. Distributia Gazelor Naturale. Functiile Sistemului Organizatoric Procesual (xyz S.a.)
NOTIUNI INTRODUCTIVE
Piata muncii
Confruntarea dintre cerere si oferta de forta de munca reprezinta piata muncii. Cererea si oferta se raporteaza la nevoia, respectiv existentul de forta de munca salariata. Strict stiintific, termenul corect pentru piata muncii este piata fortei de munca.
Cererea de munca exprima nevoia de munca salariata, care se formeaza la un moment dat pe piata muncii. Conditia esentiala pentru ca nevoia de forta de munca sa fie considerata cerere este ca plata ei sa se poata realiza pe baza contractului individual de munca.
Oferta de forta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau, astfel spus, prin populatia activa disponibila, din care se scade, numarul militarilor profesionisti, al elevilor , al studentilor, al femeilor casnice.
1.2.Contractul individual de munca si legislatia muncii
Legea generala privind regimul juridic aplicabil salariatilor a ramas in prezent C.m. In drept exista – dincolo de schimbarile radicale de sistem economic si social – politic – anumite constante de factura principala.
Sfera de cuprindere a C.m. a fost si a ramas, in continuare, generala, rspectiv pentru toate categoriile de salariati. C.m. a ramas in pofida unor prevederi depasite, legea – cadru ( si drept comun) pentru raporturile juridice de munca desfasurate in baza contractelor de munca (individuale si colective).
Dreptul comun al muncii, cu anumite exceptii nesemnificative, este aplicabil tuturor categoriilor de angajatori, inclusiv celor care sunt unitati private sau persoanele fizice (comercianti sau nu). De altfel, art. 138 alin.1 din C.m. stabileste expres ca prevederile acestuia se aplica si rapoturilor de munca dintre salariati si persoanele juridice private sau persoanele fizice. Faptul ca prevederile C.m. sunt aplicabile tuturor categoriilor de angajatori a fost consacrat in mod repetat si de Curtea Constitutionala. Astfel, spre exemplu, prin D. 115/1996 Instanta Constutionala a stabilit – referindu-se la normele din C.m. – ca “aceste dispozitii se aplica si in prezent, chiar si in cazul contractelor de munca incheiate cu angajatorii persoane juridice private sau persoane fizice.”
In concluzie, tinand seama de factura novatoare a reglementarilor intervenite dupa anul 1989, C.m. este aplicabil ca lege de baza in domeniul incheierii, executarii, modificarii si incetarii contractului individual de munca, al raspunderii disciplinare si materiale a salariatilor, al juristrictiei muncii. Contractul colectiv de munca, incheiat in conditiile legii ( inclusiv ale C.m.), este prioritar. Daca si in masura in care nu exista clauze intr-o anumita problema in contractul colectiv de la nivel de unitate sau un astfel de contract nu s-a incheiat in unitatea respectiva, se vor aplica normele legislatiei muncii, inclusiv ale C.m.
In sectoarele de activitate in care exista statute de personal (pentru personalul didactic, Corpul Diplomatic si Consular, magistrati, medici, farmacisti) sau statute disciplinare ( pentru personalul din unitati de transporturi, din unitatile de posta si telecomunicatii, din aviatia civila etc.), contractului individual de munca i se aplica , in primul rand, normele juridice specifice cuprinse in statutele respective si, in completare, daca este necesar, cele din C.m. si, in ansamblu, din legislatia muncii ( ca drept comun al muncii).
Incheierea contractului individual de munca implica cerinta de a se avea in vedere cuprinsul regulamentului de organizare si functionare si, respectiv, al regulamentului de ordine interioara.
1.3.Contractul individual de munca, regulamentul de organizare si functionare si regulamentul de ordine interioara
Regulamentul de organizare si functionare are o mare importanta in definirea, pentru salariati, in principal, a felului muncii (atributiilor de serviciu).
Regulamentele de organizare si functionare sunt acte interne ale unei persoane juridice prin care se stabilesc, potrivit prevederilor legale, structura sa generala, compartimentele de lucru si atributiile lor, relatiile dintre ele, raporturile cu conducerea persoanei juridice respective.
Regulamentele de organizare si functionare se aproba de catre conducerea fiecarei persoane juridice.
In conformitate cu regulamentul de organizare si functionare se intocmesc:
– statul de functii care cuprinde analitic, pe compartimente, functiile (posturile) din cadrul persoanei juridice respective;
– statul de personal care cuprinde, corespunzator statului de functii, incadrarea nominala a personalului pe functii (posturi).
Regulamentul de ordine interioara, este actul intern in cadrul angajatorului , persoana juridica, prin care se stabilesc indatoririle personalului, masurile care se impun in vederea organizarii muncii si asigurarii disciplinei muncii (C.m. art. 89, alin. 2). El cuprinde dispozitii privind obligatiile angajatorului si ale salariatilor, organizarea programului de lucru, regulile privind disciplina muncii, recompensele ce se pot acorda in unitatea respectiva, modul (procedura) de aplicare a sanctiunilor disciplinare si persoanele care au dreptul de a le aplica.
La intocmirea regulamentului de ordine interioara se au in vedere prevederile C.m., ale celorlalte acte normative care vizeaza asigurarea disciplinei muncii, inclusiv ale statutelor de personal sau disciplinare, ale regulamentului de organizare si functionare.
II. Contractul individual de munca si contractul colectiv de munca
Potrivit art. 8 din L. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, modificata prin L. 134/1997, clauzele acestor contracte colective pot fi stabilite numai in limitele si in conditiile prevazute de lege. Contractele colective nu pot cuprinde clauze care sa consacre drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior. La randul lor, contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui prevazut prin contractele colective de munca.
La negocierea clauzelor contractului individual de munca, partile – angajator si viitor salariat – sunt obligate legal sa aiba in vedere prevederile contractului colectiv de munca. Chiar daca -–dintr-un motiv sau altul- in unitate nu s-a incheiat contractul colectiv de munca, la negocierea contractului individual, partile sunt tinute sa respecte clauzele contractului colectiv existent la nivel superior (de regula, pe ramura de activitate).
Prin clauzele contractului individual de munca, partile nu pot cobori sub minimul legal al drepturilor cuvenite salariatilor potrivit legislatiei muncii si contractului colectiv de munca.
Prin incheierea contractului individual de munca, salariatul este presupus a fi luat cunostinta de prevederile contractului colectiv de munca si ale celor doua regulamente. Salariatul accepta, prin insasi incheierea contractului sau, o anumita “stare juridica” din cadrul unitatii respective.
EXECUTAREA
2.1. Relatia angajator – salariat
Executarea contractului individual de munca implica realizarea succesiva, in timp, a obligatiilor reciproce ale partilor sale.
Fundamentele sunt prestarea muncii si plata salariului. Drepturile salariatului se nasc, de regula, pe masura prestarii muncii – “ pro rata temporis”. Dovada realizarii obligatiei de a munci se poate realiza de catre salariat prin orice mijloc de proba. Daca nu exista dovezi scrise, data inceperii prestarii activitatii se considera data incheierii contractului individual de munca (pct. 4 alin. 2 din P. 3242/1995).
Dovada executarii contractului individul de munca se face de catre angajator, prin prezentarea documentelor de plata a salariilor (pct. 5 din acelasi P.).
Pe parcursul executarii contractului individual de munca se impune realizarea unui dialog permanent intre salariati si angajator. Negocierea colectiva se soldeaza, de regula, cu incheierea contractului colectiv de munca, dar nu reprezinta un punct final.
Executarea contractului individual de munca inseamna mai mult decat simpla prestare a muncii si plata salariului. Ea trebuie sa insemne dialog nemijlocit in unitatile economico-sociale, spre a se rezolva problemele care apar, pe baza si in spiritul legislatiei muncii. In acest cadru, angajatorul are obligatia de a respecta si atributiile sindicatelor ca organizatii reprezentative ale salariatilor.
2.2. Atestarea pe post
Pe parcursul executarii contractului individual de munca, poate sa intervina atestarea pe post (functie). Fara a exista un concept definit legal, termenul atestare (pe post) este utilizat in diverse acte normative. Din coroborarea prevederilor existente in actele normative, rezulta ca atestarea (pe post) consta in examinarea (testarea) salariatului spre a se verifica – tinandu-se seama si de activitatea sa anterioara – daca si in ce masura corespunde postului respectiv.
Procedural, atestarea se realizeaza prin constituirea de comisii pentru atestarea pe posturi, similare celor pentru incadrarea sau promovarea in munca. Fiecare salariat va prezenta curriculum vitae (cuprinzand numai modificarile intervenite dupa incadrarea sa pe post); seful sau ierarhic prezinta o recomandare privind profilul profesional si moral al salariatului. Examinarea salariatului va consta in: interviu din care sa rezulte cunostintele profesionale insusite pe parcursul activitatii sale, avandu-se in vedere atributiile ce ii revin din fisa postului. Persoanele incadrate pe posturi de conducere vor expune si proiecte de variante strategice pentru domeniile pe care le coordoneaza. Nota finala, de la 1 la 10, are la baza doua elemente: evaluarea activitatii anterioare (spre exemplu, in proportie de 20-50%) si rezultatul examinarii (testarii) propriu-zise (in proportie de 50-80%). Rezultatele atestarii individuale pe posturi se valideaza si se aproba de catre conducatorul unitatii si se comunica individual fiecarui salariat. Ele se pot contesta de salariat si se analizeaza de o comisie care, de aceasta data, va avea ca presedinte al ei pe conducatorul unitatii sau un delegat al acestuia.
Persoanele care nu au dovedit la atestare ca raspund, sub raport profesional, exigentelor postului pe care sunt incadrate cu aprobarea conducatorului unitatii, pot fi atestate pentru alte posturi vacante (care necesita cunostinte si aptitudini profesionale mai scazute). In cazul in care persoanele respective refuza atestarea pe alte posturi sau angajatorul nu are asemenea posturi vacante, se va proceda la desfacerea contractului individual de munca potrivit C.m., art. 130 alin. 1 lit. e coroborat cu art. 133 alin. 1 din acelasi Cod.
2.3. Promovarea (Avansarea)
Promovarea (avansarea) reprezinta o modificare a contractului de munca realizata, in principal, prin schimbarea felului muncii salariatului respectiv. Salariatul este trecut – in aceeasi unitate – dintr-o functie (grad profesional, treapta profesionala) ori meserie intr-o alta, superioara. Ca urmare, de regula, are loc si o majorare a salariului de baza si, daca este cazul, si acordarea sau majorarea indemnizatiei de conducere.
Promovarea se realizeaza in urmatoarele cazuri:
dintr-o functie – grad profesional, treapta, meserie – de executie intr-o functie de conducere;
dintr-o functie de conducere inferioara in alta functie superioara.
Deoarece are ca efect principal schimbarea felului muncii, promovarea nu poate avea loc decat daca salariatul in cauza este de acord (respectandu-se, in acest fel, principiul stabilitatii in munca).
Este important de subliniat ca promovarea se poate realiza si concomitent cu transferul salariatului. Desigur, in acest caz promovarea are loc la angajatorul la care salariatul s-a transferat.
Potrivit normelor legale in materia salarizarii, nu constituie promovare trecerea salariatului intr-o gradatie superioara. Si aceasta deoarece, intr-un astfel de caz, nu se modifica functia (gradul profesional sau treapta profeindividual de munca potrivit C.m., art. 130 alin. 1 lit. e coroborat cu art. 133 alin. 1 din acelasi Cod.
2.3. Promovarea (Avansarea)
Promovarea (avansarea) reprezinta o modificare a contractului de munca realizata, in principal, prin schimbarea felului muncii salariatului respectiv. Salariatul este trecut – in aceeasi unitate – dintr-o functie (grad profesional, treapta profesionala) ori meserie intr-o alta, superioara. Ca urmare, de regula, are loc si o majorare a salariului de baza si, daca este cazul, si acordarea sau majorarea indemnizatiei de conducere.
Promovarea se realizeaza in urmatoarele cazuri:
dintr-o functie – grad profesional, treapta, meserie – de executie intr-o functie de conducere;
dintr-o functie de conducere inferioara in alta functie superioara.
Deoarece are ca efect principal schimbarea felului muncii, promovarea nu poate avea loc decat daca salariatul in cauza este de acord (respectandu-se, in acest fel, principiul stabilitatii in munca).
Este important de subliniat ca promovarea se poate realiza si concomitent cu transferul salariatului. Desigur, in acest caz promovarea are loc la angajatorul la care salariatul s-a transferat.
Potrivit normelor legale in materia salarizarii, nu constituie promovare trecerea salariatului intr-o gradatie superioara. Si aceasta deoarece, intr-un astfel de caz, nu se modifica functia (gradul profesional sau treapta profesionala), felul muncii ramanand acelasi.
Pe fond, dincolo de terminologia utilizata in legislatie, se cuvine precizat ca, inclusiv sub aspect juridic, promovare – avansare sunt termeni sinonimi.
2.4. Timpul de munca
Problemele legate de timpul de munca sunt reglementate, in principal, de C.m. (art. 112 – 123).
Timpul normal de lucru este perioada dintr-o zi, o saptamana sau o luna, in care salariatul are indatorirea sa presteze munca la care s-a obligat prin incheierea contractului individual de munca.
Reglementarile legale privind timpul de munca si timpul de odihna, tinand seama de finalitatea lor, au caracter imperativ. Intre timpul de munca si timpul de odihna exista o relatie evidenta de interdependenta; reglementarea legala a timpului de munca reprezinta si o garantie a realizarii dreptului la odihna.
Durata normala, zilnica, saptamanala si lunara a timpului de lucru este reglementata prin Constitutie, C.m., D-L 95/1990; reglementarea, fara echivoc, si pentru sectorul privat, a duratei timpului de lucru de 170 ore lunar s-a realizat prin L. 83/1995.
Contractul colectiv de munca asigura negocierea problemelor timpului de munca, pornind de la imperativele legale, in favoarea salariatilor. In toate categoriile de unitati, elementele concrete ale organizarii timpului de lucru sunt cuprinse in regulamentele de ordine interioara.
Ca o masura de garantare a drepturilor salariatilor, incalcarea normelor de protectie a muncii privind timpul de munca, munca in schimburi si intensitatea muncii, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda potrivit L. 90/1996 (art. 40, alin. 4 lit. b).
Durata timpului normal de lucru este de 8 ore pe zi ( art. 38 alin.3 din Constitutie) si de 40 de ore pe saptamana.
In cazul stabilirii intr-o anumita zi lucratoare din saptamana a unei durate mai mici de 8 ore, timpul normal de lucru in celelalte zile lucratoare poate fi mai mare fara a depasi 9 ore pe zi (art. 112 alin. 2 din C.m.).
a)Durata timpului de lucru sub 8 ore pe zi.
Pana la inlaturarea cauzelor care determina conditiile de munca vatamatoare, grele sau periculoase, la unele locuri de munca, durata timpului de munca, pentru salariatii care lucreaza in astfel de conditii, se reduce sub 8 ore pe zi, fara scaderea salariului (art. 113 alin. 1 C.m.)
Stabilirea existentei conditiilor deosebite – vatamatoare, grele sau periculoase – se face, pentru fiecare agent economic, de inspectoratele pentru protectia muncii, pe baza determinarilor efectuate de catre personalul incadrat in unitatile specializate ale Ministerului Sanatatii.
Reducerea timpului de lucru si nominalizarea salariatilor care beneficiaza de program de lucru sub 8 ore pe zi se stabilesc prin negocieri intre patroni si sindicate sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor.
In afara de cei care lucreaza in conditii deosebite – vatamatoare, grele sau periculoase, beneficiaza de reducerea timpului zilnic de munca si urmatoarele categorii de salariati:
tinerii sub 16 ani, respectiv intre 15 si 16 ani, care lucreaza 6 ore pe zi
femeile, pentru alimentarea si ingrijirea copilului, care primesc pauze de o jumatate de ora (la intervale de cel mult 3 ore), fara a depasi – daca includ si deplasari – 2 ore zilnic si numai pana la implinirea de catre copil a varstei de 9 luni (putandu-se prelungi, cu recomandari medicale, pana la 12 luni).
b) Durata timpului normal de lucru in timpul noptii (intre orele 22.00 – 6.00) se regaseste, ca principiu, in art. 115 din C.m. In cazurile justificate pot exista abateri de o ora in plus sau in minus.
Pentru persoanele al caror program de lucru se desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata muncii prestate in timpul zilei (cu exceptia celor care au un program normal de lucru mai mic de 8 ore).
Sporul de salariu pentru munca de noapte este, de regula, de 25% (in baza legislatiei in materie de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar si, respectiv, prin contractele colective pentru ceilalti salariati).
C.m. interzice folosirea la munca in timpul noptii:
– a femeilor gravide incepand cu luna a sasea si a celor care alapteaza. Femeile pot lucra in unitatile industriale in timpul noptii numai in anumite situatii..
a tinerilor sub 18 ani
c) In forme specifice de organizare a muncii – durata timpului de lucru:
tura (schimb)
tura continua
turnus
Prestarea de ore suplimentare. Munca prestata peste durata normala a zilei si/sau saptamanii de lucru, constituie, ca regula, munca suplimentara, avand un regim juridic special cu privire la conditiile de prestare si de compensare (in timp liber sau pecuniar). La fel sunt ore suplimentare cele prestate in zilele de sarbatori legale.
Normele de drept comun aplicabile sunt cuprinse in C.m. si L. 75/1996.
Sunt situatii cand prestarea de ore suplimentare este obligatorie pentru salariat, respectiv cele prevazute de art.118 din C.m. Ele vizeaza:
preantampinarea sau inlaturarea efectelor unor calamitati;
unele situatii deosebite care ar periclita functionarea serviciilor publice
– repararea instalatiilor in cazul in care intreruperea functionarii acestora ar provoca incetarea lucrului pentru mai multe persoane;
– prevenirea sau inlaturarea unor situatii care ar provoca degradarea sau distrugerea materiilor prime, materialelor sau produselor.
In functie de ratiunea acestor solicitari, salariatul nu poate refuza prestarea de ore suplimentare, decat in cazuri temeinic justificate – adica numai in acele situatii cu totul deosebite care i-ar permite sa lipseasca motivat si de la programul normal de lucru.
Conform C.C.m. art. 93 si art. 94:
Timpul de munca peste durata normala a zilei de lucru reprezinta ore suplimentare care se platesc in regim de timp de munca suplimentar, sau se compenseaza cu timp liber corespunzator, conform prevederilor prezentului contract; acest timp nu poate depasi 120 ore/salariat si an calendaristic.
In activitatea de remedieri defecte in reteaua de gaze se poate depasi regimul de lucru suplimentar de 120 ore, dar nu mai mult de 360 ore/salariat/ an, cu aprobarea conducerii sucursalei, dupa obtinerea avizului din partea sindicatului.
Salariatii nu pot fi chemati sa presteze ore suplimentare decat cu consimtamantul lor.
Pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel care angajeaza.
Nu pot fi solicitati la efectuarea de ore suplimentare tinerii sub 18 ani, femeile gravide sau cele care alapteaza.
Nu pot presta ore suplimentare salariatii care beneficiaza de reducerea duratei zilei normale de lucru sub 8 ore pe zi, datorita conditiilor deosebite de lucru – vatamatoare, grele sau periculoase.
Orele suplimentare prestate ca serviciu pe unitate se compenseaza cu timp liber corespunzator, in urmatoarele 60 de zile (cu exceptia salariatilor care detin functii de conducere).
In toate cazurile de compensare prin timp liber (ceea ce constituie regula) se acorda un numar de ore egal cu cele prestate suplimentar (spre exemplu, pentru 4 ore se acorda tot 4 ore). Numai compensarea in bani este valoric, dubla, fata de plata unei ore normale de lucru.
Nu se compenseaza in nici un fel munca suplimentara prestata de catre salariatii cu functii de conducere, precum si de cei a caror activitate nu se poate incadra in programul de lucru normal; acesti salariati beneficiaza de indemnizatii de conducere (in cazul celor cu functii de conducere) sau de sporuri speciale pentru munca peste programul normal de lucru.In cazul institutiilor publice si al regiilor autonome cu specific deosebit, pe timpul delegarii nu se pot plati ore suplimentare (H.G.543/1995).
2.5. Timpul de odihna
Declaratia Universala a Drepturilor Omului – adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite in anul 1984 – prevede in art.24 ca “orice persoana are dreptul la odihna si recreere si, mai cu seama, la o limitare rezonabila a timpului de munca si la concedii periodice platite”.Cu toate ca aceasta Declaratie nu constituie, in sens propriu, un tratat international, Constitutia Romaniei ii recunoaste forta juridica prin art.20 alin. 1 in care se precizeaza ca “dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte”.
Si in Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale – adoptat de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite in 1966 (ratificat de Romania prin D.212/1974) – se prevede in art.7, lit.d, ca partile recunosc dreptul pe care il are fiecare persoana la “limitarea rationala a duratei muncii si la concedii periodice platite”.
Prin timp de odihna se intelege durata de timp, stabilita stiintific si consacrata ca atare legal, necesara pentru recuperarea energiei fizice si intelectuale consumate in procesul muncii si pentru satisfacerea nevoilor social-educative, durata in care salariatul nu presteaza munca la care este obligat in baza contractului individual de munca.
Timpul de odihna se prezinta in urmatoarele forme:
Pauza de masa de cel putin ½ ora se acorda potrivit art.117
ali.1din C.m si nu se include in timpul de munca. In unitatile in care nu se poate intrerupe lucrul masa va fi luata in timpul serviciului.
Potrivit contractului colectiv de munca la nivel national , pauza
pentru servirea mesei nu poate fi mai mica de 15 minute; in cazul in care durata ei este de 15 minute , se include in programul de lucru.
Intervalul dintre doua zile lucratoare .Intervalul dintre doua
zile de munca trebuie sa fie cel putin de 12 ore consecutiv, cuprins intre sfarsitul programului de lucru dintr-o zi si inceputul programului de lucru din ziua urmatoare.
