Diversitatea Formelor de Turism Prezente în Cadrul Municipiului Brașov

UNIVERSITATEA BUCUREṢTI, FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Specializare Geografia Turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Diversitatea formelor de turism prezente în cadrul Municipiului Brașov

Coordonator științific: Absolvent:

Lector Universitar Elena Bogan Șișu Daniela Florentina

Sesiunea iunie 2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I. ELEMENTE DE IDENTIFICARE SI ISTORICUL CUNOASTERII TURISTICE

1.1. Elemente de identificare/ Favorabilitatea si restrictivitatea pozitiei geografice in aparitia si dezvoltarea turismului la nivel local, regional si in plan national…

1.2. Istoricul cunoasterii turistice

Capitolul II. CONSIDERATII DE GEOGRAFIE TURISTICA

2.1. Asezarile umane de pe teritoriul municipiului in perioadele anterioare constituirii nucleului urban

2.2. Orasul in epoca feudala

2.3. Orasul in epoca moderna

2.4. Orasul in epoca contemporana

Capitolul III. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL

3.1. Rolul substratului geologic in conturarea unor elemnte de potential turistic

3.2. Potentialul turistic al reliefului

3.3. Potentialul climato-turistic

3.3.1. Clima- resursa turistica

3.3.2. Tipuri de bioclimat

3.3.3. Climatoterapia

3.4. Potentialul turistic al apelor

3.4.1. Potentialul turistic al apelor curgatoare

3.4.2. Potentialul turistic al lacurilor

3.4.3. Apele minerale si termale

3.5. Potentialul turistic al componentelor invelisului biogeografic

Capitolul IV. POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

4.1 Potentialul touristic cultural-istoric

4.1.1. Manastiri si biserici si pelerinaje

4.1.2.Case, palate. Alte monumente

4.1.3.Muzee si case memoriale

4.1.4.Statui. Busturi. Monumente commemorative. Placi monumentale

4.1.5.Sali de expozitie , teatre , cinematografe Sali de concerte

4.2 Evidentierea principalelor obiective cultural –arhitecturale

4.2.1. Cladiri civile cu valoare arhitecturala de patrimoniu

4.2.2. Arhitectura si rolul ei in analiza cladirilor principalelor institutii locale

4.2.3.Parcuri si gradini amenajate

4.3. Etnografie si folclor

4.3.1. Arhitectura si tehnica populara

4.3.2. Portul popular

4.3.3. Manisfetari populare traditionale – Festivaluri si targuri anuale

4.3.4. Gastronomie

Capitolul V. INFRASTRUCTURA TURISTICA SI CIRCULATIA TURSITICA

5.1. Baza tehnico- materiala a turismului

5.1.1 Baza de cazare

5.1.2. Baza de alimentatie publica

5.2.3. Baza de agreement

5.2. Caile de comunicatie

5.3. Caracteristicile circulatiei turistice

Capitolul VI. FORME SI TIPURI DE TURISM

Capitoul VII. IMPORTANTA PROMOVARII TURISTICE

7.1. Tipuri de promovare turistica

7.2. Propuneri de promovare si valorificare turistica

7.3. Rolul promovarii turistice

Capitolul VIII. PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE TURISTICA

8.1. Strategii de dezvoltare a orasului . Proiecte de dezvoltare turistica

8.2. Impactul economic al turismului/ Rolul obiectivelor culturale in dezvoltarea economica

8.3. Analiza SWOT

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Turismul reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale societății moderne. Acesta are capacitatea de a se implica destul de bine în economia unui oraș, lucru determinat de dinamica activității turistice, dar și de totalitatea resurselor naturale și antropice, pe care le antrenează în dezvoltarea sa. Capacitatea acestuia de a ține pasul cu schimbarile tehnologice și numeroasele preferințe ce intervin în viata unei persoane, dar și prin efectele benefice asupra activitaților cu care acesta interferează, contribuie la tranformarea turismului într-un factor de stimulare a procesului.

Privit ca un factor economic, turismul este definit ca “ ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor, în afara domicilului lor, atâta timp cât sejurul și deplasearea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și o activitate lucratoare oarecare “ accepțiune ce apartine prof. elvețian , W. Hunziker. În anul 1990 austriacul J. von Schullen vu Schrattenhnfen descria turismul drept un “ fenomen care desemnează toate legaturile, în special economice, și care intra în acțiune pentru rezidenții temporari și straini dispersati înanuntrul unei comune, unei provincii sau a unui stat determinat”. Conform Organizatiei Mondiale a Turismului ( O.M.T.) activitatea tursitică este “ o formă a manifestarilor cultural-educativa și de recreere ale societatii moderne”.

Odată cu evoluția societații, turismul devine o necesitate, datorită faptului ca timpul liber este din ce în ce mai scurt. Astfel că prin această activitate se urmarește destinderea și relaxarea unei persoane, încercandu-se totodată să se plieze pe modul de viață al individului, pe disponibilitatea de bani și de timp a acestuia , sau chiar de gradul de dezvoltare a serviciilor, devenind o parte integrată in sistemul de inter-relații.

Lucrarea intitulată “ Diversitatea formelor de turism practicate în Municipiul Brașov” urmarește potențialul turistic dar și depistarea celor mai bune căi de promovare în relație cu resursele existente. De-a lungul celor VIII capitole se încearcă prezentarea în detaliu a avantajelor și dezavantajelor turistice din interiorul acestui oraș, dar și modul în care această activitate poate reprezenta un element definitoriu în extinderea economică.

Evidențierea și exemplificarea fiecarei forme de turism prezente în Brasov se află in stransă corelație cu resursele de care acesta dispune, cum ar fi potențialul natural, antropic sau chiar modul de dezvoltare a infrastructurii turistice. Orașul din Transilvania nu poate fi valorificat la adevarata sa capacitate, decît dacă va dispune de o promovare turistică adecvată. Astfel că de-a lungul lucrării vor fi identificate propunerile de promovare pe piața mondială dar și rolul acestora în desfașurarea activității turistice. Pe lângă acestea se vor urmari strategiile de dezvoltare ale orașului, impactul economic pe care îl are turismul asupra Brașovului, dar și analiza SWOT.

In realizarea acestei lucrari am avut ca prima motivație multitudinea de activitați care pot fi desfăsurate în cadrul orașului Brașov. Acesta dispune de diverse forme de turism care pot fi practicate atât în perioada de vară, cât și în cea de iarnă, fiind un oraș cu un peisaj încantător, încărcat de poveste, istorie și tradiție.

ELEMENTE DE IDENTIFICARE ȘI ISTORICUL CUNOAȘTERII TURISTICE

Favorabilitatea și restrictivitatea poziției geografice în apariția și dezvoltarea turismului la nivel local, regional și în plan național

În ceea ce privește poziționarea fizico-geografică a orașului Brasov, se poate afirma faptul că acesta este situat în partea central-estică a țării, la intersecția Carpaților Meridionali cu Carpații Orientali și Podișul Transilvaniei. Mai précis in Depresiunea Barsei, ce se afla in prellungirea Masiului Postavaru . Plasarea sa, se gasește în interiorul arcului carpatic, la o altitudine medie de aproximativ 625 m, în longitudinea Estică de 25°30’ și latitudinea Nordica 45°45’. Cursul râului Olt străbate aproape în totalitate orașul. Pentru o mai bună localizare se pot identifica judetele din imediata apropiere și anume: în Est judetul Covasna, în Sud-Est Buzău, în Sud Prahova, Dambovița și Argeș, în Vest Sibiu, iar în Nord Mureș și Harghita.

Datorita resurselor de care dispune, înzestrarea sa cu o multitudine de peisaje pitorești, tradiții locale și un patrimoniu cultural original, are capacitatea de a manifesta o activitate turistică destul de avansată în comparație cu alte zone. Pe lângă toate aceste elemente culturale, se remarcă potențialul natural diversificat, el fiind rezultul unor pronunțate trasături geologice, geomorfologice, hidrografice și climatice. Analizând poziția sa geografică, se pot identifica o serie de factori de favorabilitate și restrictivitate în apariția și modernizarea turismului la nivel local, regional sau chiar în plan național.

În primul rând, Brașovul se află de-a lungul unui coridor de circulație europeană, jucând rolul de centru polarizator pentru Mureș, Harghita, Sibiu și Covasna. Traficul feroviar și rutier avansat în zona urbană sunt factori care atrag dupa sine un flux de turiști mare.

Un alt element de favorabilitate îl constituie importanța pe care o are în coeziunea economică și culturală alaturi de orașele Ploiești, București și Constanța. Apropierea de unul dintre cele mai importante aeroporturi, Otopeni ( 140 km) sau poziționarea pe axa de dezvoltare împreună cu București, Ploiești și Iași sunt atribute care au ca și consecință o circulație destul de aglomerată, implicit de funționalitate turistică, și de ce nu, chiar o manifestare a turismului de afaceri. Asocierea Brașovului cu “orașul de sub Tâmpa”, crează o identitate a locului. De asemenea, poziția geografică într-o zonă piemontană, lipsită de trafic cu un grad de poluare redus, constituie tipul de locație perfectă pe care turiștii o aleg pentru recreere și destindere sau pentru parcurgerea unor trasee și drumeții.

Relieful variat cu vârfuri înalte este un motiv precoce pentru practicarea turismului montan. Din punct de vedere climatic, există o cantitate relativ mică de precipitații anuale (900 mm), temperaturi medii anuale de 5° Celsius, dar și prezenta unor ierni blânde (rezultat al influențelor de tip oceanic și continental), sunt un bun pas pentru practicarea turismului, atât iarna cât și vara. Diversitatea florei, a faunei și a ofertelor turistice favorizează practicarea pescuitului sau a agrementului.

Există însă, elemente din mediul înconjurator sau chiar din natură, care impiedică funcționarea într-o masură avansată a funcției turistice. Se pune accentul, în primul rând pe poziția sa în raport cu celelalte orașe. Faptul că se află în apropierea celor mai dezvoltate zone ale țării reprezintă o problemă majoră din prisma poluării. Traficul aglomerat este o cauza a circulației rutiere sau aeriane ce poate afecta în mod clar activitatea tursitică. Din punctul de vedere a fenomenelor naturale, se pot remarca alunecarile de teren ce distrug unele construcții sau trasee montane, prezența avalanșelor care formează accidente majore în zona partiilor de schi, dar și schimbările climatice suferite în ultimilor ani, care au influențe negative.

Prezenta masivelor montane, Piatra Mare și Postavaru sunt favorabile dezvoltării turismului montan și a sporturilor care caracterizează acest tip de activitate. De asemenea, înălțimile reduse, reprezentate prin dealurile Tâmpa, Straja și Dealul Cetății, sunt importante pentru desfașurarea continuă a acestuia.

Istoricul cunoașterii turistice

Manifestările culturale și tradiționale ale orașului Brașov permit destinderea acestuia etnografică, bine conturată fiind, Țara Bârsei, de unde se pastrează nenumarate vestigii. Activitățile culturale și comerciale sunt însemnate încă din secolele XVII-XVIII lea, transformându-l în unul dintre cele mai importante orașe. Situarea sa la răscruce de drumuri comerciale, Transilvania și Țara Românească a favorizat destinderea unor relații ale zonelor din cadrul ambelor versanți Carpatici. Acesta are o istorie îndelungată în ceea ce privește cunoașterea turistică, pentru că dispune de un potențial natural, antropic și cultural bine valorificat. Istoria și tradiția reușesc să îi creeze o anumită identitate. Turismul, reprezintă o parte semnificativă în polul de creștere economică, astfel că deține supremația în turismul montan, și prin prezența unei stațiuni renumite – Poiana Brașov, dar și a fenomenelor naturale care favorizează desfășurarea acestuia. Prezența unei infrastructuri dezvoltate, este un avantaj, pentru că turismul este strâns legat de această ramură, el nu se poate desfășura decât dacă serviciile îndeplinesc un stadiu performant.

“Orașul de sub Tâmpa” oferă o splendidă combinație între arhitectură, istorie, religie, monumente și cladiri de patrimoiu. El ocupa locul 2 după Constanța, fiind unul dintre cele mai frecventate zone pentru ceea ce înseamnă turismul montan, dar concentrând și o densitate mare de obiective istorice. Pe lângă acestea s-a înscris într-un vast teritoriu de interes turistic și asta pentru că se afla în vecinatatea altor zone precum, Tușnad sau Malnaș, Valea Prahovei, Culuarul Rucăr-Bran. Rezervațiile naturale cu arbori și pajisti, faună și floră, ofera condiții favorabile pentru odihnă, sporturi de vară sau iarnă, călătorii documentare.

Pe lângă toate aceste atracții oferite de natură și de factorii de mediu, turismul se mai concentrează și în tradiții, păstrate de veacuri întregi ce creează specificul zonei. Toate exemplele se concretizează în arta populară, obiceiuri, religie, viața de familie sau alte activități. “Orașul adevarat, inima sa taincă îmi scapă încă întelegerii. Biserica Neagră, vechile turnuri ale Brașovului au totuși mituri și legende străine de cei ce îi anima astăzi strzile. Ele aparțin unei populații practice dispărute, care ne-a lăsat zidurile vechi ale amintirii, dar prea puțin din spirit. Aici, tradiția și renumele unui mare centru comercial medieval, în care hârtia scrisă de un notar era valabilă și purtatoare de valori până în cel mai îndepărtat colt al Europei, au ramas istorie. Astazi, trecutul orașului este redescoperit aproape zilnic sub pojghița subțire a tencuielilor din ultima jumătate de secol, date la o parte pentru a aduce înapoi la lumină vechile fresce.” (Brașov, Corona. Kronstadt. Brasso pag 9)

El deține înca din trecut statutul de locație multiculturală, acest lucru fiind demonstrat datorită faptului că de-a lungul timpului au existat mai multe comunităti entice, care au dus la dezvoltarea unui mediu cultural ce se menține până în zilele noastre. “Poziția Brașovului este unică în felul său și pitorească în cel mai înalt grad. Orașul este situat într-o vale romantică a muntelui Postăvarul. În fața gurii văii, în șesul întins, se înalță izolat Dealul Cetățuii, pe ale cărui ambe părți valea își duce brațele spre câmpie. La sud de Dealul Cetățuii, în spatele orașului, se înalță povârnitul Kapellenberg (Tâmpa), a cărui parte din față este acoperită cu fagi, în timp ce vârful său, o stâncă puternică, dezgolită, amenință să se rostogolească în orice clipă”( Pdf Țara Bârsei. 2004, Pag 345). De-a lungul timpului i-au fost atribuite mai multe denumiri, prima și cea mai importanta este cea de “Corona” în anul 1235 în documentul “Catalogus Ninivensis” , iar pe langa acesta mai apare și sub numele de Barasu, Brasu (1271), Braso (1288), Brassov(1295)

Atestat documentar încă din anul 1234, era unul dintre cele mai importante orașe al Transilvaniei, în primul rând pentru că în perioada Evului Mediu, domina viața economică din sec XIV-XVI, locul unde se întalneau oameni de înaltă clasă și se intersectau drumuri cu importante interese economice. Are un puternic stil medieval regăsit în bastioane, cetăși, hanuri, spitale, elemente păstrate din timpul breslelor de pe acele vremuri.

CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE TURISTICĂ

Așezarile umane de pe teritoriul municipiului în perioadele anterioare constituirii nucleului urban

Brașovul, se remarcă prin atestarea sa din cele mai vechi timpuri, fiind în topul orașelor importante din România, favorizat în egală masură de bogațiile culturale, poziția sa geografică, dar și de comunitatea foarte receptivă la schimbările externe și interne. Trecutul și prezentul ne arată interesul locuitorilor pentru modernizare, cultivare, care nu pot fi decât puncte forte pentru construirea unui oraș prosper. Astfel că istoria, reusește să creeze o poveste care să atragă vizitatori din diferite locuri, persoane cărora le stârnește interesul cu privire la trecutul glorios al așa- numitului “Corona”. “Brașovul, pe care unii dintre locuitori îl considera un ultim bastion al Europei în Balcani, s-a numit vreme de un deceniu „orașul Stalin“. Și tot Brașovul este orașul revoltei muncitorilor din 1987, sau al pictorului Liviu Babeș, care s-a autoincendiat în martie 1989, protestând fata de politica de genocid a regimului. E un oraș a cărui coloană vertebrală sunt bârnele caselor sale vechi încă în picioare. Chipul lui adevărat, clădit demult, poate fi privit câteodata în lumina apusului, când se răsfrânge pe acoperișul de ardezie al Bisericii Negre și al caselor dimprejur. Există asemenea momente în care orașul parcă încremeneste și se întoarce în sine, spre începuturi.” ( Brasov corona kronstadtbrassó pag 13- 14)

Numele german al orașului Brașov, “Kronstadt” a fost preluat din limba slavă, în momentul în care românii din Țara Bârsei, fiind sub influența slavilor, au asimilat tot mai multe elemente lingvistice ale acestora. Toponimul orașului semnificând iarba foarte des întalnită în Carpați, și anume “ienupăr”. Sașii au preluat denumirea și l-au transformat în “Krane”. Însă prin adaptarea acestui termen la limba oficială a sfârșit prin încetățenirea numelui latin “Corona”, și el german “Kronen” rezulând astfel sub semnificația de “Orașul Coroanei”.

“Apoi „Corona” în vorbirea obișnuită Cronenstadt este numită de unguri Presovia (Brașov) după un râu ce curge alături și este al doilea oraș al țării, după Sibiu. Pe ogoarele sale cresc multe bucate, abundă în vite, se face vin acolo, dar lipsit de dulceață. De aici se deschide un drum îngust prin munți spre Târgoviște și acest drum este străjuit de cetatea Bran ca sa nu poată pătrunde dușmanul ușor” .( Călători străini despre țările române p. 504)

Foarte multe comori din Epoca Pietrei au fost găsite ilustrând totodată progresul producției și al transformărilor bio-culturale. Datorită condițiilor climatice noi, au apărut schimbări în cadrul florei și al faunei care au putut duce la începutul timid al agriculturii și al domesticirii animalelor. Șlefurirea pietrei și avansarea cunoașterii au ajutat la diversitatea deprinderilor materiale și culturale din Europa, cum ar fi cultura de Criș și Ceramicii Lineare ( mileniul al IV.lea), obiecte descoperite și în cadrul Brașovului. Una dintre cele mai vechi urme de pe teritoriul acestui oraș a fost atestat înca din timpurile preistorice în Epoca Bronzului , când s-au consolidat elementele civilizației tracilor Tei, Wietenberg, Schneckenberg, Noua. Ultimile două existând chiar și în acest oraș. Au fost găsite pe Dealul Melcilor numeroase bunuri de artă din ceramica, piatră sau bronz.

Locul vechi al orașului era un teritoriu favorabil dezvoltării vieții omenești pentru că era dotat cu câteva pâraie de munte și cu un sistem de apărare natural așa cum sunt colinele.

Epoca fierului, este perioada marcată de o serie de prefaceri profunde în toate domeniile, și anume, pe plan socio-economic și politic, poporul daco-getilor parcurg etapa destrămarii obștilor și contribuie la formarea statului centralizat. Prima etapă a Epocii Fierului, manifestată între anii 800-300 I. Hr. se face remarcată prin progrese din punct de vedere economic în Brașov prin așezarile de la Bunești, Hoghiz, Jibert. Din partea a doua sunt descoperite așezări în zonele favorabile practicării agriculturii. Locuitorii erau specializați pe reducerea minereului de fier sau a ceramincii găsindu-se aici monede grecești.

Zona a început să fie populată în timpul războielor daco-romane, dovezi din Epoca Romană fiind descoperite pe Dealul Sprenghi, care adăpostește vechea biserică a lui Bartolomeu.

În Evul Mediu în sec XI- XII au fost ridicate cetățile de pe Dealul Sprenghi și de la poalele Muntelui Tâmpa, ele reprezentând de fapt actualul perimetru al orașului, acolo unde era un amestec cultural format din români slavi și pecenegi. Au fost scoase la iveală brățări din aur și argint ce datează din secolul al XII.

Orașul în epoca feudală

Prima dovadă care amintește de “Corona” este în anul 1235 surprinzând partea cuprinsă între Biserica Neagră și Poarta Ecaterinei. După năvălirea tătarilor din anul 1241, când o parte din oastea lui Subatai intră pe la Pasul Oituz în Transilvania, Brașovul capată un rol foarte important din punct de vedere adminstrativ în Țara Bârsei. Istoria orașului începe în secolul XIII în momentul în care teutonii colonizează regiunea cu țărani aduși de pe malul stâng al Rinului. Însă, populația orașului crește considerabil un secol mai târziu apărând o multitudine de greci, armeni, valahi, și bulgari. Acest oraș era socotit în Evul Mediu drept unul dintre cele mai importante din punct de vedere economic, datorită faptului că era liantul între două mari regiuni Transilvania și Muntenia, dar și prin creșterea și apariția breslelor cum erau fierarii, țesătorii, armurierii.

Situarea la locul de interferență a celor trei țări românești din Carpații de Curbură, aflat la intersecția Moldovei cu Valahia, favorizează activitatea economică și comercială a românilor din provinciile romanești, astfel că în anul 1364 primește dreptul de “Târg anual”, urmând ca după aceea să i se acorde titlul de “ Etapă și depozit “ în anul 1369. Vlaicu Voda încheie primul acord comercial cu brașovenii care duce la realizarea relațiilor politice și economice dintre locuitorii de pe ambele versante ale Carpaților.

Între anii 1395 și 1425 se ridică fortificațiile orașului, sub stăpânirea lui Sigismund de Luxemburg. Iar în timpul lui Iancu de Hunedoara primește dreptul de a bate moneda proprie.

Devine una dintre cele mai importante surse de aprovizionare cu arme a Ungariei. În tot anul 1395, are loc încheierea alianței antiotomane dat între Sigismund al Ungariei și Mircea cel Bătrân, domn al Valahiei.

Secolul al XIV-XVI se caracterizează prin numeroase mișcari sociale, datorită faptului că s-au dat mari lupte de către țărani și maghiari pentru eliberarea din iobagie. În 1504 a avut loc războiul de eliberare condus de Mihai Viteazu prin care se cerea unirea tuturor țăranilor sub un singur sceptru, Brașovul fiind ales ”drum de popas și cugetare spre Moldova”.

” Între secolele al XVI-lea și al XIX-lea, relatările călătorilor străini care au trecut prin Brașov menționează frumusețea orașului cu străzi largi și case bine îngrijite, fortificațiile, conducerea înțeleaptă, prosperitatea sa și nivelul ridicat al învățământului.”

De asemenea, “Orașul de sub Tâmpa” a fost influențat de Răscoala condusă de Horia Cloșca și Crișan, unde au avut loc foarte multe revolte. Ca și evenimente ce țin de forma culturală se remarcă înfiinșarea unei tipografii și a unei mari biblioteci școlare realizate de către Horterus, publicând totodată și manuale școlare, o gramatică latină și greacă. Diaconu Coresi este personalitatea cea mai de seamă, care se remarcă în această perioadă a secolului XIV-lea, tiparește carți în limba slavonă. În fruntea acțiunilor se află Ioan Barac a căror carți au avut o mare răspandire de o parte și de alta a Carpaților.

Orașul în epoca modernă

În acestă perioada Brașovul se remarcă prin poziția geografică, rămâne însă, una dintre cele mai importante centre comerciale ale Transilvaniei unde negustorii vechi continuă să iși desfășoare activitățile. Acest statut se va păstra și în secolul XIX –lea prin faptul ca își menține permanente relații de schimb cu străinatatea dar și cu Țările Românești. “În anii epocii moderne si ai perioadei interbelice, chipul Brasovului se schimbă cu încetul, fără a-și pierde însă trăsăturile sale esențiale: casele mai degrabă austere, strânse una într-alta de jur-împrejurul Pieții Sfatului, a Bisericii Negre și pe străzile centrului vechi au răsmas cu același aer care inspiră ordine și austeritate, potrivit spiritului vechilor sași, constructorii întemeietori ai orașului. În veacul al XIX-lea, unele clădiri dispar, sau își schimbă înfatisarea, fiind înaltate și lărgite, ocupând curțile interioare cu noi încăperi, până aproape la umplerea tuturor spațiilor libere ale vechilor gradini. Putine monumente mai pastreaza trasaturile” (Brasov corona kronstadtbrassó- pag 77 )

Anul 1689 este decisiv în schimbarea arhitecturală a acestui oraș, lucru marcat de un factor destul de problematic, și anume, un incendiu care pustiește mare parte din cetate. Foarte puține clădiri rămân neafectate. Acesta este momentul în care autoritățile decid, interzicerea construcțiilor din lemn. Reconstrucția orașului a durat aproape un secol, rezultatul fiind aproape radical. “Acesta este în primul rând rezultatul marelui incendiu din 1689, după care casele din „cetate“ au fost reconstruite după moda vremii, sub înfluența barocă, adaptată însă la austeritatea locală, predominantă și vizibilă în stilul majorității construcțiilor, lipsite de abundentță de decorațiuni exterioare caracteristice stilului. Începând cu a doua jumatate a veacului al XIX-lea, orașul medieval „nu mai poate rezista în fața istoriei“, brașovenii începând să darâme ceea ce construiseră generațiile din urmă, pentru a face loc unei populații din ce în ce mai numeroase și a unor ateliere, antrepozite și magazine din ce în ce mai mari. Primele victime ale modernizării sunt zidurile vechi ale cetății, spulberate practic pe porțiuni mari de această extindere” (Brasov corona kronstadtbrassó pag 77-78)

După Revoluția Burghezo-Democratică economia brașoveana suferă schimbări hotărâtoare în special prin dezvoltarea bazei capitaliste a agriculturii, datorită înlăturarii iobagilor. O parte din ei devin muncitori salariați în agricultura și industrie. Acest lucru este așadar rezultatul creșterii populașiei orașelor și a numărului fabricilor. Datorită dezvotării industriei, în secolul al XIX lea, apare burghezia românească, germana și maghiară.

Un element cultural important este remarcat prin presa românească, astfel că la 12 martie 1838 apare primul ziar românesc politic din Transilvania numit “Gazeta de Transilvania”, tipărindu-se și “ Foaie pentru mine, inima și literatură”, acestea au avut rolul de a ține în permanență la curent localnicii cu viața politică și culturală.

Revolușia Pasoptistă lasă puternice urme prin redactarea documentului înființat de Alexandru Ioan Cuza și Alecu Russo, intitulat ”Prințipurile noastre pentru reformarea patriei” , act prin care se urmărește unirea tuturor românilor sub un singur stat. “Brașovul nu este doar orașul Bisericii Negre, ci și locul în care, în tumultul revoluției pașoptise, s-au auzit pentru prima oara versurile imnului „Deșteaptă-te, române!“, compus de Andrei Mureșanu. Peste un secol și jumătate, la finele regimului comunist, cântecul redevenise interzis, așa cum fusese în anii absolutismului austroungar, într-un oraș ai cărui locuitori erau împinsi la limita de jos a supraviețuirii. “ ( Brasov corona kronstadtbrassó pag 83 ).

Prezența lui Aurel Vlaicu este o altă personalitate care își pune amprenta, la începutul secolului XX , acesta expune în 1909 la liceul “Andrei Șaguna” , modelul mașinii sale de zburat, efectuând și primul său zbor.

Orașul în epoca contemporană

Perioada interbelică a fost prosperă din punct de vedere economic, în primul rând că producția se diversifică, se înfiintează noi întreprinderi industriale cum ar fi “Ateliere de locomotive și vagoane” , “Fabrica de cauciuc “ sau prima fabrică de laminat “ Farola”. Anul 1927 este semnificativ prin faptul că reusește să se construiască primul avion de vânătoare de concepție românească. Este un eveniment de amploare, asta pentru că se ajunge de la 50 de întreprinderi în anul 1918 la 291 în 1939. Agricultura începe să se dezvolte considerabil în urma reformei agrare din 1921, se diversifică infrastructura prin construcția tunelului de la Teliu sau prin asfaltarea drumului național nr 1 Predeal –Brașov- Fagaraș.

O dată cu creșterea industriei se remarcă o creștere și în cadrul clasei muncitoare. Apariția partidului comunist își pune amprenta asupra istoriei poporului român și implicit a Brașovului. În 21-23 decembrie are loc Congresul general al sindicatelor care examinează probleme importante privind autonomia sindicală. În perioada crizei economice 1929- 1933 brașovenii au participat la luptele revoluționare dar și la grevele de la Teliu. Ei luptă mai târziu în vederea apărării intereselor maselor populare și a independenței.

In perioada fascistă se formează comitete pentru pentru ajutatea Spaniei republicane, dar au avut loc și proteste date împotriva agresiunii Germaniei hitleriste .

La 6 martie 1945 are loc înlocuirea burgheziei cu puterea revoluționar- democratică a muncitorilor și țăranilor, de asemenea data de 30 decembrie 1947 este marcată de abolirea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române care a fost primită cu mare bucurie de către locuitorii brașoveni. Transformări importante existente în agricultură au fost înseminate în anul 1948 când au luat ființa primele cooperative agricole de producție. Economia socialistă generează trecerea la planificarea de perspectivă.

POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL

Rolul substratului geologic în conturarea unor elemnte de potențial turistic

Brașovul dispune de o diversitate turistică deosebită, alternanța peisagistică, elementele etnografice, muzee, arhitectură și monumentele istorice sau chiar resurse naturale, care îl situează printre destinațiile de top din România. Poziția sa geografică și bogația resurselor naturale, reprezintă una din cele mai favorabile puncte pentru valorificarea unui turism, în concordanță cu cerințele pieții extrem de complexe. Pentru turismul practicat în România și nu numai, elemente ale cadrului natural de atractivitate sunt considerate diferite forme, structuri geologice sau de relief. Toate aceste elemente formează un peisauj în care factorii din exterior sau din interior antrenează în permanență mediul la schimbare.

Din punct de vedere al stratului geologic, Brașovul dispune de patru unități structurale, dintre acestea doar trei aparținând lanțului muntos Carpatic, ele fiind: Unitatea cristalino-mezozoică, vulcanica ( unde rocile predominante sunt andezitele) și flișul cretacic. Rocile cristaline existente sunt urmate de prezența unui înveliș sedimentar și pot fi găsite în masivele Piatra Craiului, Postavaru sau Bucegi. Flișul Cretacic format din conglomerate, gresii, marne se pot întalni numai pe partea estica a Valei Prahovei.

Diversitatea rocilor constituie, obiectul de studiu în primul rând al industriei, iar pe de altă parte ajută la dezvoltarea turismului balneoclimatic, datorită proprietăților cu funcție de vindecare.

