Distinctia Fata de Titlurile de Creanta Civile

Drept

Distinctia Fata de Titlurile de Creanta Civile

Byadmin ianuarie 1, 2024

C U P R I N S

Titlul I ASPECTE GENERALE

Capitolul 1 Distinctia fata de titlurile de creanta civile

Sectiunea 1 Evidentierea distinctiei

Sectiunea 2 Trasaturi specifice

Sectiunea 3 Utilitatea bancara a titlurilor de credit

Capitolul 2 Clasificarea titlurilor de credit

Sectiunea 1 Dupa criteriul continutului

Sectiunea 2 Dupa modul de circulatie

Sectiunea 3 Dupa cauza obligatiei

Sectiunea 4 Titlurile de credit improprii

Titlul II CAMBIA

Capitolul 1 Istoric,caracteristici,definirea cambiei si reglementarea legala

Sectiunea 1 Evolutia istorica a cambiei

Sectiunea 2 Caracteristicile cambiei

Sectiunea 3 Reglementarea legala si definitia cambiei

Capitolul 2 Utilitatea comerciala si bancara a

cambiei

Sectiunea 1 Cambia- instrument de schimb

Sectiunea 2 Cambia- instrument de plata

Sectiunea 3 Cambia-instrument de credit

Capitolul 3 Conditiile de validitate ale cambiei

Sectiunea 1 Enuntarea conditiilor de validitate

Sectiunea 2 Conditii formale esentiale-enumerare

Sectiunea 3 Clauzele cambiale

Sectiunea 4 Enuntarea conditiilor de fond ale cambiei

Capitolul 4 Principiile reprezentarii si solidaritatii cambiale

Sectiunea 1 Reprezentarea cambiala

Sectiunea 2 Solidaritatea cambiala

Capitolul 5 Varietati de cambie

Sectiunea 1 Succinta descriere a varietatilor de cambii

Sectiunea 2 Cambia in alb

Sectiunea 3 Cambia cu cesiunea creantei

Sectiunea4 Cambia multiplicata

Sectiunea 5 Cambii defectuoase

Capitolul 6 Circulatia cambiei-Girul

Sectiunea 1 Generalitati

Sectiunea 2 Conditiile de forma ale girului

Sectiunea 3 Conditiile de fond ale girului

Sectiunea 4 Efectele girului

Sectiunea 5 Clasificarea girurilor

Capitolul 7 Acceptarea cambiei

Sectiunea 1 Generalitati

Sectiunea 2 Acceptarea ordinara

Sectiunea 3 Acceptarea extraordinara

Capitolul 8 Garantia de plata a cambiei-Avalul

Sectiunea 1 Notiune si caracteristici

Sectiunea 2 Conditiile formale ale avalului

Sectiunea 3 Efectele avalului

Sectiunea 4 Drepturile avalistului

Capitolul 9 Scadenta cambiei

Sectiunea 1 Definirea notiunii

Sectiunea 2 Categorii ale scadentei

Sectiunea 3 Modul de calcul al termenelor

Capitolul 10 Plata cambiei

Sectiunea 1 Plata prin interventie

Sectiunea 2 Plata voluntara

Capitolul 11 Protestul

Sectiunea 1 Generalitati si definirea protestului

Sectiunea 2 Categorii de protest si cine dreseaza protestul

Sectiunea 3 Forma,continutul si locul dresarii protestului

Sectiunea 4 Publicitatea protestului

Capitolul 12 Contenciosul cambial

Sectiunea 1 Consideratii generale

Sectiunea 2 Privire generala asupra actiunilor cambial

Sectiunea 3 Actiunea cambiala directa si in regres

Capitolul 13 Executarea silita cambiala

Sectiunea 1 Conditiile executarii silite cambiale

investirea cambiei cu formula executorie

somatia de executare cambiala

masuri asiguratorii pentru creditor

contra-cambia

Sectiunea 2 Opozitia cambiala

-opozitie la somatia de executare

-suspendarea executarii

Sectiunea 3 Exceptiile cambiale

-privire generala

-exceptii obiective absolute

-exceptii obiective relative

-exceptii subiective absolute

-exceptii subiective relative

-momentul la care se ridica exceptiile

-proba exceptiilor cambiale

Sectiunea 4 Prescriptia cambiala

-privire generala

-prescriptia actiunii cambiale directe

-prescriptia actiunii cambiale de regres

-prescriptia executarii silite cambiale

-intreruperea,suspendarea si renuntarea la prescriptia cambiala

Titlul III BILETUL LA ORDIN

Capitolul 1 Notiuni generale

Sectiunea 1 Definirea biletului la ordin

Sectiunea 2 Conditii de valabilitate

Sectiunea 3 Utilizarea biletului la ordin

Titlul IV CECUL

Capitolul 1 Aspecte generale

Sectiunea 1 Definitie si normele legale aplicabile

Sectiunea 2 Asemanari si deosebiri intre cambie si cec

Capitolul 2 Emiterea cecului

Sectiunea 1 Operatiunea emiterii cecului

Sectiunea 2 Premisele juridice ale emiterii cecului si sanctiunea inexistentei acestora

Sectiunea 3 Reprimarea emiterii de cecuri fara acoperire

Sectiunea 4 Cuprinsul cecului

Capitolul 3 Circulatia cecului

Sectiunea 1 Girul cecului

Sectiunea 2 Avalul cecului

Capitolul 4 Plata cecului

Sectiunea 1 Procedura platii

Sectiunea 2 Incidentele platii si regresul

Capitolul 5 Tipuri de cecuri

Sectiunea 1 Cecul circular

Sectiunea 2 Cecul barat

Sectiunea 3 Cecul platibil in cont si cecul netransmisibil

Sectiunea 4 Cecul de calatorie

Sectiunea 5 Cecul postal si cecul certificat

“Dreptul si Morala sunt inrudite prin faptul ca ambele se ocupa de raporturile dintre oameni si ambele cauta sa echilibreze aceste raporturi in asa fel incat din ele sa se nasca armonia sociala , prin adaptarea intereselor individuale interesului social.”

(C.Hamangiu)

Dreptul :

aplicarea imediata a unor principii practice intr-o societate omeneasca asa cum este , prin reguli juridice obligatorii , impuse , la nevoie , prin sanctiuni.

Morala:

datorie fata de sine , de divinitate , perfectionare a oamenilor pentru progres etic , singurul ce poate face umanitatea mai buna ; fara reguli obligatorii decat doctrinare ideale , iar ca sanctiuni doar teama pedepsei divine ori constiinta individuala.

Dreptul si Morala , impreuna fara sa se confunde , sunt semnele unei societati in care s-a atins un anumit grad de organizare sociala.

Deosebite fundamantal si totusi inrudite , ne sadesc in minte si in suflet convingerea ca starea juridica a unei societati corespunde nivelului etic al acelei societati .

