Docdownloader.com Consideratii Generale Privind Contractul Individual De Munca Si Incetarea Acetuia [622017]

Consideratii generale privind contractul individual de Consideratii generale privind contractul individual de munca si incetarea acetuiamunca si incetarea acetuia
1.11.1Contractul individual de muncaContractul individual de munca
1.1.11.1.1 Notiuni generale referitoare la contractul individu al de Notiuni generale referitoare la contractul individu al de muncamunca
LeLegisgislatlatia ia munmuncii cii din din tartara a noanoastrstra a regreglemlemententeazeaza a in in preprezenzent t doudoua a catcategoegorii rii dede
contracte: contractul colectiv si contractul individual de munca.contracte: contractul colectiv si contractul individual de munca.
Contractul individual de munca s-a desprins in mod cert de contractele civile prin Contractul individual de munca s-a desprins in mod cert de contractele civile prin
Legea contractelor de munca din 1929, ceea ce a con stituit in timp si premisa pentru Legea contractelor de munca din 1929, ceea ce a con stituit in timp si premisa pentru
constituirea unei ramuri distincte de drept – dreptul muncii.constituirea unei ramuri distincte de drept – dreptul muncii.
Contractul individual se incheie intre o singura persoana fizica si c el care o Contractul individual se incheie intre o singura persoana fizica si c el care o incadreazaincadreaza
in munca (societate comerciala, regie autonoma, alt a persoana uridica sau fizica!, spre in munca (societate comerciala, regie autonoma, alt a persoana uridica sau fizica!, spre
deose"ire de contractul colectiv, incheiat intre patroni si salari ati, reprezentati, de regula, de deose"ire de contractul colectiv, incheiat intre patroni si salari ati, reprezentati, de regula, de
sindicate,sindicate,
Contractul individual de munca a fost prevazut, pentru prima data de art . 1#$%, pct. 1 Contractul individual de munca a fost prevazut, pentru prima data de art . 1#$%, pct. 1
din Codul civil, ca unul din felurile de locatiune a lucrarilor – &ace ea prin care persoanele se din Codul civil, ca unul din felurile de locatiune a lucrarilor – &ace ea prin care persoanele se
o"liga a pune lucrarile lor in serviciul altora' -, alaturi de contractul de antrepriza si cel de o"liga a pune lucrarile lor in serviciul altora' -, alaturi de contractul de antrepriza si cel de
transport. lterior, contractul de munca a fost reg lementat distinct si denumit ca atare prin transport. lterior, contractul de munca a fost reg lementat distinct si denumit ca atare prin
Legea contractelor de munca din 1929, apoi prin Codul muncii din 19)% si cel din 19$2. Legea contractelor de munca din 1929, apoi prin Codul muncii din 19)% si cel din 19$2.
Conform art. 1% din actualul Cod al muncii, &contra ctul individual de munca este Conform art. 1% din actualul Cod al muncii, &contra ctul individual de munca este
contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salaria t se o"liga sa presteze munca contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salaria t se o"liga sa presteze munca
 pentru  pentru si si su" su" autoritatea autoritatea unui unui angaator, angaator, persoana persoana fizica fizica sau sau uridica, uridica, in in schim"ul schim"ul uneiunei
remuneratii denumite salariu'.remuneratii denumite salariu'.
*ot*otrivrivit it regreglemlemententariarilor lor acactuatuale, le, concontratractuctul l indindiviividuadual l de de munmunca ca esteste e intinteleelegergereaea
incheiata in scris, prin care o parte – salariatul – se o"liga l a prestarea in timp a unei munci in incheiata in scris, prin care o parte – salariatul – se o"liga l a prestarea in timp a unei munci in
folosul si in su"ordinea celeilalte parti – angaat orul – care ii asigura, la randul sau, plata folosul si in su"ordinea celeilalte parti – angaat orul – care ii asigura, la randul sau, plata
salariului si conditii adecvate de muncasalariului si conditii adecvate de munca +1+1..
