Divertismentul In Televiziune. Valente Spectaculare ale Formatelor Tv

Divertismentul în televiziune. Valențe spectaculare ale formatelor TV

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Divertismentul în televiziune

I.1 Apariția televiziunii

I.2 Genurile jurnalistice TV

I.3 Evoluția divertismentului în televiziune

I.4 Funcția de divertisment a televiziunii

I.5 Audiența și creteriile de stabilire ale acesteia

I.6 Reguli pentru succes în mass-media

Capitolul II. Tipologia formatelor mass-media

II.1 Istoria Reality Show-ului

II.2 Istoria Talk Show-ului

II.3 Limbaj și scriitură

Capitolul III. Studiu de caz

Analiza unui format de divertisment din România

Concluzii

Anexe

Bibliografie

Introducere

Lucrarea intitulată ,,Divertismentul în televiziune. Valențe spectaculare ale formatelor TV” prezintă un scurt istoric în legătură cu nașterea televiziunii în România și modul fascinant în care a evoluat televiziunea până în zilele noastre. Această temă are ca scop prezentarea informațiilor în legătură cu formatele televiziunii, cum și când au apărut ele și de asemenea ce rol prezintă pentru publicul țintă căruia li se adresează. Totodată, în capitolul al II-lea al lucrării se prezintă o clasare detaliată a formatelor TV din țara noastră.

Studiul de caz al lucrării ,,Divertismentul în televiziune. Valențe spectaculare ale formatelor TV” este emisiunea de divertisment muzical difuzată săptămânal pe postul Antena 1, show-ul ,,Te cunosc de undeva!”. Este un adevărat spectacol muzical realizat de artiștii din România de care ne putem bucura în fiecare zi de sâmbătă a săptămânii. Studiul de caz propune o analiză amplă a acestui format de divertisment, pornind de la pregătirea show-ului în profunzime până la impactul pe care îl transmite publicului prin această organizare spectaculoasă și profesională.

În zilele noastre, omul cumpără destul de ușor produsul pe care îl oferă televiziunea, la fel de repede însă acesta poate renunța la el sau își poate schimba opinia în doar câteva minute după ce observă ceva ce nu este pe placul său. Formatele de știri, politica și divertismentul par a fi cele mai urmărite în țara noastră. În cazul emisiunii ,,Te cunosc de undeva!”, acest show este unul foarte apreciat în România și se clasează deseori pe primele locuri în topurile de audiență deoarece prezintă complexitate și oferă telespectatorilor comfortul și bunadispoziție de care au nevoie.

Dacă vorbim despre manipularea prin televiziune, cu siguranță pot preciza faptul că aceasta există, însă totul depinde de telespectatorii pentru care canalele TV sunt la un buton distanță, ei luând decizia cu privire la produsul pe care îl consumă. Personal, consider că lumea în care trăim are nevoie și dreptul să afle ușor orice informație de orice natură, întrucât noutățile pot ajuta oamenii în viața de zi cu zi. Informațiile circulă cel mai ușor prin buletinele de știri sau diferite programe culturale difuzate la televizor. Așadar, despre televiziune se poate spune faptul că a devenit un membru în viața noastră, fiind pentru noi o obișnuință sau o necesitate prin care ne satisfacem pofta de cunoaștere atunci când simțim nevoia de relaxare.

ARGUMENT:

Pasiunea pentru divertisment s-a născut dinainte de a urma cursurile Facultății de Jurnalism și s-a accentuat odată cu absolvirea unei școli de televiziune, unde am avut plăcerea să vorbesc și să primesc sfaturi de la moderatori de renume din România. Am descoperit lucruri noi în ceea ce privește tainele televiziunii, secrete atât din fața cât și din spatele camerelor de filmat, dar și trucuri prin care mai ales ca moderator îți poți atrage publicul de partea ta.

Despre mine îmi place să cred faptul că sunt o fire veselă și sociabilă, căreia îi place să vorbească deschis cu oamenii despre orice subiect. Odată cu această experiență dobândită în urma absolvirii unei școli de televiziune s-a conturat și visul meu, acela de a prezenta propria mea emisiune de divertisment.

Sunt de părere că televiziunea are un rol esențial când vine vorba despre cultura unei persoane. Oricine este liber să aleagă ce simte că îl definește cel mai bine atunci când ne referim la tot ce înseamnă mass-media de astăzi, întrucât în jurul nostru avem o multitudine de variante din care putem alege ce dorim, ce ne place.

Despre divertisment trebuie precizat faptul că reprezintă una dintre cele 5 funcții importante în televiziune. Desigur, acesta are ca scop înveselirea oamenilor, oferă relaxarea de care au nevoie și îi trimite pe telespectatori într-o sferă a bunei dispoziții.

Am abordat ca studiu de caz emisiunea ,,Te cunosc de undeva”, prezentată de simpaticii Alina Pușcaș și Cosmin Seleși deoarece m-a atras în special profesionalismul de care dau dovadă artiștii noștri. Umorul decent și modul de desfășurare al show-ului m-au făcut să apreciez calitatea pe care o afișează acest format. Consider că este una dintre cele mai iubite și fascinante emisiuni de divertisment muzical din România, întrucât cei de acasă au senzația de multe ori că au în fața dumnealor pe micul ecran celebrități atât din țara noastră cât și de peste ocean, emisiunea reușește astfel să reînvie chiar și amintirea unor legende din trecut.

În concluzie, pot spune că show-ul ,,Te cunosc de undeva” este un concept unic care atrage prin spectaculozitatea organizării.

CAPITOLUL I: DIVERTISMENTUL ÎN TELEVIZIUNE

I.1 Apariția televiziunii

,,Așa cum toate organismele vii trăiesc în anumite medii specializate, la care se adaptează și care le determină integral viața, tot astfel, ființele umane trăiesc, în mare parte, într-un ocean de cuvinte. Diferența constă în aceea că mediul uman este, în mare măsură, creat de om. Secretăm cuvinte în jur așa cum eliminăm bioxid de carbon, și astfel cream un mediu semantic invizibil, care face parte din existent noastră și este la fel de important ca și mediul fizic. Conținutul mediului verbal nu reflect numai pasiv complexa realitate socială, politică și economică, ci și interacționează cu acestea. Pe măsură ce mediul nostru semantic încorporează produsele verbale secretate în cadrul său, el devine deopotrivă mai bogat și mai poluat, iar aceste schimbări sînt, în mare, răspunzătoare de cursul istoriei umane.”

Televiziunea a evoluat din ce în ce mai mult în zilele noastre. Se naște în timpul celor două războaie mondiale, într-o perioadă care nu era destinată dezvoltării științifice în spațiul european. Televiziunea reușește să se impună în fața mediilor de informare cum ar fi presa scrisă sau radio. În anul 1926 au loc primele experimente publice realizate de către Ayrton și Perry. Societatea Britanică de televiziune concepe un serviciu experimental, în 1932, urmând apoi ca în anul 1936 să apară primele emisii TV, difuzate regulat.

În România, fenomenul televiziunii a apărut din perioada în care aceasta era într-un stadiu experimental în toată lumea, având rolul de a transmite informații sub diferite valori și norme sociale într-o societate civilizată. Primele experimente TV în România se produc în anul 1928, atunci când fizicianul George Cristescu publică prima lucrare științifică din România despre televiziune. Totodată, George Cristescu propune și un sistem nou de explorare a imaginii televizate. Prima emisiune televizată din România a fost realizată în 1937 la București, la Facultatea de Științe. A fost prima emisie care se aseamănă cât de cât cu formatele existente astăzi.

Un an important în ceea ce privește dezvoltarea televiziunii din România este 1953, anul în care a dat naștere primului emițător de televiziune românesc alb-negru, realizatorul lui fiind Alexandru Spătaru. După alți doi ani, pe 21 august 1955 în București deja începe difuzarea regulate a unor emisiuni. Televiziunea color și primele sale experimente se produc începând cu anul 1964. Specialist în domeniul televiziunii, Nicolae Stanciu ajută la rândul său la lansarea Televiziunii Române, pe care a condus-o timp de mulți ani din punct de vedere tehnic. A adus contribuții mari în ceea ce privește calitatea imaginii de televiziune. 31 decembrie 1956 este ziua în care noțiunea de televiziune apare ca instituție în țara noastră. Este anul inaugurării în România a televiziunii de stat, denumită Televiziunea Română. Acest model de instituție a fost preluat după Televiziunea Franceză și după BBC. S-a creat un program national standardizat. Rolul televiziunii era acela de informare și de educare al cetățenilor.

Divertismentul ca parte a televiziunii a inceput după multiple experimente. Ideea a fost aceea de a amplasa o cameră de luat vederi care să surprindă un spectacol de divertisment, difuzat la televizor. Primele programe de divertisment au inclus o varietate de spectacole, în special comedii, stand-up, emisiuni concurs sau spectacole cu păpuși. Multe dintre aceste canale de divertisment erau copii fidele a unor show-uri radio, televizate însă. Arthur Godfrey Merely, celebrul comic și realizator ale unor emisiunii radio, a fost cel care a avut ideea de a amplasa camere video în studioul lui radio, pentru a transmite și prin imagini programul său. Godfrey și colegii săi purtau căști și vorbeau la microfoane foarte mari, care le acopereau o parte din față. De asemenea, ei aveau tendința de a ignora total camerele în timp ce se concentrau ca jurnalul radio să iasă cât mai bine. Privitorii însă priveau cu mare interes acest show și se minunau pentru că erau capabili să vadă acțiunea în imagini cu prezentatorul lor preferat, Godfrey, alături de invitații săi.

Mai mult, există televiziuni care au apărut cu programe specializate numai în divertisment, denumite chiar televiziuni de divertisment. A apărut tot după multe stadii experimentale, având ca target publicul tânăr, căutând să afle rata tinerilor care urmăresc aceste programe de divertisment, ce preferă ei mai mult, câtă atenție acordă canalelor pe care le privesc și mai ales dacă programele de divertisment le schimbă viziunea lor asupra lumii și comportamentul lor social. Rezultatele au arătat faptul că un procent de 81.9% dintre tineri urmăresc frecvent emisiunile de divertisment. Acest lucru demonstrează în mod clar relația ce s-a creat între tineri și programele de divertisment, canalele de acest fel având un impact puternic asupra lor. Totodată, un alt lucru notabil este acela că programele TV influențează foarte ușor adolescenții, fie pozitiv, fie negativ. Depinde în primul rând genul de program pentru care optează un tânăr, dar și educația, mediul din care provine acesta.

I.2 Genurile jurnalistice TV

Genurile jurnalistice de televiziune se referă la tipuri și categorii specific de programe. Categoriile pot distinge tipuri generale, precum programe de ficțiune și nonficțiune. Pot crea delimitări mai înguste, precum divizarea programelor de ficțiune în cele de tip soap-opera, seriale polițiste, sitcomuri și drame medicale. Programele de nonficțiune se pot diferenția la rândul lor în programe sportive, de știri, show-uri religioase sau de divertisment, talk-show-uri și reality show-uri.

Genurile de televiziune constituie fundamental programelor TV, stabilesc conținutul, direcția și sensul informației, coordonează distribuirea și modul de prezentare a informațiilor, oferindu-le o conotație anume într-un context dat. Astfel, aceeași informație poate avea valoare de știre într-un context, iar în altul – valoare de informație de divertisment.

