Diversificarea Serviciilor DE Tratament Balnear In Cadrul Statiunii Eforie Nord

DIVERSIFICAREA SERVICIILOR DE TRATAMENT BALNEAR ÎN CADRUL STAȚIUNII EFORIE NORD

CUPRINS

Introducere

Cap I. Așezare matematică și limite ale Stațiunii Eforie Nord

Cap II.Personalitate fizico-geografică

2.1. Elemente morfometrice și morfografice

2.2. Elemente de hidrologie

2.3. Elemente climatice și bioclima

2.4. Elemente pedologice

2.5. Aspecte de relief

Cap III.Infrasturctura balneară

3.1. Factori naturali terapeutici care favorizează dezvoltarea infrastructurii balneare

3.2. Tipuri de afcțiuni

3.3. Tipuri de cure balneare practicate în stațiunea Eforie Nord

3.4. Baze de tratament, unități de cazare, centre spa și wellness

Cap IV. Analiza pieței de marketing

Cap V. Analiza SWOT

Cap VI.Strategii de dezvoltare balneară

Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

În zilele noastre oamenii au devenit din ce mai ocupați, acumulând stres si depunând nu doar efort fizic cât și mental, fiind foarte preocupati de viitor și de bunăstarea socală. În acest context, o modalitate capabilă sa îmbunătățească starea acestora este valorificarea turismului balnear. Turismul balnear este o formă specifică a turismului care a cunoscut, mai ales în ultimele decenii, o amplă ascensiune, odată cu creșterea stresului, a bolilor profesionale și a celor provocate de ritmul vieții moderne din marile aglomerații urbane. Acesta are o arie de extindere mare și se adreseză atât persoanelor care au probleme medicale precum și celor care vor sa se relaxeze, sa-și refacă condiția fizică, mentală și spirituală. Acesta a devenit un segment important al pieței turistice internaționale in ultimii ani datorita efectelor sale pozitive, sociale si economice. O trasatura importantă a turismului balnear, care îl detaseaza de celelalte forme de turism și stă la baza uneia dintre clasificările formelor de turism este motivația călătoriei. În cazul turismului balnear aceasta este îngrijirea sănătății care se realizează zilnic, conform unui program bine stabilit, utilizându-se o gamă variată de factori și aplicându-se o diversitate de proceduri. Dintre varietatea formelor de turism ce pot fi practicate, turismul balnear este cel mai valoros, pentru că se foloseste în mod complet resursele naturale și factorii naturali de cură de care dispune o țară sau o zonă. Inca o trasatura importanta a turismul balnear este aceea ca acesta se sprijina pe un potențial permanent, de mare complexitate, care este practic inepuizabil, valorificarea acestuia fiind independentă de condițiile atmosferice. Această trasatură generează un alt atuu al turismului balnear și anume faptul că nu prezintă concentrări sezoniere semnificative.

Spre acest segment se grupează semnificative mijloace materiale și umane, având o implicare tot mai mare stiința și tehnologia, pentru a presta servicii turistice și medicale complexe la un înalt nivel calitativ, care sa satisfacă nevoile turistilor. În România, turismul balnear a aparut încă din antichitate și acesta a continuat să se dezvolte în forme mai puțin organizate până în secolul XIX, când au avut loc primele descoperiri științifice ale calităților fizice și chimice ale apelor minerale, nămolurilor, apelor din lacurile sărate. Sfârșitul secolului XIX a pus în valoare apariția primelor mici hoteluri și vile, a primelor structuri balneare. În ultimul secol, numărul stațiunilor balneare a crescut în mod continuu datorită nevoii de a se valorifica tot mai multe resurse naturale cu calitati terapeutice. Pe parcurs, în funcție de gradul de amenajare și dotare a acestor stațiuni, ele au devenit orașe cu funcții predominant turistice. Ultimele decenii, prin concentrarea investițiilor directe la nivelul unui număr restrâns de stațiuni turistice s-au conturat stațiunile de interes național și internațional și cele de interes regional și local. Datorită poziției geografice favorabile a României, aceasta deține o treime din resursele balneare ale Europei, resurse ce nu sunt destul valorificate și promovate. În ciuda faptului că turismul balnear românesc reprezintă cea mai promițătoare componenta a turismului autohton, din punct de vedere economic ramane in continuare subfinanțat. Acest potențial enorm este ignorat de catre autorități, investițiile fiind de mică amploare deși ar putea aduce mari beneficii. Un lucru clar îl reprezintă, poziția și contribuția pe care turismul în general și cel balnear în particular, ca segment al sectorului terțiar, o poate aduce la produsul intern brut al țării noastre, datorita efectelor sale benefice atat în plan cultural, social și de mediu, ar trebui sa se impuna o mai eficientă integrare sa în prioritățile guvernului, cănd sunt sabilite strategii generale ale dezvoltarii economice.

În lucrări de specialitate din România găsim abordări diferite ale turismului balnear. Așadar, specialiști ai Institutului de Cercetări pentru Turism prezentau această formă de turism astfel: „ turismul balnear reprezintă un ansamblu de mijloace și dotări turistice menite să pună în valoare factorii naturali balneari (apele minerale, nămolurile, gazele terapeutice, litoralul cu complexul său de factori terapeutici și altele)” O definiție a turismul pentru tratament și cură balneo-medicală o gasim în Dicționarul de terminologie turistică astfel: „ forma specifică a turismului de (sejur) odihnă practicată de persoanele care se deplasează în stațiunile balneoclimaterice pentru îngrijirea sănătății sau prevenirea unor boli”. Spre deosebire de unele țări din Europa cum sunt Franța, Italia sau Spania, unde turismul balnear este luat in considerare ca turism litoral, fără ca acesta sa presupună realizarea unor tratamente în care sa fie utilizati factorii terapeutici ai litoralului, folosind pentru acest tip de cură conceptul de talasoterapie. În țara noastră turismul balnear presupune efectuarea unor cure de prevenire a unor boli sau pentru îngrijirea sănatății. În aceste tări, pentru turismul balnear mai este folosit si termenul termalism (utilizarea in scopuri terapeutice a apei minerale termale direct de la sursa) care pentru ei reprezintă utilizarea în scopuri terapeutice a tuturor categoriilor de ape termale, inclusiv a celor care nu sunt calde pentru că exista și de acest fel. În schimb in România se refera la activitățile de valorificare și folosirea apelor minerale calde în scopuri terapeutice, de către turiști într-o stațiune termala. De asemenea termenul de balneoterapie este folosit diferit în țara noastra față de alte țări din Europa. Prin balnoeterapie în țara noastră se înțelege utilizarea băilor curative pentru efectuarea unor tratamente, iar pentru specialiștii francezi balneoterapia reprezintă utilizarea apei curente (nu a celei minerale, termale sau de mare) în scopuri terapeutice. Odată cu dezvoltarea fitness-ului, paralel cu utilizarea medicală a balneoterapiei, au apărut și o serie de utilizări ale apei în scopul relaxării utilizând piscine, băi, bazine, jacuzzi, parcuri acvatice, care sunt solicitate în prezent de către un număr tot mai mare de turiști. Alături de aceste concepte, pentru a defini tratamentele efectuate cu ajutorul factorilor naturali terapeutici de cură se mai folosesc și termenii : climatoterapia și balneoclimatoterapia. Climatoterapia este folosirea acțiunii diverselor tipuri de climat în scop profilactic și curativ. Aceasta are efecte asupra creșterii rezistenței organismului la infecții și stres, în tratarea astmului bronșic alergic, a tuberculozei, a hipertensiunii arteriale oscilante, a nevrozelor, afecțiunilor endocrine ș.a. Cel mai complex concept este însă cel de balneoclimatoterapie care presupune folosirea complexului de factori naturali: clima, factorii balneari (ape minerale, lacuri sărate, saline, nămoluri, gaze terapeutice, plaje) ai unei stațiuni sau localități balneoclimaterice în scop profilactic, curativ sau de recuperare medicală. Dezvoltarea turismului balnear nu poate fi posibilă fără cercetările realizate în cadrul balneologiei. Balneologia este știința care se ocupă cu descoperirea, studiul complex și aplicarea în practică medicală a factorilor naturali: ape minerale, nămoluri, gaze terapeutice, etc. Dacă balneologia se referă la întregul arsenal de metode și tehnici medicale folosite pentru valorificarea factorilor naturali de cură, asigurându-le un rol profilactic și curativ asupra organismului, turismul balnear este cel care oferă mijloacele și dotările necesare pentru pentru valorificarea factorilor de cură, fără de care nu s-ar putea efectua tratamentele. Un alt concept care se identifica cu turismul balnear este turismul de sanatate. Concept pe care îl gasim la granița dintre îngrijirea sănătății și loisir, fiind considerat un produs destinat îngrijirii sănătății care depășește conceptul de boală și urmărește realizarea acestei „stări de bine” a populației , a cărei evoluție este determinatăde o serie de factori socio-demografici ca: urbanizarea, feminizarea populației active,dezvoltarea sectorului social și nu în ultimul rând, de factorii socio- economici. În această lucrare, Diversificarea Serviciilor de Tratament Balnear în Cadrul Stațiunii Eforie Nord , am încercat sa subliniez care sunt resursele de care dispune turismul balnear românesc, cât de importante sunt pentru o mai bună dezvoltare economică a țării și cât de puțin sunt valorificate. Am facut o mică analiză pe stațiunea Eforie Nord, am evidențiat care sunt parțile bune si de asemenea am vorbit și de cele mai puțin bune care necesită imbunătațiri si investiți. În cele 6 capitole pe care este structurată licența am abordat problema turismului balnear, încercând sa analizez cât mai sucint toate caracteristicile ei.

În prima parte a lucrării am localizat arealul din care face parte stațiunea Eforie Nord, în capitolul 2 am prezentat factorii fizico-geografici ai zonei ce aparțin Podișului Dobrogei de Sud, format din 5 subcapitole în care am cuprins tot ce ține de resurse, hidrografie, bioclimat, relief și soluri. Capitolul 3 cuprinde o amplă descriere a factorii naturali terapeutici și modul de valorificare a acestora, precum si a afecțiunile tratate și tipurile de tratamente practicate in centrele spa, wellnes și bazele de tratament și o scurtă prezentare a celor mai populare unitați de cazare din cadrul stațiunii Eforie Nord. Capitolul 4 cuprinde o analiză de marketing a pieței turistice, prin oferta balneoturistca actuala si cererea catre turismul balnear, fiind pusi in evidență factorii de care depind acestea si evoluția lor. În capitolul 5 am elaborat o analiză SWOT pe stațiunea Eforie Nord, pentru ca în al 6 lea capitol sa trasez cateva strategii necesare în dezvoltarea turismului balnear romanesc atât pe plan intern cât și pe plan internațional. În finalul lucrării am ajuns la câteva concluzii în urma cercetarii efectuate de mine încercând sa evidențiez cât mai clar care este nivelul actual al serviciilor de tratament balnear a căror evoluție depinde de cea a turismului balnear. Această lucrare am realizat-o având ca motivație principală necesitatea de atragere a atenției asupra stadiului în care se află turismului balnear în momentul de față, deși are un potențial imens, mai ales în zona de litoral, acesta fiind un mare atuu pentru o valorificare mai intensă atât a factorilor naturali teraputici cât si de atragere a investițiilor pentru dezvoltarea, diversificarea și promovarea tratamentelor balneare românești, fiind un punct important de atracție pentru turiști care aleg aceasta formă de turism atât români cât ștrăini.

Cap I. AȘEZARE MATEMTICĂ ȘI LIMITE ALE STAȚIUNII EFORIE NORD

Eforie Nord este o localitate care se află în județul Constanța având următoarele coordonate geografice 44° 4′ 5″ N, 28° 38′ 12″ E. Stațiunea este a doua ca întindere, fiind stiuată la aproximativ 14 kilometri de orașul Codiului în care se află turismului balnear în momentul de față, deși are un potențial imens, mai ales în zona de litoral, acesta fiind un mare atuu pentru o valorificare mai intensă atât a factorilor naturali teraputici cât si de atragere a investițiilor pentru dezvoltarea, diversificarea și promovarea tratamentelor balneare românești, fiind un punct important de atracție pentru turiști care aleg aceasta formă de turism atât români cât ștrăini.

