Dizertatie 2019 Turismul Durabil.doc [630006]

3

CUPRINS

INTR
О
DUC
Е
R
Е
………………………………………………………………………………….

ABREVIERI
………………………………………………………………………………………..

4

7

I.
P
О
TENȚI
А
LUL DE D
Е
ZV
О
LT
А
R
E DUR
А
BILĂ
А
TU
RISMULUI
ÎN R
Е
PUBLIC
А
M
О
LD
О
V
А
……………………………………….
……………………..

8

1.1.

R
е
gl
е
mentare
а
și
о
rganizare
а

а
ctivității turistic
е
în R
е
public
а

M
о
ld
о
va…………………………………………………..
………………………………….

8

1.2.

Potențialul turistic al Republicii Moldova pentru implemenetarea
conceptului de dezvoltare durabilă…………………………………………………..

1
0

1.3

Strategia de dezvoltare durabilă, plan
strategic pentru implementarea
conceptului de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova

cu România
…………………………
………………………………………….
…….
…
…..

14

II. EV ALUAREA CADRULUI LEGAL DE DEZVOLTARE
A
TURISMULUI ÎN REPUBLICA MOLDOV A
…………..
…………………………..

18

2.1.

Legislația turistică………………………………………………………………………….

18

2.2.

Importanța legislației ecologice în protecția resur
selor turistice naturale
și a dezvoltării turismului ecologic…………………………………………………..

20

2.3

Legislația în domeniul culturii…………………………………………………………

24

III. DIRECȚII STRATEGICE
DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
DURABIL
……………………………………………………………………

28

3.1.

Evoluția dezvoltării turismului în Republica Moldova………………………..

28

3.2

Е
laborarea și implementarea proiectului de
dezvoltare dura
bilă a
turismului în Republic
а
Moldov
а
…………………………………………………….

31

3.3.

Strat
е
gii și ta
с
ti
с
i de d
е
zvoltare
а
turismului durabil………………………….

35

C
О
NCLUZII
…………………………
…………………………………………………………….

40

BIBLIOGRAFI
Е
…………………………………………………………………………………

41

А
N
Е
X
Е
…………………………………………………………
…………………………………….

43

4

INTRODUCERE

Turismul, ca fenomen economic și social, a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, explozivă
în cea de a doua jumătate a secolului XX și a apărut ca o oportunitate de dezvoltare a țărilor în
tr
anziție deoarece este este o sursă de venit sigură. Cînd ne referim la turism trebuie sa menționăm
că conceputul de turism durabil a apărut ca o posibilitate de dezvoltare a economiilor țărilor lumii
și de conservare a naturii pentru generațiile viitoare.

„Dezvoltare umană este ecologic durabilă”
1
și dezvoltarea unui turism durabil în primul
rînd implică dezvoltarea unui turism care ar permite protejarea ariilor naturale și promovarea unui
turism ecologic pur cu impact minim asupra naturii și asupra popul
ațiilor locale din zonele de
dezvoltare.

А
ctualitat
е
a temei investigate
turismul
е
ste
о

р
osibilit
а
te de dezvoltarea
а
economiilo
r
mai multor state ale lumii, d
е
zvoltar
еа
dur
а
bilă a turismului r
е
prezintă l
а
etap
а
actuală, domeniul
de preocupare științifico
–
practică în majoritatea țărilor lumii. Legislația în țara noastră n
u este un
suport solid p
е
ntru dezvoltare
а
tursimului, este imperfectă și majoritatea actelor normative nu sunt
aplicate în practică și rămîn doar la nivel de documente oficiale, ceea ce re
prezintă o frînă în
dezvoltarea turismului durabil în Republica Moldova. Este regretabil faptul că conform
potențialului turistic adică a biodiversității ecologice, peisajelor naturale și resurselor antropice de
care dispune și tradiții milenare în cultiva
rea viței de vie, țara noastră reprezintă o potențială piață
turistică atractivă pentru turismul rural, ecologic și cultural însă rămîne a fi o țară puțin atractivă
pentru turiștii străini.

Sc
о
pul c
е
rc
е
tării
constă în analiza legislației Republicii Moldov
a ca un suport în de
dezvoltare a turismului durabil în țara nosatră și anume a turismului ecologic, rural și cultural.

О
bi
е
ctul c
е
rcetării
îl reprezintă turismul c
а
domeniu de
а
ctivitat
е
și c
а
sector al
economiei n
а
ți
о
nale a Re
р
ublicii M
о
ldova.

Noutatea
științifică
rezidă în determinarea direcțiilor strategice de dezvoltare și
promovare a turismului în Republica Moldova. Astfel inovația științifică a tezei include:



Elaborarea strategiilor de dezvoltare a turismului durabil în țara noastră;



Identificarea
principalelor direcții de valorificarea a patrimoniului natural și cultural
al Republicii Moldova pentru dezvoltarea turismului durabil;



Analiza legislației turistice, culturale, și ecologice și propunerea elaborării de noi
strategii de dezvoltarea turismu
lui.

Suport metodologic
al cercetării au servit studiile și lucrările fundamentale ale savanților
în domeniul turismului ca: N. Neacșu, V . Miron, V . Guțuțui, N. Hanciuc, R. Minciu, F. Bran, G.

1

Teemu Haukioja „Sustainable development and economic Growth in th
e market economy”, Esa Print Tampere,
Tampere 2007 [page 13]

5

Postelnicu, E. Turcov, V . Glăvan,
В. Сапрунова, Л. И. Егоренко
в, В. С. Сенин, В. А.
Квартальнов etc.

Metode de cercetare
în procesul investigației științifice au fost utilizate ca metode de
cercetare: metoda observației, analiza logică, sinteza, inducția și deducția, comparația și analogia.

Baza informațională
au
constituit
–
o datele statistice ale
В.N.
S
al Republicii Moldova,
publicațiile periodice ca Monitorul Oficial al Republicii Moldova, informațiile oficiale plasate pe
siteurile oficiale ale Organelor abilitate în domeniul turismului cum ar fi: pagina web a
M
inisterului Culturii și Turismului, Ministerului Justiției etc, rapoartele și documentele strategice
elaborate de insituțiile guvernamentale ale Republicii Moldova, precum și cadrul legislativ
național în domeniul turismului, culturii și ecologiei pentru e
valuarea posibilităților de dezvoltare
a turismului durabil în Republica Moldova.

Valoarea aplicativă a tezei
rezidă din faptul că a fost efectuată o analiză aprofundată a
pieței turistice a Republicii Moldova și posibilităților și strategiilor de dezvolta
re a turismului
durabil în țara noastră. A fost elaborată o amplă clasificare a potențialului turistic al Republicii
Moldova precum și barierele care stau în calea dezvoltării turismului. Sunt propuse unele direcții
strategice în vedera dezvoltării și pro
movării ecoturismului în Republica Moldova. Rezultatele
cercetării își pot găsi aplicabilitate în procesul didactic pentru disciplinele din domeniul turismului
cum ar fi: managementul resurselor turistice și marketing turistic.

De asemenea, rezultatele ce
rcetării pot fi aplicate în elaborarea strategiilor privind
dezvoltarea și promovarea ecoturismului, turismului rural și turismului cultural în Republica
Moldova.

Structura tezei,
teza include: introducere, trei capitole, concluzii, bibliografie, anexe.
C
onținutul t
ezei este expus în 40 de pagini
.

În
Introducere
, se argumentează actualitatea temei propuse, se expune scopul cercetării, se
stabilește valoarea științifică, se stabilesc metodele de cercetare, baza informațională utilizată și se
menționează imp
ortanța cunoașterii și înțelegerii profunde a aspectelor teoretice în domeni
ul
turismului cultural, ecologi
с
și rural în
с
adrul industriei turismului
а
Republicii Moldova.

În
capitolul I
–

Р
OTENȚI
А
LUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ
А
TURISMULUI ÎN
REPUBLICA MOLDOV
А

sunt
р
rezentate abordările teoretice a dezvoltării turismului durabil în
țara noastră, conceptele privind
elaborarea unei strategii de d
е
zvoltare a turismului în țara
n
о
astră.
Sunt studiat
е
div
ersitatea potențialului turisti
с
n
а
tural și antropic ca obiec
t de dezvoltare a
turis
mului ecologic, cultural și rur
а
l.

În
capitolul II
–

Е
VALUAR
ЕА

СА
DRULUI L
Е
GAL DE DEZVOLTAR
Е
A
TURISMULUI ÎN R
ЕР
UBLICA MOLDOVA
este evaluat și analizat cadrul legal privind
activitatea turistică în Republica Moldova și în special în
domeniul ecologic, cultural și turistic, cu

6

determinarea apectelor relevante pentru dezvoltarea turismului ecologic, rural și cultural.

În
capitolul III
–
DIR
ЕС
ȚII STRATE
GI
СЕ
DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
DURABIL
este analizată evoluția turismului în Republ
ica
Moldova între anii 2015
–
2019
, de
asemenea au fost elaborate niște direcții strategice de dezvoltare și promovare a turismului în
Republica Moldova.

În
Concluzii
, sunt etalate rezultatele privind investigațiile teoretico
–
practice realizate și
direcțiile d
e dezvoltare și promovare a turismului durabil în Republica Moldova.

7

Abrevieri

BNS
–
Biroul Na
țional de Statistică

AG
–
Agen
ția de Turism

DGSPRI
–

Direcția Generală de Strategie, Promovare și Relații Internaționale

8

I. POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ A T
URISMULUI ÎN REPUBLICA
MOLDOV A

1.1. Reglementarea și organizarea activității turistice în Republica Moldova

În prezent activitatea turistică este strî
ns legată de economia tututror ‚t
ă
rilor înalt
dezvoltate. Turismul a devenit un fenomen social complex care implică în sine un lung proces de
perfecționare în domeniul infrastru
сturii turistice care atrage dup
ă sine o creștere economică
semnificativă.

În condițiile economei actuale a Rep
ublicii Moldova intervenția statului în turism devine
necesară deoarece acest sector reprezintă o potențială sursă de profit. Astfel în prezent planificarea
turismului ca sector a economiei naționale este o strategie de bază privind dezvoltarea economiei
ț
ării noastre.

Implicarea statului în dezvoltarea industriei turistice în Republica Moldova poate genera o
evoluție pozitivă a sectorului turistic. Astfel, autoritatea publică prin intermediul unei legislații
adecvate poate contribui la protejarea patrimo
niului turistic și la finanțarea unor proiecte de
amenajare turistică, la crearea infrastructurii generale prin alocarea unor sume mari sub formă de
investiții, necesare construcției de autostrăzi și rețelelor de comunicații.

Deasemena contribuția statulu
i în domeniul turismului se poate aprecia și prin atragerea
investitorilor străini în scopul creării unei infrastructuri turistice bine puse la punct.

Prin
i
nfrastructura turistică
se are în vedre ansamblul de construcții necesare unei zone
turistice pen
tru primirea și deservirea turiștilor (structuri de cazare, de alimantație, de agrement și
de tratament balnear, de prestare a servciilor de transport, de organizare a congreselor și
conferințelor, cu destinație sportivă, birouri de informare turistică, ce
ntre de
cofecționare/comercializare a articolelor de artizanat, parcări etc.)
2

Statul asigură condiții specifice funcționării sectorului turistic: creează imagine atractivă a
țării sau a zonei turistice. Și în așa fel politica turistică constituie o compo
nentă a politicii
economice a țării. De eforturile de promovare a imaginii unei țări din partea statului depinde
atractivitatea turistică a țării repective și includerea ei în circuitul turistic mondial.

Statul deasemenea îndeplinește și o serie de oblig
ațiuni privind dezvoltarea durabilă a
turismului și principala obligațiune fiind aceea de coordonare a activității turistice, de legiferare și
reglementare, de planificare și finanțare a sectorului turistic.

Principala acțiune de reglemtare a activității
turistice a fost aprobarea
„Legii turismului
Republicii Moldova”
unde s
–
a pus accentul pe determinarea contribuției active a statului în
promovarea politicii turistice.

2

Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova 280
–
XVI din 14
noiembrie 2007 în vigoare de la 30.05.2008

9

„Leg
е
a turismului Repblicii Moldо
va”
este principalul
а
ct normativ care reglementează

activitatea turistică în Republica Moldova, care are ca obiectiv principal reglemtarea agenților
economici ce activează în domeniul turismului ca: agenții de turism, agenții tur
–
operatori,
licențierea în activitatea turistică, procedura de clasificare a
stucturilor de primire turistică,
drepturile turiștilor, protecția și securitatea turiștilor. Deasemnea prin legea turismului s
–
au stipulat
și mijloacele financiare pe care le alocă statul în domeniul turismului, zonarea turistică etc.

Analiza „Legii cu
privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica
Moldova” va fi efectuată în capitolul II al prezentei teze.

Principalul organ în Republica Moldova care dirijează la nivel de stat activitatea turistică
este Ministerul Culturii și
Turismului.

