Dizertatie Postuniversitar Vranceanu(iordache) [612859]

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ

CURSUL POSTUNIVERSITAR DE SPECIALIZARE
TEHNICI DE INTERVENȚIE
ÎN ASISTENȚA INTEGRATĂ A CONSUMATORULUI DE DROGURI

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

ALCOOLUL
TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR

Vrânceanu (Iordache ) Elena Denisa

TIMIȘOARA
2018

2

CUPRINS

1. Rezumat
2. Introducere
3. Funda mentare teoretică din literatura de specialitate
3.1. Statistica alcoolului în R omânia
3.2. Teorii explicative ale consumului de alcool
3.3. Efectele negative ale consumului de alcool
3.4. Intervenția în consumul de alcool
4. Studiul de caz
5. Concluzii
6. Bibliografie
7. Anexe

3
REZUMAT

Consumul de alcool este o practică care este întâlnită la toate civilizațiile lumii, în
toate timpurile. Evo luția consumului este constantă și în continuă evoluție ascendentă.
Studiul consumului de alcool a fost o preocupare constant ă a cercetătorilor din
totdeauna, iar preocuparea pentru fenomen a cres cut foarte mult în ultimul timp tocmai
datorită creșterii incidenței fenomenului .
În România fenomenul este larg răspândit, atât geografic, cat si intra generațional , iar
efectele se observă asupra evoluției familiilor și întregii societăți.

4
INTRODUCERE

“În toate societățile și în toate timpurile oamenii au consumat droguri ”
(Rădulescu S.M., Dâmboeanu C., 2006, pg. 17)

Una dintre problemele de actualitate a le societății noastre este „dependența ” iar
„drogul” de care oamenii pot fi dependenți variază de la un individ la altul. Disponibilitatea,
natura genetică, mediul, sau pur și simplu curio zitatea, determină pe aproape oricine să
încerce, măcar o dată, un drog .
Consider ca drogul, ca și concept, așa cum este el definit de Organizația Mondială a
Sănătății (OMS – în 1982 ), și anume „orice substanță cu efecte psihoactive (capabilă să
producă modificări de percepție, a stării de spirit, conștiință și comportament) și susceptibilă
de a fi autoadministrată cu un uz nemedical ”, încorporează diverse substanțe , care pot scăpa
de sub incidența legilor penale. Astfel, substanțe c a alcoolul, tutunul, cafeina, ajung să fie o
normalitate în societatea noastră , o normalitate care din păcate nu mai are granițe, nici fizice,
teritoriale , de epocă sau de vârstă.
Droguri au fost folosite de-a lungul istoriei, și sunt în continuare folosi te în toate
colțurile lumii . De la locuitorii din Grecia Antica, la cei din Egiptul Antic, la cei care au creat
cultura mayașă și America precolumbiană, cercetătorii au demonstrat că aceștia au fost
consumatori de diverse substanțe psihoactive. Dintre aces tea, cele mai des utilizate au fost:
canabisul, opiul, cocaina, cafeaua, tutunul și alcoolul.
Cu toate că în ultimul timp, narcoticele și efectele acestora au început să devină din ce
mai mediatizate, puțini dintre noi știm însă că drogurile au fost utilizate în zona Carpato –
Danubiano -Pontică încă de la apariția primelor civilizații (Narcotice în cultura română.
Istorie, religie și literatură, Andrei Oișteanu , Polirom, Iași, 2010 ). În spațiul Carpato –
Danubiano -Pontic, vinul (alcoolul) a fost substanța cea mai utilizată, iar studiile actuale
demonstrează că în continuare este.
Lucrarea de față prezintă o abordare a fenomenului consumului de alcool în România
și efectele pe care acest fenomen le poate avea asupra dezvoltării unei persoane, intervenția pe
care specialiștii o oferă și strategii de îmbunătățire a acesteia.
Conținutul lucrării este structurat în două părți, și anume partea teoretică care va
încerca să prezinte principalele abordări teoretice asupra consumului c e alcool, și partea
practică, studiul de caz.