Totusi, conform art.117 alin.2 din C.m., atunci cand se lucreaza
in schimburi, numai la schimbarea turelor , intervalul poate fi mai mic dar nu sub 8 ore .
Repausul saptamanal. Potrivit reglementarilor in vigoare (D-
L 95/1990 si L.83/1995) saptamana de lucru este de 5 zile. In consecinta :
de regula, zilele libere sunt sambata si duminica ;
durata saptamanii de lucru este de 40 de ore;
– durata medie lunara a timpului de lucru este de 170 de ore lucratoare.
In cazul in care procesul de productie nu permite intreruperea activitatii sau specificul serviciului impune desfasurarea muncii si in zilele de sambata si duminica , unitatea, cu acordul salariatilor trebuie sa stabileasca alte zile ca repaus saptamanal ( cu conditia ca ,cel putin la doua luni , fiecarei persoane sa i se asigure zilele de repaus saptamanal , sambata si duminica).
In situatii exceptionale, impuse de conditiile in care se desfasoara
activitatea cum ar fi cea din santiere izolate, statii meteorologice, relee de televiziune, repausul saptamanal poate fi acordat, prin cumulare, intr-o perioada mai lunga, cu consimtamatul salariatilor respectivi.
Zilele de sarbatoare legala si alte zile in care, potrivit legii, nu
se lucreaza. Conform L. 75/1996, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
1 si 2 ianuarie;
prima si a doua zi de Paste;
1 mai;
I decembrie;
25 si 26 decembrie;
– 2 zile pentru fiecare dintre doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase, legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora
2.5.2. Concediul de odihna
Reglementarea concediului de odihna este realizata in legislatia noastra astfel:
– L. 6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor constituie legea – cadru, valabila pentru toate categoriile de salariati (si angajatori);
– H. G. 250/1992 (republicata la 13 iunie 1995) si O.G. 29/1995 aprobata prin L. 133/1995 – emise in baza L. 6/1992 (art. 7 lit.l)- se aplica salariatilor din administratia publica, regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare;
– Regulamente – emise in baza L. 6/1992 (art. 7 lit. b) – care se aplica personalului din justitie, parchete si alte organe de stat.
Regulamentele sunt in concordanta cu prevederile L. 6/1992. In cea mai mare parte, se preiau normele cuprinse in H.G. 250/1992 precum si in O.G. 29/1995. Deci, ele adapteaza normele valabile pentru salariatii din unitatile bugetare, in sensul larg ( si din regiile autonome cu specific deosebit), la particularitatile sectoarelor de activitate respective. Reglementarea aparte, cea mai pregnanta, consta in faptul ca durata concediilor de odihna este diferentiata nu numai in raport cu vechimea in munca (asa cum se prevede in H.G. 250/1992) ci si in raport cu functia persoanei respective.
Concediile de odihna sunt de doua categorii:
concedii de odihna de baza;
concedii suplimentare.
Concediile de odihna de baza
Toti salariatii au dreptul , in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit (de baza).
In afara de salariati, beneficiaza de concedii de odihna in temeiul unor reglementari specifice si cei care presteaza munca in cadrul altor forme ale raporturilor juridice de munca ( spre exemplu, membrii cooperativelor mestesugaresti, militarii profesionisti).
In plus, se impun urmatoarele precizari:
– in cazul managerilor regiilor autonome si ai societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, desi contractul lor este un contract de mandat comercial (si nu de munca) totusi li se poate poate acorda concediu de odihna prin negociere in cadrul contractului respectiv (art. 15 alin. 4 din L. 66/1993 modificata prin O.U.G. 39/1977).
Principiile ce guverneaza intreaga materie a concediilor de odihna de baza ale salariatilor sunt urmatoarele:
a) Stabilirea unei durate minime de 18 zile lucratoare pentru concediul anual de odihna platit, durata valabila imperativ pe intreaga economie nationala, la toate categoriile de angajatori.
Prin contractul colectiv de munca la nivel national, durata minima a concediului de odihna a fost stabilita la 21 zile lucratoare. Deoarece acest contract colectiv este obligatoriu (art.11 din L. 130/1996), chiar daca intr-o anumita unitate nu s-a incheiat un astfel de contract, rezulta ca durata concediului de odihna de 21 zile lucratoare, in mod practic, s-a generalizat.
b) Negocierea duratei si a cuantumului indemnizatiei pentru concediul prin contracte colective si, respectiv, individuale de munca.
Potrivit art.4 alin.2 din L. 6/1992, la stabilirea duratei concediului de odihna, partenerii sociali pot avea in vedere, in cadrul negocierilor, si vechimea in munca a salariatilor. Asadar, in cadrul regiilor autonome – altele decat cele cu specific deosebit – al societatilor comerciale si al celorlalte categorii de unitati din sectorul privat, durata concediului de odihna si indemnizatia de concediu se negocieaza colectiv sau/si individual. Daca doresc, partile pot sa tina seama, intre alti factori si de vechimea in munca.
In modelul contractului colectiv de munca-anexa la Protocolul
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale 3242/1995- s-a stabilit ca durata concediului anual de odihna se fixeaza obligatoriu in functie de vechimea in munca a salariatului.
c) Efectuarea, de regula a concediului de odihna in natura spre a se realiza obiectivul sau fundamental, respectiv refacerea fortei de munca a salariatului .
Compensarea in bani a concediului de odihna este permisa, potrivit art.5 alin.3 din L.6/1992 numai cand:
– inceteaza contractul de munca;
– salariatul este chemat sa satisfaca serviciul militar (L.46/1996);
– intervine o situatie prevazuta expres intr-o lege speciala, O.G.29/1995, care a stabilit in art. 2 urmatoarele situatii de
compensare in bani a concediului de odihna ca:
– salariatii s-au aflat in concediu medical sau concediu
de maternitate;
– daca, din motive intemeiate, prezenta lor in cadrul unitatii a
fost necesara pentru asigurarea functionarii normale a serviciului. Mentionarea la serviciu se poate face prin dispozitia scrisa a conducerii unitatii, cu acordul ordonatorului principal de credite;
– salariatul este chemat sa indeplineasca indatoriri publice;
– salariatul este chemat sa satisfaca obligatii militare, altele
decat serviciul militar in termen;
– salariatul urmeaza sau trebuie sa urmeze un curs de
calificare, recalificare, perfectionare sau specializare, in tara ori strainatate;
– salariatul are recomandare medicala pentru a urma un
tratament intr-o statiune balneoclimaterica;
– salariata se afla in concediu platit pentru ingrijrea copilului in
varsta de pana la doi ani (prin coroborare cu L.120/1997).
d) Interdictia de a se renunta, in tot sau in parte, la dreptul la
concediul de odihna (art.9 din L.6/1992), ceea ce reprezinta o expresie a protectiei sociale a salariatilor si o aplicare concreta a art.18 din C.m. In nici un caz, angajatorul nu se va putea prevala de existenta unei clauze in contractul individual de munca prin care salariatul ar renunta, total sau partial, la concediul de odihna.
Concedii de odihna suplimentare.
Ele se adauga, anual, la concediul de baza. Fundamentul concediilor suplimentare rezida in conditiile deosebite de munca ale salariatilor sau in situatia lor speciala:
-salariatii care presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza in locuri de munca in care exista astfel de situatii (stabilite potrivit L. 31/1991) au dreptul, in fiecare an, la un concediu de odihna suplimentar cu o durata minima de 3 zile lucratoare (L.6/1992,art.2alin 1).
Conform C.C.m. la nivelul Societatii Comerciale de Distributie a Gazelor Naturale S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. BUCURESTI stabilite in art. 99 alin. 2:
La durata minima de 21 de zile lucratoare se adauga un spor in functie de vechimea in munca a salariatilor, astfel:
-de la 3 la 5 ani vechime 1 zi
-de la 5 la 8 ani vechime 2 zile
-de la 8 la 11 ani vechime 3 zile
-de la 11 la 14 ani vechime 4 zile
-de la 14 la 17 ani vechime 6 zile
-de la 17 la 20 ani vechime 7 zile
-peste 20 de ani vechime 9 zile
Programarea si efectuarea concediului de odihna
Programarea concediilor de odihna se face de catre conducerea unitatii, cu consultarea sindicatelor ori, dupa caz, a salariatilor, la sfarsitul anului, pentru anul calendaristic urmator. In raport cu cerinta asigurarii bunului mers al activitatii, efectuarea concediilor se va realiza pe tot parcursul anului .
Programarea concediului de odihna poate fi modificata (potrivit H.G. 250/1992, art.9 alin. 1) in urmatoarele cazuri:
– salariatul se afla in concediu medical;
– salariata cere concediu de odihna inainte sau in continuarea celui de maternitate;
– salariatul este chemat sa indeplineasca indatoriri publice;
– salariatul este chemat sa satisfaca obligatii militare, altele decat serviciul militar in termen;
– salariatul urmeaza sau trebuie sa urmeze un curs de calificare, recalificare, perfectionare sau specializare in tara sau in strainatate;
– salariatul are recomandare medicala pentru a urma un tratament intr-o statiune balneoclimaterica, caz in care data inceperii concediului de odihna va corespunde cu cea indicata in recomandarea medicala;
– salariata se afla in concediu platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani.
Programarea, ca atare, a concediilor de odihna – daca au fost respectate prevederile legale – nu poate fi contestata de salariati la instantele judecatoresti.
Pentru nevoi de serviciu neprevazute, care fac necesara prezenta salariatului in unitate si numai prin dispozitie scrisa a conducerii acestora, salariatul poate fi rechemat din concediu. Salariatul respectiv are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport si a celor legate de efectuarea concediului in alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestatia de care nu a mai putut benecifia din cauza rechemarii sale. Trebuie mentionat ca intr-o serie de contracte colective de munca s-a stipulat obligatia angajatorului de a rambursa cheltuielile de transport pentru intoarcerea la locul de munca si pentru membrii de familie ai salariatului respectiv.
In situatiile in care salariatul cere reprogramarea concediului de odihna si unitatea ii aproba, ca si atunci cand este rechemat din concediu, efectuarea lui se intrerupe pe perioada respectiva. Ca urmare, se produc doua efecte:
– indemnizatia pentru concediul de odihna nu se restituie
– concediul se continua, daca este posibil, la incetarea situatiei care a determinat intreruperea lui sau se reprogrameaza.
Obiectivele care se urmaresc prin reglementarea legala a concediului de odihna determina cerinta efectuarii, ca regula, in fiecare an calendaristic.
Tuturor salariatilor, indiferent de calitatea celeilalte parti – a angajatorului – le este aplicabila regula potrivit careia efectuarea concediului trebuie sa aiba loc in natura si pana la sfarsitul anului calendaristic respectiv (in afara situatiilor de exceptie cand este posibila legal compensarea in bani a concediului nefolosit – L.6/1992 art.5. alin.3).Totusi, tinand seama de ratiuni practice, poate avea loc fractionarea lui sub conditia ca una din fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare.
Chiar si in cazul cand un salariat s-a incadrat, fara transfer, in cursul anului calendaristic, trebuie sa i se acorde concediu de odihna, in natura pana la sfarsitul anului respectiv. In mod firesc, durata acestui concediu va fi proportionala cu perioada de timp efectiv lucrata de salariatul respectiv.
Este posibil ca, in fapt, concediul de odihna sa nu fi fost efectuat in natura pana la sfarsitul anului calendaristic pentru care era cuvenit, insa din alte cauze decat cele in care, legal, se poate compensa in bani concediul nefolosit; deci, din culpa angajatorului, salariatul nu este programat sau i se refuza acordarea concediului de odihna. Intr-o astfel de situatie – deoarece concediul nu poate fi acordat in natura in anul urmator – salariatul este in drept sa primeasca o despagubire (nu compensare) in baza art.111 alin1 din C.m. Valoric, despagubirea va fi egala cu compensarea in bani a concediului neefectuat. Dupa plata despagubirii, unitatea se va putea intoarce impotriva acelui salariat vinovat de neacordarea concediului in natura (potrivit art.102 si urm. C.m.).
Indemnizatia pentru concediul de odihna, care cuprinde cel putin salariul de baza cumulat cu sporul de vechime si indemnizatia de conducere, se plateste cu cel putin 5 zile inaintea plecarii in concediu. Calculul ei, stabilit potrivit normelor legale, se realizeaza in functie de veniturile salariale si de numarul zilelor de concediu.
Pentru salariatii incadrati cu fractiuni de norma, indemnizatia de concediu se calculeaza avandu-se in vedere aceleasi venituri, cuvenite pentru fractiunea sau fractiunile de norma care se iau in calcul.
Prin contractul colectiv si, in baza lui, prin cel individual se poate stabili un nivel al indemnizatiei de concediu mai mare decat cel prevazut de L. 6/1992. Prin contractul colectiv la nivel national, s-a precizat ca angajatorul poate acorda (facultativ) si o prima de vacanta (in plus fata de indemniztia de concediu).
In cazul in care, dupa efectuarea concediului de odihna contractul de munca al salariatului a incetat din motive prevazute de art.130 alin1 lit. I, J, k, l, (de regula, din culpa lui) si art.135 (din initiativa sa unilaterala) din C.m., acesta este obligat sa restituie angajatorului parte din indemnizatia de concediu corespunzatoare perioadei nelucrate din anul pentru care i s-a acordat concediul respectiv.
Prevederile privind restituirea indemnizatiei nu se aplica:
– salariatilor care le-au fost desfacute contractele de munca in baza
art.135 din C.m. (la initiativa lor) din cauza starii sanatatii, constatata prin certificat medical, si unitatea nu le-a putut oferi o munca adecvata sanatatii lor si calificarii profesionale;
– femeilor care le-au fost desfacute contractele de munca in baza art.135 din C.m. pentru cresterea si ingrijirea copilului in varsta de pana la 7 ani;
– salariatilor fata de care, dupa desfacerea contractului de munca in temeiul art. 130 alin.1 lit.J (cel in cauza este arestat mai mult de 60 de zile), a intervenit achitarea, anularea urmaririi penale sau incetarea procesului penal ori a urmaririi penale.
Concediul de odihna in cadrul transferului salariatului
H.G. 250/1992 – stabileste in art.14 alin 3: “concediul de odihna neacordat salariatilor tranferati, de catre unitatea de la care s-a efectuat transferarea, se va acorda acestora de unitatea la care au fost transferati. Indemnizatia de concediu va fi suportata de cele doua unitati, proportional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea, in cursul anului calendaristic respectiv; in acelasi mod se va proceda si in cazul in care concediul de odihna a fost efectuat inainte de transferare”.
2.5.3. Zile libere art.119/ C.C.M.
In afara concediului anual de odihna platit, salariatii vor beneficia la data producerii evenimentului, de zile libere, platite in cazul unor evenimente familiale deosebite:
– casatoria salariatului 5 zile
– nasterea unui copil 5 zile
– casatoria unui copil 2 zile
– casatoria fratelui, surorii 1 zi
– decesului sotului, sotiei, copilului,
parintilor, socrilor, 3 zile
– decesul fratilor, surorilor 2 zile
– decesul bunicilor, nepotilor (copiii copiilor)1 zi
In conditiile in care tatal salariatului solicita acordarea unui
concediu paternal, cele 5 zile acordate pentru nasterea unui copil(alin.1) se considera incluse in acestea.
Pentru rezolvarea unor probleme personale care nu suporta amanare, salariatii pot beneficia de concedii (invoiri) fara plata, pe o perioada care, cumulata intr-un an, nu poate depasi 30 zile calendaristice, numai dupa efectuarea concediului de odihna. In cazuri exceptionale, concediul fara plata poate fi depasit cu inca maxim 30 zile calendaristice.
Se excepteaza de la prevederile alineatului precedent salariatii care beneficiaza de concedii de studii.
Salariatii care urmeaza diferite cursuri de pregatire medie sau superioara, serale sau fara frecventa, beneficiaza, la cerere de un concediu anual de studii, fara plata, acordat integral sau fractionar, de 30 zile calendaristice – studii medii – si 60 de zile calendaristice – studii superioare, daca fac dovada ca urmeaza aceste cursuri.
In situatia in care aceste studii sunt facute la recomandarea sau in interesul societatii sau filialelor sale, dupa caz, concediul poate fi platit in conditiile in care s-a convenit.
Cei care se incadreaza in prevederile alineatelor precedente pot beneficia de un concediu platit de maximum 30 de zile pentru pregatirea si sustinerea examenului de diploma.
In afara concediului platit pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani, salariatele care au in ingrijire copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza, la cerere, de 2 ani concediu fara plata, acordabil in fractiuni de minimum 1 an, perioada in care contractul individual de munca se considera suspendat.
Salariatii au dreptul la concedii fara plata, fara limita de maximum 90 de zile lucratoare anual, in urmatoarele situatii:
– pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de peste 3 ani, in perioada indicata in certificatul medical; acest drept il au atat mama salariata, cat si tatal salariat, daca mama copilului nu beneficiaza, pentru aceleasi motive, de concediu fara plata.
– pentru tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude apropiate – copil , frate, sora, parinte, pe timpul cat se afla la tratament peste hotare – cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii.
2.5.4. Invoirea. Recuperarea.
Invoirea consta intr-o perioada de timp liber de maximum o zi de lucru, acordata de catre angajator la cererea salariatului pentru rezolvarea unor probleme personale temeinic justificate. Se utilizeaza in practica, in baza libertatii de vointa a partilor contractante, fara a fi reglementata insa prin normele legale. Pe perioada de invoire, salariatul primeste sau nu salariu in functie de intelegerea realizata cu angajatorul sau. Durata limita a invoirii la maximum o zi de lucru decurge, implicit, din reglementarea, in situatii speciale, prin actele normative (L. 6/1992, H.G. 250/1992 republicata ) a zilelor libere platite (ceea ce inseamna cel putin doua zile lucratoare).
Aprobarea invoirii constituie un drept exclusiv al angajatorului; totusi, angajatorul este obligat sa acorde invoire atunci cand salariatul este chemat ca martor intr-un proces penal (art. 83 din C. pr. pen.) sau civil (art.188 alin.1 din C. pr. civ.).
Invoirea nu afecteaza vechimea in munca a salariatului respectiv.
Recuperarea consta intr-o perioada in care se lucreaza in vederea recuperarii unor zile libere acordate anterior. De regula, vizeaza intregul colectiv de salariati si se stabileste prin acordul partilor in baza clauzelor existente in contractele colective de munca. Exceptional, o astfel de recuperare se poate stabili si prin act normativ (cum ar fi, spre exemplu, H.G. 1405/1995 privind stabilirea unor zile nelucratoare si a modului de recuperare a acestora).
Fireste, recuperarea poate avea si caracter individual.
Recuperarea colectiva se utilizeaza, indeosebi cu prilejul sarbatorilor de iarna. In practica, se foloseste in mod impropriu acelasi termen, respectiv recuperare si in cazul in care se lucreaza anticipat in scopul obtinerii ulterioare a unor zile libere (solutie legal posibila).
Recuperarea colectiva nu este practicabila in cazul unitatilor cu foc continuu precum si al celor a caror activitate nu poate fi intrerupta, decat daca se asigura continuitatea functionarii lor.
3. DELEGAREA
a) Delegarea potrivit art.66-68 din C.m. este exercitarea temporara, din dispozitia conducerii unitatii, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor sale de serviciu, in afara locului sau de munca.Salariatul indeplineste sarcinile respective in interesul angajatorului care l-a delegat.
In cazul delegarii semodifica locul obisnuit al muncii(restul elementelor din continutul contractului ramanand neschimbate).
Chiar daca delegarea se deruleaza prin ipoteza intr-o alta unitate, prin natura ei juridica ramane un act unilateral al angajatorului.
Trasaturi caracteristice:
– este o masura temporara care poate fi luata in scris, pe o perioada de pana la 60 de zile, prelungirea fiind posibila, in cazuri motivate, cu cel mult aceeasi durata; ca exceptie, in cazul magistratilor, delegarea nu poate fi pe o durata mai mare de 2 luni pe an fara acordul lor(art.79 dinL.92/1992);
– are caracter obligatiriu pentru salariat, fiind o masura luata unilateral in baza consimtamantului sau prealabil dat la incheierea contractului individual de munca;
– implica acordarea obigatorie, potrivit normelor legale, a anumitor drepturi (decontarea cheltuielilor de transport si de cazare, precum si a diurnei).
– inceteaza prin expirarea termenului, dupa executarea sarcinilor de serviciu care au facut obiectul ei, prin revocarea masurii in cauza sau, in sfarsit, prin incetarea contractului de munca.
b) Pe perioada delegarii, salariatul ramane perte in raportul juridic de munca cu angajatorul care l-a delegat pastandu-si functia, gradul sau treapta profesionala si salariatul avute anterior. Numai unitatea care l-a delegat ii poate aplica salariatului eventuale sanctiuni disciplinare.
Daca a produs o paguba unitatii la care a fost delegat nu i se poate stabili direct raspunderea materiala. Unitatea prejudiciata se va adresa celei care l-a delegat pe salariat cu o actiune in daune pentru acoperirea pagubei sale. La randul ei, unitatea care a depus delegarea se va intoarce impotriva salariatului sau, dupa caz, dupa regulile raspunderii materiale sau civile (dupa cum intre cele doua unitati a existat sau nu un contract in executarea caruia a fost delegat salariatul respectiv). Salariatul va raspunde direct fata de unitatea in care este delegat, numai in cazul in care a produs paguba printr-o fapta penala
In practica se utilizeaza, deseori, in locul termenului legal de delegare cel de deplasare (in interesul serviciului). Fara a fi o eroare – delegarea si deplasarea fiind in aceste cazuri termeni sinonimi – este preferabil sa se foloseasca terminologia legala.
