Dizertatie Corina 11july Almostfinal [308528]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific: Masterand: [anonimizat]. Univ. Dr. Adela Cojan Dr. Corina Taban (Merticariu)

Sibiu, 2017

Alternative de îngrijiri de sănătate și de asistență socială pe termen lung pentru populația vulnerabilă/ populația infantilă

Studiu de caz:

AURORA

REZUMATUL LUCRĂRII

Punctarea elementelor de originalitate, 1- 2 pag. Se va regasi descrierea pe scurt a lucrării, cu obiectivele care s-au dorit a fi atinse, o scurtă prezentare a [anonimizat] s-au desprins.

INTRODUCERE

Alineând intervențiile din domeniul asistenței sociale (și medicale) [anonimizat]/ medical reușește să integreze instrumente tehnice (hardware și software) pentru a standardiza, eficientiza, cuantifica și dezvolta mai departe politici fundamentate pe dovezi. În tot acest exercițiu cea mai mare provocare o [anonimizat] a ignora relația directă cu clientul/ beneficiarul, abordarea individualizată sau experiența practică a asistentului social.

Proiectul UNICEF Prima prioritate: nici un copil invizibil stă mărturie procesului de tranziției a unui model de intervenție socială de la o abordare în logica ”cu pixul și hârtia” (și experiența personală a lucrătorului social) către una care utilizează elemente TIC ca instrumente de lucru pentru identificarea și ajutarea/ susținerea persoanelor vulnerabile. Proiectul, [anonimizat] (și medicale). După cum a [anonimizat] o [anonimizat].

Pe durata a [anonimizat]: nici un copil invizibil a încercat să preîntâmpine nevoile copiilor invizibili și a [anonimizat], [anonimizat]-o manieră personalizată. [anonimizat] a [anonimizat] a le ușura și standardiza activitatea.

[anonimizat] a [anonimizat], dar și limitările utilizării TIC în activitatea de teren și nu numai. [anonimizat], [anonimizat], să le înlocuiască.

[anonimizat] – AURORA au o relevanță deosibită deoarece testează un model inovativ dezirabil a [anonimizat] 2015-2020, strategie adoptată de către Guvernul României prin HG 383/2015. Modelul propus a fost gândit astfel încât să poată fi implementat la nivel național și pentru a răspunde principalelor probleme din sistemul românesc de protecție a copilului, în termeni de prevederi legislative, construcție instituțională, alocare de resurse și mecanisme de control social, inclusiv monitorizare și evaluare.

PRIMA PRIORITATE: NICI UN COPIL INVIZIBIL

Serviciile sociale în context

Analizele realizate pentru fundamentarea direcțiilor de acțiune cuprinse în Strategia națională privind reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale 2015-2020 (Teșliuc et al., 2015) au arătat că, deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese considerabile în ceea ce privește reducerea sărăciei, în România există încă zone marginalizate din mediul urban și rural care concentrează grade foarte ridicate de populație aflată în sărăcie. În acest context, cei mai expuși riscului de a fi sau de a cădea în sărăcie sunt tinerii, copiii și romii la care sărăcia extremă, cel mai adesea, se transmite de la o generație la alta. Există, totuși, diferențe considerabile între mediul urban și mediul rural. În 2012, de exemplu, riscul copiilor de a trăi în sărăcie în mediul rural era de 50%, pe când în mediul urban era de 17%.

Cercul vicios al sărăciei nu se reduce doar la sărăcia financiară, ci aduce după el șomaj de lungă durată sau lipsa unui loc de muncă în cazul adulților, nutriția proastă a copiilor, risc crescut de neglijare și/sau abuz al copilului (pe fondul abuzului de alcool al părinților), părinți tineri sau singuri, instabilitate conjugală, sănătate precară sau dizabilități, absenteism sau abandon școlar, lipsa unei locuințe, violență în familie, infracționalitate și discriminare (Teșliuc et al., 2015).

Din păcate, instrumentele de luptă împotriva sărăciei, mai ales în comunitățile rurale și în cele urbane mici sunt limitate, de multe ori, din cauza deficitului de asistenți sociali și a insuficientei pregătiri profesionale a personalului existent. Campanini et al. (2010), arătau că în România, există raport de 3.350 de locuitori la un asistent social, comparat cu alte state europene, precum Suedia (1 la 300), Marea Britanie (1 la 600) sau Italia (1 la 1.600). În majoritatea comunităților rurale din România există doar unul sau doi angajați cu atribuții în domeniul asistenței sociale ce răspund nevoilor unei populații răspândite în multe sate, pe mulți kilometri distanță. În multe localități, asistența socială înseamnă doar analiză și procesare de dosare pentru oferirea venitului minim garantat, ajutorului pentru încălzirea locuinței sau a alocației copilului (Magheru, 2009), fără a include activități de prevenție și consiliere pentru persoanele ce prezintă riscuri sociale (Teșliuc et al. 2015). În plus, din cauza lipsei unei metodologii de detectarea precoce a cazurilor cu risc și de monitorizare a situației diferitelor categorii vulnerabile din fiecare localitate, serviciile locale de prevenție, informare și consiliere au un impact foarte redus.

Conform Legii asistenței sociale nr. 292/2011, autoritățile locale au obligația de a înființa servicii publice de asistență socială, care răspund de punerea în practică a politicilor și a strategiilor din domeniul asistenței sociale, precum și de furnizarea serviciilor în comunitate. Cu toate acestea, înființarea serviciilor sociale primare, așa cum se prevede în lege, a fost îngreunată de lipsa resurselor financiare la nivel local (Teșliuc et al. 2015).

Strategia națională privind reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale 2015-2020 recomandă aprobarea unui pachet de intervenții care să fie implementat obligatoriu în fiecare comunitate rurală și urbană. Acest pachet ar trebui să includă servicii sociale în domeniul educației, sănătății, protecției sociale, pe lângă prestațiile financiare, astfel încât populația săracă să fie ajutată să își gestioneze eficient propria viață și să ofere îngrijire corespunzătoare copiilor.

Conform aceluiași document strategic, integrarea completă a serviciilor presupune dispariția abordării fragmentate a serviciilor locale și crearea echipelor multi-instituționale la nivel național, regional și local. Aceste echipe ar trebui să lucreze în cadrul unei structuri unitare de management, cu obiective, bugete și programe comune și cu un singur responsabil care să coordoneze diversele intervenții ale diferitelor agenții și profesioniști implicați. (Teșliuc et al. 2015). Dezvoltarea serviciilor integrate se regăsește, de altfel, și între mai multe măsuri specifice ale Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020.

Utilizarea tehnologiei în prestarea de servicii sociale

Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) acoperă o gamă largă de instrumente și resurse care produc, manipulează, stochează, diseminează informații sau intermediază comunicarea. Fie că vorbim de tehnologie ca mediu sau ca instrument, cu multiplele sale funcții, TIC este văzută ca parte integrantă și indispensabilă a eforturilor de a construi participare socială, politică și economică (Perron et al., 2010) dar și de a lupta pentru reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale (Națiunile Unite, 2006) și pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate adecvate (Chandrasekhar și Ghosh, 2001 apud Perron et al., 2010).

Conform Națiunile Unite (2006) TIC este văzut ca o resursă pentru atingerea celor opt obiective ale mileniumului care vizează reducerea sărăciei (cu toate dimensiunile ei) și a excluziunii sociale prin promovarea egalității de gen, a educației și a sustenabilității mediului înconjurător. Cele opt obiective vizate sunt: 1) Reducerea sărăciei severe, 2) Realizarea accesului universal la educația primară, 3) Promovarea egalității între sexe și afirmarea femeilor, 4) Reducerea mortalității infantile, 5) Îmbunătățirea sănătății materne, 6) Combaterea HIV/SIDA, malariei și a altor boli, 7) Asigurarea sustenabilității mediului, 8) Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare.

Organizația Mondială a Sănătății (Chandrasekhar și Ghosh, 2001 apud Perron et al., 2010) consideră că TIC poate contribui la dezvoltarea sectorului sănătate prin: facilitarea accesului la educație specializată a profesioniștilor, prin asigurarea serviciilor de sănătate în zonele sărace și marginalizate și prin transparentizarea și eficientizarea resurselor din domeniu care sunt critice pentru asigurarea de servicii publice de sănătate

Deși în sectoare precum educație sau sănătate, rolul TIC se definește ca fiind din ce în ce mai important, în ceea ce privește asistența socială și serviciile adresate grupurilor la risc sau defavorizate, utilizarea TIC în activitate, deși în creștere, rămâne totuși periferică. Getz (2012) consideră că reluctanța în integrarea TIC în activitățile de asistență socială este justificată de faptul că lucrătorii sociali văd munca de asistență socială ca bazându-se în primul rând pe interacțiunea umană și tind să perceapă tehnologia ca acaparând zona lor de activitate și mai puțin ca pe un instrument pe care să îl utilizeze în relația cu potențialii clienți sau pentru a crește și eficientiza activitatea.

O analiză a impactului pe care computerizarea l-a avut asupra profesioniștilor din cadrul serviciului public de asistență socială din Belgia realizată în 2008 (Laurent, 2008) pune în discuție potențialele ”conflicte” care pot apărea între noua viziune de asistență socială facilitată de programe și instrumente TIC și viziunea tradiționalistă asupra asistenței sociale. Schema 1 sintetizează cele două perspective, care, deși la o primă privire, ar părea contradictorii, ele pot și trebuie să funcționeze fără a se exclude reciproc.

Schema 1 este relevantă din perspectiva studiului de caz prezentat în lucrare deoarece analiza urmează dihotomia tradițional – modern în abordarea serviciilor sociale integrate și modul în care proiectul a reușit, într-o măsură mai mică sau mai mare, să facă tranziția de la tradițional la modern.

Schema 1: Abordări în asistența socială

Sursa: Adaptare după Laurent (2008).

Inițiativa UNICEF

Proiectul UNICEF Prima prioritate: nici un copil invizibil a fost gândit și pus în practică într-o perioadă în care România înregistra creșteri ale ratei sărăciei mai ales în rândul copiilor. În anul 2011 datele arătau că recesiunea economică a avut efecte puternice, în special asupra copiilor și a tinerilor, iar prognozele pentru viitor nu dădeau semne că situația se va îmbunătăți. Aceste aspecte, asociate reducerii cheltuielilor publice din timpul crizei economice și financiare (2009-2011) și reorganizării instituționale la nivel central – care a inclus și desființarea Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului (2010) – au avut implicații asupra capacității politicilor publice de a asigura un răspuns adecvat în protecția categoriilor vulnerabile, în special a copiilor (Draft Raport Evaluare, 2017 – nepublicat).