5
FUNDAMENTARE TEORETICĂ DIN LITERATURA DE SPECIALITATE

Consumul de alcool este, așa cum prezentam în partea introductivă a prezentei lucrări,
substanța cea mai consumată din toată lumea, care se încadrează în categoria drogurilor
legale. Diferența dintre culturile lumii însă, își pune amprenta și asupra modulu i de consum.
Astfel, locuitorii americani au maniera lor de consum, nord europenei o altă manieră,
balcanicii o altă manieră.
Valorile și normele culturale ( Rădulescu S. M., Dâmboeanu , C., 2006 ) determină
modul de consum. Cu toate acestea, indiferent de moștenirea culturală, nimeni nu contestă
faptul că această activitate – consumul de alcool, este în marea majoritate a cazurilor o
activitate socială.
Consumul de alcool însă, nu este perceput de majoritatea consumatorilor ca având nici
o consecință negat ivă, ci doar efecte pozitive, cel puțin, la debutul consumului. Co toate că
percepția asupra consumului de alcool nu este una negativă, problema intervine în momentul
în care intervine „abuzul”.
Alcoolul, așa cum este el caracterizat, este un „ este un se dativ, care calmează,
încetinește, întârzie și calmează mai multe funcții și activități ale corpului, în special sistemul
nervos central.” (Rădulescu S. M., Dâmboeanu , C., 2006 ).
Starea de bine pe care alcoolul o determină, duce la o modificare a percepției asupra
sinelui și asupra mediului înconjurător, astfel încât consumatorul de alcool ajunge să se
considere capabil de orice.

STATISTICA ALCOOLULUI ÎN ROMÂ NIA

Situația consumului de alcool în România a evoluat, odată cu evoluți a societății.
Consumul a crescut , numărul consumatorilor a crescut
În România, po trivit studiilor realizate, s -a perpetuat un model de consum foarte
dăunător. „ România ocupă locul III în UE după cantitatea de alcool consumată și locul II în
rândul țărilor din punctul d e vedere al modului de consum pe care îl practică Băutura cea
mai folosită de români este berea, după care, din pun ctul de vedere al consumului, urmează
în topul preferințelor vinul, car e este consumat de aproape 60%, iar pe ultimul loc se află
băuturile spirtoase. Acestea sunt consumate de 39% din băutorii sub 35 ani și aproximativ
42% de cei în vârstă de 35 -65 ani.” (RARHA, 2016:78, 95 -96, 232)

6
Imaginea 1. Structura consumului de alcool -proporția relativă din vol umul total anul de
alcool pur din consmul de bere, vin și alcool

Sursa: RARHA, (2016) , pg.92

Consumul de alcool în România, în rândul populației cu vârstă de 15 ani și peste , este,
potri vit ultimelor statistici de 14,4 litri de alcool pur per persoană pe an, cu o evoluție
crescătoare în ultimul deceniu. Din punct de vedere al provenienței , 25% din consumul din
Romania este reprezentat de alcoolul neînregistrat, produs în gospodării, în afara regimului
guvernamental de control.
Consumul de alcool realizat exclusiv de populația băutoare este de 21,3 litri de alcool
pur/persoană/an. Aproximativ 92% d in bărbați și 70% din femei au consumat cel puțin o dată
în viață alcool, în timp ce două treimi din populație consumă alcool în mod regulat. (WHO,
2014; RARHA, 2016:78, 95 -96, 232)
Statisticile sunt îngrijorătoare, iar realitatea ne oferă o imagine sumbr ă asupra
realității. Românii se clasează pe un loc fruntaș în clasificarea consumatorilor din Europa, iar
consumul băuturilor alcoolice de proastă calitate este foarte frecvent.
Consumul de alcool este una dintre cele mai grave probleme ale societății Românești.
Incidența fenomenului este mai mare în rândul persoanelor de sex masculin, comparativ cu
cele de sex feminin. De asemenea, foarte grav este consumul de alcool în rândul ti nerilor și
adolescenților. „ Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani, alcoolul

7
este însă principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu
incapacitate sau pierduți prin deces prematur”. (Marsha ll, 2014:160 –164)