O altă viziune ce propune o abordare diferită a conceptului de gen, este aceea că ,,poate fi definit ca împărtășire a așteptărilor între audiență și realizatorii programului în ceea ce privește clasificarea unei emisiuni” . Potrivit acestei definiții, mare parte dintre produsele de televiziune pot fi încadrate într-un gen jurnalistic: telenovele, seriale polițiste, seriale medicale, emisiuni concurs, divertisment.

În seria genurilor jurnalistice de opinie se încadrează dezbaterea, talk-show-ul și, în mica măsură, doar anumite configurări recente și mai elaborate ale reality-show-ului. Talk-show-ul și formatele telerealității sunt ultimele sosite într-o arie fluidă și în schimbare iență și realizatorii programului în ceea ce privește clasificarea unei emisiuni” . Potrivit acestei definiții, mare parte dintre produsele de televiziune pot fi încadrate într-un gen jurnalistic: telenovele, seriale polițiste, seriale medicale, emisiuni concurs, divertisment.

În seria genurilor jurnalistice de opinie se încadrează dezbaterea, talk-show-ul și, în mica măsură, doar anumite configurări recente și mai elaborate ale reality-show-ului. Talk-show-ul și formatele telerealității sunt ultimele sosite într-o arie fluidă și în schimbare (anii 1990-2000), precum aceea a neoteleviziunii, unde tot mai multe voci din zona criticii audiovizualului susțin că genuri jurnalistice delimitate clar, precum: divertisment, emisiuni pentru tineret, jocuri-concurs, informație, sport, telefilm, tind să fie absorbite într-o televiziune a fluxului, în care frontierele dintre genuri dispar și în care ,,tonul, ritmul, debitul formează un fond omogen.”

I.3 Evoluția divertismentului în televiziune

Dacă în secolele XVII-XVIII informația era descrisă sub titulatura de ,,vești”, educația drept ,,instruire”, iar divertismentul drept ,,distracție” sau ,,amuzament”, paleoteleviziunea anilor 1950-1970 a preluat semnificația de bază a acestor component și anume: informare, educare, distrare, încadrându-le într-o ramă a cărei funcționalitate avea la bază un echilibru perfect în reprezentarea celor trei elemente.

Un format de televiziune reprezintă o licență valabilă pentru a produce și a difuza o versiune națională a unui drept de autor strain și de a utiliza numele acesteia într-o zonă de acoperire, alta decât aceea în care programul respectiv a fost creat. Prin urmare, spre deosebire de alt gen de televiziune, un format are încă din faza producției un statut legal și unul comercial. În majoritatea cazurilor, un format este construit pornind de la caracteristicile de bază ale unui gen classic de televiziune, așa cum se întâmplă, de pildă, cu interviurile sau emisiunile de cuvinte.

Din punct de vedere editorial, maniera în care sunt împachetate emisiunile de tip magazin sau emisiuni de tip concurs, forma cosmopolită, ușor recognoscibilă și agreabilă cât mai multor categorii de telespectatori, fac din formatele neoteleviziunii agenți dinamici ai globalizării, ai uniformizării gustului și opțiunilor. Astfel, sunt puse în circulație ,,pachete”, în care sunt asamblate elemente specific mai multor culturi, influențe muzicale international sau tipologii de eroi între care se pot stabili doar vagi alianțe și complementarități, branduri cu largă circulație.

Paleoteleviziunea se caracteriza printr-un tip de programe bine deferențiat, cu emisiuni aparținând unor genuri definite și distincte, cu conținuturi tematice proprii fiecăreia și cu o alternanță între emisiuni – gen magazine de informare, seri de divertisment, emisiuni culturale și științifice, relativ de lungă durată. Acest tip de televiziune, care la începuturile sale nu era supus unei concurențe și nu acoperea tot cuprinsul țărilor, s-a dezvoltat într-o lume în care ființa socială se caracterizează printr-un comportament bazat pe un anumit decupaj al vieții cotidiene și pe un anumit ritm de trecere de la o activitate la alta: timpul dedicat muncii, cel dedicat familiei și cel dedicat relaxării.

Ulterior, televiziunea anilor 1980-1990 a produs schimbări importante în peisajul audiovisual prin tendința de a propune emisiuni care mixau genurile (informative, anchete, divertisment) și conținuturile tematice (cele care țin de viața private cu cele care se referă la domeniul public), iar exemplificarea imediată a acestei ambiguizări a granițelor au fost jurnalele de știri și talk-show-ul.

Ceea ce numim în present neoteleviziune, vorbind despre peisajul audiovisual global, de după anul 2000, se caracterizează prin emisiuni scurte, multiplicarea canalelor și privatizarea lor, concurență de piață, evoluție tehnologică și supremație a telecomenzii, toate acestea făcând posibilă situația în care programele nu mai sunt oferite succesiv și în alternanță, ci într-o suprapunere care antrenează îndoiala, ezitarea înaintea unei alegeri și care poate ,,să îl arunce pe telespectator într-un univers schizofrenic, din cauza agenților sociali externi maladivi (promovarea nonvalorilor multiplicate în serie, alterarea valorilor social-morale ale indivizilor, nedefinirea granițelor dintre realitate și ficțiune)”

Conform unei statistici a anului 2013, numărul formatelor de tip entertainment (de divertisment) și game-show (de tip concurs) a crescut cu o treime față de anii precedenți și reprezintă 50% dintre formatele lansate la nivel global (,,The Voice”, ,,Pop Idol”, ,,X Factor”, ,,Românii Au Talent”, ,,Fashion Star”, ,,Master Chef”, ,,România Dansează”, etc.). Un bun exemplu este acela al achiziționării formatului de divertisment ,,The Voice” de către Pro TV (,,Vocea României”). Acest format i-a adus canalului commercial-generalist dominant Pro TV audiențe-record, fiind difuzat la București, începând cu anul 2012. Formatul a preluat și a respectat cu fidelitate logoul, component juriului, etapele show-ului, elementele de decor și durata difuzării spectacolului). Postul-lider Pro TV descoperă și oferă vizibilitate talentelor românești, flatând astfel, așa cum managementul televiziunii estiamse de la început, orgoliul național și conferind promotorului gratificarea unei audiențe de prestigiu. Înaintea startului de la București, ,,The Voice”, lansat pe postul RTL 4 în 2010, făcuse circuitul altor 18 țări europene, cărora li s-au alăturat alte patru țări din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Debutul difuzărilor în România, așa cum a reieșit de pe forumul emisiunii, a coincis cu iluzia generalizată în rândul publicului că piața formatelor de televiziune este sincronizată și competitivă cu o dinamică și cu o forță de cumpărare cvasieuropeană, chiar dacă privim contextual global de pe ferestrele studiourilor din Bulevardul Pache Protopopescu. Potențialul de ,,concept” din cadrul unui format de success poate crea extensii ,,adaptate” pe o altă piață. O licență poate să câștige un plus de audieță față de origine, făcând trecerea de la un public și o televiziune de nișă la o adresabilitate generalistă. Cazurile sunt rare, însă cel mai cunoscut dintre ele rămâne cel al formatului ,,Big Brother”, care, difuzat în 1999 pe canalul olandez de nișă ,,Veronica”, a ajuns un succes mondial odată cu achiziționarea de către mari radiodifuzori generaliști.

Cele mai cunoscute și mai licitate pe piața international a formatelor de televiziune din ultimele două decenii au fost formatele de jocuri-concurs și cele de reality-show. Titluri precum ,,Survivor”, ,,Vrei să fii milionar?” , ,,Pop Idol” sau ,,Big Brother” au făcut înconjurul planetei și s-au înscris în topurile de audiență și în cele ale vânzărilor de publicitate, iar aderența masivă a publicului față de ,,conceptul” acestora certifică o opinie a unui theoretician francez, emisă odată cu expansiunea globală a acestor formate: ,,Publicul e invitat să adere și o face nu ca urmare a pertinenței ideilor enunțate în platoul unei emisiuni, ci ca o coincidență a realismului și a autenticității unei istorii povestite”.

Prin urmare, neoteleviziunea, în calitatea ei de industrie culturală de masă, prin producerea și vânzarea de programe, tinde să elaboreze și să generalizeze o cultură-mozaic, fabricate pornind de la o serie de împrumuturi parțiale ale temelor și schemelor dominante ale pop culture, care au funcționat ca modele în aria de civilizație occidental și care sunt reciclate după standardele comunicării audiovizuale din circuitele pieței international de producție-distribuție a programelor televizuale.

Multiplicarea și diversificarea ofertei televizuale, aflată în relație direct cu dezvoltarea canalelor generaliste sau tematice difuzate prin cablu și satelit, precum și noile posibilități de consum televizual din lista deschisă prin magnetoscop sau telecomandă sunt însoțite de o schimbare notabilă a practicilor receptorilor care, ,,din consumatori captivi, tind să devină utilizatori activi”.

În ordinea formatelor de televiziune, acesta implică faptul că noile oferte de programe transfrontaliere sunt concepute așa încât să nu implice momente și situații în care telespectatorul ar putea fi luat pe nepregătite în privința a ceea ce urmează să vizioneze. Aceasta prudență a implicat o serie de strategii de formalizare și de tranzacționare a know-how, materializate în variabile ,,biblii de producție” sau ,,cărți-ghid”. Aceste caiete de sarcini conțin elementele formatului de televiziune, de la modul de organizare până la cel de producție, restricționate sub clauza de a respecta structura conceptuală, tipurile de materiale folosite pentru construirea decorurilor, dominainta cromatică și elementele de scenografie, tipologia moderatorilor și a concurenților, scenariul și profilul publicului-țintă. Toate aceste standard îl abilitează pe telespectator să facă față eventualelor schimbări ale categoriilor: de exemplu, trecerea de la emisiuni-concurs la seriale de comedie, fapt care îndreptățește opinia că formatele constituie procese de sistematizare a diferenței în termeni de repetiție, pun împreună sisteme și industrii naționale de televiziune, adaptări special și episoade individuale de adaptări specifice.

I.4 Funcția de divertisment a televiziunii

Trebuie precizat faptul că în televiziune divertismentul reprezintă una dintre funcțiile de bază. Funcția de divertisment a fost denumită și recreativă. Mihai Coman citează o observație a lui Neil Postman cu privire la atotputernicia divertismentului mediatic de astăzi: ,,Problema tratează toate subiectele în forma divertismentului (..) Acasta înseamnă că divertismentul devine supra-ideologia oricărui discurs al televiziunii”.

Industria divertismentului mediatic s-a impus peste tot în lume. În această zonă televiziunea deține cu lejeritate prim-planul, datorită posibilităților sale de a crea mărcile de divertisment cele mai complete și mai căutate de public. Spectacolul generalizat pe care-l întreține televiziunea este multiplicat de expansiunea interesului pentru sport, pe care socio-psihologii îl consideră fiind unul plin de fast.

Dezvoltarea uriașă a mijloacelor audiovizuale i-a condus pe unii cercetători să considere că ,,rolul global al media se definește prin funcția de transpunere a realului în spectacol, receptând mijloacele de comunicare mai curând ca o sursă și ca un mijloc de evaziune”.

