Dobrogea cuprinde un număr mare de ecosisteme foarte variate: ecosisteme terestre de stepă, silvostepă, păduri și ecosisteme marine și lacustre în… [308646]

CAPITOLUL 1

VEGETAȚIA DOBROGEI

Dobrogea cuprinde un număr mare de ecosisteme foarte variate: [anonimizat], [anonimizat]-geografice ale regiunii. Astfel, [anonimizat], balcanice, multe fiind endemice. [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], cu limita superioară de 5-100 m altitudine, este caracterizată printr-o [anonimizat].

In continuare vom face o prezentare a vegetației spontane prezentă în cele mai representative rezervații naturale din Dobrogea.

1. Rezervația Fântânița Murfatlar

Pusă sub ocrotire în anul 1932, rezervația este situată la 1 [anonimizat] a [anonimizat] o suprafață de 70 ha, fiind inclusă în pădurea Murfatlar, a cărei suprafață este de 641 ha (Fig. 1).

Începând cu anul 1962, [anonimizat]: usturoiul, [anonimizat], [anonimizat], precum și specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, [anonimizat], ricinul, etc.

Numeroasele specii floristice și valoarea peisagistică a zonei fac din această rezervație un important punct de atracție pentru turiști (Bercu, 2011). Vegetația este reprezentată prin arbori: [anonimizat], cărpinița. [anonimizat]: usturoiul, [anonimizat], [anonimizat], precum și specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, [anonimizat], ricinul, [anonimizat], [anonimizat]. (Fig. 1-7, A, B; 8; 9; 10, A, B) (Bavaru și colab., 2007; Prodan, 1934)

Stejarul pufos (Quercus pubescens Willd.) (Fig. 2, A, B)

Fig. 2. Stejarul pufos (Quercus pubescens): arhitectura plantei (A). Frunze și fructe (B) (A- Web 2; B- Web 3).

Cărpiniță (Carpinus orientalis Mill.) (Fig. 3, A, B)

Fig. 3. Cărpiniță (A, B) (foto Martin B. Withers (Web 4; Web 5).

Vișin turcesc (Prunus mahaleb L.) (Fig. 4, A, B)

Fig. 4. Vișin turcesc (Prunus mahaleb L.) (A- Web 6; B- Web 7).

Scumpie (Cotinus coggigria Scop.) (Fig. 5, A, B)

Fig. 5. Scumpia (Cotinus-coggygria) (A- Web- 8; B- Web 9).

Ruscuță (Adonis flammea Jack.) (A). Sparanghel sălbatic (Asparagus verticillatus L.) (Fig. 6, A, B)

Fig. 6. Ruscuță (Adonis flammea Jack.) (A). Sparanghel sălbatic (Asparagus verticillatus) (B) (A- Web 10; B- Web 11).

Floare mare de paște sau sisinelul (Pulsatilla grandis Webder.) și stânjenel pestriț (Iris variegata L.) (Fig. 7, A, B)

Fig. 7. Floare mare de paște (Pulsatilla grandis) (A). Stânjenel pestriț (Iris variegata) (B) (A- Web 12; B- Web 13).

Colilie (Stipa ucrainica Smirn.) (Fig. 8)

Iasomie (Jasminus fruticans L.) (Fig. 9)

Fig. 9. Iasomie sălbatică (Jasminum fruticans) (Web 15).

Garofiță (Dianthus leptopetalus Willd.) (Fig. 10, A, B)

Fig. 10. Garofiță (Dianthus leptopetalus) (A- Web 16; B- Web 17).

2. [anonimizat], are o suprafață de 431 ha, aflndu-se în administrarea Ocolului Silvic Murfatlar. Este o rezervație mixtă, protejată încă din anul 1962, cu importanță națională și internațională. Acestă rezervație este compleză ce adăpostește habitate reprezentate în principal de păduri ponto-balcanice și pajiști cu o vegetație stepică adaptate unui substrat calcaros (Fig. 11, A, B).