Delegarea reglementata de art. 66-68 C.m., nu trebuie confundata cu delegarea de atributii, folosita in practica fara a fi reglementata de legislatia muncii. Delegarea de atributii (cel mai adesea a dreptului de semnatura) vizeaza felul muncii si are o frecventa redusa; ea consta in faptul ca o persoana cu functie de conducere, neavand un inlocuitor de drept, deleaga temporar o parte din atributiile sale unui salariat subordonat. Legal, o astfel de delegare nefiind interzisa este posibila cu titlu temporar si numai pentru acele atributii care nu au caracter exclusiv potrivit actelor normative (spre exemplu, nu se poate delega altui salariat sanctionarea disciplinara de catre cel care a incheiat contractul individual de munca in calitate de angajator).
4. DETASAREA
a) Detasarea (art. 66-68 din C.m.) consta in schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia conducerii unitatii, urmata de incadrarea persoanei la o alta unitate la care este trimisa, in scopul executarii unor lucrari in interesul acesteia din urma.
Trasaturi caracteristice:
– este o masura temporara care poate fi dispusa in scris pe un termen de 6 luni; in unele cazuri, si in conditiile prevazute de lege, se poate prelungi pana la 2 ani (art.66 alin.3 din C.m.).
– este o masura obligatorie pe care salariatul trebuie sa o execute in baza aceluiasi consimtamant prealabil dat la incheierea contractului sau de munca;
– este urmata de incadrarea temporara a salariatului la o alta unitate, respectiv in acea unitate unde a fost detasat;
– inceteaza prin expirarea termenului, prin revocarea ei sau prin incetarea contractului de munca.
Fata de regimul de drept comun al muncii, prin statutele de personal, adoptate in ultima perioada, detasarea pentru respectivele categorii de personal comporta anumite particularitati:
– detasarea judecatorilor inamovibili de catre ministrul justitiei se poate face, pe de o parte, numai cu acordul scris al acestora si, pe de alta parte, doar in sectorul public. In aceleasi conditii se poate dispune si detasarea procurorilor care se bucura de stabilitatea in munca. Durata detasarii magistratilor (judecatori, procurori), realizandu-se printr-un acord de vointa, este intre 6 luni si 3 ani si poate fi prelungita pentru o perioada de pana la 3 ani, o singura data si tot numai cu acordul scris al magistratului respectiv (art.791 din L.92/1992 modificata prin L.147/1997);
– detasarea cadrelor didactice poate fi nu numai in interesul invatamantului (ceea ce corespunde regulei din C.m.) ci si la cererea cadrului didactic in cauza (art.10 alin. 1 lit. c si lit. e si art. 14-15 din L.128/1997). Cererea cadrului didactic nu schimba in acest caz natura detasarii in sensul ca, sub aspect juridic, masura respectiva ramane tot un act unilateral al angajatorului (organului de invatamant).
Prin detasare modificarea contractului de munca se poate produce cu privire la: unitate; felul muncii. Daca salariatul detasat este de acord, poate fi utilizat si intr-o functie superioara, situatie in care se va modifica si salariul sau in mod corespunzator.
Masuri de protectie a celui detasat:
– pastrarea de catre unitatea care l-a detasat a postului si salariului avut;
– acordarea diferentei de salariu daca in calitate de detasat beneficiaza de o incadrare superioara;
– acordarea acelorasi drepturi pecuniare ca si in cazul delegarii (diurna, cazare, transport).
Pe perioada detasarii, contractul de munca incheiat cu prima unitate se suspenda in efectele sale principale, fiind cedat partial si pe o perioada determinata celei de-a doua unitati (la care persoana este detasata). Altfel spus, detasarea constituie o transferare partiala si pe durata determinata. Salariul, concediul de odihna se acorda de catre unitatea la care salariatul a fost detasat.
Puterea disciplinara fata de salariat se exercita, de regula, de catre aceeasi unitate (la care este detasat). Insa masura desfacerii contractului de munca se poate lua numai de catre unitatea care l-a detasat. Sanctiunile disciplinare care au efecte pecuniare nu pot depasi durata pentru care a fost dispusa masura detasarii si implica si acordul unitatii care l-a detasat pe salariatul respectiv. Raspunderea materiala se stabileste de catre unitatea la care salariatul a fost detasat, daca i-a produs acestuia o paguba prin incalcarea cu vinovatie a obligatiilor sale de serviciu.
Angajatorii, de toate categoriile, sunt obligati sa tina evidenta si sa comunice centrelor militare detasarile mai mari de 45 de zile. (L.46/1996,art.58 lit.a).
Diurna, decontarea cheltuielilor de cazare si transport se stabilesc diferit, in functie de natura (angajatorului), astfel:
– in cazul salariatilor din societatile comerciale si regiile autonome de interes local si al oricaror persoane juridice care au personal salariat, drepturile pecuniare pe perioada delegarii si detasarii se negociaza prin contractul colectiv sau/si individual de munca;
– pentu salariatii institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, drepturile pe perioada delegarii si detasarii sunt reglementate prin H.G. 543/1995. Potrivit acestei hotarari, Ministerul Finantelor actualizeaza periodic indemnizatiile de delegare si detasare (in raport pe evolutia preturilor):
* indemnizatiile (diurna) de delegare si deplasare se acorda daca distanta este mai mare de 5 km;
* cuantumul lor este stabilit pe fiecare zi ( daca durata este sub 30 de zile) si pe luna(cand durata este mai mare de 30 de zile);
* cheltuielile de transport si de cazare sunt diferentiate in raport cu functiile detinute de salariatii respectivi;
* cheltuieli de cazare in cazul detasarii se acorda numai daca unitatea nu poate asigura cazarea in spatii proprii.
La unitatile in care drepturile banesti pentru delegare si detasare se stabilesc prin negociere colectiva sau/si individuala, la determinarea profilului neimpozabil, aceste drepturi sunt deductibile numai in limita prevederilor H.G.543/1995.
Se impune subliniat ca H.G. 543/1995 reglementeaza si dreptul salariatilor la decontarea cheltuielilor de transport efectuate pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu in cadrul localitatii in care isi desfasoara activitatea in mod obisnuit.
Pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, drepturile in cauza sunt reglementate prin acte normative specifice.
b) Potrivit art.5 din aceeasi hotarare (introdus prin H.G.628/1996), institutiile publice si regiile autonome cu specific deosebit care utilizeaza persoane incadrate prin incheierea de conventii civile, conform L.83/1995, acorda acestora, pe perioada in care isi desfasoara activitatea in alta localitate dacat cea de domiciliu, indemnizatii de delegare si deconteaza cheltuielile de transport si cazare, in conditiile stabilite pentru salariatii unitatilor respective, in masura in care prin conventia civila incheiata s-a prevazut acest lucru. Asadar, in pofida faptului ca persoanele care presteaza munca au incheiate conventii civile ele sunt asimilate salariatilor in ce priveste drepturile ce li se cuvin in cazul delegarii, daca acest lucru s-a stipulat in conventiile respective.
c) Drepturile banesti specifice delegarii si detasarii, nu se acorda de catre angajator in cazul persoanelor care indeplinesc o functie salarizata in organul sindical, daca sunt delegate sau detasate de acest organ, deoarece – cu angajatorul – contractul de munca este suspendat.
PREZENTAREA GENERALA A INTREPRINDERII
5.1.SCURT ISTORIC.
Filiala de distributie a gazelor naturale DISTRIGAZ SUD S.A. este persoana juridica romana infiintata prin H.G. 491/1998 privind reorganizarea Regiei Autonome ROMGAZ MEDIAS.
Filiala de distributie a gazelor naturale DISTRIGAZ SUD S.A. este organizata si functioneaza ca societate comerciala pe actiuni.
Filiala de distributie a gazelor naturale DISTRIGAZ SUD S.A. are sediul social in Municipiul Bucuresti strada Carafii Vechi. Societatea are in componenta, la infiintare, un numar de 11 sucursale dispuse in urmatoarele localitati: Bucuresti, Brasov, Buzau, Craiova, Fagaras, Galati, Pitesti, Ploiesti,Tg. Jiu, Targoviste,
Rm. Valcea.
Dintre cele 11 sucursale, voi prezenta Sucursala de distributie a gazelor naturale Ploiesti.
Activitatea de distributie a gazelor naturale in Ploiesti si in judetul Prahova a fost strans legata de exploatarile petroliere din zona. Astfel in 1913 domnul Koppes, exploatator de petrol, a obtinut de la Primaria Municipiului Ploiesti o concesiune de a transporta si distribui gaze de sonda in Ploiesti, conform Monografiei orasului Ploiesti.
In anul 1920 domnul Koppes a transferat drepturile sale Societatii “Roumanian Consolidated Oilfields Ltd”, care avea o exploatare petroliera importanta la schela din Aricesti.
In perioada 1928 – 1975 dezvoltarea retelelor de gaze in zona de activitate a Sucursalei Ploiesti s-a facut in unele cazuri necorespunzator, atat din punct de vedere al materialelor cat si a solutiilor tehnice adoptate, incepand cu anul 1975 cand distributiile au trecut in subordinea Ministerului Petrolului au fost luate masuri pentru remedierea situatiei si anume:
s-a pus in practica un plan de inlocuiri si sistematizari a retelelor de distributie;
s-a procedat la reorganizarea activitatii de distributie gaze pe baza de Sectoare si F.O.L.-uri independente.
In prezent Sucursala Ploiesti isi desfasoara activitatea in tot judetul Prahova prin intermediul a 5 sectoare, 2 F.O.L.-uri independente si 21 F.O.L.-uri operative de lucru, precum si compartimentelor functionale (Proiectare, Investitii, Tehnic, Aprovizionare).
5.2.PREZENTAREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE
Sucursala de Distributie a Gazelor Naturale Ploiesti, are ca scop comercializarea si distributia gazelor naturale din productia interna si din import, prin efectuarea cu respectarea legislatiei romane de acte de comert corespunzatoare obiectului de activitate.
Obiectul de activitate al sucursalei:
Distributia si comercializarea gazelor naturale;
Dispecerizarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale si controlul utilizarii gazelor de catre consumatori;
Intretinerea, verificarea, revizia si reparatia echipamentelor, instalatiilor si utilajelor din dotare;
Desfasurarea de programe, studii si analize pentru reducerea impactului instalatiilor de gaze naturale asupra mediului;
Optimizarea functionarii instalatiilor de gaze existente, modernizarea acestora, extinderea automatizarii si introducerea de noi tehnologii privind utilizarea eficienta a gazelor naturale;
Activitati specifice in domeniul protectiei si securitatii muncii, al sanatatii personalului, precum si al prevenirii si stingerii incendiilor;
Controlul activitatilor prin organele de specialitate proprii;
Pregatirea si perfectionarea personalului;
Prestarea de servicii la consumatorii de gaze naturale, inclusiv realizarea de investitii la consumatori, din fondurile societatii, pentru utilizarea, in conditii de eficienta, a gazelor naturale;
Consultanta si asistenta tehnica, lucrari de reparatii, intretinere si exploatare, punere in functiune, precum si valorificarea la intern a materialelor rezultate din stocuri, reparatii, demolari, casari si a produselor secundare rezultate din activitatea de baza.
5.3.RESURSELE INTREPRINDERII
Resurse materiale:
Avand in vederea obiectului de activitate (distribuirea de gaze catre consumatori), societatea se incadreaza in randul prestatorilor de servicii nefiind un producator de bunuri materiale.
In consecinta, resursele materiale folosite pentru buna desfasurare a activitatii sunt restranse, ele limitandu-se la asigurarea intretinerii si exploatarii in conditii de siguranta a retelelor prin care se distribuie gazul catre consumatori.
Cheltuielile cu materialele detin o pondere de 7% din totalul cheltuielilor de productie. Acestea se limiteaza la urmatoarele categorii de materiale:
teava intre ½ – 6 ;
material izolant pentru teava: – banda PVC, impaslitura, bitum, carton asfaltat;
material de sudura: – oxigen, acetilena, electrozi, sarma sudura;
fitinguri (pentru imbinari): – robineti, flanse, teuri, reductii, mufe;
Contoare: – piese racord si piese de schimb. Scule si dispozitive de lucru (truse instalator, sudor, electrician), echipamente de protectie si lucru.
Intrucat am amintit ca obiectul de activitate este distibuirea de gaze naturale, o pondere de 60% din totalul cheltuielilor o detine materia prima in speta gazul natural achizitionat de la furnizori si care fara a suferi vreun proces tehnologic este tranzitata si distribuita de DISTRIGAZ catre consumatori.
Pentru buna desfasurare a procesului de activitate societatea are in patrimoniu pe langa conductele prin care asigura distribuirea gazelor catre consumatori si o baza tehnico-materiala compusa din:
mijloace de transport auto, utilaje independente (grupuri de sudura, escavatoare, buldozere, sapatori mecanici, taietor de asfalturi).
Pentru eficientizarea gestionarii si verificarii fluxului nou de documente vehiculat, se deruleaza prin dotarea cu tehnica de calcul a compartimentelor si formatiilor precum si racordarea la sistemul informational existent.
Laboratoarele de metrologie sunt echipate cu standuri moderne, computerizate, pentru incercari metrologice pentru contoare cu membrana de diferite tipuri.
Resuse umane
Cheltuieli cu asigurarea fortei de munca reprezinta 25% din totalul cheltuielilor. Structura de personal se axeaza in principal pe meseria de instalator.
Necesarul acestei categorii de personal se stabileste in functie de lungimea retelei aflata in intretinere si exploatare (om/km de retea) si nu in functie de cantitatea de gaze vehiculata.
Sucursala Ploiesti are un personal de 1123 salariati din care 25 sunt ingineri, 22 subingineri, 17 maistri, 20 tehnicieni, 56 personal econimic-administrativ si 983 muncitori. Din punct de vedere al pregatirii, este relevant faptul ca aproximativ 48% din personal are cel putin studii medii sau superioare, iar 97% din personalul productiv este format din muncitori calificati.
Structura personalului in functie de studii:
647 – scoala generala
438 – studii medii
24 – scoala maistrii
5 – studii superioare.
Resurse financiare
Resursele financiare se compun din urmatoarele disponibilitati banesti:
incasari contravaloare gaze in cont curent;
garantii gestionari in conturi CEC;
Acestea se calculeaza la nivel de salarii ( a unui gestionar) tinand seama de faptul ca 10% din numarul salariatilor reprezinta gestionari (casieri, magazieri).
anticipatii – consumatori gaze aflate in cont, cu depozit la termen.
Acestea prezinta garantii incasate de la abonati intr-un cuantum calculat la nivelul consumului prezumat pentru o perioada de 30 de zile, avandu-se in vedere decalajul dintre perioada de consum si data ulterioara de incasare a acestuia care este de circa 30 de zile.
6.CARACTERIZAREA ECONOMICO- FINANCIARA A ACTIVITATII INTREPRINDERII
Pentru ca obiectul de activitate este livrarea de gaze naturale catre consumatori, cheltuielile societatii prezinta urmatoarea structura:
cheltuieli cu materie prima (achizitionarea gazelor de la furnizor 60%);
cheltuieli de personal 25%;
cheltuieli materiale 7%;
amortizare retea – conducte si alte mijloace fixe 6%;
alte cheltuieli 2% – telecomunicatii, chirii – spatii, calculatoare, energie electrica, apa, etc.
Veniturile provin exclusiv din vanzarea gazelor catre toate categoriile de consumatori (casnici, agenti economici) carora li se aplica tarife diferentiale. Alte venituri sunt de regula financiare, din dobanzi.
La baza activitatii economico-financiare stau o serie de preocupari imporatante printre care mentionam:
asigurarea fondurilor necesare desfasurarii unei activitati normale a unitatii;
respectarea disciplinei financiare in regim de severe economii;
asigurarea si efectuarea la timp a tuturor operatiunilor de incasari si plati;
intocmirea si urmarirea balantei de venituri si cheltuieli.
In prezent rezultatele financiare ale societatii sunt corespunzatoare, astfel incat nu sunt datorii la bugetul de stat cat si la cel local.
Imbunatatirea rezultatelor ecomonico-financiare s-a produs indeosebi dupa anul 1998 odata cu constituirea Societatii Nationale de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. Medias, ca urmare a restructurarii Regiei Autonome ROMGAZ S.A. Medias.
STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII
7.1.STRUCTURA FUNCTIONALA (DE CONDUCERE)
Structura organizatorica a Societatii Comerciale de distributie a gazelor naturale DISTRIGAZ SUD S.A. se stabileste si se aproba de catre Consiliul de Administratie al societatii. Aceasta poate fi modificata prin hotararea Consiliului de Administratie, in raport cu necesitatile impuse de evolutia si dezvoltarea ulterioara a societatii.
Sucursalele din componenta Societatii Comerciale de distributie a gazelor naturale. DISTRIGAZ SUD S.A. nu are personalitate juridica proprie, dispune de o autonomie limitata, relatiile dintre ele si societate se stabilesc de catre Consiliul de Administratie al societatii.
Atributiile, componentele si imputernicirile de reprezentare a sucursalelor din componenta societatii sunt prevazute in regulamentul de organizare si functionare.
Modul de organizare a acestora si structura organelor de conducere se stabilesc de catre Consiliul de Administratie al S.C. de Distributie a Gazelor Naturale S.C. DISTRIGAZ SUD S.A.
In cadrul Sucursalei Ploiesti, exista doua tipuri de compartimente – complexe si elementare.
In compartimentele complexe putem asimila sectoarele si formatiile de lucru care sunt coordonate de un sef de sector sau F.O.L. (formatie operationale de lucru) si avand in componenta compartimentele elementare ca: Tehnic, consultanta, facturare abonati, dispecerat, relatii cu publicul precum si executanti nemijlociti care se ocupa de:
depistare pierdere gaze;
citire contori si incasare facturi;
remediere defecta retea;
revizii, verificari instalatii abonati.
Alte compartimente complexe sunt cel Financiar, Contabilitate, care sunt alcatuite din urmatoarele compartimente elementare: – compartimentul salarii; clienti; contabilitate si financiar.
Compartimentele elementare: Mecano – Energetic; Aprovizionare; Contracte Gaze; Proiectare; Resurse Umane; Juridic , Metrologie, Protectia Muncii, PSI, Tehnologia Informatiei
Dupa natura autorizarii:
Compartimentele functionale sunt toate compartimentele elementare.
Compartimente de stat major sunt Tehnologia Informatiei si Juridic Contencios.
Relatii organizatorice
Relatii ierarhice sunt legaturi stabilite intre personalul de conducere si executanti.
Relatii functionale se stabilesc intre sefii de compartimente (complexe si elementare) si subordonatii lor directi.
Relatii de stat major sunt reprezentate de compartimentele Tehnologia Informatiei si Oficiul Juridic, in legatura cu celelalte compartimente.
Relatii de cooperare se stabilesc intre compartimentele elementare ale sucursalei.
Relatii de reprezentanta au directorul, inginerul sef si contabilul sef uneori si sefii de F.O.L. – uri, sectoare cu componenta redusa.
Ordinea componentelor organizatorice
Ponderea ierarhica
Sucursala Ploiesti are un numar de 1123 salariati care sunt coordonati pe treptele ierarhice amintite, de catre sefii de echipa, sefi compartimente, sefi sectoare si F.O.L.-uri, inginer sef, ceea ce reduce substantial incarcatura ce revine directorului.
In acest fel directorul axandu-se pe probleme de conceptie, cercetare, analize, in timp ce sefilor de compartimente le revine o coordonare de rutina cu caracter competitiv.
In cadrul sectoarelor si F.O.L.-urilor dispersia locurilor de munca se extinde asupra intregului judet. Aria de control a sefului de sector este mai mica, in timp ce unele compartimentele elementare, desfasurandu-si activitatea la nivelul orasului Ploiesti, aria de control este foarte mare.
Capacitatea de organizare si nivelul de pregatire al subordonatilor este suficient de ridicat astfel incat aria de control a managerului este foarte mare.
Factorii care influenteaza numarul, durata si complexitatea
relatiei director – subordonat
Revenind la organigrama, observam ca este structurata piramidal, avand in varf directorul de sucursala, la nivelul al -2- lea sefii de sector si inginerul sef, contabilul sef iar la nivelul trei compartimentele functionale.
7.2.PREZENTAREA STRUCTURII OPERATIONALE
(DE PRODUCTIE SAU CONCEPTIE)
Prin specificul sau, Sucursala este o unitate prestatoare de servicii neavand sectii de productie, laboratoare de cercetare sau sectii auxiliare. Putem asimila achizitia si livrarea de gaze catre consumatori, ca fiind activitatea de baza, dar neproductiva.
Mai exista ca sectie de service atelierul AMC (aparate de masura si control) care se ocupa de reparatia si controlul contoarelor defecte.
Organizarea informala a sucursalei este constituita pe grupuri orizontale si verticale.
Grupurile orizontale includ salariatii din cadrul compartimentelor elementare precum si grupul sefilor acestor compartimente care au responsabilitati egale, atat fata de subordonatii proprii cat si de sefii de la nivelele unu si doi (director, inginer sef, contabil sef).
Grupurile verticale sunt compartimentele complexe.
Ca studiu de caz: orizontal – Biroul Resurse Umane
Vertical – Sectorul
Biroul Resurse Umane este subordonat pe linie ierarhica direct directorului se Sucursala. Membrii isi desfasoara activitatea in acelasi birou, impreuna asigurand informarea si realizarea problemelor pe linie de personal.
In compartiment exista psiholog, jurist, inspector de personal, neavand aceeasi profesie, dar impreuna impartasesc acelasi probleme in vederea realizarii sarcinilor trasate de conducere
Sectorul de productie este alcatuit din persoane la diferite nivele ierarhice formale. Din diagrama sectorului, care este un compartiment complex, se observa ca exista sef de sector, care are in subordine seful de F.O.L. – uri, care la randul lor au in subordine maistrii care au in subordine personal de executie 60-70 muncitori.
8. DOCUMENTE DE FORMALIZARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE.
Regulament de organizare si functionare
Orgamigrama si fisa postului
Regulamentul de organizare si functionare poate fi structurat in patru capitole:
1.Organizarea firmei (dispozitii generale) actul normativ, statutul juridic
si prezentarea structurii organizatorice.