Zona municipiului Brașov se încadrează într-un teritoriu mărginit de prezența a două unități geologice și anume partea SE a Depresiunii Brașovului numită și Depresiunea Bârsei și partea de intersecție a Carpaților Orientali- zona Orogenetică cu cea a Carpaților Meridionali ( Cristalinul Getic Mezozoic).

Depresiunea Brașovului are origine tectonică, cu o dispunere în trei trepte a reliefului: prima și cea mai înaltă formată prin sedimentare, treapta mijlocie a apărut prin acumulare cuaternară, fiind favorabilă dezvoltării agriculturii și cea mai joasă, este afectată de umiditate în exces, ceea ce este un impediment pentru practicarea turismului.

Potențialul turistic al reliefului

Valorificarea resurselor naturale dintr-o anumită zonă, se realizează în funcție de dinamica economică, de promovarea acesteia, precum și de serviciile pe care le oferă turiștilor.

Potențialul turistic evidențiat din perspectiva reliefului este unul dintre cele mai importante elemente, care ajută la destinderea ramurei turistice. Acest lucru se poate întampla, doar dacă ele sunt supuse unor transformări favorabile. De exemplu, descoperirea unor metode de practicare a activităților recreatoare în tot timpul anului: ciclismul, realizarea de fotografii, zbor cu parapanta, snowboard-ul.

Influența factorilor interni și externi, modifică peisajul înconjurător, de la unitățile montane, la cele de câmpie, transformându-l într-o adevărata capodopera și îi oferă o particularitate proprie cum este atractivitatea. Însa toate aceste elemente sunt restrictionate de gradul de accesibilitate oferit de prezența pădurilor din zona montană. Prezentă pădurilor însa, îi dăruiește protecție faunei și a florei.

Diversitatea formelor de relief: glaciar, carstic, vulcanic sau existența microformelor de relief: crește sau vârfuri de orice fel, plate sau ascutite, gradul de dispunere a pantelor sau de fragmentare a formelor de relief sunt și ele factori turiștici importanți. Toate aceste unități au devenit atractive și datorită mijloacelor de transport sau a unităților de cazare de care dispune zona.

Poziționarea acestuia pe două unități morfostructurale Carpații și Podișul Transilvaniei, încadrarea în zona de orogen carpatic, format prin cutarea stratelor sedimentare mezozoice și neozoice îi conferă o stabilitate prielnică din punct de vedere turistic.

Acesta este dispus pe trei trepte de relief diferite, și anume, treapta munților înalți, cu altitudini ce depăsesc 1700 m (masivul Bârsei cu vârful Postavaru). Munții scunzi (Tâmpa și Poiana Brașovului ) cu înăltimi de 800 – 1700 de m. Ultimele doua masive fiind mai importante din punct de vedere turistic datorită infrastructurii și potențialului de care dispune.

Ultima treapta este redată de depresiuni, dealurile și podis, cu înălțimi între 450 și 700 m Depresiunea Brașovului.

Cele mai importante din punct de vedere al potențialului turistic sunt reprezentate de:

Masivul Postavaru are în component în mare parte conglomerate și calcare. Altitudinea sa este de 1799 m în varful cu același nume. Stațiune de odihnă și de tratament cu rol permanent, se află pe primul loc în România, din rândul dotarilor de acest gen. Dispune de o serie de hotele de 2 și 3 stele, cu săli de spectacole și baze sportive. Linii de telecabină și practicarea schiului reprezintă forme moderne de practicare a turismului. El are in componenta sa Statiunea Poiana Brasov, aflata la o altitudine de 1000 m.

Munții Ciucaș în comparație cu celelalte zone, are un grad de amenajare turistică mai slab, agroturismul fiind mai bine determinat la baza masivului. Altitudinea maximă se află în Vârful Ciucaș 1956 m are două rezervații naturale renumite fiind Tigăile Mari și Culmea Zăganu – Gropșoarele.

Depresiunea Brașov: Mlastinile sunt importante puncte turistice, de exemplu cea de la Harman. Este unitatea de relief cea mai reprezentativă pentru municipiul Brașov, pentru că se află în zona in care acesta este amplasat din punct de vedere geografic. Este o zona puternic umanizată și urbanizată.

Muntele Tâmpa: Este muntele care domină municipiul Brașov și pare a fi o continuare a muntelui Postavaru , având altitudine maximă de 951 m. Reprezintă simbolul acestuia.

Poiana Brașov: Statiune climaterică, unde se pot practica sporturi de iarnă. Are o dotare de 12 pârtii de schi, terenuri de sport, săli de gimnastică și saune.Unitățile de cazare sunt de foarte bună calitate, la fel și drumul. Este cea mai bună stațiune de schi din țară, de aceea circulația turistică este destul de însemnată. Apartine din punct de vedere administrativ Municipiului Brașov.

Pietrele lui Solomon, sunt situate în partea vestică a zonei turistice și reprezintă un loc extrem de lipsit de stres și poluare, deaceea locuitorii acestui oraș și nu numai, îl vizitează des. Există de altfel, și foarte multe mituri, dintre care cea mai importantă este legenda lui Solomon, care își lasă coroana la poalele unui copac pentru că nu se mai consideră demn să o poarte. Astfel așezarea primește ca emblemă coroana cu radacini care poate fi gasită în Muzeul Județean din Piața Sfatului. Se crede chiar că apa care trece prin apropierea acestor mici monumente naturale are efect terapeutic. Fiind putin radioactivă. Aici au fost descoperite semne ale așezării dacice , fiind considerate prima vatră a satului.

Masivul Piatra Mare are capacitate turistică foarte mare, acordă șansa oaspeților de a pune în aplicare o serie de ocupații, printre care cel mai interest este cel al săriturilor cu parapanta. De altfel traseele turistice sunt multiple, pe lângă peisajul spectaculos.

Munții Piatra Craiului un adevărat muzeu al speciilor de flora și faună, îmbinat cu dotări de cazare turistică avansată, cabane, pensiuni, iar pe lângă toate acestea este un important Parc Național.

Muntii Poienari: înălțimi de 850- 1300

Rezervații naturale: Muntele Tâmpa, Gradina Dentrologică din Brașov, Muntele Postavaru, Stejerișul Mare.

Potențialul climato-turistic. Clima – resursă turstică

Temperatura: este destul de comprimată cu radiația solară, ea ajută sau din contră este un impediment în desfășurarea unor forme de turism. De exemplu, în Brașov, acesta are o atribuție însemnată în practicarea sporturilor de iarnă sau pentru destinderea în natura. Blândetea climatică face posibilă desfășurarea turismului pentru tot timpul anului.

Precipitațiile: Acumularea stratului de zapadă este un câștig, dar perioadele cu multe ploi sunt neprielnice.

Vântul influenteaza negativ, fiind în interdependență cu temperatura, pe care o scade considerabil în cazul în care acesta este puternic.

Patrimoniu turistic al Romaniei Tamara Simon, Melinda Candea Elena Bogan, Editura Universitara, 2012, bucuresti .

Brașovul se încadrează în tipul climatic temperat- continental, iar din punct de vedere regional se extinde între climatul oceanic predominant în partea vestica și cel continental din zona estică. Are predominante doua tipuri de etaje climatice, si anume, cel depresional ( N Brasovului) si cel premontan.

Acesta este influențat de circulația maselor de aer rece – polar și cel sudic, mai cald. Temperatura medie anuală este de 7,5° C, cu variatii în timpul verii de (22-27)°C iar iarna de (-10-(-2)°C.

Anual cantitatea de precipitații atinge aproximativ 747,2 mm. Un alt tip de climat este cel depresionar aflat la altitudini cuprinse între 450-650 m (Depresiunea Bârsei), mai accentuat find așadar în zona depresiunilor și a podișurilor. Acesta se caracterizează prin îngheturi târzii, cu un regim eolian moderat și un potenșial ridicat agro-productiv. Cantitatea de precipitașii este foarte mică în decursul unui an (500-600) mm iar stratul de zapadă, din zona Depresiunii Bârsei este mai proeminent în perioada de mijloc a lunii decembrie sau chiar în luna ianuarie, stratul de zapada, durand aprocimativ 70 de zile. Clima are rolul de a influența atât turismul prin apariția elementelor bioclimatice, dar și cele economice, prin practicarea agriculturii.Aerul de munte, lipsit de poluare, este perfect pentru practicarea climatoterapiei.

Climatul premontan-( submontan) face trecerea de la zona depresionară la cea montană propriu-zisă. Poate apărea la altitudini de 65-800 m datorita temperaturilor moderate asigurand existenta unei vegetatii bogate. Acesti factori sunt astfel foarte favorabili pentru turismul balneo-climateric .

Tipuri de bioclimat

Bioclimatul reflectă ansamblul agenților climatici care pot aduce un câștig organismului uman sănătos sau bolnav. Ei creează o stare de bine și de relaxare persoanelor care sunt supuse unor eforturi fizice și psihice din viața cotidiană. (M. Cândea, G. Erdeli, T. Simon, 2003).

În zona de studiere este tipul de bioclimat sedativ- indiferent ( de cruțare), frecvent găsit în spațiile deluroase și depresionare, unde altitudinile sunt cuprinse între 200-800m, cu temperaturi medii anuale de 6-9° C și cu un grad de umezire mai mare decât cel al zonei de câmpie. Factorii climatici eolieni și gradul de strălucire a soarelui asigură organismului uman o stare de repaus și de refacere avansată.

Bioclimatul tonic stimulent de munte evoluează preponderent în suprafața de vegetație forestieră. Pajiștile montane au o concentrație de oxigen redusă și o radiație de ultraviolet puternică, cu o rapiditate a vântului și umidității mai mare. Ele au atribuția de a antrena organismul uman. Mărirea altitudinii determină ridicarea ritmului cardiac, a ventilației pulmonare, imunității sau a ratei de asimilare a calciului. Deși este extrem de sănătos pentru organismal uman, pacienții au nevoie de un aviz medical care să ateste că practicarea acestui tratament nu îi pune în pericol viața.

Climatul de adăpost: actual în depresiunile intramontane, unde este modificată mult circulația atmosferică. Condițiile sunt ușor relaxante.

Climatoterapia

Redă suma agenților climaterici și a categoriilor de climă prezenți într-o anumită suprafață, care determină păstrarea sau îmbunătațirea sănătății umane.

Tipurile de climatoterapie accentuate în cadrul acestui oraș sunt: Aeroterapia (baia de aer) care susține tonifierea organismului. Tratamentul se efectuează prin expunerea parțială sau totală a corpului la acțiunea aerului, în scopul antrenării termice și a proceselor de termoreglare. Poate fi asociată cu tratamentul intern de ape minerale.

Helioterapia ( baia de soare) este un tip de terapie cu trăsături diferite în funcție de unitatea de relief și tipul de climă din zona de practicare a acesteia. Unii specialiști consideră faptul că “radiația solară joaca un rol mult mai puțin important decât natura climei”. (J. PIERY, 1934). Expunerea la soare a pacientului se realizează în funcție de vreme, oră, vârsta acestuia sau afecțiunea pe care o are, cu descoperirea totală sau parțială a corpului la soare.

Cura de teren (asocierea mișcărilor în aer liber cu băile de aer și soare) se face prin îmbinarea băilor de aer și de soare. Zona de tratament trebuie să întrunească anumiți parametri de inclinare a pantei, cu denivelări și amenajări special realizate în scopul adaptării corpului la efort. Se desfășoară sporturi ca jogging-ul, alergare cu pași mărunți, în scopul de creștere a tonusului neomuscular și a metabolismului.

Potențialul turistic al apelor – Potențialul turistic al apelor curgătoare

Rețeaua hidrografică este o resursă aproape la fel de importantă ca și cea a reliefului, pentru că are rolul de a creea un peisaj atractiv pentru persoanele iubitoare de natură. Este prielnică practicării pescuitului, navigației sau chiar turismului litoral, înotul, înotul în peșteri, schiatul în apă. Pe unele fluvii se pot efectua și croaziere. Pe langă latura turistică, rețeaua hidroenergetică este esențială în dezvoltarea economică pentru anumite suprafețe cu ajutorul transportului. În zona de studiu activitatea caracteristică este pescuitul. Aici există râurile Bârsa, Ghimbășel, Timiș, Cheu, Poiana și Canalul Timiș. Ele pot reprezenta o resursă materială alaturi de vegetație sau relief , iar gruparea lor pot mări potențialul turistic al unui loc.

Multe dintre râuri își au obârșia fie în zonele din apropiere, fie în cele mai îndepartate, (Olt, Timiș, Pârâul Soodol)

Majoritatea rezervelor hidrografice se află pe culmea Nordică a Masivului Postavaru, pârâiașele care izvorăsc din acest masiv au caracter intermitent, iar văile principale, caracter permanent. Debitul cel mai mare din timpul anului este în perioada primăverii datorită căderii torențiale a precipitațiilor și topirii zăpezilor. Acest lucru fiind un adevarat impediment pentru zona turistică ea devenind impracticabilă.

Potențialul turistic al lacuri

Lacul artificial de acumulare Tărlung-Săcele se află la circa 20 km municipiu, este principala sursă de acumulare cu apă a suprafeței turistice și se află sub administrarea Brașovului. A mai fost utilizat și cu scopul producerii de energie electrică. Are o suprafață de 180 km2, iar alimentarea cu apa a lacului se face de către râul Tărlung. În general apa este folosită în alimentarea aqua- parcurilor din Brașov. Lacuri reprezentative ariei de cercetare sunt: Lacul Noua, Lacul Cristal din Poiana Brașov, Lacul Codlea. Ele sunt destinate recreerii sau pescuitului.

Lacul Dumbrăvița – aflat în satul Dumbrăvița din imediata apropiere a Brașovului, este amenajat pentru activitățile piscicole. De asemenea, pe Prejmer sau pe lunca Oltului, sunt areale hidrografice unde activitatea piscicolă este primordială.

Apele minerale și termale

Sunt ape care provin fie din lacuri sau izvoare și îndeplinesc sarcini terapeutice. Ele trebuie să aibă în structură un conținut de săruri dizolvate de peste 1g/ l, temperaturile să fie mai mari de 20°C. Existența unor acțiuni terapeutice recunoscute științific le atribuie statutul de medicament. Este interzisă modificarea acesteia sau introducerea în conținutul ei a altor mijloace decât cele naturale. Ele pot fi clasificate în funcție de temperatură: hipotermale cu temperaturi de 20-31°C, termale 32-38°C, hipertermale peste 38°C.

În funție de natura sa chimică pot fi oligometalice-acratice, alcaline, clorurate –sodice, iodurate, feruginoase, sulfuroase, radioactive, carbogazoase.

Brașovul dispune de o bogată resursă de ape supterane și de suprafață, cu numeroase substanțe calcice și sodice, dar redus din punct de vedere mineral.

Potențialul turistic cultural al componentelor învelișului biogeografic

Vegetația ocupă un loc deosebit în turism, ea este dependentă de climă, sol și tipurile de relief, de multe ori nu este bine exploatată pe măsura efectelor ei. Suprafața montană oferă păduri la înălțimi de 1800-1900 m, unde găsim stejarul, gorunul, iar la altitudini mult mai mari bradul și fagul. La 650- 700, domină gorunul. De-a lungul timpului suprafețele de păduri au suferit defrișări masive, ceea ce reprezintă un punct slab pentru activitatea turistică, asta pentru că arealele accidentate pot provoaca alunecări de teren.