Cap I. AȘEZARE MATEMTICĂ ȘI LIMITE ALE STAȚIUNII EFORIE NORD

Eforie Nord este o localitate care se află în județul Constanța având următoarele coordonate geografice 44° 4′ 5″ N, 28° 38′ 12″ E. Stațiunea este a doua ca întindere, fiind stiuată la aproximativ 14 kilometri de orașul Constanța. Se gasește pe o faleză cu o înalțime de 30 metri, pe suprafață de uscat dintre Lacul Techirghiol si mare, fiind o stațiune ce îmbina turismul recreativ cu cel balnear.

Foto.1. Harta cu poziția stațiunii Eforie Nord și principalele căi de acces ( Sursa: eurodobrogea.ro, cu modificari, 2015)

Cap II. PERSONALITATE FIZICO-GEOGRAFICĂ

2.1. Elemente morfometrice și morfografice

Stațiunea Eforie Nord, apartine Podișului Dobrogei de Sud, care reprezinta o regiune de platformă tipică formată dintr-o cuvertura sedimentară( mezozoic- cuaternar) slab cutată, in care prezenta unor numeroase discordanțe trădeaza jocul ei pe verticală. Fundamentul apartine Platformei Moesice si este alcatuit din sisturi verzi căzute în adanc de-a lungul faliei Capidava-Ovidiu.

Foto.2. Harta fizico-geografică a județului Constanța ( Sursa: www.cazaretransilvania.ro/Menu/2_mai- prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-2_mai.html, 2015, cu modificări)

Din punct de vedere morfometric Dobrogea de Sud se caracterizeaza prin altitudini relative joase. Media ponderată hipsometrică este de 86 de m. Cea mai mare parte a sa, peste 55% se gaseste la altitudini de 100-200 de m, circa 8% sub 15 m si numai 1 % la peste 200 m. Densitatea fragmentării este foarte scazută ( aici gasindu-se singura regiune endoreica tipica din tara), media ponderată fiind de numai 0,08km/km². Peste 72 % din suprafață are o densitate sub 0,10 km/km². Caracterul de campie suspendată al Dobrogei de Sud, intre cele doua nivele de baza coborate ( Valea Dunarii si Marea Neagră), a favorizat săparea unor vai adanci, media ponderata a energiei de relief fiind aici de 50-100 m, pe aproape 32% din suprafața este de 100-150 m si numai pe 20% scade la 25-50 m. Ca urmare a densității vailor, care este scazută, fragmentarea pe orizontala este ridicată, rezultând o medie ponderată de aproape 2 km. Valorile coborâte ale elementelor morfometrice nu fac decât sa trădeze uniformitatea reliefului Dobrogei de Sud, coeficienții varietații reliefului aici fiind numai cu putin mai mare decat al Câmpiei Române. Aceasta nu face decat sa întarească ideea considerării Dobrogei de Sud, drept o câmpie structural tipica, fapt accentuat si de caracterele celorlalți factori geografici.

2.2. Elemente de hidrologie

Apele subterane – în acest sector al litoralului întalnim structuri hidrogelogice în cadrul calcarelor cretacice și jurasice, dar mai importante pentru alimentarea cu apă sunt apele subterane continute in calcare sarmațiene. Local acolo unde apar peliculele argiloase la baza depozitelor loessoide, pot fi intalnite izvoare cu debite scăzute ce debușează in versanții văilor. Râurile, spre deosebire de sectorul nordic unde au o extindere mai mare și un regim de scurgere permanent, în sectorul sudic sunt mai scurte, cu scurgere intermitentă reprezentată prin Valea Neagara, afluent al lacului Siutghiol, afluenții lacului Techirghiol. Regimul de scurgere naturală a fost modificat in perioada 1970-1989 prin extinderea și funcționarea sistemelor de irirgatii. In perioada de vara, cand erau folosite irigațiile, un surplus de apă ajungea în rețeaua hidrografică. Lacul Techirghiol, se afla în vecinătatea stațiunii Eforie Nord, la confluența a trei vai bine înscrise în relief, cea principală fiind Valea Carlchioi, care pătrunde pe mai mult de 7,5 kilometri în interiorul uscatului. Deși bazinul de recepție al lacului ajunge la 160 km pătrați, acesta este constituit în majoritate de o retea hidrografică cu caracter temporar. Unele din aceste vai prezintă cursuri aproape permanente datorate izvoarelor situate la mică distanță de lac .

Foto.3. Lacul Techirghiol ( Sursa: Arhivă personală, 2015)

Prin nămolul sapropelic pe care îl are, lacul Techirghiol este foarte important în tratamentul balnear și implicit în circuitul turistic. Insa in ultimii ani s-a inregistrat o deteriorare a caliății lacului din cauza aportului de apa din sistemele de irigații , atât prin cale superficială cât și prin apele freatice. Lacul Belona se află în sudul statiunii Eforie Nord , acesta a fost amenajat intre anii 1958-1959 în scop de agrement, pe locul a doua ochiuri de apă sarată. Are o suprafata de circa 1 ha si contine apă de mare.

Foto.4. Lacul Belona ( Sursa: Arhivă personală, 2015 )

Marea Neagră, numita la început de greci „Pontus Axeinos” (Marea Neospitaliera) s-a transformat apoi, dupa ce au cunoscut-o mai bine, în „Pontos” (intindere de apa) „Euxeinos” (primitoare). Are o suprafata de 413 488 km², o adâncime medie de 1271 m și o adâncime maximă de 2245 m în partea central-sudică; are o forma ovală, alungită pe directia vest-est, masurând 1200 km intre Burgas și Batumi și numai 280 km între peninsula Crimeea și litoralul nordic al Turciei.

Linia țărmului, în urmă cu cateva milenii, avea o formă sinuoasa, presărată cu numeroase peninsule și golfuri, însa cu timpul au avut loc numeroase fenomene de retragere a uscatului, respectiv de înaintare a nivelului mării (transgresiuni si regresiuni marine). Un astfel de fenomen, transgresiunea valahă, a început în urmă cu doua milenii și a dus la creșterea nivelului apelor mării cu aproximativ 4 m. În urma acestui fenomen s-au format sistemul de cordoane litorale în dreptul lagunelor și lamenelor de astazi, înnisiparea golfului Cetații Histria, inundarea cu valuri a unor părți însemnate ale cetăților Tomis și Callatis. Acest fenomen este prezent si în zilele noastre, prin procesul de eroziune pierzăndu-se anual circa 70 de ha de plajă, ca urmare a tendinței de ridicare a nivelului apei, apreciată ca fiind de 15-20 cm pe secol. Ca urmare a cestor tendințe, se întreprind ample măsuri de protejare a țărmurilor în primul rand prin construirea de diguri.

Foto.5. Marea Neagra, priveliste de pe faleza stațiunii Eforie Nord ( Sursa: Arhivă personală, 2015 )

Platforma continentală a Mării Negre are aspectul unei câmpii submerse ce coboara lin spre larg. Temperatura medie a apei mării la suprafata este de 12,7 °C, puțin mai ridicată, așadar, decât temperatura medie a aerului. În lunile de vară, aceasta ajunge la 21,5-25°C. Salinitatea Mării Negre este mai redusa decat a altor mari, de exemplu salinitatea Marii Adriatice ajunge la 32‰, iar ce a apelor Marii Negre atinge valori chiar mai mici de 17‰, valoare favorabila practicarii suporturilor subacvatice. Un fenomen carcteristic Mării Negre și totodată unic pe glob, îl constituie prezența a două straturi suprapuse de apă cu salinități diferite: unul de desfașoară pâna la 180 m adâncime și are o salinitate de 17-18‰, iar celalalt sub adâncimea de 180 m si are valori ale salinitatii de 22-23‰. Aceasta dublă stratificare face ca sub 180 m sa lipseasca oxigenul, și ca urmare și viețuitoarele (excepție făcând unele bacterii sulforicole si anaerobe), favorizând prezența hidrogenului sulfurat, care la 2000 m adăncime ajunge la 7 pana 11 mg/l. În ceea ce privește transparența apelor Mării Negre, ea atinge, pe litoralul românesc , valori medii de 6 m. De asemenea, caracteristic Mării Negre este lipsa mareelor ce permite folosirea permanentă a plajelor, factor deosebit de favorabil turismului.

2.3. Elemente climatice și bioclima

Pentru a definii trăsăturile climatice ale litoralului trebuie sa ținem cont de faptul că acesta reprezintă o zonă de contact dintre apă și uscat asupra careia se suprapun influențele a trei medii de viață și anume: apa, uscatul și aerul într-o continuă mișcare, în contextul climatului temperat unde este situată Marea Neagră, pe fondul căruia aceste influențe își pun amprenta. Toate acestea provoacă, caracteristicile principalelor elemente climatice acestea fiind: temperatura aerului, durata de stralucire a soarelui, precipitațiile atmosferice si vânturile.

Temperatura aerului Datorită climatului maritim temperatura medie anuala este de 11,2°C (in iulie peste 22° C, iar in ianuarie de 0°  C ). Durata de strălucire a soarelui, durata efectivă medie anuală de stralucire a soarelui din lungul litoralului este cea mai mare din țara cu 2400- 2500 ore de insolație, depașind-o pe cea din Câmpia Româna cu 200-250 de ore de insolație. Preciptațiile atmosferice redau cele trei influențe a apei, aerului și uscatului în advecție. În acest fel, cantitațile medii anuale de precipitații se reduc treptat deasupra Dobrogei de la Vest la Est, ajungând pe litoral, sub influența mării se întregistrează cele mai puține slabe din țara în jur de 400-350mm, iar in Eforie Nord aproximativ 380mm.

Vânturile Deoarece nu exista obstacole vântul bate în toate direcțiile. Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest și de vest. Contrastul dintre temperatura apelor Mării Negre și temperatura uscatului dă naștere brizelor ( vânturi locale specifice litoralului) . Asadar în timpul verii, la 2-3 ore dupa ce răsare soarele, uscatul se încalzeste mai puternic decât apa, determinând o patrundere a aerului rece de pe mare pe uscat ( briza de zi între orele 10:00 si 20:00 cu o frecvență maximă 13:00) . Noaptea, deplasarea aerului la suprafață se petrece invers, astfel aerul rece de pe uscat se deplaseaza spre mare ( briza de noapte, între orele 23:00 si 8:00). Iarna, uscatul rămane mai rece în comparație cu apa mării, căci aerul se deplasează numai dinspre țarm.

Bioclima

Bioclimatul este alcatuit din suma caracteristicilor factorilor climatici din cadrul unei zone climatice care, prin elementele componente, poate avea anumite efecte , poate influența organismul uman sănatos sau bolnav. Bioclimatul marin este rezultatul întrepătrunderii climatului de stepa si influența pontică, caracterizat prin nuanțe ușor excessive, de suprasolicitare a organismului. Trăsăturile climatice ale litoralului, în comparație cu cele ale climatului de campie, deal sau munte, produc unele efecte deosebite asupra organismului uman. Parametrii climatici specifici litoralului marin românesc, care au importanța în terapia si patologia specifică de litoral sunt: amplitudinile termice anuale și diurne mai scazute decât in regiunile de câmpie cu altitudini similare, dar departate de mare, acest factor influențând caracteristicile confortului termic; un dinamism permanent și activ al aerului, mai ales în apropierea țăramului mării, care contribuie la creșterea stresului cutanat și la scaderea confortului termic; uniformitatea gradului de umezeala și puritatea aerului încărcat cu aerosoli naturali, datorita spargerii valurilor în zona de țărm, care inhalați sunt benefici pentru tratarea unor boli ale cailor respiratorii, endocrine; o durata mare a strălucirii Soarelui în cursul anului și o cantitate mare de radiație, însumata de-a lungul zilei, predominând in perioada calda a anului, determinând un stres radiativ pronunțat, ce contribuie la creșterea stresului prin caldură, în special in orele trecerii Soarelui la zenit, efectele generale ale radiatiei solare fiind cresterea cocentratiei de anticorpi din sange, cresterea secretiei gastrice, modificari ale tensiunii sangelui si compoziției lui, se amplifică continuțul de calciu, fosfor, potasiu, sodiu, apar modficări în metabolism; valoarea presiunii atmosferice ridicată, maxima fiind de 746mm, iar minima de 758mm, asigurând o oxigenare mai puternică a sângel și si contribuie la o buna aerare a plămânilor.

Factorii climatici care prin efectele lor influenteaza organismul uman, avand o acțiune tonică, excitantă sau de cruțare: temperatura, umezeala, viteza vântului, radiația solara termica, cu o influenta directă asupra stării de confort, a stresului bioclimatic, stres care se manifesta prin stresul cutanat și stresul pulmonar.