2. Atributiile firmei
3. Conducerea firmei si organigrama
4. Atributiile si diagrama de relatii pentru fiecare compartiment
functional si de productie.
1.Denumirea societatii comerciale este Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale “Distrigaz Sud” S.A.
In toate actele, scrisorile sau publicatiile se mentioneaza denumirea acestuia, precedata sau urmata de cuvintele societate pe actiuni sau de initialele S.A., de capitalul social, numar de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal.
Forma juridica
Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale “Distrigaz Sud” S.A. este persoana juridica romana avand forma juridica de societate pe actiuni si isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul statut.
Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale “Distrigaz Sud” S.A. are ca scop comercializarea si distributia gazelor naturale din productia interna si din import, prin efectuarea cu respectare legislatiei romane, de acte de comert corespunzatoare obiectului de activitate aprobat in prezentul statut.
Actiunile Societatii Nationale de Gaze Naturale “Romgaz” – S.A. sunt detinute in totalitate de catre stat, care isi exercita drepturile si obligatiile in calitatea sa de actionar unic prin Ministerul Industriei si Comertului.
Structura organizatorica a S.C. de Distributie a Gazelor Naturale “DISTRIGAZ SUD” S.A.
2. In exercitarea atributiilor privind functionarea sistemului national de transport gaze naturale, Societatea Nationala de Gaze Naturale “DISTRIGAZ SUD” S.A. este abilitata sa propuna Ministerului Industriei si Comertului reglementari privind activitatile de productie, transport, distributie si dispecerizare.
Atributiile si responsabilitatile nu sunt limitative, ele urmand a fi completate pe parcurs cu cele rezultate din legi, decrete, hotarari si alte dispozitii legale, din norme, instructiuni, regulamente stabilite prin decizii ale conducerii ierarhice.
Pentru indeplinirea atributiilor Sucursalele de distributie gaze naturale, in cazul nostru S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. Ploiesti, sunt structurate conform organigramei prezentate in capitolul 3.
3. Organigrama Sucursalei de Distributie a Gazelor Naturale Ploiesti.
Sucursala de distributie a gazelor naturale Ploiesti, ca si celelalte sucursale, sunt conduse de un director, un inginer sef si un contabil sef care sunt numiti si concediati de catre directorul general al S.C. DISTRIGAZ SUD S.A.
DIRECTORUL DE SUCURSALA
Directorul de sucursala asigura activitatii sucursalei, raspunde pentru rezultatele economico-financiare ale acesteia. Are in principiu urmatoarele atributii:
asigura conducerea cu eficienta si operativitate a sucursalei;
negocierea contractului individual de munca al salariatilor din subordine;
stabilirea componentelor, indatoririlor si responsabilitatilor personalului din subordine pe compartimente;
reprezinta sucursala in raport cu tertii, avand imputernicire de reprezentare a intereselor unitatii in domeniul tehnic, economic, comercial, financiar si juridic;
propune spre aprobare bugetul de venituri si cheltuieli al sucursalei;
intocmeste programul de productie si stabileste masurile de crestere a productivitatii muncii;
aproba plata drepturilor salariale;
repartizeaza spre rezolvare corespondenta si celelalte lucrari care intra in componenta sucursalei;
mentine disciplina muncii in cadrul sucursalei;
10.emite delegatii pentru personalul din subordine;
INGINERUL SEF DE SUCURSALA
Este subordonat directorului sucursalei si are atributii pe linia indrumarii, conducerii si verificarii activitatii tehnice, de productie a unitatii.
Este primul colaborator al directorului pentru realizarea sarcinilor de plan. Pentru problemele care-i revin raspunde fata de director si solidar cu acesta in fata organelor superioare.
Inginerul sef are in subordine nemijlocita sectoarele de distributie, F.O.L. –urile independente, precum si compartimentele:
proiectare
investitii; R.K.; diriginti de santier;
tehnic, avizari documentatii, C.T.C., consultanta avizari debite noi si renominalizari consum casnic
mecano energetic
programare lansare urmarire dispecerizare calculatii
contracte gaze
aprovizionare
autobaza si utilaje
Atributiile cele mai importante ale inginerului sef sunt urmatoarele:
organizeaza, indruma si controleaza activitatea serviciilor cu caracter tehnic,
indruma si verifica activitatea sefilor de sector, F.O.L.-urilor independente si a sefilor din compartimentele din subordine;
organizeaza si verifica elaborarea normelor interne
se ingrijeste de prelucrarea si difuzarea instructiunilor, regulamentelor, cu caracter tehnic primite de la organele competente.
CONTABILUL SEF DE SUCURSALA
Este subordonat directorului de sucursala si coordoneaza compartimentele finaciar, contabilitate, bugete si administrativ.
Are in principal urmatoarele atributii:
Coordoneaza, indruma si raspunde de intreaga activitate financiar-contabila a sucursalei in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
Organizeaza si raspunde pentru intocmirea planului financiar al sucursalei.
Asigura indeplinirea in conformitate cu dispozitiile legale a obligatiilor sucursalei catre bugetul statului, unitatile bancare si terti;
Organizeaza activitatea financiar – contabila in cadrul sucursalei in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si asigura efectuarea corecta si la timp a inregistrarilor;
Urmareste si asigura tinerea evidentei mijloacelor fixe ale sucursalei;
Urmareste si asigura calcularea amortismentelor lunare si uzura mijloacelor fixe precum si inregistrarea acestora in evidenta analitica;
Urmareste si asigura intocmirea lunara a situatiei centralizate a miscarii mijloacelor fixe;
Asigura datele cerute pentru intocmirea programului de amortisment anual;
Organizeaza si executa controlul financiar – preventiv , conform reglementarilor in vigoare si dispozitiilor date de conducerea sucursalei;
10.Participa la organizarea sistemului informational, la automatizarea
lucrarilor in domeniul financiar – contabil.
11.Urmareste aplicarea sanctiunilor disciplinare sau contraventionale,
precum si stabilirea raspunderii materiale impotriva celor vinovati si
asigura recuperarea pagubelor aduse patrimoniului sucursalei
Prin Regulamentul de organizare si functionare, se stabilesc principalele activitati care trebuie realizate de compartimentele sucursalei, detalierea atributiilor urmand a se face in fisele de post ale salariatilor din compartimentul respectiv.
ATRIBUTIILE COMPARTIMENTELOR
COMPARTIMENTUL JURIDIC SI CONTENCIOS
Este compartimentul care asigura respectarea legalitatii si apara interesele patrimoniale ale sucursalei
Compartimentul juridic si contencios, are urmatoarele atributii principale:
1.colaboreaza si intocmeste acte interne, privind buna organizare si functionare a sucursalei.
2. acorda asistenta juridica tuturor compartimentelor unitatii, asigurand legalitatea actelor ce produc efecte juridice pentru unitate, astfel:
3. vizeaza contractele de furnizare gaze naturale, contracte de concesionare, contracte de prestari servicii, notificarile de punere in intarziere a rauplatnicilor;
4. reprezinta interesele unitatii pe baza si in limitele delegatiei acordate de director, in fata instantelor judecatoresti, sau in fata altor organe jurisdictionale; la solicitarea conducerii unitatii, redacteaza decizii interne;
5.da solutii din punct de vedere al legalitatii diferitelor cereri formulate de salariati;
6.raspunde solicitarilor scrise formulate de terte persoane;
7.indeplineste orice alte sarcini cuprinse in fisele posturilor salariatilor din compartiment sau trasate de conducerea sucursalei;
COMPARTIMENTUL STRATEGII SI POLITICI
Compartimentul strategii si politici indentifica si analizeaza factorii interni si externi care pe termen mediu si lung influenteaza activitatea societatii de distributie, avand in acest sens rolul de a intocmi prognoze, planuri, proiecte, urmand totodata modul de implementare al acestora.
Politicile si strategii elaborate de catre acest compartiment intervin in urmatoarele domenii:
dezvoltarea intreprinderii
dezvoltarea tehnologica
modernizarea si reabilitatea sistemelor de distributie
necesarul de resurse (umane, financiare, etc.)
COMPARTIMENTUL MANAGEMENT – RESURSE UMANE
Asigura asistenta de specialitate conducerii unitatii, in vederea realizarii unui management competitiv al resurselor umane si coordoneaza activitatea de resurse umane a intregii sucursale in vederea realizarii obiectivelor si sarcinilor ce revin sucursalei si imbunatatirea activitatii salariatilor.
Compartimentul de management resurse umane, este subordonat nemijlocit directorului sucursalei si are in principal urmatoarele atributii:
proiecteaza structura organizatorica, inclusiv repartizarea posturilor in cadrul acesteia;
acorda asistenta de specialitate la elaborarea fisei postului;
efectueaza analiza si descrierea posturilor;
asigura respectarea criteriilor de dimensionare a compartimentelor, formatiilor de lucru si sectoarelor;
coordoneaza activitatea de normare a muncii;
raspunde de respectarea numarului mediu de personal aprobat;
efectueaza analize privind utilizarea rationala a personalului;
analizeaza gradul de incarcare cu sarcini al salariatilor si face propuneri pentru redistribuirea acestora;
fundamenteaza fondul de salarii;
10.propune aplicarea unor forme adecvate de salarizare;
11.raspunde de aplicarea corecta a sistemului de salarizare a personalului
in cadrul sucursalei;
12.asigura repartizarea rationala a fortei de munca intre diferite
compartimente, formatii de lucru, sectoare;
13.asigura incadrarea si promovarea personalului;
14.asigura integrarea noilor angajati;
15.intocmeste programul pe termen lung a necesarului de personal pe
categorii si profesii, cu precizarea surselor de recrutare;
16.intocmeste documentele necesare angajarii personalului
17.efectueaza analize privind corelarea intre cresterea productiei si a
productivitatii muncii cu fondul de salarii si salariile individuale;
18.organizeaza in limitele componentelor acordate cursuri de pregatire
sau perfectionare a personalului;
19.duce la indeplinire orice alte sarcini stabilite de conducerea
sucursalei, potrivit domeniului de activitate.
COMPARTIMENTUL RELATII CU PUBLICUL
Acest compartiment are atributii pe linia relatiilor dintre unitate si beneficiarii prestatiilor sucursalei de distributie gaze naturale.
Principalele sarcini constau in:
primirea si inregistrarea cererilor de cota de gaze din partea solicitantilor;
eliberarea catre beneficiari a aprobarilor emise de unitate privind cota de gaze;
eliberarea facturilor pentru asociatiile de locatari (cand este cazul);
eliberarea avizelor de principiu;
emiterea dispozitiilor de incasare privind taxele de aprobari, taxele avizari dosare bransamente si utilizari, taxe avize de principiu;
urmareste raspunderea in termen la sesizari;
indruma persoanele cu diferite solicitari la compartimentele unitatii in vederea rezolvarii;
programeaza audientele la conducerea unitatii pentru persoanele solicitante.
COMPARTIMENTUL METROLOGIE
Compartimentul metrologie organizeaza si raspunde nemijlocit de activitatea de verificare metrologica a mijloacelor de masurare din dotarea sucuraslei in vederea asigurarii nivelului de precizie prescris de normele si reglementarile in vigoare, exercitand totodata controlul asupra modului de efectuare a operatiilor de intretinere, reparare, utilizare si instalare a acestora, conform Legii Metrologiei.
Principalele sarcini, atributii si responsabilitati ale compartimentului sunt urmatoarele:
1. Asigura si raspunde de respectarea cadrului legal de desfasurare a activitatii de metrologie din unitate in:
autorizeaza laboratoarele de verificari metrologice prin si de catre Inspectiile Judetene ale Biroului Roman de Metrologie Legala.
autorizarea personalului implicat in activitatea de metrologie, prin Inspectiile Judetene ale Biroului Roman de Metrologie Legala.
Dotarea cu etaloane si mijoacele de masurare in buna stare de functionare, etalonate sau verificate in termenele prescrise conform normelor metrologice in vigoare.
2. Organizeaza si raspunde direct de activitatea laboratoarelor de verificari metrologice din cadrul sucursalei.
3. Elaboreaza instructiuni specifice de tinere a evidentei mijloacelor de masurare in mod unic la nivelul sucursalei.
4. Ia masuri pentru insusirea, respectarea si aplicarea corecta a tuturor normelor si instructiunilor emise de Biroul Roman de Metrologie Legala.
5.Colaboreaza cu Biroul Roman de Metrologie Legala si cu unitatile subordonate acestuia, precum si cu serviciul metrologie din cadrul S.C. DISTRIGAZ SUD in vederea:
omologarii si avizarii mijloacelor de masuare noi provenite din productia interna sau din import;
Raportarii periodice a situatiilor statistice, a realizarilor obtinute la verificarile metrologice;
Participarii, in urma solicitarii, la efectuarea probelor pentru incercarile de model in laboratoarele proprii sau ale Institutului National de Metrologie.
COMPARTIMENTUL TEHNOLOGIA INFORMATIEI
Este subordonat directorului de sucursala.
Atributiile acestui compartiment constau in:
implementarea, perfectionarea sistemului informational si introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automata a datelor in unitate pe baza criteriului cresterii eficientei economice si utilizarea rationala a capacitatilor de calcul.
emiterea de propuneri si comenzi pentru aprovizionarea cu tehnica de calcul, consumabile, componente pentru calculatoare, imprimante, etc.
administrarea retelei de calculatoare (functionare, asistenta, extindere);
urmarirea functionarii terminalelor
analiza, conceperea, intretinerea exploatarea aplicatiilor pentru toate compartimentelor unitatii;
utilizarea eficienta a timpului de lucru pentru personalul din cadrul compartimentului.
COMPARTIMENTUL MARKETING
Este subordonat directorului de sucursala.
Compartimentul Marketing are urmatoarele atributii:
identificarea cerintelor consumatorilor (existenti)
cunoasterea compartimentului consumatorilor (existenti)
determinarea solvabilitatii (din punct de vedere financiar ) a acestora;
depistarea si evaluarea posibilitatilor de plata a potentialilor clienti;
stabilirea metodelor de accelerare si amplificare (extindere) a activitatii de achizitie si distributie a gazelor naturale;
stabilirea gradului de risc in ceea ce priveste aprobarea preluarii de noi clienti;
elaborarea si difuzarea cataloagelor de piata.
COMPARTIMENTUL PROTECTIA MUNCII, P.S.I.,
PROTECTIA MEDIULUI
Aflat in subordinea nemijlocita a directorului de sucursala, are in principal urmatoarele atributii:
Furnizeaza datele necesare deciziei manageriale in domeniul protectiei muncii fara a se dubla sistemul de autoritate, raspundere sau decizie;
Asigura evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca si propune masurile de prevenire corespunzatoare ce vor alcatui programul anual de protectia muncii;
Verifica daca noxele se incadreaza in limitele de nocivitate admise pentru mediul de munca cu ajutorul serviciilor de specialitate;
Asigura efectuarea instructajului de protectia muncii pentru personalul unitatii si verifica modul in care acesta corespunde cerintelor de securitate;
Propune masuri pentru formarea personalului cu responsabilitati in domeniul protectia muncii, functie de necesitatile concrete;
Organizeaza activitatea de propaganda a protectiei muncii;
Asigura evaluarea cunostintelor dobandite in procesul de instruire, prin teste, examinari;
Tine evidenta accidentelor de munca;
Colaboreaza cu serviciul medical pentru cunoasterea la zi a situatiei imbolnavirilor profesionale;
10.Colaboreaza cu reprezentantii sindicatelor pentru realizarea
programelor privind imbunatatirea conditiilor de munca incluse
incluse in contractele colective.
11.Controleaza modul cum se organizeaza, indruma si verifica
activitatea locurilor de munca pe linia PSI si protectia mediului din
cadrul sucursalei.
Pe linia prevenirii si stingerii incendiilor, acest compartiment are in principal urmatoarele atributii:
1.studiaza actele normative care reglementeaza activitatea de prevenire si stingere a incendiilor si face propuneri conducatorului unitatii pentru aplicarea acestora;
2.intocmeste tematicile de instruire a personalului incadrat in munca privind cunoasterea si respectarea normelor de prevenire si stingere a incendiilor; executa instructajul introductiv general, face propuneri pentru actiuni si materiale instructiv – educative de prevenire si stingere a incendiilor;
3.participa la actiunile de prevenire si stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje, schimburi de experienta, aplicatii, analize, etc.) organizate de filiala sau de unitatile militare de pompieri.
Pe linie de protectia mediului, compartimentul are urmatoarele atributii principale:
1.solicita autoritatilor pentru protectia mediului autorizatie de mediu potrivit Legii protectiei mediului nr. 137 / 1995.
2.aduce la cunostinta conducerii unitatii ordinul de incetare temporara sau definitiva a activitatii.
3.informeaza autoritatile competente si populatia in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major.
4.se ocupa sa nu se degradeze mediul natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel.
SECTOARE DE DISTRIBUTIE SI F.O.L.-uri INDEPENDENTE
Atributiile principale ale sectoarelor de distributie si F.O.L.-uri independente, sunt urmatoarele:
Organizeaza si asigura exploatarea si intretinerea sistemului de alimentare cu gaze a consumatorilor in conditii de siguranta.
Asigura masurarea gazelor atat la statiile de primire, cat si la consumatori.
Asigura revizia vanelor si caminelor de vana prin manevre, curatire, inlocuire si completare.
Asigura revizia la toate statiile de reglare indiferent de capacitate, pe baza de program, cel putin o data pe an, data reviziei inscriindu-se in fisa statiei.
Intocmeste grafice si programe pentru revizii la retele, bransamente, posturi si statii de reglare.
Asigura verificarea periodica a marcajelor traseelor conductelor si bransamentelor si refacerea acestora.
Intocmeste grafice anuale si asigura realizarea verificarii si reviziei instalatiilor de utilizare ale abonatilor casnici.
Tine evidenta tuturor defectelor depistate si modul de remediere al lor.
Asigura activitatea permanenta pentru primirea reclamatiilor si remedierea defectelor intervenite in sistemul de distributie si instalatiile de utilizare.
10.Participa la elaborarea temelor de proiectare.
11.Supravegheaza si asigura asistenta tehnica la lucrarile de investitii de
gaze executate de alte firme.
12.Asigura asistenta tehnica la lucrari efectuate de alti detinatori de
utilitati, in vecinatatea retelelor de gaze.
COMPARTIMENT PROIECTARE
Compartimentul de proiectare asigura:
Pentru Sucursala distributie gaze naturale:
1.intreg volum de documentatii necesare realizarii planului de investitii, R.K. si curente din cadrul sucursalei;
2.documentatiile sau planurile necesare pentru emiterea unor avize, acorduri, certificate urbanism necesare sucursalei; realizarea pentru diferiti beneficiari a bilanturilor termice, documentatii necesare obtinerii de acorduri gaze naturale;
3.relevarea instalatiilor sau constructiilor din cadrul sucursalei;
4.pune la dispozitia sectorului de exploatare si a F.O.L.-urilor planurile necesare;
5.editare de documentatii necesare diferitelor compartimente din cadrul sucursalei.
Pentru beneficiari (societati comerciale, persoane fizice) la comanda contra cost, documentatii pentru:
1.Extindere conducte gaze naturale presiune redusa (metal)
2. Extindere conducte gaze naturale presiune redusa (polietilena)
3.Conducte gaze naturale presiune medie;
4.Bransamente gaze naturale presiune redusa (metal);
5.Bransamente gaze naturale presiune redusa (polietilena);
6.Post reglare-masurare gaze naturale gaspodaririi individuale;
Separari consumuri gaze naturale;
Scanare si prelucrare planuri asistate de calculator;
Multiplicari copiator formate A4; A3; A2; A1; A0;
10.Multiplicari Heliograf.
COMPARTIMENTUL INVESTITII, R.K.,DIRIGINTI DE SANTIER
Atributiile pricipale ale acestui compartiment canstau in:
1.Intocmeste lista cu propuneri de investitii pentru inlocuiri conducte si dotari;
2. Obtinerea de avize si acorduri: Conel, RAACT, ROMTELECOM etc.;
3. Obtinerea certificatului de Urbanism si a Autorizatiei de Construire;
4. Reactualizarea Certificatului de Urbanism si a Autorizatiei de Construire;
Participarea la pregatirea licitatiei pentru executia lucrarilor;
Controleaza efectuarea verificarii documentatiilor de catre un verificator atestat;
Asigura asistenta tehnica urmarind pe faze executarea lucrarilor de investitii;
Studiaza si verifica cu proiectantul caietele de sarcini, tehnologiile si procedurile prevazute pentru realizarea constructiilor;
10.Urmareste efectuarea platilor, taxelor de avize, etc. pentru lucrarile cuprinse in programul de investitii, R.K.
11.Avizeaza la plata, lucrarile absolut obligatorii care nu au fost cuprinse in caietul de sarcini si nici in oferta, pe baza de dispozitie de santier si act aditional;
12.Urmareste dezafectarea lucrarilor de organizare si preda terenul detinatorului.
13.Participa la receptia lucrarilor.
14. Analiza actelor aditionale incheiate la contracte, avand ca obiect declararea termenului de finalizare, pentru stabilirea necesitatii prelungirii autorizatiilor de construire.
COMPARTIMENTUL TEHNIC, AVIZARI, DOCUMENTATII C.T.C., CONSULTANTA, AVIZARI DEBITE NOI
SI RENOMINALIZARI CONSUM CASNIC
Atributii:
1.Avizarea documentatiilor tehnice si evidenta acestora (retele, bransamente, instalatii de utilizare, etc.)
2.Verifica emiterea de avize privind:
mutare de receptori in cadrul aceluiasi corp de cladire si pentru acelasi abonat;
renominalizari de receptori in cadrul debitului legal aprobat;
separarea masurarii consumului de gaze;
inlocuirea de receptori cu randament depasit cu altii, al caror randament este imbunatatit;
modificarea sistemului de incalzire prin trecerea de la incalzirea cu sobe in dividuale la incalzire centrala;
3.Emiterea aprobarilor pentru consumatori;
4.Evidenta aprobarilor emise pentru consumatorii casnici si agentii economici;
5.Verificarea documentatiilor agentilor economici intocmite in vederea obtinerii de debite noi;
6. Inventarierea debitului aprobat si instalat pentru societati;
7.Tehnoredactare, situatii, scrisori, avize in cadrul compartimentului;
8.Urmareste pe faze executia lucarilor noi;
9.Centralizeaza conductele si bransamentelor noi puse in functiune si asigura inregistrarea lor in contabilitate;
10.Intocmeste si raporteaza situatia conductelor si bransamentelor noi puse in functiune in distributiile noi si cele existente.