Contractul individual de munca, odata incheiat, dec lanseaza si face aplica"ile atat Contractul individual de munca, odata incheiat, dec lanseaza si face aplica"ile atat
 prevederile legale  prevederile legale cat cat si si pe cele pe cele ale contractului ale contractului colectiv de colectiv de munca. *rin munca. *rin definitie, definitie, contractulcontractul
individual de munca este o institutie uridica si deci, el se inche ie, se eecuta si inceteaza in individual de munca este o institutie uridica si deci, el se inche ie, se eecuta si inceteaza in
conformitate cu legea. cest contract continua sa fie supus unor regul i o"ligatorii in ceea ce conformitate cu legea. cest contract continua sa fie supus unor regul i o"ligatorii in ceea ce
 priveste  priveste incheierea, incheierea, continutul, continutul, forma forma si si eecutarea eecutarea sa. sa. /e /e poate poate discuta discuta in in acest acest sens sens dede
susu"or"ordondonarearea a cocontrantractuctului lui indindiviividuadual l de de munmunca ca fatfata a de de leglege. e. ceaceasta sta su"su"ordordonaonare re eraera
eprimata si in art. 0 al Legii nr. 119$%eprimata si in art. 0 al Legii nr. 119$% +2+2, potrivit caruia contractul concretiza in masura, potrivit caruia contractul concretiza in masura
nenecescesara ara dredreptupturile rile si si o"lo"ligaigatiitiile le preprevazvazute ute de de leglege. e. /al/alariariatuatul l are are dredreptuptul l la la asiasigurgurareareaa
sta"ilitatii in munca, protectia mucii, concediu de odihna etc. oate drepturile salariatilor, sta"ilitatii in munca, protectia mucii, concediu de odihna etc. oate drepturile salariatilor,
 precum  precum si si raspunderea partilor raspunderea partilor isi isi afla afla reglementarea in reglementarea in lege lege si, si, in in acest acest scop, scop, contractul contractul dede
munca nu poate inceta si nu poate fi modificat decat in cazurile pre vazute de lege. munca nu poate inceta si nu poate fi modificat decat in cazurile pre vazute de lege.
3repturile si o"ligatiile su"iectelor raportului uridic de munca, pr evazute in normele 3repturile si o"ligatiile su"iectelor raportului uridic de munca, pr evazute in normele
a"stracte ale legii, devin aplica"ile numai atunci cand cele doua pa rti sta"ilesc, prin acordul a"stracte ale legii, devin aplica"ile numai atunci cand cele doua pa rti sta"ilesc, prin acordul
lor de vointa, raportul uridic. 4ezulta de aici ca o parte din clauzele contractului cuprind, lor de vointa, raportul uridic. 4ezulta de aici ca o parte din clauzele contractului cuprind,

epres sau implicit, prevederile legii, aceasta fii nd parte legala a contractului. 5n conditiile
negocierii salariului, a duratei concediului de odi hna, a conditiilor de munca etc. pentru o
mare parte a personalului, rolul acestei parti leg ale s-a diminuat in favoarea partii
conventionale.
Cu respectarea cadrului legal, elementele esentiale ale contractului de munca se
sta"ilesc de parti si o data sta"ilite nu mai pot f i modificate decat tot prin acordul lor si in
conditiile prevazute de lege.
sa cum am spus, pe langa prevederile legale, inche ierea contractului individual de
munca face aplica"ile prevederile contractului colectiv de munca. /pre deose"ire de
contractul individual de munca, cel colectiv constituie izvor al raport urilor uridice de munca.
6l are insa valoare normativa, fiind izvor de drept. *revederile l ui se includ in partea legala a
contractului individual de munca.
Cont racte le indiv idual de munc a concretize aza, in masu ra necesara, drepturile si
o"ligatiile partilor prevazute nu numai in lege ci si in contractul colectiv. 7erespectarea
o"ligatiilor asumate prin contractul colectiv reprezinta o incalcar e a atri"utiilor de serviciu,
deci a contractului individual de munca, atragand, dupa caz, raspunderea di sciplinara, civil-
contractuala si penala.
*otrivit art. ) din Legea 1819912, contractul individual de munca nu poate sa prevada
clauze contrare fie contractului colectiv, fie legii.
3in cele prezentate mai sus, putem concluziona ca a plicarea prevederilor legale
 privind raportul uridic de munca, ale contractulu i colectiv de munca, este posi"ila numai prin
incheierea vala"ila si eecutarea contractului individual de munca, a cesta constituind cel mai
important instrument uridic pentru eercitarea dre pturilor social-economice prevazute in
Constitutia 4omaniei.
1.1.2 Reglementare a contractului individual de munca
Contractul individual de munca reprezinta izvorul raporturilor  uridice de munca.
*entru prima data contractul individual de munca a fost reglementat autonom prin
Legea contractelor de munca din 1929. stfel, confo rm art. 8$ din aceasta lege, contractul
individual de munca este reglementat ca fiind &acea conventiune prin care una din parti
denumita salariat se o"liga sa presteze munca sau serviciile sale pentru un timp determinat sau
 pentru o lucrare determinata, unei alte parti denumite patron, care la randul sau se o"liga sa
remunereze pe cel dintai'. 7oua reglementare incadreaza contract ul individual de munca atat
in sfera locatiunii de servicii (salariatul punand la dispozitia pa tronului munca sa pentru care
este remunerat! cat si in sfera locatiunii de lucra ri in care lucratorul se invoieste sa faca o
lucrare determinata, plata urmand a se face in raport cu lucrarea efectuata.