(Bavaru și colab., 2007).

Fig. 11. Aspecte din Rezervația Naturală Hagieni (A, B) (A, B- Web 18).

In acest sens putem cita amestecul de stejari termofili, cum sunt: stejarul brumariu (Quercus. pedunculiflora), stejar pufos (Q. pubescens ) precum si alte specii lemnoase cărpiniță (Carpinus orientalis), mojdrean (Fraxinus ornus), iasomie (Jasminum fruticans), scumpie (Cotinus coggygria ), paliurul (Paliurus spina-christi) (Bavaru și colab, 2007).

Mojdrean (Fraxinus ornus L.) (Fig. 12, A-C)

Stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora ) (Fig. 13).

Fig. 13. Stejarul brumăriu (Qercus pedunculiflora) (Web 22).

Paliurul sau spinul lui Cristos (Paliurus spina-christi Mill.) (Fig. 14)

Fig. 14. Paliurul (Paliurus spina-criti) (Web 23).

Poienile stâncoase adăpostesc o floră formată din specii caracteristice pajiștilor xerofile din Dobrogea. Primele plante ce pot fi văzute în rezervație în perioada primăverii sunt Crocus chrysanthus, C. flavus (brândusă galbenă), Galathum elwesii, Scilla bifolia, Corydalis solida, Hyacinthus leucophaeus, Adonis vernalis, Iris pumila, Paeonia tenuifolia (bujorul de stepă) – specie europeană amenințată, Paeonia romanica (bujorul românesc), Asphodeline lutea. Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia L.) și bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica).

Bujorul de stepă (Paeonia-tenuifolia L.) (Fig. 15, A) și bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica) (Fig. 15, B).

Fig. 15. Bujorul de stepă (Paeonia-tenuifolia L.) (A) și bujorul românesc (Paeonia peregrina var. romanica) (B) (A- Web 24; B- Web 25).

Sulița regelui sau Ai de pădure [Asphodeline lutea (L.) Rchb.] (Fig. 16, A, B)

Fig. 16. Sulița regelui (Asphodeline lutea) (A, B) (A- Web 26; B- Web 27).

Stânjenel pitic (Iris pumila L.) (Fig. 17, A) și clopoțel dobrogean (Campanula romanica Săvul.) (Fig. 17, B)

Fig. 17. Stnjenel pitic (Iris pumila) (A). Clopoțel dobrogean (Campanula romanica) (B) (foto Corina Ardelean, MalMultVerde) (A- Web 27; B- Web 28).

Buruiana cu cinci degete (Potentilla emilii-popii Nyár.) (Fig. 18)

Fig. 18. Buruiana cu cinci degete (Potentilla emilii-popii) (foto Corina Ardelean MalMultVerde) (Web 28).

Degețelul lânos (Digitalis lanata Ehrh.) (Fig. , A) și spinul (Centaurea salonitana Vis.) (Fig. , B)

Fig. 19. Degețelul lânos (Digitais lanata) (A) și Spinul (Centaurea salonitana) (B) (A- Web 29; B- Web 30).

Garoafă [Dianthus bassarabicus (Kleopow) Klokow] (Fig. 20, A) și Aster linosyris (L.) Bernh. sin. Galatella linosyris (L.) Rchb.f. (Fig. 20, B)

Fig. 20. Garoafă (Dianthus bassarabicus) (A). Aster linosyris (B) (A- Web 31; B- Web 32).

Gipsoriță palas (Gypsophila pallasii Ikonn.) (Fig. 21, A, B)

Fig. 21. Gipsoriță palas (Gypsophila pallasii): arhitectura plantei (A). Flori (B) (A- Web 33; B- Web 34).

