Diversificarea Si Promovarea Turismului In Zona DE Nord Est A Romaniei
DIVERSIFICAREA ȘI PROMOVAREA TURISMULUI ÎN ZONA
DE NORD-EST A ROMÂNIEI
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL I: ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPORTANȚA ACTIVITĂȚII TURISTICE ȘI MODALITĂȚILE DE PROMOVARE A ACESTEIA
1.1 Evidențierea importanței economice și sociale a turismului pe plan internațional, național și regional
1.2 Principalele modalități de promovare a activității turistice
CAPITOLUL II: DESCRIEREA OFERTEI ȘI ANALIZA CERERII TURISTICE DIN REGIUNEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI
2.1 Prezentarea ofertei turistice din regiunea de Nord-Est a României
2.1.1 Potențialul turistic al regiunii de Nord-Est a României
2.1.2 Echipamentele turistice ale regiunii de Nord-Est a României
2.2 Analiza principalilor indicatori turistici ai cererii turistice din regiunea de Nord-Est a României
2.2.1 Sosirile turistice în regiunea de Nord-Est a României
2.2.2 Înnoptările turistice în regiunea de Nord-Est a României
2.2.3 Durata medie a sejurului în regiunea de Nord-Est a României
CAPITOLUL III: PROPUNERI DE DIVERSIFICARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI ÎN ZONA DE NORD-EST A ROMÂNIEI PE BAZA PREVIZIUNII CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN REGIUNE
3.1 Previziunea circulației turistice din zona de Nord-Est a României
3.2 Căi de diversificare a ofertei turistice din regiunea de Nord-Est a României
3.3 Posibilități de promovare a turismului în zona de Nord-Est a României
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
INTRODUCERE
Regiunea de Nord-Est beneficiază de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, îmbină în mod echilibrat tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane. Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă a tuturor formelor de relief, 30% reprezentând-o munții, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podișului. Cu alte cuvinte, regiunea de Nord-Est este caracterizată printr-un potențial turistic ridicat.
Scopul lucrării de față este acela de a realiza o analiză a situației actuale a dimensiunilor turistice existente în prezent în regiunea de Nord-Est, a gradului de dezvoltare a infrastructurii turistice și a oportunităților de îmbunătățire a capacității turistice a regiunii.
Obiectivele lucrării urmăresc stabilirea aspectelor generale ale activității turistice și modalități de promovare a acestei în general, prezentarea pe scurt a ofertei turistice și analiza cererii de turism a regiunii și realizarea de propuneri de diversificare și promovare a turismului în regiunea de Nord-Est.
Motivația abordării subiectului diversificării și promovării turismului în regiunea de Nord-Est îl reprezintă paradoxul existent în regiune, acela că deși regiunea deține un potențial turistic bogat, are statutul de „cea mai săracă regiune din țară”. Acest paradox, consider că obligă la reflecție și la conștientizarea adecvată a factorilor implicați care să creeze premisele exploatării potențialului geografic, cultural, religios, natural al regiunii în sensul dezvoltării infrastructurii turistice, dar și a celei adiacente de transport, comunicații și o mai bună promovare de marketing pentru a crea condiții benefice pentru atragerea unor segmente cât mai largi de turiști, pe tot parcursul anului.
Așadar, în contextul creșterii concurenței între destinațiile turistice în căutare de capacități de a atrage fluxuri de vizitatori, pe de o parte și de a garanta satisfacția turiștilor pe de altă parte sunt necesare strategii de marketing și publicitate adecvate de abordat pentru a oferi cea mai mare vizibilitate zonei turistice și a prezenta condițiile competitive ale regiunii. Totuși, condiția necesară pentru a face față acestei concurențe constă în capacitatea locului de a deveni produs turistic sau de a-și asuma anumite conotații atractive în termeni de factori disponibili, de segmente de piață vizate, de imagine selectată și de notorietate.
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND IMPORTANȚA ACTIVITĂȚII TURISTICE ȘI MODALITĂȚILE DE PROMOVARE A ACESTEIA
Turismul s-a transformat de-a lungul timpului dintr-o ramură a economiei puțin utilizată la începuturile apariției sale într-un foarte semnificativ element al dezvoltării socio-economice din ziua de azi. Turismul ca și practică a început să fie din ce în ce mai prezent în viețile tuturor reprezentând un semn al bunăstării și evoluției populației.
1.1 Evidențierea importanței economice și sociale a turismului
pe plan internațional, național și regional
Originea cuvântului „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to tour”, „to make a tour” (a călători, a face o călătorie). Termenul a fost creat în Anglia, în jurul anilor 1700, și a fost folosit pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa în special în Franța. Dacă vom merge mai departe în istoria acestui termen vom vedea că acesta provine din cuvântul grec „tournosa”și, respectiv, din cel latin „turnusa” și înseamnă tot călătorie în circuit.
Conform Dicționarului Enciclopedic Român, turismul se definește ca fiind: „Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea, pe jos sau cu diferite mijloace de transport, a unor distanțe, pentru vizionarea regiunilor pitorești, a localităților, a obiectivelor culturale, economice, istorice etc.” , altfel spus turismul include totalitatea activităților pe care o persoană le înfăptuiește în timpul său liber călătorind în afara localității de reședință pentru a vizita oameni, locuri, monumente și muzee cu scopul de a-și îmbogăți cunoștințele ori pentru a se distra sau a practica diferite sporturi, pentru a se odihni sau pentru a se trata de diferite afecțiuni.
Turismul este considerat, în primul rând, „o formă de recreere alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber”; el presupune „mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații”; de asemenea, în cele mai multe situații, el implică efectuarea unor cheltuieli cu impact asupra economiilor zonelor vizitate.
Unul dintre specialiștii consacrați în cercetarea fenomenului turistic, a cărui opinie a fost îmbrățișată de un număr mare de teoreticieni, este profesorul W. Hunziker. El definește turismul prin „ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului de reședință, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare”
Activitatea turistică poate fi caracterizată pe scurt prin două elemente definitorii:
– Caracterul temporar al schimbării domiciliului;
– Caracterul nelucrativ al deplasării (odihnă, recreere, tratament, vizitarea obiectivelor natural, cultură).
În strânsă legătură cu importanța economică și socială atribuită turismului în plan regional, național și internațional, menționăm că în tehnica turistică sunt prezente mai multe concepte ale căror semnificații, sunt concordante cu terminologia elaborate de Organizația Mondială a Turismului, care se prezintă astfel:
– potențialul turistic: totalitatea resurselor natural și antropice care, împreună cu infrastructura, constituie oferta turistică a unei destinații, zonă sau țară;
– resursele turistice: totalitatea elementelor materiale și socio-culturale, de ordin natural sau antropic, a celor umane și financiare, existente într-o destinație turistică sau reținute de o firmă, ce pot fi valorificate în scopul desfășurării activității turistice;
– angajamentul turistic: ansamblul bunurilor și serviciilor prestate în timpul deplasării în scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup de persoane, pe baza unui program prestabilit, oferit de o firmă specializată sau sugerată de client;
– atracția turistică: tot ce poate determina ca un turist să viziteze o arie sau zonă (munte, plajă, loc istoric etc.);
– itinerariu turistic: traseul pe care se desfășoară o călătorie, cu indicarea celor mai potrivite localități sau puncte de interes turistic, în relația cu motivația organizării acesteia, perioada și serviciile prestate. Itinerariul îmbracă forma unui program care detaliază, zi cu zi, mijloacele de transport utilizate, localitățile care vor fi vizitate și toate serviciile ce urmează a fi prestate turistului pe parcursul întregii acțiuni turistice;
– circuitul turistic: itinerariul de vizită a mai multor zone, localități, țări, al căror puncte de plecare coincide cu cel de sosire;
– produsul turistic: totalitatea bunurilor și serviciilor oferite turiștilor de către o firmă de profil sau, cu alte cuvinte, tot ceea ce cumpără turiștii: transport, cazare, masă, agreement etc.;
– industria turistică însumează impactul direct al activității vizitatorilor: transport, cazare, mâncare și băutură, recreere, agrement și servicii legate de călătorii;
– economia turistică însumează impactul direct și indirect al activităților vizitatorilor, invesției de capital, exporturi și servicii guvernamentale”.
Așadar, turismul reprezintă o componentă foarte importantă a sectorului serviciilor fiind o ramură cu un potențial imens de dezvoltare. Acesta este constituit în principal din prestarea serviciilor turistice acest lucru oferindu-i o dinamică foarte ridicată, perfectă pentru civilizația din zilele noastre.
Calitatea serviciilor turistice poate fi influențată de un ansamblu complex de factori interni sau externi, direcți sau indirecți al căror efect se poate regăsii în volumul serviciilor oferite și mai apoi în încasările și veniturile provenite din acestea.
Din punct de vedere turistic, țara noastră are un potențial remarcabil beneficiind de un spațiu geografic variat cu peisaje și forme de relief de o valoare incomensurabilă. Pe lângă potențialul oferit de natură, România este brăzdată și de o mulțime de resurse cu valoare istorică și culturală recunoscută.
Prin conținutul său complex, turismul cuprinde în aria sa un potențial uriaș, atât material, cât și uman ce influențează aria economiei și societății, a relațiilor interumane regionale, naționale și internaționale. De aceea, acesta poate constitui o importantă sursă de redresare economică cu ajutorul potențialului turistic exploatat corespunzător și, în același timp, poate ajuta și la creșterea vizibilității pe plan internațional, fapt ce poate duce la crearea unui brand de țară important pe plan global.
Dacă toate acestea ar fi exploatate la adevăratul lor potențial ar reprezenta o oportunitate enormă de salvare economică a țării ajutând la creșterea considerabilă a PIB-ului și ulterior la o dezvoltare pe toate planurile. Prestațiile din turism sunt un cumul de servicii ce acoperă o gamă largă a ramurilor economice. De la domeniul construcțiilor de care este nevoie în crearea de unități de cazare, la alimentația publică necesară satisfacerii nevoilor de hrănire ale turiștilor până la domeniul drumuri civilizate, toate sunt necesare pentru susținerea turismului și toate vor putea prospera tocmai prin dezvoltarea turismului național.
Considerăm că viitorul acestui sector constă în adaptarea agenților de profil la nevoile turiștilor și la standardele din ce în ce mai înalte pe care aceștia le impun. Ei trebuie să înțeleagă că numai uriașul potențial natural și antropic nu este suficient dacă serviciile oferite sunt de calitate scăzută iar prețurile sunt foarte mari.