Societatea romaneasca in continua , complicata si uneori ezitanta ei evolutie , va trebui sa tina cont de regulile de drept si de cele etice , pentru ca acestea sunt nu numai deziderate ale ei ci ale lumii intregi.

TITLUL I ASPECTE GENERALE

Capitolul 1 Distinctia fata de titlurile de creanta civile

Sectiunea 1 Evidentierea distinctiilor

a)In legislatia civila , prin titlu de creanta , se intelege inscrisul prin care creditorul dovedeste datoria debitorului , inscris probatoriu si necesar pentru a se obtine titlu executoriu(hotarare judecatoreasca sau alt titlu)cu care se realizeaza constrangerea debitorului de a-si executa prestatia la care s-a obligat.

In legislatia comerciala , titlul de credit , are ca scop esential constatarea existentei unei obligatii comerciale ce urmeaza a fi executata dupa scurgerea unui anumit interval de timp(termen).Pana la scurgerea acestui interval de timp , creanta nu este exigibila pentru ca debitorului i s-a acordat din partea creditorului un anumit ragaz.

b)Pentru ca aceste titluri de creanta sa poata circula este necesara efectuarea formalitatilor cesiunii prevazute de art.1393C.civ.,respectiv notificarea sau acceptarea prin inscris autentic,formalitate dupa care debitorul cedat poate opune creditorului cesionar toate exceptiile opozabile cedentului.

Legislatia comerciala- in cazul titlurilor de credit comercial – elimina aceste formalitati prin incorporarea drepturilor in titlu,prin simplificarea transmiterii titlurilor de credit si prin inopozabilitatea exceptiilor personale fata de titularul actual ,exceptii pe care debitorul le-ar fi putut opune titularului initial al titlului.

Sectiunea 2 Trasaturi specifice

In legislatia civila raportul juridic poate fi separat de inscrisul care il constata , separare care se exprima pe trei planuri:

-simplul acord de vointa da nastere raportului juridic civil –principiul consensualismului(art.942 si 1295 C.civ.)-inscrisul nefiind necesar decat atunci cand este cerut expres si imperativ de lege si pentru probatiune;

-chiar si atunci cand trebuie dovedite anumite raporturi juridice(art.1191-1195 C.civ.)acestea au o existenta independenta fata de inscris;

-si in situatia in care inscrisul este necesar ca o conditie a nasterii raportului juridic(ipoteca,testament,donatie)legatura dintre inscris si raportul juridic este conceputa numai la originea raportului juridic – odata nascut el va continua sa aiba o existenta independenta ; raportul juridic va supravietui chiar daca inscrisul se pierde sau este distrus.

In cazul titlurilor de credit , intre raportul juridic si inscris legatura este indisolubila nu numai in momentul nasterii raportului juridic ci si ulterior – pe tot parcursul existentei acestui raport – pentru ca dreptul de creanta se considera incorporat in titlu.Dreptul de proprietate asupra titlului si dreptul de creanta pe care acesta il probeaza(constata)sunt un tot unitar, se confunda;dreptul de creanta nu exista fara titlu , iar acest drept nu poate fi realizat decat de posesorul legitim al titlului.

Ca urmare a considerentelor expuse mai sus , se poate concluziona , ca una din trasaturile specifice ale titlurilor de credit , faptul ca acestea incorporeaza in ele dreptul de creanta.

Existenta si intinderea drepturilor posesorului legitim al titlului sunt concretizate strict de mentiunile cuprinse pe acel titlu de credit , care confera si alte drepturi constand in:

-dreptul mentionat in titlul de credit care nu sufera si nu poate suferi nici o influenta din partea raportului juridic care a dat nastere titlului;

-titlurile de credit nu pot fi probate,combatute sau completate cu alte inscrisuri sau cu imprejurari de fapt – posesia legitima a acestuia creaza in sarcina posesorului un drept de creanta indubitabil.Iata deci o a doua trasatura specifica titlurilor de credit , aceea de a conferi certitudinea dreptului de creanta in favoarea posesorului legitim.

In sfarsit, o a treia trasatura specifica titlurilor de credit consta in faptul ca acestea confera o autonomie totala a creantei fata de raportul juridic fundamental, autonomie exprimabila pe doua planuri:

-cel ce emite un titlu de credit – emitentul – se obliga prin simpla semnatura a titlului si nu in virtutea unui raport juridic initial(imprumut,vanzare etc).Aceasta trasatura confera valabilitate si titlurilor de credit numite “de complezenta’’, daca acestea sunt semnate de emitent si fara preexistenta vreunei datorii fata de posesorul titlului.

-in circuitul titlului de credit , fiecare nou posesor este considerat ca avand un drept propriu , originar si autonom si nu un drept cedat.Aceasta trasatura face ca noului dobanditor sa nu-i fie opozabile exceptiile care puteau fi opuse unuia sau unora dintre titularii precedenti.

Sectiunea 3

Utilitatea bancara a titlurilor de credit si deosebirile dintre acestea si biletele de banca

a)Titlurile de credit sunt instrumente de plata in sensul ca ele pot servi la stingerea unei obligatii banesti la fel ca si bancnotele , avantajul fata de plata cu bancnote consta in evitarea deplasarilor de numerar;

b)Titlurile de credit pot fi cedate , fie in deplina proprietate , fie in gaj ptr.a se obtine credit bancar sau o anumita suma de bani , inainte de scadenta platilor;

Exemplu:

O banca poate accepta in garantie o cambie inainte de implinirea termenului mentionat in cuprinsul titlului platind posesorului suma inscrisa in titlu mai putin taxa scontului,dobanzile si comisioanele aferente.La randul ei , banca – posesor al titlului – il poate ceda altei banci prin rescontare sau poate plati cu el o datorie proprie.Iata deci ca prin aceste procedee specifice titlurile de credit pot fi utilizate si ca instrumente de credit.

c)Cel putin urmatoarele caracteristici sunt de natura a deosebi titlurile de credit de biletele de banca;

-titlurile de credit pot fi emise de orice persoana , iar biletele de banca pot fi emise numai de bancile nationale ale statelor;

-valoarea baneasca a titlurilor de credit este extrem de variata pe cand biletele de banca au valori fixe;

-titlurile de credit pot sa aiba in spate un raport juridic fundamental iar biletele de banca nu reprezinta o creanta si nu au in spate raporturi juridice;

-titlurile de credit prezinta riscul insolvabilitatii debitorului , biletele de banca sunt garantate de stat;

-predarea unui titlu de credit nu constituie o plata in sensul stingerii obligatiei – obligatia subzista pana la incasarea efectiva – in schimb predarea biletului de banca in mana creditorului reprezinta plata si stinge obligatia debitorului;

-titlurilor de credit li se aplica procedura prescriptiei, biletele de banca au o putere de circulatie nedeterminata – pana la retragerea lor din circulatie;