Perspectiva funcționalistă de cercetare a comportamentului audienței a relevat în timp, începând cu anii 1950, importante elemente ale relației dintre utilizarea media ca mijloc de evaziune și caracteristicile socio-psihologice ale acestor utilizatori. Aceste considerații s-au desprins într-un cadru amplu, acela al studierii unui capitol numit: studiile asupra ,,utilizărilor și gratificațiilor”. Utilizările și gratificațiile pe care ni le oferă media au constituit o direcție specială de cercetare ce a vizat preponderant televiziunea. Paradigma utilizărilor și gratificațiilor s-a constituit pe câteva întrebări de interes: Ce satisfacții caută indivizii în consumul media?; Cum le utilizează?; Ce nevoi umane reclamă consumul mediatic?;

În ultimii ani, utilizările și gratificațiile sunt studiate alături de efecte, deși ele par a fi cauze principale ale consumului mediatic, și nu efecte. Pentru utilizări și gratificații întâlnim formularea foloase și recompense. Dacă efectele răspund întrebării ,,Ce fac comunicațiile de masă cu oamenii?”, gratificațiile e un fel de opus al acestei întrebări: ,,Ce fac oamenii cu mass-media?”. Întrebarea se referă la insistența libertății publicului de a interpreta și folosi mesajele după bunul plac în existența proprie, ca și oricare alt produs pe care-l utilizează. Cercetările clasice păreau a studia un public pasiv, o victimă ușoară a mass-media, viziunea implicită propusă de perspectiva foloaselor și a recompenselor audienței este una a receptorului activ care caută, selectează și își afirmă libertatea opțiunilor. Încă de la începuturile media, publicului i-a fost oferit prilejul de a folosi produsele mediatice în viața cotidiană. În contemporaneitate, se constată o sporire a numărului acelora care declară că, prin mass-media doresc să evadeze de problemele lor zilnice. Astfel, conceptul de evaziune a devenit o prezență frecventă în discuțiile referitoare la funcțiile și efectele comunicării de masă și la relațiile care se stabilesc între public și media. Termenului de evaziune îi sunt asociate, în principal, patru sensuri:

Funcția de evaziune a consumului culturii de masă (exemplu: divertismentul masiv oferit de TV și alte media) constă în deturnarea practicanților acesteia de la ,,lumea reală în profitul imaginarului”, mediile oferind stereotipuri care favorizează idealizarea vieții, evitarea realitățiilor dezagreabile.

Mass-media acționează ca un ,,narcotic social”.

Există indivizi care utilizează mass-media mai mult ca mijloace de evaziune (cei mai expuși consumului evazionist sunt anxioșii, neliniștiții, frustrații, cei care resimt mai frecvent tot felul de insatisfacții, care își fac mereu tot felul de griji).

Consumul culturii de masă și, în special, al divertismentului produce ca efect pasivitatea socială și conformismul.

Așadar, ,,evazioniștii” caută irealizărilor nenumărate compensații în universal mirific oferit, atât de generos, de instanțele mediatice. Dorința de relaxare ori plăcerea de a-și lăsa imaginația în voia valurilor mediatice nu sunt doar apanajul patologicului, al unei lumi narcotice și narcotizante, ci pot fi, la fel de probabil, forme de manifestare a conștiinței plenare, exercitându-se astfel asupra întregului registru de nevoi și posibilități umane.

Ca pondere temporală, divertismentul își ia zilnic partea regală din viața industriilor audiovizuale, societatea de consum facilitând sau reclamând acest statut privilegiat pentru spectacol, pentru narcoză, pentru evaziune.

Presa tipărită conține, la rândul său, jocuri, caricaturi, desene, rubrici specializate de divertisment, fotografii, diverse concursuri. Parte a mediilor tipărite, revistele TV, revistele care se referă la lumea show-business-ului, sunt simple condiment ale televiziunii, sunt media tipărite care parazitează ruda bogată și parvenită (televizunea) ori trăiesc în simbioză cu acestea. Acestea sunt fenomene ce nu erau deloc anticipate în urmă cu 30-40 de ani, când încă se credea că presa scrisă va trăi mereu pe propriile picioare sau va muri în demnitate și onor. Presa scrisă încă trăiește.

I.5 Audiența și criteriile de stabilire ale acesteia

Audiența în televiziune se măsoară în numărul de telespectatori care vizionează un produs prezentat la televizor. Mai exact, cu toții îl cunoaștem sub numele de rating.

De-a lungul timpului însă, conceptului de audiență i-au fost propuse mai multe definiții, în urma unor analize serioase realizate în SUA:

,,Grup sau masă de ascultători, privitori sau spectator. Grup de indivizi supuși unor programe de radio sau de televiziune ori unor anunțuri publicitare”.

,,Difuzarea desemnează numărul concret de publicații vîndute, în opoziție cu tirajul, numărul de exemplare imprimate și cu audiența, numărul total al cititorilor”.

De asemenea, americanul Joseph R. Dominick dezvoltă patru niveluri (stadii) despre evoluția audienței:

,,STADIUL ELITELOR, cu un interes nu foarte mare pentru media, pentru că e specifică segmentelor de societate cele mai educate și rafinate, și deci, cele mai puțin numeroase. La nivelul elitelor, audiența nu trebuie și nu poate fi privită ca o medie. Conținutul mass-media este controlat aici de gusturile și preferințele elitelor.”

,,NIVELUL DE MASĂ. Audiența potential o reprezintă populația în ansamblul ei, cu toate segmentele sociale reprezentate. Conținutul media este construit astfel încît să răspundă și ,,celui mai mic numitor comun al audienței.”

,,NIVELUL SPECIALIZAT. În acest caz, audiența e divizată în grupuri cu interese speciale, bine conturate. Conținutul va fi și el alcătuit și îndreptat spre porțiuni de audiență distincte, bine cunoscute.”

,,NIVELUL INTERACTIV presupune un oarecare control selective al audienței asupra a ceea ce dorește să vadă sau să asculte. De fapt, membrii audienței participă la procesul mediatic în calitate de editori sau, în alte cazuri, în calitate de furnizori (emițători) de informații.”

Scriitorul American Jeremy Tunstall propune și el trei forme de audiență:

,,AUDIENȚA PRIMARĂ, alcătuită din cei pentru care media reprezintă un centru de interes permanent, util în activitate și existent (ascultarea zilnică a știrilor).”

,,AUDIENȚA SECUNDARĂ, reprezentată de indivizi care își impart atenția între media și alte activități, de regulă, casnice sau de divertisment (audierea radioului în timp ce se gătește).”

,,AUDIENȚA TERȚIARĂ, alcătuită din indivizi abia conștienți de media (răsfoirea unei reviste la coafor).”

I.6 Reguli pentru success în mass-media

Pentru început, trebuie precizat faptul că Mass-media înseamnă o cursă permanentă pentru audiență și succes. Sau, altfel spus, o cursă nesfârșită după subiecte importante.

Reguli pentru succes:14

Asocierea cu subiectele de exclusivitate ale zilei. (ex: ,,Primarul Marian Vanghelie, arestat preventiv în dosarul de corupție” –sursa mediafax)

Comentariul problemei realizat de persoane cunoscute

Investigații puternice pe această temă (imagini de la fața locului)

Propuneri sociale

Cea mai importantă zonă este viața oamenilor din zona sistemului!

Starurile ultimilor 20 de ani

Legende (Piersic, Hagi, Radu Beligan, Angela Similea, Nadia Comăneci)

Staruri de ultimă oră (Antonia, Smiley, Velea)

Oameni populari/iubiți/de succes (Pepe, Romică Țociu, Cornel Palade)

Descriem cu foarte mare atenție subiectul

Încercăm să aducem contribuții personale

Se caută reacțiile celor implicați

Căutăm numai comentatori iubiți

Căutăm poveștile din trecut și le îmbinăm cu actualitatea

Realizarea unui spectacol din subiectele cu mare impact social și emotional.

Prejudecăți la nivel planetar (viața unui milionar bătrân care se căsătorește cu fete tinere)

Dispăruți la nivel planetar (Elodia)

O crimă misterioasă (Adrian Iovan)

Există și prejudecăți naționale (căsătorii între homosexuali)

Sărăcia unui copil al unei personalități (Ioana Tufaru)

Folosim dorința de afirmare a vedetelor mici când nu avem subiect!

Nu subestimăm efectul aphrodisiac al celebrităților

Celebritatea aduce privilegii și bani

Celebritatea frivolă poate să fie transformată în subiecte de monden

Oamenii de acest gen se pretează la tine

Ai grijă la ce îi supui, pot crea povești dăunătoare pentru societate

Sexul vinde!

Fete lipsite de inhibiții – construirea unor subiecte frivole în jurul unei fete (Loredana Chivu)

Fete chemate să cocheteze

Pigmentarea showului TV

Femei serioase sau pseudoserioase

Șantajul (lucrurile pe care le-a făcut o vedetă în tinerețe apar după 10 ani)

Artă folosită pentru mijloace îndoielnice (vedete în film care apar dezbrăcate)

Investigații de gen paparazzi, adevărate sau trucate (se poate face o înțelegere cu subiectul)

Vedete surprinse topless

Violența verbală și fizică, țel jurnalistic zilnic

Este provocată de multe ori și de presă

Violența verbală: discuția în contradictoriu este dorită zi de zi

Se caută o temă de discuție

Se folosesc ingredient

Putem folosi variant de studio: chemăm invitați speciali: Mara Bănica, Serghei Mizil

Varianta regizată pe teren: reporter agresiv, care înțeapă, punem întrebări persoanelor în momente nepotrivite

Varianta spontană

Ideea de pro/contra

Violența fizică

Spontană: tine de firea unor persoane: Ilie Năstase

Cazuri patologice premeditate: Mariana Moculescu

Regii: Simona Trașcă, Sânziana Buruiană

Reguli pentru success

Bogăția – între modestie și empatie

Civilizația spune să fii modest

Expresia bogăției la oamenii înstăriți

Analizarea ținutelor, poșetelor, accesoriilor, etc

Vacanțe luxoase

Parcul de mașini și bărcile scumpe

Opulența evenimentelor din viața private

Expresia avuției la vedete

Vedetele care supralicitează: spun că au câștigat mai mulți bani, de fapt nu e așa

Expresia avuției la cei care devin astfel vedete

Oameni cu bani care vor să arate că îi dețin

Interlopi frustrați care sunt văzuți ca hoți și fac aroganțe: Bercea Mondial, Nelson Mondialu’, Leo de la Strehaia

Femei lipsite de inhibiții care vor să le crească prețul

Urmărește obsesiile sociale ale publicului și folosește-le pentru a crea cancan!

Obsesiile femeilor: modă, operații estetice, sănătate, cure/diete de slăbit – aduc audiență și fidelitate

Subiecte spontane:

Moda

Campanii sociale

Problemele femeilor

Exploatarea morbidului: declarații, mărturii, secvențe din trecut

Folosim curiozitatea publicului de a-și cunoaște viitorul (zodiacul, personalități ale zonei, vrăjitoare

CAPITOLUL II: TIPOLOGIA FORMATELOR MASS-MEDIA

Lumea media prezintă o serie impresionantă de diferite tipologii fixe și complexe.

Formatele Mass-media sunt cunoscute sub diferite forme, cum ar fi: 15

Mondenul/Tabloidul – reprezintă suma faptelor și informațiilor extraprofesionale pe care o persoană publică le exprimă sau le oferă fie în mod voluntar, fie involuntar despre propria persoană

aparține înaltei societăți, ține de lux și de petreceri

este tot un gen jurnalistic/un format

Aduce în lumină povești senzaționale despre: crime, astrologie, bârfe despre viața personală a celebrităților, sport, junk food news, știri vulgare și senzaționale.

Nu toate publicațiile au format tabloid! De cele mai multe ori informațiile despre viața privată sunt la limita defăimării.

Patria jurnalismului tabloid este Marea Britanie (1984).