La  iunie 19)% a fost adoptat primul Cod al muncii (Legea nr. 819)%! care reprezenta
o lege al carei continut constituia un drept general al muncii, contra ctul individual de munca
facand o"iectul principal de reglementare. *otrivit acestui cod, pe fondul diminuarii treptate a
semnificatiei dreptului pu"lic, functionarul pu"lic era a"ordat ca un s alariat, statutul sau fiind
eclusiv un statut de drept al muncii.

/-a promovat astfel teza unicitatii izvorului raportului uridic de munca, potrivit careia
contractul individual de munca reprezinta unicul te mei al raporturilor uridice de munca,
actul de numire sau de alegere reprezentand doar co nditii special necesare la incheierea
anumitor raporturi uridice de munca.
Contractul individual de munca va face o"iect princ ipal de reglementare si pentru
Codul muncii din 19$2, cu modificarile ulterioare, in vigoare pana in anul 2%%8, cand are loc
adoptarea unui no u Cod al muncii (Legea nr. )12 # ianuarie 2%%8!, comple tat si modificat de
Legea nr a. #%2%11.
ceasta noua reglementare a relatiilor de munca se impune pe fondul evolutiei
rapide a economiei de piata , a alinierii la standardele internationa le de munca si a neces itatii
reconsiderarii anumitor aspecte privind raporturile uridice dintre a ngaati in sensul asigurarii
unei protectii multilaterale a angaatilor .
1.1.3 Elementele contractului individual de munca
*otrivit art. 1 din Legea nr. 18%19998, incadrarea in munca a unei persoane se
realizeaza prin incheierea unui contract individual de munca intre o pe rsoana care presteaza
munca si o persoana fizica sau uridica in "enefici ul careia este prestata munca, denumita
angaator.
3in aceasta definitie, precum si din definitia data de art. 1% din Codul muncii +8, se
desprind elementele caracteristice ale contractului individual de munca si anume: prestarea
muncii, salariul, su"ordonarea salariatului fata de patron si elementul temporal, care este
evident, avand in vedere ca acest contract se incheie pe o anumita dur ata (nedeterminata sau
determinata! de timp.
 7u putem vor"i de un c ontract individual de munca fara prestare a unei anumite munc i
in cursul unei perioade de timp, intr-un numar de o re pe zi conform programului de lucru
sta"ilit de angaator. unca prestata poate fi fizica, intelectuala sau artistica. cest element nu
este insa suficient el singur pentru identificarea unui contract individual de munca deoarece si
cei care eercita profesii li"erale (avocati, medici, farm acisti! presteaza munca in "eneficiul
altora. 6ste important sa se sta"ileasca cine supor ta riscurile si sarcina activitatii. 3aca
 persoana care presteaza munca suporta si riscurile respectivei activitati, atunci persoana nu
este salariat, ci lucrator independent. Contrar, daca persoana fi zica isi eercita activitatea in
 profitul unei alte persoane care isi asuma si riscurile activitatii prestate, atunci conventia lor 
este suscepti"ila a fi calificata drept contract de munca.
/alariul constituie un element esential al contract ului de munca, rezultand dintr-o
trasatura principala a contractului de munca – aceea de a fi un cont ract cu titlu oneros. *lata
salariului in mod independent nu este insa suficien ta pentru a putea califica un contract
individual de munca, eistand si alte contracte car e comporta prestarea unei munci si plata
acesteia, cum ar fi contractul de administrare sau contractul de mandat comercial.
4elatia de su"ordonare eistenta intre salariat si patron se caracterizeaza prin prestarea
muncii su" autoritatea patronului care are puterea de a da ordine si directive, de a controla
indeplinirea sarcinilor de serviciu si de a sanctiona a"aterile di sciplinare. 3in acest punct de
vedere, putem spune ca salariatul este su"ordonat uridic patronului. o todata, salariatul se
afla intr-o relatie de su"ordonare economica fata d e angaator care, in considerarea muncii

prestate ii asigura plata succesiva a salariului, ceea ce inseamna ca ii asigura sursele de
eistenta.
6lementul temporal reiese din prestarea muncii in mod succesiv , de regula zilnic, in
cadrul unui anumit program de lucru sta"ilit de ang aator. Contractul individual de munca
 presupune de sfasurarea unei activitati pe o durata n edeterminata sau determinata de timp.
1.1.4 Trasaturile contractului individual de munca
Contractul de munca este caracterizat prin anumite trasaturi care il
apropie, dar in acelasi timp, il individualizeaza fata de alte contacte.