Pe lângă ratele în creștere ale sărăciei și excluziunii sociale în rândul copiilor și tinerilor și contextul legislativ național în protecția copilului, în designul proiectului s-a ținut cont și de aspectele care țin de starea de sănătate, participarea școlară care afectează copiii și familiile acestora, dar și de capacitatea redusă a serviciilor de asistență socială de la nivel local de a răspunde eficient nevoii.

Obiectivul principal al proiectului a fost să mărească impactul pe care politicile de asistență socială le au pentru copiii săraci și excluși social și familiile lor, prin creșterea accesului la serviciile sociale (educație, sănătate și servicii de asistență socială). În acest sens, principala activitate desfășurată pe întreaga durată a proiectului a fost de identificare a copiilor ‘invizibili’ din comunitățile lor.

Proiectul a fost implementat în perioada 2011-2015, de către Reprezentanța UNICEF în România și partenerii săi de la nivel național, județean și local, în opt județe: în toate cele șase județe din regiunea de dezvoltare Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui) și în două județe din regiunea Sud-Est (Buzău și Vrancea).

În prima etapă de implementare (2011-2012), proiectul s-a desfășurat într-un număr total de 96 de comune, selectate în funcție de criterii precum vulnerabilitățile sociale existente la nivelul comunității sau și pe de altă parte de atitudinea autorităților publice locale față de problematica socială. În urma primei evaluări formative (2012), numărul comunelor a fost redus la 64 (8 comune pe județ). În 2013, pe baza rezultatelor celei de-a doua evaluări formative, în proiect au rămas doar 32 de comune (4 comunități per județ) (Stănculescu et al., 2013).

În anul 2011, în cele 96 de comune au fost angajați lucrători sociali care să identifice copiii ‘invizibili’ din comunitățile lor sub directa supervizare a Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului. O dată cu al doilea an de proiect s-a pilotat și un pachet minim de servicii preventive de asistență socială la nivel comunitar. Simultan cu serviciile de asistență socială puse în aplicare la nivel comunitar, a fost lansată o altă inițiativă menită să contribuie la creșterea accesului la asistență medicală în comunitate. În 2013 cele două initiative au fost unite într-un singur proiect care și-a propus dezvoltarea de servicii sociale integrate la nivel comunitar.

Într-un an și jumătate (2011-2012) proiectul a identificat 5.758 de copii ’invizibili’ care se confruntau cu vulnerabilități complexe, iar prin intermediul pachetului minim de servicii, mai bine de 3.400 copii vulnerabili și familiile lor au primit servicii sociale și medicale care le erau necesare (Stănculescu et al., 2013).

În 2013, la momentul celei de-a doua evaluări a proiectului (Stănculescu et al., 2013), din perspectiva politicilor de asistență socială, proiectul generase deja multiple dovezi că situația copiilor "invizibili" este extrem de relevantă pentru comunitățile rurale din România și reprezintă o problemă gravă, care necesită un răspuns determinat.

Din perspectiva practicii de asistență socială, aceași evaluare a arătat că modelul de intervenție integrată la nivel comunitar propus de UNICEF avea aproximativ aceleași lacune ca și intervențiile serviciilor publice de asistență socială și anume lipsa unei metodologii (standarde, metode, activități, costuri estimate) pentru identificarea persoanelor vulnerabile care să fie aplicată unitar, colectarea fragmentară a informațiilor, mai cu seamă a datelor referitoare la membrii gospodăriei din care provenea copilul vulnerabil (copiii erau rupți de context), acuratețea redusă a datelor înregistrate, fapt ce a condus la o înregistrare parțială a vulnerabilităților, precum și a serviciilor oferite. Cu toate aceste limitări, 97% dintre copiii „invizibili“ afectați de sărăcie severă care au suferit de foame sau frig de câteva ori pe lună, 90% dintre copiii cu risc de neglijare sau abuz, 88% dintre copiii neșcolarizați sau cu risc de abandon școlar și 86% dintre copiii care necesitau servicii medicale au beneficiat de cel puțin un serviciu. Lucrătorii sociali din proiect au asistat 91% dintre copiii „invizibili“ din gospodăriile cu 3 sau mai mulți copii și 94% dintre copiii ce proveneau din familii monoparentale (Stănculescu et al., 2013).

Eforturile depuse în prima fază a proiectului au arătat că demersul UNICEF este unul complex, care implică un număr mare de lucrători sociali (asistenți sociali și asistenți medicali comunitari) cu experiențe profesionale diferite și un număr și mai mare de beneficiari cu nevoi complexe, aflați în diferite situații de vulnerabilitate. În lipsa unei metodologii de evaluare și înregistrare a vulnerabilităților stricte și uniform aplicate la nivelul întregului proiect, acuratețea bazei de date și a informațiilor colectate, precum și analiza impactului proiectului ridicau un semn mare de întrebare. Nevoia de standardizare a modului în care se face implementare proiectului a reieșit în primul rând din modul subiectiv și individualizat în care lucrătorii sociali au realizat înregistrarea cazurilor, a serviciilor oferite și a modului în care identificarea vulnerabilităților și realizarea serviciilor erau înțelese separat.

Ca urmarea a recomandărilor celei de-a doua evaluări a proiectului, începând cu anul 2014 a fost introdusă o nouă metodologie care a permis diagnosticul complet al vulnerabilităților, pornind de la o grilă de indicatori prin care s-au cules informații despre copii și despre membrii gospodăriei din care aceștia fac parte, aplicată unitar pentru toți copiii și în toate comunitățile proiectului.

Inovația, în această etapă a proiectului constă în faptul că metodologia de diagnosticare a vulnerabilităților, precum și managementul ulterior al serviciilor au fost integrate într-o aplicație online – AURORA.

AURORA a fost gândită să vină în sprijinul lucrătorului social în identificarea copiilor vulnerabili din comunitate (diagnosticare), în crearea unui pachet minim de servicii pentru copii vulnerabili identificați dar și pentru a face managementul serviciilor necesare pentru copiii vulnerabili. De asemenea, prin platforma cu care Aurora este conectată, ea reprezintă un instrument care permite monitorizarea în timp real a activității în teren, precum și agregarea de date la diferite niveluri (comună, județ, național).

Proiectul a fost încheiat în 2015 și se așteaptă publicarea evaluării finale în 2017.

Proiectul își propune să creeze plus valoare pe mai multe niveluri. Primul nivel este cel legat de îmbunătățirea situației copiilor vulnerabili și a familiilor acestora prin reducerea riscurilor de violenta și separare, prin îmbunătățirea situației de sănătate, prin creșterea accesului și rezultatelor școlare, prin oferirea unei șanse mai bune de integrare sociala și profesională pentru adolescenții la risc.

Un al doilea nivel este cel al autorităților locale, respective al primăriilor care vor beneficia astfel de un mecanism funcțional și flexibil la dispoziția lor pentru a identifica, preveni și rezolva cazurile de excluziune socială. Mai mult, autoritățile locale vor fi sprijinite să identifice și să asigure finanțarea pozițiilor de furnizori de servicii și după încheierea proiectului prin accesarea de finanțări publice și nerambursabile. Pe termen mediu se așteaptă ca investiția făcută în aceste servicii cu o componentă puternică de prevenire să ducă și la reducerea costurilor majore înregistrate la nivelul serviciilor specializate care trebuie să remedieze cazurile grave care prin proiect pot fi prevenite.

Un al treilea nivel este cel județean care va beneficia de formarea unui grup de experți care să poată administra și continua astfel de intervenții și care va beneficia de dezvoltarea unui mecanism de coordonare la nivel județean a serviciilor de sănătate, educație și sociale în linie cu tendințele și necesitatea descentralizării și acoperirii adecvate cu servicii a populațiilor vulnerabile.

Un ultim nivel este cel național. Conceptul de furnizare de servicii integrate la nivel comunitar a fost formulat ca rezultat al unei inițiative comune a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Sănătății cu facilitarea UNICEF. Acest proiect demonstrativ va pune în practică conceptul și va oferi documentarea și lecțiile necesare pentru ca acest concept să se transforme în metodologii, norme și standarde de practică, programe și legislație care să ducă la aplicarea acestui concept la o scară cât mai largă și să influențeze pozitiv viețile cât mai multor familii și copii.

AURORA

Principala inovație pe care o aduce proiectul UNICEF constă în faptul că metodologia complexă de diagnosticare a vulnerabilităților, precum și managementul ulterior al serviciilor au fost integrate într-o aplicație online – AURORA. Aurora este o metodologie de lucru rezultat al recomandărilor formulate de evaluările formative care propune o abordare unitară a cazurilor, prin asigurarea unei identificări complexe a situației copiilor și familiilor acestora.

Metodologia Aurora este instrumentată prin două componente distincte și anume:

(1) aplicația mobilă AURORA instalată pe o tabletă, care este utilizată în activitatea de teren de către lucrătorii comunitari. Prin intermediul indicatorilor propuși în metodologie, aplicația permite culegerea de informații despre toți membrii gospodăriei, realizează, în baza unor condiții logice, diagnosticul vulnerabilităților și generează în baza vulnerabilităților, un pachet minim de servicii pe care lucrătorul social trebuie să îl efectueze pentru copilul/ familia aflată în vulnerabilitate. Aplicația permite și managementul și monitorizarea serviciilor efectuate sau rămase de efectuat pe raza localității. Toate datele colectate sunt salvate automat, stocate în cloud (inclusiv coordonatele GPS ale gospodăriei) și sunt vizibile individual sau agregate pe platforma web (în baza unui cont de utilizator, cu diferite niveluri de acces).

(2) platforma web auroraproject.ro care reprezintă un instrument ce permite monitorizarea în timp real a activității din teren (gospodării identificate, vulnerabilități, servicii generate), precum și prezentarea de date agregarea la diferite niveluri (comună, județ, național). Platforma web oferă multiple posibilități de utilizare, de la gestionarea cazurilor de copii vulnerabili de către lucrătorii comunitari, la monitorizarea și ajustarea proiectului în timp util.