În Anglia apar publicațiile: ,,The Sun” , ,,Daily Mirror”

America: ,,National Enquirer”, ,,The Globe”

În România:

În 1992: Ion Cristoiu lansează ,,Evenimentul zilei” – primul articol: ,,O găină a născut un pui viu.”

Noiembrie 1992: Revista VIP – prima revistă tabloid până în 2010; Radu G. Țeposu

În 1993 director: G. Stâncă – devine prima revistă canalizată despre viața vedetelor

În 1997: ,,Libertatea” devine tabloid: primul tabloid monden cotidian

În 2002 apar 2 reviste: ,,Star” – R. Budeanu; ,,Story” – Ada Tâslaru

Revista ,,Star” este prima publicație care pornește cazuri cu paparazzi

2005: apare revista ,,Ciao!” – revistă de paparazzi; apare și ,,Averea”

2007: ,,Averea” se transformă în ,,Click”

2008: apare ,,Cancan” și pe Internet: ,,Wowbiz”, ,,Cancan”

Alte publicații străine:

În Germania: ,,Build”

În Franța: ,,France Dimanche”

În Italia: ,,VIP”, ,,Panorama”, ,,Chi”

În televiziune: Dan Diaconescu (serialul tabloid ELODIA) – OTV

Alte emisiuni TV: ,,Acces Direct”, ,,Un show păcătos”, ,,Wow biz”, ,,La Măruță”

Cuvântul de bază în acest domeniu este EXCLUSIV! Lumea vrea să vadă ce se întămplă acum!

Trăsături ale tabloidului:

Subiectele trebuie să fie senzaționale pe orice temă: din viața vedetelor, politică, social, sportiv, jocuri

Tot ce înseamnă controversă, emoție, dimensiune scandaloasă

Presa mondenă transmite emoție, tensiune. Aflăm povești picante despre viețile unor persoane publice.

Viața mondenă: în acest domeniu se folosește limbaj din zona de PR și promovare. Există un dublu limbaj (puternic englezesc).

Structura de redacție: există un publisher, un redactor-șef, nu mulți redactori, art-director (pentru paginare, fotografie)

Presa aspirațională – caută modele, informații cu valoare de model din viața persoanelor cunoscute; arată preocupări, gânduri, hobbyuri și trucuri ale creării unei imagini perfecte. Totul se face cu acordul personajului (căsătorii, nașteri, high life). Niciodata nu se pun personajele într-o lumină negativă!

Totuși, presa aspirațională poate fi văzută din 2 unghiuri: pro și contra.

PRO: Reperele sunt importante pentru lume: oamenii au nevoie de modele, tipare, vise și tendințe. Le este transmisă o stare de bine, revistele oferă un aer pozitiv.

Presa aspirațională este presa preferată a agențiilor de publicitate și a clienților. Este o reflectare a unui spirit de castă. Mesajele ajung la casta care trebuie să fie liderul de opinie. Sunt oamenii care își permit deciziile, sunt avuți.

Revistele aspiraționale din străinătate au atitudine, spre deosebire de cele din România care nu se pot comporta la fel. Primul magazin aspirational datează din 1731 și era dedicat bărbaților.

CONTRA: Creează de foarte multe ori o imagine falsă. Se creează ideea de high life, care de multe ori este ireal.

Presa aspirațională apare în România odată succesul unor modele de publicații din străinătate precum: Rigier, Axel Springer, Sonor Hearts.

Într anii 1996-2000 asistăm la o explozie al acestui stil:

Rigier editează reviste precum ,,Avantaje” și ,,Unica”.

Media PRO lansează ,,The One”.

Una dintre cele mai bune reviste de acest gen din străinătate se numește ,,Vanity Fear”.

În televiziune a existat un post tip glossy (,,Euphoria”); ,,Munți de vedetă”.

Dorința a fost aceea de a caută informații neverificate și de a oferi persoanelor un statut de model. Arată trucuri de imagini model.

În ceea ce privește revistele, tirajul nu depășește 10.000 de exemplare vândute, rareori 20.000.

Titlurile nu reflectă o acțiune.

Coperta este de calitate, apare o personalitate, maximum 2 (există cazuri când apar și 3 persoane; exemplu: o familie își arată în exclusivitate copilul).

Nu se centrează pe o acțiune a persoanei, ci pe starea și povestea lui.

Cuvinte magice folosite în acest domeniu: Exclusiv, Shopping, Beauty, Brand.

Editorialul: se întâmplă de foarte multe ori ca acesta să fie condus de o personalitate, apare numele ei pentru a reflecta o stare.

Exclusivitatea16 se obține foarte ușor, personajele au de obicei încredere (exemplu: reușim să facem rost de prima poză cu copilul unei vedete). Exclusivitatea însă nu se plătește și nu face mare audiență!

În zona de fashion/beauty trebuie să existe și un stilist colaborator. Oameni puțini și foarte mulți colaboratori: fotografii impecabile, case, copii, evenimente. Sunt căutați oameni care sunt cool, dar nu neapărat cunoscuți. Popularitatea este mai puțin importantă, important aici este egoul din zona de high life.

Redacția are în primu rând rolul de a verifica informațiile, ceea ce e foarte important! În al doilea rând, într-o redacție trebuie să existe întotdeauna un conducător care face strategia și finalizează informațiile (directori, producători).

Moderatorul sau reporterul are datoria să ia interviuri prin care se află chestiuni legate despre viața starurilor. Reporterii în special au datoria să facă investigații.

De reținut este faptul că în presa aspirațională lumea uită foarte repede acțiunile ce au avut loc!

În această lume se creaază idea de high life: bogăția vedetelor este atent studiată și lăudată. Imaginile sunt perfecte în acest domeniu, se folosește foarte mult Photoshopul.

Exemple:

TV: ,,Dincolo de aparențe” cu Florentina Fântânaru; ,,Profesioniștii”

Magazin: ,,Ce se întâmplă, doctore?”; ,,Refresh” cu Oana Turcu

Presa scrisă: Revistele ,,Unica” , ,,Viva”, ,,Tabu”

Online: ,,Unica”, ,,Tabu”

Reality show: ,,Prodanca și Reghe”

Concluzionând în ceea ce privește presa aspirațională, putem spune că aceasta îți oferă o stare de bine, dar trebuie știut faptul că tot ce se întâmplă în viața vedetelor nu este neapărat adevărat!

Presa investigativă: Își propune să umanizeze imaginea persoanei publice, să spună ceea ce ele nu vor de multe ori să se spună. Altfel spus surprinde adevărul nespus, exclusiv și secret.

Se spune absolut tot ce are legătură cu viața persoanelor publice, fără acordul acestora!

Apar procese, scandaluri, în calitate de jurnalist poți fii dat în judecată!

Presupune cheltuieli mari, logistică de investigație, reporter, aparatură, mașini, benzină.

Promovarea este o ,,trambulină” prin care oamenii necunoscuți devin cunoscuți foarte repede!

Modul de operare: Sursele

Persoane publice care vorbesc despre ele și oferă informații (de foarte multe ori fac și regii)

Persoane publice care dau informații despre alte persoane publice

Persoane necunoscute care dau informații despre persoane publice

Dacă există vreo dovadă, nimic nu trebuie să vă oprească să realizați materialul!

Redacția este formată din: director, producător, realizator, redactori, reporteri. Realizatorii au rolul de a colecta informații de la surse și de a coordona realizarea materialului.

Redactorii: se ocupă de construirea și realizarea subiectelor.

De asemenea, într-o redacție este nevoie de stiliști de text, aparatură, fotografi (personal tehnic)!

Imaginile trebuie să fie cât mai frumoase, spectaculoase, să surprindă personajele în ipostaze nu tocmai plăcute! Imaginile sunt difuzate de cele mai multe ori fără acordul subiectului!

În concluzie: publicul se simte bine atunci când vede că și o persoană publică are problemele ei!

TV: ,,Acces Direct”, ,,Dincolo de aparențe” cu Florentina Fântânaru; ,,Profesioniștii”

Emisiuni de comentariu: ,,Agentul VIP”, ,, Apropo TV”

Magazin: ,,Ce se întâmplă, doctore?”; ,,Refresh” cu Oana Turcu

Reality Show: este un show TV în care celebrități sau oameni simpli sunt filmați în viața de zi cu zi în situații speciale. Cea mai eficientă găselniță în ultimii 40 de ani. Realizarea unui astfel de show nu implică un buget mare și se realizează pentru audiență.

Camera mobilă este de bază în Reality Show.

Acest gen a făcut epocă în întreaga lume. În România însă funcționează în mod moderat. Avem multe show-uri de acest gen dar nu avem unul care să dea lovitura.

Tot în acest tip de show apare ideea de cameră ascunsă.

Genurile de Reality Show:

După protagoniști: cu personalități și viața lor invizibilă (,,Prodanca și Reghe”; ,,By Monica Columbeanu”)

Personalități în contact cu persoane simple: ,,Burlacul”; ,,Burlăcița”; ,,Next Top Model”; ,,Dansez pentru tine”

Cu oameni simpli: ,,Schimb de mame”; ,,Trădați în dragoste”; ,,Bătrâni și neliniștiți”

După genul jurnalistic

Emisiune concurs: ,,Cireașa de pe tort”; ,,Mireasă pentru fiul meu”

Emisiunea anchetă: ,,Ochii din umbră”; ,,Test de fidelitate”

Emisiune documentar: nu există în România!

Emisiunea ,,Miami Ink” (America)

Emisiune biografică: ,,Prodanca și Reghe”

Emisiune farsă: ,,Plasa de stele”; ,,Jugaru Shukaru”

În America un show cunoscut de acest gen este ,,Reality TV”. Este considerat un mare proiect de business. Costul unui episod este de aproximativ 600.000 de dolari pe oră.

În România Dan Diaconescu (OTV) realizează o emisiune tip Reality Show. Un show românesc asemănător cu cele din America a fost proiectul ,,Big Brother”.

II.1 Istoria Reality Show-ului

în România

Există câteva genuri interesante: Canded-Camera (camera ascunsă); interviurile lui Gaiță (TVR)

Pro TV: 2001: – formatul ,,Vara Ispitelor”; propriile talent showuri: ,,Alege ASIA”; ,,Pop Stars”

Prima TV: 2003: – ,,Big Brother”; ,,Trădați în dragoste”; ,,Miss fata de la țară”

B1 TV: primul Reality Show cu viața unui om bogat: Irinel Columbeanu

Kanal D: 2007: ,,Noră pentru mama”

Reality Showuri cu vedete au fost numeroase:

Prima TV: 2005: ,,Dragostea de la Clejani”

Cum se realizează un Reality Show?

Creionarea poveștii – stabilirea nișei

Se aleg protagoniștii + scenariul și locul

Alegerea tehnicii (ex: filmare go-pro)

Un aspect foarte important este acela că în televiziune spontaneitatea este o acțiune foarte atent regizată!

Istoria Reality Show-ului în străinătate

Primul Reality Show apare în anul 1948 în America

În Anglia: 1964

Cel mai spectaculos Reality Show: ,,UP” (se filma din 7 în 7 ani); a rulat din anul 1964 până în 2012

,,Real World” – primul Reality Show despre adolescenți

II.2 Istoria Talk Show-ului

Talk Show: este un gen de program Radio sau TV în care un grup discută teme supuse dezbaterii de catre un moderator.

Invitații pot fi oameni care au o experiență consistentă sau au informații relevante pe acea temă.