5n raport cu regimul general al contractelor civile, trasaturile caracteristice ale acestui
contract pot fi rezumate astfel: +#
– este un act uridic "ilateral, guvernat de principiul li"ertatii de vointa. Contractul de
munca poate fi va zut ca fiind o manifestare de v ointa a doua persoa ne in scopul sta"ilirii de
drepturi si o"ligatii reciproce si corelative care alcatuiesc continutul unui raport uridic de
munc a. 6l are numa i doua parti: salariatul (angaat ul!, respe vtiv patronul (angaato rul!.
ceasta trasatura deose"este contractul individual de munca de contractele civile si
comerciale care pot avea o pluralitate de creditori si de"itori, precum si de contractul colectiv
de munca in care una din parti este o colectivitate de salariati, iar cealalta uneori, este o
colectivitate de patroni. +)
-este numit, adica reglementat ca atare prin normele dreptului muncii.
-este un contract consensual, in sensul ca se inchei e si eista prin simplul acord de
vointa al partilor, manifestare lor de vointa fiind suficienta pentru incheierea vala"ila a
contractului. ;orma scrisa ceruta de lege are numai valoare ad pro"ationem nu si ad
validitatem.
-este un contract sinalagmatic, deoarece da nastere la o"ligatii reciproce intre partile
sale. Cu alte cuvinte, partile se o"liga reciproc u na fata de cealalta: salariatul se o"liga sa
 presteze o anumita munca, iar patronul sa remunereze aceasta munca. sadar , eecutarea
o"ligatiei uneia din parti, reprezinta cauza o"ligatiei celeilalte.
-este un contract oneros si comutativ. Contractul de munca este un contr act oneros,
deoarece fiecare parte urmareste sa-si procure un avanta. *artile realizeaza reciproc o
contraprestatie in schim"ul aceleia pe care s-au o"ligat sa o ef ectueze in favoarea celeilalte.
otodata, el este un contract comutativ pentru ca a m"ele prestatii principale – munca si
salariul – sunt cunosc ute inca de la incheier ea contractu lui (a" initio ! si eecuta rea lor nu
depinde de un eveniment incert.
-este un contract intuitu personae. Contractul de mu nca are un caracter personal,
6roarea asupra persoanei constituie un viciu de con simtamant care duce la anula"ilitatea
contractului. stfel, salariatul nu-si poate eecuta o"ligatiile din contract prin intermediul sau
cu autorul altor persoane. 3e asemenea, nu este po si"ila transmiterea contractului prin
mostenire. Caracterul personal priveste si cealalta parte a contractului de munca – angaatorul,

in sensul ca si salariatul incheie contractul cu o anumita unitate , care are un anumit profil de
activitate, luand in considerare specificul unitatii respective, conditiile de sta"ilitate in f unctie,
conditiile si perspectivele de promovare, o"tinerea unui salariu cat mai avantaos, climatul
 psihologic si s ocial in care isi des fasoara munca e tc.
-este un contract cu executare succesiva. Prestatiile pe care le presupu ne
contractul individual de munca pot  realizate numa i in timp, ci nu uno
ictu. Prin incheierea contractului de munca, salariatul se angajeaza la
prestarea unei munci in schimbul careia sa obtina u n salariu permanent,
platit la anumi te intervale de timp. Patr onul angajeaza un salar iat pentru
ca acesta, succesiv, sa presteze o anumita munca de care el sa
benecieze intr-o perioada de timp. Astfel, in cazu l neexecutarii sau al
executarii necorespunzatoare de catre o parte, a ob ligatiei ce ii revine,
sanctiunea va  rezilierea care are ca efect desfacerea contract ului numai
pentru viitor, si nu rezolutiunea, care desinteaza contractul cu efect
retroactiv. Exceptional, contractul de munca poate  af ectat de un termen
extinctiv si anum e atunc i cand legea permite incheier ea contr actul ui de
munca pe o durata determinata, cat si de un termen suspensiv, dar cert,
cum este cazul contractului incheiat la o data anterioara inceperii efectelor
sale +0. El nu poate  afectat de un termen susp ensiv incert deoa rece
obligatia asumata de salariat este o obligatie de mijloace sa u de diligenta.
n ce priveste imposibilitatea afectarii contractului de mu nca de o conditie
suspensiva sau rezolutorie, este cunoscut ca acest contract este, in
principiu, un contract neafectat de modalitati. El nu poate  incheiat sub
cond itie suspensi va pentr u ca nu se poate conce pe ca nasterea efect elor
sale sa e in functie de un eveniment viitor si inc ert. !u poate  afectat
nici de o conditie rezolutorie caci, contrar, s-ar eluda prevederile legislatiei
muncii care stabilesc limitativ temeiurile si conditiile inc etarii sale.