Stresul cutanat, este un indice bioclimatic, în care este analizat raportul temperatura-vânt și reacția organismului nivel cutanat, în procesul termoreglarii, oferind indicații suplimentare asupra bioclimatului litoral. Valorile anuale ale acestuia sunt moderate, mai mari în jumătatea nordică a litoralului și putin mai mici in jumătatea sudică, efect îndeosebi al circulatiei intense a aerului. Se manifestă în general în anotimpurile extreme: vara cand este foarte cald și organismul încearcă prin termoreglare, respectiv prin transpirație, sa reduca posibilitatea de încalzire a corpului și iarna cand stresul apare datorita frigului, declanșând termogeneza pentru a evita pierdere excesivă de caldură. În timpul anului, perioadele noiembrie-martie și noiembrie-aprilie, sunt considerate hipertonice, solicitând termogeneza organismului, în general nu datorită temperaturilor care nu sunt foarte scăzute, ci mai mult vântului, prezent aproape permanent pe litoral, în deosebi în perioada rece. Perioada verii este considerată hipotonică, antrenând mecanisme prin care organismul uman își reduce posibilitațile de supraîncalzire, fiind mai mult deprimantă și sedativă. Anotimpurile de tranziție prezintă în jur de patru luni relaxante, cu o stare relativa de confort, de nesolicitare funcțională a organismului. Stresul pulmonar se bazeaza pe schimburile respiratorii dintre plamani și mediu, și prin actiunea vaporilor de apa asupra mucoaselor respiratorii. Deoarece tensiunea vaporilor de apa este ridicata pe litoral, acesta se declanșează cand vaporii depasesc o anumita limita, întalnindu-se fie un confort deshidratant (iarna, in general) si un confort hidratant (în special vara) valorile medii anuale ale stresului pulmonar sunt mari pe litoral fata de cele din zonele de campie. Pe litoral se inregistreaza perioada decembrie-martie cu luni deshidratate , cu stres stimulant pentru organism . Lunile mai-octombrie, sunt considerate hidratante , stresul fiind emollient pentru mucoasele respiratorii. Perioadele de tranziție , lunile aprilie și noimbrie , sunt echilibrate, relaxante sub aspectul raportului umezeala aerului sistemului respirator.

2.4. Elemente de pedologie

În falezele active se pun in evidență mai multe orizonturi de soluri îngropate. Aceste orizonturi în funcție de condițiile de conservare a falezei se pot urmarii de la Capul Midia pana la Vama Veche. Se poate aprecia că îin Dobrogea de Sud, cu mici diferente între fațada vestica-dunareana și cea estica-maritima, se identifica 7 grupe de soluri îngropate. Pe fațada vestică paleosolul din grupa 7, adica din baza este mai bine conservat, în raport cu fațada estica, unde paleosolurile din grupele 1-5 sunt bine conservate, urmarindu-se pe zeci de kilometri. Cele mai răspandite sunt cernoziomurile carbonatice și solurile bălane, cărora li se adaugă cernoziomurile livigate, soluri castanii, soluri halomorfe.

2.5. Aspecte de relief

Litoralul românesc al Mării Negre se desfașoară pe o lungime de 245 de kilometri de la brațul Musura din delta secundară a Chiliei, în nord, până la Vama Veche, in extermitate sud-estică a Dobrogei. Litoralul prezintă aspecte diferite în ceea priveste, atât morfologia, cât și alcatuirea geologică. Din punct de vedere geomorfologic se diferențiaza: sectorul nordic, între gura Musura si Capul Midia , cu un țărm jos deltaic, lagunar și de acumulare, și un țărm cu faleza, înalt, la sud de capul Midia. Acumulările din sectorul nordic sunt în general de vârsta holocenă, provenite din aluviunile Dunării, dar si dinspre Nistru și se compun mai ales din nisip cuarțos . În sud peste calcarele sarmațiene se suprapune un orizont de argile roșii, apoi un complex loessoid, cu intercaltii de soluri fosile , la baza falezei întalnindu-se și cantităti mici de nisipuri, pietriș rulat.

Linia țărmului nu este fixa, aceasta s-a schimbat mai ales în ultimii 160 de ani. Procesele geomorfologice actuale, care duc la modificari manifestate fie prin acumulare, fie prin abraziune, aceasta fiind mai frecventă, sunt conditionate de mai multi factori. Din care amintim: litologia formată din calcare, argile, loess la sud de Capul Midia; aportul de aluviuni dunărene din care s-a clădit mare parte din țărmul de nord pana la Constanța; vanturile de nord-est, care generează valuri cu acțiune de eroziune asupra țărmului; curenții litorali care transportă aluviuni spre sud realizând cordoane litorale și plaje; fauna de moluște din zona litorală a cărei sfărămături constituie principala sursa de nisip pentru plajele sudice; oscilațiile nivelului mării manifestate printr-o creștere medie cu aproximativ 18-20 centimetri in 100 de ani; construcțiile hidrotehnice perpendicular pe linia țărmului care influenteaza curentul și transportul aluviunilor. Procesele amintite conduc, în ansamblu la un țărm cu dominantă de acumulare, dar pe alocuri și cu efecte de abraziune, în nord și un sector sudic cu tentă predominantă de abraziune și de retragere. Țărmul sudic, cu faleze și limane, având 82 de kilometri lungime, este caracterizat prin predominarea proceselor de eroziune. Abraziunea falezelor este asociată cu alunecari și prăbusiri activate în perioadele umede, pe timp de furtună când valurile atacă direct baza falezei. Alunecări masive se produc în sectorul Eforie-Tuzla, unde panzele freatice sunt mai bogate și permit reactivarea unor trepte de alunecare mai vechi. Prăbusirile pereților de loess și argila ale falezelor se produc pe lungul întregului țărm. La sud de Eforie faleza s-a retras în perioada 1975-1980 cu 4-6 metri. În preajma stațiunilor Eforie Nord și Eforie Sud au fost executate foarte multe diguri de captare a nisipului pentru extinderea plajelor, în majoritate fară aport de nisip pe cale artificială. Ca intensitate eroziunea este mult mai pronunțată pe cordoanele litorale din zona țărmului lagunar deltaic unde pondere aportului de nisip fluviatil este decisivă, determinând pierderi teritoriale. La Eforie Nord lucrările de protectie a plajelor și consolidare a falezei au inceput in 1951 și au continuat pâna în prezent, în funcție de efectele secundare ale implementării diguri.

Foto.6. Faleză erodată din cadrul Stațiunii Eforie Nord ( Sursa: Arhivă personală, 2015 )

În prima etapa 1951-1958, datorită necunoașterii comportamentului valurilor, s-au construit epiuri perpendiculare pe țărm, dar acțiunea de spălare a acestora a fost intensa si rezulatele au fost minime în ceea ce privește reținerea nisipului în spatele epiurilor. În etapa a doua, pe baza unor studii de laborator, s-au completat digurile transversal cu tronsoane longitudinale, ulterior construindu-se între cele doua Eforii diguri in forma de “T” de mici dimensiuni.

Foto.7. Lucrări pentru stoparea eroziunii falezei din cadrul stațiunii Eforie Nord ( Sursa: Arhiva personala, 2015 )

Dupa extinderea portului Constanța, respectiv Constanța-Sud-Agigea, procesele de eroziune s-au intensificat pe plajele de la Eforie Nord și Eforie Sud, fapt ce a impus construirea unor diguri longitudinal permeabile, din blocuri sabilopod.

Cap III. INFRASTRUCTURĂ BALNEARĂ

Stațiunea turistică balneară Eforie Nord dispune de o infrastructura diversificata, cu baze de tratament care sunt funcționale pe tot parcursul anului. Aceasta fiind recomandată pentru diferite tipuri de tratament, printre care se numară tratamentul afecțiunilor reumatice, dermatologice și ale sistemului osos.

Complexurile de turism balnear sunt unități unde se prestează servicii pentru tratament balnear care includ în același edificiu sau în edificii legate fizic sau funcțional structuri turistice de primire turistică (de cazare, de alimentative, de tratament, eventual de agreement).

Componentele terapeutice și de tratament au fost concepute, diversificate și modernizate în timp, pentru valorificarea factorilor terapeutici naturali.

Foto.8. Harta turistică a stațiunii Eforie Nord ( Sursa: www.deeatravel.ro,2015)

3.1 Factori naturali terapeutici care favorizeaza dezvoltarea infrastructurii balneare

Nămolurile sau peloidele care sunt substanțe ce se formează în condiții naturale sub influența proceselor geologice și care se folosesc în scopuri terapeutice ca atare, sau după o pregătire prealabilă prin amestec cu ape minerale, măcinare sau încălzire. Peloidele, indiferent de tipul lor, reprezintă un sistem eterogen format dintr-o fază solidă, una lichidă și una gazoasă. Faza solidă este compusă din substanțe organice (hidrați de carbon, componente humice, bituminoase, componente lipidice și proteine) și minerale (săruri insolubile în apă dintre care cele mai importante sunt sulfații și carbonații de calciu și silicații și dintr-o structură argiloasă constituită din bioxid de siliciu și cantități mici de oxizi ). Faza lichidă o constituie soluția apoasă a substanțelor solubile organice și anorganice din nămol, ea provenind din apa lacurilor, din apa minerală – în nămolurile minerale și din precipitații – în unele turbe -. Din cauza ionilor care predomina faza lichidă a nămolului acesta poate avea un caracter carbonat, sulfatat sau mixt. Faza gazoasă se datorează unor procese fizico-chimice și biochimice fiind constituită din H2S, CO2, H2, O2 și o serie de hidrocarburi.

În această stațiune foarte importante sunt nămolurile sapropelice formate prin sedimentare sub apă a materialelor organice și minerale sub influența proceselor biologice, microbiologice și fizico-chimice cu un conținut de substanțe organice mai mare de 10% (în nămol uscat); acestea fiind extrase din lacul Techirghiol. Nămolul sapropelic este un depozit negru, bogat în hidrosulfură de fier coloidală cu aspect plastic. Nămolurile de turba sunt nămoluri de origine organică, de culoare brună rezultate din descompunerea resturilor vegetale sedimentate pe fundul unor mlaștini, descompunere datorată unei game largi de microorganisme. Turbele sunt bogate în substanțe organice, conținând procente ridicate de acizi humici, bitume, grăsimi, ceruri, pectine, celuloză și substanțe proteice. Proprietățile fizice( turba este bine descompusa fară sa necesite prelucrări înainte folosirii ei terapeutice) și chimice ale turbei sunt aseamănătoare cu cele ale nămolului sapropelic, ceea ce îi conferă și un mecanism de acțiune și calități terapeutice asemănătoare cu acesta.

Factorii climaterici de cură pot fi utilizați în menținerea și ameliorarea stării de sănătate a organismului uman prin climatoterapie. Bioclimatul de litoral fiind unul din atuurile stațiuni. Soarele este un factor important, numarul zilelor senine de la malul Marii Negre este de 130-170 pe an (cel mai mare din tara), favorizând helioterapia. Durata de strălucire a Soarelui totalizează 2300-2400 de ore pe an, realizând un potențial considerabil de energie solară, de asemenea cele mai intese radiații sunt la malul mării datorita fenomenului de reflexie a luminii la suprafața nisipului.

Apa mării reprezinta un factor natural de cură datorită caracteristicilor sale ce duc la îmbunatatirea calității sănătății. Salinitatea Mării Negre este relativ redusă, 17-18 g/l datorita aportului ridicat de apă dulce adus de fluviile ce se revarsă în Marea Neagră. Aceasta deși are o valoare mult mai mică față de a altor mări sau oceane, efectele terapeutice sunt pe deplin recunoscute. Compoziția chimică a Mării Negre are o serie de particularități impuse de caracterul continental și de afluxul foarte bogat al apelor transportate de râuri. Apele ce provin de pe uscat au ca elemente dominante hidrocarburile, calciul și magneziul rezultați din dizolvarea rocilor continentale în timp ce apele marine conțin mai mulți ioni de clor, natriu, potasiu și sulfați. În ceea ce privește temperatura apei, aceasta este mult mai ridicată decat a altor mari și oceane, prezentând în raport cu atmosfera ambiantă, o constantă termică. Acțiunea valurilor și prezența aerosolilor proveniți din “sfărmarea” valurilor la țărm constituie un element de potential turistic natural deosebit. Apa sarată a lacului Techirghiol este puternic hipertonă, cu o concentrație de aproximativ 80g săruri minerale la litru și reprezintă o veritabilă apa terapeutică, este o apă clorurată-magneziană-sulfurată. Pe lânga toate acestea un factor important îl reprezintă plajele generoase, lipsite de maree, menținând în condiții bune nisipul fin de pe plajă și de pe fundul mării. Plaja din cadrul stațiunii Eforie Nord atinge in jur de 3 kilometri lungime și lățimi de 20-100 metri, fiind mărginită în partea de nord a stațiunii de o faleză care măsoară peste 30 de metri. Intrarea în mare este lină fiind unele locuri cu nisip fin, alteori cu nisip și pietre mici, plaja fiind acoperită cu acesta.

