cantitatilor aprovizionate in evidenta acestuia (exemplarul 1);

– la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, atasat la factura (exemplarul 1).

In cazul valorilor materiale prelucrate la terti, pe exemplarul respectiv se face mentiunea "Din prelucrare la terti".

4. Se arhiveaza:

La furnizor:

– la compartimentul desfacere (exemplarul 2);

– la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 3 al facturii (exemplarul 3);

La cumparator:

– la compartimentul financiar-contabil, atasat la exemplarul 1 al facturii (exemplarul 1).

S-A TERMINAT PRIMA ZI, RECOMAND IN A DOUA ZI SA INCEPETI CU O RECAPITULARE.

ASTFEL VA PUN URMATORUL TABEL:

PROBLEMA 6 – ZIUA 2

SC CSE SRL achită furnizorului SC FORESTSIB SRL o parte din contravaloarea facturii fiscale 253 prin chitanță fiscală. În acest sens, SC FORESTSIB SRL întocmește chitanța fiscală către clientul său.

CHITANȚA

Formular cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare.

1. Serveste ca:

– document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;

– document justificativ de inregistrare in registrul de casa (cu respectarea Regulamentului operatiunilor de casa) si in contabilitate.

2. Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.

3. Circula la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).

CHITANTA FISCALA se distribuie numai platitorilor de T.V.A.

SC CSE SRL achită restul contravalorii facturii fiscale către SC FORESTSIB SRL prin virament bancar. În acest sens, SC CSE SRL întocmește un ordin de plată/CEC .

ORDIN DE PLATĂ

Titlu de credit emis de posesorul unui cont bancar (ordinator), adresat bancii care gestioneaza depozitul bancar respectiv, prin care titularul contului solicita bancii sa plateasca o anumita suma de bani unei alte persoane, denumita beneficiar.
Ordinul de plata este revocabil, plata putand fi sistata de catre ordinator, in orice moment.
Ordinul de plata poate fi letric, cand plata se efectueaza pe baza unei scrisori adresate bancii, si telegrafic, cand banca realizeaza ordinul de plata pe baza unui telefon sau telex. De asemenea, ordinul de plata poate fi si electronic, realizat pe internet, online, prin intermediul site-urilor bancilor.
In functie de documentele date de beneficiar, ordinul de plata poate fi simplu, cand suma este incasata de la banca pe baza unei chitante eliberate de beneficiar, si documentar, cand beneficiarul trebuie sa prezinte bancii si documentele care atesta livrarea marfurilor sau prestarea de servicii.

1. Elementele obligatorii ale ordinului de plată:

a) identificarea ca ordin de plată;

b) identificarea plătitorului, prin nume/denumire și cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la instituția inițiatoare, codul IBAN atribuit centralei ori unității teritoriale a instituției inițiatoare sau, după caz, codul BIC) ori doar prin nume/denumire, în cazul în care plătitorul nu are cont deschis la instituția inițiatoare;

c) identificarea beneficiarului, prin nume/denumire și cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la instituția destinatară, codul IBAN atribuit centralei ori unității teritoriale a instituției destinatare sau, după caz, codul BIC) ori prin nume/denumire și adresă, în cazul în care beneficiarul nu are cont deschis la instituția destinatară;

d) identificarea instituției inițiatoare, prin denumirea centralei sau, după caz, a unității teritoriale și/sau codul BIC, în cazul în care plătitorul diferă de instituția inițiatoare;

e) identificarea instituției receptoare, prin denumirea centralei sau, după caz, a unității teritoriale și/sau codul BIC, în cazul în care beneficiarul diferă de instituția receptoare;

f) suma și denominarea sumei;

g) data emiterii ordinului de plată, care trebuie să fie unică, posibilă și certă;

h) elementul sau elementele care să permită verificarea autenticității ordinului de plată de către instituția inițiatoare.

(2) În cazul plăților efectuate în relația cu Trezoreria Statului, ordinul de plată va conține în plus următoarele elemente obligatorii:

a) codul de identificare fiscală al plătitorului;

b) codul de identificare fiscală al beneficiarului;

c) numărul de evidență a plății, alocat de Agenția Națională de Administrare Fiscală;

d) numărul ordinului de plată dat de plătitor;

e) referințe privind conținutul economic al operațiunii;

f) data debitării contului plătitorului de către instituția inițiatoare (care se va completa de către instituția inițiatoare).

(3) În plus față de mențiunile prevăzute la alin. (1) și (2), instituția inițiatoare va putea conveni cu plătitorul ca acesta să furnizeze, după caz, și elemente suplimentare, cum ar fi, spre exemplu:

a) exprimarea în litere a sumei prevăzute în ordinul de plată;

b) data plății, care reprezintă ziua bancară în care plătitorul dorește ca fondurile să fie puse la dispoziția beneficiarului de către instituția destinatară, în cazul în care această dată este prevăzută de plătitor;

c) referințe privind conținutul economic al operațiunii care a generat ordinul de plată, în cazul plăților interbancare;

d) ordinul expres al plătitorului ca instituția inițiatoare să execute ordinul de plată printr-un anumit sistem de plăți sau printr-o anumită instituție intermediară;

e) codul de identificare fiscală al plătitorului, în cazul plăților interbancare.

(4) Ordinele de plată introduse de instituții în sistemele de plăți vor satisface și cerințele prevăzute în regulile sistemelor respective.

Un emitent este obligat printr-un ordin de plată numai dacă acesta a fost emis de el sau de o persoană mandatată de acesta.