TEORII EXPLICATIVE ALE CONSUMULUI DE ALCOOL

Problematica consumului de alcool a fost studiată din mai multe perspective de-a
lungul timpului și în consecință este tratată pe mai multe paliere. .
Rădulescu și Dâmboeanu (2006) au sintetizat principalele modele teoretice cu privire
la consumul de alcool astfel:
 Modelul moral – Aceste tipuri de teorii au existat din totdeauna, și ele sunt încă de
actualitate. Importanța caracterului oamenilor care consumă alcool este consi derată a
fi relevantă, iar Biserica/ religia joacă un rol foarte important în mențineerea acestor
teorii. „Conducerea mașinii sub influența alcoolului, de exemplu, este considerată a fi
un act mai mult decât imoral, fiind proscrisă de legea penală ca infra cțiune . Deși cea
mai mare parte dintre actele criminale sunt comise sub influența alcoolului, beția nu
este considerată o circumstanță atenuantă, ci agravantă. Sistemul justiției penale
pune un mare accent pe responsabilitatea (morală) a individului. ” Rădulescu și
Dâmboeanu (2006, 437)
 Modelul „temperanței” – a fost creat de specialiștii americani și acordă o importanță
foarte mare consumului cumpătat de alcool. Acest model privește alcoolul ca un drog
periculos, care trebuie consumat cu precauție .
Reprezentanții acestui model „teoretic” susțineau că nu este posibil consumul
moderat de alcool și de aceea el trebuie interzis cu desăvârșire . (Rădulescu și
Dâmboeanu -2006, 437)
 Modelul bolii – Ideea principală de la care pornește acest model este faptul c ă
„alcoolismul este o condiție progresivă, cu caracter ireversibil, caracterizată, cu
precădere, de pierderea controlului asupra consumului ” (Rădulescu și Dâmboeanu –
2006, 438) .
Cu alte cuvinte, alcoolismul este o boală.
 Modelul educațional – Ideea de bază a acestui model este că abuzul de alcool se
datorează lipsei de informații cu privire la efectele adverse ale consumului de alcool și
alcoolism.
 Modelul caracterologic – Acest model consideră principalele cauze ale abuzului de
alcool sunt trăsăturilor psihopatologice sau deficitelor existente în funcționarea
personalității – ca reprezentând principalele cauze ale abuzului de alcool.

8
 Modelul condiționării – Acest model de analiză a consumului de alcool consideră că
acesta este un pattern de comportament învățat , care a fost reîntărit.
 Modelul învățării sociale – Modelul acesta teoretic pun accent pe contextul social în
care apare consumul excesiv de alcool.
„Dintre factorii cauzali ai alcoolismului, susținuți de acest model, p ot fi menționați
presiunile anturajului (gr upului de prieteni), procesul de socializare în cadrul unor
subculturi, așteptările pozitive legate de consumul de alcool și dependență psihică ”.
Rădulescu și Dâmboeanu -2006, 440 )
 Modelele sistemice – Acest mode l pune accent pe sistemul social mai larg din care
face parte consumatorul de alcool, familia, în relație cu celelalte sisteme sociale.
 Modelele socio -culturale – Aceste modele de analiză a alcoolului pune accent pe rolul
normelor sociale cu privire la consumul de alcool, costul și disponibilitatea alcoolului,
natura mediului unde se consumă alcool.
 Modelul sănătății publice – Acest model de analiză a consumului de alcool este cel
mai complex dintre toate modelele mai sus amintite.
Oricare ar fi abordarea

EFECTELE NEGATIVE ALE CONSUMULUI DE ALCOOL

Atunci când vorbim de spre efectele consumul ui de alcool vorbim de mai multe
categorii de efecte:
– Efecte medicale
– Efecte sociale
Efectele medicale ale consumului de alcool pot fi de scurta durată:
 răspunsuri înc etinite fa ță de mediul ambiant
 scăderea coordonării
 scăderea capacitații de a gândi limpede
 alterarea memoriei
 voma
 tulburări de vedere
 risc crescut de accidente
 dificultatea d e a merge sau a sta în picioare
 pierderea cunoștinței
 coma alcoolică
 deces

9

Efectele de lunga durata ale alcoolului sunt:
 alcoolismul
 pierderea memoriei
 ciroza hepatica
 pancreatita
 malnutriție
 deteriorarea creierului
 boli de inima
 scurtarea duratei de viată
 moarte prin accidente (de mașină )
 moarte prin accidente legat e de alcool.
Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea consecințe
sociale dramatice: probleme relaționale (deteriorarea relațiilor familiale, separare, divorț,
abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți materiale, pierderea locului de
muncă, pierderea locuinței, excludere socială, probleme legale (amenzi, închisoare),
comportament sexual nepotrivit (sex neprotejat, viol, sarcină nedorită). (WHO, 2014:18)
Studiul Comisiei Europene (European Comission, 2006:2 -6) aduce în atenție și alte
consecințe ale consumului de alcool care afectează direct sau indirect alte persoane:
 60.0000 de nou -născuți cu greutate mică la naștere,
 16% din cauzele de abuz și neglijare a minorului,
 între 5 și 9 milio ane de copii care trăiesc în familii aflate la risc datorită consumului de
alcool,
 10.000 de adulți decedați în accidente de trafic (alții decât persoana care a consumat
alcool).
Datele aceste trag un semnal de alarmă asupra consecințelor neintenționate ale
alcoolului. Cu un debut din curiozitate, din joacă, acesta poate ajunge să facă victime acolo
unde ne așteptăm mai puțin
În România, alcoolismul este mult sub nivelul mediei europene, (1,3% comparativ cu
4% media europeană) (WHO, 2014:232), lucru care nu înseamnă neapărat că alcoolismul este
mai scăzut în România, ci faptul că acesta fie nu este raportat, fie nu este diagnosticat, fie nu
este considerat a fi o problemă.
Îngrijorător este că acolo unde este diagnosticat și tratat, acesta este un efort financiar
de la bugetul statului, în condițiile în care sistemul sanitar abia reușește să asigure serviciile
de urgență.