Asociații hidrofile din zonele mlăștinoase, se întind pe lungimi de 800 de m. Sunt incluse numeroase rezervații naturale, unul dintre ele este mestecănisul de la Reci.

Rezervația Naturală de pe Muntele Tâmpa– se întinde pe o lungime de 150 ha, protejând două specii importante crucea voinicului și obsiga bârsană. Tipul de vegetație specifică de pe acest versant este stepă cu pajisti xerice dominate de rogozul pitic, sunt păduri de fag, stejar, frasin și pin. Flora oferă specii precum capul șarpelui, ciocănitoarea cu trei degete, pisica sălbatică, ciocănitoarea pestriță.

O altă rezervație din prajma Brașovului este Dealul Stejeriș (cu Piatra Corbului) sau Dealul Warthe / Straja unde sunt predominatante pădurile de pin.

Masivul Postavaru a fost declarat rezervatie peisagistică în anul 1980, cu o suprafață de 1025ha. Putem găsi păduri de conifere, foioase, arbuști. Sunt prezente specii precum papucul doamnei, garofiță de munte, talpa ursului. Pentru faună, vom descoperi viețuitoare precum: cerb, capra neagră, căprioară, mistreț, specii de cocoș de munte, acvilă de munte .

Rezervația complexă de la Dealul Cetății (Lempeș) Fauna și flora surprind numeroase specii care se gasesc în majoritatea așezărilor din Europa Centrală, ele sunt favorate doar de anumite tipuri de turiști și vorbim în special de cercetători. În ceea ce privește fauna, putem aminti de ursul brun, cerbul carpatin, rasi, veverite, vrabia, porumbelul, potarnichea, vipera, sarpele de apa.

POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC

Potențialul turistic cultural-istoric

Potențialul turistic cultural – istoric este determinat de nevoia de cultură și de trăire a unor noi experiențe în locuri neobișnuite. Încântă foarte tare istoria sau povestea creată în apropierea siturilor. Persoanele iau contact cu mentalitățile, tradițiile sau stilurile de viața a localnicilor. Ele se deplasează către locuri îndepartate în scopul acumulării experiențelor culturale. Brașovul păstrează un tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice și religioase, un patrimoniu etnofolcloric însemnat pentru turism.

Mănăstiri, biserici și pelerinaje

Turismul religios, ramura care cuprinde clar acest capitol. El constituie spațiul care include ansamblul serviciilor, infrastructurii și modelelor religioase. Pelerinajul se poate efectua dacă există un edificiu religios sau de cult ce are în sistemul său moaște ale unui sfânt.

Biserica Sf Bartolomeu – edificiul cel mai vechi din Brașov, construit din piatră într-un stil arhitectural romanic în 1233. A fost realizat de calugări cistercieni, în stilul care le poartă numele. Îmbină elemente romanice cu elemente gotice (arc frânt, ferestre ogivale). Biserica suferă numeroase distrugeri în urma invaziei turcești din sec XV-XVI, turnul fiind realizat în stil neogotic. Aici are loc încheierea tratatului dintre Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg.

Biserica Sf treime Pe Schei (pe Tocile) din anul 1826, a fost pictată de Mișu Pop. Așezarea sa este canonică (altarul este îndreptat spre răsărit, iar intrarea principală spre apus), planul bisericii-treflat se întâlnește la multe edificii ortodoxe.
Biserica Cuvioasa Parascheva (Groaveri) Perioada sa de ridicare a fost între 1874-1876, fiind inițial ridicată ca și capelă de cimitir, în scopul de a se strânge banii necesari pentru a fi cumparat terenul pentru cimitir și apoi biserica. Este construită din piatră și caramidă. Pictura este realizată de pictorul Bisericii Sfintei Treimi din Schei, Misu Pop alături de Visu Iosif. Între anii 1919-1946 a fost folosită drept capelă militară pentru garnizoana din Brașov, iar în 1954 a fost declarată biserică parohiala, de către Mitropolitul Nicolae Bălan. Aici sunt îngropate personalitați ca: Ioan Al. Lapedatu, Sextil Puscariu și Protopopul Bartholomeu Baiulescu.
Biserica Sf Nicolae Monumentul datează din anul 1292, însă a fost construit în piatră în 1495 de către localnici sub sprijinul lui Neagoe Basarab. Aceasta aparține Complexului arhitectonic muzeal din Scheii Brașovului și reprezintă un obiectiv cu puternice amprente cultural istorice. Dar pe lângă acestea a fost un importat centru spiritual, numeroși domni au donat sfinte preotești, arhierești sau obiecte de cult din metal pretioș. Stilul predominant este cel gotic, dar are și influente din baroc, din sec al XVIII-lea ( paraclisa și pridvorul). De asemenea icoanele au fost dăruite de voievozi din cele doua țări românești. Adăpostește mormântul lui Nicolae Titulescu. La școala din acest loc se preda pentru prima data o lecție în limba română, în anul 1559.
Biserica Catolica (Muresenilor) A fost ridicată între anii 1776-1782. Poartă hramul Sfinților Arhangheli Mihail, Gavril și Rafael. Stilul în care a fost construită este cel baroc. Are un plan rectangular de tip sală terminat cu un cor ortogonal cu ferestre de tip gotic. Este cel mai important monument construit în stil baroc din Brașov.
Biserica Sf Treime –Cetate a fost construita prin contribuția familiei Brâncoveanu alături de români și ortodoxi greci, fiind primul lăcaș ortodox din cetate. Datează din anul 1768, iar în cimitirul din spatele Bisericii sunt îngropati membrii familiei Brâncoveanu. În cimitirul său se poate gasi “Crucea din Cutun”.
Biserica Adormirea Maicii Domnului Datorită faptului că nu există o biserică și o parohie proprie destinată românilor ortodocsi, s-a construit o astfel de biserică în Piața Sfatului. Nu are fațada la stradă, fiind ascunsă într-o curte. Este o biserică de tip sală specifica barocului. Ridicată între 1896-1899, specifică stilului neoclasic cu elemente neo-bizantine.
Biserica Neagră este edificiul cel mai reprezentativ pentru arhitectura gotică din România, dar și din S-E Europei, cu o lungime de 89 de metri și 38 metri lățime. Apare sub denumirea de Biserica Sfânta Maria și este ctitorită, asa cum atestă inscriipțiile din zidul Bisericii de Thomas . Incediul din anul 1689 a adus ditrugeri importante, însă a fost refăcută cu ajutorul unor meșteri din Gdansk. Boltile noi construite sunt de acesta dată în stil baroc. Adăpostește cel mai mare clopot din bronz de 6 tone, din spațiul românesc. Are o mare orgă din 1839, cu 4000 de tuburi, iar corul este susținut de contraforți exteriori care adapostesc statui de sfinți. La fel de importantă este și colecția de covoare orientale în număr de 119.

Manastirea franciscana “Sf Ioan”- Datează din anul 1724, dar a fost reconstruită în1724, după alungarea catolicilor din cetate.

Biserica romano-catolica Petru si Pavel- monument importnt din punctul de vedere al stilului baroc.

Sinagoga: ridicată de comunitatea evreiască

Biserica Evanghelica Sf Martin – biseriăa în stil gotic din anul 1395

Biserica Adormirea Maicii Domnului – din anul 1783

Biserica Evanghelica Lutera din Blumana este locul în care slujba se ține în limba maghiară, încă din anul 1783,

Alte edificii importante pe care le putem aminti sunt:

Catedrala ortodoxă Bunavestire, Biserica Evanghelică săsească Blumeraș, Biserica ortodoxa “Sf Gheorghe”.

Troițe

Crucea Musicoiului A fost ridicată în anul 1671 pentru cinstea Cuvioase Paraschiva. Unele legende spun că la aceasta cruce a fost omorât de scheieni, un trădător cu numele de Musica, care a deconspirat magistratului cetății Brașov planul românilor din Schei de a-i face "Republica" separată la anul 1736, sub conducerea capitanului Ilie Birt.

Crucea de "La Bisericuce" din 1945 construită din piatră și pictată multicolor.
Troita de la Biserica Sf Treime –Pe Tocile “La 22 septembrie 1781 se ridică o troiță din lemn de către Ioan și Paraschiva, Radu și Maria, "în amintirea unor răposați". Din cronica locala a lui Thomas Tartler aflăm că la 31 iulie 1812 "împăratul dădu aprobarea pentru ridicarea unei a doua biserici în Schei", în locul capelei făcute în 1806. Probabil că alături de troița amintită se incepuse constructia bisericii de lemn, terminata in anul 1813. La scurt timp, în 1824 se începe însă construcția bisericii din piatră. În 1926, în locul troitei de lemn, aflată în paragină, se ridică actuala troița din piatră”.
Troița Junilor Tineri se află pe Coasta Prundului și a fost dedicată Junilor Tineri în anul 1711, este sculptată din piatră de către sculptorul Dumitru Dandru și închinată Sfântului Mucenic Dimitrie.
Troița din Cotun cea mai veche de pe Tâmpa datează de peste 6 secole, aici se organizau diferite petreceri de către Junii Tineri și Junii Curcani. Este construită din lemn de stejar. Aceasta se găsește amplasată în cimitirul bisericii Sf Treime, dar cu o inscripție nouă.
Troița de la Stim construită în 1781, cu picturi în interior, ea se mai numește și Crucea din Grui după porecla celor care o îngrijeau.
Troita din Pajiste Mare poartă o inscripție în grafică chirilică unde sunt scrise numele ctitorilor.A a fost ridicată in 1788.
Troița Crucea Dreptății amintește de drumul junilor spre muntele Postăvaru, construită la ”Fântânița Popii”. Ieșirea Junilor Dorobanți la Curtea Dreptății de fiecare dată de Sfintele Paști, acolo unde are loc și tradiționala horă a junilor și aruncarea buzduganului reprezintă o păstrare a tradiției străvechi.
Troița lui Furnica Se poate găsi “La pietriș”. Mai poartă numele de “Crucea lui Furnica”. În anul 1939 se înalță actuala troiță, pe terenul celei mai vechi. În acest loc se țineau în trecut ritualuri de sfințire a apei.

Toița “La ale doua cruci” zidită în 1896 în piatră. Denumirea se păstrează de la localnicii care cunoșteau că există în același loc două troițe. Astăzi mai există doar una, însă se ajunge foarte greu la ea. Aici vin “tocilenii” cu cruci de Florii.
Troița Sfintei Treimi din Variște sau“Crucea din Pajistea Mare” a fost construită în 1816, avea în trecut în fiecare colț câte un tei mare și bătrân. Pe lângă ea exista și un pod despre care se spune că sub el se ascundea în fiecare seara un hoț numit Crețu, care fura câte o oaie din turmele ce treceau pe acolo spre Poiană.

Case, Palate. Alte monumente

Numeroase case vechi sunt înscrise în patrimoniul cultural-artistic datorită valorilor sau tradițiilor pe care le păstrează de secole. Unele dintre ele amintesc eroii căzuți în bătălii. Dintre acestea amintim:

Cetățuia Brașovului Rolul său primordial era de apărare al Cetații, transformat mai apoi, într-o mică cetate. De-a lungul timpului a suferit numeroase modificări, urmând ca în 1618 să fie afectat de un incendiu și refacut în întregime în 1625 . Printre multe alte funcții, deservește ca închisoare în 1954, urmând ca după restaurare să devina un important punct turistic.

Porțile Brașovului pentru ca era unul dintre cele mai importante orase fortificate din Transilvania, Brasovul, a avut de-a lungul timpului diferite porti aparute o data cu ridicarea cetatii. Cele care au mai ramas in picioare pana astazi sunt Poata Ecaterinei si Poarta Muresenilor ( Poarta Schei ) .

Poarta Ecaterina situată în vestul cetății, a fost zidită în 1559. Prin ea se spune că a trecut Mihai Viteazul în perioada celor trei popasuri brașovene.A fost afectată atât de cutremure cât și de incendii, ți refăcută în anul 1971 fiind locul unde se amenajează sediul Uniunii Arhitecților.

Poarta Scheilor (a Mureșenilor)- Este edificată după modelul clasic, inscripția în grafică latină ilustrează momentul și anul ridicării (datorită vizitei împăratului Francisc I în anul 1817). Poarta Ecaterinei și Poarta Schei asigură accesul în Cetatea Brașovului.

Poarta Porții Era întrebuințată drept intrare specială negustorilor moldoveni, care erau ulterior cazați pe această stradă. Cutremurul din 1802, atrage dupa sine devastarea ei în totalitate, locul fiindu-i luat de Vila Kertsch și Primaria orașului (azi Agenția de Voiaj CFR) și Scoala de meserii (azi Regionala CFR). In 1977 sunt însemnate contururile fostei porți.

Poarta Neagră : Numele derivă de la “apa neagră” din cauza celor peste 4 de tăbăcării din zonă. Este dărîmată în 1873 odată cu bastionul. În locul ei se construiește fosta judecatorie, azi corpul "K" al Universitătii Transilvania.

Casa de Cultură este fosta sală “ Reduta” unde au avut loc importante piese de teatru de pe acele vremuri în limba română.

Casa Sfatului fosta primarie, un monument de arhitectură civilă, în stil gotic cu influențe ale stilului renascentist târziu și baroc transilvanean. A fost ridicată în 1420 și în prezent este locul în care se află Muzeul Județean de Istorie și Arheologie. Aici sunt colecții mereu îmbunatățite în funcție de noile schimbări prezente în cadrul județului. Prima lui denumire este aceea de Turnul Trompeților.

Casa Hirscher, Casa lui Johannes Honterus, Casa in care s-a nascut Stefan O Iosif

Casa Negustorilor- Podul Bătușilor–Cerbul Carpatin– astăzi Galeriile Corona. Aici erau depozitate și vândute diverse mărfuri. Alături de acesta se află și Casina Română.

Casa Gheorghe Nică (din apropierea hotelului Carpați) –important datorită revoluției române de la 1848

Grânarul Orașului este cea mai veche, dar în același timp cea mai bine conservată din oraș. În perioada medievală a funcționat ca depozit de mărfuri. Iar la partea superioară se păstrau alimente și grâne. Acum adăpostește Bistro de l’Arte.

Clădirea primei Bănci Săsești prima bancă din Brașov, dar și din întreaga Transilvanie.
Casa Muresenilor astăzi adăpostește Muzeul memorial Casa Muresenilor. Aici s-a gasit mult timp redactia “Gazetei Transilvaniei” si tipografia familiei Muresianu. Este pus sub amprenta personalitailor precum George Braitiu sau Andrei Mureșanu.

Casa Barac este în stil tradițional al scheilor , unește simboluri din arhitectura brâncovenească. Astăzi este locul unde se află Fondul de carte și arhiva Bisericii Sfântul Nicolae și Primei Școli Românești din Schei. Numele de Barac aparține poetului iluminist ardelean, Ioan Barac (1776-1848).
Casa Honterus – numele lui Johaness Honterus (1498-1549), cel care conceput prima dată harta Transilvaniei, este casa copilăriei.

„Casina Romană” – Locul unde se află sediul Societății cultural- politice a intelectualilor din Brasov. A fost construită în sec XIX lea. Aici s-au întâlnit numeroase personalități în timpul Revoluției de la 1848.