Capitolul 2 Clasificarea titlurilor de credit

Conform unor pareri titlurile de credit se clasifica astfel:

Sectiunea 1 Dupa criteriul continutului

Titlurile de credit se grupeaza in trei categorii:

a)titluri care confera dreptul la o suma de bani , vom putea intalni:cambia,biletul la ordin,tilurile emise de stat,politele de asigurare de viata la ordin si cecul.Am mentionat pe ultimul loc cecul deoarece acesta nu este un titlu de credit propriu-zis ci numai un instrument de plata si de credit, dar se aseamana cu cambia din punctul de vedere al formei si al modului de transmitere;

b)titluri de credit ce confera dreptul la o cantitate de marfuri aflate in depozite,magazii,docuri sau incarcate pe nave pentru transport,conosamentele(politele de incarcare),recipisele de depozit si warantele(act ce constata inmagazinarea unei marfi in depozite si docuri).Reglementarea legala a acestor titluri de credit se regaseste in art.565-570C.com.ptr.conosamente,Legea 188/1930 si Legea 153/1937 pentru recipisele de depozit si warante.

Posesorii acestor tipuri de titluri de credit sunt comerciantii , ca titulari ai dreptului de proprietate asupra acelor marfuri;titlurile circula in locul marfurilor pe care le reprezinta , ele pot fi instrainate si gajate in vederea obtinerii de credite bancare.

c)titluri care confera drepturi complexe patrimoniale si nepatrimoniale, in aceasta categorie intra actiunile si partile sociale ale societatilor comerciale care, confera detinatorilor lor dreptul la dividende,la o parte din patrimoniu in caz de lichidare,dreptul la vot in adunarile generale,dreptul de a verifica patrimoniul societatii;

Sectiunea 2 Dupa modul de circulatie

Acestea se clasifica in trei categorii:

a)titluri de credit nominative-care cuprind indicarea nominala a creditorului in transmiterea titlului.Aceasta se face cu consimtamantul debitorului care trebuie sa o mentioneze pe titlu si sa o noteze in registrele sale.In aceasta categorie enumeram actiunile societatilor comerciale al caror transfer consta in inscrierea transmiterii in registrul actionarilor si pe titlu odata cu predarea titlului;

b)titluri de credit la ordin-acestea se transmit prin gir si traditiune , fara concursul debitorului.Formalitatea acestei transmisiuni consta in inscrierea numelui noului posesor pe titlu odata cu predarea titlului.Asemenea titluri sunt:cambia,biletul la ordin si cecul,warantele si contractul de imprumut maritim;

c)titlurile de credit la purtator,care se transmit prin traditiune,adica prin simpla predare a titlului.Acestea nu nominalizeaza pe creditor,acesta fiind necunoscut pana la momentul platii.Acestor titluri le sunt aplicabile normele circulatiei juridice a bunurilor mobile,simpla posesiune justificand dreptul de creanta.Se inscriu in aceasta categorie obligatiunile emise de societatile comerciale.

Sectiunea 3 Dupa cauza obligatiei

titlurile de credit se impart in doua categorii:

a)cauzale- in cuprinsul acestora este mentionata cauza obligatiei si se includ in aceasta categorie:actiunile societatilor comerciale,polita de asigurare pe viata la ordin,conosamentele;

b)abstracte-aceste titluri de credit au valoare juridica prin ele insele , astfel incat faptul ca lipseste cauza din cuprinsul lor este irelevant pentru existenta obligatiei;

Sectiunea 4 Titlurile de credit improprii

Aceste titluri contin numai anumite caracteristici ale titlurilor de credit.In continutul lor se intalneste doar promisiunea de participare la o actiune sau restituirea unui obiect aflat in depozit.Astfel sunt biletele de calatorie,biletele de intrare la spectacol sau chitantele de depozit.

Caracteristicile fundamentale ale titlurilor de credit sunt autonomia dreptului care rezulta din titlu si literalitatea titlului de credit , carora li se adauga si insusiri tipice speciei de titlu de credit mai sus enumerate, conferindu-i acestuia calitatea de instrument economic si juridic in concordanta cu nevoile vietii comerciale si corespunzator creditului comercial.

TITLUL II C A M B I A

Capitolul 1 Istoric,caracteristici,definirea cambiei si reglementarea legala

Sectiunea 1 Evolutia istorica a cambiei

Aparitia cambiei in relatiile comerciale este strans legata de dezvoltarea in spatiu a acestor relatii prin extinderea comertului intre orase,tari,continente.Pentru a evita riscurile transportului de moneda in vederea efectuarii de plati , cambia s-a impus practic ca un mijloc de schimb monetar confirmat prin acest inscris.Comerciantul depunea la plecare la un bancher- numit cambiator-suma de bani de care avea nevoie in raporturile lui comerciale;cambiatorul emitea un inscris comerciantului prin care corespondentul sau de la destinatia comerciantului, tot un bancher –cambiator- primea ordinul sa inmaneze acelui comerciant , sau altei persoane indicate de el, suma depusa.

Deci , aceasta prima forma a cambiei se emitea pe baza unui provizion intr-o localitate si se platea in alta localitate , la o data indicata pe inscris , unei alte persoane.Functia acestei prime forme de cambii era aceea de instrument de schimb,deoarece inscrisul cambial nu putea fi negociat si drept urmare nu avea valoarea unui titlu de credit.

Abia odata cu evolutia vietii economice , pentru a raspunde unei nevoi a comerciantului beneficiar al cambiei de a intra in posesia sumei inscrise in titlu, inainte de data precizata in cambie,s-a creat posibilitatea transmiterii prin gir, cambia devenind un titlu de credit.In acest fel , cambia devine pe langa instrument de schimb si un instrument de credit negociabil.Pe de alta parte , girul devine in timp si un instrument de garantare a creantei transmise.

Aceste functii – de schimb,de plata,de credit si de garantie a creantei fac din cambia moderna cel mai utilizat titlu de credit la ordin.Fata de aceste considerente , cambia poate fi definita ca fiind inscrisul care poarta aceasta denumire , prin care o persoana- numita tragator-da ordin unei alte persoane numita tras – sa achite unei a treia persoane- numita beneficiar-suma de bani inscrisa in titlu, la data fixata si in locul aratat.

In concluzie,creanta pe care o are tragatorul(cel care da ordin )fata de tras(cel care plateste),este izvorata dintr-un raport juridic fundamental , stabilit intre ei , si se numeste proviziune;la randul sau tragatorul este debitorul beneficiarului , emitand cambia pentru stingerea propriei sale datorii si poarta denumirea de valoare furnizata.