10
În anul 2012, au fost externate aproape 70.000 de cazuri cu patologie asociată
consumului de alcool, totalizând 572.549 zile de spitalizare, cu un cost mediu de 1.537,6
RON/caz (superior mediei naționale a tarifului pe caz) și un cost total a l asistenței de
sănătate de rambursat de Casa Națională de Asigurăi de Sănătate echivalent a 25 de
milioane €. La această sumă, reprezentând exclusiv costurile îngrijirilor de sănătate pe
durata spitalizării, se adaugă costuri suplimentare (datorate asiste nței primare și
ambulatorii, asistenței de urgență , concediilor medicale, precum și costurile induse de
accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool). (Furtunescu et all, 2013;
idem 2017)

INTERVENȚIA ÎN CONSUMUL DE ALCOOL

Pentru specialiștii din domeniul social, medical, dar și pentru sistemul din care face
parte consumatorul, provocarea cea mai mare este scoaterea acestuia din starea de
dependență. Abstinenta (renunțarea totală la consumul de alcool) este singura soluție p entru
ieșirea din dependență.
Alcoolismul se poate trata prin:
1. consiliere psihologică sau psihoterapie;
2. asistența medicală – cură de dezalcoolizare;
3. tratament post -cură prin internarea într -un centru de recuperare;
4. participarea regulata la grupuri de sprijin pentru dependenții de alcool.
Intervenția asupra consumatorului în schim b trebuie să fie una integrată, și să cuprindă
întreg sistemul familial al consumatorului .

11
STUDIUL DE CAZ

1. Prezentarea cazului și a problemei sale
A. Mara
 femeie
 50 de ani
 Divorțată de 12 ani , într -o relație de 10 ani
 Are 2 copii (din prima căsătorie)
 locuiește în mediul rural
 nivel școlarizare: liceu
 ocupație : lucrător în comerț (domeniul alimentar – covrigi)
 etnie – româ na
 particularități culturale : nu e cazul .
B. Femeia a fost internată, la cererea familiei , în urma unui episod acut de sevraj.
Din cauza unor probleme medicale iden tificate în urma unor controale ( steatoza
hepatica ), Mara a început un tratament medicamentos, însă fără renunța la consumul de
alcool.
În urma tratamentului combinat cu alcool, Mara a început să se simtă tot mai rău, drept
pentru care a renunțat la alco ol. În câteva zile s -a instalat sevrajul.
Potrivit familiei, aceasta prezenta următoarele simptome:
– creșterea frecvenței cardiace, transpirații
– tremur marcat al extremităților ,
– insomnie,
– grețuri,
– halucinații vizuale, (vedea animale mici – de exemplu: păi anjeni),
– stare de agitație,
– anxietate,
După câteva zile, în care familia a vegheat -o Mara a acceptat într -un final internarea.
A beneficiat de tratament medicamentos pentru diminuarea efectelor abstinenței și
depășirea sevrajului, dar și pentru depresia care se instalase pe fondul consumului de alcool.
C. Specificarea problemei sau a problemelor asupra cărora s -a lucrat în procesul de
asistență .
S-au efectuat o serie de intervenții medicale ( medicamentoase ) cu scopul de a controla
efectele intoxicației și de a diminua simptomele de sevraj.

12
Prin programul de dezalcoolizare -dezintoxicare nu s -a încercat să se trateze aspecte le
psihologice și sociale ale dependenței. Nu s -au realizat sesiuni de consiliere sau terapie cu
Mara .

2. Istoricul personal și de consum, semne de intoxicație / sau sindrom de abstinență
A. Mara a ajuns în situația de a fi internată în contextul unui sevraj, la cererea familiei.
Inițial, ea a re fuzat internarea.

B. Mara a cerut sprijin medical din cauza unor afecțiuni medicale depistate, si a căror
debut s -a datorat consumului constant de alcool.