Casa Gheorghe Barițiu (1812-1893) – aici a locuit ziaristul și istoricul transilvanean Gh Barițiu

Casa Gheorghe Dima- a locuit compozitorul Gh. Dima (1847-1925), fiind astăzi muzeu dedicat memoriei lui.

Hanul de la Cerbul de Aur – A locuit Alexandru Ioan Cuza în februarie 1866.

Casa Cincinat Pavelescu – casa poetului Cincinat Pavelescu (1872-1934), în anii 1929-1934

Casa Paul Rither – În această clădire s-a născut compozitorul și pianistul Paul Richter.

Casa Hirscher, Casa lui Johannes Honterus, Casa in care s-a nascut Stefan O Iosif

Muzee și case memoriale

Muzee
Muzeul Primei Școli Românești Unitatea educațională unde s-a predat pentru întâia dată în limba română în anul 1559, fiind și prima școală romaneasca din țară. Menține în continuare semne ale trecutului românesc. S-au descoperit cărți vechi cu o valoare foarte mare, manuscrise, ediții princeps și tablouri din trecut.
Muzeul de Istorie Brașov –Casa Sfatului Atestat din secolul al XVlea cu 3000 de piese expuse în 17 săli. Toate cercetările științifice, de arhive și colecțiile specialiștilor sunt preyentate în paginile anuarului ”Cumidava” care are 25 de comunicate științifice naționale și internaționale.
Muzeul de Artă este locul în care se organizează expoziții cu caracter local sau național pe o periadă de 2-3 săptămâni. De 2 ori pe săptămână au loc, concerte , lansări de carte și multe alte evenimente cu caracter cultural. Se regăsesc capodopere din arta plastică naționala a artiștilor români, colecția lui Nicolae Grigorescu considerată cea mai importantă din țară, arta decorativă europeană și orientală, cu piese de porțelan și sticlărie realizate de vestite manufacturi din Meissen, Delf, Sevres, Capo di Monte.
Muzeul de Etnografie – este o modalitate de a oferi publicului, imaginea lumii rurale tradiționale de-a lungul a trei secole ( XVIII- XX) din S-E Transilvaniei. Se pot găsi: Patrimoniul Textil, "Profesorul Dimitrie Gusti in memoria Dragusului", Centre de olari din sud – estul Transilvaniei ",Contacte culturale in ceramica transilvaneana a sec. XVIII si XIX, Sticla transilvăneană în sec. XVII – XIX.

Muzeul Sportului Transilvanean dorește să ofere turiștilor evoluția sportului transilvănean de-a lungul timpului.

Bastionul Țesărilor – construit între anii 1421-1436 și 1570-1573. Este unul dintre cele mai bine conservate construcții de acest gen dintre cele 7 bastioane ale cetății. Este important datorită arhitecturii medievale, cu o colecție de o importanță deosebită de arme medievale pe un teren de 40mp, alături de o machetă de la sfârșitul sec al XV lea. Se susțin concerte realizate în colaborare cu diverse instituții specializate. Pe aceasta poyiție se află muzeul“ Cetatea Brașovului și fortificațiile din Țara Bârsei”.

Turnul Alb situat în dealul Warthe, are forma unei potcoave, a apărut în anul 1494.

Turnul Negru și Turnul Alb – a fost repartizat breslelor arămarilor. “Arme albe și de foc" – în spațiile din Turnul Negru, monument situat într-un splendid cadru natural pe Dealul Straja.

Bastionul Grand – Partea de legatură dintre Turnul Alb și Turnul Negru, aparut în secolul XV –lea,

Bastionul Fierarilor- Forma de pentagon, este construit încă din anul 1529. Este zona în care se păstrează scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521).

Zidurile de Aparare- se află de-a lungul aleei Tiberiu Brediceanu, aici sunt Bastioanele Țesătorilor și Tăbăcarilor. Zidurile datează de cinci secole.Ele adăpostesc și Bastionul Postăvarilor.

Strada Sforii construită în sec XIII , este cea mai îngustă stradă din Europa, recent instaurată și introdusă în circuitul turistic, este iluminată ca în trecut.

Strada Republicii: o importantă arteră pietonală recunoscută din punct de vedere commercial.

Mica Piațetă George Enescu construită în anul 1902, este remarcabilă datorită faptului ca are casele și gangurile alăturate. Aici se găsește o clădire în stil neoclassic cu elemente eclectice.

Pe perioada anilor 2005- 2014, potrivit datelor INS, numărul muzeelor și a colecțiilor publice indică o evoluție pozitivă și în special din 2011 până în 2013. Este dovada faptului că încep să se pună în lumină valorile municipiului Brașov. Ele sunt deschise aparte pentru grupurile de tineri, școlari, studenți, dar nu numai. De asemenea numărul persoanelor care vizitează astfel de instituții crește. Interesul omului pentru cultură este în proces de avansare.

Statui. Busturi. Monumente comemorative. Plăci memoriale

Statuia Ștefan Octavian Iosif

Statuia Nicolae Titulescu

Statuia lui George Barițiu

Statuia lui Ciprian Porumbescu

Statuia lui Andrei Mureșeanu

Statuia Diaconului Coresi

Statuia Brașovenilor de 15 noiembrie 1985

Statuia Johannes Honterus

Crucea Dreptății

Bustul lui Avram Iancu

Săli de expoziție, teatre, cinematografe. Săli de concerte

EVENIMENTE CULTURALE ÎN BRAȘOV

Evidențierea principalelor obiective cultural – arhitecturale

Clădiri civile cu valoare arhitecturală de patrimoniu

În vederea păstrării stilului architectural, autoritățile locale interzic folosirea culorilor stridente în vopsirea clădirilor. Decorațiunile acestora trebuie să fie în concordanța cu specificul, modul de utilizare și împrejurimile clădirii. Toate caracteristicile sunt respectate, pentru o conservare cât mai precisă a așezărilor cu valoare istoric-culturală importantă.

Totodată, pentru a nu deteriora aspectul exterior al edificiilor, nu se utilizează atașarea panourilor publicitare sau folosirea elementelor chitch. De exemplu, geamurile de termopan în locul celor specific anumitor perioade sau alte nuanțe pentru ziduri înafară de cele păstrate de-a lungul timpului. Refacerea anumitor așezări cu valoare naționala de patrimoniu se va realiza doar în scopul păstrării acestor vestigii. Exemple de edificii însemnate din punct de vedere architectural, mentionăm:

Biserica Sf. Bartolomeu cel mai reprezentativ din punctul de vedere al vechimii, provenind din sec XIII lea.

Mănăstirea Franciscanilor– Datează din anul 1500, de o mare importanță este vechiul portal gotic, dar și alte elemente în stil baroc.

Biserica Neagră- Stilul gotic pare a fi o îmbinare a celui din Viena și Istambul

Liceul „Andrei Șaguna” – Imbina stilul Renascentist cu cel clasic și empiric. Personalități importante care au marcat acest institut , ca Aurel Vlaicu, Ciprian Porumbescu.

Casa Armatei- Este monumentul realizat în stilul Românesc după planurile arhitectului Constatin Iotzu.

Casa Negustorilor –Se remarcă prin arhitectura citadină și în stil renastentist.

Biserica Sf Nicolae- rezultatul combinarii stilului gotic, bizantin și baroc.

Hotel Carpati

Casa Sfatului îmbină stilul gotic, baroc și renastentist.

Biserica romano-catolică Sfinții Petru și Paul edificiu simbolic al barocului.

Poarta Ecaterinei neoclassic și classic sunt elemente care predomina structura monumentului.

Poarta Șchei, stil clasic – neoclassic.
Centrul Cultural „Reduta”, în stil neobaroc.
Sinagoga este lacasul realizat in stil spaniol, dar la care se adaugă și elemente gotice sau romanice
Alte clădiri importante ale arhitecturii sunt: Sinagoga ortodoxă; Vila Kertsch; Casa Baiulescu; Hotel Carpati, Biserica Neagră.

Arhitectura și rolul ei în analiza clădirilor principalelor instituții locale

Arhitectura reprezintă valoarea culturală care îi asigură zonei de studiu o importanță foarte mare în condițiile în care ea este bine conservată. Se urmărește astfel accesarea unor fonduri europene care să permită renovarea monumentelor și clădirilor istorice cu o calitate ridicată. Centrul Vechi dispune de o gamă largă de asemenea vestigii. Monumentul architectural reprezintă o formă culturală semnificativă pentru numeroși vizitatori, fiind punct de atracție major.

Toate elementele tradiționale, obiceiurile acumulate de-a lungul timpului sunt expuse în sens simbolic în stilul de construcție și decorare al clădirilor. Casele sunt specifice tipului săsesc, având ca și componentă definitorie apropierea foarte mare a clădirilor, acest gen de construcție este întregit de locuri moderne și blocuri din perioada comunistă. Construcțiile au în general un singur etaj, cu ferestre mici și pereți lipsiți de decorațiuni. Din păcate în cadrul municipiului mai există foarte puține construcții vechi, păstrate din sec XV- XVIII lea. Alte stiluri predominante sunt cele precum Barocul, Art-Nouveau și Neobaroc, asemanatoare monumentelor ungurești. De exemplu Palatul Justitiei, Prefectura.

Patrimoniul architectural are nevoie de o mai mare exploatare și păstrare. El este o mărturie a evoluției lumii și culturii în care trăim. Estetica și calitatea bunurilor trebuie sa fie într-o riguroasă relație cu natura lumii contemporane, și să se poată lua măsuri privind păstrarea acesteia. Abilitățile noastre de a menține vie acestă moștenire va trasa valorile viitoare și va ajuta la întelegerea mai ușoara a trecutului și modului în care cei din trecut au trăit.

Parcuri și grădini amenajate

În analiza organizării parcurilor, Brașovul are la dispoziție un potențial destul de mare, stăpânind titlul de Capitala Verde a României. Ele sunt special amenajate și bine întreținute, fiind destinate copiilor sau recreerii.

Parc Aventura cel mai mare de acest gen din Municipiul Brașov, dăruiește o gamă largă de moduri de practicare a sporturilor extreme. Dispune de 92 de platforme și 100 de jocuri care sunt redate pe distanță a 2,5 hectare. Are 8 trasee ce pot fi parcurse de turiști de toate vârstle, garantându-le totodata și siguranță. Este cel mai mare parc de acest gen din România.

Paradisul Acvatic – centrul care asigură o diversitate de locuri de petrecere a week-end-ului și nu numai, piscine în aer liber, diverse trambuline, centre Spa cu echipamente moderne de relaxare, saune sau chiar o baie de aburi turcească, bazine de înot.

Pe lângă acestea se pot găsi terenuri de joacă, de fotbal și volei. Este deschis permanent și oferă reduceri diferitelor persoane.

Parcul Niculae Titulescu cel mai aglomerat și uluitor parc de acest gen din oraș, dotat cu echipamente specific locului de joacă pentru copii, aici se organizează târguri cu diferite obiecte. În interiorul acestuia se poate găsi statuia omului politic cu același nume. Există o mare varietate a copacilor și florilor, dăruind un peisaj spectaculos.

Parc Noua- (Parcul Lacul Noua)- Lacul care există în cadrul parcului creează un cadru interesant. Este o suprafață destinată exclusive recreerii, plimbare pe lac cu barca sau cu hidroblicicleta.

Parcul Tiberiu Brediceanu – Parcul de sub Tampa – destinat iubitorilor de natură, este lipsit de poluare.

Parcul Sportivilor- sau Parcul Tractor- axat în special pe activitățile sportive.

Parcul Premium Aerotec primul parc în care există un model de avion, turn de control și capsulă spațială.

Parcul Consiliul Europei parc dedicate în special laturei sportive

Parcul Gheorghe Dima este locul în care se găsește statuia lui Ciprian Porumbescu.

Gradina Zoologică se pot găsi aproximativ 760 de specii de animale sălbatice sau domestice, Aceasta se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Trei atracții inedite în țară, ca Planetariu, Casa cu Ocol, și un peisaj inedit al leilor și tigrilor.

Parcul Ina Schaeffler din centrul orașului, destinat copiilor și nu numai, este amenajat cu diferite elemente specific vârstei de exemplu castel miniatural din lemn , legane sau balansoare.

Grădina Dendrologică are o suprafață de aproximativ 1 hectar.

Alte parcuri amenajate sunt: Parc Astra, Parcul Rudolf, Parcul Eroilor 1989, Parcul Trandafirilor, Parcul Magnolia.

Etnografie și folclor

Arhitectura și tehnica populară

Stilul de trai al locuitorilor de pe acest teritoriu este strâns legat de obiceiurile și tradițiile păstrate cu rigurozitate din moși-strămoși. Totul se materializează în cultura muzicală, artă, viața de familie, religie, stilul architectural sau etnografie. Deși lumea a fost supusă unor rigurozități mari datorate tehnologiei și modernizării, se încearcă apărarea bunurilor autentice din trecut. Ele sunt un momentul oportun de a arăta străinilor și turiștilor, imagini din vechile timpuri, devenind astfel o formă de practicare a turismului. Zonele care au influențat foarte tare Brașovul din prisma culturii au fost Țara Bârsei, Țara Oltului și Zona Târnava Mare. Agricultura, păstoritul sau creșterea animalelor sunt ocupațiile de bază care au modificat traiul românilor de-a lungul timpului. Ele sunt completate de obiectele de artă de mare valoare create manual, care inițial erau folosite pentru activitățile zilnice precum olăritul sau prelucrarea lemnului.

In ceea ce privește domeniul ceramicii, Brașovul ocupa un loc important. Se poate da ca exemplu ceramica de tohan care îmbina structura formelor cu cea a ornamentelor și a stilului. Pentru acest loc ceramica prezintă o multitudine de forme și motive ornamentale, albastrul de cobalt “ Ca forme se remarcă vasele de tip amforoid, cănile de vin și de breaslă, cănile drepte sau tronconice pentru bere, cahlele decorative, blidele și castroanele; motivele predilecte ce caracterizează acest centru sînt laleaua, “ pomul vieții “ , floarea soarelui, etc.” ( p 250 Judetele Patrie- Brasov).

Pentru vasele ce își au originea în Țara Oltului, se indică simplitatea, albastrul intens și proporționalitatea, ele fiind piese care compun ceramica de Dragușani.

Lemnul, este materialul principal de construcție a caselor din zona Brașovului. Aceste elemente decorative sunt mult mai accentuate în vecinătea lui. “ Domeniul de manifestare este cu totul remarcabil prin gama largă de aplicabilitate, de la construcții gospodărești din lemn din zona Brașovului, la originalele porți mocănești cu polioara din Săcele și până la uneltele legate de diferitele ocupații ca: păpușarele (forme de caș), piese de veche tradiție din vestitele zone păstorale din Săcele și Bran, bîtele ciobănești decorate cu cioplire, crestare, incizie, înfașurate cu metal, lingurile și căușele folosite în gospodarie și la stâna, etc. Se disting în această suită și furcile de tors pictate, cu funcție utilitară, decorative și simbolică, pirogravate pentru zona Săcele și crestate pentru celelalte zone. Mobilierul tărănesc are un pronunțat caracter estetic, fiind decorat fie prin tehnica crestăturilor, în zona Bran și Făgăraș, fie prin pictare policromă unor motive florale, antropomorfe sau simbolice. Piesa de o deosebită valoare pentru specificul genului este asa-zisa ladă brașoveană pictată, confectionată de tâmplari și ornamentată prin vopsire cu decor floral, policrom” ( p 250 Judetele Patrie- Brasov )

Pictura este remarcantă prin cea mai veche icoană pe sticlă ce datează din 1780 realizată de Ionița Zugravul din Brașov. Se utilizează în general culori vii, tonuri crude de verde, albastru, roșu, folosirea formelor geografice și a ornamentelor florale.