Un alt element foarte important în cadrul turismului este reprezentat de personalul încadrat în agenții, unități de cazare și de alimentație. Acesta trebuie să își reamintească întotdeauna că scopul său principal este să satisfacă nevoile clienților indiferent de ceilalți factori. Un client nemulțumit va împărtăși experiența neplăcută către cel puțin zece persoane iar acestu lucru ar trebui să îi motiveze pe cei de care poate depinde impresia pe care și-o poate forma un turist.
Sunt numeroase regiuni în lume, unde nivelul de dezvoltare al unei țării ulterior la o dezvoltare pe toate planurile. Prestațiile din turism sunt un cumul de servicii ce acoperă o gamă largă a ramurilor economice. De la domeniul construcțiilor de care este nevoie în crearea de unități de cazare, la alimentația publică necesară satisfacerii nevoilor de hrănire ale turiștilor până la domeniul drumuri civilizate, toate sunt necesare pentru susținerea turismului și toate vor putea prospera tocmai prin dezvoltarea turismului național.
Considerăm că viitorul acestui sector constă în adaptarea agenților de profil la nevoile turiștilor și la standardele din ce în ce mai înalte pe care aceștia le impun. Ei trebuie să înțeleagă că numai uriașul potențial natural și antropic nu este suficient dacă serviciile oferite sunt de calitate scăzută iar prețurile sunt foarte mari.
Un alt element foarte important în cadrul turismului este reprezentat de personalul încadrat în agenții, unități de cazare și de alimentație. Acesta trebuie să își reamintească întotdeauna că scopul său principal este să satisfacă nevoile clienților indiferent de ceilalți factori. Un client nemulțumit va împărtăși experiența neplăcută către cel puțin zece persoane iar acestu lucru ar trebui să îi motiveze pe cei de care poate depinde impresia pe care și-o poate forma un turist.
Sunt numeroase regiuni în lume, unde nivelul de dezvoltare al unei țări este cuantificat în funcție de indicatorul sferei de servicii oferite populației, dintre care o pondere semnificativă o reprezintă ramura turismului, fapt pentru care acesta este considerat ca fiind cea mai mare afacere din lume fiind principala ramură economică ce participă la crearea PIB-ului și cea mai importantă în ceea ce privește crearea locurilor de muncă.
Din punct de vedere social, prin turism, oamenilor le este asigurat accesul la cele mai importante resurse antropice (reprezentate de situri arheologice, monumente, ansambluri și rezervații de arhitectură, monumente și ansambluri memoriale, așezări și vestigii istorice și culturale de mare preț) și naturale (reprezentate de formele de relief, potențialul speologic, ape, floră, faună etc.). Aceste experiențe turistice facilitează schimburile de idei, concepții, gânduri și opinii între indivizi din culture diferite, lucru care duce la formarea intelectuală a acestora și la înțelegerea și conlucrarea lor. Prin turism se poate contribui astfel la dezvoltarea societății prin eliminarea sărăciei, redistribuirea veniturilor și deschiderea la idei și cunoștințe noi ce pot fi acumulate în urma interacțiunii cu alte persoane din culturi și civilizații diferite.
Dacă privim din perspectivă economică, turismul pare a fi un factor al dezvoltării și progresului. Cheltuielile efectuate de turiști prin simpla plată a serviciilor de care dispun în călătoriile lor ori prin bunurile achiziționate complementar, generează venituri importante pentru economiile țărilor receptoare și, astfel, este stimulat domeniul investițiilor accelerând acreșterea și dezvoltarea economică.
De asemenea, din punct de vedere economic, turismul prezintă numeroase avantaje față de alte ramuri economice iar aceste avantaje sunt reprezentate de:
– valoarea adăugată în turism, care este semnificativ mai mare față de alte ramuri iar acest lucru este datorat în principiu faptului că importul materiilor prime este nesemnificativ;
– în turism sunt utilizate materii prime, în general, din țara de origine ce sunt inepuizabile;
– cursul de revenire în turism este foarte avantajos deoarece în acest caz se realizează un export invizibil ce nu mai necesită ambalare, transport, asigurare și taxe vamale deci este scutit de toate cheltuielile ce ar fi rezultat în urma efectuării acestor procese;
– prin activitatea turistică este sprijinită dezvoltarea echilibrată a tuturor zonelor țării, acest lucru fiind posibil prin introducerea unor locații noi în circuitele turistice, locații care,deși au un potențial turistic corespunzător, nu au fost valorificate la adevăratul lor potențial.
1.2 Principalele modalități de promovare a activității turistice
Mixul promoțional este constituit din căile și mijloacele prin care se efectuează informarea clientelei cu privire la produsul turistic. Instrumentele folosite în cadrul mixului promoțional sunt reclama, târgurile și expozițiile, publicitatea gratuită, promovarea vânzărilor,vânzarea personală și relațiile publice.
Reclama reprezintă unul din cele mai importante instrumente utilizate reușind să fie transmis unei clientele foarte largi de la mii la milioane de persoane. Mesajele transmise prin cadrul reclamelor reușesc, pe lângă o informare corespunzătoare, și să îi incite și să le stârnească dorința de a achiziționa produsele oferite.
Publicitatea gratuită poate fi considerată o reclamă liberă. În cadrul acesteia sunt incluse reportajele, interviurile, mesele rotunde sau invitații prin care este transmis un mesaj pozitiv cu privire la produsul turistic.
Promovarea vânzărilor desemnează activitățile de promovare impersonal nefiind incluse reclamă sau publicitatea gratuită. În cadrul ei sunt incluse o serie de procedee pentru a stimulate achiziționarea produsului turistic de către clienți și eficientizarea prestatorlior de servicii.
Vânzarea personală deține un loc foarte important în mixul de promovare întrucât consumatorii simt nevoia unei consultanțe din partea persoanelor din domeniu. Sarcina agenților de vânzări este aceea de a oferii toate informațiile necesare clienților, de a-i îndruma în luarea unei decizii și mai ales de a stimula în achiziționarea produselor turistice.
Relațiile publice vizează crearea unei stări de încredere reciprocă între firmă, personalul acesteia, colaboratorii săi, pe de o parte și între firmă, clienți, liderii de opinie și jurnaliști pe de altă parte.
Târgurile și expozițiile reprezintă o uriașă șansă de promovare a firmei și ofertei acesteia. Punctul forte al acestor târguri și expoziții este constituit de multitudinea de persoane ce au ca interes comun un singur lucru: achiziționarea produsului turistic perfect pentru ele.
Activitățile de promovare desfășurate în domeniul turistic necesită investigații considerabile datorită întinderii mari din punct de vedere geografic dar și datorită concurenței ridicate și caracterului intangibil al produsului turistic.
Datorită caracterului intangibil, importanța strategiilor promoționale aplicate crește deoarece este necesară asocierea cu elementele tangibile ale ofertei pentru a convinge și stimula vânzarea pachetelor turistice.
Pentru stimularea vânzării este necesară informarea cât mai amănunțită a clienților și încercarea de a crea o imagine care să poată contribui la luarea deciziei de cumpărare. Din acest motiv, agenții de turism preocupați de informarea celor interesați cu privire la structura și conținutul serviciilor componente ale produselor turistice, dar și de cultivarea unei imagini cât mai convingătoare cu privire la destinație, încearcă să asigure o informație cât mai complexă potențialilor clienți în funcție de segmental de piață cărora se adresează.
Pe de altă parte, este foarte important ca imaginea creată de agenții de turism să nu difere de realitate. Este destul de des folosită tehnica de creare a unei imagini supradimensionate asupra peisajelor și condițiilor ce vor urma a fi oferite în cadrul sejurului turistic. Acest lucru se realizează prin imagini ideale dar și ireale asupra destinației, cu accentuarea și exagerarea anumitor servicii și prin prezentarea numai a laturilor plăcute ale ofertei. Această tehnică este însă foarte riscantă deoarece în urma aplicării ei este foarte probabil ca turiștii care au fost atrași în această „capcană” să își formeze o părere proastă despre agenție și prin urmare să renunțe pe viitor la serviciile acesteia dar și să creeze agenției o imagine negativă în rândul cunoscuților lor.
Obiectivele politicii de promovare în turism diferă în funcție de stadiul în care se află consumatorii vizați, urmărindu-se aducerea acestora în cele din urmă la stadiul în care sunt dispuși să achiziționeze produsul turistic. Până la acest stadiu, se trece însă prin mai multe etape:
a) stadiul cognitiv reprezintă stadiul în care scopul principal este atragerea consumatorilor în cadrul agenției pentru a-i putea fi adusă în atenție oferta de care aceasta dispune;
b) în stadiul afectiv, obiectivul promovării turistice poate fi definit în procente și termeni statistici, existând mijloace de măsurare a opțiunilor bazate pe sentimente, atitudini și preferințe.
c) stadiul comportamental este ultimul stadiu în care se dorește a fi aduși consumatorii. În acest stadiu, scopul este acela de a crește vânzările și de a aduce clienții în situația achiziționării produselor turistice. Obiectivele în acest moment sunt formulate astfel: ocuparea până în luna aprilie a 65% din locurile disponibile pentru sezonul estival.
Obiectivul promovării îl poate constitui un anumit produs (circuit, sejur sau croazieră), o firmă de turism (agenție de voiaj, unitate de cazare), o stațiune (balneară, pentru practicarea sporturilor de iarnă, pentru efectuarea cumpărăturilor), o zonă geografică (Litoralul Mării Negre, Litoralul grecesc) sau de o destinație de vacanță. De obicei, pentru campanile publicitare ale unor firme de talie națională sau internațională, pentru o anumită destinație, sunt aleși promoteri din filiale locale care cunosc și stăpânesc mai bine preferințele consumatorilor și sunt capabili să adapteze campania în funcție de cultura și preferințele pieței locale.
În dorința de a capta atenția cât mai multor consumatori și a-i convinge că produsele turistice le sunt potrivite au fost create mai multe strategii de promovare turistică:
strategia informativă și de comunicare de tip documentar este cea mai folosită practică în promovare și se manifestă prin conceperea materialelor publicitare turistice precum pliante, broșuri, ghiduri, cataloage și afișe. Marele avantaj al adoptării acestei strategii este constituit de abundența de informații exacte ce răspund majorității curiozităților turiștilor;
strategia seductivă urmărește să anticipeze gândurile și dorințele turiștilor, astfel aceștia vor avea o satisfacție incredibilă când vor observa că agentul de turism îi înțelege și le cunoaște deja dorințele și îi tratează că pe niște persoane apropiate;
strategia estetică se manifestă prin utilizarea unor idei originale cu privire la folosirea unui număr relativ mic de fotografii de bună calitate ce sunt puse în relief prin simplitatea spațiului în sine, ele fiind practice principalul punct de atracție al încăperii;
strategia pedagogică poate fi considerată o combinație între cele trei strategii anterioare. Aceasta se bazează pe instruirea turiștilor oferindu-le documente turistice ce se axează asupra curiozităților, locurilor și mai puțin asupra beneficiarilor.