Colectarea datelor la nivel de gospodărie, diagnosticarea vulnerabilităților și oferirea de recomandări pentru servicii specifice în timp real reprezintă partea cea mai relevantă a instrumentului AURORA, deoarece prin această componentă s-a realizat standardizarea muncii lucrătorului social, mai cu seamă că acesta are de-a face cu o multitudine de cazuri în teren: mai multe generații în aceași gopodărie (copii, părinți, bunici, străbunici), mai multe familii în aceeași gospodărie care nu neapărat locuiesc la comun, copii din mai multe căsnicii, copii luați/ dați în plasament sau în grija unor rude etc.

Toate datele colectate sunt în mod automat transferate către serverele proiectului prin intermediul unei conexiuni permanente, mobile, la internet. Pe baza datelor colectate și în funcție de condițiile logice stabilite, aplicația generează automat informații privind vulnerabilitatea/ vulnerabilitățile copiilor din gospodăria respectivă și sugestii de servicii care trebuie oferite. Pe baza propunerilor aplicației și a experienței deja acumulate, lucrătorul social dezvoltă un plan de intervenție în baza căruia oferă servicii.

În funcție de diagnosticul vulnerabilităților, aplicația recomandă un pachet de servicii sociale și medicale pe care lucrătorul social trebuie să le livreze gospodăriei. Unele servicii sociale pot fi oferite pe loc, altele se vor oferi în timp, iar lucrătorul social poate urmări evoluția serviciilor oferite și evoluția copilului direct în aplicație.

Figura 1. Culegerea datelor și oferirea de servicii (disponibile în cadrul proiectului)

Sursă figură: Scheme realizate de echipa de proiect. Document intern de lucru.

Prima colectare a datelor, aferentă serviciului de identificare, este înregistrată în baza de date ca T0 (prima măsurare) și arată situația la momentul inițial. Conform metodologiei, situația gospodăriei este re-evaluată la fiecare 9 luni, un serviciu fiind generat pentru asta. Cu toate acestea, lucrătorii comunitari pot decide ca înainte de termenul de reevaluare, atunci când situația din gospodărie o impune, să actualizeze datele din gospodărie, datele fiind colectate în momentul T anterior.

Managementul cazurilor depistate în teren se face de jos în sus, de la lucrătorul social, la supervizorul regional și în ultimă instanță la nivel central. Fiecare actor are acces la date și cazuri relevante pentru el, astfel:

Lucrătorul social – prin intermediul tabletei poate monitoriza toate cazurile înregistrate de el. Pentru fiecare caz în parte are o listă de servicii oferite până la acel moment și servicii care trebuie oferite în continuare. Lucrătorul social poate ști, accesând aplicația, când este momentul pentru: revizitarea unei gospodării, vizitarea școlii unui copil aflat sub monitorizare sau alte situații similare.

Figura 2. Managementul cazurilor (la nivel local, regional și central)

Sursă figură: Scheme realizate de echipa de proiect. Document intern de lucru.

Supervizorul – prin intermediul interfeței web poate urmări toate cazurile din regiunea lui și poate vedea statistici relevante la nivel de regiune: numărul de copii vulnerabili, evoluție, servicii oferite etc.

Autoritatea centrală – prin intermediul interfeței web poate accesa toate cazurile care sunt sub monitorizare în timp real, poate vizualiza indicatori și rapoarte privind setul de date cules, poate exporta datele în formate XLS, CSV, XML etc.

Aplicația mobilă AURORA

Conținutul aplicației

Prin intermediul aplicației mobile se colectează informații despre toți membrii gospodăriei vizitate. Aplicația este gândită să includă 213 indicatori care, pe baza unor condiții logice, să ajute la identificarea a până la 14 vulnerabilități cu 40 de sub-vulnerabilități pentru care recomandă până la 6 servicii cu 257 de posibile intervenții.

Indicatori

Cele 213 întrebări cuprinse în aplicație sunt formulate astfel încât să colecteze informații pentru toți membrii gospodăriei, sau în funcție de circumstanțe pentru copiii cu vârsta de până la un an, copiii cu vârste între 1 și 5 ani, tinerilor cu vârsta între 10 și 17 ani și/ sau femeilor de 10 ani și peste care au avut vreodată un partener. Indicatorii sunt simpli și comprehensibili, pot fi aplicați direct gospodăriei de către lucrătorul comunitar, fie că acesta are sau nu pregătire specializată în domeniul asistenței sociale sau medicale.

Indicatorii utilizați targetează copiii ‘invizbili’, anume, cei aflați în situațiile cele mai dificile, copiii care ‘în familiile, în comunitățile și societățile lor, ies din atenția guvernelor, donatorilor, societății civile, mass-media și chiar a altor copii’ (UNICEF, 2006, p. 35).

Indicatorii sunt grupați în aplicație pe 7 secțiuni, după cum urmează:

SECȚIUNEA A – sunt colectate informații despre componența gospodăriei, date despre copii și părinți, despre sursele de venit, sănătate, nutriție și comportamente la risc, precum și despre educația copiilor. În Secțiunea A se completează informații generale despre toți membrii gospodăriei. Din perspectiva proiectului, se consideră membri ai gospodăriei și sunt înregistrate în aplicație persoanele prezente, cele temporar absente sau plecate pentru o perioadă mai îndelungată din gospodărie, dar nu mai mare de 12 luni (la studii în alte localități, în vacanță, la rude, la case de odihnă, internate în spitale sau în sanatorii); persoanele plecate la lucru (în țară sau străinătate), dacă care nu au format o altă gospodărie sau nu și-au stabilit domiciliul în altă localitate și dacă nu lipsesc din gospodărie de mai mult de 12 luni; persoanele instituționalizate (cămine de bătrâni, cămine-spital pentru persoane cu handicap, case de copii, mănăstire etc.) care fac parte din gospodărie, sunt absențe în luna de referință, dar nu lipsesc din gospodărie de mai mult de 12 luni; persoanele private de libertate (în detenție sau arestate) care fac parte din gospodărie, sunt absente în luna de referință, dar nu lipsesc din gospodărie de mai mult de 12 luni; bătrânii și alte persoane aflate în întreținerea gospodăriei.

SECȚIUNEA B – se completează cu date referitoare la sănătate și educație pentru membrii gospodăriei cu vârsta până la 1 an.

SECȚIUNEA C – se completează cu date referitoare la sănătate și nutriție pentru membrii gospodăriei cu vârste cuprinse între 1 și 5 ani.

SECȚIUNEA D – se completează cu date referitoare la sănătate și nutriție, educație sexuală, timp liber și comportamente la risc pentru membrii gospodăriei cu vârsta între 10 și 17 ani.

SECȚIUNEA E – se completează cu date referitoare la contracepție și nașteri, copii separați de familie sau la risc, munca în gospodărie și relații inter-familiale, femeile gravide, mame minore și femei care au născut în ultimele 12 luni pentru femeile de 10 ani și peste din gospodărie, care au avut vreodată un partener.

SECȚIUNEA F – se completează cu date referitoare la beneficii sociale la nivel de gospodărie, venituri și cheltuieli, remitențe, condițiile de locuire, practicile parentale.

SECȚIUNEA G – se completează cu date despre gospodărie, o evaluare făcută de lucrătorul social.

Vulnerabilități

Metodologia de definire a vulnerabilităților copiilor și mamelor identificate de AURORA ia în considerare literatura și practicile naționale și internaționale în măsurarea bunăstarii și/ sau sărăciei copiilor și a vulnerabilității acestora, dar și experiența UNICEF acumulată în proiecte anterioare.

Lista finală de 14 vulnerabilități (și 40 de sub-vulnerabilități) pornește de la șase dimensiuni universal citate de studiile naționale și internaționale, ajustate la specificul național: sărăcie, sănătate, educație, comportamente la risc, locuire și familie și condiții sociale.

Rolul vulnerabilităților și a grilei de indicatori care stă în spatele fiecărei vulnerabilități este de a ridica suspiciune asupra unui risc la care copilul/ copiii sau femeia/ femeile dintr-o gospodărie pot fi expuși.

1. SĂRĂCIE

Conform definițiilor utilizate în cadrul proiectului, vulnerabilitatea ”Copil care locuiește în sărăcie” definește un copil care fie locuiește într-o gospodărie aflată în sărăcie monetară, fie într-o gospodărie aflată în sărăcie extremă.

(a) Copil care locuiește într-o gospodărie în sărăcie monetară: este orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care locuiește într-o gospodărie în care venitul pe membru de gospodărie nu reușește să acopere nevoile de bază ale membrilor gospodăriei, fiind mai mic de 97 lei/ persoană.

Venitul pe gospodărie la care se face referire este suma totală de bani obținută din salarii, pensii, alocații, prestații, vânzări etc. de către toți membrii gospodăriei (inclusiv respondentul). Venitul per membru se calculează luând în considerare doar membrii gospodăriei care sunt prezenți/ sunt plecați la muncă sau la studii în țară/ sunt internați în spital pe termen scurt (<45 zile).

(b) Copil care locuiește într-o gospodărie în sărăcie extremă – este orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care locuiește într-o gospodărie în care (a) pe durata iernii trecute nu a putut încălzi locuința și a suferit de frig sau (b) nu a avut ce pune pe masă și copiii au suferit de foame cel puțin o dată pe săptămână.

2. SĂNĂTATE

Vulnerabilitatea ”Copil neînregistrat la medicul de familie” se referă la persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani care nu sunt înregistrați la un medic de familie.

Un ”Copil cu vârsta până la 1 an inclusiv, în situație de risc” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Copil cu greutate scăzută la naștere – orice persoană cu vârsta mai mică de 12 luni, care la naștere a avut greutatea sub 2500 grame.

(b) Copil nevaccinat – orice persoană cu vârsta mai mică de 12 luni, care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor sau ale medicului din comunitate nu este vaccinat la zi.

(c) Copil care nu primește vitamina D și Fier – orice persoană cu vârsta mai mică de 12 luni care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor, nu primește vitamina D și Fier.

(d) Copil sub 6 luni care nu este alăptat exclusiv de la piept – orice persoană cu vârsta mai mică de 6 luni care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor, nu este alăptat exclusiv de la piept.

(e) Copil peste 6 luni care nu are o alimentație diversificată – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 1 an care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor, nu are o alimentație diversificată (nu mănâncă legume/ fructe sau carne în fiecare zi și nici ou măcar de câteva ori pe săptămână).

(f) Copil care nu este în conformitate cu standardele de dezvoltare – orice persoană în vârstă de până la 3 luni care nu își ține capul, de până la 6 luni care nu stă în șezut, de până la 9 luni care nu merge de-a bușilea, de până la 12 luni care nu gângurește sau tresare la zgomot, urmărește obiecte sau râde.