Foto.9. Plaja stațiunii Eforie Nord ( Sursa: Arhiva personala, 2015 )

Nisipul este una din formele în care se găsește siliciul în natura. Expunerea corpului pe nisip la soare, sau acoperirea anumitor regiuni ale corpului cu nisip cald în timpul plajei oferă condiții diferențiale de termoterapie.

3.2. Tipuri de afecțiuni

Afecțiuni reumatismale degenerative: spondiloză cervicală, dorsală si lombară;

Afecțiuni reumatismale inflamatorii: stări algice articulare dupa reumatism articular acut sau infectii de focar, spondilită anchilozantă, artropatia psoriazica, poliartrită reumatoidă;

Afecțiuni reumatismale abarticulare: tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită scapulohumerală;

Afecțiuni post-traumatice: redori articulare post-traumatice, stări dupa operații pe mușchi, tendoane, articulații și oase, stări dupa entorse, luxații și fracturi;

Afecțiuni neurologice periferice: paralizii și pareze post-traumatice ale membrelor, polineuropatii dupa faza acută, poliradiculonevrite în faza sechelara, sechele după poliomielită;

Afecțiuni ale sistemului nervos central: parapareze sechelare dupa mielite la minimum 3 luni de la debut, parapareze dupa arahnoidite;

Afecțiuni ginecologice: insuficienta ovariana, cervicite cronice, metroanexite cronice, sterilitate secundară;

Afecțiuni dermatologice;

Afecțiuni respiratorii;

Afecțiuni asociate: otorinolaringologice, cardiovasculare, endocrine, metabolice și de nutritie, boli profesionale.

3.3 Tipuri de cure balneare practicate în stațiunea Eforie Nord

Talasoterapia Este un procedeu de terapie alternativă, aceasta reprezintând tratamentul cu apa de mare care se adreseaza tuturor celor care vor sa scape de stresul cotidian și vor sa-și regăsească vitalitatea, precum și tuturor categoriilor de vârsta. Talasoterapia reechilibreaza funcțiile organismului, fiind un bun prilej de a reânvăța cum sa te hrănești și să dormi corect, cum sa te relaxezi și sa îti acorzi timp pentru tine însuți. Este un fel de terapie blândă cu rol profilactic. Talasoterapia are la bază doua principii importante: eliminarea toxinelor și stimularea funcțiilor vitale. Ea ajuta la călirea organismului și îmbunătățirea activității aparatului cardiac, precum și a circulației sangvine, articulațiilor și musculaturii. Pentru persoanele vârstnice este recomandă pentru tratarea bolilor de piele, reumatisme degenerative, în stari de convalescenta dupa diferite boli, spondilita anchilozantă, pentru anumite forme de astm și alte boli respiratorii cronice. Talasoterapia nu se recomadă persoanelor cu afecțiuni ca fracturi neconsolidate, cardiopatie ischemica, accident vascular cerebral.

Cura pentru tratarea afecțiunile degenerative și de vârsta ale sistemului locomotor

Folosită în corectarea posturilor de lucru necorespunzatoare sau solicitante și învatarea unor posturi de relaxare, însușirea unor modalități recomandate de efectuare a eforturilor fizice solicitate de tipul de activitate profesională, creșterea flexibilității articulare și a țesuturilor periarticulare și musculare, refacerea și ameliorarea forței muschilor solicitați antigravitațional sau în cursul eforturilor profesionale, antrenament aerobic, antrenarea mecanismelor de termoreglare la rece la cei expuși profesional unor medii solicitante termic și cu umiditate mare, reducerea ponderala la cei cu greutate în exces sau obezi. Pentru tratarea acestor afecțiuni se folosesc mijloace balneo-climatice și fizical-kinetice, cum sunt climatul tonico-stimulant sau sedativ-relaxant, kinetoprofilaxie în sala și în aer liber, cura de teren și jocuri sportive, hidrokinetoterapie în piscină, înot, aplicații de factori termici contrastanți, forme specifice de kinetoterapie pentru forța, antrenament aerobic, flexibilitatea țesuturilor articulare și musculare, hidroterapie cu factori termici contrastanti, masaj, precum și forme de educatie in grup, în cadrul unor programe de 5-6 ore pe zi, repartizate echilibrat pe parcursul zilei, cu respectarea unor ore de repaus și somn, completat cu activități distractive și culturale în ambientul stațiunii.

Cura pentru afecțiunile cardio-vasculare

Este o cura de sănătate pentru subiecții cu predispoziție la afecțiuni cardiovasculare.

Aceasta are ca scop îndeplinirea următoarelor obiective: educația sanitară, schimbari de comportament în ce privește rolul negativ al fumatului, consumului de alcool, obiceiuri alimentare necorespunzatoare; însușirea unor metode de relaxare musculară și psihică și a unor deprinderi de mișcare și efort fizic cu scop de antrenare aerobica a capacității funcționale cardio-respiratorii și musculare. Pentru atingerea obiectivelor propuse se recurge la: convorbiri zilnice cu medicul, kinetoprofilaxie prin tehnici de relaxare, antrenament aerobic la efort dozat, cura de teren, jocuri sportive, înot și excursii, balneoterapie cu băi carbogazoase sau mofete în scop demonstrativ, hidroterapie și masaj sedativ, dietoterapie și eventual psihoterapie de grup. Aceste programe urmăresc însusirea persoanelor care o practica a unor cunoștințe și deprinderi comportamentale pentru limitarea acțiunii unor factori de risc identificați prin anamneza clinic.

Cura pentru afecțiuni respiratorii

Este o cură de sănătate pentru subiecți cu predispoziție la afecțiunile bronho-pulmonare. Are ca obiective: evitarea mediului poluat sau nociv, educația sanitară privind efectele fumatului, evitarea expunerii la rece, combaterea sedentarismului, însusirea gimnasticii respiratorii corecte, corectarea tulburărilor musculo-scheletice identificate, creșterea capacității de adaptare la rece prin hidroterapie alternată. Acestea fiind realizate prin: proceduri de climatoterapie, aero-helioterapie și cura de teren, inhaloterapie cu ape alcaline sau clorurosodice, gimnastica respiratorie, educație în grupuri de persoane sau chiar psihoterapie de grup. Se recomandă persoanelor care lucreaza în medii cu noxe respiratorii, predispusi la boli inflamatorii sau alergice bronhopulmonare, fumători; persoane cu risc de disfuncții ventilatorii, obezitate mare, tulburări posturale ale coloanei-cifoscolioze, cei cu sechele dupa TBC.

Cura balneară terapeutica

Reprezentată de profilaxia primară( sindromul hipokinetic și sindromul de decoditionare ) și profilaxia secundara (în afecțiuni cornice: capacitățile adaptative a unor funcții sau a întregului organismul și, eventual, înlăturarea unor tulburări de reglare neurovegetativă și a recidivelor) Metode de tratare : helioterapie(bai de mare și nisip cald-bai reci de mare; ungeri cu nămol-bai de lac), forme de mișcare cu efort fizic progresiv, gimnastica medicală de grup, înot și sport therapeutic , crenoterapie, dietoterapia, cura de sudație( băi cu apă minerala sau simpla, băi cu aburi, băi genrale de lumina, împachetari cu nămol), masaj, duș subacval. Cura de reconfortare care prin climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, dietoterpie și psihoterapie poate combate sindromul hipochinetic, echilibrează sistemul nervos, antrenează funcțiile de termoreglare și alimentația echilibrată.

Cura de ,, fitness” de „ adaptare la efort” sau de „antrenament aerobic”

Deși este oferită în marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, în stațiunile balneare alături de cura de teren în zone montane împădurite are o cu totul altă valoare. Cura „antistres” este una din formele cele mai importante ale curelor de sănătate. În afara climatului de cruțare specific stațiunilor propuse în această grupă, metodologia de cură antistres mizează pe efectele relaxante, sedative ale unor proceduri de balneoterapie și hidroterapie, combinate cu tehnici de electroterapie sedativă cu câmpuri electromagnetice, masaj, kinetoterapie, psihoterapie și un regim dietetic adecvat, în cadrul unor programe cu raport optimal între activitate și odihnă, cu ore suficiente de somn.

3.4. Baze de tratament, unitati de cazare, centre spa si wellness

Stațiunea Eforie Nord dispune de 240 de unitați de cazare, clasificate în funcție de dotari de la 1 la 4 stele, dintre care am hotărat sa le precizez pe cele mai populare și semnificative, multe dintre ele având în incinta sau apropierea lor centre spa si wellness, precum si baze de tratament. Unul dintre cele mai renumite hoteluri din statiunea Eforie Nord este Hotelul Europa, cu o amplă panoramă spre marea aflată la câțiva pași, are o locație deosebită, aproape de centrul stațiunii balneare Eforie Nord și de Lacul Techirghiol.

Foto.10. Hotelul Europa, din cadrul stațiunii Eforie Nord ( Sursa: Arhivă personală, 2015)

Hotel Europa are o capacitate de cazare de 221 camere (standard, apartamente, camere CLUB și camere pentru persoane cu nevoi speciale) toate au balcoane cu vederea spre mare si sunt dotate cu: sistem de climatizare, internet, televizor, cablu tv, mini-bar, casetă de valori, telefon internațional, băi dotate cu căzi.

Foto.11.Camera king din incinta hotelului Europa ( Sursa: www.anahotels.ro,2015)

Acesta este clasificat la 4 stele și în incinta lui se afla, elegantul centru Ana Aslan Health Spa care este o oază de revitalizare pentru trup, minte și spirit. Terapiile balneare tradiționale cu apă sărată și nămol sapropelic din Lacul Techirghiol sunt completate de proceduri inovatoare cu laser, ultrasunete sau ionizare. Acest centru poarta numele Prof. Dr. Ana Aslan care a dezvoltat în 1951 celebrul produs Gerovital H3, deschizând drumul gerontologiei medicale mondiale și devenind unul dintre cei mai cunoscuți și premiați cercetători români. Aici se afla unii dintre cei mai buni medici specialiști, kinetoterapeuti, fizoterapeuti, cosmeticieni și maseuri. Aici se realizează o diversitate de tratamente spa care se împart pe categorii si anume:

Masaje si terapii, dintre care amintim cateva:

Foto.12. Masaje si terapii ( Sursa: www.anahotels.ro, 2015)

– Mud massage ( Contracturile musculare, durerile articulare și oboseala dispar sub mișcările energice ale mâinilor pricepute care învăluie corpul într-o catifea neagră: nămolul sapropelic de Techirghiol.);

– Aroma relax ( Masajul cu uleiuri călduțe are efectul de relaxare deplină a întregului corp și revitalizarea simțurilor prin aromaterapie, imprimând cea mai plăcută stare de bine.);

– Ayurveda massage ( Ritual ancestral indian, acest masaj purifică trupul și reface echilibrul energetic. Efectele benefice asupra sănătății se resimt prin acțiunea la nivelul coloanei vertebrale, a mușchilor, articulațiilor, vaselor sangvine și sistemului nervos.);

– Talis’stone ( Cu un profund efect de relaxare și reechilibrare energetică, acest program începe cu o sesiune de Body peeling cu produse din gama Thal’ion: Vent de Sable, Tentation Cristaline sau Săruri de mare. Urmează un masaj al spatelui și aplicarea unui set de pietre vulcanice de-a lungul coloanei vertebrale, iar la final, un masaj general de relaxare.);

Tratamente anti-aging:

Foto.12.Tratamente anti-aging în cadrul centrului Ana Aslan Health and Spa ( Sursa: www.anahotels.ro,2015)

Repagen body ( Tratamentul cu produsele de lux Klapp conferă un plus de elasticitate și tonus pielii, combinația de elemente marine, sinefrină și cafeină având rol în topirea depozitelor de grăsime și efect de lifting. Rezultatele rapide sunt date de tehnologia GK4 pe bază de ultrasunete, ionizare și raze infraroșii.);

Mezoterapie ( inlătură riduri, depigmentări, celulita și depozite localizate de grăsime cu noua metodă de Mezoterapie: o procedură transdermală non-invazivă atestată clinic și științific. Fără ace, fără perioadă de recuperare, fără durere, vânătăi, edeme sau risc de infecții – Mezoterapia non-invazivă este tratamentul ideal pentru perfecționarea tuturor tipurilor de piele.