Pentru a realiza în condiții bune publicitatea turistică și pentru a putea atinge obiectivele propuse, de la început trebuie luate șase decizii: ce anunțăm? (tema), cui? (ținta publicității), unde? (suportul), când? (campania publicitară), cum? (anunțul), și cu ce efort? (bugetul), ultima decizie condiționându-le pe celelalte.
După luarea fiecărei decizii și aplicarea planului de promovare este foarte important controlul ulterior al acesteia. În urma acestuia, poate fi măsurată eficacitatea campaniei asupra publicului, asupra creșterii volumului activității exprimat în număr de turiști sau încasări. Eficacitatea unei campanii poate fi măsurată chiar și înaintea aplicării ei prin sondaje sau testarea mai multor variante în cadrul unui grup.
Cele mai importante trăsături ale promovării turistice sunt constituite de:
– caracterul permanent al activității, intensitatea acesteia fiind oscilantă în funcție de perioada, etapa ciclului de viață în care se află produsul turistic, bugetul alocat promovării acestuia și obiectivele urmărite prin campanie;
– potențiali clienți reprezentați de consumatorii direcți, distribuitori sau prescriptori, cărora li se adresează;
– faptul că implică mesaje emise și transmise, pe diverse căi, agenților de piață vizați;
– faptul că are în componență câteva obiective globale cum ar fi informarea și atragerea unui public-țintă stabilit înaintea începerii și creări campaniei, îmbunătățirea imaginii firmei și sprijinirea distribuitorilor și a personalului vânzător care astfel are suficiente informații cu privire la produsul turistic astfel rămânându-le sarcină de a evidenția punctele forte ale acestuia și crearea unei stări de confort potențialilor clienți.
În concluzie „diferitele eforturi de promovare ale unei firme turistice trebuie să combine instrumentele promovării și purtătorii de informații într-un mix promoțional adevcat scopurilor vizate și bugetului promoțional posibil de alocat. Inițiatorul unei campanii promoționale nu va apela la toate instrumentele de promovare sau la toți purtătorii de informații, ci va combina diferite eforturi de promovare și va căuta să le integreze în mod optim, în strategia și tactica promoțională a firmei”.
CAPITOLUL II
DESCRIEREA OFERTEI ȘI ANALIZA CERERII TURISTICE
DIN REGIUNEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI
Regiunea acoperă partea de Nord-Est a țării și, conform tradiției, este o parte din vechea regiune istorică a Moldovei. Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu județele Galați și Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) și județele Mureș, Harghita și Covasna (Regiunea Centru). Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.
2.1 Prezentarea ofertei turistice din regiunea de Nord-Est a României
Ca tipuri de turism practicat, domină cel cultural (la Iași, Suceava, Gura Humorului, Târgu Neamț), apoi turismul balneo-climateric (Slănic Moldova și Vatra Dornei), turismul itinerant montan cu baza în orașe (Bicaz și Câmpulung Moldovenesc) și mai puțin turismul pentru sporturi de iarnă. Principalele atracțiii turistice sunt prezentate în Anexa nr. 1.
Din punct de vedere administrativ, regiunea Nord-Est este alcătuită din șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui ce fac parte din provincia istorică Moldova și este întinsă pe o suprafață de 36.850 km2 care reprezintă 15,46% din suprafața totală a țării.
Județul Bacău are o suprafață de 6.621 km2, fiind al doilea ca întindere și ca populație între județele regiunii. Resursele naturale de sare de la Târgu Ocna și Moinești conferă un important potențial turistic județului, iar orașul reședință de județ, Bacău, este un important centru industrial și cultural.
Județul Botoșani, aflat la granița cu Ucraina în nord și la granița cu Republica Moldova în est, are o suprafață de de 4.986 km2, fiind pe ultimul loc ca întindere și populație în regiune. Județul este zona de origine pentru mai multe personalități ale culturii românești printre care: Mihai Eminescu, George Enescu și Nicolae Iorga.
Iași este județul cu cea mai mare densitate a populației din regiune, având o suprafață de 5.476 km2 (al patrulea în regiune ca întindere) și o populație de aproximativ 0,8 milioane locuitori (primul în regiune). Orașul Iași este un important centru universitar, cultural și industrial al României. Totodată, orașul găzduiește una dintre cele mai importante lăcașe de cult ortodox din țară: Catedrala Mitropolitană din Iași.
Județul Neamț are o suprafață de 5.896 km2 (al treilea în regiune), majoritatea fiind ocupată de munți. Masivul Ceahlău, în principal, a dus la dezvoltarea turismului montan în județ, iar municipiul de reședință de județ, Piatra Neamț, reprezintă un important obiectiv turistic, având monumente istorice și culturale de interes.
Suceava este cel mai mare județ din regiune, cu o întindere de 8.554 km2, predominând relieful muntos. Județul face parte din regiunea istorică Bucovina, cunoscută la nivel internațional pentru bisericile incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (în localitățile Arbore, Humor, Vatra Moldoviței, Pătrăuți, Probota, Suceava, Voroneț și Sucevița). Județul se bucură de o multitudine de obiective turistice și de un mediu multicultural bogat din punct de vedere etnografic, ceea ce conferă zonei o atractivitate ridicată în rândul turiștilor străini.
Județul Vaslui are o suprafață de 5.318 km2, fiind al cincilea ca întindere în regiune. Județul are o agricultură dezvoltată, domeniul agro-industrial fiind cunoscut inclusiv pentru producția de vin.
Turismul are un potențial ridicat în pofida statisticilor care arată un aport neîncurajator la dezvoltarea economică a regiunii. În special județele Neamț și Suceava sunt văzute ca atracții turistice, Neamț prin prisma turismului montan în Masivul Ceahlău, iar Suceava prin regiunea istorică Bucovina (și ea cu zone montane) cu monumentele sale din patrimoniul UNESCO ce au renume pe plan intrenațional. Acestea sunt prezentate în Anexa nr. 2.
2.1.1 Potențialul turistic al regiunii de Nord Est a României
Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonelor montane din județele Bacău, Neamț si Suceava, precum și a inestimabilului patrimoniu cultural și religios existent, Regiunea Nord-Est deține un potențial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din țară și din străinătate. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradițiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenești, tradiționalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari si Huși dau culoare locală pentru atragerea turiștilor.
Principalele atracții turistice în regiunea Nord-Est sunt:
Zonele montane. Lanțul Munților Carpați, aflat la granița de vest a regiunii, este acoperit de pășuni alpine și păduri bogate în floră și faună. O întreagă gamă de sporturi montane pot fi practicate în această regiune: rafting, alpinism, schi, ciclism montan, călărie. Mânăstirile cu fresce exterioare – în secolul al XV-lea și al XVI-lea au fost criticate o serie de mânăstiri unice, aflate astăzi în patrimoniul internațional al UNESCO. Elementul specific al acestora îl constituie frescele exterioare, pictate în stil bizantin. Multe dintre aceste mânăstiri sunt localizate în istoricul ținut al Bucovinei (județul Suceava). Patrimoniul turistic antropic este prezentat în Anexa nr. 3.1.
Saline. Salinele de la Târgu Ocna (Bacău) și Cacica (Suceava) sunt adevărate muzee subterane și stațiuni de tratament. Vizitatorii care se plimbă prin tunelurile și capelele din adâncuri sunt încântați de ceea ce văd. Ei pot practica aici o serie de sporturi sau se pot recrea în clinicile special amenajate în mine și recomandate în special pentru tratarea afecțiunilor respiratorii.
Stațiunile balneare. În lanțul carpatic se află numeroase stațiuni balneare, renumite pentru izvoarele cu apă termală și minerală. Ele reprezintă cea mai importantă sursă de ape minerale din sud-estul Europei. Pacienți din întreaga Europa vin aici pentru tratarea diferitelor afecțiuni. Cele mai populare stațiuni de acest gen sunt cele din Slănic Moldova (Bacău), Vatra Dornei (Suceava) și Balțătești (Neamț).
Parcuri și rezervații naturale. Județul Bacău are rezervații forestiere naturale la Runca-Racova și Pârâul Alb. În Botoșani există o rezervație naturală forestieră, Tudora, și una geologică Stanca Costești. În județul Neamț există un Parc Național, Bicaz/Ceahlău și o rezervație de zimbri. Rezervația geologică de la Dealul Repedea și cea botanică din Valea Lungă se găsesc în județul Iași. Județul Suceava este cel mai bogat în rezervații, printre acestea figurând: Rarău, Giumalău, Lunca Zamoștea, Slătioara, Pojorâta și Zugreni. În județul Vaslui există rezervații forestiere la Bălteni, Bădeana, Seaca Movileni și Harboanca-Brahașoaia, rezervații paleontologice la Mânzați și geologice la Nutasca-Rusen.
Lacuri. Una dintre cele mai puțin cunoscute caracteristici ale acestei regiuni este marele număr de lacuri și iazuri. Multe dintre acestea sunt situate în județele din estul regiunii – Botoșani, Iași, Vaslui și sunt adeseori înconjurate de păduri. Abundența piscicolă face din pescuit principala atracție, însă această activitate se poate desfășura doar pe cont propriu, neexistând deocamdată oferte de excursii special organizate pentru pescuit. Patrimoniul turistic natural este prezentat în Anexa nr. 3.2.
Principalele tipuri de turism care pot fi practicate sunt:
– turismul cultural (muzeistic, etnografic, artistic), religios, de agrement, de tranzit. Zona muntoasă și deluroasă din vestul regiunii (județele Suceava, Neamț, Bacău) dețin un potențial turistic valoros, în mare parte (exceptând Bucovina) insuficient dezvoltat, dar care, cu măsuri adecvate poate intra cu ușurință în circuitul turistic european, cu specializarea „turism religios” (Putna, Neamț, Sucevița, Moldovița, Voroneț), Humor, Arbore, Agapia, Văratec, Dragomirna, Bistrița, Zamca, Secu, Sihăstria, Cașin);
– turism științific prin participări la sesiuni de comunicări științifice, cursuri internaționale, colocvii (Bacău, Iași, Suceava).
– turism balneo-terapeutic (Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Bălțătești, Oglinzi, Slănic Moldova, Târgu Ocna);
– turism etnografic, agroturism, turism rural, turism sportiv (alpinism, vânătoare, pescuit, sporturi extreme – zborul cu parapanta, rafting, orientare turistică, mountainbike, schi).