COMPARTIMENTUL MECANO-ENERGETIC
Acest compartiment, are in principal urmatoarele sarcini:
1.Planifica, asigura, raspunde de executarea in ateliere proprii sau prin colaborare cu alte unitati specializate a lucrarilor de revizii si separatii la masinile, utilajele si instalatiile din dotare;
2.Aplica normativele tehnice privind repararea mijloacelor fixe;
3.Organizeaza echipe de reparatii specializate pe tipuri de utilaje sau pe lucrari;
4.Stabileste necesarul anual de piese de schimb pentru lucarile de intretinere si reparatii;
5.Stabileste piesele de schimb ce pot fi reconditionate;
6.Raspunde de siguranta in functionare a utilajelor si instalatiilor din dotare;
7.Intocmeste si tine la zi evidenta reparatiilor planificate si accidentale;
8.Asigura si raspunde de aplicarea instructiunilor metodologice primite de la filiala;
9.Asigura activitatea de intretinere si exploatare a statiilor de protectie catodica;
10.Coordoneaza activitatea de intretinere si exploatare instalatii electrice cladiri.
COMPARTIMENTUL PROGRAME, LANSARE, URMARIRE, DISPECERIZARE, CALCULATII
Acest compartiment se afla conform organigramei in subordinea inginerului sef si are in principal urmatoarele atributii:
1.Calcularea consumului de gaze naturale al abonatilor cu contoare diferentiale;
2.Solicitarea verificarii sau schimbarii aparatelor de masura si a elementelor primare in vedrea inregistrarii si calcularii corecte a consumului de gaze;
3.Raportarea zilnica a consumului de gaze a principalilor consumatori din sucursala, la S.C. DISTRIGAZ SUD;
4. Intocmirea bilantului de gaze al sucurasalei pe luna si an, pe sisteme de alimentare
5.Intocmirea situatiei realizarii productiei fizice si valorice;
6.Intocmirea situatiei gazelor distribuite, numar abonati.
COMPARTIMENTUL CONTRACTE GAZE
Sarcinile principale ale compartimentului contracte gaze, aflat in subordinea inginerului sef constau in :
Incheierea contractelor cu abonati casnici, asociatii locatari, agenti economici;
Emiterea dispozitiilor de incasare pentru taxe aferente (deschidere, receptie, anticipatie, taxa abonament).
Intocmirea situatiilor privind abonatii noi.
Schimbari de abonati, promovarea acestor schimbari la compartimentul financiar.
Rezolvarea corespondentei sosite prin registratura.
Intocmirea lunara si distribuirea la termen a atentionarilor privind marii consumatori restanti la plata.
Limitarea sau intreruperea gazelor conform Regulamentului de furnizare gaze naturale in cazul:
consum gaze fara contract
neachitarii facturii de plata sau anticipatiei
consum fraudulos de gaze
depasirii consumului zilnic de gaze prevazut in contract
COMPARTIMENTUL APROVIZIONARE
Functioneaza in subordinea inginerului sef si are urmatoarele atributii principale:
Asigura aprovizionarea cu materiile prime, materialele necesare realizarii planului de productie.
Analizeaza si adapteaza planul de aprovizionare in functie de modificarile intervenite in indicatorii de plan.
Verifica si urmareste transmiterea necesarului fundament de aprovizionat, a specificatiilor de materiale.
Intocmeste si transmite la compartimentele din cadrul sucursalei si la filiala situatiile cerute.
Urmareste corelarea planului de aprovizionare cu activitatea unitatii, transmiterea elementelor necesare elaborarii planului financiar si situatia stocurilor supranormative.
Primeste situatiile privind consumurile specifice de materiale, produse, S.D.V.-uri si norme de consum aprobate.
Tine evidenta CEC-urilor si facturilor.
Elibereaza materiale din magaziile unitatii pe baza notelor de transfer si a bonurilor de consum si tine evidenta lor stricta.
Stabileste concret si fundamentat (in colaborare cu compartimentul resurse umane) normele de munca pentru toate locurile de munca din cadrul compartimentului.
COMPARTIMENTUL FINANCIAR
Compartimentul financiar poate fi considerat un compartiment de control financiar preventiv, deoarece prin natura si prin continutul muncii exercita permanent controlul preventiv.
Activitatea compartimentului financiar, se axeaza in principal pe cateva obiective mari:
Asigurarea fondurilor necesare desfasurarii unei activitati normale a unitatii.
Respectarea cu strictete si in regim de severe economii a disciplinei financiare.
Calcularea corecta, exacta si la timp precum si plata drepturilor banesti ale salariatilor.
Urmarirea consecventa si sistematica a realizarii tuturor debitelor de orice natura ale unitatii.
Intocmirea, organizarea evidentelor si urmarirea realizarii balantei de venituri si cheltuieli.
Intocmirea si colaborarea la intocmirea situatiilor periodice.
Verificarea calculelor de salarii si impozite, a extraselor de conturi bancare, etc.
Tine evidenta decontarilor de tertii.
Calculeaza si urmareste incasarea penalitatilor prevazute de lege pentru neandeplinirea obligatiilor contractuale.
COMPARTIMENTUL CONTABILITATE
Obiectivele mari ale serviciului contabilitate sunt:
Tinerea evidentei contabile exacte, corecte si la zi astfel ca ea sa constituie oglinda fidela a activitatii unitatii si instrumentul de control al rezultatelor activitatii.
Exercitarea controlului postoperativ.
Analiza activitatii economice, a costului de productie si a realizarii sarcinilor de reducere a acestuia.
Asigurarea unor inventare amanuntite, clare, simple, precise, care sa exprime fidel totalitatea mijloacelor si surselor unitatii (activ – pasiv)
Asigurarea securitatii, intretinerii, si clasarii sistematice a arhivei contabile.
Tinerea evidentei productiei si a costului de productie.
Organizarea evidentei contabilitatii de gestiune.
Determinarea locurilor, elemetelor de cheltuieli si articolelor de calculatie la care s-au produs economii sau depasiri.
COMPATIMENTUL BUGETE
Este subordonat contabilului sef si indeplineste urmatoarele atributii:
1.Intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli pentru o perioada de timp data (luna, trimestru, an), urmarind prognozarea cat mai reala atat a cheltuielilor, cat si a veniturilor, tinand cont de:
incadrarea in obiectul de activitate al societatii;
dimensionarea resurselor financiare in functie de programul de activitate;
incadrarea cheltuielilor intr-un optim care poate asigura continuarea activitatii societatii in conditii de concurenta si realizarea unui profit.
2.Identifica principalii indicatori de structura privind cheltuielile si veniturile;
3.Stabileste lunar rezultatul exercitiului ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului, indiferent de data incasarii si platii lor.
COMPARTIMENTUL ADMINISTRATIV
Aflat in subordinea contabilului sef, are in principal urmatoarele atributii:
1.Semnaleaza conducerii unitatii si propune masuri de rezolvare a deficientelor cu caracter administrativ constate in administrarea patrimoniului.
2.Face propuneri pentru reparatiile curente sau capitale care sunt necesare la obiectele administrative, se ocupa de executarea lor in conditii de eficienta, urmareste buna lor executare, verifica si semneaza de necesitate, oportunitate si exactitate devizele de lucrari si situatiile de plata.
3.Intretine relatii de colaborare cu unitatile prestatoare de servicii locale (Conel, Apa, canal, salubrizare, unitati de deratizare, etc.) si semnaleaza neregulile in functionarea acestora.
4.Raspunde de incheierea si derularea contractelor cu aceste unitati.
5.Raspunde de organizarea arhivei unitatii, impartirea acesteia pe compartimente astfel incat sa se asigure accesul rapid la documentele depozitate, pastrarea corespunzatoare a acestora, face propuneri pentru distrugerea documentelor cu termen de pastrare depasit, in conformitate cu nomenclatorul de arhivare.
6.Are in subordine personalul de paza, ingrijitorii, fochistii, alti functionari cu specificul activitatii administrativ (dactilografe) pentru care intocmeste grafice de lucru, pontaje, planificari de concedii de odihna si raspunde de activitatea lor.
Diagrama de relatii se intocmeste in baza organigramei si tinand cont de circuitul informatiei.
DIAGRAMA DE RELATII
Fisa postului este formata din:
descrierea postului;
criteriile postului (studii, vechime, functionale, de colaborare, interne);
atributii, lucrari, sarcini;
responsabilitati
PREZENTAREA OBIECTIVULUI DE ACTIVITATE AL SOCIETATII / INSTITUTIEI SI A MODULUI CUM ESTE ORGANIZATA
ACTIVITATEA FINANCIAR- CONTABILA.
9. 1. FUNCTIUNILE COMPONENTE ALE SISTEMULUI ORGANIZATORIC PROCESUAL AL INTREPRINDERII
Sucursala are urmatoarele functii de baza:
1.functia de dezvoltare
2.functia de productie;
3.functia de financiar-contabil;
4.functia de personal;
5.functia de comercial.
1. Cuprinde compartimente de Proiectare,Investitii,Tehnica avizarii, documentatii ,Mecano-energetic.
In cadrul ei sucursala elaboreza planul de investitii care inseamna atit extinderea retelei cit si inlocuirea celei determinate.Pentru acestea ,prin compartimentul de proiectare, se intocmeste documentatia aferenta tehnicei a investitiilor cuprinse in plan .
Lucrarile de investitii se executa cu firme specializate (pentru investitiile noi) si in regim propriu pentru inlocuirea conductelor vechi,determinate.
Totodata pin serviciul mecano-energetic,se asigura dotarea echipamentului tehnologic adecvat realizat investitiilor.
(Ex:aparatura speciala taieri si sudura in polietilena) care este un echipament specific activ de realizari retele si totodata cel mai modern in domeniu.
2. Este alcatuita numai din sectoarele de distributie si F.O.L indepedente precum si compartimentului :Programare,lansare.Din acest motiv,in acest caz avem de aface cu a-2-asi a-3-a grupa de activitate.
In a-2-agrupa,este inclusa activitatea de livrare in conditii optime catre consumatori a gazelor naturale care se desfasoara porninnd de la o propunere (conform contractelor de gaze incheiate cu consumatorii),dispecerizare(asigurarea parametrilor tehnologici a gazului livrat),calculatii(citirea contoarelor, facturarea gazelor citite si incasarea facturilor).
A-3-a grupa din sectoarelor de productie se refera la controlul tehnic al retelei (prin activitatea DPG=depistari prinderi gaze), intretinerea si repararea acestuia precum si inlocuirea in regie proprie a retelei necorespunzatoarea calitativ.
3. Sucursala si-a organizat evidenta contabiala doar pana la nivel de balanta verificare / lunara (reantocmind bilantul contabil) pe care o transmite la S.C. DISTRGAZ SUD Bucuresti . Zilnic, sumele incasate din livrarea gazului sunt transmise in contul curent al S.C. DISTRIGAZ dar nu inanite de a fi achitate unele obligatii pe plan la local ca:
salarii, impozitele pe salarii, contravaloare utilitatilor (apa, energii electrice, telefoane) si prestari servicii de la teri (revizii,calculatore xerouri ,faxuri) refacere asfaltice ce se executa de firme specializate in urma interventiilor.
4. Cuprinde pe langa biroul care asigura forta de munca prin evidenta, selectare, testare si Birourile Administrative, Protectia Muncii si relatiile cu publicul. Specific este faptul ca sistemul de salarizare este impus de S.C. DISTRIGAZ SUD Bucuresti iar in aplicarea acestuia, sunt respectate prevederile contractului colectiv de munca. Deasemeni, pregatirea si perfectionarea personalului se desfasoara numai in cadrul programelor organizate de S.C. DISTRIGAZ SUD Bucuresti.
Tot S.C. DISTRIGAZ SUD Bucuresti stabileste normativul neadmitandu-se depasirea numarului acestuia.
Evaluarea personalului, incadrarea si promovarea acestuia se efectueaza prin Biroul R.U. al sucursalei care intocmeste cartile de munca in cadrul numarului mediu specific aprobat de S.C. DISTRIGAZ SUD Bucuresti.
5. Cuprinde activitatea de aprovozionare.
In cadrul sucursalei, exista numai categorii de aprovizionare tehnico – materiala care se efectueaza in baza unor programe si se refera in mod special material pentru remedierea in regim propriu a retelei deteriorate.
Din acest motiv gama de materiale este restransa la tevi, fitinguri, materiale de izolare a tevii, materiale de sudura, scule si dispozitive specifice.
Contractele de aprovizionare la furnizori se deruleaza numai prin S.C. DISTRIGAZ Bucuresti care asigura aprovizionarea propriuzisa in baza unor note comanda transmise acesteia de sucursala.
Sucursala are depozite proprii la sectoare si F.O.L.-urile din teritoriu, unde se efectueaza receptia si depozitarea acesteia.
9.2. Interdependenta
In modul logic schema logica a functiei I se suprapune in proportii foarte mari cu diagrama de relatii astfel.
Functia de aprovizionare este in relatie directa cu sectoarele si F.O.L. –urile pot asigura cu materiale de baza dar si cu celelate functiuni cel putin cu asigurarea cu rechizite.
Functiunile de R.U. este in stransa interdependenta cu toate celelate functiuni pentru ca asigura peronalul necesar.Dar cu funct. Financiar mai mult, calcul drepturi banesti si cu Biroul Contencios Administrativ Juridic pentru respectarea legislatiei muncii.
Functia financiar contabila este in stransa interdependenta cu celelate functiuni deoarece evidentiaza in conturile sale: patrimoniu salarii, materiale, cheltuieli venituri.
Functia de dezvoltare este in interdependenta cu sectoarele , F.O.L.-urile intrucat prin compartimentele Proiectare , Investitii, Tehnica Avizarii asigura sectoare
REGLEMENTARILE JURIDICE CARE GUVERNEAZA ACTIVITATEA IN DOMENIUL RESPECTIV (LEGI, HOTARARI, ORDONANTE,…)
Societatea comerciala, ca si toate celelalte instituții ale dreptului isi datoreaza aparitia unor cauze economice si sociale.
Pentru a-si indeplini rolul sau economic, societatea comerciala a fost conceputa ca un organism, căruia legea i-a conferit personalitate juridica.
Regimul juridic al societatii comerciale a fost reglementat in titlul VIII al Cartii I a Codului Comercial roman (art.77-269), intitulat “Despre societati si despre asociatiuni comerciale”.
Intrucat reglementarea societatilor comerciale cuprinsa in Codul comercial, in mare masura, depasita, a fost înlocuita cu o noua reglementare generata privind societatea comerciala.
Reglementarea speciala exista pentru anumite domenii de activitate si anume: in materie bancara de asigurări, etc.
Reglementarea societatilor comerciale atât cea generala, cat si cea speciala se completează cu prevederile Codului comercial si Codului civil.
Ca mod de reglementare, Legea nr. 31/1990 cuprinde regulile generale aplicabile oricarei societati comerciale, precum si reguli speciale privind fiecare forma juridica de societate comerciala.
10.1. Notiunea societatii comerciale
Nici Legea nr. 31/1990 si nici Codul comercial nu cuprinde o definitie a societatii comerciale. Intr-o asemenea situatie trebuie sa apelam la dispozitiile Codului civil, care reglementeaza contractul de societate, adica societatea civila.
Art.1491 Codul civil dispune :
“ Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun cu scop de a imparti ce ar putea deriva.
Societatea este un contract in temeiul căruia doua sau mai multe persoane (asociați) se ințeleg sa pună in comun anumite bunuri pentru a desfășura împreuna o anumita activitate in vederea realizării si impartirii beneficiilor care vor rezulta”. Art.1 din Legea 31/1990 prevede ca “in vederea efectuării de acte de comert, pesoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si constitui societati comerciale “ .
Deci, societatea comerciala se constituie in scopul savarsirii unor fapte de comert. Daca societatea are ca obiect realizarea unor activitati care nu sunt fapte de comert, ea este o societate civila.
O societate comerciala se constituie in temeiul unui contract de societate, care este actul ei constitutiv. Prin contractul pe care il incheie, asociatii realizeaza o tripla intelegere : sa puna in comun anumite bunuri, sa realizeze impreuna o activitate economica si sa imparta intre ei beneficiile rezultate.
Abreviativ, se afirma adesea ca societatea comerciala este o forma de organizare a intreprinderii. Aceasta reprezentare sumara, cu accent pe latura economica, fara sa fie eronata, trebuie intregita. Completarile se impun, deoarece notiunea de societate comerciala a suferit in paralel cu prefaceri ale regimului juridic, transformari care i-au imbogatit si reconfugurat intelesul.
10.2. Faze de dezvoltare
Variatele tipuri de societati comerciale consacrate de legislatie, au varste diferite pe fondul original grefandu-se mutatii si inovatii succesive in decursul veacurilor. In functie de criteriul istoric, deosebind specia de entitati colective traditionale (societatile in nume colectiv), formele de organizare intermediare (societati in comandita) si in fine structurile moderne, precum societatea pe actiuni si cea cu raspundere limitata.
Prototipul originar il constituie societatea civila, fara personalitate juridica, provenita din dreptul roman.
Acceptiunea clasica izvoraste din art.1491 C. civ., care prevede ca “societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, in scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva “.
Din art.1491 C.civ., societatea comerciala cu personalitate juridica se identifica in mod uzual, atat prin natura ei institutionala, cat si prin trasaturile care o deosebesc de societatea civila (a-b).
a)Legiuitorul comercial intelege sa asigure institutionalizarea anumitor tipuri de societati comerciale, atribuidu-le explicit, in conditii determinate, personalitate juridica. Aceasta calitate le fusese recunoscuta expres de art.77, alin.Final C.com.. Le-a fost reconfirmata de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Literatura de specialitate, la randul ei, subliniaza aceasta trasatura fundamentala: “Societatea comerciala, considerata ca organism propriu este o fiinta juridica abstracta, rezultata dintr-un contract de societate, inzestrata cu personalitate juridica de la lege”.
Initiata, asadar printr-un act juridic – pactul societar – societatea comerciala devine, in cadrul legii nr. 31/1990, un subiect de drepturi si obligatii, actionand in circuitul civil independent de membrii componenti. Ea prezinta, cu alte cuvinte o dubla natura juridica, imbinand in mod indisolubil atat o latura volitionala (a asociatilor), cat si o alta institutionala (ca efect al legii).
b)Sub cel de-al doilea aspect semnalat, societatea comerciala se individualizeaza prin specificitatea activitatii pe care, potrivit actelor constitutive, o desfasoara. Desi, la fel cu societatea civila urmareste realizarea de foloase ce se vor imparti intre membrii, castigul se obtine prin efectuarea lor si F.O.L.-urilor realizarea retelei . unor operatiuni distincte, substantial diferite de cele civile.
11.1. CONTRIBUTIA FURNIZORULUI LA ACCES GAZ
A. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Acest plan descrie procesul Contributia Furnizorului la Acces Gaz care se aplica in vederea primirii si transmiterii catre operatorii sistemelor de distributie (OSD) a cererilor de acces la sistemele de distributie si a documentelor insotitoare depuse de catre solicitantii care doresc accesul la SD – potentiali clienti ai SC DISTRIGAZ SUD SA, sau utilizatorii SD – clienti captivi casnici si noncasnici sau eligibili ai SC DISTRIGAZ SUD SA cu un consum anual de maxim 1.240.000 m.c., precum si in vederea semnarii contractelor de furnizare gaze in cazul solicitantilor de acces la SD.
B. CONTEXT
Acord de acces – raspunsul favorabil la cererea solicitantului sau utilizatorului S.D.
Bunuri proprietate a tertilor – obiective componente ale sistemelor de distribuție, puse în funcțiune până la data intrării în vigoare a Legii gazelor nr. 351/2004, utilizate de către operatorii licențiați pentru realizarea serviciilor publice de interes național de distribuție, bunuri neincluse în patrimoniul acestora;
Consumator captiv- consumatorul care, din considerente de reglementare, nu poate alege furnizorul;
Consumator casnic- consumatorul care achiziționează gaze naturale pentru consumul casnic propriu;
Consumator noncasnic -consumatorul care achiziționează gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic propriu; acesta poate fi:
a) consumator industrial – consumatorul care utilizează gazele naturale pentru procese tehnologice în industrie:
• consumator din industria chimică – consumatorul care utilizează gazele naturale ca materie primă în industria chimică;
• producător de energie electrică și/sau termică – consumatorul care utilizează gazele naturale pentru producerea de energie electrică și/sau termică;
• alți consumatori industriali – consumatorul care utilizează gazele naturale pentru procese tehnologice în industrie, altele decât ca materie primă în industria chimică, sau pentru producerea de energie electrică și/sau termică;
b) consumator comercial – consumatorul care utilizează gazele naturale în sectorul comercial – restaurante, hoteluri, centre de afaceri, agricultură sau pentru utilizări similare;
c) alți consumatori noncasnici – consumatori noncasnici, alții decât consumatorii industriali și comerciali – persoane juridice de drept privat, fără scop lucrativ, instituții publice – unități din domeniile învățământ, sănătate, cultură, apărare națională, ordine publică, asistență socială, administrație publică, culte și altele asemenea.