În muzeul de etnografie din Brașov, se pot admira peste 21.000 de piese dinaintea sec XX, din spatiul rural. Există felurite exponate din ceramică, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, port popular.

Portul popular

Mare parte din țesăturile sau porturile populare ilustrează de obicei ocupațiile de bază ale țăranilor, întruchipând de fapt viața tradițională a stramoșilor. Sunt produse textile folosite pentru decorarea interioară a locuințelor, pentru îmbrăcăminte sau gospodarie în general. Perdelele, fețele de masă, fețele de pernă, paturile, toate au ca element comun formele geografice cu culorile tradiționale românești, roșu și negru pe un fond alb. Straiele populare sunt evidențiate de acestă dată prin bogația podoabelor. În anul 1929 în Gazeta Transilvaniei, portul scheiencelor este descries ca “O minunată podoabă, cu rochiile largi și din brocate mătăsuri grele, cu veste gătite cu bumbi prețioși cu brînele minunate încheiate în paftele de metal semănate cu pietre scumpe, cu salbe legate de gît, cu mantale de mătăsuri de atlasuri grele, gătite cu blănuri, asa numite malote” (p 251 Judetele Patrie- Brasov). Portul bărbătesc constituie o combinație între căciula pătrată mare, cioarecii din dimie albă și camașă croită din pânză țesută. În mod diferit se poartă junii Brașovului care au un costum mult mai simplu asemănător vechiului port românesc.

Cu toate acestea în zona Branului femeile îmbină elemente din vechime fota roșie, amestecată cu culori de galben și negru, cu elemente noi, camașa cu pumni și fota cu pulpene.

Pentru tradiția săsească evidențiem component ca: cilindrul (Borten), o scufiță din catifea neagră, care este purtată de fete la care sunt adăugate diferite panglici de culoare roșie. Șorțurile care se îmbracă peste fustă, și prezintă numeroase decorațiuni brodate. La fel de importantă pentru acest port este (Kroner Mantel) o pelerina neagră pentru vară. În schimb, bărbații au ca piese vestimentare așa numitele (Rok) – o manta albastră, sau (Pelzwesta) pieptare din blană de miel cu diferite decorațiuni florale.

Manifestări populare tradiționale–Festivaluri și târguri anuale

Tradițiile, indică momente însemnate ce se desfășoară de-a lungul unui an, cu scopul de a sărbători evenimente din trecut. Religia, istoria sau variate elemente urbane și socio-culturale, diversitatea entică își pun amprenta asupra tradițiilor. Toate aceste activități sociale sau serbări nu fac decât să crească fluxul turistic. Oaspeții vor să trăiască experiențe noi, sa vadă expoziții din diferite perioade. Au loc parteneriate locale sau regionale pentru valorificarea resurselor culturale. Principalul scop este acela de renaștere a datinilor și de a evidenția atmosfera centrului istoric al Brașovului.

Ele au adânci semnificații în cadrul țăranilor și nu numai, astfel de sărbători se desfășoară cu mai multă seriozitate în zonele rurale, pentru că acolo, gradul de modernizare nu s-a împlementat foarte tare. “Plugarul” prin care se desemnează primul fiu ce iese la arat primăvara. Baiatul este aruncat în apă și împodobit cu o cununa cu paie, simbol al fertilității. Acesta se desfăsoară de exemplu în comuna Comana.

“Borda” este o tradiție prin care se serbează ziua de sfârșit a secerișului. Fetelor li se așează pe cap o cununa de spice. Alte obiceiuri la fel de importante sunt: Borița, Lolele, Burduhoaza. Există, de asemenea festivități caracteristice pentru Municipiul Brașov, care dispun de o atractivitate mai mare din punct de vedere turistic, datorită faptului că adevăratele tradiții ca acelea menționate mai sus, nu mai sunt bine puse în valoare și tind să se piardă.

Zilele Brașovului pun la dispozitia turiștilor lansări de carte, expoziții sau diverse spectacole. Sunt serbate în perioada săptămânii luminate de dinaintea Paștelui, are ca obiectiv și accentuarea serbării Junilor din duminica Tomii.

Junii Brașovului este o tradiție onorată an de an, care trece de stadiul mitului, magiei sau a ritualului. În Duminica Tomii de după Paști, junii călare coboară în cetate, amintind totodată de istoria românească. La ora zece se înconjoară statuia eroului necunoscut. Are loc încolonarea ierarhică: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Curcani, Dorobanți, Brașovechieni, Roșiori, Albiori. Se respecta cu mare rigurozitate traditia, pornesc din Prund, se opresc la Troița Căpitanului Ilie Birț, unde cântă "Hristos a înviat!", apoi coboară pe strada Mureșenilor până la B-dul Revoluției. Parade continuă pe multe alte trasee. Pe parcursul acesteia, locuitorii îi cu urale și aplauze. La Pietrele lui Solomon, se organizează o mica petrecere care are ca și preambul ieșirea la horă și aruncarea buzduganului.Se dansează: sârba, brâul, breaza, bătuta s.a.. La momentul plecării junii se așează în funcție de locul său. Și se întorc pe același traseu.

Festivalul Internațional ,,Cerbul de Aur’’ Atragea extrem de mulți turiști veniti din diferite colțuri ale lumii. Piata Sfatului era mai aglomerată și plină de freamăt decât de obicei. Acesta reprezenta o tradiție ținută an de an din 1968, fiind un concurs de talente att din țară cât și din străinătate.Din păcate nu se mai susține de câțiva ani.

Dintre alte evenimente importante amintim:

Festivalul Internațional al Muzicii de Cameră, Festivalul Național al Liedului Românesc, Festivalul de Blues și Jazz, Concerte de orgă la Biserica Neagră, Concertele Filarmonicii, Festivalul Internațional de Operă și Balet este evenimentul la care participa foarte multe celebritati

Festivalul de Dramaturgie Contemporană, de asemenea un festival cu tradiție, din anul 1978.

,,Crosul Internațional 15 Noiembrie’’ și “November Active Art”, Corona Folk Festival.

A fost desemnată Capitala vinului românesc în doi ani consecutivi,aici au loc pe lângă degustarea vinului, premiere și promovarea activității viticole.

Festivalul Oktoberfest 2015 a fost o serbare nou aparută pe piața turistică a Brașovului. Pe durata a 11 zile au avut loc diverse spectacole. S-a pus accentul pe tradiția germană, facând ca orașul să se transforme în această perioadă intr-o mica Bavarie.

Brasov- oraș de poveste este destinat sărbătorii Craciunului și se inaugurează în acest moment Targul de Crăciun și aprinderea bradului.

Festivalul Etnovember în stil etno-medieval, se ține la Bastionul Țesătorilor- dansurile traditionale ale minoritatilor, tradițiile, dar și alte evenimente culturale realizate cu scopul de a promova diversitatea etnică.

Pe lângă toate aceste tradiții, se remarcă și manifestari pentru patriotism acestea pot fi: Ziua Națională a României, Ziua Tricolorului, Ziua Eroilor, Ziua de 24 ianuarie, se realizeaza ceremonii de defilare realizate de garda de onoare a Brasovului. De asemenea nu lipsesc nici muzica militară sau drapelul de luptă sau a municipiului Brașov, depuneri de coroane.

Anul 2013 , a fost de asemenea important pentru acest centru turistic datorită faptului, că s-a organizat Festivalul Olimpic al Tineretului European. Au fost probe de Hochei pe Gheață ( Brașov), Schi alpin, Patinaj ( Poiana Brașov). Si multe altele în zone din apropiere.

Gastronomie

Partea gastronomică nu poate fi analizată la nivelul municipiului, ci dimpotrivă la stadiul de regiune, acest lucru datorându-se în primul rând influențelor provenite din părțile învecinate, a obiceiurilor și a gusturilor locuitorilor din apropiere. Rețetele traditionale sunt putenic modificate de bucătăria austro-ungară, se folosește mult slănina, tarhonul, untura de porc sau rântajul (amestecul de ceapă și făină puțin rumenite și înăbușite care se mai numește și “ îngroșală”). Feluri de mâncare ca bulzul, ciorba ardelenească de pui sau vită, papricaș, gulaș, langoși, varză a la Cluj, sunt foarte des întâlnite în această regiune. O caracteristică însemnată a Brașovului este faptul că de-a lungul secolelor este cunoscută ca fiind o mâncare foarte condimentată, bogată în calorii.

Sextil Puscariu , în lucrarea sa “Brașovul de altă dată” , descrie într-o manieră aparte, modul lor de a trăi, caracterizându-i caniste personae gospodare și extreme de gurmande. “Aici, în bucatane îsi petrec partea cea mai mare a zilei stăpâna casei, gătind pentru bărbat și copii, înainte de prânz. Uneori mai intram în ea și noi, copiii. Astfel, la Paști, când se coceau colacii – cozonacii – cu multe stafide, care trebuiau curățate, ceea ce era treaba noastrã. De asemenea, când se tăia porcul și se făceau cârnații și cârtaboții – ți aceștia cu stafide, dar negre – și se topea untura tăiată în mici cubulețe, de era unsă toată bucatăria, "casa, masa și copiii pînă după urechi". Noi, copiii, mâncam cu ocazia aceasta jumările grase, care rămâneau după ce se topea untura. Grăsimea de porc se trecea multă, căci cu unt nu se prea gătea, și deci jumările erau multe. Când pentru "ele" – adică pentru servitoare, numite și "cele de afară" – nu rămânea mâncare de la masă, jumările, care le plăceau mult, salvau situația. Tot cu jumări se făceau niște plăcintuțe gustoase, bine pipărate, ca să nu ți se aplece. Acestea ("Grammelpogatschen"), ca și gogoșile, care pe la Brașov se numeau "crapfăne" (din vienezul "Faschingskrapfen"), erau importate din capitala Austriei ca cele mai multe prăjituri. Și la Veneția am mâncat "crapfen caldi", o rămășiță a stapânirii austriace. Aceste gogoși rumene o și unsuroase se mâncau fierbinți, deși erau bune și reci, la cafeaua cu lapte. Din urechile și botul porcului se făceau "cotoroagele" cu mult usturoi, care se vedeau și în vitrinele cârciumilor, când tăiau porci, cu un strat gros de boia – "paprică" – deasupra.” (Sextil Pușcariu, pag 172- 173 )

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ ȘI CIRCULAȚIA TURSITICĂ

Baza tehnico materiala a turismului

Baza de cazare

Infrastructura de cazare constituie totalitatea serviciilor și mijloacelor fabricate în scopul de a îndeplini nevoile turiștilor. Pe parcursul avansării, au luat naștere alte elemente care au ajutat la sporirea ramurei economice. Starea de mulțumire a vizitatorilor este marcată de modernizarea dotărilor și a ofertelor turistice. Pot fi incluse astfel baza de cazare și alimentație publică, mijloacele de transport turistic, mijloace de agrement și recreere, dar și alte dotări.

Hotelurile împlinesc funcția de cazare și pot evidenția gradul de dezvoltare al unui oraș. Sunt în concordanță cu modul său de amplasare, modernizare, nivelul de confort pe care îl oferă turistului. Ele sunt legate de tipurile de turism care se practică în acea regiune. De exemplu, Brașovul dispune de o serie de hoteluri menite să asigure cazare unei game largi de persoane, asta pentru că sunt atât clădiri de 5 stele, cu confort foarte ridicat, dar și de 3 stele, sau mai puțin de atât (Hotel Postăvaru). Cele foarte modernizate au posibilitatea să primească persoane de afaceri, oameni influenți care doresc condiții de igienă și comoditate plăcută și civilizată. Sunt înzestrate cu săli de conferință, piscine, baruri. Înfăptuite cu scopul de diversificare a ofertelor și de convingere a turistului de a sta un numar cât mai mare de zile. Nu lipsesc dotările auxiliare ca magazinele, case de schimb valutar sau agenții de bilete.

Vilele oferă un nivel de intimitate mai mare. Depind mult de calitatea confortului, amplasarea sau dotarile acestora.

Alte moduri de organizare al cazărilor prezente în Brașov sunt cele secundare, Pensiunile turistice, case cu un volum cuprins între 2 și 20 de camere, unde doar o porțiune din suprafață este menită cazării. Sunt utilizate de obicei de turiștii cu venituri modeste, tineri studenți sau persoane, venite în familii. Pot fi un cadru prielnic de punere în valoare a tradițiilor. În Brasov putem menționa Pensiunii Gallery, Pensiunea Stupina, Pensiunea Memo, Pensiunea Leo.

Campingurile destinate popasurilor turiștilor, ce se deplasează către zona dorită cu autovehicolul propriu, și au un buget mai mic. Sunt utilate de obicei cu servicii strict necesare omului, uneori cu restaurant sau bar.

În graficul de mai jos se pot observa totalitatea structurilor de cazare turistică existente în zona Brașovului. De-a lungul timpului configurația capacității de cazare a suferit modificări, din anul 1990, până în 2015. Numărul cel mai semnificativ fiind concentrat în hoteluri și pensiuni. Rata cea mai mare a numărului de pensiuni se înregitrează în 2015, de asemenea și a hotelurilor. În perioada de dinaintea acestui an, valoarea este mai redusă datorită fenomenului provocat de activitatea turismului a cărui calitate nu este bine pusă în evidență. Construcțiile încep să ia amploare odată cu diversificarea și modernizarea infrastructurii. Apar într-un numar destul de mic hostelurile -18, vilele -29, și dispar considereabil hotelurile pentru tineret și taberele.

Dintre cele mai micșorate cifre sunt înregistrate în rândul motelurilor, cabanelor, bungalourilor, campingurilor sau satelor de vacanță. Una dintre explicații ar fi faptul că spațiul municipiului Brașov, nu este prielnic pentru dezvoltarea unor astfel de așezări, majoritatea lor apar, în zonele din vecinatate, zonele rurale. Aici, nivelul de urbanizare este mai mic și se exercită formele de turism deosebite de cele din zona urbană.

Analizând datele statistice ( INS 1990-2015) hotelurile dețin un loc fruntaș în capacitatea de cazare a turiștilor. Numărul de camere se marește în 2015 cu 2, 231 locuri, în comparație cu 2010, iar în rândul pensiunilor cu 550. Urmează hostelurile care avansează cu 847 locuri și vilele 276 locuri. Hotelurile sunt liderul în cazul capacității de cazare, datorită spațiului de care dispun. De-a lungul timpului capătă amploare turismul de afaceri, ceea ce încurajează structurarea acestuia și modernizarea construcțiilor. Din ce în ce mai multe persoane preferă hotelul datorită confortului mai mare ce îl pune la dispoziție și a amplasării lui în zonele dezvoltate și atactive din prisma peisajului.