Un ”Copil cu vârsta între 1 și 5 ani, în situație de risc” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Copil nevaccinat – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani care, conform spuselor medicului din comunitate nu este vaccinat la zi.

(b) Copil care nu primește vitamina D – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor, nu primește vitamina D.

(c) Copil care nu este în conformitate cu standardele de dezvoltare – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani care nu merge/ vorbește/ aude/ vede/ zâmbește/ râde.

Un ”Copil cu boală cronică sau care locuiește într-o gospodărie în care există persoane cu boli cronice” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Copil cu boală cronică – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor, suferă de o boală cronică.

(b) Copil care locuiește într-o gospodărie în care există persoane cu boli cronice- orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care locuiește într-o gospodărie în care există cel puțin o persoană cu boală cronică.

O ”Femeie însărcinată în situație de risc” este o femeie care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Femeie însărcinată care nu este în evidența medicului de familie – orice femeie din gospodărie care este însărcinată, dar care nu este luată în evidență la un medic de familie.

(b) Femeie însărcinată care nu a făcut controale prenatale – orice femeie din gospodărie care este însărcinată, dar care nu a făcut controalele prenatale.

(c) Sarcină nedorită – orice femeie din gospodărie care este însărcinată, dar care nu a planificat să rămână însărcinată.

3. EDUCAȚIE

Un ”Copil care nu a fost înscris la școală, care a abandonat școala sau este la risc de abandon școlar” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Copil de vârstă preșcolară, care nu a fost înscris la grădiniță – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor, nu a fost niciodată înscris la grădiniță.

(b) Copil cu vârsta 6-9 ani, care nu a fost înscris la școală – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor, nu a fost niciodată înscris la școală.

(c) Copil cu vârsta 10-15 ani, care nu a fost înscris la școală – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 10 și 15 ani care, conform spuselor mamei/ tatălui/ principalului îngrijitor, nu a fost niciodată înscris la școală.

(d) Copil cu risc de abandon școlar – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani, fără cerințe educaționale speciale care nu frecventează zilnic școala, care a repetat un an sau care intenționează să abandoneze școala.

(e) Copil cu risc de abandon școlar, care are cerințe educaționale speciale – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani, cu cerințe educaționale speciale.

(f) Copil care a abandonat școala – orice persoană cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani, care a abandonat școala.

4. COMPORTAMENTE LA RISC

Un ”Adolescent/ copil cu comportamente la risc” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Adolescent cu comportament la risc privind un stil de viață sănătos (alimentație și sport) – orice persoană din gospodărie cu vârsta cuprinsă între 9 și 18 ani care în ultimele 30 de zile nu a mâncat fructe sau legume, nu a mâncat micul dejun sau a făcut mișcare mai puțin de o oră pe zi.

(b) Adolescent cu comportament la risc în ceea ce privește activitatea sexuală – orice persoană din gospodărie cu vârsta cuprinsă între 9 și 18 ani care nu a discutat în familie, cu prietenii, la școală (cu colegii sau cu profesorii) despre diferențe dintre fete și băieți, despre activitatea sexuală sau despre conceperea copiilor. Fetele sunt considerate la risc în ceea ce privește activitatea sexulă și dacă nu au discutat în familie, cu prietenii, la școală (cu colegii sau cu profesorii) despre menstruație sau dacă au în prezent sau au avut vreodată un partener cu care să întrețină relații sexuale dar nu folosește mijloace contraceptive.

(c) Mamă minoră sau minoră însărcinată – orice femeie cu vârsta mai mică de 18 ani din gospodărie care a declarat că a născut cel puțin un copil viu sau care este însărcinată.

(d) Adolescent cu comportament la risc privind consumul de substanțe – orice persoană din gospodărie cu vârsta cuprinsă între 9 și 18 ani care în ultimele 30 de zile a fumat, a consumat alcool sau a încercat vreun drog.

(e) Copil cu risc de comportament violent – orice persoană din gospodărie cu vârsta mai mică de 18 ani care a fost implicată în bătăi sau în conflicte soluționate de poliție.

(f) Copil care locuiește în gospodărie cu risc de comportament violent – orice persoană din gospodărie cu vârsta mai mică de 18 ani care nu a fost implicată în conflicte soluționate de poliție, dar care locuiește într-o gospodărie în care alți membri ai gospodăriei au fost implicați ăn conflicte soluționate de poliție.

Un ”Copil în familie cu risc de violență, abuz sau neglijare a copiilor” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Copil în familie cu risc de violență asupra copiilor – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care locuiește într-o gospodărie în care cea mai des utilizată metodă de disciplinare a copiilor implică pedepse prin privațiune (nu i se dau dulciuri, nu i se permite să se uite la televizor, să se joace, etc.), strigăte la copil, amenințări cu pedeapsa, bătaie, atribuirea de nume urâte copilul, etc.

(b) Copil în familie cu risc de neglijare a copiilor – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care locuiește într-o gospodărie în care este lăsat uneori singur acasă sau doar cu surorile și frații (fără niciun adult).

5. LOCUIRE

Un ”Copil cu condiții precare de locuire” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Copil care locuiește în locuință supraaglomerată – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care locuiește într-o gospodărie în care numărul persoanelor necăsătorite depășește numărul de camere de locuit pe care le are gospodăria.

(b) Copil care trăiește în condiții nesănătoase de locuire – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care locuiește într-o gospodărie care are probleme cu scurgeri prin acoperiș, pereți umezi, ferestre/ dușumele putrede/ deteriorate.

6. FAMILIE ȘI CONDIȚII SOCIALE

Un ”Copil fără acte de identitate” este orice persoană cu vârsta sub 18 ani care nu deține acte de identitate.

Un ”Copil fără un părinte sau fără ambii părinți acasă” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/sub-vulnerabilități:

(a) Copil cu un singur părinte acasă – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani a cărei mamă sau tată este în spital/ centru de îngrijire pe termen lung/ în închisoare/ este divorțat(ă), separat(ă) și mutat(ă)/ este decedat(ă) sau este într-o situație necunoscută.

(b) Copil din familie cu părinți migranți – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care are unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate.

(c) Copil fără ambii părinți acasă, dar cu îngrijitor adult în gospodărie – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care nu are nici unul dintre părinți acasă, dar care are un îngrijitor adult (cu vârsta mai mare de 18 ani). Nu este cazul copiilor luați în plasament sau asistență maternală.

(d) Copil care nu are un îngrijitor adult în gospodărie – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care nu are nici unul dintre părinți acasă, iar vârsta persoanei care este principalul îngrijitoral copiilor din gospodărie are vârsta mai mică de 18 ani.

Un ”Copil cu dizabilități” este orice persoană cu vârsta sub 18 ani care suferă de cel puțin o dizabiltate.

Un ”Copil separat de familie sau cu risc de a fi separat de familie” este un copil care se află într-una sau în mai multe dintre următoarele situații/ sub-vulnerabilități:

(a) Copil în plasament sau asistență maternală în condiții de risc – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care este luată în plasament sau în asistență maternală și are cumulează mai mult de două vulnerabilități.

(b) Copil cu risc de separare de familie – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani care cumulează 7 sau mai multe vulnerabilități.

(c) Copil cu risc de separare de familie – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani a cărui mamă are copii minori ce nu locuiesc în aceeași gospodărie cu ea, dar nu sunt nici în sistemul de protecție.

(d) Copil cu risc de separare de familie – orice persoană cu vârsta mai mică de 18 ani a cărui mamă are copii minori în sistemul de protecție.

Servicii

În ceea ce privește serviciile pe care copiii și/ sau femeile aflate în situație de vunerabilitate le pot accesa, aplicația mobilă AURORA pune la dispoziția lucrătorului comunitar un pachet minim de intervenție. Serviciile integrează intervenții sociale de bază, în special de asistență socială, cu intervenții de asistență medicală comunitară și sunt grupate în aplicație pe șapte mari categorii: Indentificarea riscurilor sociale sau de sănătate; Evaluarea nevoilor; Informare/ consiliere/ educare; Facilitare (acompaniere și suport); Referire; Monitorizare și evaluare; Supervizare medicală activă (consiliere medicală, monitorizare medicală, tratament medical, evaluare medicală); Avertizare/ implicare profesioniști (asistent social, profesor, medic, etc.).

Pachetul minim de intervenție este individualizat și se ajustează în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte. Prin cele 257 de intervenții posibile Aurora crează contextul în care un copil sau o femeie aflată în situație de vulnerabilitate beneficiază de cel puțin acest pachet minim. El este doar un punct de referință în activitatea pe care lucrătorul social o desfășoară.

Aurora identifică vulnerabilitățile copiilor și/ sau a femeilor din gospodărie (prin aplicarea chestionarului), dar oferă servicii mai multor membrii din gospodărie: capului de gospodărie, părinților, persoanei care îngrijește copiii, copiilor. Serviciile adresate adulților sunt afișate sub numele persoanei respective (chiar dacă vulnerabilitatea a fost identificată pentru un copil din gospodăria în cauză). În cazul adulților, aplicația oferă un “minimum de targetare” a serviciilor, adică se adresează cel puțin unui membru adult din gospodărie.

Pachetul minim de intervenți include un serviciu special pentru copilul cu risc de separare de familie (care cumulează 7 sau mai multe vulnerabilități), și anume serviciul prioritate zero.

Pentru realizarea serviciului prioritate zero lucrătorul comunitar ia legătura cu DGASPC și validează și completează/ ajustează (dacă e cazul) lista de servicii. Validarea listei de servicii se realizează în vederea definitivării planului individual de servicii. Planul individual de servicii se implementează cu sprijinul celorlați profesionști la nivel comunitar și/ sau județean.

Prezentarea aplicației

Conform manualului de utilizare a aplicației mobile AURORA, pus la dispoziție lucrătorilor comunitari din proiect, primul pas pentru utilizarea aplicației îl reprezintă înregistrarea lucrătorului comunitar pe tabletă. Logarea se face utilizând user-ul și parola pe care aceștia le-au primit o dată cu tableta.