Contract – acordul intre doua sau mai multe persoane pentru a constitui sau a stinge intre ele raporturi juridice;
ABREVIERI
SD- sistem de distributie;
OSD- operatorul sistemului de distributie ;
SRGC- Serviciul Receptie Gestiune Clienti ;
IU – instalatie de utilizare ;
PIF- punerea in functiune a instalatiei de utilizare
ACTORI SI RESPONSABILITATI
Solicitantii sau utilizatorii SD
Serviciul Receptie Gestiune Clienti
Operatorul sistemului de distributie
Salariatii desemnati raspund de:
1) transmiterea catre solicitantii si utilizatorii SD a cererii tip de acces corespunzatoare – persoana fizica, persoana juridica, asociatie de proprietari/locatari;
2) transmiterea de informatii corecte si complete catre solitantii si utilizatorii SD, in ziua primirii solicitarii in cazul receptiei fizice sau cel tarziu in ziua lucratoare urmatoare celei in care a fost primita solicitarea in cazul solicitarilor primite telefonic, prin fax, posta, posta electronica, etc., in ce priveste:
documentele necesare pentru emiterea acordului de acces la sistem, atat cele prevazute de reglementarea legala cat si cele solicitate in plus de autoritatile locale pentru anumite locatii:
a) pentru persoane fizice : copie act identitate, copie act detinere spatiu, acord proprietar, dupa caz, acordul asociatiei de proprietari/locatari, dupa caz, acordul investitorilor initiali, dupa caz;
b) pentru persoane juridice : copie certificat de inmatriculare/certificat de inregistrare/cod fiscal; copie act detinere spatiu, acordul proprietarului, dupa caz, acordul investitorilor initiali, dupa caz, plan de situatie scara 1 :500 in doua exemplare, acordul asociatiei de proprietari/locatari, dupa caz;
c) asociatii de locatari/proprietari: copie act constituire asociatie, schema prevazuta la punctul 2 din cererea tip de acces la SD.
Acordul investitorilor initiali nu se va solicita ca o conditie pentru primirea cererii de acces la SD. In cazul in care solicitantul de acces la SD nu poate sa-l prezinte la data depunerii cererii, va fi informat ca ii va fi solicitat ulterior pentru finalizarea punerii in functiune a IU.
Acordul investitorilor initiali se refera la:
– in cazul utilizarii bunurilor proprietate a tertilor care au fost puse in functiune pana la data intrarii in vigoare a Legii gazelor nr. 351/2004, solicitantii de acces la SD trebuie sa prezinte acceptul proprietarului/proprietarilor bunurilor sau acordul privind despagubirea proprietarului ; acordul solicitantului se prezuma atunci cand acesta consimte in scris, printr-un act autentic, sa il despagubeasca pe proprietar pentru partea ce-i revine din investitia facuta ;
– in cazul in care alimentarea obiectivului nu necesita realizarea unui bransament, deoarece exista posibilitatea tehnica de racordare la o instalatie de utilizare existenta, solicitantii de acces terbuie sa prezinte acordul proprietarului/proprietarilor instalatiei de utilizare a gazelor naturale la care se realizeaza racordarea.
Informatiile privind documentele solicitate in plus de catre autoritatile locale, fata de reglementarea legala, se comunica clientului in functie de localitatea unde se afla locul de consum.
documentele necesare pentru semnarea contractului de furnizare gaze in cazul solicitantilor de acces la SD sau utilizatorilor pentru care este necesara incheierea unui nou contract de furnizare gaze;
taxele percepute pentru emiterea acordului de acces, incheierea contractului de furnizare gaze si modalitatea de incasare a acestora;
3) verificarea depunerii de catre solicitantii si utilizatorii SD a tuturor documentelor necesare emiterii acordului de acces la sistem; in cazul in care clientul sau potentialul client nu poate prezenta toate documentele, cererea de acces este primita, fiind stabilita de comun acord cu solicitantul sau utilizatorul SD modalitatea de transmitere a documentelor ce lipsesc ( deplasare la client, fax, posta, etc );
4) verificarea depunerii de catre solicitantii si utilizatorii SD a tuturor documentelor necesare pentru semnarea contractului de furnizare gaze ( doar pentru solicitantii de acces la SD si utilizatorii in cazul carora este necesara incheierea unui nou contract de furnizare gaze );
5) acordarea de asistenta solicitantilor si utilizatorilor SD pentru completarea corecta a datelor in cererea de acces la sistem;
6) evidenta cererilor de acces la sistem prin inregistrarea acestora in „fisa de inregistrare”, transmiterea situatiei zilnic la SRGC ( in cazul fol/sectoare ) si urmarirea solutionarii acestora;
7) transmiterea catre OSD a cererii de acces si documentelor originale sau prin posta electronica, fax, in ziua depunerii acestora de catre solicitant/utilizator SD; in cazul primirii cererii de acces in locatii unde OSD are persoane desemnate pentru emiterea acordului de acces, se transmit originalele cererilor si documentelor; in cazul primirii cererii de acces in locatii unde OSD nu are persoane desemnate pentru emiterea acordului de acces, cererile de acces si documentele se transmit prin posta electronica sau fax catre locatiile unde se emit acordurile de acces, originalele urmand a fi inaintate OSD prin curier intern ( societate ) in maxim 3 zile lucratoare de la data depunerii de catre solicitant/utilizator SD;
8) transmiterea catre procesul gestiune contracte, in ziua primirii acesteia de la OSD, a informatiei privind emiterea acordului de acces la SD;
9) transmiterea catre procesul gestiune contracte, in ziua depunerii cererii de acces, a documentelor necesare incheierii contractului de furnizare gaze in cazul utilizatorilor SD pentru care este necesara incheierea unui nou contract de furnizare;
10) contactarea solicitantilor de acces la SD pentru stabilirea modalitatii de transmitere a contractelor de furnizare gaze in vederea semnarii acestora, in cazul in care nu pot fi semnate la data primirii cererii de acces si urmarirea restituirii acestora;
11) punerea la dispozitia solicitantilor de acces la SD ( clienti potentiali captivi, casnici si noncasnici ), la cererea acestora, cu titlu gratuit, a conditiilor generale de contractare pentru consumatorii captivi, aprobate prin Decizia nr. 308/2005, cu modificarile ulterioare;
12) transmiterea catre procesul gestiune contracte a contractelor semnate si documentelor insotitoare in cazul solicitantilor de acces la SD in ziua semnarii acestora, pentru a fi luate in evidenta in vederea completarii in baza de date si validarii lor ulterioare, precum si a eventualelor obiectiuni sau divergente formulate de catre solicitantii de acces la SD in vederea medierii neintelegerilor precontractuale.
OSD raspunde prin reprezentantii sai de rezolvarea la termen a cererii de acces si comunicarea rezultatului SRGC.
E. DESCRIEREA PROCESULUI
12. HARTA PROCESULUI :
CERERE DE ACCES SOLICITANT DE ACCES LA SD
CERERE DE ACCES UTILIZATORI SD FARA INCHEIEREA UNUI NOU CONTRACT DE FURNIZARE
CERERE DE ACCES UTILIZATORI SD CU INCHEIEREA UNUI NOU CONTRACT DE FURNIZARE
INCASARE FACTURI CLIENTI CASNICI SI NONCASNICI
A. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Aceast proces descrie etapele care se parcurg în vederea incasarii facturilor emise de societate
Se aplică Directiilor Comercializare, Serviciului Incasare Clienti, existente in structura Regionalelor Comerciale din cadrul S.C Distrigaz Sud S.A. Bucuresti
B. CONTEXT
Servicii suport : departamentul IT, directia achizitii si servicii generale, serviciul Resurse Umane
Conform SR EN ISO 9000/2001.Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular.
ABREVIERI
-RGC- receptie gestiune clienti
-RPP – responsabil pilotare proces
-RMQ- responsabil management calitate
-ANRGN- Autoritatea Nationala de Reglementare in Gaze Naturale
-SMQ- sistem de management al calitatii
-RQn- risc calitate
-RMn- risc de mediu
-RSn- risc de securitate
-DGS- Distrigaz Sud
-PM- Protectia Muncii
-PSI- Paza si Stingerea Incendiilor
-RIC- receptie incasare clienti
– Sef Serviciul Incasari
Determinarea exigentelor clientilor reglementate si legale si proprii intreprinderii
Identificarea proceselor cheie ( cartografie )
Stabilirea si planificarea axelor politicii de calitate
Determinarea responsabilitatilor si a autoritatilor
Furnizarea catre personal a resurselor si a formarilor necesare
Implicarea personalului in demersul de calitate
Conducerea analizelor de management
– Responsabil incasari
Este garantul performantelor procesului din domeniul incredintat
Anima periodic analizele de proces cu pilotii de proces
Propune Directorului ameliorarile dorite ( urmare a analizelor de proces )
Verifica adecvarea continutului procesului la Politica de Calitate
Descrie procesele cu o echipa de persoane competente
– Casierii de portofoliu, fixa sau volanta
sunt subordonati Directiei Comerciale; fluxul si administrarea zilnica a numerarului se efectueaza in confomitate cu dispozitiile legale, Directorul Financiar si Juridic avand drept de control asupra acestora.
E. DESCRIEREA PROCESULUI
9. HARTA PROCESULUI – INCASARE FACTURI PRIN INCASATORI
INCASARE FACTURI PRIN CASIERII DE PORTOFOLIU
INCASARE FACTURI PRIN CASIERII FIXE SAU VOLANTE
INCASARE FACTURI PRIN BANCI, DIRECT DEBIT
INCASARE FACTURI PRIN COMPENSARE
use abonati in 0
use cfact in 0
use codloc order tag denloc in 0
use codposta order tag strada in 0
use tip_ab in 0
use extrase order tag coddata in 0
use avans order tag coddata in 0
use avansi order tag codunic in 0
use incas order tag codr in 0
use banci in 0
store 0 to _loc,_carnet,_folio
_data=date()
_nume=space(25)
_sirues=space(15)
_codmarin=space(7)
_codunic=0
_ent=.t.
DEFINE WINDOW incasari FROM 1,0 TO 24,79
ACTIVATE WINDOW incasari
if _admin
do select with 'abonati','codcasa','nume_casa','from row()+2,col()+2 in screen shadow'
set procedure to foxlib
parol=parola()
if alltrim(codcasa.parola)<>crypt(alltrim(parol))
_ent=.f.
endif
endif
mcodcasa=codcasa.cod
set procedure to functii
if _ent
@ 0,0 say 'Data incasarii' get _data color g+/b
read
_datax=_data
declare _taguri[6]
caut=.t.
do while caut
clea
store 0 to _nrchit,_nr_chit
store 00000000.00 to _avans,_avextras,_totincas
@ 0,0 say 'Alege banca:'
do select with 'abonati','banci','banci.banca','from row()+2,col()+2 in screen shadow'
clea
@ 0,0 say 'Tip abonat:' color g+/b
do select with 'abonati','tip_ab','tip_ab.cod+space(1)+tip_ab.nume','from row()+2,col()+2 in screen shadow'
_taguri[1]='CARFOLIO '
_taguri[2]='SIRUES'
_taguri[3]='COD MARIN'
_taguri[4]='NUME'
_taguri[5]='CODUNIC '
_taguri[6]='IESIRE =>'
clea
do verif
@ 0,0 say 'Cauta dupa:' color g+/b
on key label ENTER clear read
@ row(),col() get _tag from _taguri default _taguri[1]
read cycle
on key label ENTER
clea
@ 0,0 fill to 0,78 color /r+
@ 0,0 say 'Tip abonat: '+alltrim(tip_ab.nume) color w/r+
@ 0,36 say alltrim(codcasa.nume_casa) color gr+/r+
@ 0,68 say _data color w/r+
do afis_label
@ 1,0,9,38 box
@ 1,3 say ' Cauta '
do case
case _tag='CARFOLIO'
@ 2,1 say 'Localitate (0-lista):' get _loc pict '99999' funct'K' valid f_loc() color g+/b
@ 3,1 say 'Carnet:' get _carnet pict'99999' funct'K' color g+/b
@ 3,17 say 'Folio:' get _folio pict'9999' funct'K' color g+/b valid f_caut()
read object 2
case _tag='SIRUES'
@ 2,1 say 'Sirues:' get _sirues funct'K' color g+/b valid f_caut()
read object 2
case _tag='CODUNIC'
@ 2,1 say 'Codunic:' get _codunic color g+/b valid f_caut()
read object 2
case _tag='COD MARIN'
@ 2,1 say 'Cod:' get _codmarin color g+/b valid f_caut() PICT REPLICATE('!',LEN(COD)) funct'K'
read object 2
case _tag='NUME'
@ 2,1 say 'Localitate (0-lista):'
@ 3,1 say 'Carnet:'
@ 3,17 say 'Folio:'
read object 1
case _tag='IESIRE =>'
rele wind incasari
sele codcasa
return
endcase
enddo
rele wind incasari
sele codcasa
endif
return
**************************
function f_caut
clear read
defi wind _caut from 6,33 to 8,45 color w+/r none
acti wind _caut
@1,2 say 'Asteptati' color w+/r*
do case
case _tag='CARFOLIO'
sele abonati
set order to tag carfol
set rela to str(loc)+str(cod_str) into codposta
if seek(str(_loc)+str(_carnet)+str(_folio)+tip_ab.cod)
rele wind _caut
do afis_date
do afis_fact
else
rele wind _caut
wait wind 'Abonatul nu exista…' nowait
endif
case _tag='SIRUES'
sele abonati
set order to tag sirues
set rela to str(loc)+str(cod_str) into codposta
if seek(alltrim(_sirues)+'T'+tip_ab.cod)
rele wind _caut
do afis_date
do afis_fact
else
rele wind _caut
wait wind 'Abonatul nu exista…' nowait
endif
case _tag='CODUNIC'
sele abonati
set order to tag codunic
set rela to str(loc)+str(cod_str) into codposta
if seek(_codunic)
rele wind _caut
do afis_date
do afis_fact
else
rele wind _caut
wait wind 'Abonatul nu exista…' nowait
endif
case _tag='COD MARIN'
sele abonati
set order to tag cod
set rela to str(loc)+str(cod_str) into codposta
if seek(alltrim(_codmarin)+'T'+tip_ab.cod)
rele wind _caut
do afis_date
do afis_fact
else
rele wind _caut
wait wind 'Abonatul nu exista…' nowait
endif
case _tag='NUME'
rele wind _caut
min=left(alltrim(_nume)+replicate(' ',30-len(alltrim(_nume))),30)+tip_ab.cod
max=left(alltrim(_nume)+replicate('x',30-len(alltrim(_nume))),30)+tip_ab.cod
sele abonati
set order to tag codunic
sele codposta
set order to tag strada
abonat=sys(3)
select codunic,loc,nume,den_str,denloc;
from abonati a,codposta b,codloc c;
where between(a.nume+a.tip_abonat,min,max) and;
a.loc=c.codloc and str(a.loc)+str(a.cod_str)=str(b.codloc)+str(b.cod_strada);
order by a.nume;
into cursor abonat
if reccount()>0
set rela to codunic into abonati
do select with 'abonati','abonat','nume+substr(den_str,1,22)+substr(denloc,1,14)+str(codunic)',;
'from 9,0 to 23,77 in wind incasari'
set rela to str(loc)+str(cod_str) into codposta
do afis_date
do afis_fact
else
wait wind 'Abonatul nu exista…' nowait
sele abonat
use
endif
endcase
rele wind _caut
return
*************************
procedure afis_label
@ 4,0 to 4,38
@ 4,3 say ' Abonat '
@ 5,1 say 'Nume :' get _nume color g+/b valid f_caut() PICT REPLICATE('!',LEN(NUME)) funct'K'
@ 6,1 say 'Adresa :' color g+/b
@ 7,1 say 'Abonament:' color g+/b
@ 7,25 say 'Titular:' color g+/b
@ 8,1 say 'RST:' color r+/b
@ 8,20 say 'AVANS:' color w+/b
@ 1,39,9,78 box
@ 1,43 say 'Date factura: '
@ 2,40 say 'Perioada :' color g+/b
@ 3,40 say 'Data scadenta :' color g+/b
@ 4,40 say 'Retur la casa :' color g+/b
@ 5,40 say 'Rest factura :' color g+/b
return
****************************
procedure afis_date
do case
case _tag='SIRUES'
@ 2,9 say sirues
@ 3,1 say 'Banca:' color g+/b
@ 3,8 say +' > '+ alltrim(cont_vir)
case _tag='CODUNIC'
@ 2,10 say str(codunic,10)
@ 3,1 say 'Banca:' color g+/b
@ 3,8 say +' > '+ alltrim(cont_vir)
case _tag='COD MARIN'
@ 2,6 say cod
@ 3,1 say 'Banca:' color g+/b
@ 3,8 say alltrim(banca)+' > '+ alltrim(cont_vir)
case inlist(_tag,'CARFOLIO','NUME')
@ 2,23 say str(loc,5)
@ 3,9 say str(carnet,5)
@ 3,24 say str(folio,4)
endcase
@ 5,12 say substr(nume,1,25)
@ 6,12 say substr(alltrim(codposta.antet)+alltrim(codposta.den_str)+' nr.'+alltrim(nr_str),1,25)
@ 7,12 say dtoc(data_abon)
@ 7,35 say iif(tit_rep,'DA','NU')
return
*****************************
procedure factura
factura=sys(3)
sele cfact
set order to tag dcod_rec
sele abonati
set order to tag codunic
select distinct codunic,data,data_retur,rcno,loc_retur;
from cfact;
where codunic=_codunic;
order by data;
into cursor factura
set rela to dtoc(data)+str(codunic)+str(rcno) into cfact
set rela to codunic into abonati additive
set rela to codunic into avansi additive
set rela to str(codunic)+dtoc(_datax) into extrase additive
return
*****************************
procedure afis_fact
_codunic=abonati.codunic
if used('abonat')
sele abonat
use
endif
do factura
sele factura
@ 10,0 fill to 10,78 color /
@ 10,2 say 'DATA' color gr+/
@ 10,2 say 'DATA RETUR' color gr+/
@ 10,12 say 'VALOARE' color gr+/
@ 10,28 say 'COMPENSARI' color gr+/
@ 10,39 say 'PENAL FACTURAT' color gr+/
@ 10,53 say 'DE INCASAT' color gr+/
_incasari=.t.
arrayitem=0
if !eof()
arrayitem=1
endif
scan
do rest
endscan
_footer=' [ F1 ] – alte operatii '
defi popup facturi footer _footer margin prompt field;
iif(data_retur=_data0,;
'nu e retur',dtoc(data_retur))+' '+str(cfact.tot_f,8,2)+' '+str(cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare,8,2)+str(cfact.penf,8,2)+;
space(3)+iif(cfact.st_fact,' incasat',str(cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare+cfact.penf+cfact.pen-cfact.inc-cfact.peninc-cfact.inc_pena,8,2))
on key label F1 do _operatii
do while _incasari
@ 11,0 get arrayitem popup facturi SIZE 8,78 valid _incas() when refresh()
@ wrow()-1,8 get _opt function'*th SUMA EXTRAS;INCASARI OPERATE;ALT ABONAT;AVANS;IESIRE' size 0,8 default 4
read cycle show _status() object 1
do case
case _opt=5
=_avansextr(_avextras)
caut=.f.