2.1.2 Echipamentele turistice ale regiunii de Nord Est a României
Deși modernizarea capacităților de cazare, trecute în proprietate privată s-a realizat într-un procent mai mare de 90%, punerea în valoare a zonelor cu potențial turistic și a bazelor de tratament printr-o activitate promoțională adecvată cât și serviciile oferite turiștilor au fost la un nivel scăzut, fapt ce a determinat existența atât a unei durate medii de ședere inferioară celorlalte regiuni, cât și a unui indice de utilizare a capacității de cazare foarte redus.
În ceea ce privește starea structurilor turistice s-au făcut mari progrese prin construirea de hoteluri moderne la Suceava, Piatra Neamț, Bacău, Târgu Neamț, Botoșani, Iași etc., complexe sanatoriale la Slănic Moldova și Vatra Dornei, cabane (la Bicaz), moteluri (la Iași, Bicaz etc.) campinguri la Iași, Bacău, Slănic-Moldova, Vatra Dornei etc. Numărul de locuri turistice raportat la populație indică dotarea superioară a centrelor montane ca Bicazul, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei sau Slănic Moldova. De o dotare turistică la nivel relativ înalt beneficiază și Suceava, orașul Gheorghe Gheorghiu Dej etc.
Figura nr. 1 – Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în regiunea de Nord-Est 2012
Structurile de primire turistică, cu funcțiuni de cazare, reprezintă componenta principală a bazei tehnico-materiale a turismului, cazarea turistică făcând parte din serviciile turistice de bază.
Unitățile de cazare turistică sunt acele construcții special amenajate și dotate, clasificate după gradul de confort oferit și după funcțiunile pe care le îndeplinesc, a căror principal scop este de găzduire a turiștilor și de prestarea unui set de servicii pe toată perioada șederii turiștilor în respectivele unități.
Baza materială pentru alimentație publică cuprinde totalitatea localurilor în care au loc o serie de activități complexe, de la preparare a mâncărurilor, a produselor de cofetărie și patiserie, până la servirea acestora, împreună cu alte produse, gen băuturi alcoolice și nealcoolice, clienților/ turiștilor, într-un mediu relaxant, plăcut, astfel încât să fie satisfăcute cerințele acestora.
În regiunea de Nord-Est unitățile de alimentație publică sunt întâlnite în special în cadrul complexurilor hoteliere, care oferă astfel funcțiuni multiple turiștilor. O altă categorie de unități de alimentație publică, dezvoltată în special în ultimii ani o reprezintă, restaurantele cu specific românesc, unde întâlnim produse tradiționale ale zonei, foarte atractive pentru turiști.
Acestea apar fie în cadrul pensiunilor agroturistice, deci în zona turismului rural, fie în zona traficului turistic cel mai ridicat, respectiv a stațiunilor turistice, a orașelor sau în zona mănăstirilor – cea mai cunoscută și mai apreciată.
Figura nr. 2 – Evoluția capacității de cazare în județele din regiunea de Nord-Est
Sursa: insse.ro
Din graficul de mai sus se poate observa că județul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, situație normală dacă avem în vedere condițiile geografice existente, deosebit de favorabile pentru turism, precum și spiritul antreprenorial bine dezvoltat al locuitorilor din acest județ, iar la polul opus situându-se județele Botoșani și Vaslui.
În urma unei analize SWOT a Regiunii de Nord-Est se pot stabili următoarele elemente specifice:
a) Puncte tari:
• drumul european E85 (străbate regiunea pe direcția Nord-Sud), coridorul pan-european IX; trei aeroporturi internaționale Iași, Suceava și Bacău;
• centre culturale (Iași, Suceava), mănăstiri (Agapia, Văratec, Voroneț, Iași, Moldovița, Sucevița etc), monumente istorice (Cetatea Neamțului, Cetatea de Scaun a Sucevei, Hanul Domnesc din Suceava, Biblioteca Centrală Universitară din Iași, Biserica Trei Ierarhi –Iași etc.), de importanță națională și internațională (patrimoniul UNESCO);
• Bucovina: zonă tradițional mai dezvoltată (sectorul serviciilor) cu influență asupra arealelor limitrofe;
• ofertă turistică diversificată, cu specific în eco și agroturism;
• specific meșteșugăresc (lemn, olărit, textile) și culinar bine conturate.
b) Puncte slabe:
• nivel scăzut al infrastructurii rutiere modernizate, precum și legături aeriane deficitare;
• grad scăzut de ocupare turistică în raport cu potențialul turistic existent;
• grad scăzut de atractivitate a majorității orașelor mici și mijlocii neavând un profil economic bine conturat (cel mai redus procent de ISD, grad scăzut de ocupare turistică);
• relații de transport dificile spre Vestul Europei, în special în perioada de iarnă (trecători carpatice des blocate:Tihuța și Cheile Bicazului).
c) Oportunități:
• încurajarea practicării unor noi forme de turism și valorificarea moștenirii istorice, culturale spiritual și de tradiție;
• modernizarea aeroporturilor din regiune pot susține mediul de afaceri regional și pot deveni puncte de plecare pentru itinerariile turistice regionale.
d) Riscuri:
• mărirea discrepanței între zona Bucovinei, mai dezvoltată și restul regiunii.
Prezentarea principalilor indicatori turistici pentru regiunea de Nord-Est a României
Turismul este analizat și urmărit în evoluție printr-un sistem de indicatori bazați pe o metodologie de calcul statistic uniformizată pe plan mondial. Printre aceștia se numără: dimensiunea ofertei de cazare turistică exprimată în număr de structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică, locuri existente de cazare turistică, capacități de cazare turistică în funcțiune etc., pe baza acestora se pot stabili indicatori de dinamică a căror evoluție trebuie urmărită pentru a stabili unde trebuie aduse îmbunătățiri pentru dezvoltarea turismului în regiunea de Nord-Est.
Tabel nr. 1: Număr de unități
Sursa: Baza de date TEMPO-online a INS
Figura nr. 3 – Evoluția numărului hotelurilor și a totalului unităților de cazare
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din tabelul nr. 1
Se poate observa o creștere în timp în valoare absolută a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică din anul 2010 până în anul 2012, cât și a numărului de hoteluri. Totuși, ponderea unităților de cazare tip „hotel” a scăzut în totalul structurilor de primire turistică datorită axării în zonă pe „micul turism” dezvoltat de proprietarii particulari de locații cu capacitate redusă de cazare.
Tabel nr. 2: Locuri existente în regiunea de Nord-Est a României
Sursa: Baza de date TEMPO-online a INS
Figura nr. 4 – Evoluția numărului locurilor de cazare existente în total și în hoteluri
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din tabelul nr. 2
Evident, odată cu creșterea numărului de spații de cazare a crescut și numărul de locuri destinate serviciilor turistice. Astfel, din anul 2008 până în anul 2012 se observă o creștere continuă a locurilor existente totale.
Tabel nr. 3: Capacitatea de cazare turistică în funcțiune
Sursa: Baza de date TEMPO-online a INS
Figura nr.5 – Evoluția capacității de cazare în funcțiune în total și în hoteluri
Sursa: Prelucrare pe baza datelor din tabelul nr. 3
Conform graficului de mai sus se poate observa că, de la an la an, a avut loc o creștere constantă a capacității de cazare turistică în funcțiune, pe când cel al hotelurilor a avut o creștere mai lentă.
Analiza indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a ofertei de cazare turistică în regiunea de Nord-Est a României
Tabel nr. 4: Analiza indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a numărului de hoteluri
În urma analizei realizate pentru 5 ani de activitate turistică în regiunea de Nord-Est a României se constată următoarele modificări de dinamică și anume:
valoarea medie a numărului de hoteluri a fost de 92 hoteluri;
spor mediu pozitiv de 6,75, însemnând că numărul hotelurilor a crescut în medie pe an cu 6,75;
indicele mediu supraunitar de 1,07, înseamnând că numărul locurilor hotelurilor s-a modificat 1,07 ori pe an;
ritm de evoluție de 7%, însemnând că numărul hotelurilor a crescut în medie cu 7 procente.
Tabel nr. 5: Analiza indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a locurilor existente în hoteluri
Având în vedere analiza realizată pentru 5 ani de activitate turistică în regiunea de Nord-Est a României se constată următoarele modificări de dinamică și anume:
valoarea medie a locurilor de cazare existente în hoteluri de 9845;
sporul mediu pozitiv de 417,75, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri a crescut în medie pe an cu 417,75;
indicele mediu supraunitar 1,04, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri s-a modificat de 1,04 ori pe an;
ritmul de evoluție de 4%, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri a crescut în medie cu 4 procente.
Tabel nr. 6: Analiza indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a capacității de cazare în funcțiune din hoteluri
Analizând situația dată, realizată pentru 5 ani de activitate turistică în regiunea de Nord-Est a României se constată următoarele modificări de dinamică și anume:
valoarea medie a locurilor de cazare existente în hoteluri de 3325679;
sporul mediu pozitiv de 105828,75, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri a crescut în medie pe an cu 105828,75;
indicele mediu supraunitar de 1,03, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri s-a modificat de 1,03 ori pe an;
ritmul de evoluție de 3% însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri a crescut în medie cu 3 procente.
Determinarea coeficientului de utilizare a capacității de cazare în
regiunea de Nord-Est a României
Coeficientul de utilizare a capacității este un indicator al ofertei de cazare turistic. Determinarea acestuia se face după formula:
CUC= x 100
– capacitatea efectiv utilizată este exprimată de numărul înnoptărilor sau indicatorul “zile-turist”;
– capacitatea maxim posibilă se mai numește și capacitatea turistică în funcțiune, este exprimată în locuri-zile se și calculează sub forma relației număr de locuri x număr de zile de funcționare;
CUC2008= x 100 = 29,32%
CUC2009= x 100 = 24,48%
CUC2010 = x 100 = 21,58%
CUC2011= x 100 = 24,22%
CUC2012= x100 = 22,95%
Figura nr.8 – Evoluția coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare în regiunea de Nord-Est a României în perioada 2008-2012
Sursa: Prelucrare pe baza calculării coeficientului de utilizare a capacității de cazare
Analizând coeficientul de utilizare a capacității de cazare în regiunea de Nord-Est a României, se observă o evoluție oscilantă în perioada 2008-2012. Astfel, se înregistrează o scădere a coeficientului de utilizare a capacității în anii 2009 și 2010, ani de criză economică și o îmbunătățire a situației gradului de ocupare pentru anul 2011. Din păcate anul 2012 aduce o diminuare a gradului de ocupare și ajunge la valoarea de 22,95%.