Obligația emitentului de a plăti instituției receptoare pentru un ordin de plată emis se naște la momentul când instituția receptoare acceptă respectivul ordin de plată, dar această plată nu este obligatoriu a fi efectuată înainte de începutul perioadei de executare a respectivului ordin de plată. În cazul în care plata se face totuși înaintea începutului perioadei de executare a ordinului de plată, aceasta se consideră efectuată pe riscul emitentului.

Plata obligației emitentului față de instituția receptoare, se consideră a fi efectuată:

a) în momentul în care s-a făcut debitarea contului emitentului, în cazul în care acesta are un cont deschis la instituția receptoare, sau în momentul punerii la dispoziție instituției receptoare a fondurilor aferente ordinului de plată, în numerar, în cazul în care emitentul nu deține un cont la instituția receptoare; sau

b) în momentul în care instituția emitentă creditează un cont al instituției receptoare deschis la aceasta; sau

c) în momentul în care instituția emitentă creditează un cont al instituției receptoare deschis la o altă instituție; sau

d) în momentul în care decontarea finală este făcută în contul instituției receptoare în conformitate cu regulile unui sistem de plăți sau cu un acord de compensare bilaterală existent între instituția emitentă și cea receptoare; sau

e) la un alt moment prevăzut de legislație, dacă prevederile lit. a), b), c) și d) nu sunt aplicabile.

CEC

Cecul cuprinde:

1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.

2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.

3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras).

4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.

5. Aratarea datei si a locului emiterii.

6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).

Cecul poate fi stipulat platibil:

Unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin".

Unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin", sau o expresiune echivalenta, "La purtator".
Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu mentiunea "sau la purtator", ori o alta expresiune echivalenta este socotit cec la purtator.

Cecul fara aratarea beneficiarului este socotit cec la purtator.

Daca intr-un cec suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire suma de plata este cea scrisa in litere.

Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de deosebire suma de plata este cea mai mica.

Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir.

Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalenta, este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.

Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau a oricarui alt obligat.

Acestia pot sa gireze din nou cecul.

PROBLEMA 7 – ZIUA 2

S.C. CSE S.R.L. acceptă ca încasarea contravalorii mobilei (în valoare de 15.000 + TVA 24%) să se facă pe bază de bilet la ordin/cambie pe care îl emite spre încasare la bancă.

BILET LA ORDIN

Biletul la ordin cuprinde:

1) denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;

2) promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;

3) aratarea scadentei;

4) aratarea locului unde plata trebuie facuta;

5) numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;

6) aratarea datei si a locului emiterii;

7) semnatura emitentului.

Biletul la ordin a carui scadenta nu este aratata, este socotit platibil la vedere.

Sint aplicabile biletului la ordin, in masura in care nu sint incompatibile cu natura acestui titlu, dispozitiunile relative la cambie, privind:

girul;scadenta;plata;actiunea sau executarea cambiala, si regresul in cazul de neplata; protestul;plata prin interventiune;copiile;alterarile;prescriptiunea;zilele de sarbatoare legala, calendarul termenelor si inadmisibilitatea termenului de gratie;subscrierea prin punere de deget, actiunea decurgind din imbogatire fara cauza;anularea si inlocuirea titlului.

CAMBIA

Cambia cuprinde:

1. Denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.

2. Ordinul neconditionat de a plati o suma determinata.

3. Numele aceluia care trebuie sa plateasca (tras).

4. Aratarea scadentei.

5. Aratare locului unde plata trebuie facuta.

6. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta.

7. Aratarea datei si a locului emiterii.

8. Semnatura celui care emite cambia (tragator).

Cambia fara aratarea scadentei este socotita platibila la vedere.Intr-o cambie platibila la vedere sau la un anume timp de la vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobinda. In orice alta cambie aceasta stipulatie se socoteste nescrisa. Cifra dobinzii va trebui sa fie aratata in cambie; in lipsa acestei aratari stipulatia se socoteste nescrisa. Dobinda curge de la data emisiunii cambiei daca o alta data nu este aratata. Tragatorul raspunde de acceptare si de plata.

Cambia, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir. Daca tragatorul a inscris in cambie cuvintele: "nu la ordin " sau o expresiune echivalenta, titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare. Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia.

Girul trebuie sa fie scris pe cambie sau pe un adaus (foaie de prelungire) al acesteia (allonge). El trebuie sa fie semnat de girant.

Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura (gir in alb). In acest din urma caz girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul cambiei sau pe adaus.Girul transmite toate drepturile izvorite din cambie. Daca girul este in alb posesorul poate:

1) sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;

2) sa gireze cambia din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane;

3) sa predea cambia unui tertiu fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze.

Plata unei cambii poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea. Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei.

O cambie poate fi trasa:

-la vedere;

-la un anume timp de la vedere;

-la un anumit timp de la data emisiunii;

-la o zi fixa.

Cambiile cu alte scadente sau cu scadente succesive sint nule.

Cambia la vedere este platibila la prezentare. Ea trebuie prezentata spre plata in termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti.

Posesorul unei cambii platibila la o zi fixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere trebuie sa o prezinte la plata, fie in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.

Prezentarea unei cambii la un Oficiu de Compensatii echivaleaza cu o prezentare spre plata.

Trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de catre posesor.

PROBLEMA 8 – ZIUA 2

În urma încasărilor realizate prin magazinul de desfacere al SC CSE SRL, aceasta întocmește monetar.

MONETAR

Formular cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare.

1. Servește ca:

– document justificativ pentru evidențierea la sfârșitul zilei a numerarului existent în casierie, corespunzător mărfurilor comercializate;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate;

– document justificativ pe baza căruia se predă contribuabilului numerarul încasat prin casă de către casier, respectiv vânzător.