X-treme hyaluron infusion ( Acest tratament complex redefinește procesul de hidratare, prin stimularea sintezei de colagen, redând volum pielii printr-un efect de lifting.)

Tratamente de detoxifiere:

Lymphatic drainage (Remediu împotriva celulitei, a retenției de apă și de toxine, drenajul limfatic eliberează corpul de presiunea stresului, îmbunătățește circulația și imunitatea generală, dând o senzație de revitalizare totală a organismului.);

Absolute beauty (Program complex de detoxifiere, drenaj, relaxare, hidratare și remodelare corporală prin eliminarea grăsimilor. Totul pe parcursul a 10 ședințe de tratament cu nămol, alge marine, cafeină, ciocolată, ceai verde și struguri pentru a reda pe deplin frumusețea și fermitatea pielii redevenită strălucitoare.);

Ritualuri faciale:

Foto.13.Ritaluri faciale ( Sursa: www.anahotels.ro,2015)

Ayurveda face lift ( Relaxarea profundă și tonifierea feței cu un masaj bioenergetic alungă tensiunile întipărite pe chip. Stimularea micro-circulației sporește luminozitatea si transparența pielii, iar corectarea poziției umerilor și a gătului reglează fluxul respirației.);

Facial alchemy with gerovital/alsavital ( De la prevenirea distrugerii peretelui celular la regenerarea și protejarea tenului, acest tratament complex împuternicit cu produse cosmetice bogate în principii naturale active precum argila, restituie luminozitatea și tinerețea tenului. Debutând cu un proces de curățare, alchimia continuă cu un peeling, aplicarea unei măști detoxifiante, hidratare, lifting, finalizându-se cu tonifierea feței cu ajutorul curenților de înaltă frecvență.)

Slim&fit:

Marine essence ( Proprietățile remineralizante și anticelulitice ale acestei terapii sunt date de folosirea componentelor active alga laminaria și spirulina din miraculosul extract de alge marine.);

Algae bath ( Relaxare și stimularea arderilor din corp prin puterea anti-celulitică a algelor marine care, în combinație cu apa sărată din Lacul Techirghiol, hidratează în profunzime pielea, redându-i suplețea și strălucirea naturală.);

Total simulator ( Definirea unei siluete de invidiat cu un program intens de relaxare, detoxifiere, drenaj, ardere a grăsimilor, hidratare și remodelare corporală. Ședințele de fitness cu instructor, dușul subacval, drenajul limfatic general, reflexoterapia și dușul masaj Vichy sunt completate de ritualuri de estetică corporală cu produse Thal’ion, dar și de împachetări cu geluri pe bază de nămol, alge marine, ciocolată, cafeină, ceai verde și struguri.)

Wellbeing for men:

Foto.14. Man klapp power, tratament de revitalizare ( Sursa: www.anahotels.ro,2015)

Stress relief massage ( Restaurând echilibrul natural și armonia corpului, acest tip de masaj eliberează tensiunea acumulată în musculatură și îmbunătățește circulația sangvină.);

Man klapp power ( Ideal pentru tenul masculin, tratamentul de curățare profundă, revitalizare și reîntinerire netezește liniile de expresie și dă feței un aspect luminos. Completat de tehnologia GK4 bazată pe ultrasunete, ionizare și raze infraroșii, masajul facial cu produse bogate în minerale, vitamine, proteine, acizi citrici și hamamelis împrospătează pielea, redându-i elasticitatea și fermitatea.)

Hidroterapii:

Mud bath ( Revitalizând organismul și redând elasticitatea pielii, renumitul tratament prin baia cu nămol sapropelic de Techirghiol și apa sărată a aceluiași lac are efecte terapeutice spectaculoase în afecțiunile reumatice, ortopedice sau ale pielii, cum este psoriazisul.);

Hydro massage ( Energizează și revitalizează corpul, relaxând mușchii și stimulând circulația sângelui prin acțiunea jeturilor de apă. Puterea de vindecare a apei întărește sistemul imunitar, readucând trupului forța și suplețea în mișcare.);

Sport și sanatate:

Foto.15. Program de sport si sănătate în cadrul centrului Ana Aslan Health and Spa ( Sursa: www.anahotels.ro,2015)

Kinetotherapy ( Program individual de recuperare pentru creșterea mobilității articulațiilor și întărirea musculaturii sub îndrumările competente ale terapeuților pricepuți.);

Hydrokinetotherapy ( Relaxarea și refacerea întregului corp prin gimnastică acvatică se face sub atenta supraveghere a celor mai buni specialiști. Efortul cardiovascular este mai mic în piscina cu apă sărată, iar efectele benefice asupra organismului se resimt imediat.);

Electroterapie:

Foto.16. Electroterapie ( Sursa: www.anahotels.ro,2015)

Laser therapy (Calmarea durerilor și grabirea procesului de vindecare post-traumatică sau tratarea afecțiunilor reumatice și dermatologice prin folosirea terapiei moderne cu laser.);

Bioptron ( Activarea puterii de vindecare a organismului, tratarea afecțiunilor de la nivelul pielii și ameliorarea durerii cu ajutorul terapiei prin lumină. Fasciculul de lumină polarizată pătrunde în profunzimea țesuturilor grăbind procesul de regenerare și echilibrare energetică a organismului.);

Ultrasound therapy ( Eficientă în recuperarea post-traumatică a sistemului muscular și articular, această terapie din domeniul înaltei frecvențe are acțiune termică și mecanică profundă asupra corpului.)

Compania Briza Mării Negre din Eforie Nord a inaugurat in anul 2003, Hotelul Mirage. Localizat la aproximativ 50 m de plaja și clasificat la categoria de 4 stele, acesta oferă servicii turistice de cazare și alimentare la standarde internaționale. Capacitatea de cazare constă în 65 de camere duble standard și 12 apartamente, prevazute cu balcon, baie cu cabină de duș, televizor și cablu tv, telefon, minibar, aer condiționat.

Foto.17. Hotelul Mirage aflat în stațiunea Eforie Nord ( Sursa: Arhivă personală,2015)

Foto.18. Camera dubla twin în cadrul hotelului Mirage ( Sursa: miragemedspahotel.ro,2015)

In perioada 26.05.2011 – 25.01.2013, S.C. Briza Marii Negre S.R.L. a implementat proiectul “Crearea și dotarea Bazei de Tratament, Recuperare si Balneoterapie Mirage, Eforie Nord”, finanțat prin Programul Operational Regional 2007-2013. Obiectivul principal al proiectului se refera la valorificarea în scop turistic a resurselor naturale ale stațiunii balneoclimaterice Eforie Nord, iar obiectivul specific al proiectului este reprezentat de diversificarea serviciilor turistice oferite de către Compania Briza Mării Negre.

Foto.19. Mirage Medspa ( Sursa: Arhivă personală,2015)

În cadrul clinicii Mirage Medspa, se realizează programe complexe de recuperare a capacităților fizico-psihice ale organismului, elaborate în urma unei consultații medicale de înalt profesionalism, sustinută de investigații medicale complete și aplicate de terapeuți cu înaltă calificare în recuperare. Balneoterapia îmbina elementele naturale pe care le ofera Marea Neagră, Lacul Techirghiol și climatul marin se completează armonios cu amestecuri de plante terapeutice culese din zone montane nepoluate, diverse uleiuri esențiale aromatice, mixuri de alge marine.Programele medicale se adreseaza tuturor varstelor și vizeaza ameliorarea unei game largi de afecțiuni reumatismale, post-traumatice, neurologice, dermatologice, ginecologice, ORL.

Mirage Medspa oferă oaspeților săi trei tipuri de tratamente cu namol: băi calde, împachetări și cataplasme și masaj cu nămol. Băile cu namol au o durata de 20 minute. O baie tămăduitoare într-un amestec de nămol sapropelic și apă sărată din Lacul Techirghiol, la o temperatură în jurul valorii de 38° C.

Foto.20. Baie cu nămol realizată în cadrul clinicii Mirage Medspa ( Sursa: miragemedspahotel.ro,2015)

Cataplasma cu nămol cu o durată de 20 minute, ce constă în împachetare corporala generală sau parțială cu un strat de nămol sapropelic din Lacul Techirghiol încalzit la temperatura de aproximativ 50 °C. Nămolul transferă caldura înmagazinata în profunzime, în mușchi și articulații, stimulează circulația sangvina local și la distanță, hidratează și catifelează pielea. Masaj cu nămol ce durează 20 minute. Este un masaj terapeutic efectuat cu renumitul nămol sapropelic din Lacul Techirghiol. Este un nămol unic în Europa, cunoscut înca din antichitate, denumit și “catifeaua neagră“ datorită caracteristicilor sale deosebite. Nămolul, încalzit la o temperatura de 50ºC, se aplică prin manevre specifice de masaj trupul cu caldura, hidrateaza si alina durerile. Hidroterapia se bazează pe utilizarea externă a apei, în scop terapeutic sau profilactic. Ea se adreseaza celor care doresc sa scape de stres, sa-și amelioreze dinamica corporală, sa se relaxeze și sa se deconecteze de rutina. Se adresează tuturor, tineri sau mai puțin tineri, sedentari sau sportivi și utilizează numai produse naturale: apa mării încalzita, apa sărată de ghiol, plante medicinale, săruri și geluri de alge, uleiuri esențiale. Terapiile cu apa redau un bun echilibru biologic și îmbunătățesc forma fizică și mentală. În cadrul clinicii Mirage Medspa se realizează urmatoarele terapii cu apa: hidromasajul, băile cu bule, băile saline cu plante, dușul subacval și dușurile ciclonice tonice.

Hidromasajul este un masaj puternic global sau localizat, realizat prin jeturi multiple pe traseele musculare și în sensul circulatiei de întoarcere. Prin adaugarea de săruri sau geluri de alge se favorizează absorbția transcutanată de oligoelemente și saruri minerale. Terapie cu apa dezvoltata pe practici antice romane, nelipsită în centrele spa din întreaga lume, care s-a transformat în timp într-o adevarată filozofie a rafinamentului estetic și a bunastării autentice. Masajul cu jeturi de apă calda și aer, mixate în diverse programe, stimulează secreția de endorfine. Băile cu bule relaxează corpul fizic și mental și îmbunătățesc starea generală. Băile saline cu plante cu efect sedativ favorizează oxigenarea țesuturilor și detensionarea generală, amelioreaza tulburarile de somn și încordarea psihica. Pe lânga efectul calmant și odihnitor, principiile active din plante acționează direct la nivelul tegumentului și au efect antiseptica, cicatrizant și antiinflamator. Dușul subacval este un masaj al maselor musculare, efectuat cu un jet de apa cu presiune variabila, sub apa, într-o cadă specială. Efectele sunt asemănătoare cu cele ale masajului clasic, relaxează profund musculatura, stimuleaza circulația sanguina și limfatică, dreneaza edemele, ușureaza digestia și ameliorează durerile. Dușurile ciclonice tonice constau în hidromasaj vertical însoțit de jeturi laterale cu presiune variabilă care transformă totul într-o senzație de bine și confort. Masajele efectuate cu uleiuri aromatice sau aplicate sub forma de duș masaj efectuat cu presiune medie spre puternică, care stimuleaza circulația sanguina și eliminarea toxinelor acumulate la nivelul mușchilor, concomitent cu reechilibrarea și stimularea fluxului de energie pozitivă. Tehnici ferme de fricțiune, frământare și rulare combinate cu tapotamente scurte și tehnici de periaj, compun un masaj energizant și în același timp relaxant. Masajul de tonifiere este un masaj terapeutic al întregului corp, efectuat cu presiune medie spre puternică, care stimulează circulația sanguină și eliminarea toxinelor acumulate la nivelul mușchilor, concomitent cu reechilibrarea și stimularea fluxului de energie pozitivă. Masajul scalp și cervical, masaj relaxant al regiunii cervicale și scalpului care oferă o senzație de relaxare profundă și sterge amprenta chinuitoare a stresului cotidian.