Baza de alimentație publică

Unitatea de alimentație reprezintă săli special amenajate în care se servesc diferite produse cu specific tradițional sau nu, în cadrul căruia au loc atât pregătirea oferirea spre consum a diferitelor tipuri de gustări, turiștilor, având ca rol principal comercializarea acestora.

www.hartabrasovului.ro/turism-sport-divertisment-c19/monumente-statui-sc338.htm

Baza de agreement

Agrementul este considerat ca totalitatea serviciilor, evenimentelor ce sunt puse la dispoziția unui turist de către unitățile de cazare, stațiunile sau diferitele locuri în care acesția sunt prezenți, în scopul de a le satisfice nevoiele personale, de inducere a unei stări de bine, divertisment sau satisfacție. Aceste facilități au valoare suplimentară, ele vin să completeze activitățile principale. Diferă de la o unitate turistică la alta, fiind un simbol al competiției în funcție de gradul de modernizare, varietatea formelor de agrement prezente, dar și de modul în care ele reușesc să trezească atenția și curiozitatea.

În Brașov întâlnim divese forme de agreement, cluburi, pub-uri, localuri create în scopul destinderii și a relaxării.

Căi de comunicație

Transportul ocupă un loc ridicat în ierarhia infrastructurii, fără de care turismul nu s-ar putea practica. El asigură realizarea călătoriei. În ceea ce privește această ramură, Brașovul dispune în prezent doar de cel rutier, feroviar și special.

Transporturile principale

Referitor la transportul aerian Municipiul Brașov nu dispune de nici un astfel de mijloc de transport, însă în planul de dezvoltare există un proiect de construire a unui aeroprt. Se pot utiliza cele din Sibiu sau din București, Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Transportul rutier cel mai adesea folosit, protecția contra accidentelor este relativ redusă și poate fi considerat drept un dezavantaj în cazul în care turistul folosește mașina personală, pentru că trebuie să se ocupe singur de desfăsurarea propriu zisă a vacanței (refacerea unor probleme, efort psihic, fizic, asigurarea combustibilului). Marele avantaj al localizării orașului este că se găsește contactul celor 7 drumuri europene, ceea ce facilitează legatura cu toate zonele turistice din România. E 60 asigură accesul în București pe o distanță de 168 km, DN 73/E 574 face legatura Brașovului cu Piteștiul (136 km), E 68 are ca destinație principală Sibiul (143 km). Accesul rutier din Brașov spre Tg. Mureș se face prin E 60 (171 km), prin E 574 se ajunge cu ușurință în Bacău (179km), iar prin DN 10 se permite asigurarea drumului spre Buzău (157 km).

Transportul feroviar se distinge printr-un volum mare de transport al turiștilor, cu un ansamblu de condiții care asigură o comoditate plăcută și igienă. Tariful diferă de la un grad de confort la altul, deplasarea se realizează într-un timp mai scurt către destinație, și pe lângă toate acestea siguranța este extrem de mare.

Gara din Brașov se înființează în 1873 pe 30 martie, când au loc restaurarea liniilor de cale ferată Brașov – Budapesta – Viena, mai târziu se construiește linia Brașov – București. Perioada intrebelică este semnificativă pentru apariția liniei de cale ferata Brașov – Întorsura Buzăului. Iar pe langă acesta de o mare importanță este considerat și tunelul de la Teliu.

În anul 1962 pe data de 19 august este dată în funcțiune una dintre cele mai moderne gări din țară datorită arhitecturii deosebite. Există drumuri de legatură care asigură trasportul catre gară pe o lungime de aproximariv 14 km. Gara Centrală situate în Centrul Civic, Gara Bartolomeu (din vestul orașului), Gara Dârste ( SE) , Triajul Brașov cu depoul de locomotive (E).

Legatura cu Brasovul se realizează prin 4 magistrale : Magistrala 1 Brașov – Predeal – București, Magistrala 2: Brașov – Sibiu, Magistrala 3 Brașov – Sighișoara, Magistrala 4: Brașov – Miercurea–Ciuc.

Transport special Telecabina este o modalitate diferită de a admira imprejurimile orașului. Ea permite accesul în locurile în care se ajunge greu cu alte mijloace.

Circulația turistică

Graficele de mai joc identifică sosirile și înnoptările conform datelor realizate de Institutul Național de Statistică din România.

Numărul turiștilor veniți în Municipiul Brașov marchează o creștere, după cum se observă din anul 2001 până în 2014, al structurilor de primire turistică redate de hoteluri. Ele înregistrează o valoare de 2 ori mai mare decât în 2001. Cel mai des întâlnite în oraș, asigură turiștilor o serie de servicii de calitate destinate persoanelor cu venituri și ocupații diferite. Pe plan secundar sunt identificate pensiunile, care prezintă de asemenea o avansare în privința sosirilor. Creșterea este datorită faptului că odată cu promovarea intensă a orașului din ultimii ani, numărul antreprenorilor avansează. Pe lângă acestea, progresul tehnologic este în corelație cu evoltuția turismului de faceri.

Există un număr foarte mic în cazul înregistrării persoanelor în registrul vilelor, hostelurilor, apărute recent, a bungalourilor sau a cabanelor.

Situația înnoptărilor este asemănătoare sosirilor. Locul fruntaș și detașat este ocupat de cazul hotelurilor, urmând pesiunile. Intervalul 2001-214 înregistrează o creștere extrem de mare în rata hotelurilor. Pe ultimile locuri prezentându-se hostelurile, bungalourile, cabanele., hotelurile apartament.

FORME SI TIPURI DE TURISM

“În literatura de specialitate există numeroase încercări de a defini și clasifica turismul și activitațile turistice, dar se poate afirma că tipurile de turism reprezintă conținutul , în timp ce formele de turism reflectă caracteristice societății omenești , modalități de acoperire a motivațiilor și posibilitățile tehnico economice, de procesare a fenomenului turistic. ( Hunziker si Krapf, 1941; Swizewski si Oancea 1976, Boniface so Cooper 1994) “ ( Melinda C., Tamara S. , 2003)

Piața turistică a Municipiului Brașov este extrem de diversificată, asta pentru că oferă produse și servicii pentru toate tipurile de turiști , fie că vorbim despre persoane cu un venit mediu sau unul foarte mare. Este o destinație vizitată atât de locuitorii acestui oraș, de cei din vecinatate sau chiar din strainătate. Pune la dispoziția acestora sporturi și activități ce pot fi îndeplinite de oameni de toate vârstele.

Tipuri de turism

1. Turismul de timp liber cuprinde

a) Turismul de vizitare – Turismul cultural- istoric, adesea cunoscut datorită monumentelor religioase, arhitecturale, dovezi vii despre trecutul istoric. Majoritatea muzeelor și caselor memoriale reprezintă obiectivul călătoriilor de grup și individuale. De asemenea, elementele culturale și cele folclorice prezintă un avantaj pentru evoluția acestei forme de turism. Are extrem de multe festivaluri, galerii , expoziții și evenimente culturale importante. Existența personalităților locale, casele de cultură, case memoriale, etnografia si tradițiile locale sunt alte ramuri importante care ajută la practicarea acestui tip de turism. Categoriile de turiști care îl practică sunt studenții și persoanele mai în vârstă, dornice să își îmbogățească informațiile și cultura generală, este necesar de atlfel și un buget puțin mai ridicat. De obicei, obiectivele turistice aparțin patrimoniului cultural, destinat cu precarede intelectualilor.

Turismul religios o dovadă a numeroaselor biserici cu valoare istorică și arhitecturală mare.

b) Turismul de agrement- de recreere se găsește în Brașov pentru că este o zona cu o diversitatea mare a peisajelor naturale. Sunt indivizi care vin să petreacă week-end-ul alături de familie, prieteni pentru a evada din aglomerațiile poluate. Parcurg de obicei diferite distanțe în functie de sursele de venit. Se poate desfășura de orice categorie de turist.

c) Turismul sportiv favorizat condițiile sezonului turistic, climatul montan, centrele de echitație (Equus Silvania) asigură vizitatorilor o multitudine de activități. Parasutism, cicloturism, cațărare, tirolina, pescuit, drumeții, sărituri cu parapanta. Este destinată în special celor dornici de aventură. Zborul cu parapanta se practică îndeosebi pe Masivul Postavaru, cicloturismul este sportul care include și alte zone înafara de municipiul Brașov, de exemplu există trasee ( Brașov – Prejmer – Hărman – (opțional: Sânpetru) – Brașov = 43km / ~3ore, Brașov – (Poiana Brașov) – Râșnov – Bran – Zărnești – întoarcere cu trenul = ~38/42km /  ~2-3ore), parașutism: Postavaru Crsitianul Mare, pădurile din Muntele Postavaru, cățărare: Muntele Tâmpa – Pietrele Lui Solomon, Pe masivul Postavaru fiind ușor de vizitat în orice zi a anului, tiroliana: sportul prin care se traversează pe o lungime de 30- 50 m, o suprafață de înălțimi de aproape 5-40 de m, cu ajutorul unui cablu de oțel și se practică în cea mai mare parte în Parc Aventura Brașov.

Turismul de vânătoare și pescuit- practicat ca tradiție în România, în Brașov insă nu se dă atât de multă importanță, în zonele din împrejurimi există un bogat fond cinegetic. Pescuitul sportive este practicat cu precădere în lacul Dumbrăvița.

Patinuarul Olimpic este de asemenea perfect pentru practicarea turismului sportiv.

d) Turismul curativ sau fiziologic ( de îngrijire a sănătății )se practică de obicei cura de odihnă și de refacere

2. Turismul tematic

a) Turismul de afaceri- fiind un oraș turistic dispune de o serie de hoteluri care pun la dispoziția persoanelor implicate diverse servicii cum sunt sălile de conferintă. Acesta a luat amploare datorită pozitiei geografice, este în continua creștere. Situarea Brașovului în centrul țării și faptul că dispune de condiții de cazare de un nivel înalt favorizează vizitarea de către oamenii de afaceri din străinatate. De obicei acest tip de turism , necesită o infrastructură extrem de diversificată și servicii de lux ,pentru că este practicat de persoane care doresc un anume confort. Brașov Business Park, este centrul perfect pentru desfășurarea diverselor evenimente la modul profesional. Acesta dispune de o serie de facilitate foarte modernizate, exemplu parcare cu 400 de locuri.

b) Turismul științific și ecologic este destul de limitat în Brașov, datorită neamenajării adecvate. Este pentru cei interesati de biodiversitate, geologie și rezervațiile naturale, este o forma utilizată mai puțin în cadrul municipiului, dar cu mai mult succes în vecinatate.

c) Turismul urban pune mai mult accent pe centrul istoric al Brasovului, pe evoluția lui istorică, viața culturală și socială. În concordanță cu ele se află și infrastructura, destul de dezvoltată și serviciile turistice diversificate. Există muzee, monumente de arhitectură conservate.

d) City break-ul reprezintă o modalitate prin care turistul are posibilitatea să vadă și să experimenteze lucruri noi într-o mini vacanță, îi este asigurată cazare, iar pe lângă acestea ei primesc și diverse voucere pentru anumite obiective turistice. Este realiyat cu precadere in seyonul estival, cand se viyiteaya in special obiectivele istorice si monumentele culturale. Această activitate se realizează încă din anul 2008.

e) Turism festivalier se poate desfașura cu o mare reușită pentru că aici au loc frecvent numeroase festivaluri muzicale, concerte.

3. Turismul de tranzit

a) Turismul destinat zonelor montane- Printre primele cele mai de seamă categorii, se remarcă turismul montan. Acesta a devenit de-a lungul timpului, nu numai în Brașov , dar și în alte zone din România, destul de practicat, având o experiență de peste un secol. Este practicat îndepsebi datorita cabanelor montane și a capacităților de czare. Aceata a fost susținut cu ajutorul numeroaselor asociații și societăți, care au asigurat echipamente moderne. Se întâlnește îndeosebi pe masivul Postavaru, munte , care are un potențial ridicat și în afara sezonului rece, atunci când se poate practica drumeția sau alpinismul. Pe lângă toate sporturile destinate, oferă și peisaje inedite, pe care pasionații de fotografie le pot imortaliza. Se pot capta elemente importante din punct de vedere știițific (forme de relief, modul de utilizare al terenurilor, ruinele unor vechi așezari, arhitectura), dar și elemente artistice ( nori, palc de flori). Poiana Brașov este un obiectiv important din punct de vedere international.

b) Turismul religios dezvoltat datorită existenței unui număr mare de persoane interesate. Ele se îndreaptă spre bisericile fortificate din zona de studiu.

Forme de turism

Formele de turism sunt strict legate de modul de devoltare și combinare a serviciilor (transport, cazare, alimentație, agreement) care asigură realizarea produsului. Promovarea la nivel mare a susținut extinderea serviciilor turistice. Brașovul este văzut în prezent ca o destinație de sejur de scurtă durată.

În funcție de proveniența fluxurilor turistice Se poate vorbi în primul rând de a) turismul intern, care se face la nivelul orașului, de către populația locală sau de persoane din România. Ei vin pentru vacanțe sau sejururi. Permite acestora să cunoască istoria, tradițiași arhitectura locului.

b) Turismul internațional a început să evolueze în ultimii ani, odată cu deschiderea granițelor. Este o destinație favorată în special de americani, spanioli,asiatici sau japonezi.

În funcție de gradul de mobilitate- În cadrul Brașovului există cu precădere cel de a) sejur, dar și b) turismul itinerant reprezentativ fiind în special cel auto, ce se practică pe parcursul a una sau două zile prin traversări sau în interiorul regiunii turistice.

c) Turismul de sfârșit de săptamână. …

În funcție de perioada anului în care se practică turismul se evidențiază în principal o activitate continuă datorită factorului climatic și naturali care fac posibilă circulația pe tot timpul anului.

În funcție de modalitatea de accesare și consum a serviciilor turistice enumerăm atât forma de turism organizată, neorganizată sau semiorganizată.

În funcție de vârstă și ocupație a) Turismul pentru tineret efectuat în special pentru drumețiile montane, dispune de o serie de cabane importante și preocupari de destindere a vizitatorului.

b) Turismul pentru vârsta adultă vizitează orașul atât pentru obiectivele culturale cât și destindere.

c) Turismul pentru vârsta a treia nu este foarte bine valoarificat, este mai mult pus în aplicare la nivel local, prin faptul că există în cadrul Centrului Cultural Reduta un loc unde se pot distra persoanele de aceasta varstă , prin diferite activități, cum sunt jocuri de cărți, socializare sau desfășurarea unor cursuri privind folosirea calculatoarelor sau învățarea unei limbi străine.

d) Turismul educational

e) Turismul ecumenic

În funcție de mijloacele de transport folosite

a) Turismul rutier

b) Turismul feroviar

c) Drumețiile

d) Cicloturism

IMPORTANȚA PROMOVĂRII TURISTICE

Tipuri de promovare turistică

Turismul este agentul care asigură unui stat calitatea socială și economică. Prin exploatarea sa în această perioadă, există posibilitatea ascensiunii considerabile a vieții unui popor. Brașov, dispune de un potențial divers și bogat, însă din păcate nu s-a reușit o îmbunătățire a lui la adevărata valoare.

Cultura sa, nu posedă o promovare intensă a obiectivelor pe care le are, dar în comparație cu alte zone ale României, el se află la un nivel acceptabil, ocupând locul 2 după Constanța. De-a lungul timpului, reușește să avanseze ca destinație turistică. Pentru acest municipiu și nu numai, atragerea turiștilor ilustrează cea mai avantajoasă afacere. Legătura istorică, cadrul natural, cultural sunt elemente care asigură o vizitare continuă a acestuia.