C. Istoricul problemelor Marei se întoarce mult în timp.
Mara a avut o căsătorie de 12 ani cu un soț abuziv si alcoolic. A locuit cu părinții ei pe
toată perioada căsătoriei, iar în urma decesului tatălui ei a decis sa divorțeze.
La câteva luni după decesul tatălui a murit și mama Marei, astfel, a rămas singur ă în
locuința părintească, cu 2 copii în grijă și cu un fost soț care o urmărea și o amenința constant.
A reușit să supraviețuiască un timp amenințărilor fostului soț, dar în momentul în care
s-a simțit în pericol a început relația cu actualul partener d e viață.
Ion este în momentul de față, și de ceva timp, persoana care are grijă de casă și de
gospodărie, Mara fiind cea care are un serviciu stabil de mai bine de 15 ani. Problema în
relația aceasta a fost consumul de alcool.
Mara a învățat de la Ion ca alcoolul poate fi plăcut, și astfel a debutat consumul.
Dependența s -a instalat treptat, Mara nemaiputând supraviețui fără alcool. Ajunsese în
ultimele luni premergătoare internării să consume zilnic, pe lângă vin și băuturi spirtoase, de
multe ori și pe ascuns, deoarece familia și colegii de muncă îi atrăgeau atenția.
Cei doi copii au crescut sub semnul consumului de alcool, fiecare dintre ei având
diverse probleme cu consumul de alcool.

3. Evaluarea capacităților , a resurselor, a relațiilor , a c aracteristicilor, a nevoilor și a
slăbiciunilor persoanei
A. Mara are sprijinul celor 2 surori, dar din punct de vedere psihic, persoana care o poate
ajuta cel mai mult este actualul partener de viață, Ion, prin susținea morală pe care i -o poate
oferi Mar ei.

13
De asemenea, cei doi copii au un rol foarte important în menținerea Marei în afara
consumului de alcool , pentru că așa cum se spune, o vorbă bună, ajută de multe ori mai mult
decat 1000 de lei.

1. Mara are o statura mică – 1,60, circa 50 kg, și așa c um am precizat mai devreme, cu
probleme de sănătate.
Din punct de vedere legal, nu are probleme, ea personal, însă ambii copii au diverse
complicații legale . Băiatul cel mare are datorii financiare , iar cel mic în urma unui accident de
mașină are o sentință de definitivă.
2. Experiențele de viață prin care a trecut Mara au determinat predispoziția ei care
consum.
Fata cea mai mică, din 3 a unei familii modeste a crescut în armonie, s -a căsătorit din
dragoste, a născut 2 copii tot din dragoste după care a divorțat d in teroare. I -a fost teamă
pentru ea și pentru cei doi copii ai ei, însă alcoolul a urmărit -o toată viața, așa că următoarea
relație a început -o tot cu un consumator de alcool, alături de care a început și ea consumul.
3. Susținere, tratament, c onsiliere psihologică sunt soluțiile pe care le poate avea la
îndemână Mara pentru menținerea ei în afara consulului.
4. Pe toată perioada vieții, Mara nu a avut niciodată o discuție cu un terapeut sau un
psiholog care să asigure o intervenție de calitate , nici măcar în perioada în care a fost internată
la secția de psihiatrie.
B. Relațiile Marei sunt normale. Are o relație apropiată cu familia, cele două surori,
partenerul de viață și cei doi copii. Cu colegii de muncă se înțelege foarte bine.
Relațiil e cu alte persoane, vecini, cunoscuți, sunt normale, Mara fiind o persoană
pașnică, care nu a avut conflicte cu nimeni niciodată.
1. Mara are un loc de muncă pe care reușește să îl mențină de foarte mult timp. De foarte
multe ori menționează faptul că șe fii pe care îi are au ajutat -o foarte mult în depășirea
diverselor momente critice din viața ei, așa cum au fost ele descrise mai sus.
De asemenea, Mara are o relație foarte bună cu copii. Problemă pe care o are în relația
cu aceștia este că au crescut ș i încearcă fiecare să își construiască un viitor, chiar dacă
pornirea este șchiopătată.
Mara, așa cum spuneam , își iubește foarte mult cei doi copii, care în momentul
episodului acut erau ambii plecați din țară, dar care au ținut constant legătura atât cu mama cât
și cu familia extinsă.
Partenerul Marei a fost cel care i -a fost alături în perioada critica, în primele zile ale
sevrajului, cât și în cele care au urmat în etapa de internare . Acesta este cel care i -a rămas