2.2 Analiza principalilor indicatori turistici ai cererii turistice din
regiunea de Nord-Est a României
2.2.1 Sosirile turistice în regiunea de Nord-Est a României
Tabel nr. 7: Sosiri turiști
Sursa: Baza de date TEMPO-online a INS
Figura nr.6 – Evoluția turiștilor sosiți în zona de Nord-Est a României
Sursa: Prelucrat pe baza datelor din tabelul nr. 7
După cum se observă din graficul trasat pe baza datelor culese, la toți indicatorii urmăriți s-a înregistrat o scădere progresivă în perioada 2008-2010, după care fluctuația turistică în zonă s-a încadrat pe o curbă pozitivă pentru perioada 2010-2012. Cea mai slabă fluctuație, s-a înregistrat la indicatorul ”turiști străini” care a menținut o valoare relativ constantă. Se demonstrează că prețurile românești pe piața de turism internațională au rămas competitive. Pe de altă parte, această constanță demonstrează că turiștii străini deși au fost afectați în același mod ca cei români de către criza economică, datorită veniturilor lunare mult mai generoase, străinii nu au trebuit să renunțe la destinațiile de vacanță ieftine și ofertante precum cele din România, ci dimpotrivă. Pe plan intern, veniturile populației s-au restrîns încă din 2009 și continuând în 2010, trecând dincolo de confort fenomen ce s-a resimțit în numărul de turiști români care au ales ca destinație de vacanță Nord-Estul României.
Tabel nr. 8: Număr înnoptări ale turiștilor în regiunea de Nord-Est a României
Sursa: Baza de date TEMPO-online a INS
Figura nr.7 – Evoluția turiștilor înnoptați în zona de Nord-Est
Sursa: Prelucrat pe baza datelor din tabelul nr. 8
Numărul înnoptărilor turiștilor a înregistrat același tip de fluctuație ca și cel a numărului de turiști înregistrați ca parcurgând regiunea de Nord-Est a Moldovei. Acest element denotă faptul că majoritatea turiștilor nu erau din zona cu locuințe la distanțe care să le permită efectuarea de excursii de o zi care să nu necesite înnoptări în facilitățile obiectivelor turistice vizitate.
Totuși, din totalul turiștilor străini, de exemplu, care au vizitat regiunea în proporție aproape constantă de 11-12% din totalul turiștilor înregistrați, cam 0,5% au venit probabil în vizite la rude sau prieteni, ceilalți apelând la serviciile facilităților de cazare existente în regiune, de obicei, hoteluri care oferă cele mai calitative și complete servicii în zonă.
2.2.2 Înnoptările turistice în regiunea de Nord-Est a României
Tabel nr. 9: Analiza indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a numărului de înnoptări ale turiștilor
În concluzie pe perioada 2008-2012 s-au înregistrat:
valoarea medie a locurilor de cazare existente în hoteluri de 1549809;
sporul mediu negativ de – 10753, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri a scăzut în medie pe an cu 10753;
indicele mediu supraunitar de 0,99, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri s-a modificat de 0,99 ori pe an;
ritmul de evoluție de -1%, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în hoteluri a scăzut în medie cu 1 procent.
2.2.3 Durata medie a sejurului în regiunea de Nord-Est a României
Durata medie a sejurului reprezintă „numărul mediu de zile de ședere a turiștilor într-o anumită zonă el; este rezultatul raportului între numărul înnoptărilor și cel al turiștilor”. Se determină împărțind numărul de zile turist la numărul de turiști cazați în structurile de primire turistică.
Sj.2008 = = 2,31 nopți/turist
Sj.2009 = = 2,29 nopți/turist
Sj.2010 = = 2,21 nopți/turist
Sj.2011 = = 2,23 nopți/turist
Sj.2012 = = 2,20 nopți/turist
Figura nr.9 – Evoluția duratei medii a sejurului în hoteluri
Sursa: Prelucrat pe baza calculării duratei medii a sejurului
Vizualizând graficul de mai sus, constatăm tendința descrescătoare a numărului de zile alocate deplasărilor în scop turistic, de odihnă sau divertisment. Tendința comparativă între anii 2008 și 2012 este evident în detrimentul turismului în regiunea de Nord-Est a României. Dacă în anul 2008, durata medie a vizitelor era de 2,31 zile, în anul 2009 ajunsese la 2,29, iar în 2010, la cea mai scăzută valoare a perioadei de până atunci – 2,21 zile, o scădere bruscă, foarte importantă pentru turismul zonei. În 2011, s-a înregistrat o schimbare lentă a situației, turiștii petrecând 2,23 zile dar în 2012, situația s-a înrăutățit din nou ajungând la un minim istoric al perioadei de 2,2 zile. Așadar, tendința de evoluție pare a înregistra o curbă negativă deși procesul de redresare economică a început timid să își facă apariția în 2012.
CAPITOLUL III
PROPUNERI DE DIVERSIFICARE ȘI PROMOVARE A TURISMULUI
ÎN ZONA DE NORD-EST A ROMÂNIEI PE BAZA PREVIZIUNII CIRCULAȚIEI TURISTICE DIN REGIUNE
În ultimii ani, marketingul turistic a cunoscut o creștere puternică, ceea ce a făcut posibilă o puternică segmentare a piețelor turistice și recunoașterea că majoritatea lor sunt formate din subgrupuri cu aceleași caracteristici. Segmentarea își propune chiar crearea unor strategii care să facă posibilă satisfacerea dorințelor individuale ale consumatorilor, respectiv să ajungă la segmente de piață cu un singur consumator.
În viitor, acțiunile esențiale în marketingul industriei turistice vor consta în identificarea acestor segmente de piață pentru care trebuie dezvoltate produse turistice, proiectate și realizate anume pentru ele și pentru care se vor utiliza mijloace promoționale corespunzătoare.
3.1 Previziunea circulației turistice din zona de Nord-Est a României
Previziunea piețelor turistice viitoare utilizează numeroase metode grupate în previziuni exploratorii, speculative, normative și integrative.
Previzionarea sosirilor și înnoptărilor în regiunea de Nord-Est a României
Există mai multe metode prin care se poate aprecia calitatea ajustării pentru alegerea celei mai bune metode.
Metoda sporului mediu folosește pentru ajustare un model dinamic de calcul ce include indicatorul modificării medii absolute. Formula utilizată este:
ȳ = yᵢ+̅∆, unde yᵢ = primul termen al seriei; ȳ = valoarea ajustată la un moment dat.
ȳ =, unde n = numărul de ani pentru care se face previziunea.
Sosiri în regiunea de Nord-Est a României
∆ = 3732,75
ȳ 2013 = 740577 + 3732,75 = 744309,75
ȳ 2014 = 744309,75 + 3732,75 = 748042,5
ȳ 2015 = 748042,5 + 3732,75 = 751775,25
Figura nr.10 – Previziunea sosirilor de turiști în zona de Nord-Est în perioada 2013-2015
Analizând calculele efectuate, privind previziunile sosirilor de turiști în perioada 2013-2015, în zona de Nord-Est a României, se poate observa faptul că valorile privind sosirile de turiști români cât și străini au un trend ascendent.Prin urmare, analizând situația în ansamblu, putem spune că numărul total al turiștilor o să înregistreze o creștere, fapt ce este confirmat și de figura de mai sus.
Înnoptări în zona de Nord-Est a României
∆ = –10753
ȳ 2013 = 1633749 + (–10753) = 1622996
ȳ 2014 = 1622996 + (–10753) = 1612243
ȳ 2015 = 1612243 + (–10753) = 1601490
Figura nr.11 – Previziunea înnoptărilor de turiști în zona de Nord-Est în perioada 2013-2015
În cazul de față, previzionarea pe perioada 2013-2015 a numărului de înnoptări de turiști prezintă un trend descrescător atât pentru numărul total de înnoptări ce vor fi înregistrate în zona Nord-Est, cât și pentru numărul de înnoptări al turiștilor români și străini.
Figura de mai sus confirmă datele exprimate din calcule, reprezentând grafic scăderea numărului de înnoptări de turiști români și străini dar și privind totalul numărului de turiști.
Privind datele înregistrate în anii 2008-2012 putem observa că trendul descrescător a fost prezent și în anii anteriori iar previziunile nu fac notă discordantă, continuând cu o scădere a numărului înnoptărilor în zona Nord-Est ca număr total de turiști.
3.2 Căi de diversificare a ofertei turistice din regiunea de Nord-Est a României
Gradul de dotare a localităților și originalitatea peisajului bucovinean cât și specificul deosebit al satelor, cu un grad înalt de civilizație a populației, pot juca un rol în turismul de lungă durată, cu activități sportive, agrement și pentru îmbunătățirea sănătății (Vatra Dornei, Solca, Cacica și pe Valea Bistriței și Moldovei).
Potențial de dezvoltare a turismului rural
Putem afirma că la ora actuală acest gen de turism se găsește încă într-o fază incipientă, de consituire a sa. Zonele deluroase și montane ale regiunii sunt zonele care prezintă potențialul cel mai ridicat pentru practicarea turismului rural, datorită calității aerului și apei și a peisajelor de o frumusețe rară. Ținând cont de faptul că datorită condițiilor climatice și prin natura factorilor de relief zonele deluroase și montane se confruntă deseori cu probleme în exploatarea agricolă vegetală, iar dezvoltarea turismului rural în aceste zone ar reprezenta alături de zootehnie un pas important pe calea dezvoltării economice a acestora. Problema majoră cu care se confruntă acest sector de activitate nu o reprezintă facilitățile pentru investitori, ci stadiul precar al infrastructurii fizice fără de care potențialul acestor zone nu poate fi valorificat. Astfel multe localități din zonele deluroase și montane nu se confruntă doar cu probleme de infrastructură mare (accesul dificil în unele zone, drumuri greu practicabile), ci și cu probleme ale infrastructurii de utilități cum ar fi: lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizării etc.
Există totuși și o serie de factori avantajoși care dau o undă de optimism în dezvoltarea acestui sector de activitate, cum ar fi:
densitatea sporită a populației și a numărului de case față de alte zone deluroase si montane;
frumusețea zonelor deluroase și montane, și calitatea aerului deosebit de curat;
existența unei faune și flore bogate, cu multe specii pe cale de dispariție;
existența celor două parcuri naturale;
monumentele istorice cu valoare națională și internațională;
calitatea deosebită a produselor ecologice obținute în aceste zone.
Potențial pentru dezvoltarea turismului de agrement
Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului în regiunea Nord-Est căci de calitatea acesteia depinde durata de ședere a turiștilor. În acest context, se remarcă eforturile autorităților locale din regiunea Nord-Est de a iniția și dezvolta proiecte dedicate acestui scop:
dezvoltarea și modernizarea bazei de agrement din Piatra Neamț;
pârtia de schi și telegondola din Piatra-Neamț;
dezvoltarea și modernizarea zonei de agrement Parc Măgura – Târgu Ocna;
pârtia de schi Gura Humorului;
– restaurarea și dezvoltarea infrastructurii pentru turism în parcul balnear Vatra Dornei. În județul Bacău se remarcă Lacurile Bacău I și II, Gârleni, Racova, care sunt amenajate pentru pescuit și agrement, constituind un important punct de interes turistic.