3. Rezervația Naturală Canaraua Fetii

Rezervația Naturală Canaraua Fetii, are aproximativ 20 km lungime începând din balta Iormac (Băneasa) și trece granița noastră, în Bulgaria, unde poartă numele de Suha Reka, fiind catalogat ca un canion stâncos. Ea a fost decretată ca arie protejată prin Decizia 31/1980 a Consiliului Popular Constanța

Valea largă a rezervației se pare că, după unii autori, ar fi fost un curs al fluviului Dunarea, care șerpuia printe formațiunile calcaroase, cu vârfuri acoperite de vegetație.

Canaraua este unică și în ce privește clima, flora și fauna, fiind considerată o zonă de graniță, între regiunea ponto-caspică și cea sub-mediteraneană (Fig. 22).

In consecință, Rezervația Naturală Canaraua Fetii prezintă specii caracteristice ambelor regiuni.

Fig. 22. Aspect din Rezervația Canaraua Fetii (Web 35).

Cercetătorii au identificat în această vale și în pădurile din împrejurimi aproximativ 1.000 de specii de plante superioare, reprezentând 27% din flora Romaniei, multe dintre ele fiind caracteristice spațiilor balcanice si mediteraneane.

Vegetația pădurilor de aici este constituită din specii termofile și rezistente la ariditate, arbori, liane și tufărișuri, ca și variate plante ierboase. Există aici întinse păduri de cer (Quercus cerris), stejar pufosi (Quercus pubescens) și stejar de Virginia (Quercus virgiliana), stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) etc. Sunt prezente numeroase specii mediterane-submediterane, printre care mai reprezentative sunt vișinul turcesc (Prunus mahaleb), mojdreanul (Fraxinus ornus), cărpinița (Carpinus orientalis), paliurul (Paliurus spina-christi), scumpia (Cotinus coggygria), ghimpele (Ruscus aculeatus), multe întâlnite și în alte rezervații ale regiunii ș.a.

Dintre plantele ierboase, în ochiurile stepice apare pe lângă stipa ucrainica apare și Stipa capillata, Sunt prezente în zonă și cele două specii de bujor prezentate anterior la alte rezervații (Paeonia tenuifolia și P. peregrina). Stâncăriile au numeroase specii rare, plante calcifile și xerofite (Bavaru și colab., 2007; Bercu, 2011).

Stejar de Virgnia (Quercus virginiana) și ngară (Stipa capillata L.) (B) (Fig. 23, A, B)

Fig. 23. Stejar de Virginia (Quercus virginiana) (A) și năgară (Stipa capillata) (B) (A- Web 36; B- Web- 37).

Gimpele pădureț (Ruscus aculeatus L.) plantă ocrotită de lege (Fig. 24)

Fig. 24. Gimpele pădureț (Ruscus aculeatus) (Web 38).

Crocus galben (Crocus flavus Weston) (Fig. 25, A) și macul de câmp (Papaver rhoeas L.) (Fig. 25, B).

Fig. 25. Crocus galben (Crocus flavus) (A), macul de câmp (Papaver rhoeas) (B) (A- Web 39; B- Web 40)

4. Cheile Dobrogei

Se află pe versantul drept al văii Casimcea, în județul Constanța, la aproximativ 45 km NV de Constanța. Sunt declarate rezervație complexă și teoretic, cățărararea este interzisă în zonă.

Începând cu localitatea Mihail Kogalniceanu, unde se găsește și aeroportul internațional, până în localitatea Casimcea, se desfășoară frumoasele Chei ale Dobrogei, cu rezervații care impresionează prin varietatea vegetației și faunei (Fig. 26, A, B).

Localitatea Târgușor adăpostește rezervația Gura Dobrogei, un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic și speologic.

Fig. 26. Aspecte din rezervația Cheile Dobrogei: ansamblu (A, B), detaliu (C), versantul drept (E) și versantul stng (F) (Web 41).