-contractul de munca implica obligatia de "a face#. Atat prestarea
muncii cat si plata ei constituie obligatii "de a face# si trebuie executate in
natura. $bligatia "de a munci # a salar iatulu i nu se poate pres chimb a in
dezdaunari si nici patronul nu o poate realiza, in caz de neexecutare, prin
altcineva pe cheltuiala salariatului sau.
1.2Încetare a contractului individual de munca
1.2.1 Aspecte generale privind incetarea contractului individual de
munca
%egislatia muncii, doctrina si jurisprudenta utilizeaza t ermeni diferiti pentru
a desemna modalitatile prin care are loc stingerea unui raport juridic de
munca.
stfel, legiuitorul roman, in capitolul < din Codul muncii +$ foloseste notiunea de
incetare a contractlui de munca, notiune care desem neaza pe de o parte sfarsitul legal al
contractului de munca, indiferent de temeiurile si modalitatile in care se pune capat raportului
 uridic de munca, iar, pe de alta parte, in sens restrans, aceasta notiune are un continut
deose"it, in functie de temeiul stingerii raportului uridic de munca. stfel, spre eemplu, in
cazul decesului persoanei angaate sau in cazul sta "ilirii disparitiei persoanei incadrate in

munca, utilizarea termenului de &incetare' este oportuna, deoarece nu vom putea utiliza nici
o alta notiune pentru a de semna ace ste situatii. +
ermenul de “desfacere ' a contractului individual de munca este folosit p entru a
evidentia cazurile in care acest contract inceteaza pe parcursul eecutarii lui, din initiativa
unitatii.
Legea nr. )82%%8, cu modificarile si completarile ulterioare, utilizeaza notiunea
deconcediere, desemnand incetarea contractului individual de munca din initiativa
angaatorului si care poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru
motive care nu tin de persoana acestuia.
5n afara acestor notiuni utilizate pentru desemnarea modalitatilor de incetare a
raporturilor uridice de munca, notiunea adecvata este cea de “denuntare '. 5n anumite cazuri,
 pentru a dese mna aceasta s ituatie este folosit si te rmenul de “demisie”.
 7otiunea de“desfiintare” din punct de vedere terminologic nu este specifica
dreptului muncii.  utiliza acest concept pentru a pune in evidenta modal itatile de incetare a
raporturilor uridice de munca inseamna a neglia cele doua operatiuni prin care se realizeaza
desfiintarea unui act uridic: rezolutiunea si rezilierea, inst itutii care sunt specifice dreptului
civil si care sunt guvernate de regimuri uridice proprii.
*otrivit art. 29) din Codul muncii, &dispozitiile p rezentului cod se intregesc cu
celelalte dispozitii ale legislatiei muncii si, in masura in care nu sunt incompati"ile cu
specificul raporturilor de munca, ci dispozitiile legislatiei civile'.
Prin urmare, notiunea de "desintare# poate  utilizata in materia
raporturilor juridice de munca numai in masura in care in legislatia muncii
nu sunt cuprinse norme care sa reglementeze acest a spect si doar daca
exista compatibilitate cu specicul raporturilor de munca .
 7otiunea de & reziliere ' evidentiaza situatia incetarii contractului individual de munca
 pe parcursul e ecutarii lui prin acordul de vointa al partilor .
ermenul de “nulitate ' este folosit in acceptiunea sa din dreptul comun, ca fiind acea
sanctiune care intervine in momentul in care la incheierea contrac tului de munca nu s-a tinut
seama de unele dispozitii legale.
3e aceea, in literatura de specialitate se sustine ca nuli tatea si incetarea contractului
individual de munca sunt doua institutii uridice distincte. 7ulitatea se eamineaza in legatura
cu incheierea contractului de munca, cu conditiile prevazute de lege pentru validitatea
acestuia, ca act uridic generator al raporturilor uridice de munca, in timp ce, incetarea nu
 pune in discutie constituirea contractului ci cauzele posterioare infiintarii lui. 3e altfel,
nulitatea nu produce mereu desfiintarea contractulu i de munca, spre deose"ire de incetare,
care produce intotdeauna incetarea acestuia +9.
 7u se poate utiliza termenul de &revocare' a contractului de munca, intrucat acesta
desemneaza o manifestare unilaterala de vointa facu ta cu scopul de a pune capat unui
contract inaintea inceperii eecutarii lui, spre deose"ire de desfacere sau incetare, care
intervin pe parcursul eecutarii lui +1%.

5n ce ne priveste, consideram ca, cu toate ca legislatia muncii utilizeaza termenul de
&incetare' a contractului individual de munca, ar putea fi utilizat a in aceeasi masura notiunea
de &desfacere' a contractului de munca.
ctualul Cod al muncii utilizeaza notiunea de concediere ca forma de incetare a
contractului individual de munca din initiativa angaatorului.