În județul Neamț se remarcă Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut și sub numele de "lacul Bicaz", care este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Situat pe cursul superior al râului Bistrița, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu același nume.
În anul 1993, celebrul J.Y. Cousteau, însoțit de o parte din echipa sa, s-a aflat pentru câteva zile la Stațiunea de Cercetări Biologice Potoci – Bicaz a Universității "Al. I. Cuza", unde a efectuat câteva scufundări în lacul Bicaz (singurul loc din Moldova unde se efectuau scufundări, promotorii fiind Ionel Miron și Constantin Mihai).
Din portul amenajat în vecinătatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot închiria bărci, hidro-biciclete. Pentru turiști există, de asemenea, posibilitatea cazării fie la motel, fie la căsuțe.
Potențial pentru dezvoltarea turismului de afaceri
România se găsește în fața unei creșteri evidente a interesului oamenilor de afaceri străini sau români privind investițiile în structurile hoteliere și centre de conferințe. Costurile sunt mai mici decât în alte țări europene. Acest fapt se datorează mai ales nivelului de preț scăzut al taxei de management, al serviciilor de traducere, al serviciilor tehnice și, uneori, al chiriei sălilor. Pe de altă parte, există diferențe importante între locațiile din București și cele din țară, în ceea ce privește costurile.
La condiții de organizare similare, un eveniment poate fi planificat în unele locații din provincie la trei sferturi sau chiar jumătate din costurile pe care le presupune organizarea sa în capitală. Specialiștii consideră că în prezent nu există spații de cazare suficiente pentru a face față organizării tuturor evenimentelor de amploare pentru care există solicitări. Pentru următorii ani se așteaptă construirea unui număr mare de hoteluri de trei, patru și cinci stele.
Locațiile pentru această formă de turism în Regiunea Nord-Est sunt orașele reședință de județ, în special municipiul Iași, dar și în stațiuni, cum ar fi Vatra-Dornei și Slănic-Moldova. De asemenea, se remarcă eforturile administrației publice locale de a dezvolta infrastructura de afaceri:
în cadrul Centrului expozițional Moldova din Iași sunt proiectate cinci săli de conferință. Firmele având ca domenii de activitate organizarea de târguri și expoziții, servicii de marketing și servicii de relații publice vor avea posibilitatea de a se dezvolta în cadrul incubatorului de afaceri;
Centrul de Afaceri și Expoziții Bacău va avea amenajate birouri pentru activitățile angajaților permanenți, birourile de consultanță pentru IMM-uri, dar și o sală de conferințe și seminarii tematice (de maxim 700 locuri) cu aranjamente multiple: tip amfiteatru (sală și prezidiu); tip mese rotunde; sală de sedințe. Suprafața de expoziție va fi organizată în două module (care vor putea funcționa independent sau împreună, în funcție de solicitări). Primul pavilion se va întinde pe o suprafață de 4.264 m2, iar al doilea pe 6.076 m2;
Centrul de afaceri Bucovina-Suceava este o clădire centrală care include sală de expoziție, magazin, restaurant, sală de conferințe, birouri, 8 pavilioane pentru birouri, un centru de afaceri pentru centru de informare, birouri, săli de conferințe, o platformă pentru expoziții și alte evenimente, rețea de canalizare, rețea de apă potabilă, precum și facilități privind accesul la acestea;
Centrul de Afaceri Tutova Bârlad oferă șase hale a câte două module și trei nivele destinate spațiilor expoziționale, birourilor sau altor activități.
3.3 Posibilități de promovare a turismului în zona de Nord-Est a României
Imaginea joacă un rol foarte important în decizia de a alege o destinație de vacanță. Mulți dintre turiștii străini știu încă destul de puțin despre destinațiile turistice aferente Regiunii Nord-Est, existând încă anumite prejudecăți despre țara noastră. Motivele de vacanță sunt strâns legate de imagini. Oamenii își aleg destinațiile de vacanță dacă se potrivesc cu motivele lor.
Marketingul turistic reprezintă un ansamblu de metode și tehnici utilizate de către un ofertant de servicii turistice pentru a determina receptivitatea potențialilor clienți față de un anumit produs sau serviciu turistic și promovarea acestuia pe o anumită piață.
Sfera activității de promovare a resurselor turistice din Bazinul Sucevei este deosebit de vastă și cuprinde numeroase instrumente, dintre care menționăm: publicitatea prin „mass-media”, reclama, publicitatea directă, cataloagele, promoțiile, vânzările directe, relațiile cu publicul, hărțile turistice, publicațiile, albumele și ghidurile de turism, participarea la târguri, expoziții internaționale, atât în cadrul pavilioanelor naționale, cât și în cadrul saloanelor și expozițiilor specializate pe teme turistice, cărțile de vizită, anunțurile, panourile și afișele etc..
Centrul de Informare Turistică este un instrument important în promovarea destinațiilor turistice și are ca prioritate prezentarea tuturor ofertelor de servicii turistice. În sarcina acestuia intră informarea, acordarea de sprijin în găsirea de locuri de cazare, promovarea și vânzarea de programe turistice, organizarea de evenimente, vânzarea produselor turistice sau a suvenirurilor și multe altele.
În regiunea Nord-Est funcționează centre/puncte de informare turistică în localitățile Bacău, Botoșani, Iași, Piatra-Neamț, Suceava, Vatra-Dornei, Sucevița, Câmpulung Moldovenesc, Moldovița și Ciocănești.
Trebuie precizat faptul că majoritatea centrelor de informare turistică (CIT) din regiunea Nord-Est nu îndeplinesc toate funcțiile standard specifice domeniului de activitate.
Centrele de Informare Turistică din regiune desfășoară următoarele activități:
informează gratuit turiștii în legătură cu:
obiectivele turistice, posibilitățile de petrecere a timpului liber, excursiile ce pot fi realizate în și din zonă;
posibilitățile de cazare și servire a mesei în hoteluri, moteluri, vile, pensiuni, campinguri etc.;
tematica, adresele, programul de vizitare al muzeelor, caselor memoriale;
calendarul acțiunilor culturale;
centrele de păstrare și conservare a tradițiilor și obiceiurilor populare la nivelul județului;
rutele și modalitățile de transport la și de la obiectivele turistice vizate;
agențiile de turism;
materiale informative și promoționale referitoare la potențialul turistic, hărți turistice, broșuri, pliante, postere, afișe, CD-uri;
realizează campanii promoționale, conferințe de presă ocazionate de lansarea noilor produse turistice;
colaborează cu agenții de turism pentru realizarea unor materiale promoționale și cu caracter informativ;
coordonează și/sau realizează materiale promoționale;
coordonează apariția unor monografii și ghiduri ale orașului;
participă la târguri și expoziții cu profil turistic în țară și în străinătate;
inițiaza proiecte de colaborare internațională în domeniul turismului.
Agențiile de turism joacă un rol extrem de important în promovarea destinațiilor turistice și în creșterea numărului de turiști. Turiștii care nu sunt foarte familiarizați cu serviciile online, apelează la agențiile de turism sau la broșuri, pentru a se informa.
Excursiile în grup sunt organizate și promovate de agențiile de turism. În cadrul acestora rolul agențiilor partenere este foarte important, sau de tour-operatori, asociații sau companii având ca obiect de activitate promovarea serviciilor turistice.
Analizând ofertele agențiilor de turism din regiune se constată că sunt puține agenții care comercializează programe turistice cu destinații din regiunea Nord-Est și că sunt promovate un număr redus de oferte turistice axate în special pe stațiunile balneo-climaterice din județele Suceava, Bacău și Neamț și pe mănăstirile din Bucovina.
Ofertele agențiilor sunt axate pe turismul balnear și montan, fiind comercializate sejururi de 6 nopți în stațiunile Vatra-Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Slănic Moldova și Durău și pe agroturism, în special în județele Suceava (Sucevița. Moldovița, Vatra Moldoviței, Solca, Pojorata, Voroneț, Vama) și Neamț (Văratec, Agapia, Ceahlău). De asemenea, sunt promovate excursii pentru elevi de o zi, două sau trei cu vizitarea obiectivelor culturale din județele Bacău, Neamț, Suceava și Iași.
O primă formă de publicitate prin mass-media o reprezintă prezentarea unor unități de cazare și de alimentație publică prin clipuri publicitare transmise pe posturile televizunilor locale și regionale (TVR Iași, TVR 2). La televiziunea PlusTv sunt prezentate pensiunea Cetinița, hotelurile Sofia, Voievod, toate din Sucevița, Casa Naționalităților din Cacica; pe Intermedia TV este promovată pensiunea Mușatinii, din Putna, iar pe Bucovina TV sunt promovate unitățile turistice de alimentație publică: Restaurantul Taco Loco, Cafeneaua Parisienne Crepes, Pub Oscar Wilde, Hotelul Zamca. Publicitatea pe site-uri private și pe site-uri turistice prezintă avantajul accesului rapid la informații și oferă posibilitatea comenzilor online.
În spațiul cercetat am întâlnit reclame atractive: „Hai în Bucovina!”, ”Bucovina – Athos-ul din Carpați”, „Bucovina – Locul unde începe vacanța perfectă!”, „Vino să vezi originalul în Bucovina” sau „Concediu pentru trup și suflet în Bucovina” etc..
Cataloagele ca forme de promovare mai complexă a locațiilor turistice se editează în număr limitat din cauza costurilor mai mari. Sondajele efectuate în teren atestă prezența unor unități din Sucevița, Suceava și Șcheia în cataloage internaționale ADAC și TUI, din Germania.
Promoțiile ca activități de promovare independentă au menirea de a transmite un mesaj informațional despre produsul sau destinația turistică. Formele cele mai simple includ introducerea pe piață a obiectelor promoționale gratuite: șepci, tricouri, pixuri, mostre de produse artizanale, din ceramică, lemn etc. Binevenite sunt și unele mini oferte de călătorie, tururi și mini vacanțe turistice gratuite, reduceri de prețuri oferite de anumite agenții și firme de turism.
Vânzârile directe spre consumatori se realizează de la agențiile de turism și uneori de către tour-operatori. Acestea prezintă avantajul că agentul de turism poate face sugestii și oferi alternative pentru „tipul de destinație/produs turistic potrivit consumatorului și organizația turistică în măsură să ofere gradul și tipologia de servicii necesare consumatorului”.