Peisajele sunt de o frumusețe rară – șanțuri naturale și chei brazdează malurile abrupte ale văii, peșteri săpate în calcar, precum „La Adam” și „Peștera Liliecilor” cu specii de plante deosebite, dar și descoperiri arheologice importante.

Rezervația este formată din calcare din perioada jurasicului, aici găsindu-se o fauna și o flora de interes deosebit. Calcarele cheilor, reprezintă niște rămășițe de atoli, ceea ce justifica forma semirotunda a peretilor. Peretii sunt orientati est/vest si nu au o înălțime mai mare de 40 m (Fig. 26, C-E).

Alături de frumusețile naturale, zona este presarată și cu numeroase urme arheologice, în special cele găsite în peșterile presarate de-a lungul Cheilor Dobrogei – resturi de unelte, vânat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona în epoca preistorică (Bercu 2012; Hagi, 2012).

Dintre speciile de plante mai des întlnite în această rezervație vom cita doar câteva mai deosebite, rare: Volnura lineată (Convolvulus lineatus), albăstrița (Centaurea napulifera Rochel.), minuarția [Minuartia viscosa (Schreb.) Schinz & Thell.], specii de coada șoricelului (Achillea clypeolata, Achillea coarctata, Achillea leptophylla), ruscuța (Adonis flammea), specii de Allium (A. flavum, A. saxatile), specii de Alyssum (A. caliacrae, A. minutum), specii de drobiță (Astragalus corniculatus, Astragalus cornutus), Celtis glabrata, altă specie de albăstrele (Centaurea gracilenta), Galanthus elwesii, specii de Gagea (Gagea bulbifera, Gagea granatelli, Gagea szovitzii), merinana (Moehringia grisebachii), cununița (Spiraea crenata) etc. (Fig. 27-30) (Făgăraș și colab, 2008;Stace, 2010).

Mierea ursului (Celtis glabrata Steven ex Planch.)

Cununiță (Spiraea crenata L.)

Fig. 28. Cununiță (Spiraea crenata L. (Web 43).

Volbură lineată (Convolvulus lineatus L.) și Centaurea napulifera Rochel. (Fig. 29, A, B)

Fig. 29. Volbură lineată (Convolvuus lineatus) (A). Centaurea napulifera Rochel. (B) (A- Web 44; B- Web 45).

Minuartia [Minuartia viscosa (Schreb.) Schinz & Thell.] (A). Alyssum caliacrae Nyár. (Fig. 30, A, B)

Fig. 30. Minuartia (Minuartia viscosa) (A). Alyssum caliacrae Nyár. (B) (A- Web 46; B- Web 47).

5. Parcul Național Munții Măcinului

Parcul Național Munții Măcinului este format din: doua zone din Podișul Dobrogei; zona centrală a Munților Măcinului și Culmea Pricopanului, județul Tulcea.

Aceste zone ce au fost declarate Parc Național în anul 2004 pentru a ocroti și conservă specii de plante, animale salbatice, pe cale de dispariție și ecosistemele acestei zone cu valoare științifică si ecologică deosebită și unică în Europa.

Parcul Național Munții Măcinului are o suprafață de 11.140,2 ha, din care 11.110,2 ha fond forestier (99,7%) și 30 ha pășuni (0,3%).

Pădurile sunt constituite majoritar din arborete de foioase de amestec, în care specia de bază este gorunul în nord și stejarul brumăriu sau stejarul pufos în sudul parcului.

Pe lângă o mare diversitate de specii de flora și faună, dintre care multe sunt rare pentru țară și pe plan mondial (Bercu, 2011).

Fig. 31. Aspect cu vegetație din Munții Măcinului (Web 48).

Fig. 32. Culmea Pricopanului iarna (Web 48).

Unele specii se afla aici la limita extremă a arealului lor mondial: milițeaua dobrogeană (Silene compacta) este la limita nordică, coada racului de stâncă (Potentilla bifurca) este la limita vestică.