Codul muncii din &''( +11 mentine in mare parte cauzele de incetare a
contractului individual de munca prevazute in regle mentarea anterioara,
instituind si alte cauze care deter mina incetarea de dr ept a contractului,
ca urmare a acordului partilor ori ca urmare a voin tei unilaterale a uneia
dintre parti in conditii limitativ prevazute de lege.
4eglementarea unui nou cod al muncii a fost determi nata de continua dezvoltare a
vietii social-economice, de evolutia proceselor eco nomice si a economiei de piata, care au
impus necesitatea reglementarii unor aspecte noi, s i ne referim la contractul individual de
munca cu timp partial, munca la domiciliu, munca prin agent de munca temporara.
=nstituirea si reglemen tarea cond itiilor de fond, de forma si de procedura prec um si
sta"ilirea legala a modalitatilor de desfacere a contractului individual de munca constituie o
garantie a respectarii principiilor li"ertatii muncii si sta"ilitatii in munca a salariatului.
Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salar iatului si motive care nu
tin de persoana salariatului.
1.2.2 Principiile care stau la a!a incetarii contractulu i individual de
munca
Principiile care stau la baza reglementarii institu tiei incetarii contractului
individual de munca sunt)
1) Libertatea muncii 
Este un principiu care guverneaza atat nasterea rap orturilor juridice de
munca cat si stingerea acestora.
3reptul la munca fiind neingradit (potrivit Constit utiei 4omaniei si documentelor 
internationale!, fiecare persoana are posi"ilitatea si dreptul de a-si alege profesiunea si locul
de munca potrivit aptitudinilor si pregatirii profesionale, dar, in ac elasi timp, are si dreptul de
a hotari incetarea raportului uridic de munca resp ectiv. *rin urmare, li"ertatea muncii se
manifesta prin caracterul contractual al tuturor formelor raportul ui uridic de munca, ea fiind
asigurata in acelasi timp si prin reglementarea desfacerii contractului individual de munca din
initiativa salariatului, situatie in care, spre deose"ire de c oncediere, salariatul nu este supus
nici unei alte limitari sau conditionari, cu eceptia preavizului +12.
2) Principiul bunei cr edinte
Art.* din noul Cod al muncii reglem enteaza principiul bunei credinte.
Acceptata prin deductie in dreptul civil,buna credi ntase impunea si
anterior ca un principiu in domeniul raporturilor j uridice de munca. +una

credinta se prezuma. $pusul ei il constituie reaua credinta. Acolo unde
inceteaza buna credinta se patrunde in zona relei credinte, ca o
consecinta, dupa caz, a dolului, violentei, fraudei la l ege sau a abuzului de
drept.
rt. alin.1 asociaza "unei credinte si consensualitatea, formuland in
consecinta principiul consensua litatii si al "unei credinte.
3) Stabilitatea in munca
Consfintind li"ertatea muncii, legea prevede sta"ilitatea in munca printre
garantiile infaptuirii drep tului la munca.
stfel, art. 12 alin. 1 din Codul muncii sta"ileste ca: contractul individual de munca
se incheie pe durata nedeterminata. otodata, Codul muncii reglementeaza cazurile si
conditiile de incetare ale contractului individual de munca, precum si conditiile in care poate
avea loc modificarea contractului de munca.
*rin urmare aceste prevederi legal e se constituie ca o reala garant ie a continuita tii,
 permanentei si sta "ilitatii in munca.
4)Caracterul imperativ al dispozitiilor legale care reglementeaza incetarea
contractului individual de munca
Acest caracter imperativ rezulta din faptul prevede rii exprese in Codul
muncii a cazurilor de incetare si modicare a contr actului individual de
munca.
Conventia partilor sau orice alte acte unilaterale ale partilor raportului uridic de
munc a, care nu sunt conform e prevederi lor legale nu vor produce efect e urid ice, deoare ce
drepturile persoanelor incadrate in munca nu pot face o"iectul unei tranz actii, renuntari sau
limitari, ele fiind aparate de stat impotriva oricaror incalcari, a manifestarilor de su"iectivism,
a"uz sau ar"itrariu.
1.2.3 Ca!uri de incetare a contractului individual de munca
tabilirea prin lege a motivelor de incetare a cont ractului individual de
munca si imposibilitatea angajatorului de a determi na in mod subiectiv
aceste motive reprezinta o garantie a stabilitatii si cont inuitatii in munca
Art.  din Codul muncii reprezinta sediul materiei in ce priveste
desfacerea contractului individual de munca. Acest text legal prevede ca
exista trei forme prin care poate inceta contractul indivi dual de munca, si
anume) ca urmare a acordului partilor la data conve nita de acestea ca
urmare as vointei unilaterale a uneia dintre parti in cazurile si in
conditiile limitativ prevazute de leg e.