_incasari=.f.
case _opt=4
do avans
case _opt=3
=_avansextr(_avextras)
_incasari=.f.
case _opt=2
=_avansextr(_avextras)
do incasate
case _opt=1
=_extras()
endcase
enddo
on key label F1 do nothing
sele factura
use
return
********************************
procedure _operatii
on key label F1 do nothing
defi popup _operatii from 7,22 shadow
defi bar 1 of _operatii prompt ' 1.Compensare' skip for cntbar('facturi')=0 or cfact.data_retur=_data0
defi bar 2 of _operatii prompt ' 2.Plata in avans'
defi bar 3 of _operatii prompt ' 3.Iesire =>'
on sele bar 1 of _operatii do compensare
on sele bar 2 of _operatii do avans
on sele bar 3 of _operatii do _iesop
_xop=.t.
do while _xop
acti popup _operatii
enddo
on key label F1 do _operatii
return
********************************
procedure _iesop
_xop=.f.
deacti popup _operatii
rele popup _operatii
return
********************************
function refresh
show gets
return
********************************
procedure _status
store 0 to total,restanta,sum_pen
if !eof()
poz=recno()
scan for codunic=_codunic and !inlist(loc_retur,9,0)
restanta=restanta+cfact.tot_f+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare+cfact.acordat+cfact.pen-cfact.inc-cfact.peninc+cfact.penf-cfact.inc_pena
endscan
go poz
endif
@ 19,0 fill to 19,78 color /
if tip_ab.cod='A' and cfact.f_man
@ 19,37 say '[ AC ]' color r+/n*
else
@ 19,37 say ' ' color n/n
endif
@ 8,7 say str(restanta,8,2) color r+/b
@ 6,60 say iif(cfact.loc_retur=9,' ',str(cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc+cfact.penf,8,2))
_avanscrt=0
sele avans
sum suma for codunic=_codunic and !transfer to _avanscrt
sele factura
@ 2,60 say str(month(cfact.data),2)+'/'+str(year(cfact.data),4)
@ 3,60 say dtoc(cfact.data_scad)
@ 4,60 say str(cfact.loc_retur,1)
@ 5,60 say iif(cfact.loc_retur=9,'incasata pe teren',iif(cfact.st_fact,;
'incasat '+iif(cfact.banca,' ->banca ',iif(cfact.av,'din avans',' ->cash ')),iif(cfact.inc+cfact.peninc>0,'incasata partial ','neincasata ')))
sele extrase
f=str(_codunic)+dtoc(_data)
seek f
if seek(f)
totalextr=extrase.suma
else
totalextr=0
endif
sele factura
if totalextr<>0
_avextras=totalextr-banc('I')-banc('P')
else
_avextras=0
endif
@ 8,27 say str(abs(_avextras-avansi.suma),8,2) color w+/b
@ 19,1 say 'SUMA EXTRAS:'+str(totalextr,8,2) color w+/
@ 19,25 say 'AVANS'+str(_avextras,8,2) color w/
@ 19,45 say 'INCASARI'+dtoc(_data)+':'+str(totalcrt(),8,2) color w/
return
********************************
procedure compensare
_sbon=SPACE(4)
_nbon=SPACE(10)
if cfact.compensare<>0 or cfact.acordat<>0
wait wind 'Am compensare pentru factura: '+iif(cfact.acordat<>0,str(cfact.acordat,8,2),str(cfact.compensare,8,2))
else
if codcasa.cod=cfact.loc_retur
defi wind comp from 10,42 to 17,72 shadow
acti wind comp
@0,1 say 'Serie bon ' get _sbon
@1,1 say 'Nr. bon ' get _nbon
read
if !(_sbon=cfact.serie_bon and _nbon=cfact.nr_bon)
wait wind 'GRESIT!!..serie bon: '+alltrim(cfact.serie_bon)+'nr. '+alltrim(cfact.nr_bon)
else
wait wind 'Valoare acordata: '+str(cfact.val_bon,8,2)
repl cfact.compensare with -abs(min(cfact.val_bon,cfact.tot_f+cfact.avans+cfact.acordat+cfact.garantie-cfact.inc)), cfact.data_comp with _data,cfact.loc_c with cfact.loc_retur
wait wind 'Valoare primita: ' +str(abs(cfact.compensare),8,2)
endif
rele wind comp
do rest
else
wait wind 'nu se compenseaza pentru alte case!!!'
endif
endif
return
*********************************************
procedure avans
if codcasa.cod=abonati.casa_sect
sele avans
dele all for suma=0
set filter to codunic=_codunic
locate for codunic=_codunic and !transfer
defi wind _avlist from 5,17 to 21,60 shadow title ' SUME AVANS -> '+alltrim(abonati.nume)+' ' double
acti wind _avlist
@ 1,1 say 'Report avans: '+ str(abs(avansi.suma),8,2)+' lei'
@ 3,1 say 'Sume in avans incasate in luna curenta'
@ 4,1 fill to 4,wcol()-2 color /
@ 4,3 say 'DATA_INCAS' color gr+/
@ 4,17 say 'SUMA AVANS' color gr+/
@ 4,33 say 'INCASAT' color gr+/
avansitem=0
if !eof()
avansitem=1
endif
_incasavans=.t.
defi popup _avlist margin prompt field;
dtoc(data)+space(6)+str(abs(suma),8,2)+space(7)+iif(banca,'Banca','Casa ')
do while _incasavans
@ 5,1 get avansitem popup _avlist SIZE 6,wcol()-2 valid _operavans() when refresh()
@ wrow()-1,2 get _opt function'*th ADAUGA AVANS;IESIRE' size 0,18 default 1
read cycle show _statavans() object 1
do case
case _opt=1
=_incavans()
case _opt=2
_incasavans=.f.
endcase
enddo
rele wind _avlist
set filter to
sele cfact
else
wait wind 'nu se opereaza pentru alte case!!!'
endif
return
*******************************************
function _statavans
if !eof()
_pozav=recno()
sum suma for !deleted() and !transfer to _sumavans
go _pozav
@ 12,1 say 'Total sume in avans:' + str(abs(avansi.suma+_sumavans),8,2)+' lei'
else
@ 12,1 say 'Total sume in avans:' + str(0,8)+' lei'
endif
return
*******************************
function _operavans
declare _opavans[3]
_opavans[1]='Modificare '
_opavans[2]='Stergere '
_opavans[3]='Iesire '
on key label ENTER clear read
_tagop=1
@ 5,20 get _tagop from _opavans
read cycle
on key label ENTER
do case
case _tagop=1
=_modiavans()
case _tagop=2
=_deleavans()
endcase
=refresh()
return
***********************
function _modiavans
defi wind avans from 15,40 to 21,73 shadow
acti wind avans
_avcash=!banca
_modiav=abs(suma)
@ 1,1 say 'Suma in avans ' get _modiav pict '99999999.99'
@ 2,1 say 'Incasare cash? Y/N' get _avcash
@ wrow()-1,5 get _optav function'*th OK;ABANDON' size 0,9 default 2
read cycle
if _optav=1
repl suma with -abs(_modiav), banca with !(_avcash)
endif
rele wind avans
return
************************
function _deleavans
dele
return
************************
function _incavans
defi wind avans from 15,40 to 21,73 shadow
acti wind avans
_avcash=.f.
@ 1,1 say 'Suma in avans ' get _avans pict '99999999.99'
@ 2,1 say 'Incasare cash? Y/N' get _avcash
@ wrow()-1,5 get _optav function'*th OK;ABANDON' size 0,9 default 2
read cycle
rele wind avans
if _optav=1
if seek(str(_codunic)+dtoc(_data)+iif(_avcash,'F','T'))
wait wind 'NU ADAUG! Pe data de azi avem avans incasat '+iif(_avcash,'prin casa!','prin banca!')
else
appe blank
repl codunic with _codunic, suma with -abs(_avans), data with _data, banca with !(_avcash),casa with mcodcasa
endif
endif
return
***************************************
procedure _extras
sele extrase
defi wind extras from 15,42 to 17,72 shadow
acti wind extras
if eof()
appe blank
repl codunic with _codunic, suma with 0, data with _data
endif
@ 0,1 say 'Suma extras ' get suma
read
rele wind extras
*_extrascrt=suma
sele factura
return
*************************************
procedure _avansextr
param _extrasx
sele avans
if !seek(str(_codunic)+dtoc(_data)+'T'+'F')
appe blank
repl codunic with _codunic, suma with -abs(_extrasx), data with _data, banca with .t.,casa with mcodcasa
else
repl suma with -abs(_extrasx),casa with mcodcasa
endif
sele factura
return
*******************************
procedure _incas
if cfact.data<ctod('01/01/2006')
=_incasf()
else
=_incasp()
endif
return
**************
procedure _incasf
sele incas
_ti=' '
store 0 to _pen,_sum,_nr,_rpen,_suma1,_pen1,_pen0
ok=.t.
do case
case cfact.st_fact
wait wind 'Factura este incasata…' nowait
case cfact.loc_retur=9
wait wind 'Factura a fost incasata pe teren…' nowait
otherwise
if cfact.st_fact and tip_ab.cod='A'
wait wind 'Factura a fost platita la alta casa' nowait
endif
if cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.compensare+cfact.garantie-cfact.inc<0
wait wind 'Factura negativa..NU SE INCASEAZA!' nowait
endif
if eof('extrase') or extrase.suma=0
wait wind 'Nu ati introdus suma de pe extras!!!'
else
defi wind inc from 11,40 to 20,78 title 'Incasez'
acti wind inc
_sum=cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc+cfact.pen-cfact.peninc
sele incas
if _sum>0
_nr=cfact.nr_chit
@1,1 say 'Suma: ' get _sum range 0,cfact.tot_f+cfact.avans+cfact.acordat+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc-cfact.peninc+cfact.pen
_ti='I'
@2,1 say 'Incasez penalizare? y/n ' get ok valid analiz_suma(_sum,ok)
@3,1 say 'Chitanta ' get _nr
@ wrow()-1,5 get _opt2 function'*th OK;ABANDON' size 0,9 default 2
read cycle
if _opt2=1
repl cfact.mcasa with mcodcasa
sele incas
if _suma1>0
appe blank
repl totf with cfact.tot_f,codunic with cfact.codunic,data with cfact.data,suma with _suma1,data_inc with _data,tip with 'I',banca with .t.,caba with banci.cod,nr_chit with _nr,;
tip_abonat with cfact.tip_abonat,casa with mcodcasa
repl cfact.penc with cfact.penc+_pen
endif
if _pen1>0
appe blank
repl totf with cfact.tot_f,codunic with cfact.codunic,data with cfact.data,suma with _pen1,data_inc with _data,tip with 'P',banca with .t.,caba with banci.cod,nr_chit with _nr,;
tip_abonat with cfact.tip_abonat,casa with mcodcasa
repl cfact.peninc with cfact.peninc+_pen1
endif
repl cfact.inc with cfact.inc+_suma1
do rest
repl cfact.nr_chit with _nr,cfact.banca with .t.,cfact.caba with banci.cod
if cfact.tot_f+cfact.avans+cfact.acordat+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc+cfact.pen-cfact.peninc+cfact.penf=0
repl cfact.data_inc with _data,cfact.st_fact with .t.
endif
rele wind inc
else
rele wind inc
endif
endif
endif
rele wind inc
repl cfact.mcasa with mcodcasa
endcase
sele factura
show gets
_curobj=1
return
***************************
procedure _incasp
sele incas
_ti=' '
store 0 to _pen,_sum,_nr,_rpen,_suma1,_pen1,_pen0
ok=.t.
do case
case cfact.st_fact
wait wind 'Factura este incasata…' nowait
case cfact.loc_retur=9
wait wind 'Factura a fost incasata pe teren…' nowait
otherwise
if cfact.st_fact and tip_ab.cod='A'
wait wind 'Factura a fost platita la alta casa' nowait
endif
if cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.compensare+cfact.garantie-cfact.inc+cfact.penf-cfact.inc_pena<0
wait wind 'Factura negativa..NU SE INCASEAZA!' nowait
endif
if eof('extrase') or extrase.suma=0
wait wind 'Nu ati introdus suma de pe extras!!!'
else
defi wind inc from 11,40 to 20,78 title 'Incasez'
acti wind inc
_sum=cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc+cfact.penf-cfact.inc_pena
sele incas
if _sum>0
_nr=cfact.nr_chit
@1,1 say 'Suma: ' get _sum range 0,cfact.tot_f+cfact.avans+cfact.acordat+cfact.garantie+;
cfact.compensare-cfact.inc+cfact.penf-cfact.inc_pena valid analiz_s(_sum)
_ti='I'
@3,1 say 'Chitanta ' get _nr
@ wrow()-1,5 get _opt2 function'*th OK;ABANDON' size 0,9 default 2
read cycle
if _opt2=1
repl cfact.mcasa with mcodcasa
sele incas
if _suma1>0
appe blank
repl totf with cfact.tot_f,codunic with cfact.codunic,data with cfact.data,suma with _suma1,data_inc with _data,tip with 'I',banca with .t.,caba with banci.cod,nr_chit with _nr,;
tip_abonat with cfact.tip_abonat,casa with mcodcasa
repl cfact.penc with cfact.penc+_pen
endif
if _pen1<>0
appe blank
repl totf with cfact.tot_f,codunic with cfact.codunic,data with cfact.data,suma with _pen1,data_inc with _data,tip with 'P',banca with .t.,caba with banci.cod,nr_chit with _nr,;
tip_abonat with cfact.tip_abonat,casa with mcodcasa,facturat with .t.
repl cfact.inc_pena with cfact.inc_pena+_pen1
endif
repl cfact.inc with cfact.inc+_suma1
*do rest
repl cfact.nr_chit with _nr,cfact.banca with .t.,cfact.caba with banci.cod
if cfact.tot_f+cfact.avans+cfact.acordat+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc+cfact.penf-cfact.inc_pena=0 and cfact.peninc=cfact.penc
repl cfact.data_inc with _data,cfact.st_fact with .t.
endif
rele wind inc
else
rele wind inc
endif
endif
endif
rele wind inc
repl cfact.mcasa with mcodcasa
endcase
sele factura
show gets
_curobj=1
return
****************
procedure inc1
_mdat=date()
_codunic=cfact.codunic
_mdat=cfact.data
sele incas
set filter to (codunic=_codunic and data=cfact.data and totf=cfact.tot_f and !deleted())
return
*****************
procedure incasate
_incas=.t.
_foot='F1-operatii'
defi wind ver from 9,0 to 25,78 title 'Incasari din factura '+dtoc(cfact.data)+space(2)+str(cfact.tot_f,8,2)
acti wind ver
do inc1
arrayem=0
if !eof()
arrayem=1
endif
defi popup incas from 1,0 to 21,78 title 'Data incasarii'+space(10)+'Suma'+space(7)+space(5)+'Tip suma'+space(7)+'Banca' prompt field;
dtoc(data_inc)+space(10)+str(suma,8,2)+space(5)+space(3)+iif(tip='I','parte din factura','penalizare ')+space(5)+iif(banca,banci.banca,iif(av,'din avans',' '))
on key label F1 do _operatii
do while _incas
@ 2,0 get arrayem popup incas SIZE 10,78 valid _modif() when refresh()
@ wrow()-1,8 get _optt function'*th IESIRE' size 0,20 default 1
read cycle object 1
if _optt=1
_incas=.f.
rele wind ver
endif
enddo
sele factura
return
*******************
procedure _modif
declare _mod[3]
_mod[1]='Modificare '
_mod[2]='Marchez pentru dezancasare '
_mod[3]='Iesire '
on key label ENTER clear read
_tagop=1
@ 5,20 get _tagop from _mod
read cycle
on key label ENTER
do case
case _tagop=1
defi wind mod from 12,10 to 20,50 title 'Modific'
acti wind mod
opt2=.t.
_nr1=0
_nr1=cfact.nr_chit
nr=cfact.nr_chit
do while opt2
@ 1,1 say 'Numar chitanta: ' get nr
@ 3,1 get _op2 function '*th OK;ABANDON' size 0,9 default 2
read cycle
if _op2=2
repl cfact.nr_chit with _nr1
else
repl cfact.nr_chit with nr
endif
opt2=.f.
rele wind mod
do inc1
enddo
case _tagop=2
if _admin
if data_inc=_data and banca and !av
do case
case tip='I'
repl cfact.inc with cfact.inc-suma
repl cfact.penc with cfact.penc-get_penal(alias(),tip_ab.cod,iif(abonati.casnic='*','T','F'),cfact.data,cfact.data_retur,cfact.data_scad,data_inc,suma,cfact.imputat)
wait wind 'Daca am luat penalizare o dezancasez '
case tip='P'
if facturat
repl cfact.inc_pena with cfact.inc_pena-suma
else
repl cfact.peninc with cfact.peninc-suma
endif
endcase
repl avans.suma with avans.suma+suma
sele avans
if avans.suma=0
dele
endif
sele incas
repl suma with 0
dele
repl cfact.data_inc with {},cfact.st_fact with .f.,cfact.banca with .f.,cfact.nr_chit1 with cfact.nr_chit
do rest
do inc1
rele wind mod
else
if !banca
wait wind 'Incasare cash…'
else
wait wind 'Incasare din data '+dtoc(data_inc)
endif
endif
else
wait wind 'Dezancasarea o face doar administratorul!!!'
do inc1
rele wind mod
endif
case _tagop=3
return
endcase
=refresh()
return
show gets
return
***************************
function totalcrt
sele incas
_tot=0
scan for codunic=_codunic and data_inc=_data
_tot=_tot+suma
endscan
sele factura
return _tot
**********************
procedure rest
if cfact.tot_f+cfact.avans+cfact.acordat+cfact.compensare+cfact.garantie>0
if cfact.data<ctod('01/01/2006')
repl cfact.pen with cfact.peninc
_spen=0
_tot=0
_rpen=get_penal(alias(),tip_ab.cod,iif(abonati.casnic='*','T','F'),cfact.data,cfact.data_retur,cfact.data_scad,_data,cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc,cfact.imputat)
repl cfact.pen with _rpen+cfact.penc+get_penal(alias(),tip_ab.cod,iif(abonati.casnic='*','T','F'),cfact.data,cfact.data_retur,cfact.data_scad,cfact.data_comp,abs(cfact.compensare),cfact.imputat)
sele factura
endif
endif
return
***********************
function calc
parameter _fel
sele incas
val=0
scan for codunic=_codunic and data=cfact.data and tip=_fel and totf=cfact.tot_f
val=val+suma
endscan
sele factura
return val
****************
function banc
parameter _felu
sele incas
set filter to
valo=0
scan for codunic=_codunic and tip=_felu and banca
if data_inc=_data
valo=valo+suma
endif
endscan
set filter to (codunic=_codunic and data=cfact.data and totf=cfact.tot_f and !deleted())
sele factura
return valo
*********************************
function analiz_suma
param _sumx,am
if _sumx=0
_suma1=0
_pen1=0
endif
if am
if _sumx=cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc+cfact.pen-cfact.peninc+cfact.penf
_suma1=cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc+cfact.penf
_pen1=cfact.pen-cfact.peninc
else
_pen0=get_penal(alias(),tip_ab.cod,iif(abonati.casnic='*','T','F'),cfact.data,cfact.data_retur,cfact.data_scad,_data,_sumx,cfact.imputat)
_suma1=round(_sumx*_sumx/(_pen0+_sumx),2)
_pen1=get_penal(alias(),tip_ab.cod,iif(abonati.casnic='*','T','F'),cfact.data,cfact.data_retur,cfact.data_scad,_data,_suma1,cfact.imputat)
endif
else
if _sumx<=cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare+cfact.penf-cfact.inc
_suma1=_sumx
_pen1=0
else
_suma1=cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare+cfact.penf-cfact.inc
_pen1=_sumx-_suma1
endif
endif
_pen=get_penal(alias(),tip_ab.cod,iif(abonati.casnic='*','T','F'),cfact.data,cfact.data_retur,cfact.data_scad,_data,_suma1,cfact.imputat)
@4,1 say 'Penalizare: ' get _pen1
read
@5,1 say 'Factura: '+str(_suma1,8,2)
@6,1 say 'Total de plata: '+str(_suma1+_pen1,8,2)
if _suma1+_pen1>_avextras
wait wind 'Nu am destui bani…'
_suma1=0
_pen1=0
endif
return
*************
function analiz_s
param _sumx
if _sumx=0
_suma1=0
_pen1=0
endif
if _sumx=cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare+cfact.penf-cfact.inc-cfact.inc_pena
_suma1=max(0,cfact.tot_f+cfact.acordat+cfact.avans+cfact.garantie+cfact.compensare-cfact.inc)
_pen1=_sumx-_suma1
else
_pen1=min(cfact.penf-cfact.inc_pena,_sumx)
_suma1=max(0,_sumx-_pen1)
endif
_pen=get_penal(alias(),tip_ab.cod,iif(abonati.casnic='*','T','F'),cfact.data,cfact.data_retur,cfact.data_scad,_data,_suma1,cfact.imputat)
@4,1 say 'Penalizare: '+str( _pen1,8,2)
@5,1 say 'Gaze: '+str(_suma1,8,2)
@6,1 say 'Total de plata: '+str(_suma1+_pen1,8,2)
if _suma1+_pen1>_avextras
wait wind 'Nu am destui bani…'
_suma1=0
_pen1=0
endif
return
REGLEMENTARILE JURIDICE CARE GUVERNEAZA ACTIVITATEA IN DOMENIUL RESPECTIV (LEGI, HOTARARI, ORDONANTE,…)
Societatea comerciala, ca si toate celelalte instituții ale dreptului isi datoreaza aparitia unor cauze economice si sociale.
Pentru a-si indeplini rolul sau economic, societatea comerciala a fost conceputa ca un organism, căruia legea i-a conferit personalitate juridica.
Regimul juridic al societatii comerciale a fost reglementat in titlul VIII al Cartii I a Codului Comercial roman (art.77-269), intitulat “Despre societati si despre asociatiuni comerciale”.
Intrucat reglementarea societatilor comerciale cuprinsa in Codul comercial, in mare masura, depasita, a fost înlocuita cu o noua reglementare generata privind societatea comerciala.
Reglementarea speciala exista pentru anumite domenii de activitate si anume: in materie bancara de asigurări, etc.
Reglementarea societatilor comerciale atât cea generala, cat si cea speciala se completează cu prevederile Codului comercial si Codului civil.
Ca mod de reglementare, Legea nr. 31/1990 cuprinde regulile generale aplicabile oricarei societati comerciale, precum si reguli speciale privind fiecare forma juridica de societate comerciala.
Notiunea societatii comerciale
Nici Legea nr. 31/1990 si nici Codul comercial nu cuprinde o definitie a societatii comerciale. Intr-o asemenea situatie trebuie sa apelam la dispozitiile Codului civil, care reglementeaza contractul de societate, adica societatea civila.
Art.1491 Codul civil dispune :
“ Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun cu scop de a imparti ce ar putea deriva.
Societatea este un contract in temeiul căruia doua sau mai multe persoane (asociați) se ințeleg sa pună in comun anumite bunuri pentru a desfășura împreuna o anumita activitate in vederea realizării si impartirii beneficiilor care vor rezulta”. Art.1 din Legea 31/1990 prevede ca “in vederea efectuării de acte de comert, pesoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si constitui societati comerciale “ .
Deci, societatea comerciala se constituie in scopul savarsirii unor fapte de comert. Daca societatea are ca obiect realizarea unor activitati care nu sunt fapte de comert, ea este o societate civila.
O societate comerciala se constituie in temeiul unui contract de societate, care este actul ei constitutiv. Prin contractul pe care il incheie, asociatii realizeaza o tripla intelegere : sa puna in comun anumite bunuri, sa realizeze impreuna o activitate economica si sa imparta intre ei beneficiile rezultate.
Abreviativ, se afirma adesea ca societatea comerciala este o forma de organizare a intreprinderii. Aceasta reprezentare sumara, cu accent pe latura economica, fara sa fie eronata, trebuie intregita. Completarile se impun, deoarece notiunea de societate comerciala a suferit in paralel cu prefaceri ale regimului juridic, transformari care i-au imbogatit si reconfugurat intelesul.
Faze de dezvoltare
Variatele tipuri de societati comerciale consacrate de legislatie, au varste diferite pe fondul original grefandu-se mutatii si inovatii succesive in decursul veacurilor. In functie de criteriul istoric, deosebind specia de entitati colective traditionale (societatile in nume colectiv), formele de organizare intermediare (societati in comandita) si in fine structurile moderne, precum societatea pe actiuni si cea cu raspundere limitata.
Prototipul originar il constituie societatea civila, fara personalitate juridica, provenita din dreptul roman.
Acceptiunea clasica izvoraste din art.1491 C. civ., care prevede ca “societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun, in scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva “.
Din art.1491 C.civ., societatea comerciala cu personalitate juridica se identifica in mod uzual, atat prin natura ei institutionala, cat si prin trasaturile care o deosebesc de societatea civila (a-b).