Valoarea internațională este subliniată prin prezența a 6 specii incluse în Lista Roșie Europeană în categoria "vulnerabil" dintre care menționăm: clopotelul dobrogean (Campanula romanica), merinana (Moehringia grisebachi), ghiocelul cu frunze îndoite

(Galanthus plicatus), garofița pitică de stâncă (Dianthus nardiformis) (Fig. 33, A, B) (Bercu, 2011).

Clopoțel dobrogean (Campanula romanica Săvul.). Cimbrișor dobrogean (Thymus zygioides Griesb.) (Fig. 33, A, B)

Fig. 33. Clopoțel dobrogean (Campanula romanica) (A). Cimbrișor dobrogean (Thymus zygioides) (B) (A- Web 49; B- Web- 50).

Ghiocel cu frunze îndoite (Galanthus plicatus Bieb.) (Fig. 34, A, B)

Fig. 34. Ghiocel cu frunze îndoite (Galanthus plicatus Bieb.) (A) (foto Hanry Jans – www.jansalpines.com). Merinana (Moehringia grisebachii) (B) (A- Web 51; B- Web 48).

6. Rezervația Biosferei Delta Dunării

Delta Dunarii (3.446 km2), aflată în mare parte în Dobrogea și parțial în Ucraina, este cea mai mare și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO (United Nations Education, Science and Culture Organization) în 1991 ca Rezervație a Biosferei.

Suprafața sa, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe este de 5.050 km2, din care 732 km2 aparțin Ucrainei (Bavaru și colab, 2007).

Fig. 35. Aspect din deltă cu salcii (Bercu, 2011).

Fig. 36. Vegetație de mlaștină stuficolă (A). Vegetație acvatică (B) (Bercu, 2011).

Fig. 37. Aspecte din delta Dunării (Bercu, 2011).

Fig. 38. Lebede de vară în delta Dunării (Web 52).

Delta propriu-zisă are o suprafață de 2540 km2, teritoriu ce crește anual cu 40 m, datorită celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de către fluviu (Fig. 35, 37, 38).

In Deltă predomină vegetația de mlaștină stuficolă, care ocupă cca. 78% din suprafața totală. Principalele specii sunt: stuful, papura, rogozul, în amestec cu salcia pitică și numeroase alte specii. De remarcat este în pădurea Letea și liana grecească (Fig. 41, A, B). Vegetația de săraturi ocupa 6% din total (Fig. 35, 36, A, B) (Bavaru și colab., 2007). Se alătură la toate acestea și vegetația acvatică natantă și amfibie: nuferi albi, galbeni, cornaci, săgeta apei, brpscărița, peștișoara, foarfeca bălții, crinul de baltă etc. (Fig. 35, 36, 40, A, B; 42) (Bavaru și colab, 2007).

Liana grecească (Periploca graeca L.) (Fig. 39, A, B)

Fig. 39. Liana grecească (Periploca graeca): frunze și flori (A), fructe (B) (A- Web 53; B- Web 54).

● Plante amfibii

Papura lată (Typha angistifolia L.) și Stuf sau trestie [Phragmites australis (Cav.) Trin ex Steud.] (Fig. 40, A, B)

Fig. 40. Papura lată (Typha angistifolia) (A). Stuf (Phragmites australis) (B) (A- Web 55; B- Web 56).

Săgeata apei (Sagittaria sagittifolia L.) și crinul de baltă (Butomus umbellatus L.) (Fig 41, A, B)

Fig. 41. Săgeata apei (Sagittaria sagittifolia L.) și crinul de baltă (Butomus umbellatus L.) (A- Web 57; B- Web 58).

● Plante natante

Nufăr alb (Nymphaea alba) (A) și nufăr galben (Nuphar lutea) (Fig. 42, A, B)

Fig. 42. Nufăr alb (Nymphaea alba) (A). Nufăr galben (Nuphar lutea) (foto: commons.wikimedia.org) (B) (A- Web 59; B- Web 60).