 Încetarea de drept

Art. / din prezenta lege +18 enumera cazurile in care contractul individual
de munca inceteaza de drept)
a0la data decesului salariat ului sau al anga jatorului perso ana zica ,
precum si in cazul dizolvarii angajatorului persoan a juridica, de la
data la care angajatorul si-a incetat existenta conform l egii
b0la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti d e declarare
a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului sau a
angajatorului persoana zica
c0ca urmare a dizolvarii angajatorului persoana juridica , de la data la
care persoana juridica isi inceteaza existenta
d0la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varst a standard si a
stagiului minim de cotizare pentru pensionare la data com unicarii
deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate, pensiei anti cipate
partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu
reducerea varstei standard de pensionare )
e0ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractul ui de munca
f0ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in fun ctia ocupata de
salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive
neintemeiate
g0ca urmare a condamnarii penale, cu executarea pedepsei la loc ul
de munca
h0de la data retragerii de catre autoritatile compete nte a avizelor,
autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitar ea profesiilor
i0ca urmare a interzicerii unei profesii sau a unei f unctii ca masura
de siguranta ari pedeapsa complementara
 j0la data expirarii termenului contractului individual de munca
incheiat pe durata determinata
10retragerea acordului partilor sau al reprezentantilor legal i, in cazul
salariatilor cu varsta cuprinsa intre 2-2/ ani.
Codul muncii reglementeaza aceasta forma a incetarii contractului
individual de munca, spre deosebire de Codul muncii anterior care nu
prevedea aceasta forma 3 incetarea de drept a contractului d e munca -, ci
prevedea incetarea contractului la expirarea termenului pentr u care fusese
incheiat. Aceasta cauza este prevazuta actual ca u cauza a incetarii de
drept a contractului de munca. 4ot ca ind cauze al e incetarii de drept a
contractului de munca sunt precizate si) dizolvarea unitatii, pensionarea
pentru limita de varsta ori pentru invaliditate, interzic erea exercitarii unei

profesii sau functii si care, in reglementarea anterioara, co nstituiau cauze
de desfacere a contractului individual de munca din initiativa
angajatorului.
Încetarea contractului individual de munca prin acordul
partilor
Aceasta cauza de incetare a contractului individual de munca este
reglementata de art.  lit. b din Codul muncii si are la baza principiul
consacrat de art. 5/& Cod civil, potrivit caruia conv entia poate  revocata
mutuus dissensus.
Actul prin care partile pun capat raportului juridi c de munca trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii)
-consimtamantul trebuie sa provina de la partile intre care s-a
incheiat contractul
-consimtamantul sa nu e afectat de vicii
-sa e dat cu intentia d ea produce efecte juridice
-sa e explicit si precis.
ncetarea contractului individual de munca prin acordu l partilor este
marcata de regulile generale ale dreptului civil privind incheierea
contractelor intre prezenti sau absenti.
Acordul partilor la incheierea contractului de munca ar e un caracter
consensual cerinta redactarii unui inscris avand d oar valoare probatorie
6ad probationem0.
Demisia
Acest caz de incetare a contractului individual de munca este
reglementat de art. 75 din Codul muncii. Aceasta modalita te de incetare a
raporturilor juridice de munca da expresie principiului libertatii muncii.
Asa cum am aratat intr-o sectiune anterioara, aceasta mod alitate de
incetare a raporturilor de munca, poarta denumirea de demisie.
Pana la intrarea in vigoare a noului Cod al muncii acest termen era
folosit doar in cazul function arilor publi ci, in ceea ce prive ste raporturile
lor de serviciu. Codul muncii actual utilizeaza termenul de demisie pentru
toate categoriile de salariati care incheie un contract ind ividual de munca
cu unitatea la care se incadreaza in munca.
8reptul salariatului de a denunta unilateral contractul de munca este
limitat de regulile care sanctioneaza abuzul de drept. Astfel , art. 75 alin. 9
din Codul muncii prevede ca termenul de preaviz este cel convenit de parti

in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in
contractele colective de munca aplicabile si nu poate  mai mare de &' de
zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, r espectiv mai mare
de 9 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de
conducere .Prin contractul colectiv de munca unic la nivel nat ional,se pot
stabili si alte termene de preaviz. Aceste termene au drept scop asigurarea
de catre unitate a inlocuirii celui in cauza si asigurarea continuitatii muncii.
8enuntarea contractului individual de munca are un caracter
irevocabil, iar salariatul nu mai poate reveni asupra deciziei din
momentul in care unitatea a fost incunostiintata. :etract area este posibila
doar cu acordul expres sau tacit al unitatii. 8enuntarea contractului
individual de munca de catre salariat poate da nast ere la con;icte de
drepturi, iar salariatul se poate adr esa instantei, solicitand anularea
demisiei pentru vicii de consimtamant.