Înființarea unei strategii de promovare și de dezvoltare ar putea ajuta la creșterea fluxului de turiști din oraș. Planul de management și marketing, sunt extrem de importante în promovarea turismului, ele pot încânta mulți străini. Crearea unei legaturi între cultura și divertisment au efecte interesante în schimbarea atitudinii turiștilor față de artă.

Tipurile prin care se asigură promovarea în Brașov sunt centrele de informare turistică. Pe site-ul acestuia se găsesc informații legate de infrastructură și de obiectivele turistice importante, activitățile care se pot practica în cadrul județului, link-uri utile sau alte informații. Ele se ocupă așadar de activitatea de promovare al centrului turistic. Asigură sistemul informațioanal public și coordonează activitățile de participare a tuturor celor interesați la târguri de turism.

Agențiile de turism au sarcina de a recomanda celor interesați informații și oferte profesioniste. Trebuie să existe detalii concise și capabile să atragă atenția și interesul tuturor. Multe dintre ele au reușit să introducă propuneri de turism, care să facă posibilă șederea în acest loc, o perioadă mai lungă de timp. Site.ul www.brasovtourism.eu, este o modalitate eficientă de a înștiința persoanele iubitoare de turism.

Există diverse târguri organizate național și internațional prin care se urmărește pregătirea personalului calificat, în vederea răspunderii cerințelorcererii. Cat și modul de educare al turiștilor, care este la fel de important. Este necesară aceasta modalitate, pentru a menține o conservare cât mai intactă a bunurilor cu valoare culturală. Se pune accentul pe existenderea acesteia. Nivelul de intruire, fiind destul de mic la nivelul municipiului. Dezvoltarea infrastructurii ar putea fi primul pas către o educare cat mai eficientă. În Brașov există un număr mai mare de 100 de agenții de turism.

Comunicarea cu publicul trebuie să fie o activitate permanantă, constantă și eficientă.

Valorificarea resurselor de turism, este de mică intensitate,dacă ne raportăm la nivelul statelor lumii. Însă în cadrul României, se poate menționa faptul că ocupa un loc fruntaș. Motivațiile celor care îl vizitează sunt multiple, pe primele locuri, fiind turismul cultural. De asemenea, consumatorul este el însuși un agent de marketing, pentru ca are posibilitatea fie de a promova, fie de a aduce insulte la adresa produselor pe care le-a încercat.

Pentru atragerea unui numar cât mai mare de turiști, agentțile ar trebui să se bazeze pe creativitate și originalitate. Multe se folosesc de obiective și produse deja cunoscute. Ele au rolul de a creea un liant de legatură între clienți și ofertanti, asigura o gama mare de servicii si realizeză calatoriile propriu zise.

De altfel, un numar mai mare de angajati in cazul centrelor de informare , ar putea avea un mare succes, cu un randament mult mai mare. Existenta unui personal calificat si incercarea de a acorda o suma mai mare activitatilor de turism. Promovarea se mai poate realiza prin impartirea pliantelor sau brosurilor. Insa pentru o mai mare activizare se recomanda exitenta unui ziar specializat doar pe acest domeniu, precum si reviste de turism.

Campaniile Radio și TV constituie un avantaj pentru că pot să distribuie informația unui număr cât mai mare de persoane, într-un timp scurt. Fac posibilă influențarea grupurilor țintă cu privire la serviciile pe care le pun la dispoziție.

Propuneri de promovare si valorificare turistica

Promovarea este esentiala sa se faca prin contopirea intr-o singura forma de preyentare a monumentelor importante cu activitatile care se pot desfasura in acest mic oras. Pentru o promovare cât mai eficientă primordial al putea fi considerat crearea unei identități a destinației, și de obicei acesta se poate realiza prin toate formele promoționale: online, brosuri, târguri, recomandări ale unor personae influente in societate.

Activitatile promotionale trebuie sa fie realiyate pe toate perioadele anului, astefel incat sa poata exista un flux de turisti constant in tot timpul anului. De asemenea se pot oraganiya diferite circuiete turistice pe diferite teme. Pe langa aceste, nu se poate uita nici importanta restaurantelor, a pub.urilor sau cluburilor de noapte care sunt destinate anumitor categorii de turisti. In Brasov exista foarte putin promovat turul de oras cu autocarul, sau bicicleta pentru evidentierea numeroaseor obictive importante, . Realizarea acestuia ar putea fi organiyata in parteneriat cu alte companii, cu ajutorul publicitatii destinate doar unei anumite categorii de turisti.

Legea pentru organizarea turismului in Romania, evidentiaya faptul ca este foarte important ca in orice destinatie cu o importanta turistica mare sa existe si o propaganda la fel de importanta. Oficiul National de turism organiyeaya toate aceste activitati de propaganda. Fie prin targuri, expoyitii., insa din pacate toate aceste activitati consuma foarte multi bani.

Se pune accentul foarte atre de o propaganda la nivel international, Iar Brasovul ar putea dispune de o aceasta propaganda pentru ca dispune de un potential destul de mare , turismul montan, fiind unul dintre cele mai importante, el poate atrage turistii germani, cei pasionati de cadrul natural. Hotelele folosesc ca si promovare revistele, afișele, brosuri.

Potrivit addjb.ro s-a realiuat un brand turistic al Brașovului numit “Brașov BE.LIVE IT” promovat în cadrul Târgului Internațional de Turism de la Berlin (martie 2009). Acesta a avut ca idee pricipală alcătuirea unei identități ca destinație turistică la nivelul international.

Pentru o bună promovare este nevoie de un sistem profesionist al managementului cultural, und ear trebui să fie implicate atât autoritățile locale, instituțiile publice, dar și existent unei finanțări care sa stimuleze implementarea proiectelor culturale si valorificarea obiectivelor si evenimentelor importante.

Rolul promovarii turistice

Investiția în turism este un factor care asigură expansiunea în economie și viața socială a orașului în care acesta este valorificat. Scopul principal al acestei promovări este acela de a creea prioritățile și elemntul de identificare al locului. Ea trebuie să fie concepută într-un mod cât mai pozitiv, să poată să strângă la un loc toate obiectele avantajoase pentru a obține o creștere cât mai amre a ratei turistice. Are nevoie de un sistem managerial dezvltat astfel încât să poată fi capabil să convingă consumatorul și să îi stârnească starea de curiozitate să încerce produsul. Totodată este esențială păstrarea unei relații dintre modul în care turistul este dispus să cheltuiască o sumă cât mai mare pe consumarea anumitor servicii, dar în acelați timp să fie atras intr-o maniera plăcută și să revină în aceste locuri.

Comunicarea directă sau indirectă cu publicul are o însemnătate mare, executată la un nivel de pregătire avansat, are rolul de a spori numărul vizitatorilor.

PERSPECTIVELE DE DEZVOLTARE TURISTICA

Strategii de dezvoltare a orasului . Proiecte de dezvoltare turistica

Asociația pentru Promovare si Dezvoltarea Turismului din Județul Brașov – APDT Brașov, este asociatul public privat pentru elaborarea și desfășurarea proiectului Managementul Inteligent al Destinației pentru un turism durabil- DIMAST. Printre acestea mai iau parte și coordonatorul, reprezentat prin Universitatea Transilvania, alături de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului – APDT Brașov, Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov – ADDJB. Acțiunea ia amploare pe parcursul perioadei cuprinse între 1 iulie 2014 și 30 iunie 2016. Proiectul susținut de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării – UEFISCDI, are ca scop realizarea unui sistem informatic inovativ capabil să sprijine direct și activ planurile de dezvoltare durabila a Județului. Acesta va ajuta avansarea unui process de tehnic original, de testare a Sistemului European de Indicatori Turistici pentru Destinații Durabile (ETIS 2013). El va dispune de o serie de date, cababile să acorde sprjin în înfăptuirea unor hărți tematice. Este un proiect de dezvoltare durabilă a elementelor turistice la nivelul European, prin care se urmarește atingerea unui nivel cât mai ridicat.

Are ca axe principale axa 1 – Stimularea competitivității sectorului turistic din Europa prin dezvoltarea inovării; axa 2 – Promovarea dezvoltării unui turism durabil, responsabil și de calitate prin elaborarea unui sistem de indicatori pentru gestionarea durabilă a destinațiilor. (sursa: https://sites.google.com/a/bitsoftware.ro/dimast_project/)

Pentru început s-a conceput doar monografia „Județul Brașov – profilul destinației turistice”.

Un alt proiect important la care participă și Brașovul este “Experiențe culturale de neuitat în inima Transilvaniei”, a fost premiat datorită capacităților de promovare a obiectivelor si evenmetelor culturale. A fost întrodus în sectiunea “Bucuroși de oaspeți!”, din care au mai luat parte și alte 15 proiecte. Elaborarea acestor acțiuni au avut loc în 2007- 2013.

Experiențe culturale de neuitat în inima Transilvaniei, pornește în anul 2011și are ca obiectiv principal, identificarea turistică prin promovare a unor obiective turistice importante cum sunt cele a cetăților, bisericilor fortificate, folclor, arta populară. Alături de aceasta se pune accentual pe realizarea unor strategii de marketing capabile să crească atractivitatea turistică la nivel national.

Fațada istorică Scopul proiectului a fost cresterea vizitatorilor fascinați de istorie, se pune accentual pe obiectivul Casa Mureșenilor și promovarea imaginii acesteia. S-a creat o lucrare murală, pe peretele clădirii din Piața Sfatului. Erau evidențiate evenimente importante din sec XIII- XIX

Există de astfel planuri de dezvoltare a turismului privind Reabilitarea Centrului Istoric sau Amenajarea unui traseu de biciclete în Regiunea Centru care să asigure legătura dintre bisericile fortifcate din județ cu celelalte obiective natural și antropice din zonele învecinate.

Unul dintre cele mai de seamă proceduri privind strategia de promovare a Brașovului se consideră a fi participarea acestuia la titlul de Capitală Culturală Europeană pentru anul 2021. Se pune accentul pe evidențierea nu numai a elementelor culturale importante existente, bisericile fortificate, muzeele, breslele, spiritual multi-etnic, dar și a celor necunoscute încă. Se încearcă să se descopere perceptiile, valorile, culturile locului. Se iau în calcul și zonele din apropierea Brașovului. Impactul pozitiv al acestei manifestări este faptul că este un efect benefic pentru creșterea numărului de turiști. Dar și o avansare a ceea ce înseamnă turismul cultural, și care să îl depășească oarecum pe cel montan. Îi poate creea totodată o notorietate în domeniul turismului și la nivel international.

http://addjb.ro/index.php?id=149&L=0 – videoclipuri Brasov

Siteme teritoriale

PROGRAM DE VALORIFICARE A POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI BRAȘOV

Braşovul vechi, odinioară oraş cu privilegiu regal

Bibligrafie:

Baltaretu A., Draghila M., Neacsu N., Neacsu M. (2009), Bucuresti. Resurse si destinatii turistice – interne si internationale-, Edit. Universitara, Bucuresti

Cucu V., Stefan M., (1979), Bucuresti. Romania- Ghid atlas al monumentelor istorice, Edit. Sport-Turism, Bucuresti

Catrina C., Lupu I., ( (1981), Bucuresti. Judetele Patriei – Brasov Monografie, Edit. Sport- Turism, Bucuresti

Princz S., Pop S., (1974), Bucuresti. Brasov- Ghid turistic al judetului, Edit? , Bucuresti

Autori? (1967), Bucuresti. Romania- Ghid turistic, Edit. Meridiane, Bucuresti

Vladutiu I., (1976), Bucuresti. Turism cu manualul de etnografie, Edit. Sport- Turism, Bucuresti

Erdeli G., Candea M., Peptenatu D., Simion T., (2003) Bucuresti. Potentialul turistic al Romaniei si amnejarea turistica a spatiului, Edit. Universitara, Bucuresti

Comanescu L., Ielenicz ? an? Bucuresti Romania – Potential turistic, Editura Universitara, Bucuresti

Peptanatu D., Draghici C., Muratoreanu G., ( 2008) Bucuresti, Ghidul turistic Valea Prahovei, Brasov, Culuarul Rucar –Bran 2009, Editura  House of Guides, Bucuresti

Sextil Pușcariu, Brașovul de altădată, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977

Daniel Dieaconu, Iulian Sandulache, Ghidul excursiilor pe munte , editura universitara, bucuresti , 2004,

Camelia Teodorescu, Turism cultural, editura transversal, bucuresti, 2009

Lucreția Oprean, Bucătăria din Transilvania, București, Editura Ceres, 1976, p. 7.

http://www.brasovtourism.eu/page_31.html – A

http://www.rowater.ro/daolt/Planuri%20judetene%20aferente%20bazinului%20hidrografic%20Ol/Plan%20Ap%C4%83rare%20Jude%C5%A3ul%20Bra%C5%9Fov/4_MEMORIU%20PREZENTARE.pdf

http://bioclima.ro/J221rom.pdf

https://www.haisitu.ro/muntele-tampa

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/raport_mediu/faza2/vol1/vol1.pdf

http://site.judbrasov.ro/upload/files/8_Turism+SWOT.pdf

http://www.muzeulartabv.ro/docs/CATALOG%20BRASOVUL%20IN%20IMAGINI-MIC.pdf

http://tara-barsei.ro/wp-content/uploads/2014/01/zamfir2013.pdf

http://site.judbrasov.ro/userfiles/file/patj/Faza3/4.pdf

http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

http://www.brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/planul-integrat-de-dezvoltare-urbana.pdf

http://tara-barsei.ro/wp-content/uploads/2014/01/zamfir2013.pdf

http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul-mun-Brasov.pdf

https://www.haisitu.ro/muntele-tampa

http://documents.tips/documents/valorificarea-potentialului-cultural-religios-al-zonei-brasov.html

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Muntele_Post%C4%83varul

http://documents.tips/documents/potential-turistic-antropic-al-municipiului-brasov.html

http://www.centruturistic.ro/brasov/cetatuia-brasov-id402.html

http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul-mun-Brasov.pdf

http://www.revistadeturism.ro/rdt/article/viewFile/221/130

https://www.videoguide.ro/parcul-central-nicolae-titulescu-brasov.html

http://www.cosmopolit-residence.ro/arhitectura-brasovului/

http://www.arhitecthuro.ro/files/resurse/Politica_pt_arhitectura_in_RO_2010-2015.pdf

http://www.scribd.com/doc/138426853/Bucataria-traditionala-din-Transilvania#scribd

http://www.ase.md/files/catedre/geo/bacal_geoturism.pdf

http://www.tourneo.ro/cazare-brasov/hotel-ambient

http://www.ramadabrasov.ro/despre-cazare-hotel-brasov/

http://www.deeatravel.ro/

http://www.travelro.ro/hotel-bella-muzica_brasov.html

http://www.travelro.ro/hotel-gott_brasov.html

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Timp+liber/Vacante/Brasovul+preferat+de+turistii+straini

http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/dgcji_Profil%20judetul%20Brasov_actualizat%2002.10.20121.pdf

http://www.brasovtourism.eu/page_209.html

DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL,CU DEOSEBIRE A CELUI RELIGIOS ȘI DE PELERINAJ ÎN ȚARA FĂGĂRAȘULUI – REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Strategia de dezvoltare a orasului Brasov orizonturi 2003-2020-2030

ttp://www.brasovcity.ro/file-zone/proiecte-culturale/Strategie%20cultura.pdf

http://www.revistadeturism.ro/rdt/article/viewFile/221/130

Braşovul vechi, odinioară oraş cu privilegiu regal