La crearea unei noi gospodării, numele gospodăriei este dat de numele de familie al capului gospodăriei. Deși strada și numărul gospodăriei nu sunt câmpuri obligatorii, recomandarea este să completeze cât mai multe informații despre gospodărie pentru a fi ușor de reperat în viitor. De asemenea, lucrătorii comunitari sunt încurajați să adauge orice mențiuni suplimentare care să ajute la o mai rapidă localizare a gospodăriei. Gospodăriile sunt ordonate după distanța față de locația în care lucrătorul comunitar este poziționat cu tableta. Poziția GPS a gospodăriei este înregistrată automat.

Ecran 1. Adăugare gospodărie nouă

Sursă ecran: Manualul aplicației AURORA – document intern de lucru

În cadrul fiecărei gospodării nou create se adăuga toți membrii acesteia. Lista membrilor gospodăriei poate fi editată/ modificată prin adăugarea de membri noi, modificarea informației referitoare la membrii existenți sau ștergerea de membri, doar înainte de finalizarea chestionarului. De asemenea, pentru toți copiii din gospodărie se introduc la componența gospodăriei, în mod obligatoriu, părinții, chiar dacă aceștia lipsesc din gospodarie sau nu au locuit niciodată în gospodărie.

Ecran 2. Lista membrilor gospodăriei

Sursă ecran: Manualul aplicației AURORA – document intern de lucru

Există seturi de întrebări care se adresează fiecărui membru al gospodăriei în parte și o serie de întrebări care fac referire la toată gospodăria. La întrebările referitoare la fiecare membru al gospodăriei se înregistreaz un răspuns pentru fiecare membru din gospodărie. Întrebările se aplică doar pentru membrii pentru care are sens întrebarea. Prin urmare, lucrătorul social va putea completa răspunsul doar în dreptul membrului gospodăriei care nu este marcat cu gri. La întrebările pentru gospodărie se înregistrează un singur răspuns pentru toată gospodăria.

Pentru diagnosticare aplicația utilizează mai multe tipuri de întrebări: (1). Întrebări cu variante de răspuns Da/Nu, (2). Întrebări cu variante definite de răspuns, (3). Întrebări care necesită ca răspuns elaborarea unui text/ numirea unei persoane/ număr/ procent/ dată (zi calendaristică, lună, an). Aceste tipuri de întrebări sunt exemplificate vizual în Anexa 2.

Întrebările din aplicație sunt grupate pe secțiuni și subsecțiuni. Fiecare secțiune conține o descriere a modului în care vor fi abordate întrebările din ea. De asemenea, întrebările au recomandări și detalii specifice. Fiecare secțiune are o pagină de prezentare cu subsecțiunile și cu informații importante despre modul în care se va răspunde la întrebările din aceasta.

După parcurgerea tuturor întrebărilor, în situația în care nu au fost introduse toate răspunsurile, aplicația afișează un rezultat parțial al completării și indică unde trebuie să se revină și să se completeze răspunsul pentru a putea încheia diagnosticarea.

Ecran 3. Chestionar incomplet

Sursă ecran: Manualul aplicației AURORA – document intern de lucru

Dacă toate întrebările au fost completate, pe ecranul tabletei apare butonul de Finalizare chestionar. Doar după finalizarea chestionarului se consideră că diagnosticarea a fost realizată. Din acest moment se vor afișa vulnerabilitățile identificate și serviciile pe care lucrătorul comunitar trebuie să le realizeze. Aplicația este construită în așa fel încât din momentul în care a fost finalizat chestionarul nu se mai pot opera modificări ale datelor care au fost înregistrate. Pentru a modifica informațiile înregistrate despre gospodărie după finalizarea chestionarului, gospodăria introdusă trebuie re-introdusă.

Ecran 4. Chestionar complet

Sursă ecran: Manualul aplicației AURORA – document intern de lucru

Ecran 5. Listă vulnerabilități gospodărie

Sursă ecran: Manualul aplicației AURORA – document intern de lucru

Rezultatele diagnosticării (vulnerabilitățile identificate) sunt afișate pentru fiecare membru al gospodărie în parte. Serviciile care trebuie efectuate pentru o gospodărie sunt grupate pe tip de serviciu și sunt afișate imediat după lista de persoane din gospodărie.

Ecran 6. Servicii

Sursă ecran: Manualul aplicației AURORA – document intern de lucru

Ecranul de servicii afișează toate serviciile de pe raza comunei în care lucrătorul comunitar își desfășoară activitatea. Se pot căuta servicii în căsuța de căutare după numele gospodăriei sau numele persoanei.

Serviciile efectuate se marchează apăsând butonul Efectuare serviciu. Pentru orice serviciu efectuat se pot lăsa comentarii (detalii despre efectuarea serviciului sau anumite informații în legătură cu acesta). În cazul în care un serviciu nu poate fi efectuat, acesta poate fi marcat cu Imposibilitate efectuare serviciu.

Ecran 7. Efectuare serviciu

Sursă ecran: Manualul aplicației AURORA – document intern de lucru

Platforma web AURORA

Platforma web AURORA joacă un dublu rol. Pe de o parte de a ajuta lucrătorii comunitari la realizarea managementului de caz, și pe de altă parte, de a facilita monitorizarea (de către coordonatorii regionali și la nivel național) proiectului. Platforma web permite agregarea datelor la nivel local, județean și național și produce rapoarte necesare pentru monitorizarea și evaluarea activității, pentru justificarea intervențiilor, proiectelor, politicilor etc.

Asemeni aplicației mobile, logarea în platforma web se face în baza unui nume de utilizator și a unei parole care, în funcției de rolul jucat în proiect, permit accesul pe mai multe nivele la datele colectate. Așadar, un lucrător social va avea acces la rapoarte și date ne-agregate referitoare la gospodăriile pe care le-a vizitat, un coordonator județean va putea accesa și monitoriza datele culese și serviciile prestate în localitățile din județul pe care el în coordonează, iar la nivel național, UNICEF sau alți actori interesați (de exemplu ANPDCA) pot monitoriza în timp real, atât culegerea de informații (identificare/ diagnosticare), cât și prestarea de servicii.

Ecran 8. Logare platformă web

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Primul ecran care se deschide la logarea în platforma web este unul de tichete cu informații sintetice (statistici) referitoare la:

numărul de servicii prioritate zero (numărul total de servicii prioritate zero identificate și numărul situațiilor care nu au fost rezolvate)

numărul de lucrători comunitari și procentul celor care au fost activi (au utilizat tableta, fie pentru culegere de dae/ diagnostic, fie pentru înregistrarea serviciilor realizate)

numărul gospodăriilor vizitate și procentul celor care au fost diagnosticate cu vulnerabilități

numărul de copii vulnerabili și dacă pentru aceștia mai există servicii care mai trebuie livrate

numărul de femei cu vulnerabilitătți și dacă pentru acestea mai există servicii care mai trebuie livrate

numărul total de persoane vulnerabile.

Ecran 9. Rapoarte sintetice la nivel național

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Platforma web mai oferă informații și referitoare la persoanele vulnerabile, serviciile oferite și informații despre gospodării.

Ecranul referitor la persoanele vulnerabile prezintă o listă cu toate persoanele pentru care a fost înregistrate vulnerabilități. Pentru fiecare persoană inclusă în baza de date (copii și adulți din gospodăriile vizitate), informații despre data la care a fost înregistrată în platformă, numele persoanei, vulnerabilitățile cu care se confruntă, satul, respectiv comuna și județul în care locuiește și numele lucrătorului social care a înregistrat persoana respectivă. Lista de persoane vulnerabile poate fi organizată în funcție de oricare dintre criteriile menționate anterior. Prin urmare, dacă cineva de la nivel național este interesat să vadă câte persoane vulnerabile au fost înregistrate în aplicație de către un anumit lucrător social va da o selectare în funcție de creator.

Ecran 10. Informații persoane vulnerabile

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Ecranul cu persoane vulnerabile pune la dispoziție și o funcționalitate de filtru. Astfel, informații despre persoanele vulnerabile pot fi căutate în platforma AURORA în funcție de criterii precum: nume, județ, vulnerabilitate, sub-vulnerabilitate, etnie, vârstă, sex, perioada în care a fost inclusă în baza de date persoana respectivă, comuna/ satul din care face parte.

Ecran 11. Filtre căutare persoane vulnerabile

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Ecranul referitor la servicii oferă informații despre serviciile care trebuie sau au fost adresate persoanelor vulnerabile înregistrate de AURORA.

Ecran 12. Informații servicii

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Asemeni ecranului de vulnerabilități, pentru fiecare persoană înregistrată cu vulnerabilitate se poate vizualiza serviciul sau serviciile pe care AURORA le recomandă, locația, statusul (dacă serviciul a fost realizat sau nu), cine a realizat serviciul. De asmenea există opțiunea de actualizare a unui serviciu, sau de adăugare de comentarii referitoare la un serviciu.

Ecranul de filtre pentru servicii permite filtrarea informației în funcție de numele beneficiarului, localizare, serviciu, intervenție, vulnerabilitate, lucrătorul comunitar care a creat serviciul respectiv, perioada în care a fost creat sau status.

Ecran 13. Filtre căutare servicii

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Platforma web mai oferă informații și despre gospodărie (Ecran 14), cum ar fi data la care a fost realizat ultimul chestionar, numele gospodăriei, numărul de membri din gospodărie, satul/ comuna/ județul în care locuiesc sau cine a creat gospodăria respectivă. De asemenea, se poate chestiona baza de date în funcție de mai multe criterii, similare celor prezentate mai sus (vezi filtre căutare vulnerabilități și filtre căutare servicii).

La un click pe numele capului de gospodărie, aplicația deschide un profil al gospodăriei (Ecran 15), unde, pe lângă localizarea GPS pe hartă a adresei gospodăriei sunt prezentate informațiile culese cu ajutorul chestionarului de pe tabletă despre toți membrii, vulnerabilitățile identificate, precum și serviciile oferite sau care mai sunt de oferit.

Ecran 14. Informații gospodărie

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Ecran 15. Zoom in pe o gospodărie

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Platforma web AURORA mai oferă utilizatorilor, în special lucrătorilor comunitari, un pachet de materiale utile, cum ar fi HG 49/2011, Legea asistenței medicale comunitare, Metodologia pentru furnizarea serviciilor integrate, Ordinul 393/2017, Proceduri de intervenție în cazul serviciului prioritate zero, etc., precum și manualul de utilizare a aplicației mobile AURORA, care oferă detalii referitoare la informațiile cuprinse în aplicație sau diferite filmulețe ajutătoare pentru utilizarea platformei și a aplicației.

Ecran 16. Filmulețe utilizare aplicație

Sursă ecran: Print screen platforma web AURORA, pus la dispoziție de echipa tehnică.