Morning show: emisiuni matinale: ,,Neatza cu Răzvan și Dani”; ,,Neam trezit”

Daytime show: se bazează mai mult pe politică

Acces show: ,,Acces direct”; ,,La Măruță”

Late night show: ,,Un show păcătos”

Lifestyle & Self-helpshow: ,,Ce se întâmplă, doctore?”

Primele emisiuni de Talk Show apar odată cu primii ani de televiziune. Primul Talk Show apare în anul 1951, în America: ,,Tonight Show”.

Ed Sullivan Show – 1957: Elvis Presley vine în emisiuni.

Oameni celebri de Talk Show din SUA: Jay Leno, Ed Sullivan, Oprah Winfrey, Phil Donahue.

,,Nimic nu este prea controversat pentru TV. E important doar modul în care o prezinți.” (Phil Donahue, producător de film și moderator al propriei emisiuni ,,The Phil Donahue Show”)

Un lucru important de precizat: americanii țin la vedetele lor, nu le ,,consumă”! Talk showul este considerat o terapie socială.

Armele Talk Show-ului: sunt în număr de 6:

Efectul de intimitate: provoacă un subiect care să intre în inimile oamenilor;

Efectul de încredere: oamenii trebuie să simtă ca ești sincer, trebuie să fii credibil;

Efectul de conflict: în emisiune trebuie lansată o controversă, altfel nu mai poate fi considerat Talk show;

Efectul de contradicție: să aibă o temă deliberată (pro și contra);

Efectul de dramă;

Efectul de divertisment: glume, râzi și iei în glumă anumite situații (mai ales în cazul în care acestea sunt comice);

Dezbaterea trebuie să aibă loc într-un cadru sobru. Spectacolul și sensul Talk Showului îl constituie spectacolul conflictului. Moderarea show-ului trebuie să fie live.

Istoria Talk Show-ului în România: până în anul 1990 realizarea unui astfel de format era imposibil, deoarece Nicolae Ceaușescu nu permitea difuzarea lor. După anii ’90 au început să apară și la noi astfel de showuri, mai mult în zona de artă însă (exemple din TV: Iosif Sava, Mihai Tatulici, Eugenia Vodă).

Primul om care a realizat cu adevărat un Talk Show este Florin Călinescu.

Prima serie serioasă de emisiuni:

postul Tele 7 ABC – fondat în anul 1994 de către Mihai Tatulici. A fost închis definitiv în 2005;

Emisiunea de Talk Show ,,Chestiunea zilei”, moderată de Florin Călinescu; a rulat între anii 1996-2005 pe Pro TV; 17

Emisiunea ,,Teo Trandafir”, difuzată pe Pro TV între anii 2000-2006;

Al doilea om de Talk Show din România este considerat Marius Tucă. În 1996 pune bazele talk showului „Milionarii de la miezul nopții”. Ulterior, emisiunea difuzată pe Antena 1 apare cu numele de „Marius Tucă Show”.18

Tot pe Antena 1 apar emisiunile de Talk Show precum: ,,Duminica în familie”, moderată de Mihaela Rădulescu; ,,Teo și Mircea Show” 19

OTV-ul își pune o amprentă puternică în ceea ce privește Talk Showul (Dan Diaconescu).

Reguli ale succesului în Talk Show

Caută unicitatea! – tema zilei, caută punctul de vedere diferit față de ceilalți; sună oameni implicați;

Pregătiți mai multă informație decât este nevoie! – în cazul în care invitatul iese din emisiune/apel telefonic (există și acest risc);

Găsește punctual de atac și caută empatia, emoția!;

Nu îți pierde niciodată entuziasmul și curiozitatea!;

Talk Show înseamnă muncă în echipă, așadar lucrați în echipă și alegeți ce vi se potrivește!;

II.3 Limbaj și scriitură

În România scriitura e una simplă, spre deosebire de Anglia, unde scriitorii se joacă cu cuvintele.

În televiziune limbajul este scurt și extrem de provocator. Imaginea este foarte importantă, dovada finală fiind elemental decisive al subiectului!

Nu există informații fără imagini!

Titlul și burtierele înseamnă reclama, ele constituie sufletul comerțului.

Titlul trebuie să fie unul puternic, șocant. Trebuie să atingă teme interesante, curioase, agresive. Presa vinde pe loc o marfă.

Trucuri de lucru!:

Serializarea: iei un lucru și îl ,,întinzi”: pe câteva săptămâni. Lumea adoră serializarea!

Semnul de întrebare (?): e magic, pare să confere o doză de mister, deși poate nu știi ce se întâmplă;

Scenariul inventat: tipic pentru tabloide; se practică foarte des în România și are success!

Nuditate și la limita pornografiei: emisiunea ,,Asistentele” (Antena Stars)

Forțarea realității

CAPITOLUL 3: Studiu de caz

Analiza unui format de divertisment din România, emisiunea ,,Te cunosc de undeva!”

Studiul de caz al lucrării intitulate ,,Divertismentul în televiziune. Valențe spectaculare ale formatelor TV” propune o analiză amplă a unui format de divertisment cunoscut și apreciat în România, emisiunea ,,Te cunosc de undeva!”, show-ul care este difuzat pe postul Antena 1.

Pentru început, trebuie precizat faptul că emisiunea ,,Te cunosc de undeva!” este un concept unic în România, creat de ,,Gestmusic Endemol”. Este un show muzical de divertisment care oferă spectatorilor și telespectatorilor un adevărat spectacol prin aducerea în scenă a unor legende și idoli contemporani, personaje cunoscute și iubite care sunt interpretate de artiști români ce se duelează de-a lungul unui sezon. Așadar, spectacolul provoacă celebrități să se transforme și să interpreteze melodiile artiștilor de renume mondial, și nu numai. În fiecare săptămână, la sfârșitul show-ului, participanții sunt invitați să apese butonul ,,ruletei”, care le va spune ce personaj au de interpretat săptămâna viitoare. Important de precizat este că ruleta poate alege orice artist, fie tânăr sau bătrân, fie un artist de sex opus sau decedat. De cele mai multe ori ruleta este cheia succesului, pentru că oferă personaje care deseori nu se aseamănă deloc în stil și vestimentație cu artistul concurent, spre deliciul publicului, nerăbdător să vadă cum se descurcă participanții în astfel de condiții. Fiecare performanță săptămânală este evaluată de un juriu exigent și atent la toate detaliile. Juriul notează prestația artiștilor concurenți și astfel apare și clasamentul general. Emisiunea este difuzată o dată pe săptămână, sâmbăta, de la ora 20:30.

,,Te cunosc de undeva!” este varianta românească a celebrei emisiuni ,,Your Face Sounds Familiar”, un concept ce rulează în aproximativ 43 de țări din întreaga lume. Acest format a luat naștere în Spania, în anul 2011, sub numele de ,,Tu care me suena”, având un succes garantat. În România, debutul primului sezon a avut loc pe data de 17 martie 2012 și a fost difuzat pe postul Antena 1. Prezentatorii show-ului sunt simpaticii Cosmin Seleși și Alina Pușcaș, un cuplu iubit foarte apreciat de către români.

Juriul ,,Te cunosc de undeva!” este și el compus din artiști cunoscuți, care au rolul de a nota performanțele concurenților. Fiecare jurat în parte analizează prestația artiștilor, din punct de vedere al originalității, coregrafiei și asemănării atât prin voce cât și prin gesturi cu celebritatea aleasă de ruletă.

Emisiunea ,,Te cunosc de undeva!” conține în echipă patru jurați: Andreea Bălan, Ozana Barabancea, Aurealian Temișan și Andrei Aradits. În partea finală a emisiunii, după interpretarea tuturor concurenților, rolul juriului este acela de a acorda puncte/note fiecărui participant în parte. Nota maximă pe care o poate primi un concurent de la fiecare jurat este 12. Așadar pentru clasamentul final al notelor maximul posibil este de 48 de puncte. Și concurenții se notează între ei, aceștia vor acorda fiecare în parte câte 5 puncte colegului pe care l-a plăcut cel mai mult. În finalul ediției, artistul care a obținut cel mai mare punctaj iese câștigător. Acesta primește suma de 1000 de euro, premiul fiind donat diferitor familii nevoiașe din România. La finalul sezonului, câștigătorul primește suma de 15.000 de euro.

JURAȚII CA PERSONAJE:

Urmărind această emisiune, am descoperit faptul că înșiși jurații pot fi considerați la rândul lor personaje, având fiecare trăsături caracteristice. Practic, în această emisiune fiecare joacă un rol, nu pot fi numiți doar simpli jurați.

Așadar, juratul Andrei Aradits, de meserie actor, are bineînțeles sarcina de a nota prestațiile concurenților din punct de vedere gestual, dacă observă mesajul pe care aceștia trebuie să îl transmită în special prin mimica feței, fiind foarte atent la aceste detalii. Desigur, Andrei petrece și el multe ore împreună cu participanții, pe care îi învață puțină actorie, uitându-se împreună la gesturile caracteristice pe care le face celebritatea aleasă de ruletă. Concurenții lucrează într-un mod relaxant și plăcut cu Andrei în timpul repetițiilor, deoarece acesta este o fire foarte simpatică, calculat și întotdeauna binedispus.

Celebră încă de pe vremea în care cânta și dansa plină de viață în trupa Andrè, Andreea Bălan este o prezență plăcută în juriul ,,Te cunosc de undeva!”. Se documentează foarte bine în legătură cu tot trebuie să spună în fiecare show. Fiind o fire copilăroasă și foarte energică, aceasta a ales să puncteze coregrafia colegilor săi artiști care urcă pe scena emisiunii. Deși este mereu cu zâmbetul pe buze iar cuvintele ei sunt bine calculate, când vine vorba despre jurizare, Andreea acordă note mici vedetelor care nu au avut coregrafie și nu s-au mișcat pe scenă în timpul interpretării. Într-un mod haios, aceasta le cere scuze artiștilor pe care îi notează cu puține puncte, dând vina pe necruțătoarea ruletă pentru că a oferit personaje statice, care nu se axează pe coregrafie.

Maestrul Aurelian Temișan este cu siguranță un personaj de care acest show avea nevoie garantat. Solistul român de muzică ușoară are un stil aparte și îl poți recunoaște foarte ușor în momentul în care îl auzi vorbind. Artist înnăscut, ,,Temi” simte momentele bune ale concurenților și nu va evita niciodată să îi laude pentru performanțele lor. Totodată, îi și critică pe aceștia când transformarea nu a fost pe măsura așteptărilor, nu dur însă, comentariile vin într-un mod prietenos și plin de umor de la acesta. Celebru la ,,Te cunosc de undeva!” este ,,conflictul” dintre Temi și Cosmin Seleși, prezentatorul emisiunii. Nu există show în care cei doi să nu se înțepe prin replici care mai de care mai haioase pentru privitori. Ținta glumelor este întotdeauna Seleși, din cauza înălțimii sale modeste. De precizat însă că acest conflict este și el unul prietenesc, Temi și actorul Seleși fiind prieteni buni de ani de zile.

Amuzamentul apare și în momentul acordării notelor de către Temi. Și în acest caz, solistul devine un personaj ușor recognoscibil. Are tendința să ironizeze prestația tuturor concurenților înainte de a le da note. De văzut momentul în care jurizează Aurelian Temișan: artistul vorbește despre performanța unui concurent fără să îi dea numele și fără să spună prea multe despre prestație, tocmai ca acesta din urmă să nu își dea seama că despre el este vorba. Vedetele cu simț dezvoltat al umorului tind să se ridice automat după canapea, simțind parcă faptul că despre ei este vorba. Surpriză apare însă când Temișan acordă nota finală, pentru că de multe ori nu are nicio legătură cu artistul despre care a vorbit timp de secunde bune. Aici apare umorul, pentru că exact cine nu se așteaptă poate primi o notă mica din partea lui Temi. Cu siguranță, show este și în momentul acordării notelor de către jurați. Uneori, Temi compune și îi notează pe concurenți prin versuri.