Monetarul se utilizează numai în cazul vânzării mărfurilor cu amănuntul.

Potrivit reglementărilor în vigoare, în condițiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma înscrisă în monetar trebuie să coincidă cu suma din registrul de casă emis de aceste aparate, inclusiv cu suma înregistrată de mână în registrul de casă, în cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale.

Valoarea înscrisă în monetar trebuie să corespundă valorii înscrise în raportul de gestiune.

2. Se întocmește în două exemplare de către casier sau persoana împuternicită, la sfârșitul zilei, prin inventarierea numerarului pe categorii de bancnote și de monede.

3. Circulă:

– exemplarul 1, pentru înregistrarea în Registrul-jurnal de încasări și plăți;

– exemplarul 2 rămâne în carnet.

PROBLEMA 9 – ZIUA 2

SC CSE SRL întocmește statul de salarii, calculând în acest sens și suma de plată către Bugetul Statului privind contribuțiile angajatorului și ale angajatului.

STAT DE SALARII

1. Servește ca:

– document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuției privind protecția socială și al altor datorii;

– document justificativ de înregistrare în evidența contabilă în partidă simplă.

2. Se întocmește în două exemplare, lunar, pe baza documentelor de evidență a muncii și a timpului lucrat efectiv, a documentelor privind reținerile legale, a concediilor de odihnă, a certificatelor medicale, și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de către persoana care determină salariul cuvenit și întocmește statul de salarii.

Pentru centralizarea salariilor și a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reținerilor, se utilizează aceleași formulare de state de salarii.

Plățile făcute în cursul lunii se includ în statele de salarii, pentru a cuprinde astfel întreaga sumă a salariilor calculate și toate reținerile legale din perioada de decontare respectivă.

Contribuabilii pot să-și stabilească, dacă necesitățile interne o cer, o altă machetă a formularului, dar care să conțină informațiile necesare completării Fișei fiscale F1, respectiv:

– venit brut;

– contribuția individuală pentru asigurări sociale;

– contribuția individuală pentru protecția socială a șomerilor;

– contribuția pentru asigurări sociale de sănătate;

– cheltuieli profesionale (cota 15%);

– venit net;

– deducere personală de bază;

– deduceri suplimentare;

– venit bază de calcul;

– impozit calculat și reținut.

În situația în care suma rezultată din însumarea coloanelor "Deducere personală de bază" și "Deduceri suplimentare" este mai mare sau egală cu coloana "Venit net", în coloana "Venit bază de calcul", și implicit, în coloana "Impozit calculat și reținut" se va înscrie cifra zero.

DE COMPLETAT

PLUS CALCULE

PROBLEMA 9 – ZIUA 2

În vederea plății avansului chenzinal, SC CSE SRL întocmește lista de avans chenzinal.

LISTĂ DE AVANS CHENZINAL

Servește ca:

– document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților ca avansuri chenzinale;

– document pentru reținerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale plătite;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește lunar, pe baza documentelor de evidență a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate și se semnează pentru confirmarea exactității calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale și a întocmit lista.

Circulă:

– la persoanele autorizate să exercite controlul financiar preventiv și să aprobe plata (exemplarul 1);

– la casieria unității, pentru efectuarea plății avansurilor cuvenite (exemplarul 1), după caz;

– la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exemplarul 2 al registrului de casă, pentru înregistrare în contabilitate (exemplarul 1);

– la compartimentul care a întocmit lista de avans pentru a servi la întocmirea statelor de salarii la sfârșitul lunii (exemplarul 2).

Se arhivează:

– la compartimentul financiar-contabil, ca anexă la exempl. 2 al registrului de casă (exempl. 1);

– la compartimentul care a întocmit lista de avans chenzinal (exempl. 2).

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea unității, secției, serviciului etc.;

– denumirea formularului; întocmit pentru luna, anul;

– numele și prenumele; salariul de bază; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avans de plată;

– semnături: conducătorul unității, conducătorul compartimentului financiar-contabil, persoana care îl întocmește.

Datorită faptului că în caserie nu există fonduri suficiente în vederea plății avansului chenzinal, SC CSE SRL se creditează de la administratorul său cu suma necesară, întocmind în acest sens o dispoziție de încasare.

DISPOZIȚIE DE PLATĂ/ÎNCASARE CĂTRE CASIERIE

Servește ca:

– dispoziție pentru casierie, în vederea achitării în numerar a unor sume, potrivit dispozițiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum și a diferenței de încasat de către titularul de avans în cazul justificării unor sume mai mari decât avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;

– dispoziție pentru casierie, în vederea încasării în numerar a unor sume care nu reprezintă venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozițiilor legale;

– document justificativ de înregistrare în registrul de casă și în contabilitate, în cazul plăților în numerar efectuate fără alt document justificativ.

Se întocmește într-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:

– în cazul utilizării ca dispoziție de plată, când nu există alte documente prin care se dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);

– în cazul utilizării ca dispoziție de plată a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale etc.;

– în cazul utilizării ca dispoziție de încasare, când nu există alte documente prin care se dispune încasarea (avize de plată, somații de plată etc.).

Se semnează de întocmire la compartimentul financiar-contabil.

Circulă:

– la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză în cazurile prevăzute de lege;

– la persoanele autorizate să aprobe încasarea sau plata sumelor respective;

– la casierie, pentru efectuarea operațiunii de încasare sau plată, după caz, și se semnează de casier; în cazul plăților se semnează și de persoana care a primit suma;

– la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă, pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, anexă la registrul de casă.