14
alături, și care face contant efort uri de a o menține în afara consumului, în condițiile în care el
este la rândul lui un consumator dependent, dar care nu a ajuns niciodată în sevraj
Surorile Marei au fost de asemenea alături de ea, au stat cu ea in perioada de debut de
sevraj, în care av ea halucinații, iar în momentul în care simptomele fizice ale sevrajului s -au
accentuat au fost cele care au solicitat sprijinul specializat și au internat -o.
Relațiile cu familie, cu colegii și șefii de la locul de muncă au fost cele care au adus
plus valoare intervenției medicale de care a avut parte, dat fiind că intervenția psihiatrica s -a
redus la tratament medicamentos.
Important de precizat este faptul că Mara, în lupta ei cu consumul, chiar dacă se poate
baza pe persoanele din jurul ei, are nevoi e cel mai mult de ea, de convingerea că după alcool,
viața este la fel de senină.

2. Mara are puține persoane în imediata ei apropiere care nu consumă alcool. În afară de
cele două surori, dar care locuiesc la o oarecare distanță de ea, Mara este înconj urată de
partenerul care se confruntă cu consumul de alcool la rândul lui, și de cei doi fii, care
momentan nu sunt în țară, dar care la rândul lor sunt consumatori de alcool.
Relația ei cu partenerul de viață este la rândul ei una de dependență, Mara fi ind cea
care asigura salariul în casa, dar Ion este cel care face toate treburile gospodărești, ea fiind
incapabilă de a se descurca fără el în finalizarea acestora.
Așa cum spuneam, cea mai importanță resursă în menținerea ei este ea însuși.

3. Familia restrânsă, așa cum este ea acum, este formată din cei doi parteneri: Mara și
Ion. Mara luptă pentru sănătatea ei, iar Ion este un consumator zilnic de alcool.
Familia are nevoie să își găsească echilibrul, iar atâta timp cât Ion consumă zilnic
alcool, M ara poate recădea oricând.

C. Subsistemul organizațional
Mara menține relații sănătoase cu familia extinsă, cu colegii și șefii de la locul de
muncă, de asemenea, este integrată social, are relații funcționale cu vecinii, cu lumea din sat
(care este o comunitate restrânsă).
Merge la Biserică frecvent, lucru ca re a ajutat -o și în depășirea situațiilor de viață prin
care a trecut. (abuz, divorț, deces părinți, probleme cu copii indiferent de natura acestora)

D. Subsistemul mediului ecologic

15
Nu au existat probleme la nivelul sistemului ecologic, vecinătate a fiind mereu alături
atunci când Mara a întâmpinat dificultăți .

4. Definirea problemei centrale și a liniilor generale de lucru
Principala problemă în acest caz a constituit -o faptul că Mara nu a acceptat mult timp
faptul că este o problemă consumul ei de alcool, mult timp și după identificare problemelor ei
medicale. Atunci când situația ei medicală s -a agravat, a decis de la sine putere să nu mai
consume alcool, fără a se gândi că aceste acțiuni ar putea fi nocive pentru ea
Intervenția s -a axat pe elimin area situației de risc imediate, eliminarea stării de sevraj
și tratamentul depresiei cu care a fost diagnosticată.
Aspecte problematice subsidiare identificate și care au fost propuse spre soluționare :
– lipsa unei intervenții a unui psiholog/ terapeut
– necesitatea unei intervenții la nivelul întregii familii, în primul rând partenerul de
viață, apoi cei doi copii

Am identificat și factorii care au acționat ca resurse ale procesului de asistență:
– Sprijinul familiei, a surorilor, a partenerului și a celor doi copii ;
– Dorința Marei de a scăpa de dependență, voința de a ieși din sevraj, și dorința și mai
arzătoare de a nu se mai întoarce niciodată la secția de psihiatrice în care a fost internată.

5. Prezentarea derulării intervenției : obiectivele țintite , planul de intervenție și procesul de
rezolvare a problemei, metodele de intervenție propuse spre a fi folosite.
Problema a fost soluționată din punct de vedere medical, cu tratament medicamentos,
fără intervenție specializată ulterioară.
S-a dorit eliminarea factorilor de risc asupra sănătății Marei
Stabilizarea din punct de vedere medical al Marei
Nu am participat la intervenție
Resursele folosite în această intervenție au fost: externe: medicale de specialitate,
interne: în interiorul famil iei, și intrinseci: voința Marei
Depresia
Cred ca problemele care vor afecta rezolvarea problemei, deoarece din punctul mei de
vedere va urma o recădere, este faptul ca partenerul de viață este consumator zilnic de alcool
Limitele instituționale pe care le -am identificat se referă la faptul că intervenția a fost
oferită cu orientare medicamentoasă, fă intervenție psihologică/ psihiatrică, fără sesiuni de
consiliere, terapie, și fără referire către grupuri de suport la ieșirea din spital.