Un personaj foarte interesant de analizat este Ozana Barabancea, solistă care interpretează cântece de operă și jazz, fiind și profesoară de canto. Rolul ei în acest show este unul ușor de definit: Ozana pregătește concurenții din punct de vedere vocal, de aceea majoritatea artiștilor o strigă ,,doamna profesoară”. Orele întregi de muncă în cadrul repetițiilor aduc multe beneficii în acest show, asigurând spectaculozitatea interpretărilor pe scenă de către artiști.

Pe lângă performanțele sale profesionale, Ozana atrage atenția publicului și prin stilul ei vestimentar. Cunoscuta mezzosoprană optează pentru un stil vestimentar excentric, tineresc, ce se definește prin culori aprinse, țipătoare. Machiajul este și el în ton cu îmbrăcămintea, destul de îndrăzneț, rujul violet fiind probabil unul dintre articolele preferate de make-up ale Ozanei. A se observa faptul că la orice apariție a sa în public, aceasta își asortează rama ochelarilor cu un articol vestimentar, fie o eșarfă, fie încălțămintea. Și în acest sens putem considera faptul că Ozana este un personaj, prin machiaj excesiv și îmbrăcăminte, mezzosoprana nu dorește neapărat să atragă atenția, mai degrabă prin acest stil solista preferă ca publicul să nu observe o arie a sa. Ne dăm seama de aceste lucruri pentru că într-un fel chiar ea însăși le declară, dar nu într-un mod direct, ironia și autoironia

Când vorbim despre comportamentul Ozanei, putem considera că acesta se află în antiteză cu stilul vestimentar. Solista este o fire foarte sensibilă care pune suflet la fiecare oră de repetiții, pentru ca momentul să iasă cât mai bine posibil. De multe ori, la sfârșitul reprezentației a unui artist ce interpretează o melodie de suflet a unei legende, Ozana varsă lacrimi și ține neapărat să rostească un discurs prin care să laude ceea ce a reușit să creeze împreună cu vedetele participante. Devine dură însă în momentul final al jurizării, când trebuie să acorde note.

Concluzionând despre jurați, în urma acestor mici analize pot spune că acest show are nevoie de personaje cum sunt cei patru, deoarece aceștia asigură divertismentul și o bună desfășurare a emisiunii.

FINALA SEZONULUI 7:

În prezent, marea familie de la ,,Te cunosc de undeva!” încheie cel de-al șaptelea sezon, unul plin de emoții și de transformări spectaculoase ale participanților. Ultimul episod al galei ,,Te cunosc de undeva!” a fost difuzat pe data de 16 mai 2015. Câștigătorul sezonului 7 este Cezar Ouatu, în marea finală aceasta având de interpretat melodia ,,The way you make me feel” a binecunoscutului și regretatului zeu al muzicii pop, Michael Jackson. Și de această dată, așa cum ne-au obișnuit, echipa ,,Te cunosc de undeva!” a realizat un show de zile mari. Cezar Ouatu a reușit să se remarce prin prestații foarte bune, fiind lăudat de către jurați pentru că reușește foarte ușor să se adapteze oricărui personaj pe care i l-a oferit ruleta. În acest sezon, Cezar s-a duelat cu vedete precum: Daniel Iordăchioaie, Alina Eremia, Alb Negru, Bambi, Liviu Vârciu, Oana Sîrbu și Lidia Buble.

Marea finala a celui mai recent sezon, proaspăt încheiat, i-a avut în prim-plan pe cei patru finaliști: Cezar Ouatu, Alina Eremia, Alb Negru și Bambi. Show-ul a fost unul fantastic și plin de emoții. Așa cum ne-au obișnuit, începând de la jurați și prezentatori, concurenți și coregrafi, cu toții au creat un spectacol de zile mari. Jurații au fost cei care au deschis spectacolul, cântând și având câte un rol fiecare în parte. Ultimul episod al sezonului 7 a avut și invitați de seamă, foști câștigători ai sezoanelor trecute ,,Te cunosc de undeva!”. Simpaticii Jorge, CRBL, Pepe și Maria Buză au revenit pe scena emisiunii, interpretând melodiile unor artiști precum: Naarghita, Keith Flint, Mary Poppins sau Elena Cârstea. Andreea Bălan le-a aplaudat prestațiile și a declarat că au făcut istorie în această emisiune. Un alt moment la fel de impresionant i-a avut ca protagoniști pe Jorge și pe Adina Răducan, care au dat naștere unei secvențe de teatru din musicalul ,,Romeo și Julieta”.

Concursul propiu-zis a fost și el unul plin de suspans și a prezentat momente care mai de care mai spectaculoase. Coregrafii și jurații s-au străduit, ca la fiecare episod de altfel, ca performanțele concurenților să iasa cât mai bine, mai ales în cazul finaliștilor. Prestațiile participanților au fost apreciate și aplaudate atât de spectatori cât și de jurații emisiunii. Artiștii nefinaliști au avut și ei rolul de jurați în acest ultim episod, soarta colegilor finaliști fiind astfel decisă și de notele pe care le vor acorda aceștia. Concurenții sezonului 7 au avut numai cuvinte de laudă la adresa echipei ,,Te cunosc de undeva!”.

Câștigătorul Cezar Ouatu a declarat în emisiune faptul că pentru el a fost una dintre cele mai frumoase întâmplări din viața lui. Mai mult decât atât, finala ,,Te cunosc de undeva!” ne-a oferit un alt moment neașteptat și plin de emoție, în momentul în care Cezar a cerut-o în căsătorie pe iubita sa, Andreea.

Liviu Vârciu spune că pentru el participarea la această emisiune a însemnat o revenire în lumea muzicii după o lungă perioadă de pauză. Amenință, mai în glumă, mai în serios, că va fi aspru ca jurat în momentul acordării notelor. Acesta a făcut show în ultima bătălie a concursului, deși nu s-a numărat printre finaliști. Nicolae Furdui Iancu a fost rolul lui.

Andrei de la Alb Negru a mărturisit că nu se aștepta să ajungă până în marea finală. Acesta a fost motivul pentru care el împreună cu bunul său prieten și coleg de trupă Kamara nu au arătat bucuria ce au simțit-o în momentul în care au aflat vestea că sunt finaliști. Andrei a fost concurentul care de-a lungul sezonului 7 ,,Te cunosc de undeva!” a avut de interpretat cele mai multe travestiuri, spre amuzamentul publicului. Alb Negru s-au transformat în Ricky Martin și au avut de interpretat melodia ,,Shake your bon-bon”.

Bambi regretă faptul că se încheie acest capitol din cariera lor, însă părăsesc cu inima împăcată această frumoasă experiență, unde au cunoscut oameni speciali și au legat prietenii frumoase. Cele două surori au primit premiul pentru cea mai surprinzătoare transformare a acestui sezon, când au adus în scenă alte două surori celebre, fetele de la T.a.t.u.

Daniel Iordăchioaie, finalistul care s-a clasat pe locul 4, spune că tocmai se încheie un episod greu dar foarte frumos din viața sa, în care a muncit mult. ,,E foarte multa muncă…dacă-ți dorești să iasă ceva.” ; ,,Mi-a demonstrat că nici un cântec nu-mi este urât!”, a declarat artistul.

Asemeni celorlalți, Lidiei Buble îi pare rău că se termină acest show. Spune că va fi o jurată aspră, chiar dacă trebuie să îi noteze pe cei alături de care a concurat în această emisiune. Lidia a interpretat în finală celebrul cântec al Ilenei Sărăroiu, ,,Cine a pus cârciuma-n drum”.

Oana Sârbu mărturisește că pentru ea experiența a fost una extraordinară, ceea ce i s-a întâmplat este fantastic și își va da seama în timp ce a însemnat și cum a schimbat-o cu adevărat acest proiect. Oana Sârbu s-a transformat în Maria Lătărețu în finala ,,Te cunosc de undeva!”.

Sezonul 7 s-a încheiat într-un cor de lacrimi, toți regretând frumoasa experiență pe care au trăit-o în marea familie ,,Te cunosc de undeva!”. Concurenții și jurații aceste ediții spun că s-au format prietenii frumoase între ei și speră pe cât posibil să rămână la fel de uniți. Aurelian Temișan a spus că el nu îi învață absolut nimic pe concurenți, chiar dimpotrivă, el are multe de învățat în fiecare sezon în parte de la artiștii participanți.

Pagina următoare prezintă clasamentul sezoanelor 1-6 ,,Te cunosc de undeva!” și performanțele tuturor artiștilor concurenți care au trecut prin această experiență:

Legendă:

     Câștigător

     Locul 2

     Locul 3

     Locul 4, calificat în finală.

     Locul 4, necalificat în finală.

     Concurentul a fost eliminat primul din concurs. 20

Încadraturi și unghiulație

Analizăm și cum este filmată emisiunea, mai exact momentul în care un artist deghizat își face apariția pe scenă, interpretând un personaj. Când artistul apare pe scenă, observăm alături de el mai multe personaje, așadar operatorii ne oferă un plan general. Personajul principal este întotdeauna în centrul acțiunii. Pentru ca transformarea artistului să se vadă mai bine pentru cei de acasă, se va face un prim-plan când respectivul începe să cânte, chiar gross plan pentru ca telespectatorii să observe mai ușor trăsăturile feței și cât de reușită este astfel transformarea. De asemenea, apar și multe planuri detaliu, care arată accesoriile și stilul vestimentar ales de echipa ,,Te cunosc de undeva!”.

În timpul interpretării, cea mai folosită mișcare de aparat în acest show este travellingul, în special cel vertical, realizat cu un steadicam ce se deplasează fie de la dreapta la stânga (cel mai des), fie invers, în timp ce personajele aflate în scenă dansează și își fac rolul. Camera se oprește și realizează din nou planul general, apoi face o transfocare înainte spre personajul principal al acțiunii, camera setându-se pe un plan american sau cadru mediu, apoi transfocare înapoi, urmând din nou mișcarea de travelling, fie vertical, fie orizontal.

Ca unghiulație, personajul filmat va apărea întotdeauna într-un cadru frontal la televizor. În momentul reprezentației mai observăm faptul că uneori personajele sunt filmate de sus, fiind minimalizate. Avem așadar de a face cu un cadru plonjat, noi observăm acțiunea ce se petrece în fața noastră de undeva de sus. Mai rar apare și cadrul contra plonjat, când personajele par mărețe, fiind filmate de jos în sus. După terminarea numărului, artistul va apărea în prim-plan sau i se va realiza un cadru profil, pentru ca lumea să poată observa modificările ,,suferite” de acesta.

Coregrafii, make-up și costume

În spatele produsului final pe care noi îl vedem în spatele ecranelor TV stau ore întregi de repetiții și muncă intensă. Filmările și pregătirile pentru show au loc cu luni bune înainte ca acestea să fie difuzate la televizor.

Întreaga echipă ,,Te cunosc de undeva!” este formată din oameni profesioniști ce au roluri bine determinate.