PROBLEMA 10 – ZIUA 2

SC CSE SRL trimite în delegație un angajat, întocmind în acest sens un ordin de deplasare.

ORDIN DE DEPLASARE/DELEGAȚIE

1. Servește ca:

– dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea;

– document pentru decontarea de către titularul de avans a cheltuielilor efectuate;

– document pentru stabilirea diferențelor de primit sau de restituit de titularul de avans;

– document justificativ de înregistrare în contabilitate.

2. Se întocmește într-un exemplar, pentru fiecare deplasare, de persoana care urmează a efectua deplasarea, precum și pentru justificarea avansurilor acordate în vederea procurării de valori materiale în numerar.

3. Circulă:

– la persoana împuternicită să dispună deplasarea, pentru semnare;

– la persoana care efectuează deplasarea;

– la persoanele autorizate de la unitatea unde s-a efectuat deplasarea să confirme sosirea și plecarea persoanei delegate;

– la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate la acesta de către titular la întoarcerea din deplasare sau cu ocazia procurării materialelor, stabilind diferența de primit sau de restituit, avându-se în vedere eventualele penalizări și semnând pentru verificare.

În cazul în care la decontarea avansului suma cheltuielilor efectuate este mai mare decât avansul primit, pentru diferența de primit de titularul de avans se întocmește Dispoziție de plată către casierie (cod 14-4-4 sau cod 14-4-4/a, după caz).

În cazul în care, la decontare, sumele privind cheltuielile efective sunt mai mici decât avansul primit, diferența de restituit de către titularul de avans se depune la casierie pe bază de dispoziție de încasare (cod 14-4-4 sau cod 14-4-4/a, după caz);

– la persoana autorizată să exercite controlul financiar preventiv, pentru viză;

– la conducătorul unității pentru aprobarea cheltuielilor efectuate.

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Pentru că data plecării în delegație coincide cu data acordării avansului chenzinal, salariatul împuternicește o altă persoană să-i ridice salariul, întocmind în acest sens o împuternicire.

ÎMPUTERNICIRE

Formular tipizat fara regim special.

Format X6, tiparit pe o singura fata, in blocuri a 100 de file.

Serveste ca document de imputernicire in vederea incasarii unor drepturi banesti de la casierul unitatii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta, iar persoana imputernicita este un membru al familiei titularului sau o persoana incadrata in munca la aceeasi unitate cu titularul drepturilor banesti.

Se intocmeste intr-un exemplar, de catre titularul drepturilor ce urmeaza a fi incasate de la casier si se semneaza de acesta, precum si de persoana imputernicita.

Se aproba de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil dupa analiza situatiei existente.

Circula:

– la seful ierarhic al titularului drepturilor banesti pentru aprobare, numai in cadrul ridicarii de sume reprezentand salarii, ajutoare din fondurile de asigurari sociale, premii si alte drepturi asimilate acestora;

– la casierul unitatii cu ocazia platii drepturilor cuvenite catre persoana imputernicita si se anexeaza la documentul de plata a drepturilor respective.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la documentul de plata a drepturilor banesti.

ÎMPUTERNICIRE

Subsemnatul, Popescu Alin, în calitate de director, deleg prin prezenta, pe domnul Ionescu Ion, în calitate de contabil, care se legitimează cu CI seria SB nr. 102371, pentru a+mi ridica drepturile de avans chenzinal.

Ionescu

07.05.2012.

Popescu

RECAPITULARE

PROBLEMA 11 – ZIUA 3

Se stabilesc datoriile sau creanțele față de bugetul statului privind TVA-ul, întocmindu-se și o notă contabilă aferentă.

NOTA DE CONTABILITATE

Formular tipizat fara regim special.

Format X6 si A4, tiparite pe ambele fete, in blocuri a 100 de file.

Serveste ca document justificativ de inregistrare in contabilitatea sintetica si analitica, de regula pentru operatiile care nu au la baza documente justificative (stornari, virari etc.).

Se intocmeste, intr-un exemplar, de compartimentul financiar-contabil.

Circula:

– la persoana autorizata sa verifice si sa semneze documentul;

– la persoana care conduce Registrul – jurnal pentru inregistrare;

– la persoana care asigura contabilitatea sintetica si analitica in cadrul compartimentului financiar-contabil.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

REGISTRUL DE CASA

Servește ca:

– document de înregistrare operativă a încasărilor și plăților în numerar, efectuate prin casieria unității pe baza actelor justificative;

– document de stabilire, la sfârșitul fiecărei zile, a soldului de casă;

– document de înregistrare în contabilitate a operațiunilor de casă.

Se întocmește în două exemplare, zilnic, de casierul unității sau de altă persoană împuternicită, pe baza actelor justificative de încasări și plăți.

La sfârșitul zilei, rândurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se barează.

Soldul de casă al zilei precedente se reportează, după caz, pe primul rând al registrului de casă pentru ziua în curs.

Se semnează de către casier pentru confirmarea înregistrării operațiunilor efectuate și de către persoana din compartimentul financiar-contabil desemnată pentru primirea exemplarului 2 și a actelor justificative anexate.

Circulă la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactității sumelor înscrise și respectarea dispozițiilor legale privind efectuarea operațiunilor de casă (exemplarul 2).

Exemplarul 1 rămâne la casier.

Se arhivează:

– la casierie (exemplarul 1);

– la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea unității;

– denumirea și data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

– numărul curent; numărul actului de casă; numărul anexelor; explicații; încasări; plăți;

– report/sold ziua precedentă;

– semnături: casier și compartiment financiar-contabil.