16

Nu am pa rticipat la intervenție
Contribuția familiei a fost una covârșitoare. Este evident faptul că fără sprijinul
acesteia, Mara ar fi fost într -un mare impar al vieții ei. De asemene, la aproximativ 6 luni la
de externare, Mara se menține în afara consumului de alcool, iar familia a ajutat foarte mult la
menținerea ei aici.
În abordarea acestui caz aș vedea diferită intervenția la modul că pe lângă intervenția
medicală de care a avut parte, Mara ar fi trebuit sa primească si intervenție psihologică.
Rușinea, așa cum spunea ea, pe care a simțit -o și pe care o simte în momentul în care
povestește despre episodul prin care a trecut este foarte mare și îi este greu să accepte fa ptul
că vorbește despre ea.
Consider că dacă ar fi avut cu cine discuta, în spital sau după externare, despre felul în
care percepe situația prin care a trecut ar fi ajutat la acceptarea ei.

6. Evaluarea muncii de asistență. Descrierea rezulta telor și compararea lor cu rezultatele
așteptate
Nu a existat un asistent social în acest caz

7. Concluzii și reflexii personale asupra muncii depuse
Munca depusă de specialiștii din domeniul sanitar a fost una care să respecte
protocolul.
Consider că de multe ori se poate face mai mult pentru cei aflați în nevoie, nu doar să
respectăm un protocol minim, fără a încerca să aducem plus valoare activității noaste. Asta
este impresia pe care specialiștii spitalului care au trata -o pe Mara mi -au lăsat -o.
Mara a avut parte de multe medicamente timp de două săptămâni, dar pentru
sentimentele ei nu a fost nimeni acolo, nimeni în afară de familie. Aceasta a acceptat și a luat
ca atare situația ei, nu a criticat -o, dar nici nu a putut ajuta mai mult decât s -a putut. La final a
trebuit să își recunoască limitele și să accepte faptul că nu pot substitui un terapeut.
Mara a fost orientată de familie către un grup terapeutic pe care va începe să îl
frecventeze în momentul în care se va simți pregătită.

17
CONC LUZII

„Băutura cine -o iubește , la sfârșit se prea căiește .”
(proverbe românești )

Consumul de alcool este o reală problemă a societății , nu doar a indivizilor sau a
sistemului familial, ci a întregii societăți.
Necesitatea învățării găsirii soluțiilor în rezolvarea problemelor individuale, altele
decât consumul de alcool, ar trebui aprofundat încă din perioadele fragede ale copilăriei, astfel
încât, situațiile critice să poată fi depășite mai ușor.
Dificultățile de adaptare de mediul socia l dar si relațiile deficitare din mediul familial
în cazul consumatorilor de alcool este o premisă pentru intervenția integrată a specialiștilor
din domeniul medico – social, si anume medici, psihologi, asistenți sociali, terapeuți, consilier.
Consider că fără intervenție integrată, cu greu se poate depăși situația critică, iar
oamenii nu vor renunța niciodată. Puterea alcoolului crește atunci când apare dependența, și
se intensifică în momentul în care se intră în sevraj . Persoanele care intră în sevraj pot suferi
de anumite simptome ale renunțării la alcool, de pilda delirium tremens, acestea cuprinzând
transpirația , greață si halucinații .
De asemenea , consider că riscul de recădere în cazul consumatorilor de alcool este
foarte mare dacă nu există susținea mediului familial .