Baletul ,,Te cunosc de undeva!” s-a construit cu ajutorul unor tineri talentați, coordonați de Daniela ,,Furnica”. Furnica este atentă la fiecare detaliu când vine vorba de coregrafiile vedetelor ce sunt alese de ruletă. Studiază profund videoclipurile și alături de echipă se străduiește pe cât posibil ca produsul final să fie identic cu cel original. Greutatea este mare și pe umerii Furnicăi, întrucât notele pe care le primesc concurenții cântăresc în mare măsură și datorită coregrafiilor realizate de aceasta. Daniela este o coregrafă apreciată în România, ea a realizeazat astfel de momente artistice pentru trei mari show-uri de prime time ale Antenei 1: ,,X Factor”, ,,România dansează” și ,,Te cunosc de undeva!”. Dansând de la vârsta de 5 ani, Furnica este foarte dură când vine vorba de treburi serioase, ceea ce demonstrează încă o dată profesionalismul de care dă dovadă. ,,La ,,Te cunosc de undeva!” sunt niște referințe pe care, în mare parte, trebuie să le respecți, respectiv ideea videoclipului și elementele care ies în evidență. De asemenea, trebuie să ai grijă ca transformarea să fie reușită și să lași personajul să iasă în evidență. Acolo nu putem să facem show-ul nostru, ca dansatori, ci să ne mulăm, să fim o “haină dansantă” a personajului. Vedetele trebuiesc un pic forțate, ca să le iasă personajul pe care-l au. Dar, mă inteleg bine cu vedetele de fiecare dată. Am învățat că trebuie să lași omul să-și facă “fițele”, a declarat Furnica. 21

Așadar, pentru marea familie ,,Te cunosc de undeva!” Furnica joacă un rol esențial, mulțumită ei avem de cele mai multe ori impresia că în fața noastră vizionăm un concert al unei celebrități cunoscută în toată lumea.

Cabina de machiaj a show-ului ,,Te cunosc de undeva!” semnifică o altă latură ce merită cu adevărat apreciată, deoarece aici încep cele mai spectaculoase transformări ale vedetelor noastre. Cei care se ocupă de make-up și vestimentație își dau silința pentru a reliefa, în cazul artiștilor, orice trăsătură caracteristică, semne și coafura celebrității alese de ruletă. Fiecare semn distinctiv, aluniță sau fir de păr trebuie neapărat să apară în look-ul vedetei ce urmează să fie transformată. Așadar, orice detaliu mărunt contează.

Șefa echipei de make-up, coafură și vestimentație este Gabriela Crețan. Nu este deloc o muncă ușoară când vine vorba de o schimbare radicală a unui personaj. Pregătirea unui concurent durează maximum o oră și jumătate, incluzând coafura. Dificultatea apare atunci când fizionomia artistului nu este deloc asemănătoare cu cea a celebrității pe care trebuie să o imită. În acest caz, concurenții se consultă împreună cu Gabriela și se implică foarte mult în ceea ce trebuie să realizeze. Gabriela apreciază faptul că toți concurenții au idei și diferite păreri când sunt în camera de machiaj, pentru că astfel munca celor responsabili de look-ul artiștilor devine una mai relaxantă. Materialele folosite pentru transformări sunt achiziționate din străinătate.

Gabriela Crețan a dezvăluit câteva secrete de care se folosește pentru a transforma vedetele, dar și schimbările care au emoționat-o cel mai mult ,,Aș putea să vă spun, de exemplu, cum puteți realiza chelia perfectă. Aceasta trebuie să nu fie de latex, ci neapărat din plastic, pentru că așa marginea se poate pierde cu acetonă și atunci nu se va simți absolut deloc acea trecere de la piele la perucă”, a explicat Gabriela ,,trucul cheliei perfecte”. Legat de personaje reușite; ,,Am două. Mi-a plăcut foarte tare Edith Piaf, a Mariei Buză. Aceea mi-a mers la suflet. Și relația pe care am avut-o cu Maria, atunci când am creat acest personaj a fost foarte strânsă și puternică. I-am mărit fruntea și, după ce i-am creionat sprâncenele – ea nu se uitase până atunci în oglindă, a vrut să fie surpriză -, și i-am spus să se privească, s-a întors, s-a uitat în oglindă, a rămas încremenită și mi-a spus doar atât “Mulțumesc!”. O altă transformare care mi-am dorit foarte tare să reușească, și a reușit, a fost cea a lui Jean de la Craiova în Stevie Wonder. Pentru că nimeni nu-l vedea transformat în acel personaj. Nici chiar el nu se vedea Stevie Wonder. El mai râdea, dar era foarte crispat de acest personaj și stresat. Dar eu chiar am crezut în el. Și a ieșit. Pe de altă parte, suntem conștiente că nu ai cum să faci o transformare sută la sută, dar dacă iese în proporție de 70-80% e bine. Mi-au mai plăcut foarte mult cum au ieșit transformarea lui Alex Velea în Robbie Williams și a lui Florin Ristei în Marilyn Manson.” 22

Coregrafia și machiajul au un impact puternic asupra celor ce privesc spectacolul. Datorită acestor două elemente care sunt condimentele de bază ale show-ului privitorii rămân uluiți de ceea ce văd. ,,Te cunosc de undeva!” poate fi considerată și o campanie emoționantă, de cele mai multe ori publicul uită că în fața lor este de fapt un artist deghizat mulțumită profesionalismului de care dă dovadă întreaga echipă a emisiunii. Un aspect foarte important de precizat este acela că participanții sunt cei care se emoționează cel mai ușor după o astfel de performanță. Lacrimile pe care le vedem în ochii și pe chipul lor după interpretarea unei melodii de suflet a unui artist special pentru public nu sunt deloc fictive, aici nu mai intervine regia, Cei de acasă simt și ei această emoție transmisă de mesajul unei piese vechi, interpretată impecabil.

Mulți dintre concurenți s-au făcut plăcuți și au devenit mult mai apreciați după participarea lor în acest spectacol în care au reușit să ajungă la inimile oamenilor fără ca ei să își dea seama (exemplu: Pepe, Cezar Ouatu). Cei care au trecut printr-o asemenea experiență au mărturisit în primul rând faptul că regretă încheierea show-ului, în urma căruia rămân numai cu amintiri haioase alături de prieteni și cunoștințe noi. În al doilea rând, foștii concurenți țin să mulțumească ,,școlii” ,,Te cunosc de undeva!” pentru tot ce au învățat, în special de la coregrafi și de la jurați. Consideră că experiența dobândită în acest show și lucrurile noi învățate îi ajută foarte mult în ceea ce fac. Își dau seama, după cum a declarat si Daniel Iordăchioaie, că nicio melodie nu este urâtă și niciun artist nu este ciudat în felul său. Așadar, pentru ei ,,Te cunosc de undeva!” nu este neapărat o emisiune, ci mai degrabă o școală.

Mai mult decât atât, artiștii din România care sunt invitați să participe la acest concurs încep să fie tot mai entuziasmați de acest proiect de succes. Juratul Aurelian Temișan a declarat în finala sezonului 7 faptul că vrea să mulțumească fiecărui artist în parte care a trecut prin școala ,,Te cunosc de undeva!”, pentru că de-a lungul sezoanelor artiștii participanți au atras la rândul lor și alte vedete care au acceptat fără să stea pe gânduri invitația de a intra într-un astfel de experiment.

Audiență și sponsori

Marea finală a sezonului 7 al transforming show-ului ,,Te cunosc de undeva!”, a cărui câștigător a fost desemnat Cezar Ouatu a fost, sâmbătă seara, lider de audiență la nivelul publicului din toată țara. Ultima ediție a emisiunii a adunat în fața televizoarelor aproximativ 2 milioane de telespectatori din toată țara, mai exact 1.901.000 de telespectatori în minutul de maximă audiență de la 22.53.

În ceea ce privește publicul din mediul urban, postul Antena 1 a fost cel mai urmărit program și a obținut pe perioada pe perioada difuzării emisiunii 20:30-23:53 o audiență medie de 8,7 puncte de rating și 19,4% cotă de piață, în timp ce postul următor clasat, Pro TV, înregistra 6,7 puncte de rating și o cotă de piață de 15%.

Antena 1 rămâne lider incontestabil și la nivelul publicului din toată țara, înregistrând o audiență medie de 7,8 puncte de rating și o cotă de piață de 17,7%, urmată de Pro TV, cu 6,6 puncte de rating și 15,1% cotă de piață. 23

Ratingul reprezintă numărul de telespectatori care s-au uitat la un post TV din totalul deținătorilor de televizoare din România. Cota de piață/Share reprezintă procentul de telespectatori care au ales un post TV din totalul celor care se uitau la televizor în momentul respectiv.

Sponsorii transforming show-ului ,,Te cunosc de undeva!” sunt următorii: Tymbark – oferă suma de 1.000 de euro unei familii nevoiașe din România (în fiecare episod); Salatini; Alka; Ego Men’s Fashion Concept – asigură vestimentația bărbaților din juriu (Aurelian Temișan și Andrei Aradits); Iris Șerban (Fashion Designer); Mihaela Glăvan (Fashion Designer); Bella Sposa (rochii); Cofetăria Claus; Muzica Store (instrumente muzicale); Holy Fashion (magazin de îmbrăcăminte); Diamond by Adesgo; Eco Fresh (curățătorie, spălătorie ecologică); Crystal-Fashion (bijuterii); Outwear (îmbrăcăminte); Mus Concept (îmbrăcăminte); London Tailors (îmbrăcăminte); Diesel (îmbrăcăminte); Scorseze (ajutor medical).

Emisiune asemănătoare

,,Cu mască, fără mască”

Emisiunea ,,Cu mască, fără mască” a fost un show de succes, difuzat pe postul Televiziunii Române înainte de Revoluție. Era un adevărat spectacol de divertisment muzical, în care apăreau actori cunoscuți ai vremii respective, fiind provocați să joace diferite roluri, travestiuri, să apară în posturi total diferite de cele în care era obișnuit publicul să-i vadă.

La sfârșitul reprezentației, telespectatorii erau invitați să spună cine se află sub acea mască. Artistul se demachia apoi în direct, spre uimirea publicului care avea surpriza să vadă un actor de la care nu s-ar fi așteptat vreodată să interpeteze atât de bine o melodie populară a Irinei Loghin, de exemplu.

Înainte de perioada decembrie 1989, acest show intitulat ,,Cu mască, fără mască” începuse să prindă contur, oamenii îl apreciau mai ales pentru că în acele vremuri nu existau emisiuni de divertisment. Era ceva nou și special, telespectatorii urmăreau cu interes acest spectacol al artiștilor.

Spre deosebire de emisiunea ,,Te cunosc de undeva!”, ,,Cu mască, fără mască” rula în direct și nu era o emisiune de genul ,,concurs”. Scopul era unul singur: binedispunerea publicului. Spiritul spectacolului ,,Cu mască, fără mască” nu s-a evaporat nici în zilele noastre. Acest fenomen mai apare pe micile ecrane de sărbători, în special de revelioanele prezentate de Dan Negru pe Antena 1. Cu siguranță mulți consideră emisiunea ,,Te cunosc de undeva!” o renaștere a ceea ce s-a numit cândva ,,Cu mască, fără mască”.

Concluzii

În ceea ce privește tema acestei lucrări, pot considera faptul că primul amănunt care mi-a atras atenția și doresc să îl notez ca observație este acela că televiziunea a suferit o evoluție colosală în mai puțin de un secol. S-a dezvoltat parcă neașteptat de repede pe întreg globul într-un timp destul de scurt în ceea ce privește ușurința practibilității sale. De asemenea, se află într-o evoluție continuă de la an la an, modificările formatelor și tot ce ține de televiziune se dezvoltă cu pași repezi.