JURNAL PENTRU CUMPĂRĂRI

Format X4, tipărit pe ambele fețe

1. Servește ca:

-jurnal auxiliar pentru înregistrarea achizițiilor de bunuri și servicii;

– document de stabilire lunară sau trimestrială, după caz, a taxei pe valoarea adăugată (T.V.A.) deductibile;

– document de control al unor operațiuni înregistrate în contabilitate.

2. Se întocmește într-un exemplar, având paginile numerotate, în care se înregistrează, fără ștersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a T.V.A. deductibile, pe baza documentelor prevăzute la art. 145 alin. (8) și alin. (9) din Codul fiscal.

Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu regim mixt întocmesc jurnale separate pentru achizițiile de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni care dau drept de deducere a T.V.A., pentru achizițiile de bunuri sau servicii destinate realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere a T.V.A. și pentru achizițiile de bunuri sau servicii destinate atât realizării operațiunilor care dau drept de deducere, cât și celor care nu dau drept de deducere a T.V.A.
Achizițiile destinate realizării operațiunilor pentru care se aplica reguli speciale se evidențiază în jurnale de cumpărări separate de operațiunile pentru care se aplică regimul normal de taxa pe valoarea adăugată.

Importatorii care au obținut certificate de exonerare de la plata taxei pe valoarea adăugată în vamă, în baza art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, evidențiază taxa aferentă importului în jurnalul pentru cumpărări pe baza declarației vamale de import, sau, după caz, a actului constatator emis de autoritatea vamală.

Operațiunile prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) și art. 151 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se înregistrează de către beneficiarii, persoane impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A., în jurnalele de cumpărări pe baza facturii fiscale emise prin autofacturare, conform art. 155 alin. (4) din Codul fiscal.

Achizițiile de bunuri și servicii sunt evidențiate în jurnalele pentru cumpărări cu respectarea prevederilor din Titlul VI – T.V.A. a Codului fiscal precum și a normelor de aplicare a acestuia.
Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru care perioada fiscală este trimestrul vor totaliza informațiile evidențiate în jurnalul de cumpărări numai la finele trimestrului.

3. Circulă:

– la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea sumelor înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la T.V.A.

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

JURNAL PENTRU VÂNZĂRI

Format X4, tipărit pe ambele fețe,

1. Servește ca:

– jurnal auxiliar pentru înregistrarea livrărilor de bunuri și/sau a prestărilor de servicii;

– document de stabilire lunară sau trimestrială, după caz, a taxei pe valoarea adăugată (T.V.A.) colectate;

– document de control al unor operațiuni înregistrate în contabilitate.

2. Se întocmește într-un exemplar, pe formulare tipizate sau cu ajutorul tehnicii de calcul cu respectarea modelului formularului tipizat, în care se înregistrează, fără ștersături și spații libere, elementele necesare pentru determinarea corectă a T.V.A. Colectate.

Acest jurnal se completează la compartimentul financiar-contabil pe baza documentelor tipizate comune și specifice (facturi fiscale sau alte documente legal aprobate) privind livrările de bunuri și/sau prestările de servicii, pe baza Borderoului de vânzare (încasare) – cod 14-6-15/a și/sau pe baza raportului fiscal de închidere zilnică emis de casele de marcat.

Livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate sunt evidențiate în jurnalul pentru vânzări cu respectarea prevederilor Titlului VI din Codul fiscal precum și a normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Prestările de servicii și livrările de bunuri pentru care locul prestării, respectiv locul livrării nu sunt considerate a fi în România, conform art. 132 și art. 133 din Codul fiscal efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, se evidențiază în jurnalul de vânzări pe baza facturilor externe emise.

Pentru operațiunile pentru care se aplica reguli speciale se țin jurnale de vânzări, sau după caz borderouri de vânzări (încasări), separate de operațiunile pentru care se aplica regim normal de taxa pe valoarea adăugată, în care se evidențiază numai totalul documentului de vânzare inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Importatorii care au obținut certificate de exonerare de la plata taxei pe valoarea adăugată în vamă, în baza art. 157 alin. (4) din Codul fiscal, evidențiază baza de impozitare și taxa aferentă importului în jurnalul pentru vânzări pe baza declarației vamale de import, sau, după caz, a actului constatator emis de autoritatea vamală.

În cazul operațiunilor prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) și art. 151 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată înregistrează în jurnalul de vânzări baza de impozitare și taxa aferentă pe baza facturii fiscale emise prin autofacturare conform art. 155 alin. (4) din Codul fiscal.

Persoanele impozabile care sunt în regim special de scutire trebuie să țină evidența operațiunilor taxabile și a operațiunilor scutite cu drept de deducere în jurnalul de vânzări, conform art. 152 alin. (3) din Codul fiscal, numai în scopul de a face dovada că nu au depășit plafonul de scutire stabilit, conform legii.

Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pentru care perioada fiscală este trimestrul vor totaliza informațiile evidențiate în jurnalul de vânzări numai la finele trimestrului.

3. Circulă:

– la compartimentul financiar-contabil, pentru verificarea sumelor înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la T.V.A.

4. Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

TREBUIE PUS VERSO SCANAT

REGISTRUL – JURNAL

1. Serveste ca:

– document obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a operatiunilor economice consemnate in documentele justificative;

– proba in litigii.

2. Se intocmeste de catre persoanele juridice fara scop lucrativ care organizeaza si conduc contabilitatea in partida simpla, intr-un exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial.