În componența Ministerului Culturii și Turismului funcționeză următoarele direcții:



Direcția Generală de Autorizare și Control în Turism;



Direcția Generală de Strategie, Promovare și Relații Internaționale;



Direcția Economică.
3

Direcția Gene
rală de Autorizare și Control în Turism
are ca obiective principale :

1.

Licențierea agențiilor de turism;

2.

Clasificarea structurilor de primire turistice;

3.

Brevetarea personalului de specialitate;

4.

Controlul calității serviciilor turistice;

5.

Controlul const
ituirii Fondului Special pentru Promovarea și dezvoltarea Turismului;

6.

Acordarea consultanței de orice tip în vederea avizării documentelor de urbanism privind
zonele și stațiunile turistice și a actelor tehnice privind construcțiile din domeniul
turismului
.

Direcția Generală de Strategie, Promovare și Relații Internaționale
are următoarele obiective:

1.

Elaborarea straegiilor de dezvoltare turistică a Republicii Moldova;

2.

Colaborarea cu alte ministere și departamente privind elaborarea unor strategii comune d
e
dezvoltare turistică a Republicii Moldova;

3.

Conlucrarea cu administrațiile publice locale privind amenajarea zonelor turistice
teritoriale și protecția monumentelor atît culturale cît și monumentelor naturii;

4.

Elaborarea și implementarea strategiilor de pr
omovare turistică a Republicii Moldova prin
intermediul birourilor de promovare și informare turistică;

5.

Strategii de colaborare internațională în domeniul turismului prin participare la conferințe
internaționale și prin semnarea acordurilor de parteneriat
cu alte țări în domeniul

3

Elena Turcov „Coordonarea Turismului” Chiș
inău 2006, (p. 103)

10

turismului.

Direcția Economică
are următoarele obiective:

1.

Valorificarea patrimoniului turistic național atît acelui antropic cît și a patrimoniului
natural;

2.

Efectuare studiilor de fezabilitate a proiectelor de amenajare turistică
;

3.

Efectuare studiilor de evaluare economico
–
financiară a obiectivelor turistice destinate
privatizării;

4.

Valorificarea economică a activității administrației naționale de turism.

Toate aceste măsuri importante și toate aceste strategii ale administrați
ei naționale în
domeniul turismului ar trebuie să aibă un impact pozitiv și ar trebui să fie resimțită o oarecare
îmbunătățirii a activității turistice, însă din diferite motive acest progres în domeniul turismului
nu este resimțit. Principalele motive ale
slabei dezvoltării a turismului în țara noastră în primul
rînd se datorează lipsei personalului calificat și slabei motivări a acestuia, și lipsei unei politici
guvernamentale în domeniul turismului.

Alte organe de stat care au o contribuție în domeniul
tuismului sunt:
Centrul Național de
Perfecționare a Cadrelor din Industria Turismului, Consiliul Consultativ pentru Turism pe lîngă
Ministerul Culturii și Turismului, Asociația Națională a Agențiilor de Turism, ANTREC
–
Moldova

care au o importanță deosebit
ă în domeniul turismului și sunt un suport în dezvoltarea durabilă a
acestuia.

1.2.
Р
otențialul t
uristic al Re
р
ublicii Moldov
а
pentru implemenet
а
rea
с
on
се
ptului de
d
е
zvoltar
е
durabilă

Dezvoltarea durabilă este un concept relativ nou care a intrat î
n literatura de specialitate
cîteva decenii în urmă. Acest concept este privit de mulți specialiști în domeniu turismului ca o
mișcare de salvare a naturii și a mediului ambiant. Și ca un proces rațional de utilizare a
resurselor existente în scopul prote
jării naturii și ecosistemelor.

Între mediul ambiant și turism există o legătură strînsă care rezultă în primul rînd din faptul
că industria turistică valorifică patrimoniul cultural și ecologic al unei regiuni anumite și vinde
aceste resurse ca p
arte componentă a produsului turistic astfel împarte anumite resurse cu alți
utilizatori inclusiv și cu populația locală.

Industria turistică prin însăși specificul ei este strîns legată de mediul ambiant, ecologic și
social deoarece exploatează r
esursele naturale, dar datorită extinderii fenomenului de turism ca
un fenomen complex s
–
au înregistrat și impacte negative asupra mediului social cît și asupra
ecosistemelor. În consecință a apărut necesitatea unui nou fel de a concepe și de a conduce
tur
ismul, a apărut necesitatea cooperării între guvernele diferitor țări, între partenerii din sectorul

11

public și privat în scopul dezvoltării fenomenului turistic însă cu impact minim asupra naturii.

Turismul poate contribui în mare măsură la dez
voltarea durabilă și în particular la lupta
împotriva eradicării fenomenului numit sărăcia și la protecția și conservarea mediului natural,
cultural și social. Astfel, s
–
a constatat că dezvoltarea turistică trebuie să fie suportabilă, pe termen
lung, sub a
spect ecologic, viabilă și rentabilă economic și echitabilă sub aspectele etic și social
pentru populația locală.

Turismul durabil poate fi definit ca un model de dezvoltare economică orientată pentru
atingerea mai multor obiective ca:

–
îmbunătățirea
calității vieții în regiunile primitoare;

–
prestarea serviciilor de calitate înaltă vizitatorilor;

–
prestarea serviciilor aferenete activității turistice cu minimum de impact negativ asupra
vizitatorilor și populației locale;

–
elaborarea unor planuri
și proiecte de colaborare cu populația locală în prestarea de servcii și
produse turiștilor;

În industria turistică și în managerul turistic în special, resursele turistice sunt considerate
ca un important factor de producție. Îmbinarea armonioasă
a mediului natural cu cel istoric este
un lucru important pentru dezvoltarea durabilă a unei țări.
4

Deci resursele naturale reprezintă o resursă economică importantă contribuind la sporirea
interesului pentru cultura și mediul rural al unei țări
și la dezvoltarea turismului într
–
o regiune
propriu
–
zisă.

Dacă să ne referim la Republica Moldova ca destinație turistică trebuie să menționăm că
țara noatră dispune de următoarele resurse naturale: relief, climă, vegetație, floră, faună etc.

Relieful

e
ste variat în Republica Moldova în partea nordică relieful este reprezentat de
relieful colinar al Podișului Moldo
–
Podolic și în partea de Sud reprezentat de relieful de cîmpie.
Dealurile sunt reprezentate prin P
latoul Moldovei
la Nord (250
–
300m) calcaros
stepic și puțin
împădurit,
Cîmpia Moldovei de Nord
(200
–
250m) o cîmpie înaltă stepică,
Dealurile Codrului

sunt impădurite în special prezente în centrul Republicii Moldova,
Dealurile Tigheciului
(300m),
Dealurile Prenistrene
(250
–
240m) calcaroase,
Dealuril
e Podoliei
(200
–
250m) la est de Nistru.
Cîmpia din sudul țării este stepică, mai înaltă (200
–
240m),
Cîmpia Moldovei de Sud
și mai joasă
(20
–
100m),
Cîmpia Joasă a Nistrului
și
Cîmpia Joasă Litorală a Mării Negre
.
5

Clima
este temperat
–
continentală modera
tă, temperatura medie este de 8șC în Nord
și 10șC
în sudul țării, cu veri călduroase 20
–
22șC în iunie și ierni friguroase
–
3șC,
–
5șC în ianuarie,

4

Veaceslav Guțuțui, Viorel Miron „Armonizarea politicilor de gestionare a resurselor naturale și patrimoniului
cultural pentru încurajarea turismului transfrontalier în cadrul parteneriatului Uniunea Europeană
–
Republica
Moldova” Chișin
ău ULIM 2006, Ed. Bons Offices S.R.L. (p.13)

5

Vasile Glăvan „Resurse turistice pe Terra” Editura Economică, București 2000 (p. 99
–
100)

12

precipitații reduse circa 400
–
550mm, vînturi reci și viscole iarna.
6

Potențialul hidrografic
este reprezent
at de o rețea hidrografică destul de dezvoltată: peste
3000 de rîuri și rîulețe, cele mai mari fiind rîul Nistru, cu lungimea pe teritoriul republicii de 660
km, Prutul 695 km, Răutul 286 km, Cogîlnicul 243 km și altele.

Există 4 lacuri naturale, Manta,
Dracele, Bîc, Beleu care formează nucleul rezervației
„Prutul de Jos” și lacuri de acumulare: Dubăsari pe Nistr
u și Costești
–
Stînca pe Prut.
Apele
minerale se întîlnesc pe teritoriul republicii, cu debite diferite în 30 de localități ca: Hîrjauca
Călăraș
i, Cahul, Camenca, Merenești, Zăbriceni, Soroca, Mihăileni, Chișinău, Varnița, Speia,
Bălțata etc. Aceste ape minerale sunt o posibilitate de dezvoltare a turismului de cură baleară în
toate localitățile în care există izvoare cu ape minerale însă numai în
unele localități deja unde
sunt asemene unități ca: Cahul, Călărași, Camenca.

Vegetația
este specifică de stepă și silvostepă în cîmpii și Platoul Moldovei de Nord, la
care se adaugă pădurile de stejar și fag de pe dealurile înalte.

Pădurile ocupă
spații mari în partea Centrală a Moldovei, Dealurile Codrului și Dealurile
Tigheciului. Suprafața pădurilor constituie 9,6%.

Conform
„Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat”
Nr. 1538
–
XIII din
25.02.1998
7
, în Republica Moldova există 178 d
e diverse tipuri de rezervații, 130 de monumente
ale naturii și 433 de arbori seculari.

Vegetația este reprezentată de 126 de specii de plante și 116 specii de animale sunt incluse
în a doua ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova din (2001).

În
М
old
ova sunt delimitate și 5 rezervații științifice ca:
Codru, Plaiul Fagului, Iagorlîc,
Prutul de Jos
și
Pădurea Domnească
.

Р
rintre m
о
numentele naturale care prezintă interes turistic se numără: peștera
Emil
Racoviță
, complexul
R
а
școv
,
Cheile Butești
,
Comple
xul Duruitoarea
, reciful
Stînca Mare
, recifii
Brînzeni
, defileele
Buzdujeni
,
Burlănești, Trica, Fetești.
Țara noastră mai dispune și de importante
rezevații peisagistice de o valoare turistică deosebită cum ar fi:
Rudi
–
Antonești
,
Saharna
,
Fetești
,
Suta de M
ovile
și
Trebujeni
.

Fauna

Moldovei este р
uțin diversificată fiind reprezentată de așa specii de animale ca:
mistreț, căprioară, vulpe, iepure, fazan, potirniche și prepeliță de cîmpie, păsări de baltă în luncile
Prutului și Nistrului ca:găscă, rațe, liși
tă etc.

Fauna R
е
publicii Moldov
а
este puțin diversificată și din acestă cauză are o importanță
mică pentru dezvoltarea turismui, în special a turismului de vînătoare.

Fondul piscicol al
Republicii Moldova este puțin mai diversificat fiind reprezentat de
așa specii de pești ca: carp,

6

Ibid
е
m3

7

www.law
–
moldova.com

13

știucă, clean etc. Astfel în majoritatea iazurilor și lacurilor țării noastre trăiesc o varietate mare de
specii de pești astfel reprezentînd o bună posibilitate pentru dezvoltarea turismului specializat pe
pescuitul sportiv.

Republica Moldova însă dispune și de un
potențial turistic antropic
foarte variat care
reprezintă o perspectivă de dezvoltare a turismului rural și cultural. Printre atracțiile turistice de
origine antropică putem menționa:

1.

Monumente religioase și isto
rice
reprezentat de: biserici, mănăstiri, catedrale.
Manăstiri din secolul XVIII
–
XIX ca: Căpriana, Curchi, Hîrjauca, Saharna, Suruceni
etc. bisericile din piatră și lemn ca: Căușeni, Bălți, Ungheni, Orhei etc. catedrale ca:
Catedrala din Chișinău și din Ca
hul.

2.

Monumente de arhitectură
reprezentat de castele, conace, clădiri medievale ca:
Conacele de la Țaul, Ivancea, Hîncești etc.

3.

Cetăți medievale
ca: cetatea Soroca, Tighina și complexul Orheiul Vechi.

4.

Monumente de cultură geto
–
dacă și romană
ca: punctele a
rheologice din: Chrianca,
Horodiște, Lipnic, Mășcăuți, Rudi, Saharna, și rămășițe ale fortificațiilor romane cum
ar fi: Valul lui Traian.

5.

Muzee și case memoriale
așa ca: Muzeul național de Istorie a Moldovei, Muzeul
Național de Arte Plastice, Muzeul Națion
al de Etnografie și Istorie Naturală etc. Casa
–
Muzeu „A. Pușkin”, Casa
–
Muzeu „Alexandr Sciusev”, Casa
–
Muzeu „Alexei
Mateevici” din s. Zaim, Casa
–
Muzeu „Constantin Stamati”, Casa
–
Muzeu „Igor Vieru”.

6.