In continuare , daca beneficiarul cambiei este si el debitorul altei persoane si doreste sa efectueze plata cu aceeasi cambie , va inscrie pe spatele cambiei mentiunea de “a se plati creditorului sau la ordinul acestuia “;aceasta mentiune pe spatele cambiei poarta denumirea de gir(andosare).Daca beneficiarul cambiei doreste sa obtina suma in numerar anterior datei inscrise in cambie,el poate recurge la scontarea cambiei prezentand-o unei banci.Aceasta va retine cambia girata in favoarea ei,platind suma inscrisa in cambie ,din care banca va scadea taxa scontului reprezentand dobanda corespunzatoare sumei inscrise in cambie si comisionul bancar.

Sectiunea 2 Caracteristicile cambiei

Cambia,prin trasaturile ei specifice,se distinge in mod vadit de celelalte titluri de credit,trasaturi care caracterizeaza atat titlul cambial cat si obligatia inscrisa in titlu.

Titlul cambial prezinta urmatoarele caracteristici specifice:

-este singurul document din care se naste obligatia cambiala;

-trebuie sa fie intocmit cu respectarea conditiilor de forma cerute de legislatia in materie;

-forma de transmitere este girul;

-poate fi contestat numai prin inscrierea in fals, calitate ce-i confera natura unui act public;

-este considerat de lege ca fiind titlu executoriu,calitate ce-i confera o procedura simplificata si operativa de judecata si executarea silita;

Obligatia cambiala are urmatoarele trasaturi:

-pentru a lua fiinta , vointa trebuie exprimata in scris si sa poarte semnatura;

-obligatia asumata prin cambie rezulta strict din expresia literala exprimata in textul cambiei,aceasta insemnand ca raportul juridic fundamental nu are relevanta in raporturile cambiale;

-obligatiile cambiale se bucura de autonomie unele fata de altele-viciile unor obligatii nu se transmit obligatiilor cambiale asumate ulterior;

Exemplu: acceptul trasului este valabil chiar daca semnatura tragatorului este falsa

-obligatiile cambiale sunt pure si simple,ele neputand fi subordonate unor conditii;

-obiectul lor consta numai in plata unor sume de bani;

-obligatiile cambiale asumate prin acelasi titlu au aceeasi scadenta ceea ce prezuma ca in obligatiile asumate prin cambie nu se admit termene de gratie nici legale , nici judecatoresti;

-sunt garantate de principiul solidaritatii,ceea ce presupune ca creditorul cambial poate numi pe oricare din debitorii cambiali,fara ca acestia sa poata uza de beneficiul diviziunii si discutiunii;

-natura obligatiilor cambiale este comerciala,cambia fiind considerata de legea comerciala ca fapt obiectiv de comert;

Conditiile de forma ale cambiei sunt impuse de lege sub sanctiunea nulitatii obligatiei cambiale.O caracteristica proprie formalismului cambial este faptul ca odata obligatia cambiala asumata ea circula pana la scadenta in aceeasi forma,nici un obligat cambial ulterior nu va putea modifica vointa exprimata prin cambie de emitent.

Sectiunea 3 Reglementarea legala

Actul normativ de baza care reglementeaza emiterea si forma cambiei , girul, acceptarea,avalul,scadenta si plata cambiei este Legea nr.58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.Aceasta lege a fost modificata prin O.G.11/1993,aprobata prin Legea nr.83/1994.

Acte normative conexe:Normele – cadru-nr.6/1994 emise de BNR cu prvire la comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cambii si bilete la ordin;Normele tehnice nr.10/1994 emise de BNR privind standardele tehnice si de continut ale cambiei si biletului la ordin;Regulamentul nr.10/1994 si Circulara nr.37/1995 emise de BNR cu privire la compensarea cambiilor si biletelor la ordin;OG 13/1995 privind obligatiile agentilor economici in utilizarea cambiilor si biletelor la ordin.

Capitolul 2 Utlilitatea comerciala si bancara a

cambiei

Sectiunea 1 Cambia – instrument de schimb

La originile ei , cambia – prin insasi denumirea ei – isi exprima rolul ei , acela de instrument de schimb monetar, care avea scopul de a evita deplasarea de sume monetare cu toate riscurile de decurg dintr-o astfel de deplasare de monetar.Comerciantul care avea de efectuat o plata intr-o alta tara nu mai era olbligat sa recurga la achizitionarea valutei in propria tara si apoi la transportarea ei la locul in care se efectua plata efectiva,El depunea la propria banca suma necesara in moneda nationala si obtinea de la banca inscrisul numit cambie prin care banca dadea ordin corespondentului sau –bancii corespondente aflata la locul platii – sa plateasca beneficiarului , in moneda tarii respective , suma inscrisa in cambie.

In acelasi mod se opera si in situatie inversa , cand comerciantul avea de incasat din strainatate o suma de bani.

Sectiunea 2 Cambia – instrument de plata si de credit

Cambia este un titlu de credit negociabil si instrument de plata care constata obligatia asumata de catre debitor de a plati la vedere sau la scadenta fixata , beneficiarului , sau la ordinul acestuia , o suma de bani determinata.

Iata deci ca aceste caracteristici ale cambiei decurg din chiar textul definitiei.Cambia poate fi utilizata in locul bancnotelor pentru stingerea unei obligatii de plata in numerar putand fi transmisa prin gir.

Avantajele unei astfel de plati constau in:certitudinea creantei oferita de faptul ca trasul a acceptat cambia;de imposibilitatea ridicarii exceptiilor pe care trasul le-ar fi putut opune posesiilor anterioare ale cambiei si de pricipiul solidaritatii raspunderii intre girantii succesivi.

Ca instrument de credit cambia poate fi folosita in creditul comercial , creditul bancar si ca garantie.

In creditul comercial cambia este utilizata de producator in raporturile cu comerciantul angrosist care-si achizitioneaza astfel produsele.La momentul vanzarii – producatorul – care doreste sa-i acorde cumparatorului un credit limitat in timp – emite o cambie al carei tras este chiar cumparatorul , plata pretului urmand a se efectua de catre acceptant la termenul mentionat in cambie.Acest instrument de credit – cambia – poate fi valorificata de catre producator si inainte de scadenta prin scontarea cambiei la o banca.Sub aceasta forma cambia devine proprietatea bancii , dar serveste producatorului la obtinerea creditului bancar.Pe de alta parte banca poate accepta cambia si cu titlu de garantie in vederea rambusarii unui credit acordat unei alte persoane decat beneficiarul cambiei.Banca poate trage ea insasi o cambie asupra persoanei pe care a creditat-o , cambie pe care apoi banca o poate utiliza pentru stingerea unei datorii proprii girand-o in favoarea creditorului ei sau prin scontarea la o alta banca.

Capitolul 3 Conditiile de validitate ale cambiei

Sectiunea 1 Enuntarea conditiilor de validitate

Viata si validitatea cambiei este conditionata de respectarea formei cerute de lege prin titlul cambial in care este incorporata insasi obligatia cambiala.Aceasta forma trebuie sa fie nu numai in conformitate cu legea ci si sa aiba o exprimare clara si neechivoca in privinta vointei partilor de a se exprima.