Peștișoară [Salvinia natans (L) All.] și cornaci (Trapa natans L.) (Fig. , A, B)

Fig. 43. Peștișoară (Salvinia natans) – ferigă natantă (A). Cornaci (Trapa natans) (A- Web 61; B- Web 62).

BIBLIOGRAFIE

I. Partea științifică

Bavaru A., Godeanu S., Butnaru G., Bogdan A., 2007, Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii, Ed. Academiei Române, București, pp. 230, 320, 430.

Bercu R., 2011, Protejarea cadrului natural în U.E., Note de curs pentru anul II, Masterat: Educația vizuală prin studiul peisajului și figurii.

Făgăras M., Skolka M., Anastasiu P., Cogălniceanu D., Gavril Negrean G., Bănică G., Tudor M., Samoilă C., 2008, Biodiversitatea zonei costiere a Dobrogei dintre Capul Midia si Capul Kaliakra, Ed. Ex Ponto, Constanța, pp. 135, 136.

Hagi C., 2012, Fooreportaj – Cheile Dobrogei. minunea din Jurasic, România Liberă 3.09.2012.

FOTOREPORTAJ. Cheile Dobrogei – minunea din jurasic

Prodan I., 1934 Conspectul florei Dobrogei, Bul. Acad. Stud. Agron. Cluj 5: (1) 97

Stace C.A., 2010, New Flora of the British Isles (third ed.), Cambridge University Press, Cambridge, UK., pp. 454-457.

Pagini Web

Web1https://peterlengyel.wordpress.com/2012/12/26/situl-natura-2000-fantanita-murfatlar/ accesat 22.04.2018

Web2https://www.bgflora.net/families/fagaceae/quercus/quercus_pubescens/quercus_pubescens_8_en.html accesat 22.04.2018

Web3http://www.internationaloaksociety.org/content/species-spotlight-quercus-pubescens-willd accesat 22.04.2018

Web4https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Carpinus_orientalis_foliage_Bulgaria_2.jpg accesat 22.04.2018

Web5https://www.mindenpictures.com/search/preview/carpinus-orientalis-fruit-july/0_80143884.html accesat 22.04.2018

Web 6 https://en.wikipedia.org/wiki/Prunus_mahaleb accesat 22.04.2018

Web7http://canope.ac-besancon.fr/flore/Rosaceae/especes/agrandissement/loupe_prunus_mahaleb2.htm accesat 22.04.2018

Web 8 https://www.directgardening.com/492-trees/6212-purple-smoke-tree#/quantity-1 accesat 22.04.2018

Web 9 http://www.seedscape.net.au/shop/hardy-shrub/cotinus-coggygria-grace/ accesat 22.04.2018

Web 10 http://en.hortipedia.com/wiki/Adonis_flammea

Web 11 https://www.researchgate.net/figure/A-female-plant-of-Asparagus-verticillatus-with-abundant-fruits-climbing-on-shrubs-near_fig1_322211911 accesat 22.04.2018

Web 12 https://www.pexels.com/search/pulsatilla%20grandis/

Web 13 http://botanyphoto.botanicalgarden.ubc.ca/2017/10/iris-variegata/ accesat 22.04.2018

Web 14 http://dealurileagighiolului.ro/galerie-foto/vegetatie-si-flora/stipa-ucrainica-2/ accesat 23.04.2018

Web 15 https://ro.wikipedia.org/wiki/Iasomie_sălbatică accesat 22.04.2018accesat 22.04.2018

Web 16 https://kocaelibitkileri.com/wp-content/uploads/1809/07/Dianthus-leptopetalus-1-1024×939.jpg accesat 22.04.2018

Web 17 https://kocaelibitkileri.com/dianthus-leptopetalus/ accesat 22.04.2018

Web 18 http://travelica.ro/rezervatia-naturala-hagieni/

Web 19 https://www.pepinieramizil.ro/plante-foioase/arbori/frasin-ornus-fraxinus-ornus-00000401.html accesat 22.04.2018