Spectacole folclorice
ca: Festivalul
–
concurs al interpere
ților de folclor „Tamara
Ciobanu”, Festivalul „Eminesciana”, Festivalul de muzică și dans „La vatra horelor”,
Festivalul de dans „Alunelul” etc.

7.

Ateliere de meșteșugărit și artă populară
ca: ateliere de olărit situate în Călărași,
Rezina, Iurceni, Nispore
ni, ateliere de prelucrarea lemnului: Rezina, Strășeni, Călărași
etc, ateliere de prelucrarea pietrei: Soroca, Orhei, Camenca, ateliere de țesut covoare și
prosoape: Comrat, Ciadîr
–
Lunga, Ialoveni, Soroca, Rîșcani, Căușeni etc.

8.

Instituții de cultură și art
ă
amplasate în Chișinău și în alte localități ca: Teatrul
Național de Operă și Balet, Teatrul „Luceafărul”, Teatrul de păpuși „Licurici”, Teatrul
„Satiricus”, Teatrul Rus de Stat „A.P. Cehov”, Sala cu Orgă, Palatul Național, Palatul
Republicii, Teatrul „V .
Alecsandri” din Bălți, Teatrul „B. Petriceicu Hasdeu” din
Cahul, cinematografe, galerii de artă, centre expoziționale, stadioane etc.

Toate resursele menționate anterior pot contribui la o dezvoltare durabilă a turismului în
Republica Moldova sporind as
tfel veniturile din turism în Bugetul de Stat și ridicînd nivelul
economic al țării noastre care este într
–
un proces de tranziție și care supravețuiește de pe urma

14

remitențelor din exterior, care are o economie fragilă, care necesită o dezvoltare a sfere
i
serviciilor.

1.3.

Strategia de dezvoltare durabilă, plan strategic pentru implementarea conceptului
de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova
cu
Ro
mânia.

Turismul este unul dintre cele mai importante și dinamice sectoare economice din lume
,
cuprinzând un număr tot mai mare de noi destinații. Aceste dinamici au transformat turismul într
–
un factor cheie pentru progresul socioeconomic. Turismul a devenit una dintre principalele surse
de venit pentru multe țări în curs de dezvoltare, iar răspân
direa globală a turismului în statele
industrializate și dezvoltate a produs beneficii economice și ocuparea forței de muncă în mai
multe sectoare conexe. Republica Moldova dispune de un bogat potențial necesar pentru a
–
și
dezvolta un sector turistic viabi
l, care ar putea genera venituri, posibilități de încadrare în câmpul
muncii, precum și alte beneficii economice și sociale. Colaborarea cu alte state în domeniul
turismului va contribui și mai mult la promovarea imaginii țării pe plan internațional. Preze
ntul
Acord va fi un element important pentru dezvoltarea relațiilor în domeniul turismului între
Republica Moldova și Romania, prin realizarea unor acțiuni reciproce de informare și promovare
turistică, schimb de informații privind legislația care reglemen
tează activitatea în domeniul
turismului, oferirea reciprocă a posibilităților de pregătire și perfecționare a personalului de
conducere și specialiștilor autorităților abilitate din domeniul turismului, precum și a angajaților
hotelurilor, restaurantelor
și altor categorii de specialiști ce prestează servicii turistice. Analiza
situației în domeniul dat (anii 2016
–
2017), conform datelor Biroului Național de Statistică al
Republicii Moldova, a relevat următoarele date statistice:

Conform datelor oferite d
e structurile de cazare,

Republica Moldova a fost vizitata de cetățeni ai României în număr de: (Tabela 1)

Ț
ara de destina
ție

2016

2017

Diferen
ța

Republica Moldova

29902

35950

6048

Astfel, se constată un interes în rândul turiștilor români de a vizit
a Republica Moldova, în
anul 2017 înregistrându
–
se o creștere comparativ cu anul 2016. Acordul între Guvernul Republicii
Moldova și Guvernul României privind cooperarea în domeniul turismului va stabili cadrul juridic
adecvat pentru reglementarea relațiilo
r bilaterale moldo
–
române în domeniul turismului, iar
acțiunile de promovare turistică vor contribui la creșterea numărului turiștilor români cazați în
structurile de primire turistică

Dezvoltarea turismului reprezintă pentru multe dintre țările lumii, un
obiectiv important al

15

politicii economice avînd în vedere efectele pozitive asupra producției, consumului, ocupării
forței de muncă, relațiile internaționale etc. și este ca un stimulator al creșterii economice.

Activitatea turistică se defășoară
în mediul înconjurător adică pricipalii piloni ai dezvoltării
turismului sunt resursele naturale și antropice dintr
–
o zonă anumită fără acestea și factorul uman
turismul este imposibil de dezvoltat.

Dezvoltarea durabilă în primul rînd se referă la
exploatarea resurselor naturale a unei anumite
regiuni și dezvoltarea ecoturismului cu un impact minim asupra mediului ambiant.

Pentru a avea o reușită la nivel de regiune și la nivel național turismul trebuie să fie planificat și
gestionat în așa
fel încît să contribuie la ameliorarea calității vieții populației și la protejarea
mediului local natural și cultural. Ameliorarea trebuie să fie resimțită prin crearea unor noi locuri
de muncă și prin veniturile obținute din activitatea turistică care v
or contribui la dezvoltarea
infrastructurii generale și turistice în zona în care se desfășoară activitatea turistică.

Pentru ca turismul să poată contribui la o dezvoltare durabilă, el trebuie să se integreze în mediul
natural, cultural și uman al
zonei în care se desfășoară activitatea turistică. Și activitatea turistică
în ecosistemele fragile trebuie să evolueze ținîndu
–
se cont de limitele de resurse turistice naturale
și antropice disponibile.

La elaborarea strategiilor de dezvoltare turistic
ă, trebuie să fie bine valorificate activitățile
tradiționale ale populației locale. Recunoașterea și susținerea identității și intereselor locale poate
deveni un punct forte în dezvoltarea turistică.

În condițiile actuale de dezvoltare economică activi
tatea turistică este privită ca o staregie de
creștere economică și ca o sursă de venit în Bugetul de Stat. Deaceea implicarea statului în
elaborarea unei strategii de dezvoltare a turismului este indispensabilă. Astfel administrația
publică prin intermedi
ul unei legislații adecvate poate contribui la protejarea patrimoniului
turistic atît acelui natural cît și a celui antropic unde sunt necesare investiții mari pentru
îmbunătățirea imaginii acestuia pentru includerea lui ulterioară în circuitul turistic. A
ceastă
îmbunătățire a imaginii poate fi realizată prin finanțarea unor proiecte de amenajare turistică, care
ar îmbunătăți infrastructura generală și turistică și ar reprezenta o bază tehnico
–
materială solidă
pentru dezvoltarea fenomenului turistic.

Avî
nd în vedere rolul deosebit al turismului în structura balanței de plăți fiecare țară din
lume este cointeresată să obțină venituri cît mai mari din activitatea turistică. Însă deseori apar
multe bariere atît calitative cît și cantitative în calea fluxuri
lor turistice printre care putem
menționa:

1.

Rețeaua subdezvoltată de drumuri naționale și regionale și de telecomunicații;

2.

Instabilitatea politică și economică din țara noastră fiind o țară cu regim comunist
Republica Moldova este puțin atractivă pentru tu
riștii străini și instabilitatea economică

16

care se exprimă prin faptul că suntem o țară a cărei economie supravețuiește pe baza
remitențelor din exterior;

3.

Servicii turistice necorespunzătoare standardelor internaționale;

4.

Condiții sanitare și de sănătate ne
favorabile;

5.

Mediu ambiant poluat prin existența gunoiștilor amplasate în zonele rezevațiilor naturale
de ex: Gunoiștea din apropierea orășelului Strășeni situată în imediata apropiere a
Rezevații naturale „Codrii”.

Toate aceste bariere pot fi eliminate pr
intr
–
o politică a statului orientată spre înlăturarea
subdezvoltării economice și sociale. Astfel la baza planificării strategiei de dezvoltare durabilă a
turismului trebuie să stea următoarele criterii:

1.

Elaborarea dimensiunilor și planurilor de dezvoltar
e a structurilor și echipamentelor
turistice necesare într
–
o anumită zonă;

2.

Coordonarea dezvoltării turistice cu amenajările corespunzătoare ale infrastructurii
generale și turistice;

3.

Consultarea în permanență a administrației locale asupra oportunităților
corecte de
dezvoltare turistică într
–
o anumită zonă;

4.

Echilibrarea ofertei turistice cu cererea turistică, contribuind prin acțiuni de diversificare a
ofertei la sporirea cererii turistice.

Strategia de dezvoltare a turismului în Republica Moldova trebuie
să se bazeze pe
principiul de colaborare și coordonare a activităților între organele publice centrale și organele
publice locale asigurînd un echilibru în dezvoltarea domeniului turistic și asigurînd beficii și
bunăstare pentru populația rezidentă a zone
i unde se dezvoltă activitatea turistică, prin crearea de
noi locuri de muncă, și venituri în bugetul local care pot fi alocate la dezvoltarea infrastructurii
respective sau pentru alte necesități ale comunității.

Strategiile de dezvoltare a turismului t
rebuie în primul rînd să se axeze pe valorificare
potențialului turistic și cînd se dovedește că potențialul turisitic dintr
–
o anumită zonă este potrivit
dezvoltării unei anumite forme de turism atunci se elaborează o strategie de dezvoltare a
turismului î
n zona respectivă.

Printre strategiile de dezvoltare a turismului care au fost implementate pînă în prezent pot
fi menționate următoarele:

1.

Crearea Rutei „Drumul Vinului” și cele 4 trasee incluse în ea;

2.

Strategia de dezvoltare a turismului religios prin i
nvestirea sumelor enorme în restaurarea
mănăstirilor: Căpriana, Curchi etc.

3.

Zonarea turistică care s
–
a efectuat prin care s
–
au delimitat noi zone cu potențial turistic;

4.

Strategia de dezvoltare a turismului rural Programul Național Satul Moldovenesc, un

17

pro
gram de îmbunătățirea a infrastructurii generale în localitățile rurale cum ar fi: rețele de
drumuri, rețele de gazoducte, rețele de apă și canalizare, toate acestea contribuind într
–
o
măsură oarecare și la dezvoltarea turismului;

5.

Programul Natiunilor Unit
e care a alocat resurse financiare pentru dezvoltarea durabilă a
turismului în special în localitățile rurale.

Acțiunile și strategiile efectuate pînă în prezent s
–
au dovedit a fi ineficiente și deaceea e
nevoie de acțiuni concrete pentru dezvoltarea tu
rismului care ar fi viabile în practică și nu ar
exis
ta numai la nivel de strategie.

18

II. EV ALUAREA CADRULUI LEGAL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN
REPUBLICA MOLDOV A

2.1.

Legislația turistică

Cabinetul

de

mini
ștri

a

aprobat

astăzi

pro
iectul

hotărârii

de

Guvern

cu

privire

la

semnarea

Acordului

dintre

Guvernul

Republicii

Moldova

și

Guvernul

României

privind

cooperarea

în

domeniul

turismului.

Acordul

exprimă

voin
ța

statelor

de

a
–
și

extinde

rela
țiile

de

cooperare

în

domeniul

turismului,

p
rin

crearea

condi
țiilor

favorabile

pentru

atragerea

investi
țiilor

în

scopul

sus
ținerii

și

dezvoltării

turismului,

în

conformitate

cu

legisla
ția

na
țională

a

fiecărui

stat,

schimbul

de

bune

practici

în

domeniul

infrastructurii

turistice

și

pregătirea

profesi
onală

a

personalului

din

industriile

turistice

ale

ambelor

păr
ți.

Ministrul

Economiei

și

Infrastructurii,

Chiril

Gaburici,

a

men
ționat

că

turismul

reprezintă

un

factor

cheie

pentru

progresul

socio
–
economic,

reiterând

că

Republica

Moldova

dispune

de

un

boga
t

poten
țial,

pentru

a

dezvolta

un

sector

turistic

viabil,

care

să

genereze

pentru

popula
ție

venituri

și

posibilită
ți

de

încadrare

în

câmpul

muncii,

precum

și

alte

beneficii

economice

și

sociale.

Conform

datelor

statistice,

în

anul

2016,

Republica

Moldova

a

fost

vizitată

de

circa

30

de

mii

de

cetă
țeni

ai

României,

iar

în

2017

–

de

aproape

36

de

mii,

cu

peste

6

mii

de

persoane

mai

mult,

ceea

ce

denotă

o

cre
ștere

de

circa

20%.

Astfel,

observăm

un

interes

sporit

al

turi
știlor

români

de

a

vizita

țara

noastră”,

a

explicat

Chiril

Gaburici.

Acordul

va

contribui

la

promovarea

imaginii

țării

noastre

pe

plan

interna
țional

și

va

fi

un

element

important

pentru

dezvoltarea

rela
țiilor

în

domeniul

turismului

între

Republica

Moldova

și

România.