Conditiile formale imperativ cerute de lege au drept scop nu numai faptul de a conferi cambiei credibilitate in relatiile comerciale , ci mai ales sa dea garantie creditorului cambial , a carui creanta este prezumata , ca are posibilitatea de a-si realiza creanta inscrisa in titlu intr-un mod eficient si fara multe formalitati.

Sectiunea 2 Conditiile formale esentiale – enumerare

Pentru a produce efectele dorite , cambia trebuie sa fie emisa cu respectarea unor conditii de validitate.Acestea sunt:

a)calitatea de comerciant

Conform art.3 si 14 din Codul comercial , cambia este un fapt obiectiv de comert si in consecinta si operatiunile ce rezulta din cambie sunt fapte de comert si ca regula generala aceste fapte pot fi efectuate numai catre comercianti persoane fizice sau juridice(art.7 C.com.si art.1 al Legii 26/1990).Conform art.9 din C.com.necomerciantii pot efectua operatiuni cambiale numai intr-un mod accidental.Obligatiile cambiale pot fi asumate si prin mandatar – cazul comerciantilor pers.juridice – dar , calitatea de mandatar trebuie mentionata explicit in cuprinsul cambiei , altfel legea considera ca mandatarul se obliga in nume propriu.

b)forma scrisa

Forma scrisa a cambiei reprezinta una din cele doua modalitati de exprimare a formalismului cambiei (cea de a doua fiind mentiunile obligatorii).

Cambia este un inscris sub semnatura privata putand fi redactata in orice limba , indiferent daca tragatorul sau semnatarii ulteriori ai cambiei o cunosc, dar textul in intregul lui trebuie redactat in aceeasi limba.De asemenea , unele parti din textul cambiei pot fi tiparite , iar altele pot fi scrise cu orice aparat ori cu mana , dar semnaturile trebuie date obligatoriu cu mana.

c)mentiunile obligatorii

Conform art.1 din Legea 58/1934,cambia trebuia sa cuprinda cele 8 conditii formale esentiale:

1.Denumirea de cambie

2.Ordinul neconditionat de a plati

3.Numele trasului

4.Aratarea scadentei

5.Aratarea locului platii

6.Numele celui sau la ordinul caruia plata trebuie facuta

7.Aratarea datei si locului emiterii

8.Semnatura celui care emite cambia – tragator

a)Denumirea cambiei

trebuie sa figureze in titlul cambiei si nu in cuprinsul ei si trebuie sa fie exprimata in limba in care este redactata cambia.Lipsa denumirii de cambie atrage nulitatea titlului conform pct.12 si 13 din Normele cadru ale BNR , iar prin pct.7 al acelorasi norme se atrage atentia societatilor bancare de a accepta in operatiunile lor numai cambii redactate in limba romana , iar in mod exceptional , cand se accepta cambii redactate intr-o limba straina bancile trebuie sa-si ia masurile necesare pentru prevenirea ori reducerea riscurilor.

b)Ordinul de a plati

consta in dispozitia pe care tragatorul o da trasului de a efectua plata.Ordinul de plata trebuie sa fie neconditionat , deci nu trebuie sa fie afectat de un eveniment sau de o conditie care sa impiedice plata.Daca nu se refera la insasi dreptul de creanta se admit sub forma de clauze facultative(exemplu:cerinta formalitatii de avizare prealabila sau de prezentare a cambiei).

De asemenea , ca orice declaratie unilaterala,ordinul de plata dat de tragator poate fi revocat de acesta , dar numai pana la acceptarea cambiei de catre tras.Odata acceptat , ordinul de plata devine irevocabil.

Suma de plata trebuie exprimata intotdeauna in bani.Sunt nule cambiile care poarta suma fara sa indice si felul monedei.

Suma de plata trebuie sa fie determinata .Sunt nule cambiile care prevad ca suma de plata sa fie,exemplu:”500 si 700RON”ori “500 sau 700 RON”.

c)Numele trasului

Trasul este debitorul principal al cambiei,de aceea numele lui trebuie indicat in asa fel incat sa fie usor de identificat.Normele cadru ale BNR prevad la pct.23 ca Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor accepta numai cambii in care persoana trasului este identificata prin numele si prenumele persoanei fizice cum acestea se afla inscrise in actul de identitate sau denumirea persoanei juridice-societate comerciala , asa cum se afla inscrisa in Registrul Comertului.In finalul acestui punct se arata ca lipsa acestei mentiuni duce la nulitatea cambiei.In teoria dreptului se considera ca partea finala a textului citat este data in depasirea competentei BNR si ca este un adaos la lege.

Tot teoria dreptului si practica judiciara considera ca si in situatia in care numele trasului este eliptic,prin prescurtari sau un pseudonim,daca cel indicat in acest mod este identificat si accepta cambia ,aceste neregularitati sunt acoperite.

d)Aratarea scadentei

Cambia fara aratarea scadentei este platibila la vedere-art.2(2)din Legea 58/1934.De asemenea este nula cambia care indica o scadenta imposibila , incerta sau indica mai multe scadente succesive.-art.32(2)din Legea 58/1934.Scadenta poate fi infatisata in textul titlului in urmatoarele forme(art.36(1)l58/1934):

-la vedere(la cerere,la prezentare);

-la un anumit termen de la vedere-acest termen trebuie indicat prin zile,saptamani,luni sau ani;

-la un anumit termen de la data emisiunii-termenul incepe cu ziua imediat urmatoare emisiunii;

-la o data fixa-data care poate fi scrisa cu litere sau cifre;

Conform art.44 si 94(1)L58/1934 , efectele scadentei sunt urmatoarele:

-numai plata la scadenta stinge obligatia trasului;

-posesorul cambiei nu poate fi silit la a primi plata inainte de scadenta;

-daca trasul face plata inaintea scadentei o face pe riscul sau;

-dreptul la orice actiune in justitie impotriva acceptantului rezultand din cambii se prescrie in 3 ani socotiti de la scadenta cambiei;

e)Locul platii

Locul platii este determinat prin indicarea unei localitati;in cazul in care locul platii nu este trecut la emiterea cambiei legea considera ca loc de plata domiciliul trasului(art,2(3)L58/1934.La pct.27 Normele cadru ale BNR fac precizarea ca locul desemnat in cambie pentru plata trebuie sa cuprinda locul geografic- judet,municipiu,oras,comuna,identificate prin denumirea acestora insotita de numele exact al strazii , a numarului si alte elemente de identificare care sa permita localizarea neechivoca a locului platii.