Web 20 http://blogs.ubc.ca/lucia316/2015/10/11/4-6-fraxinus-ornus/ accesat 22.04.2018

Web21https://www.bomengids.nl/uk/soorten/Pluimes__Fraxinus_ornus__Manna_Ash.html accesat 22.04.2018

Web22http://www.colorfulnature.com/picture.jsp?lang=en_US&category=flowers&picGroupId=Quercus_Pedunculiflora-m accesat 22.04.2018

Web23https://commons.wikimedia.org/wiki/File:%E1%83%AB%E1%83%94%E1%83%AB%E1%83%95%E1%83%98_Paliurus_spina-christi_Crown_of_Thorns,_Jerusalem_Thorn.JPG accesat 22.04.2018

Web24http://snaplant.com/flowers/paeonia-tenuifolia-or-fern-leaf-peony/ accesat 22.04.2018

Web25http://www.zoonar.com/photo/paeonia-peregrina-var-romanica-fremdartige-paeonie_1041911.html accesat 22.04.2018

Web 26 https://www.grandiflora.fr/asphodeline-lutea-a9888.html accesat 22.04.2018

Web 27 https://kladia.info/blogs/index.php?blogid=11&itemid=567&itemtype=thematic accesat 22.04.2018

Web 28 https://kladia.info/blogs/index.php?blogid=11&itemid=558&itemtype=thematic accesat 22.04.2018

Web 29 https://www.first-nature.com/flowers/digitalis-lanata.php accesat 22.04.2018

Web30http://www.floraofromania.transsilvanica.net/flora%20of%20romania/centaurea/Centaurea_salonitana_Vis_.htm accesat 22.04.2018 accesat 23.04.2018

Web31http://www.floraofromania.transsilvanica.net/flora%20of%20romania/acXI%20fagaras%20marius/Copy%20(19)%20of%20species.htm accesat 23.04.2018

Web 32 https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Aster_linosyris,_side-top_view.jpg

accesat 23.04.2018

Web33http://www.floraofromania.transsilvanica.net/flora%20of%20romania/GH/gypsophila%20pallassii/cotu%20vaii%207%20aug%202006/resized/SANY0223_800x600.JPG accesat 23.04.2018

Web 34 http://www.plantarium.ru/page/image/id/196691.html accesat 23.04.2018

Web 35 https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/13/canaraua-fetii-dobrogea/ accesat 23.04.2018

Web36http://www.public.asu.edu/~camartin/plants/Plant%20html%20files/quercusvirginiana.html accesat 23.04.2018

Web37http://bonnier.flora-electronica.com/menus/139-Graminees/Stipa%20capillata%201.html accesat 23.04.2018

Web38https://www.ebay.com/itm/Ruscus-aculeatus-Butchers-broom-10-seeds-/162716189714 accesat 23.04.2018

Web 39 https://www.fluwel.com/agm-flowerbulbs/crocus-yellow-mamouth.html accesat 23.04.2018

Web 40 https://www.mydirtygardener.com/products/1-pound-red-corn-poppy-flower-seeds-papaver-rhoeas accesat 22.04.2018

Web 41 https://sites.google.com/site/romanianatura2/d/cheile-dobrogei-harta-descriere accesat 23.04.2018

Web 42 http://dealurileagighiolului.ro/galerie-foto/vegetatie-si-flora/celtis-glabrata-2/ accesat 23.04.2018

Web 43 https://www.pinterest.com/pin/441352832206475793/ accesat 23.04.2018

Web 44 https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Convolvulus_lineatus_1.JPG accesat 23.04.2018

Web45http://www.floraofromania.transsilvanica.net/floraof romania/centaurea/Centaurea_napulifera_Rochel_ssp__thirkei__Schultz__Bip___Dostal.htm accesat 23.04.2018