18

BIBLIOGRAFIE

1. Abraham, P. (2005). Dicționar de droguri, toxicomanii și dependențe Larousse,
Strategii, Instituții și Legislație în domeniul drogurilor . București: Editura Științe
Medicale.
2. Tomiță, M., Merz, A., Trancă, L.M. (2011) Fighting against the consumption of
the psychoactive substances. Children Tomorrow’s Parents. An interdisciplinary
Journal. 29, 51 -60. http://tctp.cico p.ro/documente/reviste -en/revista -nr-29-en.pdf
(accesat la data de 07.04.2017).
3. Tomiță, M., Năforniță, R. (2015). Repere privind formarea specialiștilor în
asistența integrată a consumatorilor de droguri, in Predescu, O., Tomiță, M., Rusu,
I., Niță, N., Bogea , M.C. (coord .), Devianță și criminalitate. Evoluție, tendințe și
perspective . București: Editura Pro -Universitaria. pp. 405 -415.
4. http://www.who.int
5. Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate – „LUNA
NAȚIONALĂ A INFORMĂRII DESPRE EFECTELE CONSUMULUI DE
ALCOOL!” – Analiză de situație , disponibil la adresa:
http://insp.gov.ro/sites/cnepss/w p-content/uploads/2018/06/ANALIZA -DE-
SITUATIE -ALCOOL -2018.pdf (accesat la data de 17.06.2018)
6. Furtunescu F, Galan A, Mihăescu C. (201 4) „Consumul de alcool generează
internări de aproape 25 milioane de euro anual ”. Viața Medicală NUMARUL 2
(1252) ; http://www.viata -medicala.ro/Consumul -de-alcool -generează -internări -de-
aproape -25-milioane -de-euro-anual.ht ml*articleID_8020 -dArt.html ; accesat la 1 8
iunie 2018.
7. Shield K.D, Rylett M, Rehm J. (2016). Public health successes and missed
opportunities. Trends in alcohol consumption and attributable mortality in the
WHO European Region, 1990 -2014. Copenhagen, Denmark:Regional Office for
Europe; http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0018/319122/Pu blic-
health -successes -and-missed -opportunities -alcohol -mortality19902014.pdf?ua=1 ;
accesat la 18 iunie 2018.
8. RARHA (2016) Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU.
Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report .
Moskalewitz J, Room R, Thom B. (eds) (f.e)(f.l.);
http://www.rarha.eu/NewsEvents/LatestNews/Lists/
LatestNews/Attachments/36/Comparative%20monitoring%20%20of%20alcohol%
20 epidemiology% 20%20across%20the%20EU% 20%E2%80 %93%2027.02.pdf;
accesat la 13 april ie 2018
9. Marshall (2014). Adolescent Alcohol Use: Risks and Consequences. Alcohol and
Alcoholism.49(2):160 –164;
https://academic.oup.com/alcalc/article/49/2/160/205895, accesat la 8 mai 2018.
10. OEDT (2008). Rezumat – extras. Drogurile și grupurile vulnerabile de tineri.RO:3;
http://www.emcdda.europa.eu/system /files/publications /930/ downloads/att _64236_
RO_VulnerableGroupsSummary_RO2008Final.pdf; accesat la 25 aprilie 2018
11. Ministerul Sănătății (2014). Strategia Națională de Sănătate 2014 -2020;
http://www.ms .ro/strategia -nationala -de-sanatate -2014 -2020; accesat la 12 aprilie 2018
12. Furtunescu F, Galan A, Mihăescu – Pinția C. (2013). ARPS. Studiu privind impactul
economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România.
Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool în România? (f.e.)(f.l.);

19
http://arps.ro/wpcontent/uploads/2013/12/Fact -sheet -rezultate -studiu.pdf; accesat la 8
mai 2018
13. Guvernul României (2015)*. Programul național de prevenire și asistență medicală,
psihologică și socială a consumatorilor de droguri 2015 – 2018;
https://lege5.ro/Gratuit/g43demztgq/programul -national -de-prevenire -si-asistenta –
medicala -psihologica -si-sociala -a-consumatorilor -dedroguri -2015 -2018 -din-19082015;
accesat la 12 mai 2018.
14. WHO (2013). Heal th 2020: a European policy framework supporting action across
government and society for health and well -being. Copenhagen:Regional Office for
Europe; http://md.one.un.org/content/dam/unct/moldova/docs/pub/Health2020 –
Short_ENG_2.pdf; accesat la 12 aprilie 2018.
15. WHO (2014). „Alcohol and inequities. Guidance for addressing inequities in
alcohol -realed harm ”. Copenhaga:WHO Regional Office for Europe; 2014.
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0003/247629/Alcohol -and-
Inequities.pdf?ua=1influence ; accesat la 1 7 iunie 2018.
16. WHO (2016). W orld health Statistics 2016: monitoring health for the SDGs. France;
http://www.who.int/gho/publications/world_health_statistics/2016/en/; accesat la 12
aprilie 2018.
17. Rădulescu S. M., Dâmboeanu , C.( 2006 ) , „Consumul și abuzul de alcool ca
problemă socială și medicală ” în „Revista Română de Sociologie”, serie nouă,
anul XVII, nr. 5 –6, p. 433 –461, București,
18. Andrei Oișteanu , „Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură ”
Polirom, Iași, 2010