Țara

noastră

are

semnate

acor
duri

de

colaborare

în

domeniul

turismului

cu

peste

20

de

state,

numărul

acestora

fiind

în

permanentă

cre
ștere.

În prezent legislația turistică este în proces de dezvoltare și de îmbunătățire în
scopul facilitării
unei bune dezvoltări a sectorului turisti
c în Republica Moldova
8
.

Actul fundamental ce reglementează activitatea turistică în Republica Moldova este
„Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova” 280
–
XVI din 14 noiembrie 2007 în vigoare de la 30.05.
2008,
care

reglementează raporturile juridice ce
țin de elaborarea și promovarea politicii de stat în domeniul turismului, organizarea și coordonarea
activității turistice și a activității de antreprenoriat în domeniul turismului, formele de turism,

8

https://mei.gov.md/ro/content/moldova
–
si
–
romania
–
isi
–
consolideaza
–
relatiile
–
de
–
cooperare
–
domeniul
–
turismului

19

creare
a și activitatea zonelor turistice naționale, stabilește cerințele privind calitatea serviciilor
turistice și asigurarea securității turiștilor, precum și principiile de colaborare internațională în
domeniul turismului.

În prezenta lege este specificat me
canismul de valorificare, protejare și dezvoltare a
patrimoniului turistic, este elaborată politica statului cu referire la activitatea turismului cît și
normele de funcționare și documentele necesare spre îndeplire de către agenții economici care
activeaz
ă în domeniul turismului și în special a agențiilor de turism și turoperatorilor.

Legea Turismului determină dimensiunile și strategiile dezvoltării în continuare a cadrului
juridic în turism și creează condiții legale pentru promovarea turismului în Repub
lica Moldova.

În scopul aplicării eficiente a Legii Turismului Guvernul a adoptat o serie de acte
normative care se referă la dezvoltarea domeniului turistic:

1.

Legea cu
privire la aderarea Republicii Moldova la Statutul O.M.T. nr.530
–
XV din
11.10.2001.

2.

L
egea Republicii Moldova privind stabilirea unui regim facilitar de vize

N 365
–
XV din 25.09.2003, în vigoare din 03.10.2003. care prevede eliberarea vizelor
cu 7 zile înainte și cu 7 zile dupa ziua Națională a Vinului acordarea vizelor de intrare
și de ieș
ire în țara noastră cetățenilor străini în mod gratuit.

3.

Hotărîrea Guvernului nr.1470 din 27.12.2001
cu privire la introducerea contractului
turistic, voucherului turistic si a fișei de evidență statistică a circulației turiștilor la
frontiera Republicii Mo
ldova.

4.

Hotărîrea Guvernului nr. 643 din 27.05.2003
cu privire la aprobarea Normelor
metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni
de cazare și de servire a mesei. Și modificările aplicate acestei hotărîri din 0
6.01.2006.

5.

Hotărîrea Guvernului R.M. Nr. 554 din 24.05.2004
, Cu privire la aprobarea
Programului Național în domeniul turismului “Drumul Vinului în Moldova” publicată
în Monitorul Oficial al R. Moldova, Nr. 88
–
90
din
04.06.2004.

6.

Hotărîrea Guvernului R.M.
nr.705 din 23.07.2001 cu privire la constituirea fondului
special de promovare și dezvoltare a turismului.

7.

Hotărîrea Guvernului RM, Nr. 429 din 26.04.2004
cu privire la modul de înregistrare a
sesizărilor și reclamațiilor consumatorilor în Condica de su
gestii și reclamații și
regulamentul aprobat la ea publicate în
Monitorul Oficial al R.Moldova Nr.73
–
76/571
din 07.05.2004
.

8.

Hotărîrea Guvernului RM Nr. 1065 din 02.09.2003 cu privire la aprobarea Strategiei de
dezvoltare durabilă a turismului în Republi
ca Moldova în anii 2003
–
2015 Nr. 1065 din
02.09.2003

20

Din păcate adoptarea acestor legi și hotărîri n
–
a schimbat esențial situația, deoarece n
–
au
fost elaborate mecanismele necesare implemetării atît a prevederii Legii Turismului cît și a
hotărîrilor guvena
mentale în domeniu. Legislația turistică în primul rînd în țara noastră nu este
bine armonizată cu legislația din alte domenii cum ar fi cea din domeniul culturii, ecologiei și cu
cea a altor țări din Uniunea Europeană.

Pentru perioada imediat următoare
Republica Moldova ar trebui să adopte noi acte
normative care ar dezvolta cu adevărat turismul în Republica Moldova dar n
–
ar fi numai o
formalitate cum ar fi:

–

Reglementări privind promovarea și dezvoltarea turismului în Republica Moldova.

–

Reglementări și
norme privind dezvoltarea turismului social.

–

Reglementări și norme privind dezvoltarea turismului balnear în Republica
Moldova.

–

Reglementări și norme privind dezvoltarea turismului cultural în Republica
Moldova.

Toate regulamentele, legile și Hotărîril
e de Guvern care au fost adoptatea pînă în prezent
trebuie să fie orientate spre dezvoltarea turismului în țara noastră. Și este necesar de elaborat o
strategie eficientă de aplicarea în parctică a acestor acte normative care ar avea o eficiență vizibilă
și nu ar exista ca o simplă formalitate.

2.2.

Importanța legislației ecologice în protecția resurselor turistice naturale și a
dezvoltării turismului ecologic

Republica Moldova este o țară mică din sud
–
estul Europei cu o suprafață de 33,7 km
² se
învecinează
la Est cu Ucraina, la Vest cu România. Potențialul turistic pentru dezvoltarea
turismului ecologic in R.Moldova este variat din punct de vedere al monumentelor naturale și
valorilor istorico
–
culturale cum ar fi: rezervații științifice, naturale și peisagis
tice.

Cînd vorbim de dezvoltarea durabilă a turismului și în special cu referire la dezvoltarea
ecoturismului în R. Moldova trebuie să menționăm că un rol important îl are legislația cu privire la
protecția ariilor naturale. În acest sens putem menționa c
ă
сel mai important act normativ
în
R.Moldova este „Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat” Nr.1538 din 25.02.1998
9
.

Conform Legii R.Moldova nr.1538
–
XIII din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale
protejate de stat, sunt prezente 46
6 de obiective și monumente naturale cu o suprafață totală de
66,5 mii ha sau 1,96% din teritoriul țării.

Conform legii ariile naturale protejate din Moldova
10
sunt prezente în calitate de 5 rezervații

9

Monitorul Oficial 66
–
68/442, 16.07.1998

10

Conform Legii R.Moldova nr.1538
–
XIII din 25.02.1998 privind f
ondul ariilor naturale protejate de stat

21

științifice cu o suprafață totală de aproximativ 19,4
mii ha, 65 de rezervații natural
–
silvice, de
plante medicinale și mixte peste 8009 ha, 41 de rezervații peisagistice 34,2 mii ha, 13 rezervații de
resurse, 32 arii cu management multifuncțional peste 1000 ha, 130 monumente ale naturii, 20 de
monumente de a
rhitectură peisagistică, o grădină botanică 105 ha, două grădini dendrologice și
una zoologică 20 ha, preum și rezervații în curs de elaborare Parcul Național de la Orhei, nistrul de
Jos, Pădurea Domnească, Rezervația Biosferei de la Lozova.

În țară mai ex
istă 433 de arbori seculari luați sub ocrotirea statului și 269 de specii de animale
și plante, incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.

Fondul natural format din obiectivele botanice: pădurile și rezervațiile silvice, parcurile din
localități, grădi
nile botanice și dendrariile, copaci seculari situați în păduri și parcuri , sectoarele
de pădure sau fîșiile forestiere cu copacii meliferi, parcele cu floră de stepă și altele prezintă
resurse turistice impunătoare în desfășurarea activității de ecoturis
m.

Un factor foarte important pentru dezvoltarea ecotusimului în Republica Moldova îl constituie
protecția mediului ecologic în care se desfășoară activitatea turistică și umană în general.
Deoarece conform dipozițiilor articolului 37 al Constituției
Republicii Moldova
11
care garantează
dreptul fiecărui om la un mediu înconjurător adică ecologic sigur pentru viață și sănătate.

În baza principiului constituțional și anume de protecție a mediului ambiant s
–
a centrat crearea
unui cadru legislativ
și normativ care reglementează activitățile de protecție a mediului.

Astfel, se adoptă următoarele acte normative:

1.

„Legea privind protecția mediului înconjurător” Nr.1515 din 16.06.1993
12
;

2.

„Legea privind expertiza ecologică și evaluarea impactului
asupra mediului înconjurător”
Nr. 851 din 29.05.1996
13
;

3.

„Legea cu privire viei și vinului” Nr. 352 din 10.03.2006
14
.

4.

„Legea cu privire la protecția plantelor” Nr.612
–
XIV din 01.10.1999.

5.

„Legea cu privire la grădinile botanice” Nr.105
–
XVI din 02,06,2005.

6.

„Legea pentru aderarea Republicii Moldova la protocolul de la Kyoto la Convenția
–
cadru a
Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei” Nr.29
–
XV 13.02.2003.

7.

„Legea cu privire la regnul animal” Nr.439
–
XIII din 27.04.1995.

8.

„Legea privind fo
ndul piscicol, pescuitul și piscicultura” Nr.149
–
XVI din 08.06.2006.

9.

„Legea pentru aderarea Republicii Moldova la Amendamentul la Protocolul de la Montreal
privind substanțele ce distrug stratul de ozon” Nr. 119
–
XVI din 18.05.2006
15
.

11

Constituția Republicii Moldova

12

Monitorul Oficial 10/283, 30.10.1993

13

Monitorul Oficial 52
–
53/494, 08.08.1996

14

Monitorul oficial 75
–
78/314, 19.5.2006

15

www.parlame
nt.md

22

Pentru îndeplinirea
prevederilor Legii nr. 1538
–
XIII din 25 februarie 1998 privind fondul
ariilor protejate de stat,
Guvernul R.Moldova a adoptat „Hotărîrea nr.782, din 03.08.2000 privind
aprobarea regulamentelor
–
cadru ale parcurilor naționale, monumentelor naturii, rezervați
ilor de
resurse și rezervațiilor biosferei”.
Prin această Hotărîre au fost aprobate următoarele:



Regulamentul
–
cadru al parcurilor naționale;



Regulamentul
–
cadru al monumentelor naturii;



Regulamentul
–
cadru al rezervațiilor de resurse;



Regulamentul
–
cadru al
rezervațiilor biosferei.

Astfel, toate aceste regulamente menționate anterior stabilesc niște obiective și sarcini în
vederea organizării și desfășurării și practicării turismului și activităților de agrement.

Și încă o serie de acte normative
subordonate legii printre care:

1.

Hotărîrea Guvernului R.M. Nr.395 din 08.04.1998 pentru aprobarea Regulamentului
privind auditul ecologic al întreprinderilor
16
.

2.

Hotărîrea Guvernului R.M. Nr.988 din 21.09.1998 despre aprobarea Regulamentului
privind fonduri
le ecologice
17
.

3.

Ordinul Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale Nr.188 din 10.09.2002 cu privire la
aprobarea Instrucțiunii despre ordinea de organizare și efectuare a expertizei ecologice de
stat
18
.

4.

Regulamentul Sistemului de Monitoring Ecologic Inte
grat din 10.11.1998
19
.

Importanța acestor acte normative rezultă din necesitatea protejării mediului ambiant care
constituie o prioritate națională, care are o influență directă asupra condițiilor de viață și sănătate
ale populației, realizării inter
eselor economice și social
–
umane, precum și a capacităților de
dezvoltare durabilă a societății în perspectivă.

Aceste acte legislative sunt relevante pentru dezvoltarea turismului în Republica Moldova din
cauza ca în cadrul lor sunt inserate articole
cu un caracter pro
–
european referitoare la valorificarea
resurselor naturale fără un efect negativ asupra lor adică exploatarea lor și păstrarea specificului
natural adică cu impact mediu asupra mediului ambiant.

Pentru perfecționarea și completare
a cadrului legal în domeniul ecologiei Republica Moldova
a semnat mai multe acte internaționale bilaterale cum ar fi:

1.

Hotărîrea Guvernului privind aprobarea Acordului dintre Ministerul Ecologiei,
Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului al Republicii Mo
ldova și Ministerul Mediului al

16

Monitorul Oficial 71
–
73/471, 17.05.2005

17

Monitorul Oficial 92
–
93/962, 08.09.1998

18

Monitorul Oficial 14
–
17/25, 07.02.2003

19

Monitorul Oficial 111
–
113/221, 17.12.1998

23

Republicii Polone privind colaborarea în domeniul protecției mediului și folosirii
resurselor naturale.

2.

Acordul dintre Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului al Republicii
Moldova și Ministerul Medi
ului și Protecției Teritoriului al Italiei privind colaborarea în
domeniul protecției mediului.

3.

Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Azerbaidjan privind
colaborarea în domeniul turismului.