Web 46 http://www.biopix.com/sticky-sandwort-minuartia-viscosa_photo-47177.aspx accesat 24.04.2018

Web 47 https://www.researchgate.net/figure/Alyssum-caliacrae-Natura-2000-Site-Stanca-Tohani-Romania_fig15_295539748 accesat 23.04.2018

Web 48 https://ecomareaneagra.wordpress.com/civilizatii-pontice/romania/dobrogea/judetul-tulcea/muntii-macinului/ accesat 23.04.2018

Web 49 http://en.scoopers.com/m/11904/hellene accesat 23.04.2018

Web 50 http://dogalhayat.org/property/thymus-zygioides/ accesat 23.04.2018

Web 51 https://harryjans.smugmug.com/My-Garden/Peat-Garden/ accesat 23.04.2018

Web 52 http://carpatiatour.ro/excursie-de-doua-zile-delta-dunarii accesat 23.04.2018

Web 53 http://www.roselandhouse.co.uk/climbers/periploca%20graeca.htm accesat 19.04.2018

Web 54 http://fitoapteka.org/herbs-o/1984-periploca-graeca accesat 19.04.2018

Web 55. https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/papura-lata–typha-latifolia-si-papura-ingusta–typha-angustifolia-260.html accesat 17.04.2018

Web 56 https://bodygeek.ro/stuful-phragmites-australis-planta-medicinala accesat 24.04.2018

Web 57 https://www.pfaf.org/user/plant.aspx?latinname=Sagittaria+sagittifolia accesat 25.04.2018

Web58http://idtools.org/id/aquariumplants/Aquarium_&_Pond_Plants_of_the_World/key/Aquarium_&_Pond_Plants/Media/Html/Fact_sheets/Butomus.html accesat 25.04.2018

Web 59 http://www.4hobbygarden.com/0061/ accesat 19.04.2018

Web 60 https://www.gardenexpert.ro/flori/plante-acvatice/nufar-galben.html accesat 19.04.2018

Web 61 https://www.fishkeeper.co.uk/databank/salvinia-natans accesat 23.04.2018

Web 62 https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Trapa_natans_flower.jpg accesat 24.04.2018

II. Partea artistică

Fig. 42. Liana grecească (Periploca graeca L.). Frunze și flori (A), Fructe (B) (A- Web 56; B- Web 57).

Ahttp://www.roselandhouse.co.uk/climbers/periploca%20graeca.htm accesat 19.04.2018

B http://fitoapteka.org/herbs-o/1984-periploca-graeca accesat 19.04.2018

în funcție de condițiile fizico-geografice pe teritoriul județului Constanța se găsesc concentrate un număr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de stepă, silvostepă și pădure sfârșind cu ecosistemele acvatice, marine șj lacustre, din lungul litoralului și Dunării.

în componența vegetației spontane se întâlnesc elemente central europene, mediteraneene, balcanice, unele dintre ele fiind endemice.

De-a lungul timpului, sub influența activității antropice, vegetația de stepă a cedat în suprafață în favoarea culturilor agricole. Cea mai mare parte din teritoriul județului aparține zonei de stepă, care a fost însă peste tot desțelenită și înlocuită prin culturi de cereale și plante tehnice.

Pajiștea stepică uscată dobrogeană se deosebește în bună parte de pajiștea stepică din restul țării, deoarece în Dobrogea se întrepătrund influențe pontice premaritime și submediteraneene de tip balcano-moesic, peste care a intervenit activitatea omului stabilit aici din cele mai vechi timpuri.

Zona stepei, cu limita superioară de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegetație superioară doar în locurile improprii culturilor, pe fâșiile de pășuni ori în rezervațiile naturale.

http://www.constanta-tours.com/2014/10/vegetatia-in-judetul-constanta.html

site cu flori frumoase si mai rare