Masajul decontracturant spate și umeri este un masaj amplu care relaxează musculatura tensionata de pozițiile vicioase sau efort și ameliorează mobilitatea coloanei vertebrale. Masajul de drenaj limfatic. Este o metodă naturală eficientă în stimularea circulatiei limfatice, cu efecte în întregul organism. Masarea blândă și ritmică realizată cu abilitate cu ajutorul palmelor stimulează musculatura vaselor limfatice. Rezultatele acestui tratament sunt spectaculoase: elimina celulita, edemele de cauza limfatică, tulburările circulatorii, constipatia și problemele imunitare, stimulează sistemul imunitar, amelioreazâ semnificativ durerile acute și cronice. Electroterapia este un tratament cu precădere simptomatic, care folosește formule consacrate de curenții galvanici, curenți de joasă, medie și înalta frecvență, ultrasunete, câmp magnetic de joasă frecvență, biostimulare laser. Se efectuează numai la recomandarea medicului, dupa o consultație amănunțită.

Foto.21. Electroterapie realizată cu laserul terapeutic ( Sursa: miragemedspahotel.ro,2015)

Laserul terapeutic este o terapie de mare succes, superioară fizioterapiei clasice (electrofizioterapiei). La nivelul țesuturilor se induce un efect biostimulator, iar la nivel celular se modulează procesele metabolice locale și sistemice de regenerare. Este o terapie nedureroasă, total nepericuloasă, fara efecte secundare și singura terapie care induce regenerarea celulară locală. Magnetoterapia se bazează pe întelegerea relației dintre magnetism – în sens traditional – și câmpurile electromagnetice ale corpului uman, combinată cu interacțiunile electromagnetice prezente în mediul înconjurator. Terapia presupune aplicarea pe diverse zone ale corpului a magneților de anumita putere, care afectează fluxurile ionice și electromagnetice umane, facilitând, astfel, vindecarea sau ameliorarea stării fizice.

Foto.22. Magnetoterapie în cadrul clinicii Mirage Medspa ( Sursa: miragemedspahotel.ro,2015)

Baie galvanică 4 – celulară combină acțiunea curentului continuu cu efectul termic al apei, în cele 4 celule pentru membrele superioare și inferioare. Se remarcă prin efectele deosebite în ameliorarea durerilor de cauza neurologică și musculo-articulară și în insuficiența venoasă cronică.

Foto.23. Baie galvanic 4-celulara ( Sursa: miragemedspahotel.ro,2015)

Pe lângă aceste proceduri, în cadrul clinicii Mirage Medspa sunt folosite de asemenea și produse Gerovital, terapia bazată pe aceste medicamente reprezintă o metodă de încetinire a îmbatrânirii, precum și de tratare a bolilor specifice înaintării în vârsta, având rezultate optime. Mirage Medspa mai dispune de o saună, săli de fitness, un bar organic și o piscină cu apă de mare încălzită pentru gimnastică și relaxare. Hotelul Grand este o construcție nouă, situată langă Clinca Grand, clasificat la 3 stele ce dispune 50 de camere cu o capacitate de cazare de 170 de locuri, are în incinta sa: jacuzzi, saună, sală de fitness, salon de cosmetică, private spa si piscină acoperită.

Foto.24. Hotelul Grand ( Sursa: Arhivă personală, 2015)

Spitalul Clinică de Recuperare, Medicina și Balneologie, a fost înființat în anul 1936-1937, în 1974 devine ,, Sanatoriul Balnear Eforie Nord”, iar in 1991 se schimba denumirea unității în Sanatoriul Balnear ,, EFOSAN”. Prin Ordinul M.S.F. 242/2002 Sanatoriul Balnear “EFOSAN” devine Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord, prin reorganizare. Este una dintre cele mai importante unități de profil din țară, prin Hotararea 1106/10.10.2002 Spitalul Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Eforie Nord a fost declarat de interes public național iar imobilele compuse din construcții și terenurile aferente aparțin domeniului public al statului prin Ministerului Sănătații, în administrarea Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balnelogie.

Acesta are doua sedii: Clinica Grand, clinică universitară, cu o experiență de 40 de ani în domeniu, are o capacitate de 150 paturi desfășurată pe trei nivele si 800 de pacienți pe zi, precum și Sediul Administrativ cu baza de tratament Steaua, cu o capacitate de 1400 pacientii/zi, situată la 100 m de malul Mării Negre.

Foto.25. Sediul administrative al Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică și Balnelologie ( Sursa: Arhivă personală,2015)

Spitalul mai are în administrare și 4 pavilioane de Băi Reci pe malul lacului Techirghiol unde se face în timpul verii „cura naturistă”. Această cură este benefică în profilaxia și tratamentul unor afecțiuni reumatismale, ale căilor respiratorii superioare și dermatologice. „Cura naturistă”, tratamentul cel mai eficace în psoriazis, se efectuează în sezonul estival (mai ales lunile iulie și august) pe plaja lacului Techirghiol. Aici sunt amenajate pavilioanele de Băi Reci (separat femei – bărbați) prevăzute cu vestiare, garderobă, cabinet medical pentru acordarea primului ajutor în caz de urgență, 2 cabine de masaj, dușuri și grupuri sanitare. Afecțiuni tratate aici: reumatisme degenerative și inflamatorii cronice; hernii de disc; sechele locomotorii post-traumatice sau post-artroplastii; sechele neurologice (pareze de nervi periferici, hemipareze si parapareze, nevralgii, nevrite); afecțiuni dermatologice (psoriazis, eczeme); afecțiuni respiratorii: bronsite cronice, rinite cronice, faringite și laringite cronice, sinuzite și unele forme de astm bronsic; afecțiuni ginecologice: anexite, sterilitate secundară. Proceduri efectutate aici: kinetoterapie în bazin, piscină; kinetoterapie individuala la sală; kinetoterapie de grup la sală; masaj uscat general, parțial; duș subacval; băi de plante fără bule; aplicațiide parafină; solux; curenți diadinamici; galvanizare; faradizare; ionizare; electrostimulare; curenți de medie frecvență-nemectron; băi galvanice; ultrasunete; înaltă frecvență-unde scurte; magnetodiaflux; ultraviolet; baie sărată la cadă; baie de nămol diluat; aerosoli individuali cu apă sărată; diapuls; laseroterapie; împachetare nămol general; împachetare nămol parțială. ( efosan.ro 07.06.2015) În apropiere de sediul administrative al spitalului se afla Complexul Hotelier Steaua de Mare din care fac parte Hotel Meduza și Hotel Delfinul ambele clasificate la 3 stele. Hotel Meduza are o capacitate de cazare de 182 de camera duble, bar de zi, restaurant, parcare proprie, sală de fitness și spa.

Foto.26. Hotelul Meduza (Sursa: Arhivă personală,2015)

Foto.27. Cameră dublă Hotel Meduza ( Sursa: www.litoralulromanesc.ro,2015)

Hotelul Delfinul dispune de tot atâtea locuri de cazare ca și Hotelul Meduza fiind dotat cu aceleasi facilitați.

Foto.28. Hotel Delfinul din cadrul Complexului Steaua de Mare ( Sursa: Arhivă personală,2015)

Foto.29. Camera dubla Hotel Delfinul ( Sursa: www.litoralulromanesc.ro,2015 )

Cap IV. ANALIZA PIEȚEI DE MARKETING

Întreaga politică de marketing are ca nucleu strategia de piață iar ca instrument de realizare a ei mixul de marketing. ,,Conceptul de ,,mix de marketing” a fost introdus în anul 1964 de americanul Neil Borden și semnifică dozarea și manipularea coerentă și unitară a celor patru elemente variabile (produs, preț, distribuție și promovare) prin care întreprinderea acționează asupra pieței.” ,, Activitatea de marketing urmărește punerea de acord a diferitelor elemente ale produsului cererea, în vederea stimulării vânzărilor. Este necesar sa se valorifice produsul turistic în ansamblul său, și nu doar serviciile de bază (transport, cazare, alimentație), așa cum se întâmplă adesea în practică. Turistul nu cumpără numai servicii, de bază; el cumpără, în primul rând, un loc de vacanță, care să-i asigure, în paralel cu o gamă diversificată de servicii de calitate corespunzătoare gusturilor și preferințelor sale și posibilități multiple de recreere, de vizitare a unui nou cadru natural, de cunoaștere a unor noi obiceiuri, de practicare a unor sporturi preferate, de lărgire a orizontului cultural-artistic etc.” Instrumentele politicii de marketing sunt: politica produsului turistic, politica preturilor, politica de distributie sau de plasare a produsului, politica de promovare a pordusului turistic. Pentru analiza de piata de marketing este nevoie de o cercetare a acestora precum si a resurselor, a infrastructurii turistice de care dispune statiunea, a cererii si ofertei si a concurentei. Oferta balneoturistică românească datorită varietații factorilor naturali de cură permite tratarea unei game largi de afecțiuni, valorificarea superioara a acestora putând determina dezvoltarea turismului balnear din țara noastra. Componenta majoră a ofertei turistice balneare o reprezintă resursele balneoturistice , trăsaturile lor calitative și cantitative determinând modul de organizare și de amanajare ale structurilor necesare valorificarii lor. Până în 1989 oferta balneoturistică românească a avut o dezvoltare extensivă bazată pe ideea asigurarii unui numar cât mai mare de locuri , la prețuri accesibile, realizandu-se astfel condițiile practicării a unui turism pe plan intern social de masă. Rezultatul programelor de dezvoltare a turismului balnear pana în 1989 s-a materializat în crearea unei baze tehnico-materiale moderne pentru acea vreme. Pana în 1989 investițiile în turismul balnear românesc au fost orientate către dezvoltarea și diversificare mijloacelor de cazare oferite atat cetațenilor romani cât și străini, cu scopul de a satisface cererea, atât din punct de vedere al structurii( diferite mijloace de cazare) cât și din puncte de vedere al numarului de locuri. Așadar, la început au fost construite unitați simple de cazare și alimentație, pentru ca ulterior să se ajungă la complexuri de mari dimensiuni, realizate asemenea conceptului ,,totul sub același acoperiș”, ce permitea efectuarea unei cure balneare indiferent de anotimp. De asemenea în acea perioadă s-a mainfestat o tendință continuu ascendentă a circulației turistice, înregistrandu-se o cerere deosebită. Din 1990 au apărut schimbari majore în societate determinand o involutie a economiei și implicit a turismului românesc. Schimbarile din majoritatea sectoarelor economiei au avut o legatură directă cu evoluția descrescătoare a ofertei balneoturistice si a cererii, aparatura medicala deteriorându-se , precum și a multe unitați de cazare ajungand în paragină ducand la o degradare calitativă a tratamentelor balneare, lipsind și personalul medical calificat. Veniturile obținute din turismul balnear, au devenit din ce în ce mai mici în raport cu cheltuielile, limitând posibilitatea de autofinanțare a activitații. Astfel au fost păstrate hotelurile mari, complexurile balneare, care dispuneau și de baze de tratament și aduceau venituri pe tot parcursul anului, cele mici fiind scoase din circuit, în lipsa unor acțiuni de investiții sau privatizare. În zilele noastre cererea potențială de turism balnear este în special rezultatul a patru factori principali: starea de sănătate a populației, factorul demografic, industrializarea și urbanizarea. Starea de sănătate a populației, realizările deosebite ale medicinei și farmacoterapiei, au permis amelioararea și tratarea unor boli altădată netratabile, de multe ori rezultate spectaculoase venind din partea tratamentelor balneare. Factorul demografic, datorită evoluției științei asistăm la modificări din punct de vedere demografic, creșterea ponderii vârstei a treia, precum si creșterea speranței de viață a acesteia, va avea o influnență asupra cererii potențiale de turism balnear. Industrializarea și urbanizarea contribuie la creșterea acțiunii patogene a mediului asupra organismului uman prin efectele negative ale poluarii fizice și chimice, sedentarismul, stresul psihic, dezechilibrul alimentar cantitativ și clitativ, reducerea contactului dintre om și mediul natural sunt câțiva factori ai creșterii morbiditații. Acesti factori care au evoluat în ultimele decenii au determinat apariția conceptului potrivit caruia sănatatea este privita ca o ,,stare” de bunăstare. Chiar dacă nu au o boală sau o infirmitatate, acest ritm afectează calitatea vitetii oamenilor, tonalitatea pozitivă, care poate fi recăpătată printr-o cură de refacere a echilibrului psihic și fizic într-o stațiune balneară.