Relațiile cu publicul (PR) se desfășoară pe baza uneia sau a mai multor activități specifice planului de marketing: relațiile cu presa; publicitatea axată pe produse specifice (în care produsul poate fi un eveniment special (de ex.: Festivalul medieval de la Suceava); lobby-ul pe lângă instituții și organisme; consilierea și comunicarea corporatistă (produsul turistic este rezultatul acțiunii mai multor parteneri).
Hărțile turistice sunt prezentări ilustrate a realității turistice care permit orientarea și participarea la diferite forme de turism. Primele hărți turistice au început să apară după anul 1960, unele incluse în îndreptarele și ghidurile turistice publicate în anii 1960-1970 (G. Sidorovici, 1964; Șt. Zidăriță, 1967). O hartă turistică valoroasă sub aspectul conținutului științific și a utilității pentru activitatea turistică din județul Suceava a fost editată în colecția Hărți Turistice Județene (autori I. Popescu-Argeșel și N. Popp, Editura Sport Turism, 1979, scara 1:250.000). După 1989 au apărut numeroase hărți și schițe de hărți ale regiunii, orașelor, mănăstirilor cu obiectivele culturale, istorice, religioase, unitățile de cazare și unele elemente de potențial natural.
Ghidurile și atlasele rutiere ale României, editate în anii 1960, 1983 și 1993, constituie un real spriin pentru desfășurarea activităților turistice. Utile pentru turiști sunt Atlasul Rutier al României (1981), editat color de Direcția Topografică Militară și lucrarea „România-Ghid Turistic” (coordonator S. Bonifaciu, Editura Sport Turism, 1983).
Ghidul turistic din colecția „Munții Noștri”, realizat de N. Barbu și L. Ionesi, apărut în anul 1987, în Editura Sport – Turism, însoțit de o hartă turistică detaliată (autor V. Băican) se constituie întru-un îndrumar prețios pentru turiștii care ajung să viziteze Obcinele Bucovinei.
După anul 1990, au apărut lucrări noi: „Cetatea de Scaun a Sucevei – ghid”, (Coord. Laura Ursu, text Fl. Hău, Editura Bucovina Istorică, Suceava, 2002) și „Bucovina-Ghid Turistic” (text M. Camilar, 2006).
Multe lucrări elaborate de către specialiști, geografi, istorici, muzeografi, etnografi, se constituie în materiale de informare, documentare și promovare turistică. În această categorie intră monografiile și enciclopediile. „Obcinele Bucovinei” (N. Barbu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976), „Bucovina – Pagini de enciclopedie”, editată în trei volume (N. Monteoru, 2004, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților), „Cetatea de Scaun a Sucevei – monografie”, scrisă de P Batariuc și apărută la Editura Bucovina Istorică Suceava, în anul 2004 și „Enciclopedia Turistică a României” (2003, Editura Corint, București), editată sub coordonarea prof.univ.dr. M. Ielenicz.
După anul 2000, sunt promovate atracțiile și evenimentele turistice din Bucovina prin lucrări și albume cu texte și fotografii elocvente, editate în limbi de circulație internațională, dintre care menționăm „Suceava-între trecut și prezent” (Suceava between past and present), coordonator C.E. Ursu, publicată la Editura Musaținii (2008); „Oameni și locuri în Bucovina” (2009), album realizat în parteneriatul dintre România și Ucraina (manager de proiect, prof. univ. dr. V. Efros); Buletinul de Informare Patrimoniu – 2010, realizată de Direcția de Cultură Suceava, coordonator D. Hrenciuc și „Bucovina” (Tipografia Lidana, Suceava, 2011), volum lansat de Consiliul Județean Suceava.
Atracțiile turistice sunt promovate prin broșuri, pliante, prospecte și cărți de vizită distribuite direct beneficiarilor de către unitățile turistice (muzee, biserici, mănăstiri, instituții).
Unitățile de cazare – primire își promovează ofertele prin intermediul anunțurilor, afișelor, pliantelor și broșurilor, care oferă informații despre capacitatea de cazare, posibilități de agrement, date de contact etc.
Un rol important în promovarea turismului l-au avut consiliile județene prin sprijinirea festivalurilor și manifestărilor culturale, care contribuie la promovarea autenticității obiceiurilor și tradiților din Bucovina, fundamentarea, promovarea și implementarea unor proiecte din domeniul turismului și prezentarea cu standuri proprii la târguri și expoziții naționale și internaționale.
Elaborarea unui circuit turistic de 7 zile
Circuit turistic cultural în regiunea de Nord-Est.
Circuitul turistic ce va fi prezentat în continuare are ca scop introducerea în atmosfera încărcată de istorie și creștinism a regiunii de Nord-Est, nelăsând la o parte deliciile culinare specifice.
Circuitul turistic se va desfășura în perioada 11 – 17 august 2013, durata acestuia este de 6 nopți, 7 zile. Transportul se va face cu autocarul, iar numărul participanților este de 40 de persoane. Circuitul costă 983 de lei/persoană cu toate cheltuielile incluse pe cazare, masă și obiective turistice. Distanța parcursă va fi de aproximativ 1.600 km. Obiectivele turistice ce vor fi vizitate în cadrul circuitului turistic cultural sunt prezentate în Anexa nr. 5, de asemenea materialele de promovare: pliantul pachetului turistic și afișul de promovare se găsesc în Anexa nr. 6, respectiv Anexa nr. 7.
Ziua 1: Ora plecare 06.00. Deplasare pe ruta BUCUREȘTI – BUZĂU – FOCȘANI – BACĂU – FĂLTICENI – VATRA DORNEI (530 km). Obiective turistice:
– Vizită și degustare de vinuri la cramele din zona Focșani – Odobești – Panciu.
– MAUSOLEUL DE LA MĂRĂȘEȘTI (cel mai impunător din țară și printre cele mai maiestuoase de acest fel din Europa, fiind un monument dedicat eroilor Primului Război Mondial, "Întru slava eroilor neamului").
– Cazare și cina la Hotel Lebăda 2* în Vatra Dornei.
Ziua 2: Mic dejun. Deplasare pe ruta VATRA DORNEI – CÂMPULUNG MOLDOVENESC – MARGINEA – GURA HUMORULUI – VATRA DORNEI (230 km). Se vizitează:
– MĂNĂSTIREA MOLDOVIȚA (una dintre cele mai vechi așezări monahale, cu un important trecut istoric. Originea sa nu este cunoscută cu precizie, însă tradiția o amintește încă din perioada voievozilor Mușatini).
– Muzeul ouălor încondeiate Lucia Condrea (Colecția acestui muzeu cuprinde atat ouă încondeiate din aceasta zonă, cât și ouă încondeiate din diferite țări ale lumii. Tot aici, vom găsi și alte ouă rare, precum cele de emu, nandu, tinamu, ou de broască țestoasă, de crocodil, struț, fazan, prepeliță. Cel mai vechi ou al colecției datează din anul 1860).
– MĂNĂSTIREA SUCEVIȚA (Legenda spune că o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatră necesară actualei construcții).
– CERAMICA NEAGRĂ ȘI MUZEUL ETNOGRAFIC DE LA MARGINEA (Vasele din lut ars au contribuit la dezvoltarea societății primitive prin posibilitatea stocării alimentelor și a preparării acestora).
– SALINA CACICA și Biserica Catolică sculptată în sare.
– Cazare și cina la Hotel Lebăda 2* în Vatra Dornei.
Ziua 3: VATRA DORNEI. Mic dejun. Se vizitează:
– MUZEUL ETNOGRAFIC AL BUCOVINEI (expoziția de etnografie ce oferă o imagine retrospectivă, complexă și convingătoare asupra bogatei civilizații tradiționale montane, bucovinene și a zonei Dornelor).
– timp liber în Vatra Dornei (plimbare prin parcul natural din centrul stațiunii, renumit pentru veverițele care încântă vizitatorii) sau urcare cu telescaunul (partea superiara a versantului Nordic al Dealului Negru, pana la cota 1.300 m, de unde se admiră toată depresiunea Dornelor, cu Munții Rodnei și Călimani)
– stâna de oi. Cina la stână.
– Cazare la Hotel Lebăda 2* în Vatra Dornei.
Ziua 4: Mic dejun. Deplasare pe ruta VATRA DORNEI – TÂRGU NEAMȚ – VATRA DORNEI (300 km). Se vizitează:
– MĂNĂSTIREA VORONEȚ (constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, ridicată în anul 1488 în numai patru luni și jumătate ceea ce constituie un record pentru acea vreme).
– CETATEA NEMȚULUI (construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în 1718 din ordinul domnitorului Mihai Racoviță).
– MĂNĂSTIREA AGAPIA (una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România, având 300-400 maici și aflându-se pe locul doi ca populație după Mănăstirea Văratec).
– MĂNĂSTIREA NEAMȚ (mănăstire ortodoxă de călugari, cel mai mare și mai vechi așezământ monarhal din Moldova).
– Casa memorială Ion Creangă (aflată în Humulești, satul în care s-a născut marele povestitor Ion Creangă, care a fost transformată în muzeu. Casa este un tipic monument de arhitectură populară).
– Cazare și cina la Hotel Lebăda 2* în Vatra Dornei.
Ziua 5: Mic dejun în Vatra Dornei. Deplasare VATRA DORNEI – BICAZ (128 km). Bicaz este singura localitate de munte unde se sărbătorește Ziua Marinei, ai cărei patroni spirituali sunt Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe. Principlele obiective vizitate sunt:
– MUZEUL DE ISTORIE ȘI ETNOGRAFIE, găzduit de clădirea fostului Teatru, construită în 1909 după planurile arhitectului Carol Zane.
– BARAJUL BICAZ
– LACUL IZVORUL MUNTELUI – de unde se poate urca pe mai multe trasee (Poiana Maicilor etc.) pe Muntele Ceahlău;
– PORTUL BICAZ.
– Cazarea și cina la Hotelul plutitor Lebăda 3* în Bicaz.
Ziua 6: Mic dejun în Bicaz. Deplasare BICAZ – BORSEC – LACU ROȘU – PIATRA NEAMȚ (26 km).
Vizită obiective turistice în Piatra Neamț:
– edificiile culturale: Teatrul Tineretului și Biblioteca Județeană G.T. Kirileanu, Muzeul de artă neolitică Cucuțeni, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Științe Naturale, Expoziția muzeală Curtea Domnească, Casa memorială Calistrat Hogaș.
– LACUL ROȘU (se află la 30 km de Gheorgheni și la 30 km de Bicaz, fiind cel mai mare lac de baraj natural din România).
– Cazarea și cina la Hotel Belvedere 3* în Piatra Neamț.
Ziua 7: Deplasare PIATRA NEAMȚ – BUCUREȘTI (349 KM). Sosire în București în jurul orei 21.00.