Concedierea
Concedierea este modalitatea de incetare a contract ului individual
de munca reglementata de art.* din Codul muncii, i n virtutea garantarii
dreptului constitution al la munca si stabilitatii in munca.
Asa cum am precizat, motivele desfacerii contractul ui individual de
munca se clasica in motive care tin de persoana sa lariatului si motiva
care nu tin de persoana salariatului, deosebire car e prezinta interes sub
aspectul incidentei unora din dispozitiile Codului muncii 6art. /2 si art. 50
sau a altor acte normative speciale 6spre exemplu $rdonant a de urgenta a
<uvernului nr. 5*=25550.
Cazurile de desfacere a contractului individual de munca din
initiativa angajatorului reglementate de lege sunt)
-in cazul in care salariatul a savarsit o abatere gr ava sau abateri
repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite
prin contractul individual de munca, contractul col ectiv de munca
aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplina ra
-in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o p erioada
mai mare de /' de zile, in conditiile Codului de Procedura Penala
-in cazul in care, prin decizie a organelor competente de exp ertiza
medicala, se constata inaptitudinea zica si=sau psihica a
salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca
atributiile corespunzatoar e locului de munca ocupat
-in cazul in care salariatul nu corespunde profesion al locului de
munca in care este incadrat

-in cazul desintarii locului de munca ocupat de salariat ca urmare a
dicultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a
reorganizarii activitatii.
8esfacerea contractului individual de munca pentru situatiile
enuntate mai sus reprezinta o facultate pentru unit ate si poate  luata
indiferent de durata determinata sau nedeterminata a contractului
individual de munca al celui in cauza.
Codul muncii din &''(, cu modicarile si completari le ulterioare,
reglementeaza pentru prima data alaturi de concedie rea individuala si
concedierea colectiva +1#, cuprinzand dispozitii cu privire la notiunea de
concediere colectiva, obligatiile ce-i revin angajatorului in cazul efectuarii
unor astfel de concedieri. 8ispozitiile Codului muncii referitoare la
concedierile colective se completeaza cu prevederile $rdonantei de
urgenta a <uvernului nr. 5*=2555 cu modicarile ult erioare.
+1 >on 4raian tefanescu , Tratat elementar de drept al muncii , Editura %uminalex, +ucuresti, &''9,
p. 2'7
+2Abrogata prin intrarea in vigoare a %egii nr.(=&''(, modicata si completata prin %egea
nr.9'=&'22
&Abrogata prin intrarea in vigoare a %egii nr.2('=25 5/
(Abrogata prin $rdonanta de urgenta a <uvernului nr.&(=&''(
+8Legea nr. )82%% 8 Codul muncii (pu"lica ta in onit orul >ficial nr. $2 din ) fe"rua rie 2%%8! modifica ta si
completata prin Legea #%2%11 (pu"licata in onitorul >ficial, partea = , nr 22) din 81 martie 2%11!
+# >on 4raian tefanescu , op. Cit. , p. 2&*
+) anda <himpu, Alexandru 4iclea, 8reptul muncii, Editi a a >?-a, Editura All +ec1, +ucuresti, &''7,
p.29'
+0 Contractul se incheie, de pilda, la &' ianuarie cu efect d e la 2 februarie, data la care se stie cu
siguranta ca postul se ininteaza sau devine vacant
+$%egea nr. (=&''( Codul muncii 6publicata in @onitorul $cial nr. 7& din  februarie
&''(0 modicata si completata prin %egea 9'=&'22 6publi cata in @onitorul $cial, partea >, nr &&
din (2 martie &'220
+ 8umitru @acovei , Încetarea contractului individual de munca , Editura unimea, >asi, 25*2, p.2/
+9 @ona %isa +elu @agdo, Con;ictele colective si indi viduale de munca, Editura All +ec1, &''2,
p.2&5
+1% @arioara 4ichindelean, ncetarea contractului individu al de munca, Editura %umina %ex, &''*,.
p.22

+11%egea nr. (=&''( Codul muncii 6publicata in @onitorul $cial nr. 7& din  februarie
&''(0 modicata si completata prin %egea 9'=&'22 6publi cata in @onitorul $cial, partea >, nr &&
din (2 martie &'220
+12 anda <himpu, Al. 4iclea, op.cit. p. 99
+18%egea nr. (=&''( Codul muncii 6publicata in @onitorul $cial nr. 7& din  februarie
&''(0 modicata si completata prin %egea 9'=&'22 6publi cata in @onitorul $cial, partea >, nr &&
din (2 martie &'220
+1# Art. /* din Codul muncii si urmatoarele