Legiuitorul comercial intelege sa asigure institutionalizarea anumitor tipuri de societati comerciale, atribuidu-le explicit, in conditii determinate, personalitate juridica. Aceasta calitate le fusese recunoscuta expres de art.77, alin.Final C.com.. Le-a fost reconfirmata de art. 1 alin. 2 din Legea nr. 31/1990. Literatura de specialitate, la randul ei, subliniaza aceasta trasatura fundamentala: “Societatea comerciala, considerata ca organism propriu este o fiinta juridica abstracta, rezultata dintr-un contract de societate, inzestrata cu personalitate juridica de la lege”.
Initiata, asadar printr-un act juridic – pactul societar – societatea comerciala devine, in cadrul legii nr. 31/1990, un subiect de drepturi si obligatii, actionand in circuitul civil independent de membrii componenti. Ea prezinta, cu alte cuvinte o dubla natura juridica, imbinand in mod indisolubil atat o latura volitionala (a asociatilor), cat si o alta institutionala (ca efect al legii).
Sub cel de-al doilea aspect semnalat, societatea comerciala se individualizeaza prin specificitatea activitatii pe care, potrivit actelor constitutive, o desfasoara. Desi, la fel cu societatea civila urmareste realizarea de foloase ce se vor imparti intre membrii, castigul se obtine prin efectuarea unor operatiuni distincte, substantial diferite de cele civile.
FORMALITATILE NECESARE CONSTITUIRII SOCIETATILOR COMERCIALE
Instrumentul optim pentru organizarea structurii functionale a societatii comerciale este, asa cum demonstreaza practica, intreprinderea. In sensul aratat, autorii subliniaza ca in lumea contemporana, societatea comerciala se prezinta, in esenta, ca “ un mod de organizare juridica a intreprinderii”.
Societatea comerciala poate fi definita ca o intreprindere, pe care una sau mai multe persoane o organizeaza prin actul constitutiv, in vederea realizarii de beneficii, ca subiect de drept autonom sau si fara aceasta insusire, afectandu-i bunurile necesare pentru a indeplini actele si faptele de comert specifice obiectului statutar de activitate.
Pentru a dobandi personalitatea juridica, societatea comerciala va trebui sa indeplineasca un numar de conditii prealabile. Acestea debuteaza cu actul autentic de asociere, urmat de constituirea unui patrimoniu, stabilirea unui sediu, adoptarea unui nume si desemnarea organelor reprezentative.
Regimul juridic al societatilor comerciale a fost reglementat in tara noastra de Codul comercial roman care a fost pus in aplicare la 1. XI. 1887.
Legea nr. 31/16.XI.1990, privind societatile comerciale, a abrogat si inlocuit prevederile corespunzatoare din Codul comercial roman (art.77 pana la 220 si art. 238) care, in rest a ramas in continuare, in vigoare. In aceste conditii Legea nr. 31/1990 constituie in prezent singurul izvor de drept direct in materie, completat cu izvoare subsidiare, respectiv codul civil si legea din 4.II.1924 privind persoanele juridice.
Legea societatii comerciale a intrat in vigoare la 15.XII.1990.
O societate comerciala are ca baza a constituirii sale vointa asociatilor, manifestata, dupa caz in contractul de societate sau in contractul de societate si statutul societatii.
Societatea comerciala este o entitate de sine statatoare dotata cu personalitate juridica. Legea impune indeplinirea unor informalitati (operatiuni) : autentificarea actelor constitutive, verificarea de catre instanta judecatoreasca a legalitatii actelor constitutive, publicarea in Monitorul Oficial si inmatricularea societatii in registrul comertului.
Constituirea societatii comerciale este un proces care implica mai multe formalitati : intocmirea si autentificarea actelor constitutive ; autorizarea de catre instanta judecatoreasca a functionarii societatii ; publicarea, inmatricularea si inscrierea fiscala a societatii.
Constituirea unei societati comerciale impune parcurgerea a trei faze : o faza contractuala, realizata de asociati, cu contributia unui avocat sau notar ; o faza judiciara de competenta instantei judecatoresti ; o faza de publicare, inmatriculare si inscriere fiscala realizata prin intermediul Monitorului Oficial, oficiul registrului comertului si administratiei financiare.
II.1.Intocmirea actelor constitutive
Intocmirea actelor constitutive ale viitoarei societati, redactarea si autentificarea inscrisurilor actelor respective.
Actele constitutive sunt diferite, in functie de forma juridica a societatii :
contractul de societate, in cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simpla ; contractul de societate si statutul societatii in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni si societati cu raspundere limitata.
II.2.Redactarea inscrisurilor actelor constitutive
Redactarea inscrisurilor actelor constitutive se face de regula de un avocat sau notar.
II.3.Autentificarea inscrisurilor actelor constitutive
Sunt prezentate Notariatului pentru autentificare de catre persoana desemnata in calitate de administrator al societatii ori de catre un asociat anume imputernicit.
In vederea autentificarii inscrisurilor, legea impune prezenta tuturor asociatilor, personal sau prin mandatar cu procura speciala in forma autentica (art.8 alin.2 din Legea nr.31/1990).
Potrivit Legii nr. 31/1990, controlul legalitatii constitutive este de resortul instantei judecatoresti (art.4 si art.22).
Ca urmare a intocmirii actelor constitutive, viitoarea societate comerciala dobandeste anticipat o capacitate de folosinta restransa.
De la data autentificării inscrisurilor actelor constitutive, societatea comerciala aflata in curs de constituire, dobandeste capacitatea de folosinta; ea priveste numai drepturile si obligatiile de care depinde valabila constituire a societatii comerciale,
Actele referitoare la aporturile asociatilor si, implicit, patrimoniul societatii, precum si informatiile ulterioare privind constituirea societatii (obtinerea autorizatiei de functionare a societatii, publicitate etc.).
II.4.Autorizarea de catre instanta judecatoreasca a functionarii societatii comerciale
Potrivit legii nr. 31/1990, constituirea societatilor comerciale este supusa unui control judiciar prealabil si obligatoriu. Cu privire la rolul instantelor judecatoresti, legea cuprinde o distinctie, in functie de forma juridica a societatii.
Potrivit art.4 din lege, care se refera la societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla, in termen de 15 zile de la data actului autentic, vor inregistra contractul de societate la instanta in a carei raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
Art.22 din lege, care se refera la societatea pe actiuni sau comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata, prevede ca functionarea acestor societati este supusa autorizarii instantei in a carei raza teritoriala isi va avea sediul societatea.
In cazul societatilor de persoane, instanta judecatoreasca este chemata sa inregistreze societatea comerciala, iar in cazul societatilor de capitaluri si societatii cu raspundere limitata sa autorizeze functionarea societatii. Inregistrarea societatilor comerciale nu mai intra in competenta instantelor judecatoresti, ci a Oficiului registrului comertului.
In conditiile Legii nr. 31/1990, fara nici o distinctie in functie de forma juridica a societatii, instanta judecatoreasca are competenta sa verifice legalitatea actelor constitutive si sa autorizeze functionarea societatii.
Legea nr. 31/1990 prevede expres ca exercitarea controlului asupra legalitatii actelor constitutive si autorizarea functionarii societatii se realizeaza de catre instanta judecatoreasca, fara sa se arate care anume instanta din sistemul judiciar are aceasta competenta.
Potrivit legii, judecatoria este competenta (ratione materiae) sa solutioneze cererile de autorizare a functionarii societatilor comerciale (cereri necontencioase), precum si eventualele litigii legate de constituirea societatii.
Cat priveste competenta teritoriala a instantei (ratione personae vel loci), ea apartine judecatoriei in a carei raza teritoriala isi va avea sediul viitoarea societate comerciala.
Autorizarea de functionare a societatii comerciale are la baza cererea de autorizare depusa la instanta judecatoreasca de catre persoana desemnata ca administrator al societatii sau oricare dintre asociati.
Cererea de autorizare trebuie sa cuprinda anumite elemente indispensabile pentru investirea instantei, numele, prenumele si domiciliul solicitantului, obiectul cererii, firma viitoarei societati comerciale, semnatura, etc..
Cererea de autorizare trebuie sa fie insotita de :
actele constitutive
actele privind efectuarea varsamintelor
actele care dovedesc dreptul de proprietate al asociatilor
asupra bunurilor aduse ca aport in natura in societate.
Potrivit Legii nr.31/1990, sesizarea instantei judecatoresti cu cererea de autorizare de functonare a societatii trebuie facuta in termen de 15 zile de la data autentificarii actelor constitutive (art.4 art.22si art.34).
Termenul de 15 zile nu poate fi socotit un termen de decadere, inseamna ca sesizarea instantei judecatoresti se poate face si dupa implinirea acestui termen.
Pentru solutionarea cerii de autorizare, instanta judecatoreasca este obligata sa verifice legalitatea actelor constitutive. Instanta trebuie sa verifice indeplinirea dispozitiilor art. 3 si art. 9 din Legea nr. 31/1990 referitoare la conditiile de fond si de forma, precum si la cuprinsul contractului de societate si statutul societatii, dupa caz.
In cazul societatii pe actiuni sau comandita pe actiuni si societati cu raspundere limitata, procedura de solutionare a cererii de autorizare este mai complexa, din care cauza se desfasoara in doua faze (art.23 si art.34 din Legea nr. 31/1990).
In prima faza, cerea de autorizare si anexele cerute de lege se depun la presedintele instantei competente. Acesta va fixa termenul de infatisare si va dispune luarea masurilor prevazute de lege.
Art.23 din Legea nr.31/1990 prevede ca presedintele instantei trebuie sa ceara avizul camerei de comert si industrie a judetului respectiv. Avizul priveste utilitatea societatii, marimea capitalului fata de scopul urmarit, onorabilitatea fondatorilor si dupa caz, a asocoatilor.
Potrivit legii, avizul este consultativ, ceea ce inseamna ca, in mod obligatoriu trebuie cerut, dar este lasat la aprecierea instantei.
In a doua faza, instanta judecatoreasca, pe baza actelor depuse si a avizelor primite va exercita controlul de legalitate in conditiile aratate.
II.5.Hotararea instantei judecatoresti
Cererea de autorizare a functionarii societatii comerciale se solutioneaxa de catre instanta prin pronuntarea unei hotarari. Potrivit art.23alin.4 din Legea nr. 31/1990, hotararea instantei poarta denumirea de sentinta. Hotararea instantei este supusa recursului. Potrivit art.23 alin.4 din Legea nr.31/1990, termenul de recurs este de 15 zile si curge de la pronuntare.
II.6.Comunicarea hotararii judecatoresti la oficiul registrului comertului
Legea prevede obligatia comunicarii ex officio a hotararii de autorizare a functionarii societatii la oficiul registrului comertului.
Hotararea judecatoreasca privind autorizarea functionarii unei societati comerciale se refera la inmatricularea societatii, care este un act supus inregistrarii in registrul comertului.
Termenul de comunicare este de 15 zile si curge de la data cand hotararea a ramas definitiva.
PUBLICAREA, INMATRICULAREA SI INSCRIEREA FISCALA A SOCIETATII
Odata obtinuta autorizarea de functionare a societatii, urmeaza indeplinirea altor formalitati menite sa duca la constituirea valabila a societatii comerciale. Aceste formalitati sunt : publicarea, inmatricularea si inscrierea fiscala a societatii. In cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simpla, art.4 alin.2 din lege prevede ca, dupa verificarea indeplinirii conditiilor art.3, judecatorul va dispune inscrierea contractului de societate in registrul comertului si la administratia financiara, precum si publicarea in Monitorul Oficial. Cazul societatii pe actiuni sau comandita pe actiuni, ca sentinta impreuna cu contractul de societate se depun la Oficiul registrului comertului pentru a fi inscrise si la administratia financiara. Totodata, sentinta va fi publicata in Monitorul Oficial.
II.7.Publicarea in Monitorul Oficial
Intrucat constituirea societatii comerciale are drept rezultat nasterea unui nou subiect de drept, ea trebuie adusa la cunostinta celor interesati.
Legea nr. 31/1990 nu prevede un termen in cadrul careia trebuie facuta publicarea in Monitorul Oficial. Dar, daca nu exista un termen pentru publicare, legea stabileste, indirect, un termen de 15 zile in care trebuie sa solicite publicarea.
Publicarea in Monitorul Oficial a sentintei de autorizare are numai rolul de a informa pe terti asupra constituirii societatii comerciale. Aceata publicare nu are efecte constitutive pentru personalitatea juridica a societatii comerciale si nici efecte de opozabilitate fata de terti.
II.8.Inmatricularea in registrul comertului
O alta formalitate cu consecinte deosebite privind constituirea valabila a societatii este inmatricularea in registrul comertului. Inmatricularea se dispune prin sentinta de autorizare a functionarii societatii, care se comunica oficiului registrului comertului.
Inregistrarea societatii in registrul comertului se realizeaza pe baza unei cereri de inmatriculare adresata oficiului registrului comertului in raza caruia societatea isi va avea sediul.
Cererea de inmatriculare trebuie sa fie insotita de sentinta de autorizare a functionarii societatii, contractul de societate si o dovada din care sa rezulte ca s-a solicitat publicarea in Monitorul Oficial.
Potrivit legii, termenul de depunere a cererii de inmatriculare si a actelor mentionate la oficiul registrului este de 15 zile de la data la care sentinta de autorizare a functionarii societatii a ramas definitiva (art. 24 alin. 1 de la Legea nr. 31/1990).
Nu este un termen de decadere. In consecinta inmatricularea poate fi ceruta si ulterior.
Inmatricularea societatii in registrul comertului se realizeaza in temeiul sentintei de autorizare a functionarii societatii, fara a mai fi necesara o incheiere a judecatorului delegat pe langa oficiul registrului comertului.
In cazul inmatricularii societatii comerciale exista o hotarare judecatoreasca definitiva si anume sentinta de autorizare a functionarii societatii, care cuprinde si dispozitia instantei privind inmatricularea societatii comerciale.
Inmatricularea societatii in registrul comertului are ca principal efect dobandirea de catre societate a calitatii de persoana juridica.
In conceptia Legii nr. 31/1990, inmatricularea in registrul comertului a societatii comerciale are un efect constitutiv de personalitate juridica.
Prin inmatricularea in registrul comertului, societatea comerciala devine opozabila tertilor de la data efectuarii inmatricularii (art. 5 din Legea nr. 26/1990).
II.9.Inscrierea fiscala a societatii
O ultima formalitate impusa de lege in legatura cu constituirea societatii este inscrierea ei la administratia financiara. Scopul ei este asigurarea conditiilor pentru impozitarea societatii comerciale, in conditiile Legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit.
Inscrierea fiscala se face la administratia financiara in circumscriptia careia societatea isi are sediul.
Operatiunea se realizeaza in baza unei cereri semnata de catre administratorul societatii sau de catre un asociat, in conditiile legii.
La cererea de inscriere se anexeaza sentinta care autorizeaza functionarea societatii si contractul de societate.
Termenul de inscriere la administratia financiara este de 15 zile de la data la care sentinta de autorizare a ramas definitiva (art. 21 alin.1 din Legea 31/1990).
In conceptia legii, notiunea de formalitati are o acceptiune larga ; ea cuprinde autorizatia functionarii societatii, inmatricularea in registrul comertului si publicarea in Monitorul Oficial. Potrivit legii, societatea este nelegal constituita cand nu au fost indeplinite formalitati ;e cerute pentru constituirea societatii. Tot nelegal constituita este societatea si in cazul unor lipsuri si omisiuni in indeplinirea formalitatilor, daca acestea echivaleaza, prin efectuarea lor, cu neindeplinirea formalitatilor.
Intrucat notiunea de formalitati de constituire a societatii are, in conceptia legii, o acceptiune larga, socotim ca nerespectarea conditiilor legale privind forma si cuprinsul contractului de societate are drept consecinta considerarea societatii ca nelegal constituita.
Dovada existentei unei societati nelegal constituita poate fi facuta de terti prin orice mijloace de proba admise de lege, fata de ei, societatea este un simplu fapt. Legea stabileste anumite sanctiuni contra societatii nelegal constituite, cum ar fi dreptul asociatului de a cere dizolvarea societatii (art.7 alin.1 din Legea 31/1990). Acestea inseamna ca legea admite existenta unui patrimoniu al societatii distinct de cel al asociatilor.
III.1.Consecintele nerespectarii formalitatilor pentru constituirea societatilor comerciale (Societatea comerciala nelegal constituita)
Notiunea de societate nelegal constituita.
O societate pentru a carei constituire nu s-a respectat o anumita formalitate a putut intra in raporturi juridice cu tertii. Legea recunoaste existenta acestei societati, dar o declara nelegal constituita. In acest sens, art.26 din Legea nr. 31/1990 prevede: “Societatea nu se considera legal constituita mai inainte de indeplinirea formalitatilor prevazute de art.22 si 24 .
Orice societate, indiferent de forma ei juridica, pana la indeplinirea tuturor formalitatilor de constituire prevazute de lege este considerata ca o societate nelegal constituita. Recunoscand existenta societatii nelegal constituite, legea reglementeaza si efectele la care ea da nastere. Se intelege de la sine ca efectele unei atare societati nu pot fi decat limitate. Aceste efecte privesc, pe de o parte, viitorul societatii adica regularizarea (normalizarea ) societatii ori dezvoltarea ei, si pe de alta parte, ocrotirea drepturilor dobandite de terti.
Efectele limitate ale societatii nelegal constituite reprezinta sanctiunea prevazuta de lege pentru nerespectarea formalitatilor de constituire a societatilor comerciale, care trebuie sa stimuleze la respectarea acestor formalitati.
III.2.Conditiile recunoasterii societatii nelegal constituite
Pentru recunoasterea existentei unei societati nelegal constituite si, implicit, a efectelor pe care aceasta le produce, trebuie indeplinite doua conditii : sa nu fi fost respectate formalitatile cerute pentru constituirea societatii si sa se constate manifestari exterioare ale existentei societatii.
Nerespectarea formalitatilor cerute de lege pentru constituirea societatii.
Societatea este considerata nelegal constituita, daca nu au fost respectate formalitatile legale pentru constituirea societatii. Cu privire la formalitatile avute in vedere, Legea nr.31/1990 cuprinde formulari diferite.
In conceptia legii, notiunea de formalitati are o acceptiune larga ; ea cuprinde autorizarea functionarii societatii, inmatricularea in registrul comertului si publicarea in Monitorul Oficial.
Potrivit legii, societatea este nelegal constituita cand nu au fost indeplinite formalitatile cerute pentru constituirea societatii.
Tot nelegal constituita este societatea si in cazul unor lipsuri si omisiuni in indeplinirea formalitatilor, daca acestea echivaleaza, prin efectele lor, cu indeplinirea formalitatilor.
Intrucat notiunea de formalitati de constituire a societatii are, in conceptia legii, o acceptiune larga, socotind ca nerespectarea conditiilor legale privind forma si cuprinsul contractului de societate are drept consecinta considerarea societatii ca nelegal constituita.
Dovada existentei unei societati nelegal constituita poate fi facuta de terti prin orice mijloace de proba admise de lege, deoarece, fata de ei, societatea este un simplu fapt.
IV.1.Efectele societatii nelegal constituite
Legea recunoaste societatii nelegal constituite anumite efecte juridice. Aceste efecte privesc raporturile dinte asociati si societate si raporturile cu tertii.
Raporturile dintre asociati si societate. Intrucat societatea nelegal constituita beneficiaza de personalitate juridica limitata, asociatii au anumite drepturi si obligatii fata de societate ca si in cazul societatii legal constituite. In plus, asociatii au si anumite drepturi specifice care vizeaza soarta societatii. Legea consacra dreptul asociatilor de a actiona in vederea regularizarii ( normalizarii societati sau, dimpotriva, de a pune capat existentei societatii prin dizolvarea ei ori, dupa caz, de a se retrage din societate.
IV.2.Regularizarea societatii
Asociatii sunt indreptatiti sa actioneze pentru intrarea in legalitate a societatii prin indeplinirea formalitatii care nu a fost respectata. Potrivit Legii nr.31/1990, cand nu s-au indeplinit formalitatile prevazute de lege pentru constituirea societatii, oricare din asociati are dreptul sa ceara indeplinirea acestora.
Ca urmare a indeplinirii formalitatii ori formalitatilor in cauza, societatea devine legal constituita cu toate consecintele care decurg din acest fapt.
IV.3.Dizolvarea societatii.
Legea consacra si dreptul asociatilor de acere instantei judecatoresti dizolvarea si lichidarea societatii nelegal constituite. Acest drept il au insa numai asociatii din societatile de persoane, adica din societatea in nume colectiv si societate in comandita simpla.
Conditia ca societatea sa nu fi fost inmatriculata in registrul comertului (art.7 alin.1 din Legea nr.31/1990).
Efectele dizolvarii societatii se produc numai de la data cererii (ex nunc) ; anterior acestei date asociatii sunt considerati obligati, cat timp societatea a avut existenta.
IV.4.Retragerea asociatilor.
Dreptul de retragere din societate este supus unei duble limitari. Acest drept se poate exercita numai dupa trecerea a trei luni de la expirarea termenului de 15 zile pentru depunerea cererii de autorizare (art.22 din lege ), respectiv a termenului de 15 zile prevazut pentru inmatricularea societatii (art.24 alin.1 din lege).
Dreptul de retragere se poate exercita cu conditia sa nu se fi cerut regularizarea societatii prin inmatricularea ei in registrul comertului.
Raporturile cu tertii. Pentru obligatiile societatii, creditorii sociali pot urmarii societatea, ca si in cazul societatii legal constituite, cu conditia dovedirii existentei societatii.
Pentru obligatiile societatii nelegal constituite raspund si asociatii, precum si persoanele care au actionat in numele acestei societati.
Raspunderea asociatilor si a persoanelor care au lucrat in numele societatii este directa, nelimitata si solidara si priveste exclusiv operatiunile la care au luat parte.
BIBLIOGRAFIE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Distributia Gazelor Naturale. Functiile Sistemului Organizatoric Procesual (xyz S.a.) (ID: 131974)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.