Cap V. ANALIZA SWOT

Pentru a stabili care sunt posibilitățile de dezvoltare și valorificare a turismului balnear și a tratamentelor balneare în stațiunea Eforie Nord, am considerat necesara realizarea unei analize SWOT, prin care voi incerca sa evidențiez care sunt punctele punctele tari si punctele slabe ale acestuia, precum și oportunitațile și amenințarile de care este condiționat.

Puncte tari:

Prezența Marii Negre un factor important de atractivitate a turistilor;

Clima este un element favorabil practicarii turismului balnear datorita temperatuii medii anule de 11,2°C, radiatiei solare si a vanturilor;

Bioclimatul care este unul dintre factorii naturali terapeutici si are efecte benefice asupra organismului uman;

Prezența plajelor cu nisip fin care permit baile de nisip;

Existența in vecinătatea stațiunii Eforie Nord a lacului Techirghiol, care are o apa sarată hipertonă (clorurată-magneziană-sufurată);

Namolurile terapeutice foarte folosite in diferite cure, acestea sunt namolurile sapropelice formate prin sedimentare sub apă a materialelor organice și minerale sub influența proceselor biologice, microbiologice și fizico-chimice cu un conținut de substanțe organice mai mare de 10% și extrase din lacul Techirghiol și de asemenea namolurile de turbă, nămoluri de origine organică, de culoare brună rezultate din descompunerea resturilor vegetale sedimentate pe fundul unor mlaștini;

Apa marii ce reprezinta un factor natural de cura datorita caracteristicilor sale ce duc la imbunatatirea calitatii sanatatii;

Distanța redusa fața de Municipiul Constanța care permite aceesul rapid catre mijloacele de deplasare aeriene;

Prezenta a numeroase baze de tratament, centre spa si wellness, dintre care cele mai renumite sunt Spitalul Clinic de Recuperare Medicina Fizica si Balneologie Efosan, în cadrul Complexului Hotrlier Europa exista Centru Ana Aslan Health Spa;

Puritatea factorilor de mediu și calitatea cadrului natural, lipsit de surse majore de poluare, ca ambianță determinantă în stațiune;

Existența unui personal pregătit pentru asigurarea serviciilor turistice și asistenței medicale;

Prețurile aceesibile;

Diversitatea tipurilor de tratament;

Apropierea de celelalte stațiuni litorale;

Resursele turismului balnear care se bazează pe un potențial permanent, complex și inepuizabil.

Desi statiunea Eforie Nord prezintă numeroase avantaje si puncte tari, diversificarea turismului balnear întampina si destul de multe obstacole pe care le voi exemplifica în continuare prin punctele slabe.

Puncte slabe:

Oferta care este adresată în general persoanelor în vârstă;

Mediul de afaceri care este nerprietenos pentru atragerea investitorilor straini;

Lipsa informarii și a promovarii cu privire la ofertele si potențialul balnear al stațiunii;

Lipsa educarii turistilor si a personalului din unitățile de cazare și baze de tratament care aibă pe langă o pregatire bună și un comportament adecvat pentru menținerea unei atmosfere agreabila și relaxanta pentru a atrage câti mai multi turiști;

Lipsa unei oferte complete și competitive care sa poată ține frâu concurenței;

Procesele de degradare a plajei si falezei Marii Negre;

Dezvoltarea saracă a bazelor de agrement și divertisment pentru apariția unui turism de nișă;

Durata redusa a sezonului turistic estival;

Lipsa unor resurse financiare pentru modernizarea și dezvoltarea unor segmente ale stațiunii;

Prezența degradarii fizică și morală a structurilor de primire, alimentație si baze de tratament;

Imaginea defavorabilă a litoralului românesc în strainătate;

Utilizarea incompletă a factorilor de cură tradiționali sau recent pusi în valoare, precum și folosirea redusă a produselor medicale nou apărute;

Lipsa de preocupare pentru ameliorarea mediului ambiant prin întreținerea în asigurarea unei curățenii exemplare în incintă și exterior, precum și prin studierea și realizarea unei estetici generale, de atracție în stațiune;

Privatizări nereușite ce au declanșat neînțelegeri în cadrul fostelor întreprinderi de turism balnear;

Managementul necorspunzator ce a declanșat degradarea si chiar închiderea unor structuri si baze de tratament;

Imposibilitatea de a pastra si a atrage personal profesionist pentru un sezon scurt;

Aglomerarea traficului si locurile de parcare care nu sunt suficiente;

Eroziunea plajelor;

Concurenta prea mare intre hotelurile pentru afaceri.

Turismul balnear de pe litoral, precum si la nivel de tara isi pastreaza in continuare subventiile de la stat in proportie de 90%.

Punctele slabe privind activitatea de turism balnear în Eforie Nord, evidentiate mai sus, ne arata unde trebuie intervenit pentru a valorifica la adevarata sa capacitate potentialul statiunii noastre balneare. Pentru a gasi solutii acestor probleme, este însa necesar sa tinem seama si de oportunitatile si limitele mediului extern.

Oportunități:

Reorganizarea turismului balnear pe litoral dupa concepte moderne;

Captarea atentiei investitorilor straini;

Decizii la nivel national, regional/local avand in vedere reconstructia ecologica a lacului Techirghiol;

Gasirea de solutii la fenomenul de ingustare a plajelor si la poluarea Marii Negre;

Diversificarea tarifelor pentru turisti, avandu-se in vedere gradul de confort si in functie de sezon, pentru a reduce sezonalitatea turismului litoral;

Organizarea de cursuri pentru toate nivelele, pentru formarea personalului ce lucreaza in turism, de asemenea si cadre medicale specializate in noile tratamente balneare, practicate la nivel european si mondial;

Punere in valoare unor atuuri proprii zonei pentru a rezista concurantei externe;

Activitate turistica dezvoltata pe tot parcursul anului, extinderea turismului balnear, de afaceri, intalniri nationale si internationale, organizarea unor tabere;

O oportunitate la nivel de tara pentru turismul balnear romanesc o reprezinta interesul relativ crescut din partea tarilor europene, pe toate planurile, in special pe cel politic si economic.

Dar cum am mentionat si mai sus exista si anumite amenintari ce franeaza dezvoltarea turismului balnear. In continuare le voi prezenta.

Amenințări:

Concurenta mare pe piata europeana a turismului balnear, cele mai puternice tari din acest punct de vedere fiind: Germania, Franta, Italia, Spania, Austria;

Oferta românească de turism balnear este puțin cunoscută de touroperatorii străini, din cauza activități de promovare turistică insuficienta pe piețele vizate;

Implementarea foarte inceata a practicilor manageriale moderne în conducerea turismului românesc;

Lipsa de adaptabilitate a personalului din hoteluri și restaurante,baze de tratament la noile exigențe ale turismului internațional;

O instabilitătea continuă a prețurilor;

Numărul din ce în ce mai mare al medicilor care aleg să-și practice meseria în străinătate;

Dezvoltarea, tot mai accentuată și în tot mai multe țări, a turismului medical și în paralel cu cel de wellness;

Apariția tot mai numeroasă a concurenților care prezintă o gamă largă de produse balneare holistice pentru toate segmentele de piață.

Cap VI. STRATEGII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI BALNEAR

Dezvoltarea turismului in România trebuie să fie un obiectiv și un mijloc al dezvoltării economico-sociale de ansamblu, în contextul politicii naționale de dezvoltare și de integrare în structurile europene. Direcțiile de dezvoltare a turismului balnear românesc sunt determinate de dezvoltarea macroeconomică a României, de o mai buna reglementare din punct de vedere legislativ, a problemelor acestei forme de turism și de implicarea Guvernului României în susținerea turismului în general și a turismului balnear românesc. Relansarea turismului balnear din România trebuie să reprezinte pentru cei care sunt implicați în organizarea și dezvoltarea acestei forme de turism un obiectiv principal. O valorificare strategică a potențialului turismului balnear românesc va permite repoziționarea acestuia pe piața internă și internațională. Definirea strategiilor potrivite turismului balnear din România, trebuie să pornească de la o cunoaștere sporită a potențialului turistic balnear, a modului în care este valorificat în prezent, precum și a conjucturii economice, sociale și politice care influențează evoluția turismului românesc în general și a celui balnear în particular. În urma analizei SWOT din capitolul anterior am identificat strategiile adecvate dezvoltarii turismului balnear românesc litoral cat și a turismului balnear în general. Produsul turistic balnear reprezintă o componentă foarte importantă a ofertei turistice din România cu trăsaturi bine defnite și caracteristici care îl individualizeaza fața de unele produse din Europa sau chiar din lume. Chiar dacă există numeroase puncte slabe și limite care ar putea interveni sau încetini dezvoltarea turismului balnear, se gasesc încă perspective de extindere acestei forme de turism, de sporire a interesului turiștilor de la noi din țară și din străinătate pentru produsele turistice balneare românești, odată cu perfecționarea ofertei turistice existente , dezvoltarea stațiunii și îmbuntățirea mijolacelor de promovare a acesteia.

Dezvoltarea turismului balnear în România, trebuie sa se realizeze in primul rând prin valorificarea superioară a potențialului turistic de excepție pe care îl avem. Turismul balnear este singura formă de turism care se bazează pe un potențial permanent, complex si inepuizabil.

Pentru dezvoltarea turismului balnear românesc trebuie sa se țină cont de următoarele strategii:

Sa aibă loc o extindere în toate stațiunile a tratamentelor gerontologice cu medicamente orginale românești si acestea sa fie intens promovate;

Sa se urmarească dezvoltarea unor rute de parcuri balneare pentru tratamentele wellness;

Sa aibă loc o dezvoltare și diversificare a procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali;

Extinderea ofertei turistice de tratament pentru categorii defavorizate ale populației;

Regândirea politicii de promovare în sensul trecerii de la promovarea „de imagine” la promovarea „de produse”, în care accentul să fie pus pe produse românești care au intrat în tradițiile de consum ale turiștilor străini;

Revitalizarea și regandirea ofertei balneare;

Amenajarea de laboratoare, cabinete speciale pentru tratamente naturale traditionale specifice romanesti;

Construirea unor baze cu apa termală si minerală concepute sub forma unor complexuri de relaxare si odihna;

Amenajarea de trasee turistice;

Construirea unor structuri adaptate gazduirii evenimentelor;

Inființarea unor centre balneare cosmetice (beauty center);

Promovarea turismului balnear lioral în extrasezon și in sezonul intermediar, datorită potențialului permanent al acestuia;

Împletirea turismului balnear cu cel de afaceri;

Atragerea populației din zonă la sfârșit de săptămână;

Unitățile de cazare si bazele de tratament, centre spa si wellnes de pe litoral sa fie incazite în timpul sezonului rece;

Eliminarea tuturor disfuncționalităților și a aspectelor negative datorate politicii generale și specifice practicată până în 1990;

Oferta turistică balneară nu trebuie sa fie adresata doar pensionarilor ci și persoanelor cu potențial financiar, principala țintă ar trebui sa fie persoanele care muncesc mult , care sa își permită sa plăteasca sume deloc neglijabile pentru cure si tratamente.