Numerotarea filelor registrelor se va face in ordine crescatoare, iar vo "Mele se vor numerota in ordinea completarii lor.

Persoanele juridice fara scop lucrativ vor inregistra la organele fiscale vo "Mele urmatoare, pe masura completarii celor inregistrate si parafate anterior, facand dovada completarii acestora fara stersaturi, spatii libere sau file lipsa.

Se intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea elementelor de activ si de pasiv.

In cazul in care se folosesc jurnale auxiliare, totalul lunar al fiecaruia se trece in registrul-jurnal.

In conditiile conducerii contabilitatii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare operatiune se va inregistra in mod cronologic, dupa data de intocmire sau de intrare a documentelor. In aceasta situatie registrul-jurnal se editeaza lunar, iar paginile vor fi numerotate pe masura editarii lor. Registrul-jurnal va fi snuruit, parafat si inregistrat in evidenta persoanelor juridice fara scop lucrativ in luna urmatoare in care numarul de file editate este 100 sau anual, daca numarul filelor editate este sub 100, pentru un exercitiu financiar.

Registrul-jurnal parafat si inregistrat la organul fiscal teritorial se va completa lunar prin preluarea totalului din registrul-jurnal obtinut cu ajutorul tehnicii de calcul.

In coloana 1 se inscrie numarul curent al operatiunilor inregistrate incepand de la 1 ianuarie, respectiv inceputul activitatii, pana la 31 decembrie, respectiv incetarea activitatii.

In coloana 2 se inscrie data (anul, luna, ziua) cand se face inregistrarea, care trebuie sa coincida cu data in care are "C efectiv operatiunea.

In coloana 3 se inscriu felul documentului, precum si numarul si data acestuia.

In coloana 4 se inscriu felul operatiunii, dandu-se explicatiile necesare in legatura cu aceasta, precum si alte elemente de identificare.

In coloana 5 se inscriu sumele totale din documentul respectiv.

In registrul-jurnal se inscriu toate operatiunile economice, atat cele care au "C in numerar sau prin contul de decontare de la banca, precum si cele pentru care nu a avut "C plata sau incasarea efectiva.

Acest registru se parafeaza de catre organul fiscal teritorial la inceperea activitatii, in cazul epuizarii filelor, la incetarea activitatii, precum si ori de cate ori este cazul.

3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila.

4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui.

LISTA DE INVENTARIERE

Servește ca:

– document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile unității;

– document pentru stabilirea lipsurilor și plusurilor de bunuri (imobilizări, stocuri materiale) și a altor valori (elemente de trezorerie etc.);

– document justificativ de înregistrare în evidența magaziilor (depozitelor) și în contabilitate a plusurilor și minusurilor constatate;

– document pentru întocmirea registrului-inventar;

– document pentru stabilirea provizioanelor pentru deprecieri;

– document centralizator al operațiunilor de inventariere.

Se întocmește într-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau în situațiile prevăzute de dispozițiile legale, de comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de valori materiale, eventual grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile unității și separat pentru cele aparținând altor unități, aflate asupra personalului unității la data inventarierii, primite pentru prelucrare etc. și se semnează de către membrii comisiei de inventariere și de către gestionar.

În cazul bunurilor primite în custodie și/sau consignație, pentru prelucrare etc., se întocmește în două exemplare iar copia se înaintează unității în a cărei evidență se află bunurile respective

În cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se semnează de către toți gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea trebuie semnate atât de persoana (sau persoanele) care predă gestiunea, cât și de gestionarul (gestionarii) care primește gestiunea.

În listele de inventariere a bunurilor aflate în ambalaje originale intacte, a lichidelor a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin transvazare și măsurare sau a materialelor de masă, în vrac etc, a căror inventariere prin cântărire sau măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se vor atașa notele de calcul privind inventarierea, precum și datele tehnice care au stat la baza calculelor.

Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc. aflate în secțiile de producție și nesupuse prelucrării se înscriu separat în listele de inventariere.

Materialele, obiectele de inventar, produsele finite și ambalajele se înscriu în listele de inventariere pe feluri, indicându-se codul, unitatea de măsură, unii indici calitativi (tărie alcoolică, grad de umiditate la cereale etc.).

Listele de inventariere întocmite pentru bunurile aparținând altor unități trebuie să conțină, pe lângă elementele comune (felul materialului sau produsul finit, cantitatea, valoarea etc.), numărul și data actului de predare-primire.

Pentru stocurile fără mișcare, de calitate necorespunzătoare, depreciate, fără desfacere asigurată, se întocmesc liste de inventariere separate, la care se anexează procesele-verbale în care se arată cauzele nefolosirii, caracterul și gradul deteriorării sau deprecierii, dacă este cazul, cauzele care au determinat starea bunurilor respective, precum și persoanele vinovate, după caz.

Constatările făcute se soluționează de conducerea unității în conformitate cu dispozițiile legale.

Circulă:

– la comisia de inventariere, pentru stabilirea minusurilor, plusurilor și a deprecierilor constatate la inventar, precum și pentru consemnarea în procesul-verbal a rezultatelor inventarierii;

– la gestionar, prin semnarea fiecărei file, menționând pe ultima filă a listei de inventariere că toate cantitățile au fost stabilite în prezența sa, că bunurile respective se află în păstrarea și răspunderea sa;

– la compartimentul financiar-contabil, pentru calcularea diferențelor valorice și semnarea listei de inventariere privind exactitatea soldului scriptic, precum și pentru verificarea calculelor efectuate;

– la conducătorul compartimentului financiar-contabil și la compartimentul juridic, împreună cu procesele-verbale cuprinzând cauzele degradării sau deteriorării bunurilor, inclusiv persoanele vinovate, precum și cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii pentru avizarea propunerilor făcute de comisia de inventariere;

– la conducătorul unității, împreună cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii, pentru a decide asupra soluționării propunerilor făcute;

– la unitatea căreia îi aparțin valorile materiale primite în custodie, pentru prelucrare etc., în scopul comunicării eventualelor nepotriviri (exemplarul 2).