4.

Acordul dintre Guvernul Republcii Mold
ova și Guvernul Republicii Letonia privind
colaborarea în domeniul turismului.

5.

Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Italiei privind colaborarea în
domeniul turismului.

Părțile contractante în baza acordurilor semnate vor promov
a o politică comună în domeniul
ecologiei și protecției mediului înconjurător care se referă în primul rînd la protecția fondului
funiciar adică a potecția solurilor, susolului și a resurselor naturale: pădurilor, apelor, florei și
faunei etc. precum și vo
r contribui la dezvoltarea relațiilor de cooperare în domeniul turismului.

Acordurile anterior menționate pledeză pentru realizarea convențiilor internaționale la care
Republica Moldova este parte ca:

1.

Convenția privind diversitatea biologică (R
io de Janeiro, 5
iunie 1992), ratificată prin
Hotărîrea Parlamentului Nr. 457
–
XIII din 16 martie 1995
;

2.

Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa
(Berna,
19 septembrie 1979) ratificată prin Hotărîrea Parlamentului N
r.1546
–
XII din 23 iunie 1993
;

3.

Covenția privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context
transfrontalier (Espoo, 25 februarie 1991), ratificată prin HotărîreaParlamentului Nr.1546
–
XII din 23 iunie 1993.

4.

Covenția privind efectele transfro
ntaliere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie
1992), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.1546
–
XII din 23 iunie 1993.

5.

Convenția privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontalieră și a lacurilor
internaționale (Helsinki,
17 martie 1992), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.1546
–
XII din 23 iunie 1993.

6.

Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climaterice (Rio de Janeiro, 12
iunie 1992), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.404
–
XII din 12 iunie 1995.

7.

Convenția privind poluarea trasfrontalieră a aerului la distanțe mari (Geneva, 13 noie
mbrie
1979), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.355
–
XIII din 9 iulie 1995.

8.

Convenția privind protecția stratului de ozon (Viena, 23 martie 1995), Protocolul referitor
la substanțele ce distrug stratul de ozon (Montreal, 16 septembrie 1979), ratifi
cată prin

24

Hotărîrea Parlamentului Nr.966
–
XII din 27 iulie 1996.

9.

Convenția privind controlul asupra transportării transfrontaliere a deșeurilor periculoase și
neutralizarea lor (Basel, 22 martie 1989), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.1599
–
XIII di
n 10 martie 1998.

10.

Convenția națiunilor Unite privind combaterea deșertificării în țările afectate de secetă,
(Paris, Franța, 17 martie 1994), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.257
–
XIV din 24
decembrie 1998.

11.

Convenția privind cooperarea pentru pro
tecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea,
(Sofia, 26 iunie 1994), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.323
–
XIV din 17 martie
1999.

12.

Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională în special ca habitat al
păsărilor acvatice, (Ram
sar, 1971), ratificată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.504
–
XIV
din 14 iulie 1999.

13.

Convenția privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 1979),
Acordul privind conservarea liliecilor în Europa și Acordul privind conservarea păsărilo
r
migratoare de apă african
–
euroasiatice, ratificate prin Hotărîrea Parlamentului Nr.1244
–
XIV din 28 septembrie 2000.

14.

Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de
dispariție (CITES) Washington 1973, ratificate
prin Hotărîrea Parlamentului Nr.1246
–
XIV din 28 septembrie 2000.

15.

Conveția privind peisajul European, semnată la Florența, Italia 20 octombrie 2000,
ratificată prin Legea pentru ratificarea Convenției privind peisajul european Nr.321
–
III
din 12 noiembrie 20
00
20
.

În scopul aplicării mai bine a legislației naționale referitoare la activitățile de turism ar fi
mai bine implicarea mai activă a Guvernului și a Administrațiilor Publice Locale pentru a
administrarea ariilor protejate, să colaboreze cu in
dustria turismului, să organizeze cercetări de
marketing la nivel reginonal și național, să încurajeze și să sprijine proiectele pentru dezvoltarea
turismului ecologic și dezvoltării turismului durabil în țara noastră.

2.3.

Legislația în domeniul culturii

Tu
rismul este un fenomen complex care este imposibil să se dezvolte ca activitate fără
existența unor resurse atît naturale cît și antropice. Cînd ne referim la resursele antropice atunci
trebuie să menționăm ca o importanță deosebită o au monumentele cultu
rale și valorile culturale

20

www.cim.moldova.md

25

ale anumitor regiuni.

Cadrul legal de reglemetare a culturii în Republica este reglementat de legea fundamentală a
țării anume „
Constituția Republicii Moldova adoptată la 29.07.1994”
care determină dreptul
cetățenilor la creați
e prin articolul 33 care prevede libertatea creației artistice și științifice, dreptul
cetățenilor la proprietate intelectuală, contribuția statului la păstrarea, la dezvoltarea și la
propagarea realizărilor culturii și științei naționale și mondiale. Deas
emenea Constituția stabilește
responsabilitatea cetățenilor asupra protecției mediului înconjurător , conservarea și ocrotirea
monumentelor istorice și culturale
21
.

Cadrul cultural și totalitatea domeniilor de activitate culturală este reglementat de „
Lege
a
culturii Nr.413
–
XIV din 27.05.1999”
22
. Adoptarea legii a avut ca scop stabilirea principiilor de
bază ale politicii culturale a statului și a normelor juridice, în baza cărora este asigurată
dezvoltarea liberă a culturii. Legea stabilește obligațiile stat
ului, drepturile și libertățile în
domeniul culturii, patrimoniul național cultural, statutul oamenilor de creație, organizarea și
reglementarea economică a culturii.

Prin legea respectivă statul își asumă responsabilitatea de elaborare a politicilor cult
urale,
elaborarea și finanțarea programelor de stat privind protecția și dezvoltarea culturii, protejează
dreptul oamenilor de creație la proprietatea intelectuală, apără interesele oamenilor de creație și
patrimoniul creat de aceștia ca o valoare național
ă și culturală intactă, cît și accesul liber al
cetățenilor la activitatea culturală, la valorile și bunuri culturale.

Toate monumentele situate pe teritoriul Republicii Moldova, fac parte din patrimoniul ei
cultural și natural și se află sub protecția st
atului în acest scop s
–
a adoptat „
Legea privind ocrotirea
monumentelor / Nr. 1530
–
XII din 22.06.1993”
23
.

Conform acestei legi există o delimitare a monumentelor atît naturale cît și culturale care sunt
incluse în patrimoniul cultural al țării noastre,
modalități de protecție acestor monumente, studire
și punere în valoare a lor, conservarea și restaurarea monumetelor și sursele de finațare a
amenajării și protecției patrimoniul Arhivistic al Republicii Moldova.

Privind această lege patrimoniul cultu
ral sunt considerate:

–

Monumente
adică: opere ale arhitecturii, plasticii și pictura monumentelor, obiecte
sau resturi arheologice, inscripții, peșteri sau forme de expresie legate, care din motive
istorice, artistice sau științifice sunt de o valoare unive
rsală;

–

Ansambluri:
grupe de clădiri singulare sau legate între ele care datorită arhitecturii lor, a
unității sau a poziției lor în cadrul peisajului sunt din motive istorice, artistice sau

21

www.presedinte.md

22

M
onitorul
O
ficial al R. Moldo
va
N. 83
–
86/401 din 05.08.1999

23

Monitorul Oficial al R.Moldova N 001 din 30.01.1994

26

științifice de o valoare universală;

–

Lăcașuri:
opere făurite de m
îinile oamenilor sau operelor comune ale omului și ale
naturii, precum și regiuni incluzînd lăcașurile arheologice care din motive istorice,
estetice, etnologice sau antropologice sunt de o deosebită valoare universală
24
.

Legislația națională determină că
patrimoniul turistic constituie factorul fundamental ce se află
la baza ofertei turistice și este format din bunuri proprietate publică și bunuri proprietate privată
valorificate și protejate în condițiile legii.

Odată cu exploatarea resurselor și valoril
or culturale a unei regiuni cît și a obiectelor de artă de
importanță națională se impune și protejarea acestor monumete de acțiunea nefastă asupra lor în
urma practicării activității de turism. Și cadrul legal devine o necesitate strindentă în protejarea

acestor obiective culturale.

Ocrotirea monumentelor de către stat este exercitată de Parlament, de Guvern, de consiliile
raionale, municipale, orășenești și locale adică prefecturile și primăriile. Ocrotirea monumetelor se
face în baza „
Legii privind Fon
dul Arhivistic al Republicii Moldova Nr.880
–
XII din 22.01.1992”
25
,
care stabilește principiile de organizare ale activității de complementare, evidență, păstrarea și
utilizarea a Fondului arhivistic care este constituit din: Fondul arhivistic de stat, Fondu
l arhivistic
obștesc, Fondul arhivistic al persoanelor fizice care sunt protejate prin lege.

Cadrul juridic general de organizare și funcționare a muzeelor în Republica Moldova este
stabilit de „
Legea muzeelor Nr.1596
–
XV din 27.12.2002”
26
.
Prin care Statul
garantează condiții
egale pentru organizarea și funcționarea muzeelor, drepturile muzeelor și garanțiilor sociale ale
lucrătorilor muzeelor, baza tehnico
–
materială și finanțarea muzeelor, modul de organizare și
lichidare a muzeelor.

Regimul juridic al ac
tivității bibliotecilor este reglementat de
„Legea cu privire la biblioteci
Nr.286
–
XIII din 16.11.1994”
27
.
legea stabilește principiile de bază ale activității bibliotecilor:
accesibilitatea, neangajarea politică, autonomia profesională. Totodată, legea con
ține reglementări
privind colecțiile de bibliotecă, baza economică a bibliotecilor, responsabilitatea pentru încălcarea
legii și mecanismul de colaborarea internațională a bibliotecilor.

Principiile fundamentale ale activității creatoare a teatrelor, circ
urilor și organizațiilor
concertistice, modul de înființare, reorganizarea, lichidarea, finanțarea și administrarea lor sunt
stabilite în
„Legea cu privire la teatre, circuri și organizații concertistice Nr.1421
–
XV din

24

Monitorul Oficial al R.Moldova N 001 din 30.01.1994

25

Monitorul Parlamentului Nr. 001

din
01.02.1992

26
Monitorul Oficial al R.Moldova N 23
–
24 din 18.02.2003

27

M
onitorul Oficial al R.Moldova N 15 din 12.01.1995

27

31.10.2002”
28
. Adoptarea legii a avut
scopul de a păstra tradițiile autohtone și autenticitatea
culturii teatrale, artei spectacolului, dezvoltarea și propagarea realizărilor artei spectacolului,
susținerea relațiilor culturale interetnice, regionale și internaționale, asigurarea drepturilor
c
etățenilor la libertatea de creație artistică, la participarea în procesul artistic al teatrelor, circurilor
și organizațiilor concertistice, crearea de condiții pentru descoperirea tinerelor talente, pentru
completarea și renovarea permanentă a personalul
ui de creație al teatrelor, circurilor și
organizațiilor concertistice, crearea cadrului legal pentru activitatea economico
–
financiară a
instituțiilor publice de cultură și artă, a unui sistem de protecție socială a lucrătorilor din domeniu.

Cadrul juridi
c pentru activitatea meșterilor populari în vederea păstrării meșteșugurilor
artistice populare și dezvoltării lor pe baza tradițiilor autentice ale artei populare este reglementat
de
„Legea privind meșteșugurile artistice populare Nr.135
–
XV din 20.03.2003
”
29
.
Legea stabilește
modul de activitate al meșterilor populari, a organizațiilor lor și a întreprinderilor din domeniul
meșteșugurilor artistice, modul de atribuire a produselor meșteșugărești la categoria obiectelor de
artizanat, competențele autoritățil
or administrației publice.

Drepturile de autor și drepturile conexe, apărarea acestor drepturi și răspunderea pentru
violarea lor sunt reglementate de
„Legea privind drepturile de autor și drepturile conexe Nr.293
–
XIII din 23.11.1994”
30
. Legea reglementeaz
ă relațiile care apar în legătură cu crearea și
valorificarea operelor literare, de artă și științifice, interpretărilor, fonogramelor și emisiunilor
organizațiilor de radiodifuziune.

Autorul beneficiază de dreptul exclusiv de autor aupra operei sale, ace
asta rezultă din însăși
faptul creării ei. Pentru exercitarea dreptului de autor nu se cere înregistrare, alte proceduri sau alte
formalități. Dreptul de autor se extinde asupra operelor, indiferent de locul primei lor publicări.

Parlamentul Republicii Mo
ldova a adoptat și un șir de legi, care reglementează activitatea unor
instituții din domeniul industriilor culturale ca:

1.

„Codul audiovizualului al R. Moldova”, Nr.260
–
XVI din 27.07.2006
31
.

2.

„Legea cu privire la activitatea editorială”, Nr. 939
–
IV din 20.04
.2000.