Lucrarea ,,Divertismentul în televiziune. Valențe spectaculare ale formatelor TV” m-a făcut să înțeleg și să văd fenomenul de televiziune cu alți ochi, din punctul de vedere al unui jurnalist. Consider că prin acest proiect final, documentându-mă am reușit să descopăr lucruri noi, interesante despre care nu aș fi avut nici cea mai mică idee în acești trei ani de facultate. Lucruri profunde precum audiența, criteriile de stabilire ale acesteia sau ceea ce se întâmplă de fapt în spatele unui ecran TV mi-au demonstrat totodată faptul că nici acest domeniu nu este deloc unul simplu.

Fie că vorbim despre știri, o emisiune, fie ea culturală sau de divertisment, totul trebuie bine planificat dacă dorim să avem succes garantat în acest caz. Se pare că primele experimente realizate între cele două războaie mondiale s-au dovedit a fi utile, în condițiile în care astăzi se poate observa cu ușurință complexitatea la care a ajuns televiziunea.

O altă observație interesantă pe care o notez în această lucrare are legătură cu formatele TV. Anume, formate precum Talk Show-ul, apărut în anul 1951 în America și Reality Show-ul (1948, America) consider că nu se vor stinge niciodată, întrucât ele au succes chiar și în zilele noastre. Publicul are nevoie și se hrănește cu astfel de produse pe care le oferă televiziunea, chiar și când vorbim despre țara noastră, Florin Călinescu este cel care a dat naștere talk show-ului în România, care la noi apare destul de târziu, mai exact în anul 1996.

M-am convins de faptul că Statele Unite ale Americii este ,,stăpâna” televiziunii. De la americani vin marea majoritate a formatelor ce se difuzează în toată Europa. Mai nou, de aproximativ doi ani de zile, America deschide în premieră primul post de televiziune destinat câinilor de companie, numit DOG TV. Acest post este desinat patrupedelor, conține emisiuni de relaxare pentru aceștia cât timp câinii rămân singuri acasă, fără stăpâni. Mai mult decât atât, în unele cazuri, animalele de companie par a fi interesate de acest post, unele culori sau animații având efecte benefice asupra acestora. În viitor, americanii au de gând să mai încerce astfel de proiecte și doresc extinderea acestor genuri de programe în mai multe țări.

În România se pare că cele mai de succes show-uri sunt cele de divertisment, mai ales divertismentul monden. Deși publicul critică de cele mai multe ori aceste emisiuni, ratingul general arată clar că aceste formate conduc detașat. ( anexa

Consider că emisiunea analizată în studiul de caz, ,,Te cunosc de undeva!”, este un format unic, deoarece întrunește toate caracteristicile unui show complex. Prezintă divertisment, realizat în primul rând de artiștii care sunt invitați în acest proiect. De asemenea, ,,Te cunosc de undeva!” scoate în relief, pe lângă divertismentul muzical, și trăsăturile unei emisiuni concurs, deși scopul său principal nu este acesta. Mai mult, prin faptul că ajută cu sume de bani familii nevoiașe din toată țara la fiecare transmisiune o clasifică și în programa emisiunilor de binefacere, datorită acestor acte de cartitate.

Toate aceste lucruri prezintă o importanță majoră când vine vorba de impactul pe care îl produce targetului căruia i se adresează. Emisiunea nu și-a setat de la bun început o limită de vârstă în ceea ce privește vizionarea sa, poate fi urmărită de absolut oricine, aparținând oricărei clase sociale. Tocmai de aceea publicul o apreciază, prin show-ul realizat telespectatorii își amintesc de vremurile cântecelor celebre, fie ele ale artiștilor de pe meleagurile noastre sau a celebrităților venerate de peste hotare. Așadar, putem spune că transmite o oarecare nostalgie publicului.

Prin urmare, pot conchide precizând faptul că în secolul în care trăim, televiziunea pentru oameni are în primul rând rolul de a furniza informațiile zilnice cu privire la toate domeniile din întreaga lume. Vin apoi rolul formatelor ce au ca scop relaxarea și binedispoziția publicului. În ziua de azi, pentru popor televiziunea reprezintă o necesitate, nu neapărat o opțiune. Precizez asta pentru că rare mai sunt familiile care au renunțat la televizor, pentru marea majoritate a noastră a devenit oarecum o obișnuință de zi cu zi, televizorul fiind considerat un ,,membru al familiei”, deși psihologii avertizează tot mai des faptul că televiziunea are și efecte negative asupra privitorilor, în special pentru copii.

Anexe

Anexa 1: pregătirea decorului

Anexa 2: pregătirea decorului

Anexa 3: Prezentatorii emisiunii: Cosmin Seleși (stânga), Alina Pușcaș (dreapta)

Anexa 3

Sursa: http://forum.acasatv.ro/viewtopic.php?f=3&t=72744&p=8222601

Anexa 4: Masa juraților: Andrei Aradits, Andreea Bălan, Ozana Barabancea, Aurelian Temișan; (de la stânga la dreapta)

Anexa 5: Camera de machiaj; Pepe

Anexa 6: Baletul ,,Te cunosc de undeva!” și Daniel Iordăchioaie

Sursa:https://www.facebook.com/tecunoscdeundeva/photos/pb.240737186020769.2207520000.1433523081./961430833951397/?type=3&theater

Anexa 7: Pepe (stânga) și Liviu Vârciu (dreapta) în duet

Anexa 8: Ștefan Bănică, în duet cu Oana Sârbu (Liceenii)

Anexa 9: Concurenții sezonului 7 ,,Te cunosc de undeva!”

Anexa 10: Câștigătorul sezonului 7: Cezar Ouatu

Anexa 11: Coregraf ,,Furnica”

Anexa 12: Alb Negru

Anexa 13: Ozana Barabancea

Bibliografie

Cărți analizate:

Albert, Pierre; A.J. Tudesq, Istoria radioreleviziunii, Institutul European, Iași, 2003;

Beciu, Camelia, Sociologia comunicării și a spațiului public, Polirom, Iași, 2011;

Bucheru, Ion; Roman, Marina, Limbajul imaginii filmate, Norma, 2010;

Fiske, John; Hartley, John ,,Semnele televiziunii”; Institutul European, Iași, 2002;

Hilliard, Robert, Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media, Polirom, Iași, 2012;

Laslett, Peter, Statistical Studies in Historical Social Structure, Academic Press, INC, 1979;

Lazăr, Mirela, Noua televiziune și jurnalismul de spectacol, Polirom, Iași, 2008;

Lochard, Guy; Boyer, Henri, Comunicarea mediatică, Institutul European, Iași, 1998;

Popa, Dorin, ,,Mass-media, astăzi”; Institutul European, Iași, 2002;

Zeca-Buzura, Daniela, ,,La taclale cu idolii”; Polirom, Iași, 2015;

Surse web:

https://www.academia.edu/1966775/PERCEIVED_ROLE_OF_ENTERTAINMENT_TELEVISION_IN_SHAPING_SOCIAL_BEHAVIOUR_OF_TEENAGERS (17.04.2015);

http://ro.wikipedia.org/wiki/Te_cunosc_de_undeva (5.03.2015);

http://jurnalul.ro/cultura/jurnalul-tv/daniela-furnica-coregrafa-de-la-x-factor-performanta-nu-ti-iese-daca-nu-pui-disciplina-in-tot-659873.html (21.05.2015);

http://tecunoscdeundeva.a1.ro/stiri/secretele-transformarilor-de-la-te-cunosc-de-undeva-iata-cele-mai-spectaculoase-machiaje-id273.html (21.05.2015);

http://www.tvr.ro/ (16.04.2015);

http://verticalnews.ro/emisiuni-tv-de-elita-intr-o-piata-romaneasca-de-cosmar/ (14.04.2015);

Alte surse:

Brancu, Cristian – Presă mondenă și divertisment (Curs Intact Media Academy; mai-iunie 2014);

Bibliografie

Cărți analizate:

Albert, Pierre; A.J. Tudesq, Istoria radioreleviziunii, Institutul European, Iași, 2003;

Beciu, Camelia, Sociologia comunicării și a spațiului public, Polirom, Iași, 2011;

Bucheru, Ion; Roman, Marina, Limbajul imaginii filmate, Norma, 2010;

Fiske, John; Hartley, John ,,Semnele televiziunii”; Institutul European, Iași, 2002;

Hilliard, Robert, Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media, Polirom, Iași, 2012;

Laslett, Peter, Statistical Studies in Historical Social Structure, Academic Press, INC, 1979;

Lazăr, Mirela, Noua televiziune și jurnalismul de spectacol, Polirom, Iași, 2008;

Lochard, Guy; Boyer, Henri, Comunicarea mediatică, Institutul European, Iași, 1998;

Popa, Dorin, ,,Mass-media, astăzi”; Institutul European, Iași, 2002;

Zeca-Buzura, Daniela, ,,La taclale cu idolii”; Polirom, Iași, 2015;

Surse web:

https://www.academia.edu/1966775/PERCEIVED_ROLE_OF_ENTERTAINMENT_TELEVISION_IN_SHAPING_SOCIAL_BEHAVIOUR_OF_TEENAGERS (17.04.2015);

http://ro.wikipedia.org/wiki/Te_cunosc_de_undeva (5.03.2015);

http://jurnalul.ro/cultura/jurnalul-tv/daniela-furnica-coregrafa-de-la-x-factor-performanta-nu-ti-iese-daca-nu-pui-disciplina-in-tot-659873.html (21.05.2015);

http://tecunoscdeundeva.a1.ro/stiri/secretele-transformarilor-de-la-te-cunosc-de-undeva-iata-cele-mai-spectaculoase-machiaje-id273.html (21.05.2015);

http://www.tvr.ro/ (16.04.2015);

http://verticalnews.ro/emisiuni-tv-de-elita-intr-o-piata-romaneasca-de-cosmar/ (14.04.2015);

Alte surse:

Brancu, Cristian – Presă mondenă și divertisment (Curs Intact Media Academy; mai-iunie 2014);

Anexe

Anexa 1: pregătirea decorului

Anexa 2: pregătirea decorului

Anexa 3: Prezentatorii emisiunii: Cosmin Seleși (stânga), Alina Pușcaș (dreapta)

Anexa 3

Sursa: http://forum.acasatv.ro/viewtopic.php?f=3&t=72744&p=8222601

Anexa 4: Masa juraților: Andrei Aradits, Andreea Bălan, Ozana Barabancea, Aurelian Temișan; (de la stânga la dreapta)

Anexa 5: Camera de machiaj; Pepe

Anexa 6: Baletul ,,Te cunosc de undeva!” și Daniel Iordăchioaie

Sursa:https://www.facebook.com/tecunoscdeundeva/photos/pb.240737186020769.2207520000.1433523081./961430833951397/?type=3&theater

Anexa 7: Pepe (stânga) și Liviu Vârciu (dreapta) în duet

Anexa 8: Ștefan Bănică, în duet cu Oana Sârbu (Liceenii)

Anexa 9: Concurenții sezonului 7 ,,Te cunosc de undeva!”

Anexa 10: Câștigătorul sezonului 7: Cezar Ouatu

Anexa 11: Coregraf ,,Furnica”

Anexa 12: Alb Negru

Anexa 13: Ozana Barabancea