Filmulețele oferă informații despre cum se poate activa locația pe tabletă, despre actualizare aplicației mobile AURORA, instalarea aplicației, verificare datelor mobile și a funcționării internetului, crearea unui shortcut cu aplicația sau instalarea de alte aplicații pentru asistență la distanță.

REZULTATELE PROIECTULUI

Proiectul UNICEF Prima prioritate: nici un copil invizibil a fost declarat încheiat în 2015. Conform informațiilor disponibile pe site-ul UNICEF, în toate comunitățile în care proiectul a fost implementat, grupurile vulnerabile, în special copiii au beneficiat de serviciile lucrătorilor comunitari angajați în proiect.

Pe lângă acțiuni generale de informare și sensibilizare, proiectul a adus servicii sociale și medicale mai aproape, pentru 100 de copii cu mame minore (copii cu copii), 1.500 de copii care trăiesc în familii cu un singur părinte, 3.000 de copii care trăiesc în gospodării sărace și suprapopulate, 5.000 de copii cu părinți migranți și care nu beneficiază de îngrijire adecvată, mai mult de 2.000 de copii din familii care nu beneficiază de asigurare medicală sau care nu sunt înscriși pe listele medicilor de familie, aproximativ 200 de copii identificați fără acte de identitate. Doar pe componenta sănătate, indirect, în jur de 15.000 de adulți au beneficiat de servicii precum înregistrarea la medicul de familie

Raportul de evaluare finală (Draft Raport Evaluare, 2017 – nepublicat) relevă faptul că la nivel local și județean, modelul testat prin proiect este foarte relevant deoarece adresează deficiențele structurale ale administrației publice locale în asigurarea serviciilor ce țin de asistență socială, protecția copilului și asistență medicală comunitară, prin formarea personalului și furnizarea de instrumente care să permită facilitarea supervizării și sprijinului metodologic.

Toate vulnerabilitățile identificate sunt avute în vedere în crearea pachetului minim de servicii de bază pe care Aurora îl generează în mod automat. Astfel, modelul este conceput pentru a îndruma lucrătorii comunitari să adreseze toate vulnerabilitățile identificate, ceea ce face modelul foarte relevant față de nevoile copiilor ‘invizibili’ și familiilor acestora.

Metodologia Aurora permite o evaluare sistematică a vulnerabilităților și sprijină elaborarea planurilor personalizate de servicii, în acest mod, facilitând activitatea lucrătorilor comunitari, indiferent de nivelul de pregătire inițială sau de experiența anterioară.

Aceași evaluare spune ca modelul se dovedește a fi eficace: numărul de cazuri abordate în cadrul modelului a crescut de-a lungul timpului, iar identificarea și evaluarea vulnerabilităților s-a realizat cu acuratețe și corectitudine o dată cu utilizarea metodologiei Aurora. Unul din punctele forte ale proiectului este că a acoperit multe aspecte administrative ale unor vulnerabilități, prin obținerea actele de identitate, certificatelor de handicap, prestațiilor sociale, accesul la servicii medicale primare.

Prin intermediul proiectului s-a reușit o mai bună înțelegere a fenomenelor de violență, abuz și neglijare a copiilor. Utilizarea aplicației mobile Aurora a eliminat o parte semnificativă a subiectivismului în evaluare al personalului implicat.

Prin acțiunile sale, proiectul a condus la:

creșterea capacității lucrătorilor comunitari, cei mai mulți fără studii de specialitate, prin cursuri de formare care au construit competențe privind asistența socială modernă;

utilizarea sistematică a aplicației Aurora, un model standardizat, modern, electronic pentru desfășurarea activității: identificarea vulnerabilităților și managementul cazurilor;

utilizarea sistematică a platformei web Aurora, pentru monitorizare pe toate nivelele

cooperare mult dezvoltată la nivelul comunității și inter-instituțională la nivel județean.

La prima vedere, modelul UNICEF pare să crească, mai degrabă decât să scadă, presiunea asupra sistemului, dat fiind că odată cu o atenția mult crescută acordată identificării și tratării cazurilor de vulnerabilitate acestea au devenit ‘vizibile’. Dar, dosarele sunt mult mai bine pregătite și comunicarea dintre SPAS și serviciile deconcentrate și descentralizate de la nivel județean este foarte bună, ceea ce face ca și în cazul unui număr mai mare de copii preluați în sistemul de protecție specială, volumul de muncă de la nivelul DGASPC să fie relativ mai mic pentru cazurile venite din comunele în care modelul s-a implementat.

Analiza arată că în cadrul proiectului resursele materiale au fost eficient utilizate din punct de vedere economic, cu un cost sub 220 lei/copil efectiv cheltuit pe an. Prin comparație cu standardele de cost pentru serviciile sociale stabilite prin HG 978/2015 și proiectele finanțate în România din Fondul Social European, abordarea modelului bazată pe furnizarea pachetului minim de servicii se dovedește foarte de eficientă, costurile pentru fiecare beneficiar pe an fiind cel puțin de 12 ori mai mici în cadul modelului bazat pe servicii preventive decât în cazul serviciilor sociale reactive (de exemplu, spre comparație cu costurile standard pentr plata asistenților maternali sau a serviciilor rezidențiale pentru copii).

Modelul Prima prioritate: nici un copil invizibil a generat un impact considerabil asupra grupului său țintă în ceea ce privește identificarea vulnerabilităților, accesul la servicii sociale, inclusiv la servicii specializate pentru copii cu dizabilități, și la servicii medicale comunitare.

Modelul demonstrează impact în ceea ce privește accesul la asistență medicală primară (în special vaccinare), diminuarea comportamentelor la risc și diminuarea situațiilor de abuz, violență sau neglijare a copiilor doar în raport cu înregistrările anterioare din comunitățile tratate.

Cu toate acestea, se identifică nevoia unei intervenții pe termen lung, a acțiunilor de prevenire timpurii și a conectării serviciilor de bază ce au putut fi oferite prin model de servicii de specialitate care să fie disponibile și accesibile și pentru copii și persoanele vulnerabile din mediul rural, aflate uneori la sute de kilometri de orașele reședință de județ.

Modelul a generat impactul planificat crescând capacitatea de a oferi servicii sociale, gradul de informare cu privire la drepturile copiilor în comunități, sprijinind cei mai vulnerabili copii și familiile lor, determinând o creștere a nivelului de colaborare interinstituțională pentru a susține serviciile sociale și o creștere moderată a gradului de informare a populației cu privire la drepturile copiilor și drepturile și obligațiile familiilor lor.

Cu toate acestea se observă două limitări, astfel: (1) impactul identificat nu este sustenabil în toate cazurile, deoarece nu toți asistenții sociali care au fost angajați de UNICEF au rămas în structura SPAS și (2) în puține dintre comunele în care componenta de asistență medicală comunitară nu era acoperită s-a reușit recrutarea unui AMC, astfel capacitatea de furnizare a serviciilor medicale comunitare a rămas limitată.

CONCLUZII

Evaluarea proiectului Prima prioritate: nici un copil invizibil a arătat că modelul propus de UNICEF avut efecte importante la nivelul politicii naționale, bune practici din cadrul proiectului fiind preluate în planificarea strategică pentru promovarea drepturilor copilui, incluziune socială și reducerea sărăciei, sănătate, reducerea părăsirii timpurii a școlii, incluziunea cetățenilor români aparținând minorității roma. Un exemplu punctual este Hotărârea Guvernului nr. 691/2015 pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creștere și îngrijire a copilului cu părinți plecați la muncă în străinătate și a serviciilor de care aceștia pot beneficia, precum și pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre DGASPC și SPAS.

Aurora a reprezentat un efect inițial neașteptat al modelului. Necesitatea introducerii unui instrument unitar și standardizat, electronic pentru identificarea și evaluarea vulnerabilităților, dar și pentru conturarea pachetelor personalizate de servicii, a reprezentat inițial un rezultat neașteptat. În plus succesul foarte mare al metodologiei, în ciuda faptului că inițial ghidul de interviu părea greoi, timpul de aplicare fiind lung, este considerat un rezultat pozitiv. Instrumentul a fost apreciat de toți cei implicați, deoarece permite o evaluare exactă a vulnerabilităților și generează pachetul de servicii, facilitând managementul de caz și abordarea integrată. Mulți dintre profesioniștii din domeniul asistenței sociale și medicale comunitare intervievați au recomandat extinderea modelului nu doar geografic, ci și din perspectiva ariei sale de acoperire, la alte categorii de persoane vulnerabile, inclusiv persoanele vârstnice sau adulții șomeri.

Dacă este să înțelegem viziunea proiectului UNICEF prin prisma Schemei 1, am putea sistematiza în felul următor:

– utilizarea TIC permite aplicarea uniformă a aceleiași metodologii, cu grile de indicatori standard și condiții logice care nu sunt influențate de preferințele individuale sau diferitele niveluri de toleranță ale lucrătorului de pe teren;

– informația este colectată sistematic și automat, este disponibilă în timp real, dezagregată și agregată pe diferite nivele, cu păstrarea confidențialității datelor. Se evită practicile diferite de la un lucrător la altul, inconsistențele în înregistrarea informațiilor, dosarele, lipsa bazelor de date și monitorizarea precară a procesului.

– relația pe care lucrătorul comunitar o are cu comunitatea este un element central al activității și se păstrează indiferent de utilizarea TIC sau nu. În primul rând beneficiarul trebuie să aibă încredere în lucrătorul comunitar și să fie dispus să comunice. Înregistrarea sistematică a informațiilor nu reduce gradul de interacțiune cu beneficiarul. Prin poziționarea prin GPS a gospodăriei, Aurora condiționează lucrătorii sociali să culeagă informații pe teren, la adresa gospodăriei, să iasă din birou. De asemenea, o serie de întrebări, mai ales cele referitoare la condițiile de locuire, presupun evaluarea subiectivă a lucrătorului social.

– utilizarea aplicației pe teren reduce munca pe care lucrătorul o face ulterior la birou. Nu trebuie să mai rescrie dosare sau să introducă informația în alte baze de date. Este automat accesibilă din platforma web. Munca cu clientul se realizează în ritmul în care clientul este disponibil. Restul activităților sunt eficientizate.

– gândirea cantitativă și abordare globală a realității nu anulează abordarea individualizată a fiecărui caz. Cu toate acestea, la nivel de micro și macro management a proiectului/ intervenției, existența unei platforme cu date în timp real (informații agregate și dezagregate), este vitală.