Toate aceste legi sunt un suport legislativ în dezvoltarea turismului cultural în țara noastră și
includerea ei în circuitul turistic internațional.

28

Monitorul Oficial al R.Moldova N 174
–
176 din 20.12.2002

29

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.84
–
86/390 din 16.05.2003

30

Monitorul Oficial al R.Moldova N. 018 din 08.02.2003

31

Monitorul Oficial 131
–
133/
679, din 18.08.2006

28

III. DIRECȚII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DURABIL

3.1.

Evoluția dezvoltării turismului
în Republica Moldova

Turismul este un fenomen complex care a luat amploare la începutul secolului XXI
transformîndu
–
se întro sursa de venit sigură în economia tuturor țărilor lumii. Și datorită faptului
că este un fenomen complex antrenează și forță de mu
ncă înalt calificată și deci este o sursă de
combatere a șomajului în țările lumii.

În Republica Moldova turismul în economia țării noastre are un aport nesemnificativ contr
ibui
cu 3
% la Bugetul de Stat.

Nivelul calitativ scăzut al capacităților de cazare
și venitul obținut din activitatea turistică
plasează Republica Moldova printre țările în care turismul este slab dezvoltat, însă în ultimii ani s
–
a înregistrat o tendință pozitivă de creșetere a veniturilor din activitate de turism. Structura
unităților
de cazare existente în Republica Moldova și principalii indicatori sunt prezentate în
Anexa 1
.

Varietatea resurselor turistice naturale și antropice disponibile pe teriroriul țării noastre este o
posibilitate reală de dezvoltarea acestei ramure în cadrul
economiei naționale. Situația industriei
turismului în Republica Moldova pentru perioada
2017
–
2018
este reflecată în
Anexa 2
.

Activitatea turistică a agen
țiilor de turism și turoperatorilor

din Republica Moldova în anul
2018
.
Biroul Național de Statistic
ă informează că, în anul 2018

agen
țiile de turism și turoperatorii
au acordat

servicii turistice la 323,5 mii de turiști și excursioniști
, cu 13,5% mai mult decît în anul
2017. Majorarea numărului de turiști și excursioniști a fost condiționată de crestere
a numărului de
participanți la turismul emițător (+15,1%), turismul receptor (+10,2%), precum
și la turismul
intern (+5,3).
Structura sosirilor în funcție de motivație este refelectată în tabelul 3.1.

29

Tabelul 3.1.

Tabelul
.

Numărul de turiști
și excursioniști, participanți la turismul organizat de agențiile de
turism

și turoperatori, după scopul vizitelor

2018

2018 în % față de
2017

turiști și
excursioniști

turiști
–
zile

turiști și
excursioniști

turiști
–
zile

TOTAL

323 468

2 130
052

113,5

1
04,1

Turism
receptor

(primirea
cetățenilor străini în
țară)

–
total

19 276

58

204

110,2

104,8

din care, în
scopuri de:

odihnă, recreere
și agrement

15 835

40 827

115,5

115,0

afaceri și
profesionale

2 857

9 781

95,2

94,1

tratament

584

7 596

74,
0

78,9

Turism
emi
țător

(deplasarea
reziden
ților
Republicii Moldova
în străinătate)

–

total

264 055

1 752
066

115,1

102,2

din care, în
scopuri de:

odihnă, recreere
și agrement

261 262

1 733
236

115,2

102,0

afaceri și
profesionale

1 390

5 417

98
,1

132,6

tratament

1 403

13 413

130,1

122,7

Turism
intern

(deplasarea
reziden
ților
Republicii Moldova
în interiorul țării, în
scop turistic)

40 137

319
782

105,3

115,3

30

Din cei 19,3 mii de turi
ști și excursioniști străini, care au vizitat Republica Mold
ova în
anul 2018 și au beneficiat de serviciile agențiilor de turism și a turoperatorilor,

82,1% au sosit
în scopuri de odihnă, recreere și agrement, 14,8%
–
de afaceri și profesionale și 3,0%
–
de
tratament.

Ponderi mai însemnate în numărul total de turiș
ti și excursioni
ști străini sosiți în Republica
Moldova le
–
au revenit cetă
țenilor din România (19,3%), Federația Rusă (9,0%), Austria (8,5%),
Germania (8,1%), Ucraina (8,0%), Polonia (5,7%), China (3,3%), Italia
și Regatul Unit al Marii
Britanii
și Irlande
i de Nord (cîte 3,2%), Olanda (2,6%), Japonia (2,5%), Finlanda (2,3%), Statele
Unite ale Americii (2,1%), Turcia
și Letonia (cîte 2,0%), Bulgaria (1,4%), Israel, Belarus și Franța
(cîte 1,2%),

Suedia
și Elveția (cîte 1,0%).

Prin intermediul agențiilor de t
urism și turoperatorilor în anul 2018 au plecat în străinătate
264,1 mii de turiști și excursioniști
, sau cu 15,1% mai mult fa
ță de anul 2017. Majoritatea
cetățenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere și agrement (99,0%).
Ce
tățenii Republicii Moldova au preferat să călătorească, în principal, în Turcia (36,3% din total
plecați în străinătate), Bulgaria (23,2%), România (11,7%), Egipt (9,2%), Grecia (7,6%), Ucraina
(3,9%), Spania
și Italia (cîte 0,9%), Ungaria, Montenegro și R
epublica Cehă (cîte 0,8%),
Emiratele Arabe Unite (0,5%).

Numărul

de turiști și excursioniști participanți la turismul intern în anul 2018 a constituit 40,1 mii
,
în
cre
ștere cu 5,3% comparativ cu anul 2017. Deplasarea rezidenților moldoveni în interiorul ță
rii,
în scop turistic, a fost organizată în special de agențiile de turism și turoperatorii din municipiul
Chi
șinău (45,2%), regiunile de dezvoltare Centru (27,6%) și Sud (25,0%)
32
.

Conform cifrelor analizate poate fi observată o tendință clară în dezvoltar
e turismului în țara
noastră care este mai mult o țară emițătoare de turiști, decît o țară receptoare. Atragerea turiștilor
în țara noastră este o necesitate stridentă deoarece Republica Moldova dispune de un important
potențial turistic, în mare parte nev
alorificat. Atragerea turiștilor va duce la creșterea volumului
încasărilor valutare și la realizarea unei eficiențe economice și la sporite a activității turistice în
Republica Moldova.

Pentru creșterea comepetitivității ofertei turistice a Republicii Mo
ldova pe piața turistică
mondială, agenții economici antrenați în domeniu ar trebui să contribuie la modernizarea
produselor turistice existente pe piața turistică actuală și la crearea de produselor turistice noi. O

32

http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6263

31

tendință actuală la nivel internațional
ar fi crearea produselor ecoturistice noi atractive, precum și
valorificarea acestora care va atrage după sine dezvoltarea uneia dintre cele mai profitabile direcții
ale economiei naționale, adică ramura prestării serviciilor turistice.

Pentru ca turismu
l în țara noastră să se dezvolte ca un fenomen de amploare sunt toate
condițiile necesare, țara noastră dispune de resurse turistice variate,
de forță de muncă înalt
calificată, deci poate fi un domeniu viabil în economia națională și generator de profitur
i.

3.2.

Elaborarea și implementarea proiectului de dezvoltare durabilă a turismului în
Republica Moldova

Turismul durabil este un fenomen complex presupune utilizarea optimă a resurselor
naturale și antropice, minimizarea imapctului negativ economic, socio
–
c
ultural și ecologic,
maximizarea beneficiilor directe asupra comunităților locale, economiilor naționale și asupra
conservării naturii.

Scopul relizării unui turism durabil trebuie sa fie subordonat planurilor naționale și
regionale de dezvoltare economic
ă, socială și ecologică. Scopurile economice pot fi considerate
acelea de: creștere a veniturilor, controlul dezvoltării turismului, zonarea activității turistice;
scopuri sociale ar fi acelea de: irdicare a sărăciei și a inegalității, protecția patrimoniu
lui socio
–
cultural local, implicarea comunităților locale în activitățile turistice ori scopuri ecologice ca:
protejarea ecosistemelor, conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității.

Implementarea politicilor și planurilor turistice reprezintă o re
sponsabilitate aît a
guvernului adică a sectorului public, cît și a sectorului privat adică a agenților economici care
activează în industria turismului.

Sectorul public răspunde de stabilirea tacticilor, planurilor și direcțiilor care trebuiesc
întreprin
se în scopul dezvoltării unui turism durabil care se axează în particular pe: realizarea
infrastructurii de bază, dezvoltarea anumitor atracții turistice, stabilirea măsurilor de administrare
și valorificare a teritoriului și de protecție a mediului ambian
t, stabilirea standardelor pentru
pregătirea și perfecționarea în domeniul turismului, menținerea sănătății și securității publice.

Sectorul privat adică agenții economici care activează în industria turismului răspund de:
dezvoltarea serviciilor de cazar
e, a operațiunilor agențiilor de turism, de actvitate a întreprinderilor
comerciale cu specific turistic cum ar fi: de prestare a servciilor de alimentație,
de comercializare
a suvenirelor și obiectelor de artizanat etc, și se bazează pe o infrastructură t
uristică adecvată
pentru dezvoltarea unor atracții turistice noi și promovarea acestora prin activități specifice de
marketing.

Proiectarea activității turistice este o componentă indispensabilă de dezvolatrea turismului
durabil. Însă orice proiect implem
entat are nevoie de un suport financiar, deasemenea este foarte

32

importantă și dezvoltarea resurselor umane necesare și folosirea tehnicilor și metodelor
marketingului turistic adică un program promoțional adecvat care va genera profituri și va avea un
efec
t pozitiv asupra dezvoltării fenomenului turistic.

Implementarea planurilor și proiectelor turistice conform experienței internaționale și
literaturii de specialitate presupune eforturi de lungă durată. Principalele modalități de realizare a
implementării
proiectelor turistice în practică sunt:



Aprobare politicii și planului turistic, ca un document oficial al dezvoltării turismului
într
–
o anumită regiune;



Structurarea dezvoltării pe o perioadă
с
el
puțin de 5 ani și programarea acțiunilor
necesare realiză
rii programelor de acțiune turistică;



Organizarea eficientă a sectorului public și celui privat și menținerea unei legături
strînse între domeniul public și
с
el privat
cît și cu organizațiile non
–
guvernamentale;



Adoptarea le
gislației corespunzătoare și a r
egulamentelor necesare dezvoltării
turismului;



Măsuri de protecție a mediului înconjurător;



Stabilirea circuitelor turistice, a obiectivelor și a staționărilor;



Finanțarea eficientă a proiectelor turistice individuale;



Finanțarea sectorului public, pentru
dezvoltarea atracțiilor și infrastructurii turistice, în
unele cazuri se are în vedere atragerea invesițiilor străine directe;



Pregătirea și perfecționarea personalului angajat în toate activitățile turistice;



Implicarea comunităților locale în dezvoltarea
turismului;



Promovarea eficientă a turismului pentru toată regiunea și pentru firmele private;



Conducerea eficientă și susținută a sectorului turistic.

Numai după ce s
–
au aplicat acțiunile sus menționate se poate de elaborat un plan de
dezvoltare turistic
ă și de aplicat în practică.

Cînd ne referim la Republica Moldova trebuie să menționăm că planul de dezvoltare
turistică a fost elaborat de către oraganele abilitate în domeniu și în primul rînd acest plan are
aplicare în practică prin „Strategia de dezv
oltare Durabilă a turismului” cu susținerea Programului
Națiunilor Unite.

Putem menționa următoarele acțiuni ale acestei strategii care sunt deja aplicate în practică
și care urmează a fi aplicate ca:

1.

Crearea Rutei „Drumul Vinului” și cele 4 trasee inclu
se în ea;

2.

Zonarea Republicii Moldova;

3.

Programul Național „Satul Moldovenesc”.

33

Ruta Vinului în Republica Moldova

este formată din 4 trasee de o importanță deosebită
pentru turismul din țara noastră ca:

–

Traseul I „Muzee sub cerul liber, Muzee
–
în subteran
e”
care include următoarele
atracții turistice: Complexul Muzeal Orheiul Vechi, Pivnițele de la Brănești,
Beciurile de la Cricova un adevă
rat oraș subteran al vinificatorilor.

–

Traseul II „Un divin, divin. Către Nordul Republicii”
care include următoarele
at
racții turistice: Țipova, Saharna, fabrica de vinuri de la Călărași, rezervația
științifică „Plaiul Fagului” unde poate fi admirată frumusețea neasemuită a
pădurilor seculare din Moldova.

–

Traseul III „Roua Codrilor Moldovei”
care includ obiective turistice
ca: Fabrica de
vin Cojușna, Mănăstirile Căpriana, Vărzărești și Hîncu, rezervația științifică Codrii
cu un impresionant muzeu al naturii.