Domicilierea cambiei se poate realiza printr-o clauza care indica drept loc al platii domiciliul unui tert,de regula banca la care are deschis cont.Banca domiciliatara este astfel mandatata sa faca plata la scadenta si in caz de refuz tot ei i se adreseaza protestul pentru neplata,sub sanctiunea decaderii sale din dreptul de regres-art.42(2)pct.1 L58/1934.

f)Numele beneficiarului

Cerinta legii este ca cel ce urmeaza sa beneficieze de plata sau la ordinul caruia plata trebuie facuta , sa se identifice prin aratarea numelui.In cazul beneficiarului persoana juridca se va indica firma, emblema,felul ei si reprezentantul legal.

In concluzie,absenta numelui beneficiarului provoaca nulitatea cambiei.

Pe de alta parte este de stiut si faptul ca mai multi beneficiari pot fi mentionati in textul cambiei,cumulativ sau alternativ.In primul caz,de mentiune cumulativa,ei exercita impreuna drepturile conferite de cambie,inclusiv transmiterea cambiei prin gir.In caz de mentiune alternativa a numelor beneficiarilor,oricare beneficiar,daca poseda titlul,poate exercita singur drepturile,inclusiv dreptul de a gira cambia.Tragatorul poate fi el insusi beneficiarul sumei inscrise in cambie,in acest caz utlizindu-se formula “platiti catre mine insumi” sau “platiti la ordinul meu”.

g)Data si locul emiterii

Conform art.2(1)din Legea 58/1934 data emiterii trebuie sa cuprinda ziua , luna si anul , absenta datei emiterii atrage nulitatea cambiei.

Locul emiterii cambiei este indicat prin mentiunea localitatii.Daca in textul cambiei nu se arata locul emiterii , se considera de lege ca a fost semnata in localitatea aratata langa numele tragatorului.Daca langa semnatura , sau daca in textul ei , nu este indicat nici un loc , cambia este nula.

Data emiterii cambiei are o valoare practica si juridica deosebita deoarece in raport de aceasta data:

-posesorul cambiei in alb decade din dreptul de a completa cambia,dupa trei ani de la data emiterii;

-se verifica daca posesorul are capacitatea juridica ncesara;

-se determina scadenta daca ea este indicata la un anumit termen de la data emiterii;

h)Semnatura tragatorului

Raportul juridic de obligatie cambiala se naste prin semnatura data cu mana proprie pe titlul cambial de catre tragator.Tragatorul trebuie sa semneze scriindu-si personal,cu mana,numele si prenumele.Este posibil ca prenumele sa fie indicat prin initiala,dar numele trebuie scris in intregime.

In cazul persoanelor juridice,tragatorul poate fi indicat prin denumirea completa a firmei,a numelui si calitatii celui care semneaza,scrise mecanic.Nu sunt admise semnaturile tiparite,litografice,prin sigiliu sau cu stampila,ele atrag nulitatea absoluta a cambiei.Potrivit art.99 din lege , nici punerea de deget nu este considerata semnatura si nu este valabila decat daca este facuta in forma autentica in fata notarului public.Aceasta prevedere legala este aplicabila tuturor semnaturilor celorlalti semnatari cambiali.

Semnatura tragatorului se scrie la sfarsitul textului cambiei,in josul cambiei,ca o conformitate a dispozitiilor din titlu.

Sectiunea 3 Clauzele cambiale

Participantii la emiterea cambiei si obligatii cambiali care intervin in circuitul cambiei au posibilitatea legala sa adauge in cuprinsul cambiei anumite clauze numite facultative.Rolul acestor clauze facultative consta in a i se da cambiei maleabilitate prin adaptarea la nevoile personale ale unor obligati cambiali.Clauzele se numesc facultative , deoarece pot fi sau nu inserate in cambie,dar,odata ce fac parte din cambie,devin obligatorii.

In functie de efectul pe care il au asupra obligatiei cambiale aceste clauze se pot clasifica astfel:

1.Clauze care influenteaza obligatia cambiala.

Acestea sunt:

-exonerarea de obligatia de acceptare-in conformitate cu prevederile art.11 din Legea 58/1934,tragatorul raspunde de acceptarea si de plata cambiei de catre tras.Aceste momente care succed au semnificatii deosebite;daca accepta cambia trasul devine debitorul principal,iar daca o achita stinge obligatia cambiala,moment in care se incheie circuitul cambial.Exonerarea de obligatia de acceptare se poate face de catre tragator prin inscrierea in cuprinsul cambiei a urmatoarelor formule:”fara raspundere”,”fara acceptare”.Trebuie mentionat faptul ca , tragatorul , prin aceste formule , nu este descarcat si de obligatia si raspunderea platii(art.11(2) din L58/1934.

-interzicerea prezentarii la acceptare – in conformitate cu prevederile art.25 din L58/1934,tragatorul poate,printr-o clauza, sa interzica prezentarea cambiei spre acceptare,clauza care va produce efect asupra tuturor obligatilor cambiali , inclusiv asupra posesorului cambiei.Aceasta clauza nu poate insa a fi inserata in cambiile platibile de un tert sau in cambiile platibile in alt loc decat domiciliul trasului si nici in cambiile platibile la un anumit timp de la vedere.

-prezentarea obligatorie la acceptare si stabilirea unor termene de prezentare-conform art.25(1)L58/1934;tragatorul poate stipula obligativitatea prezentarii cambiei la acceptare,fixand sau nu un termen pentru prezentare.Aceasta clauza inserata in cambie va produce efecte fata de terti ,fata de cei care au semnat cambia , inclusiv fata de posesorul cambiei.

-sectiunea de protest –se exprima prin formula “fara protest” si are ca efect scutirea posesorului cambiei de a cere dresarea actului de protest de neacceptare sau neplata.

-nu la ordin – conform art.13(1)din L58/1934,daca tragatorul a inscris clauza “nu la ordin” cambia poate fi transmisa numai prin cesiune.Daca aceasta clauza a fost inscrisa de un girant beneficiaza de ea doar acest girant,girantii ulteriori nu o pot invoca numai daca fiecare din ei o insereaza in cambie.Girantul care a inserat clauza nu raspunde cambial fata de persoanele care au dobandit ulterior cambia.

-fara garantie-conform art.17 L58/1934 aceasta clauza opereaza numai in favoarea girantului care a inscris-o si are efect atat asupra raspunderii pentru neacceptare cat si asupra raspunderii pentru neplata.

-interzicerea de a trage o contracambie-conform art.57 din L58/1934 orice semnatar al cambiei cu drept de regres poate sa se indestuleze printr-o noua cambie,numita contra-cambie,trasa la vedere asupra unuia dintre girantii sai si platita la domiciliul acestuia.Aceasta posibilitate este inlaturata daca in textul cambiei s-a inserat clauza de interzicere a contracambiei.