Aplicația Aurora a fost gândită în primul rând ca o unealtă care să vină în sprijinul lucrătorului comunitar. Deși este un instrument menit să uniformizeze practica de la nivelul întregului proiect, rolul vulnerabilităților și a grilei de indicatori care stă în spatele fiecărei vulnerabilități este de a ridica suspiciune asupra unui risc la care copilul/ copiii dintr-o gospodărie pot fi expuși. Rolul lucrătorului comunitar rămâne de a înțelege complexitatea situației și de a acționa ghidându-se după diagnosticul realizat de aplicație și după serviciile pe care aceasta le propune.

Cu toate acestea, procesul de introducere și utilizare a TIC a fost unul dificil, a venit cu o doză ridicată de reticență din partea lucrătorilor comunitari (”Cum să mergem noi cu tabletele după noi la gospodării care nu au ce pune pe masă?” sau ”Nu ne zice nouă o tabletă ce să facem, știm noi mai bine!”) și cu multiple sesiuni de training de utilizare a aplicației și a platformei. Așa cum observa și Laurent (2008) pentru o parte dintre lucrătorii comunitari, prezența unui instrument TIC pentru eficientizarea activității pe care ei o desfășoară este percepută ca un pericol la adresa identității lor profesionale. Din acest motiv, elaborarea metodologiei de identificare a riscului de vulnerabilitate a presupus multiple discuții, implicare și feedback continuu din partea lucrătorilor de pe teren (pentru a crește sentimentul că metodologia din spatele aplicației este și rezultatul muncii lor), precum și elaborarea de instrumente adiacente (de exemplu, un manual care explică pas cu pas cum sunt construite vulnerabilitățile sau de ce apar anumite servicii).

Platforma web Aurora a fost gândită, pe de o parte, în sensul simplificării realizării și unirii bazelor de date de la nivelul celor 32 de localități din proiect, și pe de altă parte ca pe un sistem de monitorizare a proiectului în timp real. La diferite niveluri de acces, platforma oferă într-o manieră accesibilă, statistici relevante privind situația copiilor și familiilor lor incluși în proiect, în termeni de vulnerabilități sau de servicii pe care le-au acesat. Conform Wareing și Hendrick (2013) analiza datelor sociale reprezintă singura cale de a înțelege unde trebuie direcționate resursele sau către cine trebuie dezvoltate intervenții preventive. Prin această prismă, datele deja colectate în Aurora reprezintă o resursă de luat în considerare atât pentru actorii de la nivel local, județean – instituții precum DGASPC sau DSP sau de la nivel național – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA).

Aurora poate fi văzută ca un exercițiu de utilizare funcțională a TIC în domeniul asistenței sociale din România.

ANEXE

Anexa 1: Lista indicatorilor cuprinși în Aurora

Indicatorii de mai jos sunt preluați din Manualul de utilizare al aplicației AURORA. Sunt prezentați doar cu caracter indicativ, fără indicații despre variantele de răspuns, cui îi este adresată întrebarea sau care sunt condițiile care fac ca această întrebare să apară și să fie adresată. Nu sunt cuprinși mai jos indicatorii care au rol ajutător sau de completare a unor informații obținute prin intermediul unor alți indicatori.

Secțiunea A. Informații generale

A.1. Componența gospodăriei :

Codul persoanei în cadrul gospodăriei

Nume și prenume persoană

Prezența în gospodărie

Persoana a locuit la un moment dat în gospodărie?

Din ce an persoana nu mai este prezentă în gospodărie?

Sex

Data nașterii

Persoana are act de identitate (certificat de naștere/ CNP)?

Cod numeric personal

Cine este mama copiilor din gospodărie?

Cine este tatăl copiilor din gospodărie?

Cine este principalul îngrijitor pentru copiii din gospodărie?

Care este relația de rudenie dintre îngrijitor și copil?

Etnia

Starea civilă

Ultimul nivel de învățământ de cel mai înalt grad absolvit

A.2. Copii și părinți

Câți părinți are copilul acasă?

Câți părinți plecați la muncă în străinătate are copilul?

Cât de des vorbește mama cu copilul (față în față, la telefon, pe Internet)?

Cât de des îi trimite mama bani sau pachete copilului?

Copilul face activități împreună cu mama, excursii, petrec vacanțele împreună?

Cât de des vorbește tatăl cu copilul (față în față, la telefon, pe Internet)?

Cât de des îi trimite tatăl bani sau pachete copilului?

Copilul face activități împreună cu tatăl, excursii, petrec vacanțele împreună?

Copil cu mama minoră

Copil plasat pentru o perioadă în sistemul de protecție care acum este reintegrat în familie

Copil luat în plasament la rude sau alte persoane

Copil luat în asistență maternală

A.3. Surse de venit

Statutul ocupațional principal în ultimele 12 luni

Salarii. Persoană care în ultima lună a obținut venituri din salarii, activități independente sau activități ocazionale

Pensii. Persoană care în ultima lună a obținut pensii (de orice fel)

Alocație lunară de plasament

Indemnizația lunară pentru persoanele cu handicap grav și accentuat

Indemnizație lunară pentru însoțitorii adulților cu handicap grav

Indemnizația lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA

Ajutor în alimente de la Uniunea Europeană

Centru de zi

Cantină socială

Lapte praf pentru bebeluși

Alte indemnizații prevăzute de legi speciale

A.4. Sănătate, nutriție și comportamente la risc

Evaluarea subiectivă a stării de sănătate, pe o scală de la 1- foarte proastă la 10- foarte bună

Persoană înscrisă la medicul de familie

În ultimele 6 luni persoana a făcut un control medical de rutină?

Persoană care suferă de vreo boală cronică

Persoana reușește să plătească medicamentele/ serviciile necesare pentru tratamentul continuu

Persoană care suferă de vreun handicap/ deficiență/ dizabilitate

Persoană cu certificat de handicap

Anul obținerii certificatului de handicap

Codul dizabilității de pe certificat sau denumirea dizabilității

Persoana reușește să-și asigure tratamentul, medicamentele, echipamentele necesare

Persoana reușește să ajungă la medic specialist/ recuperare de câte ori este necesar

Persoana consumă zilnic legume și/ sau fructe proaspete

Persoana consumă zilnic carne sau lapte sau ou

Persoana consumă alcool zilnic

Persoana fumează zilnic

Persoana a fost implicată în conflicte soluționate de poliție, anchete

Cât de des se spală copilul pe dinți

Cât de des face baie copilul

A.5. Educația copiilor

Copilul rămâne uneori singur acasă sau doar cu surorile și frații (fără niciun adult)?

Cea mai des folosită metodă de disciplinare a copilului

Copilul este înscris la creșă?

Copilul merge zilnic la creșă?

Copilul este înscris la grădiniță?

În ce grupă este copilul?

Copilul merge zilnic la grădiniță?

Tipul școlii la care învață copilul

În ce clasă este copilul?

Copilul merge zilnic la școală

În ultima lună copilul a înregistrat absențe?

Numărul total de absențe

Numărul total de absențe motivate

Numărul total de absențe nemotivate

Copilul are ghiozdan, caiete, cărți și rechizitele necesare

Cum evaluați situația la învățătură a copilului, de la 1- foarte proastă la 10-foarte bună?

În ultimul an școlar ce notă a avut la purtare copilul?

Copilul a repetat un an școlar

Copilul are de gând să abandoneze școala

Copilul are cerințe educaționale speciale?

Copilul a abandonat școala

Copilul a fost vreodată înscris la școală/ grădiniță?

Secțiunea B. Date despre membrii gospodăriei cu vârsta până la 1 an, inclusiv.

B.1. Sănătate

Greutatea copilului la naștere (grame)

Greutatea copilului în prezent (grame)

Ați fost cu copilul la medicul de familie la vârsta de 1 lună?

Ați fost cu copilul la medicul de familie la vârsta de 2 luni?

Ați fost cu copilul la medicul de familie la vârsta de 3 luni?

Ați fost cu copilul la medicul de familie la vârsta de 6 luni?

Ați fost cu copilul la medicul de familie la vârsta de 9 luni?

Ați fost cu copilul la medicul de familie la vârsta de 12 luni?

Copilul este vaccinat?

Copilul este vaccinat?

Copilul primește vitamina D cu picătura?

Copilul ia sirop cu fier?

Copilul își ține capul?

Copilul stă în șezut?

Copilul merge de-a bușilea?

Copilul gângurește?

Copilul tresare la zgomot?

Copilul urmărește obiecte?

Copilul râde la dvs.?

Copilul suferă de ceva în prezent?

B.2. Nutriție

Îi dați lapte de la piept?

Îi dați să sugă de câte ori vrea?

Îi dați din când în când apă sau ceai?

I-ați dat sau îi dați lapte de la piept?

Îi dați în fiecare zi legume și/sau fructe?

Îi dați în fiecare zi puțină carne?

Îi dați copilului două ouă pe săptămână?

Secțiunea C. Date despre membrii gospodăriei cu vârsta între 1-5 ani.

C.1. Sănătate

Greutatea copilului în prezent (Kg cu 2 zecimale)

Înălțimea copilului în prezent (cm)

Copilul este vaccinat?

Copilul primește vitamina D cu picătura?

Copilul a fost la medicul de familie în ultimul an?

Copilul merge?

Copilul vorbește?

Copilul aude?

Copilul vede?

Copilul zâmbește/ râde?

Copilul are o suferință permanentă?

Copilul are nevoie de îngrijire medicală de specialitate?

Copilul are nevoie de mai multă îngrijire decât alți copii de aceeași vârstă?

C.2. Nutriție

Îi dați în fiecare zi legume și/sau fructe?

Îi dați în fiecare zi carne?

Copilul mănâncă de două-trei ori pe săptămână ou?

Secțiunea D. Date despre membrii gospodăriei cu vârsta între 10-17 ani (adolescenți).

D.1. Sănătate și nutriție

Greutate adolescent (Kg cu 2 zecimale)

Înălțime adolescent (cm)

Adolescentul este vaccinat?

Adolescentul este vaccinat?

Adolescentul a fost la medicul de familie în ultimul an?

Adolescentul are nevoie de îngrijire medicală de specialitate?

Adolescentul are nevoie de mai multă îngrijire decât alți copii de aceeași vârstă?

În ultimele 30 de zile a mâncat în fiecare zi fructe?

În ultimele 30 de zile a mâncat în fiecare zi legume?