–

Traseul IV „Aurul bobițelor. Către Sudul Republicii”
care includ următoarele
atracții turistice: Castelul de vînătoare
a lui Mancu Bei din Hîncești, fabrici de
vinuri de la Cazaclia și Taraclia care produc renumitele vinuri Cabernet și Pinot
Noir, renumita rezervație științifică Prutul de Jos și fabrica de vinuri de la Mileștii
Mici dotată și ea cu un adevărat orășel ascu
ns sub pămînt, unde pot fi degustate
vinuri unice.
33

Acest proiect este cu succes aplicat în practică și este unica atracțieturistică în Republica
Moldova intens promovată la nivel național și internațional.

Zonarea Republicii Moldova
a fost concepută dre
pt o modalitate de valorificare superioară
și complexă a Republicii Moldova efectuată de către specialiștii în domeniul turismului dintre care
poate fi menționată acea a E. Turcov care are la bază criteriile valorii și concentrării resurselor
turistice, al
e dezvoltării căilor de comunicații și posibilităților de valorificare în turism.

Conform acestui autor este propusă următoarea zonare a Republicii Moldova:

1.

Zona turistică Edineț
–
Ocnița
cu trei subzone: Edineț, Ocnița și Dondușeni, printre care
pot fi inc
luse atracții turistice ca:
peșteri, defileuri, chei carstice
ca: Fetești, Brînzeni,
Criva, Butești;
păduri de mesteacăn și stejar
: Fetești, Tețcani, Gordinești;
Totlerele
Prutului
;
lacul de acumulare
Costești
–
Stînca;
Obiective cultural
–
istorice ca biseric
i
–

monumente istorice și de artă
–
de la Larga, Lipcani, Pererîta, Criva, Corjeuți, Petruțeni,
Otaci, Mărcăuți etc.

2.

Zona turistică Bălți.
În cadrul acestei zone, sunt concentrate monumete de o deosebită
valoare precum:
rezervația științifică
„Pădurea Domnea
scă”,
lacul relict
„La Fontal”,
rezervația peisagistică
Izvoare
–
Risipeni, etc.

33

www.turism.md

34

3.

Zona turistică „Codru”
cu patru subzone: Orhei, Telenești, Călărași, Hîncești care
dispune de arii naturale protejate cum ar fi:
rezervația științifică
„Codrii”, rezervația
„Pla
iul Fagului”,
rezervații peisagistice
printre care pot fi meționate pe cele din
localitățile Țigănești, trebujeni, Curchi, Ivancea, pădurea Bahmut, Sărata
–
Galbenă,
Sadova etc.

4.

Zona turistică Chișinău
cuprinde
păduri de interes peisagistic, științific și r
ecreativ
–

Scoreni, Căpriana;
lacuri și iazuri
–
Chișinău, Ghidighici, Ulmu; orașul Chișinău cu
următoarele atracții: Grădina Zoologică, Grădina Botanică,
muzee
ca: Muzeul de
Arheologie și Etnografie, Muzeul național de Istorie a Moldovei etc și alte atracții

turistice de importanță națională.

5.

Zona turistică Soroca
–
Dubăsari
cu trei subzone: Soroca, Camenca și Dubăsari.
Rîul
Nistru
de la Dubăsari pînă la scurgerea lui în liman.
Rezervația științifică
„Iagorlîc”;
pădurile
de interes peisagistic și științific
: Co
săuți, Holoșina, Saharna, Cotiujeni,
Țîpova; baza de odihnă de la Holercani etc.

6.

Zona turistică Cahul
care se impune prin
rezervații peisagistice
–
Codrii Tigheciului,
lacuri și peisaje din lunca Prutului
,
ape minerale
de la Cahul;
bisericile
de la
Colibaș
i, Brînza etc care oferă posibilități dezvoltare a turismului de cură balneară și
ecoturism.

7.

Zona turistică Vulcănești
–
Căinar i
care include
rezervații peisagistică
Dezghindea;
lacul de acumulare
Congaz, lacul Beleu,
ape minerale curative
–
Beșalma, Con
gaz,
fondul piscicol și de vînătoare, care oferă posibilități de promovare a ecoturismului,
turismul rural, de odihnă și recreere, de vînătoare și pescuit sportiv.

8.

Zona turistică Nistru Inferior.
În cadrul acestei zone sunt situate principalele obiective
de odihnă
parcuri, plaje, amenajate, debarcadere ale orașelo
r Tighina și Tiraspol,
ape minerale curative
de la Căușeni,
rezervația peisagistică
Grădina Turcească din
Copanca,
cetățile medievale
din Tiraspol și Tighina,
muzeele etnografice și folclorice

din
Olănești, Ursoaia, Tighina, Tiraspol etc. În cadrul acestei zone, ecoturismul poate
fi dezvoltat și promovat paralel cu turismul de sănătate.

Această strategie de zonare a Republicii Moldova este slab valorificată și efectiv nu există
un proiect național
concret de dezvoltare turistică a acestor 8 zone. Această zonare s
–
a făcut la
nivel teoretic însă resursele turistice naturale și antropice din aceste zone rămîn a fi nevalorificate.

Programul Național „Satul Moldovenesc”
a fost elaborat și implementat î
n practică ca
rezultat a unei necesități stridente pentru a proteja mediul natural din arealul rural care este într
–
o
degradare continuă din cauza utilizării neraționale a resurselor naturale, exploatării intensive a
terenurilor agricole, aplicării în agri
cultură a tehnologiilor nocive, poluării apei și a aerului, ceea

35

ce se răsfrînge negativ asupra turismului ecologic autohton.

Programul Național
„Satul Moldovenesc”
a determinat acțiunile prioritare pentru
dezvoltarea infrastructurii turistice printre car
e pot fi menționate următoarele: dezvoltarea
turismului ecologic prin crearea și dezvoltarea unor parcuri naționale; conștientizarea importanței
dezvoltării turismului și anume formelor de turism ca: turismul rural, turismul ecologic, turismul
cultural, tu
rismul balneo
–
sanatorial etc; elaborarea și implementarea unor proiecte de dezvoltare a
turismul rural; elaborarea și aprobarea mecanismelor de stimulare economică a întreprinzătorilor
din domeniul turismului rural; includerea gospodăriilor țărănești în ci
rcuitul turistic, prin
dezvoltarea acestora ca pensiuni agroturistice; asigurarea necesităților de dezvoltare a obiectivelor
turistice incluse în Programul Național „Drumul Vinului”; lansarea unor acțiuni eficiente de
promovare a produsului turistic rural
și ecologic.

Programul Național „Satul Moldovenesc” reprezintă cadrul politic suprem pentru
dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova pentru anii 2005
–
2015. Acest document este elaborat
pentru implementarea Strategiei de Creștere Economică și Reducere a S
ărăciei, prin care se
determină că turismul reprezintă un sector al economiei naționale cu posibilități de generarea a
beneficiilor socio
–
economice pentru țară și comunitățile ei, care se compun din venituri directe,
locuri de muncă noi, cîștiguri de valut
ă, contribuții la bugetul de stat. Totodată, turismul poate
servi drept catalizator pentru dezvoltarea altor sectoare ale economiei naționale
34
.

Programul Național „Satul Moldovenesc” este cu succes aplicat în practică însă din păcate
eforturile autoritățil
or publice centrale sunt insuficiente și este necesară atregerea investițiilor
străine în domeniul turismului și îmbunătățirii infrastructurii, pentru a putea dezvolta turismul în
țara noastră.

Aceste proiecte sus
–
menționate trebuie să fie intens valorifi
cate de autoritatea națională în
domeniul turismului și anume de către Ministerul Culturii și Turismului, prin elaborarea unor
strategii de promovare turismului în zonele unde infrastructura turistică este dezvoltată și
elaborarea strategiilor de atragere
a investițiilor străine în domeniul turismului.

3.3.

Strategii și tactici de dezvoltare a turismului durabil

În Republica Moldova, în perioada de tranziție, au fost elaborate documente strategice în
majoritatea domeniilor economiei naționale. În domeniul tur
ismului, inițierea acțiunilor strategice
a fost reflectată în Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a Turismului și în Strategia de
Creștere Economică și Reducere a Sărăciei.

Strategia de dezvoltare a turismului în Republica Moldova are drept scop cr
earea unei baze

34

Guvernul Republicii Moldova, Programul Național „Satul Moldovenesc” (2005
–
2015
), Chișinău 2005 [p. 5
–
15,
29
–
31 ]

36

adecvate pentru dezvoltarea turismului intern și internațional în țara noastră într
–
un mod integrat,
echilibrat și durabil, astfel încît să aducă beneficii culturale și socio
–
economice considerabile țării
și comunității ei.

Strategia de d
ezvoltare durabil
ă a turismului pe anii 2013
–
2017
a fost elaborată cu asistența
Proiectului „
Dezvoltare durabilă a turismului
”, PNUD Moldova în conformitate cu prevederile
Legii turismului Nr. 798
–
XIV din 11 februarie 2000 și ale Concepției de dezvoltare a
turismului în
Republica Moldova pînă în anul 2005, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova Nr.
912 din 8 octombrie 1997.
35

Astfel, confrom Strategiei de Dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova
autoritățile
publice centrale cons
ideră că țara noastră poate realiza un succes real în domeniul
turimului, adică prin crearea unor produse noi în cadrul următoarelor forme de turism care pot fi
considerate prioritare ca
: turismul ecologic, turismul viti
–
vinicol, turismul de sănătate și
fr
umusețe, turismul cultural și turismul de afaceri.

În st
r
ategia respectivă sunt analizate direcțiile de evoluția a turismului în Republica
Moldova și sunt propuse următoarele
direcții strategice:

1)

Instruirea și perfecționarea personalului destinat prestăr
ii serviciilor în industria
turismului.
Formarea și perfecționarea profesională a cadrelor în domeniu reprezintă o
necesitate indispensabilă deoarece de personalul care activează în domeniul turismului
depinde și calitatea serviciilor prestate. O direcție
strategică în acest sens este antrenarea
membrilor comunităților locale în cursuri de pregătire profesională în scopul promovării
formelor de turism rural și ecoturism, care sunt singura posibilitate reală în dezvoltarea
durabilă a turismului în țara noast
ră.

2)

Facilități din partea statului agenților economici din mediul rural.
Dezvoltarea turismului
și ecoturismului sunt o alternativă sigură pentru dezvoltarea mediului de afaceri în
domeniul turismului din mediul rural, care poate fi stimulat prin diferite
acțiuni din partea
administrației publice centrale ca:



Scutirea de impozite a agenților economici din industria turismului la etapa inițierii
afacerii și pînă la momentul recuperării depline a investițiilor, sau pe o perioadă de
5 ani.



Accesul la resurs
ele naturale din zona rurală, și posibilități de utilizarea a resurselor
naturale și antropice în procesul formării produsului turistic.



Suportul administrației publice locale pentru informarea și promovarea turismului
rural și ecologic.

35

www. turism.md

37

Măsurile menționa
te vor contribui în primul rînd la inițierea și organizarea afacerilor în
domeniul turismului, la reducerea sărăciei și la micșorarea exodului de forță de muncă în
străinătate din mediul rural.

3)

Îmbunătățirea bazei tehnico
–
materiale pentru prestarea servic
iilor turistice de cazare și
alimentație
. Dezvoltarea insfrastucturii turistice în Republica Moldova, care presupune
implicarea administrației publice locale în promovarea și inițierea unor proiecte de
reconstrucție și dezvoltare prin atragerea de investiț
ii și suport financiar din afara țării. În
acest context trebuie
renovate
următoarele sectoare:



Dotarea unităților de cazare și alimentație cu echipament modern necesar pentru
oferirea serviciilor de cazare și alimentație;



Asigurarea anturajului modern în
afara unității de cazare cum ar fi: parcări
moderne adică parcări subterane care să reducă impactul vizual asupra oaspeților
unităților de cazare;



Utilizarea energiei solare prin montarea bateriilor solare pe unitatea de cazare
doarece se va reduce consum
ul de energie și deci prețurile vor fi reduse la
serviciile de cazare.

Dezvoltarea infrastructurii turistice și în special ecoturistice va stimula diversificarea
serviciilor și va contribui la formarea caracterului complex și complet al produselor turisti
ce
autohtone, avînd efecte pozitive asupra sporirii consumului turistic.

4)

Standardizarea activităților turistice pentru îmbunătățirea calității produselor turistice.
Fenomenul globalizării care a luat amploare la sfîrșitul secolului XX și continuă pînă în
prezent impune în sine și standardizarea produselor din cadrul industriilor turistice
naționale. Standardele reprezintă documente oficiale ce oferă soluții la problemele tehnice
în asigurarea calității prestației. Însă
сel mai des utilizate standarde utili
zate în industria
turismului din Republica Moldova sunt Standardele Uniunii Europene în domeniu care
implică următoarele aspecte ale activității turistice:



Standardele prin care se stabilesc tehnologiile de protecție a mediului
, cum ar
fi limitarea pescu
itului, de ex: EN ISO 16663
–
metode de determinare a dimensiunii
ochiurilor plaselor de pescuit;



Standarde de managemet al mediului
de ex: EN ISO 14001 standard pentru
sistemul de managemt de mediu;



Standarde pentru produse
de ex: EN ISO 14040 stanadrd cu
privire la evaluarea
ciclului de viață al unui produs.