Analiza de preț al produsului turistic de tip circuit turistic cultural
durata călătoriei este de 6 înnoptări (7 zile), iar tariful plătit de 70 RON/noapte/turist;
masa: 6 zile hotel complet, tarif 35 RON/zi/turist;
km. parcurși: 1600, iar tariful de e 0,95 euro/km – consum autocar;
1 € = 4,6 RON;
cheltuieli culturale 50 RON/turist;
cheltuieli (organizatorice, speciale) 20 RON/turist;
comision agenție 10%;
TVA 24%;
călătoria se desfășoară cu un autocar de 40 de locuri.
CONCLUZII
Datorită condițiilor favorabile de care dispune, a frumuseții locurilor, purității aerului, apelor, zonelor montane din județele Bacău, Neamț și Suceava, precum și a neprețuitului patrimoniu cultural și religios existent, regiunea Nord Est deține un potențial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din țară și din străinătate.
Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradițiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenești, tradiționalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari și Huși dau culoare locală pentru atragerea turiștilor.
Consider că punctele tari ale regiunii de Nord-Est sunt următoarele:
regiunea beneficiază de prezența a numeroase monumente istorice de importanță națională și internațională (UNESCO);
în regiunea Nord-Est funcționează cel mai mare număr de muzee și colecții publice – 9 unități de importanță națională sunt concentrate în Iași;
oferta culturală diversificată: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expoziții, concursuri sportive, obiceiuri și tradiții;
existența unui tezaur etnografic și folcloric de mare originalitate cu un calendar bogat de târguri tradiționale și manifestări folclorice pe tot parcursul anului;
prezența de izvoare minerale importante atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, și a facilităților oferite de stațiunile balneo-climaterice;
prezența unui număr mare de arii protejate (parcuri naționale, naturale și rezervații) incluse în rețeaua europeană Natura 2000;
creșterea capacității de cazare în pensiunile agroturistice;
structuri de cazare diversificată – hoteluri de 2-4 stele, pensiuni de 2-4 margarete, cabane, campinguri;
diversitatea produselor agroalimentare ecologice;
poluare redusă în majoritatea zonelor rurale;
bucătăria tradițională și specialitățile regionale;
desfășurarea unor multiple evenimente culturale, congrese naționale și internaționale în Iași.
Dezvoltarea produselor și marketingul sunt legate reciproc. Fiecare element trebuie să se potrivească cu celălalt. Este evident faptul că dezvoltarea marketingului și a produselor vor fi tot mai mult direcționate și bazate pe o temă fapt pentru care strategiile de marketing pentru promovarea turismului vor trebui orientate după una sau după mai multe din cele trei elemente: Agrement, Emoție sau Educație.
În ceea ce privește tendințele de marketing în turism va exista un impact crescut al campaniilor conduse de consumatori pentru dezvoltarea durabilă a turismului și pentru ca afacerile din turism să fie „corecte” în distribuirea recompenselor acestora către destinațiile turistice, mai ales în țările în curs de dezvoltare care oferă servicii pentru turism. Este important ca destinațiile să accepte și să-și orienteze dezvoltarea de politici, procesul și strategiile de marketing către principiile dezvoltării turistice durabile.
Pe viitor, va exista în mintea turiștilor o neînțelegere tot mai mare între conștiința pentru mediul social și natural (demonstratată prin cercetarea atentă a destinațiilor care trebuie să îmbine durabilitatea cu dezvoltarea turistică) și impulsul pentru consumul turistic.
Date fiind cele prezentate fac următoarele propuneri care introduse pot duce la îmbunătățirea activității turistice în regiunea de Nord-Est:
restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural-istoric și valorificarea turistică a acestora;
folosirea Complexului muzeal național Moldova din Iași (membru al Rețelei Naționale a Muzeelor din România) pentru promovarea națională și internațională a regiunii;
valorificarea centrelor de afaceri/expoziționale existente pentru dezvoltarea turismului de afaceri;
valorificarea interesului internațional crescut pentru turismul cultural, balnear (inclusiv tratamentul de prevenție – de tip wellness/spa), ecoturism, agroturism și turism rural, de aventură;
valorificarea zonelor montane pe tot cursul anului prin drumeție, echitație, alpinism, sporturi extreme, schi;
finanțarea turismului prin fonduri publice;
introducerea unor proiecte de infrastructură turistică de către administrația publică locală.
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
ANEXA NR. 1
Harta cu atracțiile turistice ale regiunii de Nord-Est a României
ANEXA NR. 2
Monumentele istorice din Regiunea de Nord-Est a României
ANEXA NR. 3
3.1 Patrimoniul turistic antropic din Regiunea de Nord-Est a României
3.2 Patrimoniul turistic natural din Regiunea de Nord-Est a României
ANEXA NR. 4
Calculul indicilor turistici
4.1 Calculul indicilor de dinamică și a ritmurilor de evoluție a numărului de hoteluri
= 90 – 77 = 13; 91 – 77 = 14; 97 – 77 = 20; 104 – 77 = 27
= 104 – 97 = 7; 104 – 91 = 13; 104 – 90 = 14; 104 – 77 = 27
= 90/77 = 1,16; 91/77 = 1,18; 97/77 = 1,25; 104/77 = 1,35
= 90/77 = 1,16; 91/90 = 1,01; 97/91 = 1,06; 104/97 = 1,07
= 1 – 1 = 0
= 1,17 – 1 = 0,17; 1,01 – 1 = 0,01; 1,06 – 1 = 0,06; 1,07 – 1 = 0,07
= (77 + 90 + 91 + 97 + 104)/5 = 91,8
= (104-77)/4 = 6,75
= = 1,07
= 1,07 – 1 = 0,07
4.2 Calculul indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a locurilor existente în hoteluri
= 9788 – 8964 = 824
= 10635 – 9929 = 706
= 9788/8964 = 1,09
= 9788/8964 = 1,09
= 1 – 1 = 0
= 1,09 – 1 = 0,09
= (8964 + 9788 + 9910 + 9929 + 10635)/5 = 9845,2
= (10635-8964)/4 = 417,75
= = 1,04
= 1,04 – 1 = 0,04
4.3 Calculul indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a capacității de cazare în funcțiune din hoteluri
= 3280768 – 3137590 = 143178
= 3560905 – 3295113 = 265792
= 3280768/3137590 = 1,04
= 3280768/3137590 = 143178
= 1 – 1 = 0
= 1,04 – 1 = 0,04
= (3137590 + 3280768 + 3354017 + 3295113 + 3560905)/5 = 3325678,6
= (3560905-3137590)/4 = 105828,75
= = 1,03
= 1,03 – 1 = 0,03
4.4 Calculul indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a numărului de înnoptări ale turiștilor
= 1509550 – 1676761 = –167211
= 1509550 – 1676761 = –1517211
= 1509550/1676761 = 0,90
= 1509550/1676761 = 0,90
= 1 – 1 = 0
= 0,90 – 1 = 0,1
= (1676761 + 1509550 + 1372623 + 1556366 + 1633749)/5 = 1549809,8
= (1633749 – 1676761)/4 = – 10753
= = 0,99
= 0,99 – 1 = – 0,01
ANEXA NR. 5
Obiectivele turistice ce vor fi vizitate în cadrul circuitului turistic cultural în zona
de Nord-Est a României
ANEXA NR. 6
Pliant pachet turistic
Față
Verso
ANEXA NR. 7
Afișul de promovare a pachetului turistic
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
ANEXA NR. 1
Harta cu atracțiile turistice ale regiunii de Nord-Est a României
ANEXA NR. 2
Monumentele istorice din Regiunea de Nord-Est a României
ANEXA NR. 3
3.1 Patrimoniul turistic antropic din Regiunea de Nord-Est a României
3.2 Patrimoniul turistic natural din Regiunea de Nord-Est a României
ANEXA NR. 4
Calculul indicilor turistici
4.1 Calculul indicilor de dinamică și a ritmurilor de evoluție a numărului de hoteluri
= 90 – 77 = 13; 91 – 77 = 14; 97 – 77 = 20; 104 – 77 = 27
= 104 – 97 = 7; 104 – 91 = 13; 104 – 90 = 14; 104 – 77 = 27
= 90/77 = 1,16; 91/77 = 1,18; 97/77 = 1,25; 104/77 = 1,35
= 90/77 = 1,16; 91/90 = 1,01; 97/91 = 1,06; 104/97 = 1,07
= 1 – 1 = 0
= 1,17 – 1 = 0,17; 1,01 – 1 = 0,01; 1,06 – 1 = 0,06; 1,07 – 1 = 0,07
= (77 + 90 + 91 + 97 + 104)/5 = 91,8
= (104-77)/4 = 6,75
= = 1,07
= 1,07 – 1 = 0,07
4.2 Calculul indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a locurilor existente în hoteluri
= 9788 – 8964 = 824
= 10635 – 9929 = 706
= 9788/8964 = 1,09
= 9788/8964 = 1,09
= 1 – 1 = 0
= 1,09 – 1 = 0,09
= (8964 + 9788 + 9910 + 9929 + 10635)/5 = 9845,2
= (10635-8964)/4 = 417,75
= = 1,04
= 1,04 – 1 = 0,04
4.3 Calculul indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a capacității de cazare în funcțiune din hoteluri
= 3280768 – 3137590 = 143178
= 3560905 – 3295113 = 265792
= 3280768/3137590 = 1,04
= 3280768/3137590 = 143178
= 1 – 1 = 0
= 1,04 – 1 = 0,04
= (3137590 + 3280768 + 3354017 + 3295113 + 3560905)/5 = 3325678,6
= (3560905-3137590)/4 = 105828,75
= = 1,03
= 1,03 – 1 = 0,03
4.4 Calculul indicilor de dinamică și ritmurilor de evoluție a numărului de înnoptări ale turiștilor
= 1509550 – 1676761 = –167211
= 1509550 – 1676761 = –1517211
= 1509550/1676761 = 0,90
= 1509550/1676761 = 0,90
= 1 – 1 = 0
= 0,90 – 1 = 0,1
= (1676761 + 1509550 + 1372623 + 1556366 + 1633749)/5 = 1549809,8
= (1633749 – 1676761)/4 = – 10753
= = 0,99
= 0,99 – 1 = – 0,01
ANEXA NR. 5
Obiectivele turistice ce vor fi vizitate în cadrul circuitului turistic cultural în zona
de Nord-Est a României
ANEXA NR. 6
Pliant pachet turistic
Față
Verso
ANEXA NR. 7
Afișul de promovare a pachetului turistic
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Diversificarea Si Promovarea Turismului In Zona DE Nord Est A Romaniei (ID: 139351)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.