În ultimele 30 de zile a mâncat în fiecare zi micul dejun?

În ultimele 30 de zile a băut în fiecare zi sucuri carbogazoase?

D.2. Educație sexuală, timp liber și comportamente la risc

Ai discutat în familie, cu prietenii, la școală (cu colegii sau cu profesorii) despre diferențe dintre fete și băieți?

Ai discutat în familie, cu prietenii, la școală (cu colegii sau cu profesorii) despre activitate sexuală?

Ai discutat în familie, cu prietenii, la școală (cu colegii sau cu profesorii) despre menstruație?

Ai discutat în familie, cu prietenii, la școală (cu colegii sau cu profesorii) despre conceperea copiilor?

Într-o zi obișnuită, cam câte ore mergi, alergi, faci sport, te joci în aer liber? (se include mersul spre și de la școală, magazin etc.)

Într-o zi obișnuită, câte ore te uiți la televizor?

Într-o zi obișnuită, câte ore stai la calculator?

Ai fumat în ultimele 30 de zile

În ultimele 30 de zile ai băut alcool

În ultimele 30 de zile ai încercat vreun fel de drog?

Te implici în bătăi?

Se întâmplă să fii bătut/ luat în râs de copii la școală/ pe stradă?

Secțiunea E. Date despre femeile de 10 ani și peste din gospodărie, care au avut vreodată un partener

E.1. Contracepție și nașteri

Aveți în prezent sau ați avut vreodată un partener cu care să întrețineți relații sexuale?

Folosiți metode contraceptive?

Câți copii vii ați născut de-a lungul vieții?

Sunteți însărcinată?

Ați născut în ultimele 12 luni?

Ați născut vreun făt mort?

Câte avorturi ați făcut de-a lungul vieții

E.2. Copii separați de familie sau la risc

Numărul de copii născuți de dvs., care sunt în viață și au sub 18 ani

Numărul de copii născuți de dvs., care sunt în viață, au sub 18 ani și locuiesc în gospodărie

Numărul de copii născuți de dvs., care sunt în viață, au sub 18 ani și nu locuiesc în gospodărie

Dintre copiii dvs. sub 18 ani care nu locuiesc în gospodărie, câți stau cu alte rude?

Dintre copiii dvs. sub 18 ani care nu locuiesc în gospodărie, câți sunt în sistemul de protecție al copilului?

Unde sunt ceilalți copii? Notează unde este fiecare copil sau despre câți mama nu mai știe nimic.

Ați făcut vreodată vreo cerere de instituționalizare a vreunui copil?

Ați fost obiectul vreunei anchete realizate de Serviciul de Protecție a Copilului (DGASPC)?

E.3. Munca în gospodărie și relații inter-familiale

Faceți muncă grea în gospodărie? (de exemplu, tăiat lemne)

Soțul/ partenerul vă ajută în general la treburile gospodăriei?

Mama/soacra/alte persoane adulte din casă vă ajută vreodată la treburile gospodăriei?

S-a întâmplat ca soțul/ partenerul să vă lovească?

E.4. Femei gravide

În ce lună de sarcină sunteți?

Sarcina este luată în evidență la medicul de familie?

V-ați dus la controalele prenatale?

La câte controale prenatale ați fost?

Ați vrut să rămâneți însărcinată?

E.5. Mame minore și femei care au născut în ultimele 12 luni

În ce an ați născut primul copil?

Ați avut complicații în timpul sarcinii?

Ați avut complicații în timpul nașterii?

Ați mers la vreun control medical după naștere?

V-a examinat medicul de familie la șase săptămâni după naștere?

Ați rămas cu vreo suferință după naștere?

Secțiunea F. Date despre gospodărie

F.1. Beneficii sociale la nivel de gospodărie

În gospodăria dvs. există cineva care primește alocație pentru susținerea familiei?

În gospodăria dvs. există cineva care primește ajutor social (venit minim garantat)?

În gospodăria dvs. există cineva care primește ajutor pentru încălzirea locuinței (subvenție căldură, lemne)?

În gospodăria dvs. există cineva care a primit ajutor de urgență în ultimul an?

În gospodăria dvs. există cineva care primește alte beneficii, ajutoare?

Alte beneficii, ajutoare

F.2. Venituri și cheltuieli

În luna trecută, suma totală de bani obținută din salarii, pensii, alocații, prestații, vânzări etc. de către toți membrii gospodăriei (inclusiv respondentul), a fost de aproximativ…

Într-o lună obișnuită cât cheltuiți pe alimente?

Dvs. aveți o grădină sau o gospodărie, rude sau prieteni de unde obțineți sau primiți diverse produse alimentare?

Cât la sută din consumul alimentar uman al gospodăriei dvs. este acoperit de aceste produse alimentare?

Cu venitul total net lunar realizat de gospodăria dvs., în luna trecută, ați putut face față cheltuielilor curente?

Cum apreciați veniturile actuale ale gospodăriei dvs.?

F.3. Remitențe

În luna trecută, suma totală de bani obținută din salarii, pensii, alocații, prestații, vânzări etc. de către toți membrii gospodăriei (inclusiv respondentul), a fost de aproximativ…

Într-o lună obișnuită cât cheltuiți pe alimente?

Dvs. aveți o grădină sau o gospodărie, rude sau prieteni de unde obțineți sau primiți diverse produse alimentare?

Cât la sută din consumul alimentar uman al gospodăriei dvs. este acoperit de aceste produse alimentare?

Cu venitul total net lunar realizat de gospodăria dvs., în luna trecută, ați putut face față cheltuielilor curente?

Cum apreciați veniturile actuale ale gospodăriei dvs.?

F.4. Condițiile de locuire

În iarna trecută, cât de des nu ați putut încălzi locuința și ați suferit de frig?

În ultimele 6 luni, cât de des nu ați avut ce pune pe masă și copiii au suferit de foame?

Câte camere are locuința dvs., în afară de bucătărie, holuri baie și alte anexe?

În câte dintre camere se doarme?

În gospodăria dvs. există un loc special dedicat copiilor, unde aceștia își pot face teme sau se pot juca?

În gospodăria dvs. există un loc special dedicat sugarilor?

Numărul de camere din locuința dvs. satisface necesitățile gospodăriei?

În gospodăria dvs. câte cupluri sunt?

În gospodăria dvs. câte persoane singure în vârstă de 18 ani și peste sunt?

În gospodăria dvs. câte fete de 12 – 17 ani sunt? (care nu sunt într-un cuplu)

În gospodăria dvs. câți băieți de 12 – 17 ani sunt? (care nu sunt într-un cuplu)

În gospodăria dvs. câți copii sub 12 ani sunt?

Aveți probleme cu locuința (scurgeri prin acoperiș, pereți umezi, ferestre/ dușumele putrede/ deteriorate)?

Camerele sunt luminate?

Aveți baie sau duș?

Aveți toaletă în interior conectată la sistemul de canalizare?

Tipul locuinței

Altă situație

Proprietatea asupra locuinței

F.5. Practicile parentale

Cât timp petreceți zilnic cu copiii dvs./ copiii pe care îi îngrijiți? (ore)

Vorbiți/ discutați cu copiii?

Vă jucați cu copiii?

Vă plimbați cu copiii?

Mângâiați sau țineți în brațe copiii?

Le spuneți/ citiți povestea de seară?

Aveți cărți pentru copii acasă?

Aveți jucării adecvate pentru copii?

Fiecare membru al gospodăriei, inclusiv copiii, are acces la săpun?

Fiecare membru al gospodăriei, inclusiv copiii, are acces la șampon?

Fiecare membru al gospodăriei, inclusiv copiii, are acces la periuță de dinți și pastă de dinți?

Copiii se spală pe mâini după fiecare utilizare toaletei?

Secțiunea G. Date despre gospodărie. Evaluare făcută de lucrătorul social.

Nivelul de igienă din gospodărie este…

Condițiile de locuit din gospodărie sunt…

Anexa 2. Tipuri de întrebări

Ecran 17. Întrebări individuale

Ecran 18. Întrebări pentru întreaga gospodărie

Ecran 19. Întrebări feminin/masculin

Ecran 20. Întrebări numerice

Ecran 21. Întrebări cu variante definite de răspuns

Ecran 22. Întrebări tip dată

Ecran 23. Întrebări care solicită completarea unei persoane

Ecran 24. Întrebări tip procent

Ecran 25. Întrebări tip text

BIBLIOGRAFIE

Campanini, A. Frost, L. și Höjer, S. The making of effective social work practitioners? Prezentare la Joint World Conference on Social Work and Social Development: The Agenda, iunie 10-14, 2010, Hong Kong. 2010

Getz, L. Mobile App Technology for Social Workers. Social Work Today, Vol. 12 No. 3 P. 8 May/June 2012 Issue. 2012

Laurent, V. The Future of Identity in the Infonnation Society în Fischer-HUbner, S., Duquenoy, P., Zuccato, A., Martucci, F. IFIP International Federation for Information Processing, Volume 262, Boston: Springer, pp. 375-386. 2008

Magheru, M. Blueprint for policy development in the area of basic social services. București: UNICEF. 2009.

Perron, B. E., Taylor, H. O., Glass, J. E., Margerum-Leys, J. Information and Communication Technologies in Social Work. Advances in Social Work Vol. 11 No. 1 (Spring 2010), 67-81. 2010

Stănculescu, M.S. (coord.), Anton, S., Iamandi-Cioinaru, C., Corad, B., Neculau, G. și Trocea, A. Helping invisible children. Second evaluation report. UNICEF, București: Vanemonde. 2013

Sahu, S. Mainstreaming information & communication technology (ICT) for social protection. Challenges and opportunities in Asia and the Pacific. Tech Monitor, Jan-Feb 2011, Special Feature: Technologies for Social Protection. 2011

Teșliuc, E., Grigoraș, V. și M.S. Stănculescu (coord.) Studiu de fundamentare pentru strategia națională privind reducerea sărăciei și creșterea incluziunii sociale 2015-2020, Washington: The World Bank. 2015

United NationsInformation and communication technology vital to development – UN Assembly chief. 2006.

UNICEF. Draft Raport Evaluare, 2017 – nepublicat

UNICEF. Manual de utilizare a aplicației mobile AURORA – document intern de lucru. 2015

Wareing, T., & Hendrick, H. H. Toward the Next Frontier: Trends Driving the Future of Human Services. Policy & Practice, 71(1), 10-37. 2013