-excluderea posibilitatii de a elibera duplicate-art.83 din L58/1934,creaza posibilitatea ca o cambie sa fie trasa in mai multe exemplare,situatie in care orice posesor de cambie poate cere eliberarea de duplicate.Tragatorul poate sa insereze in titlul cambial ca acesta este emis intr-un singur exemplar,prin formula “una si singura mea cambie”,situatie in care nu se mai pot emite duplicate.

2.Clauze care nu influenteaza obligatia cambiala

-clauza fara procura-este o clauza prevazuta in art.18 din Legea 58/1934 si are ca efect sa ateste ca posesorul cambiei poate pretinde plata in virtutea dreptului propriu,neavand nevoie de o legitimare;

-aratarea valorii primite-este o clauza neprevazuta de legea cambiala , totusi pur si simplu enuntiativ se poate mentiona in cambie ca valoarea este in numerar,marfuri sau alimente.Interesul practic al unei astfel de clauze rezida din dreptul creditorului cambial de a urmari anumite bunuri care in alte conditii ar fi neurmaribile(art.406C.pr.civila);

-constituirea unei ipoteci si a unui gaj-aceasta clauza are drept efect garantarea platii cambiei prin constituirea unor astfel de garantii ceea ce mareste creditul lui cambial.Aceste garantii se incheie potrivit legislatiei in materie de gaj sau ipoteca;

-insotirea cambiei de un document-aceasta clauza da cambiei denumirea de documentara si se utilizeaza frecvent in comertul international,cand cambiile circula insotite de documente reprezentative ale marfii vandute si transportate.Clauza se exprima prin formula “documente contra acceptarii sau platii”ceea ce presupune ca documentele nu vor fi predate decat cu respectarea conditiei ca trasul sa plateasca suma inscrisa in cambie;

-prorogarea scadentei-prin aceasta clauza posesorul cambiei poate acorda la scadenta noi termene de plata unora dintre debitori.Aceasta clauza nu modifica insa nici un element al cambiei,chiar si scadenta ramane aceeasi,termenele de prescriptie cambiala calculandu-se in functie de scadenta trecuta in cambie.

-promisiunea de a plati dobanzi-aceasta clauza este acceptata numai in cambiile cu scadenta la vederea si la un anumit termen de la vedere,indicandu-se si catimea dobanzii;

-inlocuirea unei cambii preexistente-clauza care presupune ca in noua cambie(care poate sa aiba aceeasi valoare sau nu cu cea veche)se face mentiunea ca o inlocuieste pe cea veche.Cambia noua se da prin ordonanta judecatoreasca,urmare a procedurii de amortizare,ceea ce presupune ca,acea cambie inlocuita,nu se confunda cu cea noua.

Sectiunea 4 Enuntarea conditiilor de fond ale cambiei

Legea 58/1934 nu contine prevederi speciale privitoare la conditiile de fond ale cambiei,astfel ca prin asemanare vor fi aplicabile prevederile dreptului comun-teoria generala a obligatiilor-respectiv art.948C.civ.potrivit caruia,pentru validitatea unei obligatii,sunt necesar a fi indeplinite:

-capacitatea de a contracta

-consimtamantul neviciat al partilor ce se obliga;

-un obiect determinat;

-o cauza licita;

Aceste conditii sunt valabile si in cazul obligatiei cambiale,dar existenta lor trebuie constatata in stransa legatura cu conditiile formale ale titlului si a obligatiei cambiale.In acest punct al lucrarii prezinta interes doar conditia capacitatii de a se obliga cambial.Conform art.949 C.civ. orice persoana poate contracta obligatia daca nu este declarata incapabila prin lege,iar conform art.950C.civ.sunt declarati ca fiind incapabili minorii si interzisii.De asemenea,conform art.5 si 54 din Decretul 31/1954,capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor.Acestea au capacitate de folosinta-de a avea drepturi si obligatii-si care se dobandeste prin faptul nasterii si capacitate de exercitiu-de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii si care se dobandeste la 14 ani,capacitate restransa, si la 18 ani capacitatea de exercitiu deplina.

In ceea ce priveste persoana juridica,potrivit art.33 si 34 si legilor speciale care reglementeaza statutul anumitor persoane juridice(legea societatilor comerciale,legea asociatiilor si fundatiilor etc.)acestea isi exercita drepturile si obligatiile prin organele lor numite sau alese in conditiile actelor constitutive.Deci,aceste norme generale privind capacitatea de exercitiu se aplica si obligatiilor cambiale,astfel ca in momentul emiterii cambiei trebuie sa existe capacitate de exercitiu,adica capacitatea de a-si asuma o obligatie cambiala,respectiv de a dobandi o creanta cambiala.Chiar daca pe parcursul circuitului cambial un semnatar al acesteia isi pierde capacitatea de exercitiu,cambia ramane valabila.In situatia in care un subscriitor al cambiei era incapabil in momentul semnarii titlului,dar ulterior a devenit capabil,se considera ca lipsa de capacitate a fost ratificata si cambia este valabila.

Lipsa capacitatii cambiale este solutionata cu nulitatea relativa a obligatiei cambiale,ceea ce ,conform art.7 din Legea 58/1934, presupune ca exceptia poate fi invocata doar de incapabil prin intermediul reprezentantilor sai si este obiectiva,adica exceptia este opozabila oricarui posesor al cambiei,chiar de buna credinta.Daca incapabilul,prin mijloace dolosive , a facut sa se creada ca este capabil,el nu mai poate invoca fata de posesorul de buna credinta al cambiei nulitatea obligatiei sale.

Capitolul 4 Principiile reprezentarii si solidaritatii cambiale

Sectiunea 1 Reprezentarea cambiala

Art.10 din Legea 58/1934 prevede ca “orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar chiar daca mandatul este conceput in termeni generali in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii”.Este fara echivoc ca reglementarea se refera la mandatul cambial conventional-reprezentarea legala izvoraste din lege-dat de o persoana cu capacitate deplina de exercitiu,prin care imputerniceste pe o alta persoana,numita mandatar,de a semna cambii pentru el si in numele sau.

Conform jurisprudentei in materie,calitatea de mandatar conventional trebuie sa fie mentionata expres in titlul cambial, mandatarul fiind obligat ca alaturi de semnatura sa-si indice calitatea pentru a nu se crede ca s-a obligat in nume propriu.

In acest sens:”cambia semnata prin mandatar trebuie sa cuprinda ambele nume,atat ale mandantului cat si ale mandatarului”.Dovada mandatului se face dupa dreptul comun, nefiind necesar ca mandatul cambial sa fie scris,el poate fi si verbal, daca rezulta in mod neechivoc ca mandatarul are reprezentare cambiala data de mandant.Tot jurisprudenta a admis ca este o reprezentare cambiala valabila si cea acordata printr-un mandat comercial cu caracter general,precum si mandatul general dat unui prepus.