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Conținutul minimal obligatoriu de informații al formularului este următorul:

– denumirea formularului;

– data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;

– denumirea unității;

– gestiunea; locul de depozitare;

– numărul curent;

– denumirea bunurilor inventariate;

– codul sau numărul de inventar;

– unitatea de măsură;

– cantități: stocuri faptice, stocuri scriptice, diferențe în plus, diferențe în minus;

– preț unitar;

– valoarea contabilă: valoarea, diferențe în plus, diferențe în minus;

– valoarea de inventar;

– deprecierea: valoarea, motivul;

– comisia de inventariere: numele și prenumele, semnătura;

– gestionar: numele și prenumele, semnătura;

– contabilitate: numele și prenumele, semnătura.

DECLARAȚIE DE INVENTAR

Formular tipizat fără regim special. Format A5, tipărit pe ambele fețe, în blocuri a 100 de file. Servește ca declarație scrisă a gestionarului răspunzător de gestionarea valorilor materiale și bănești, pe care o prezintă comisiei de inventariere, potrivit normelor legale.

Se întocmește într-un exemplar, de gestionar, după sigilarea locurilor de păstrare a valorilor materiale și bănești de care răspunde gestionarul respectiv, sau, acolo unde nu este posibil acest lucru, înainte de începerea operației de inventariere, și se semnează de acesta.

Circulă la membrii comisiei de inventariere, care semnează pentru confirmare că declarația a fost dată în fața acesteia.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu lucrările comisiei de inventariere.

Vezi și Normele Metodologice 0/22 din 3 martie 1998 la Ordinul nr. 425 din 3 martie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire și utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară și contabilă, precum și a modelelor acestora.

REGISTRUL INVENTAR

Servește ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ și de pasiv.

Se întocmește de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, șnuruit, parafat și înregistrat în evidența unității.

Se întocmește la începutul activității, la sfârșitul exercițiului financiar sau cu ocazia încetării activității, fără ștersături și fără spații libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere și procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ și de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.

Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ și de pasiv grupate după natura lor conform posturilor din bilanț. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operațiunea de inventariere se actualizează cu intrările și ieșirile din perioada cuprinsă între data inventarierii și data încheierii exercițiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar. Operațiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua astfel încât la sfârșitul exercițiului financiar să fie reflectată situația reală a elementelor de activ și de pasiv.

În cazul încetării activității, registrul-inventar se completează cu valoarea elementelor de activ și de pasiv inventariate faptic la acea dată.

În cazul în care o unitate are subunități dispersate teritorial care conduc contabilitatea până la balanța de verificare, registrul-inventar se va conduce de către subunități, în condițiile înregistrării acestuia în evidența subunității.

În coloana 1 se înscrie numărul curent al fiecărei operațiuni înregistrate în ordine cronologică, de la deschiderea acestuia până la epuizarea filelor sau încetarea activității.

În coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ și de pasiv, conturile de valori materiale putând fi defalcate pe gestiuni.

În coloana 3 se înscrie valoarea contabilă a elementelor inventariate.

În coloana 4 se înscrie valoarea de inventar a elementelor de activ și de pasiv, stabilită de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere și a proceselor-verbale de inventariere).

În coloana 5 se trec diferențele din evaluare de înregistrat, calculate ca diferență între valoarea contabilă și valoarea de inventar.

În coloana 6 se menționează cauzele diferențelor (deprecieri, dezasortări etc.).

Nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil, împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

BALANȚA DE VERIFICARE

Un procedeu al contabilitatii cu ajutorul caruia, lunar, trimestrial, semestrial sau de cate ori este nevoie, se grupeaza si se sistematizeaza informatiile din conturi, urmarindu-se respectarea principiului dublei inregistrari.

Lista tuturor conturilor soldate si nesoldate in Cartea Mare, in care sunt prezentate, in functie de forma, informatii privind soldurile, rulajele si sumele conturilor.

Balanta de verificare se prezinta sub forma unui tabel in care se inlatura eventualele erori, astfel ca la finele fiecarei luni datele din contabilitate sa fie exacte.

Se structureaza sub forma unui tabel in care se inscriu toate conturile folosite in luna respectiva cu inregistrarea principalelor elemente din conturi.

Dupa conturile pe care le cuprind, deosebim: – Balante de verificare sintetice (generale) – se intocmesc la inceputul fiecarei luni, pentru luna expirata, pe baza datelor din conturile sintetice utilizate in acea luna.

La nivel de unitate economica se intocmeste lunar, de regula, o singura balanta sintetica; – Balante de verificare analitice – se intocmeste separat pentru fiecare cont sintetic care are deschise conturi analitice si permite urmarirea respectarii urmatoarelor corelatii dintre acestea:

a) suma soldurilor initiale ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu soldul initial al contului sintetic;

b) suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu rulajul debitor al contului sintetic;

c) suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu rulajul creditor al contului sintetic;

d) suma soldurilor finale ale conturilor analitice trebuie sa fie egala cu soldul final al contului sintetic.

Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind exista:

1. Balante de verificare cu o singura egalitate;

2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati – rezulta din combinarea balantei de sume si a balantei de solduri;

3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati – tabele cu sase coloane in care trebuie sa existe urmatoarele egalitati:

Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare

Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare

Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare

4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati.

Balanta de verificare cu patru egalitati – Cod 14-6-30.

Balanta de verificare cu trei egalitati – Cod 14-6-30/a.

Balanta de verificare cu doua egalitati – Cod 14-6-30/b.

Format A3 (cod 14-6-30 si cod 14-6-30/c) si X4 (cod 14-6-30/a si cod 14-6-30/b), tiparite pe ambele fete, in blocuri a 100 de file si in foi volante (cod 14-6-30/c).

Serveste:

– la verificarea exactitatii inregistrarilor;

– la controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica;

– la intocmirea situatiei trimestriale a principalilor indicatori economico-financiari, a situatiei lunare a calculului impozitului pe profit si a bilantului anual.

Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, lunar si ori de cate ori se considera necesar, intr-un exemplar.

Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile unitatii urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, totalul sumelor debitoare si creditoare ale lunii precedente, rulajele curente debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare sau creditoare.

Balanta de verificare la 1 ianuarie, in coloanele 2 si 3, se completeaza cu soldurile finale debitoare si creditoare ale lunii decembrie.

In cazul aplicarii formei de inregistrare "maestru-sah", cand, pentru evidenta sintetica, se utilizeaza Cartea mare (sah) in care se fac numai totaluri lunare, se foloseste formularul cod 14-6-30, cu opt coloane.

In cazul cand, in Cartea mare (sah), se stabilesc si rulaje cumulate de la inceputul anului sau cand, pentru contabilitatea sintetica se utilizeaza fise de cont pentru operatii diverse, cod 14-6-22 si 'cod 14-6-22/a, se foloseste formularul cod 14-6-30/b cu patru coloane.

Acest formular poate fi utilizat si in cazul formei de inregistrare "pe jurnale", pentru inscrierea soldurilor din Cartea mare. Pentru conturile analitice se poate intocmi numai situatia soldurilor.

Nu circula, fiind document de sinteza. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Vezi si Normele Metodologice 0/21 din 3 martie 1998 la Ordinul nr. 425 din 3 martie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila, precum si a modelelor acestora.

BILANȚUL CONTABIL

Extras Legea Contabilității nrLEGEA 82 / 1991

ART. 27

(1) Bilantul contabil se intocmeste obligatoriu anual, precum si in situatia fuziunii sau incetarii, potrivit legii, a activitatii persoanelor prevazute la art. 1, dupa caz.

(2) Pentru regiile autonome si societatile comerciale in care statul detine cel putin 20% din capitalul social, precum si pentru alte persoane juridice, Ministerul Economiei si Finantelor poate stabili intocmirea si depunerea bilanturilor contabile si la alte perioade decit anual.

(3) Bilantul contabil se compune din: bilant, contul de profit si pierderi, respectiv contul de executie in cazul institutiilor publice, anexe si raportul de gestiune.

(4) Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate cind acesta incepe la data infiintarii respectiv inmatricularii, potrivit legii, a persoanelor prevazute la art. 1.

ART. 28

La intocmirea bilantului contabil se au in vedere urmatoarele reguli:

a) posturile inscrise in bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului;

b) compensari intre conturile ce se inscriu in bilant si, respectiv, intre veniturile si cheltuielile din contul de profit si pierderi nu sint admise.

ART. 29

Bilanturile contabile sint supuse verificarii si certificarii de catre cenzori, contabili autorizati sau experti contabili, dupa caz, in conditiile stabilite de Ministerul Economiei si Finantelor.

ART. 30

(1) Bilantul contabil, dupa aprobare, se publica in conditiile prevazute de lege.

(2) Bilantul contabil anual se pastreaza timp de 50 de ani.

(3) In caz de incetare a activitatii persoanelor prevazute la art. 1, bilantul contabil, precum si registrele si celelalte documente la care se refera art. 25 se predau la arhivele statului in conformitate cu prevederile Legii fondului arhivistic national al Romaniei, daca legea nu dispune altfel.

ART. 31

(1) Un exemplar al bilantului contabil anual se depune pina cel mai tirziu 15 aprilie anul urmator, de catre toate persoanele prevazute la art. 1, la directia generala judeteana a finantelor publice, respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Institutiile publice si celelalte persoane juridice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite depun un exemplar din bilantul contabil trimestrial si anual la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

(3) Ministerele, departamentele si celelalte organe ale administratiei publice centrale, prefecturile, consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul municipiului Bucuresti, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite, depun la Ministerul Economiei si Finantelor un exemplar din bilantul contabil trimestrial si anual, potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta.

ART. 32

Pentru verificarea calcularii si regularizarea cu bugetul de stat si cu bugetele locale, dupa caz, a veniturilor cuvenite acestora, potrivit legii, persoanele prevazute la art. 1 vor depune, lunar, la directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti situatia privind "Rezultatele financiare si obligatiile fiscale", conform modelului si la termenele stabilite de Ministerul Economiei si Finantelor.

Contul de profit si pierdere: cuprinde date cu privire la rezultatele activitatii financiare desfasurata de agentii economici concretizata in profit (beneficii) sau pierderi. Aceasta raportare ofera o imagine de ansamblu asupra situatiei patrimoniului in expresie baneasca, da posibilitatea cunoasterii rezultatelor financiare, global, si pe elementele sale componente, a factorilor care au determinat rezultatele.