Este vorba de o diversificare ce trebuie să răspunda motivațiilor de călatorie a unor oameni sanatoși, tineri și adulți, care aleg cura de bunăstare sau cura profilactică primară pentru menținerea și ameliorarea sănatații lor, pentru menținerea aspectului corpului lor și pregătirea organismului pentru a rezista stresului si mediului poluat;

Crearea unui mediu prietenos pentru atragerea investitorilor străini;

Reducerea poluării si de asemenea protejarea și conservarea mediului în zona stațiunilor balneare;

Reamenajarea spațiilor cu destinația tratament balnear, care în cele mai multe cazuri înregistreaza un grad avansat de uzura;

Achiziționarea de aparatura modernă, cea existenta fiind depașită fizic și moral;

Selectarea și pregatirea personalului ce va asigura asistenta pentru noile servicii ce vor fi oferite;

Educarea personalului pentru a crea o atmosferă relaxantă și ospitalieră, în vederea atragerii turiștilor;

Crearea și dotarea unor cluburi în cadrul hotelurilor;

Realizarea, acolo unde condițiile permit, a unor complexe de agrement cu săli de proiecție și spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tenis de masă, piscină și mici unități de alimentație (cofetărie, pizza, café-bar);

Reamenajarea și modernizarea vechilor dotări de agrement: piste de mini-golf, jocuri distractive, jocuri mecanice și electronice;

Turiștii francezi, belgieni și germani, care veneau înainte în Eforie Nord pentru nămol, Pell-Amar și Gerovital, ar putea fi atrași din nou aici, dacă alături de strategia de diferențiere a produsului oferit și modernizările, în bună parte realizate, la baza de tratament din complexul Steaua de mare, din Eforie Nord, se vor amplifica acțiunile de promovare, se va folosi o strategie de distribuție selectivă în alegerea și utilizarea intermediarilor și strategii de prețuri forfetare combinate cu strategii ale prețului scăzut;

Dezvoltarea turismului balnear românesc se poate face nu numai prin remodelarea statiunilor exitente, ci si prin conceperea unor produse turistice balneare noi.

Îmbunatatirea cailor de acces pentru atragerea turistilor;

Dublarea capacității a tuturor facilităților de petrecere a timpului liber;

Modernizarea modalităților de captare a factorilor de cură, a accesului la aceștia și întretinerea lor.

Un acord între hotelurile de afaceri pentru a avea profit;

Realizarea mai multor operațiuni pentru stagnarea erodarii plajelor.

În scopul propriei revitalizări, în fiecare stațiune balneara este neecesara „rearanjarea” mărcii specifice. Unele își pot extinde oferta de produse pe stațiunea în care accentul se pune pe îngrijirea sănatătii, cu conotație de tratament medical, la cea de oraș balnear, în care accentul să se puna pe relaxarea vizitatorilor, într-un mediu de refacere a forțelor, implicandu-se în activități de wellness, bucurându-se în același timp și de alte activități și excursii în stațiune sau prin împrejurimi, creând ideea de stațiune balneară elegantă în cadrul căreia să se desfașoare aceste activități. Alte stațiuni se pot axa pe tratamente unice, caracteristice, dezvoltând segmente de nișă, iar altele pot încerca sa creeze noi societăți mari cum ar fi câmpuri de învățământ și de instruire.

Pentru refacerea stațiunilor balneare, trebuie luate în calcul urmatoarele măsuri precizate în Master Planul pentru turism național din Romania (2007-2026):

Cercetari pe piața interna pentru a identifica tratamentele balneare care raman în cerere pentru segmentul biletelor de tratament și care pentru segmentul nesubventionat, cererea de pe piață și profilul sejururilor de wellness și al pachetelor de tratament preventive, activitați suplimentare pe care vizitatorii le așteaptă în afară facilităților de wellness și tratament;

Comandarea unor studii pe piețele externe pentru a identifica țările care ar putea fi interesate de vizite în Romania și ale căror sisteme de sănătate subvenționează tratamentul balnear;

Efectuarea unor cercetări despre cum ar putea fi atrași pacienții din aceste tări; pentru a identifica cererea pentru gama de tratamente oferite în Romania, mai ales propunerile de vânzare unice ale României, procesul selecției stațiunilor de tratament și de wellness, de către clienți, medici, companii de asigurări, tur operatori specializați; mijloacele prin care media și canalele publicitare prin care se poate ajunge la clinenții străini ai sațiunilor balneare și la cei care îi consiliază.

Proprietarii stațiunilor balneare precum autoritătilor locale trebuie să se pună de acord asupra orientării gamei de produse ale stațiunii și imaginii pe baza cererii identificate pe piață.

Primăriile stațiunilor balneare trebuie să autorizeze planuri de dezvoltare integrată a stațiunilor balneare cu poroprietarii locali ai stațiunilor balneare în vederea îmbunătățirii și extinderii motivelor de vizitare și pentru a decide care sunt măsurile care trebuie luate la nivelul stațiunilor în funcție de directia în care se va dezvolta stațiunea pe viitor.

Toate aceste acțiuni ce își propun integrarea în standardele europene a calității produsului balnear, favorabil fiind faptul că cererea internațională pentru turismul balnear este în creștere, vor conduce la posibilitatea explorârii potențialului balnear al țării noastre de care pot beneficia cât mai mulți turiști străini și români.

CONCLUZII

În urma cercetării pe care am efectuat-o despre turismul balnear românesc și modul lui de valorificare, precum și analiza pe care am facut-o pe stațiunea Eforie Nord, am reușit să ajung la anumite concluzii, conștientizând care este importanța acestuia. Datorită ritmului alert în care societatea se dezvoltă și evoluează, apar o serie de factori negativi care par să sporească efectele poluarii, stresului psihic, precum și a sedentarismul, turismul balnear devenind o necesitate prin tratamente alternative, fiind capabil sa îmbunătațească starea de sănatate a populației. Datorita resurselor bogate de care țara noastră dispune acesta ar putea sa ia o mare amploare, fiind de asemenea și un mijloc de dezvoltare economică.

În Europa în ultimele decenii a avut loc, după cum apreciază specialiștii în domeniu, o revenire fără precedent a termalismului, iar secolul XXI a început cu o imagine incomparabil mai bună pentru această formă de turim, datorită dezvoltării susținute a turimului de bunăstare alături de cel tradițional. Statele din Uniunea Europeană cu tradiție în valorificarea factorilor naturali de cură, Germania, Italia, Franța, Spania, au acordat o atenție deosebită acestei forme de turism și au sprijinit investitorii în tot ce au edificat în jurul acestor surse de sănătate.

Datorită importanței pe care aceste state o acorda acestui tip de turism și-au căpătat un renume și atrag foarte multi turiști doritori de relaxare și recreere. România prin dezvoltarea strategiilor abordate în capitolul 6 ar putea ajunge la același nivel cu statele mai sus menționate dacă ar reusi să reducă discrepanțele existente și obstacolele întâlnite. În ceea ce privește stațiunea Eforie Nord, pentru ca acesta sa ajungă sa capete un renume ca cele din statele europene, ar trebui în primul rând sa reabiliteze unitațile de cazare și de alimentație publică lasate în paragină, de asemenea este necesara efectuare unor activități pentru reducerea poluarii si menținerea curațeniei în stațiune. O soluție o reprezintă îmbinarea turismului balnear cu cel de agrement și divertisment pentru a reduce caracterul sezonier de pe litoral al acestuia și de a atrage cât mai mulți turiști de toate vârstele.

Oferta mult prea învechită, trebuie adresată nu doar persoanelor în varstă, acesta are nevoie de o diversificare pentru a deveni atractivă pentru toate categoriile de vârstă. Ca sa ajungă o stațiune balneară de viitor a României, trebuie să devină în totalitate o stațiune modernă, fara discrepanțe, sa beneficieze de o promovare intensă, să dea dovadă de produse cu conținut complex, să ofere cure balneare terapeutice și de recuperare, dar si cure pentru turismul de bunăstare, cu accent pe calitatea vieții, strâns legată cu apărarea sănătății, reprezintând pragul ca această stațiune să poată deveni un centru de referință pentru satisfacerea nevoilor de bunăstare ale oamenilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Berlescu, E., (1982) – Dicționar enciclopedic medical de balneologie a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, pp. 48, 50,117

2. Firu, L., (2006) – Stadiul actual de dezvoltare a turismului balnear în România, Ed. Mitron, Timișoara

3. Ianc, T., (2006) – Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectiva integrarii europene, București

4. Ionescu, I., Ghiorghilaș, A., – Marketing turistic-note de curs, București, p. 28

5. Mecu, G., (2001) – Turism și tratament balnear pe litoral, Ed. Național, București

6. Neacșu, N., (2000) – Turismul și dezvoltarea durabilă, Ed. Expert, București

7. Prutianu, St., Munteanu, C., Caluschi, C., (1998) – Inteligența, Marketing, Plus, Ed. Polirom, Iași, p.62

8. Stăncioiu, A., (1999) – Dicționar de terminologie turistica, Ed. Economica, București, p.207

9. Stănciulescu, G., (2002) – Managementul operațiunilor de turism, Ed. All Beck, București, p.29

10. Teleki, N., Munteanu, L., Stoicescu, C., Teodoreanu, E., Grigore, L., (1984) – Cura balneoclimatică din România, Ed. Sport-Turism, București

11.Teodorescu, E., Swboda, M., Voiculescu, C., Enache, L., (1984) – Bioclima stațiunlior balneoclimaterice din România, Ed. Sport-Turism, București

12. Vasile, G., și colectiv (1993) – Tendințe și perspective ale ofertei turistice balneare în contextul turismului European, ICT, p.207

13. Vlad, V., (2006) – Piața turistică, Ed. Sylvi, București

14. ***(2005), Geografia României, Volumul V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul Românesc al Mării Negre și Platforma Continentală, Ed. Academiei Române, București

15. ***Master Planul pentru turism național din România (2007-2026)

Webografie

http://complexvrajamarii.ro/despre-noi/- accesat în 14.04.2015

http://efosan.ro/?page_id=49 – accesat în 25.04.2015

http://www.evz.ro/turismul-de-sanatate-o-mina-de-aur-pentru-romania.html-accesatîn 30.05.20.2015

http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php – accesat în 02.06.2015

www.deeatravel.ro -accesat în 02.06.2015

http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/2_mai-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-2_mai.html -accesat în 10.06.2015

http://eurodobrogea.ro/ct_prez_5.php?p=3 -accesat în 10.06.2015

www.litoralulromanesc.ro – accesat în 25.06.2015

http://www.anahotels.ro – accesat în 30.06.2015

http://miragemedspahotel.ro –accesat 15.07.2015

BIBLIOGRAFIE

1. Berlescu, E., (1982) – Dicționar enciclopedic medical de balneologie a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, pp. 48, 50,117

2. Firu, L., (2006) – Stadiul actual de dezvoltare a turismului balnear în România, Ed. Mitron, Timișoara

3. Ianc, T., (2006) – Strategii de dezvoltare a turismului balnear în România în perspectiva integrarii europene, București

4. Ionescu, I., Ghiorghilaș, A., – Marketing turistic-note de curs, București, p. 28

5. Mecu, G., (2001) – Turism și tratament balnear pe litoral, Ed. Național, București

6. Neacșu, N., (2000) – Turismul și dezvoltarea durabilă, Ed. Expert, București

7. Prutianu, St., Munteanu, C., Caluschi, C., (1998) – Inteligența, Marketing, Plus, Ed. Polirom, Iași, p.62

8. Stăncioiu, A., (1999) – Dicționar de terminologie turistica, Ed. Economica, București, p.207

9. Stănciulescu, G., (2002) – Managementul operațiunilor de turism, Ed. All Beck, București, p.29

10. Teleki, N., Munteanu, L., Stoicescu, C., Teodoreanu, E., Grigore, L., (1984) – Cura balneoclimatică din România, Ed. Sport-Turism, București

11.Teodorescu, E., Swboda, M., Voiculescu, C., Enache, L., (1984) – Bioclima stațiunlior balneoclimaterice din România, Ed. Sport-Turism, București

12. Vasile, G., și colectiv (1993) – Tendințe și perspective ale ofertei turistice balneare în contextul turismului European, ICT, p.207

13. Vlad, V., (2006) – Piața turistică, Ed. Sylvi, București

14. ***(2005), Geografia României, Volumul V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul Românesc al Mării Negre și Platforma Continentală, Ed. Academiei Române, București

15. ***Master Planul pentru turism național din România (2007-2026)

Webografie

http://complexvrajamarii.ro/despre-noi/- accesat în 14.04.2015

http://efosan.ro/?page_id=49 – accesat în 25.04.2015

http://www.evz.ro/turismul-de-sanatate-o-mina-de-aur-pentru-romania.html-accesatîn 30.05.20.2015

http://www.scritub.com/geografie/turism/ANALIZA-CIRCULATIEI-TURISTICE-242122612.php – accesat în 02.06.2015

www.deeatravel.ro -accesat în 02.06.2015

http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/2_mai-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-2_mai.html -accesat în 10.06.2015

http://eurodobrogea.ro/ct_prez_5.php?p=3 -accesat în 10.06.2015

www.litoralulromanesc.ro – accesat în 25.06.2015

http://www.anahotels.ro – accesat în 30.06.2015

http://miragemedspahotel.ro –accesat 15.07.2015