5)

Elaborarea cadrului legal pentru activitatea ecoturistică
. Legislația este cea mai potrivită

38

cale pentru a asigura obiectivele publice. În opinia noastră crearea cadrului instituțional
constă și în st
abilirea unor direcții de cooperare între instituțiile deja existente, cu funcții de
coordonare a patrimoniului natural, precum Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale,
ASS MoldSilva și celor responsabili pentru dezvoltarea sectorului turistic adică Mi
nisterul
Culturii și Turismului.

6)

Perfecționarea sistemului de evidență statistică în domeniul turismului
, prin crearea
normelor privind sistemul de indicatori statistici precum și colectarea datelor statistice cu
maximă corectitudine adică o bună evidență
a fluxului de intrări și ieșiri de pe teritoriul
Republicii Moldova care va permite evaluarea obiectivă a pieței turistice din țara noastră,
cît și includerea produselor noi în oferta turistică.

Turismul ca un domeniu economic care urmează a fi dezvoltat
în țara noastră are nevoie de o
promovare bună, pentru că în dependență de politica promoțională adoptată de o țară anumită
aceasta poate sau nu să între în circuitul turistic mondial. În acest scop pentru realizarea
obiectivelor privind promovarea turism
ului durabil în Republica Moldova și anume a
ecoturismului pot fi propuse următoarele direcții strategice:

A.

Crearea unui sistem modern și eficient de promovare a Republicii Moldova ca
destinație turistică
, prin crearea liniilor electronice fierbinți pentru
comunicare și
informare a turiștilor, prin crearea unui sistem online eficient de rezervare și achiziție a
biletelor de călătorie și a produselor turistice integrale, pentru destinația Republica
Moldova.

B.

Intensificarea eforturilor de marketing pentru inf
ormare și publicitate privind
activitatea de ecoturism
prin: realizarea unor campanii publicitare în mijloacele mass
–
media: presă, radiou, internet etc, realizarea unor materiale de informare și promovare
turistică anume prin: editarea bucletelor, ghiduril
or de informare turistică, realizare
unor filmulețe de promovare a țării noastre ca destinație turistică etc, crearea birourilor
de informare și promovare a ofertei turistice naționale atît în cadrul țării cît și în
străinătate.

C.

Participarea la diverse ex
poziții burse, tîrguri
și

festivaluri de profil
deoarece este o
posibilitate reală de inițiere și întreține a relațiilor cntractuale cît și există o posibilitate
reală de studiere a ofertei turistice din străinătatea și analizei nivelului prețului la unel
e
destinații ecoturistice internaționale și realizarea produselor turistice naționale în
concordanță cu nivelul prețurilor la nivel mondial

D.

Segmentarea produsului turistic pe categorii de consumatori
care implică crearea
variatelor produse ecoturistice adi
că dezvoltarea ecoturismului în diferite regiuni a țării
și crearea unităților de cazare și de alimentație în dependență de serviciul de clientelă

39

căruia este destinat. Consumatorilor cu venituri înalte crearea facilități la
с
el
mai
înalt

nivel,consumatori
lor cu venituri medii și venituri modeste oferte turistice
corespunzătoare nivelului veniturilor pentru fiecare tip de clientelă
.

E.

Simplificarea formalităților, reducerea taxelor și barierelor de intrare în țară
, fapt care
va genera fluxuri de turiști.

P
entru dezvoltarea și promovarea turismului durabil în Republica Moldova este important
ca planurile de acțiuni elaborate să nu fie doar niște proiecte elaborate ci să fie niște proiecte
viabile adică implementate în practică.

Însă o deficiență importantă
importantă în dezvoltarea turismului în Republica Moldova,
menționată și în Strategia de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Republica Moldova în anii
2003
–
2015, este infrastructura turistică slab dezvoltată. Întreaga infrastructură turistică a țării
noast
re este centrată în jurul orașului Chișinău, o altă deficiență constă în faptul că rețeaua de
drumuri a Republicii Moldova se află într
–
o stare deplorabilă, asta este cea mai mare problemă cu
care se confruntă țara noastră pentru asta este nevoie de elabor
at proiecte de atragerea investițiilor
străine directe pentru a putea dezvolta un turism cu adevărat viabil.

Implementarea strategiilor de ecomarketing turistic, și cu suportul cunoștințelor experienței
internaționale în dezvoltarea și promovarea ecoturis
mului, poate să aducă rezultate durabile într
–
un termen foarte scurt, ceea ce este necesar pentru crearea imaginii Republicii Moldova ca
destinație în turismul internațional, deoarece posedă un potențial turistic variat care permite
parcticarea nu numai e
coturismului dar si altor forme de turism cum ar fi: turismul rural, turismul
cultural, turismul de cură balneară etc.

40

CONCLUZII

Studiind materialul despre dezvoltarea turizmului în Republica Moldova pot con
cluziona
:
Turismul durab
il acoperă toate formele și activitățile din industria osipalității, incluzînd turismul
de masă, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul de croazieră, turismul
religios, turismul sportiv, turismul urban și turismul ecologic. Proces
ul de orientare a activității
turistice spre durabilitate trebuie să fie coordonat la nivel național de către factorii guvernamentali
și susținut și de autoritățile locale. Și trebuie să fie privit de către acestea din urmă ca o posibilitate
de dezvoltare
a comunităților locale și ca o sursă de venit.

Legislația turistică, ecologică și
culturală în Republica Moldova este încă slab dezvoltată și există numai ca o formalitate nu sunt
facuți pași concreți în elaborarea unor programe de dezvoltare turistică a
Republicii Moldova în
conformitate cu legislația în vigoare. Legislația în Republica Moldova nu reprezintă o bază solidă
în dezvoltarea turismului.

Republica Moldova, este o țară mică din Sud
–
Estul Euopei, dispune de
un potențial turistic destul de însemn
at din punct de vedere al varietății monumentelor naturale și
valorii istorico
–
clturale, care permit cu succes dezvoltarea turismului rural, ecologic și cultural. Pe
teritoriul țării noastre, se află cîteva sute de obiective turistice, de importanță turist
ică și științifică,
precum peșteri și recife calcaroase din lunca Prutului cum ar fi: Corjeuți, Trinca, Duruitoare,
Brînzeni etc.

Fondul natural de asemenea este foarte variat fiind format din păduri și rezervații silvice,
parcurile din localități, grădin
ile botanice, copacii seculari, sectoarele de pădure și fîșii forestiere
etc, reprezintă resurse turistice impunătoare în desfășurarea activității de ecoturism.

Varitetate resurselor turistice antropice ca:
monumente religioase și istorice, monumente de
a
rhitectură
,
cetăți medievale
,
muzee și case memoriale
,
spectacole folclorice, ateliere de
meșteșugărit și artă populară
ca: ateliere de olărit, ateliere de prelucrarea lemnului, ateliere de
prelucrarea pietrei, ateliere de țesut covoare și prosoape etc, pe
rmit cu succes dezvoltarea
turismului rural și cultural.

Republica Moldova dispune de un potențial turistic deosebit ca valoare
dar din păcate în mare parte nevalorificat.

41

BIBLIOGRAFIE

1.

Bran F., Marin D., Simon T.,
„Economia turismului și mediul
ui înconjurător”
, Editura
Economică, București 1998 [p. 240
–
247].

2.

Bran F., Marin D., Simon T.,
„Turismul rural”
Modelul European, Editura Economică,
București 1997.

3.

Glăvan V .
„Resurse turistice pe Terra”
, Editura Economică, București 2000 [p. 99
–
100].

4.

Go
lovatiuc V .
„
Moldova
în cifre 2008”,
Breviar statistic, Statistica, Chișinău 2008, [p. 38
–
41].

5.

Guțuțui V ., Miron V .
„Armonizarea politicilor de gestionare a resurselor naturale și
patrimoniului cultural pentru încurajarea turismului transfrontalier în cadr
ul parteneriatului
Uniunea Europeană
–
Republica Moldova”
Chișinău ULIM 2006, Ed. Bons Offices S.R.L.
[p.12
–
17, 57
–
76].

6.

Guțuțui V ., Miron V . „
Turismul în ariile naturale din Republica Moldova”
Editura
Continental Grup, Chișinău 2005 [p.4
–
47].

7.

Hanciuc N.
„Agr
oturism și dezvoltare durabilă”
Editura, Independență Economică, Pitești
2002 [p. 106
–
117].

8.

Haukioja T. „
Sustainable development and economic Growth in the market economy”
, Esa
Print Tampere, Tampere 2007, [page. 13
–
20].

9.

Minciu R.,
„Economia turismului”
edi
ția a III
–
a revăzută și adăugită, Editura Uranius,
București 2005 [p.99
–
132].

10.

Neacșu

N. „Turismul și dezvoltarea durabilă” Editura Expert, București 2000, [p. 77
–
118].

11.

Postelnicu G.,
„Introducere în teoria și practica turismului”,
Editura Dacia, Cluj
–
Napoc
a
1
97, [p. 203
–
214].

12.

„
Programul Național Satul Moldovenesc (2005
–
2015)”,
Chișinău 2005, [p. 5
–
15, 29
–
31]

13.

Turcov E., „
Coordonarea Turismului”
, Editura ASEM, Chișinău 2006, [p. 92
–
180].

14.

Turcov E. „
Direcții de dezvoltare și promovare a turismului în Republica
Moldova”
,
Editura ASEM, Chișinău 2002,[p. 50
–
99].

15.

Valcov V .
„
Anuarul statistic al Republicii Moldova 2007”

Editura Statistica, Chișinău
2007, [p. 233
–
240].

16.

Valcov V . Cara O, Godiac M. “
Moldova
în cifre 2012
”
Breviar statistic, Editura Statistica,
Chișinău
2006 [p. 38
–
41].

17.

Valcov V .
“
Moldova
în cifre 2007”
Breviar statistic, Editura Statistica, Chișinău 2007 [p.
38
–
41].

18.

Егоренков Л
.
И
.

„
Экология туризма и сервиса
”
,
изд
.
Финансы и

статистика
,
Москва

42

2003 [стр 73
–
102]
.

19.

Квартальнов В
.
А
.

„
Туризм
”
,
изд
.
Финансы
и статистика
,
Москва 20
15

20.

,

[
стр 274
–
282
].

21.

Сапрунова В
.

„
Туризм
,
эволюция структура маркетинг
”
,
изд
.
Ось
–
89
,
Москва 1998
,

[
ст
p.
35
–
52
].

22.

Сенин В
.
С
.

„
Организация международного туризма
”
,
изд
.
Финансы и статистика
,

Москва 2003 [стр
.
148
–
152]
.

23.

www.law
–
moldova.com

24.

www.turism.md

25.

www.parlament.md

26.

www.cim.moldova.md

27.

www.presedinte.md

28.

www.statistica.md

29.

www.iatp.md

30.

www.monument.md

31.

www.mapl.gov.md

32.

Legea Re
publicii Moldova privind stabilirea unui regim facilitar de vize
”

Nr. 365
–
XV din 25.09.2003,
Monitorul Oficial al R.Moldova Nr. 208
–
210 din 03.10.2003
.

33.

„
Legea cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova”
,
Nr.57 d
in 10.03.2006, Monitorul Oficial
al R.Moldova
14
–
17/40, 02.02.2007.

34.

„
Legea culturii”
Nr.413
–
XIV din 27.05.1999,
M
onitorul
O
ficial
al R.Moldova

Nr. 83
–
86/401, 05.08.1999.

35.

„
Legea privind ocrotirea monumentelor”
Nr. 1530
–
XII din 22.06.1993,
Monitorul Ofici
al
al R.Moldova
Nr. 001 din 30.01.1994.

43

Anexa 1

Sosirile

vizitatorilor străini în Republica Moldova și plecările vizitatorilor moldoveni

în străinătate,

înregistrate la punctele de trecere ale frontierei de stat,

în ianuarie
–
septembrie 201
5, divizate pe mijloace de transport

din care cu mijloacele de transport:

TOTAL

auto

aerian

feroviar

fluvial

Sosirile vizitatorilor străini în
Republica Moldova

2094192

1678971

370408

44697

116

din care:

Ucraina

776315

734018

19565

22714

18

Ro
mânia

886916

813366

67488

6019

43

Federația Rusă

210087

25159

174381

10540

7

Bulgaria

36156

33287

2771

92

6

Italia

25494

7582

17857

55

–

Germania

16646

8007

8506

133

–

Turcia

16235

5185

10996

47

7

Israel

14239

4585

9589

65

–

SUA

13892

3894

9794

204

–

Belarus

10120

5108

1478

3534

–

Portugalia

7801

4668

3125

8

–

Alte țări

80291

34112

44858

1286

35

Plecările vizitatorilor
moldoveni în străinătate

4334896

3725453

463083

146355

5