In cazul societatilor comerciale,acestea pot fi reprezentate de persoanele alese sau numite conform actelor constitutive ,devenite publice prin depunerea la Oficiul Registrului Comertului si publicarea in Monitorul Oficial.Dar,un administrator al unei societati comerciale,cu drepturi de reprezentare limitate(societatea putand fi angajata numai prin semnatura tuturor administratorilor)nu are dreptul de reprezentare cambiala in lipsa unei prevederi speciale.In acest sens sunt si prevederile Legii 31/1990 in ceea ce priveste obligatiile si raspunderile administratorilor,carora le sunt aplicabile regulile madatului.Iar,conform art.384C.com.,mandatarul este obligat sa aduca la cunostinta persoanei cu care trateaza,la cererea acestuia,actul sau de imputernicire si limitele acestuia,reglementare aplicabila si in situtia administratorilor societatilor comerciale ,care au si obligatia sa aduca la cunostinta partenerilor lor cambiali de temeiul si limitele mandatului pe care il au.

Sectiunea 2 Solidaritatea cambiala

Conform art.52 din Legea 58/1934:

”Tragatorul,acceptantul,girantul si avalistul cambiei sunt tinuti solidar fata de posesor.Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tururor acestor persoane,individual sau colectiv,fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat.Acelasi drept il are orice semnatar care a platit cambia.Actiunea pornita impotriva unuia dintre obligati nu impiedica urmarirea celorlalti chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intai.”

Din economia acestui text rezulta in primul rand principiul solidaritatii cambiale ca o caracteristica fundamentala a dreptului cambial.Pe de alta parte,posesorul titlului are drept de urmarire impotriva tuturor obligatilor cambiali-debitori directi-trasul acceptant-debitori de regres-tragatorul,girantul si avalistul,dar si intervenientului,falsului reprezentant si succesorilor,persoane fizice sau juridice,a semnatarului cambial.

Posesorul cambial are drept de urmarire impotriva tuturor obligatilor cambiali,individual sau colectiv,fara sa aibe vreo relevanta ordinea in care s-au obligat.Acelasi drept il are si orice semnatar cambial care a platit suma inscrisa in titlu.

Sub forma reglementata de art.52 din Legea 58/1934,solidaritatea cambiala se deosebeste de solidaritatea reglementata de art.1053C.civ.in sensul ca, codebitorul solidar al unei creante civile, care a platit,nu poate pretinde de la ceilalti codebitori solidari decat partea ce revine fiecaruia din creanta achitata.Debitorul civil poate face uz de beneficiul diviziunii si discutiunii putand pretinde impartirea creantei in parti egale intre codebitori si poate invoca prioritatea in urmarirea altui codebitor.In obligatiile cambiale,plata efectuata de acceptant , sau de trasul neacceptant , stinge creanta fata de toti obligatii cambiali.Situatia insa se schimba atunci cand plata este facuta de un debitor de regres,girant,avalist al acceptantului si un intervenient.In acest sir cambial debitorii de regres au dubla calitate,aceea de debitori fata de posesorii ulteriori ai cambiei si calitatea de creditori fata de posesorii anteriori ai cambiei.De exemplu,un girant este creditorul semnatarilor anteriori ai cambiei si debitor al semnatarilor ulteriori ai cambiei.Sau,debitorul cambial care plateste suma inscrisa in cambie nu se subroga in drepturile creditorului ci in baza principiului autonomiei obligatiei cambiale isi exercita in nume propriu drepturile de creanta impotriva predecesorilor sai.Insa,raporturile interne dintre doi avalisti,care au garantat impreuna pe un girant,nu au incidenta cu dreptul cambial,raporturile juridice dintre ei sunt de natura civila,fiindu-le aplicabile prevederile art.1053C,civ.potrivit caruia:”codebitorul solidar care a platit debitul in totalitate nu poate repeti de la ceilalti decat numai de la fiecare partea sa”.

Actiunea cambiala pornita,in baza art.52(4)din Legea 58/1934, impotriva unuia din obligatii cambiali , nu impiedica insa si urmarirea celorlalti obligati cambiali,chiar daca sunt posteriori aceluia impotriva caruia s-a inceput actiunea.Aceasta posibilitate le este creata de lege posesorilor cambiei sau obligatiilor cambiali de regres,care au platit,acestia putand executa simultan sau succesiv actiunea cambiala sau,pe parcurs,pot renunta la una sau mai multe actiuni.

Capitolul 5 Varietati de cambie

Sectiunea 1 Succinta descriere a varietatilor de cambii

Interesele specifice ale partenerilor cambiali,modurile multiple in care cambia poate sa circule si situatiile diverse in care se emit cambii au dat nastere la varietati de cambii ,unele indeplinind toate functiile specifice,altele numai o parte.In functie de aceste trasaturi consemnam:

1.cambia perfecta

-este cea descrisa in art.1 din Legea 58/1934 ,cuprinde toate conditiile formale esentiale,indeplineste toate functiile specifice unei cambii si are o normala circulatie;

2.cambia trasa asupra tragatorului

-este cambia in care persoana tragatorului se identifica cu cea a trasului.Aceasta varietate de cambie se utilizeaza in situatia in care tragatorul se afla intr-o anumita localitate,unde se imprumuta cu o suma de bani ce trebuie restituita la scadenta in alta localitate.Pentru acoperirea creantei tragatorul trage o cambie asupra lui insusi , platibila in localitatea in care este stabilit in momentul scadentei.Deci,caracteristica acestui tip de cambii este faptul ca este emisa intr-un loc si platibila in alt loc;

3.cambia in garantie

-se emite cu scopul de a pune la dispozitia creditorului o garantie suplimentara pentru asigurarea creantei rezultata dintr-un raport fundamental.Cambia in garantie ofera creditorului posibilitatea de a beneficia de procedura de executare cambiala,care este mai rapida si mai eficace decat urmarirea silita a unui bun gajat sau ipotecat.

4.cambia documentara

-este cambia care circula insotita de documente reprezentative ale marfurilor care trebuiesc expediate si transportate.Aceste documente se identifica prin faptul mentionarii lor in titlul cambial.Documentele se transmit odata cu girarea cambiei,iar posesorul acesteia dobandeste un drept de garantie asupra marfurilor cuprinse in documentele care insotesc cambia.Deci,posesorul cambiei documentare are un drept de gaj si asupra marfii fara necesitatea constituirii de acte de gaj separate si fara sa trebuiasca respectate formalitatile cerute de Codul comercial sau de Legea 99/1999 pentru gaj;

5.cambia domiciliata

-are drept caracteristica faptul ca se efectueaza la domiciliul unui tert,care nu participa la circuitul cambial.Art.4(2)din Legea 58/1934 prevede:”Daca in cambie nu se prevede de catre tras ca plata se va face la domiciliul celui de-al treilea , se presupune ca ea va fi facuta de acesta din urma.”Este deci suficient ca in cambie sa fie indicat ca plata se face la domiciliul tertului,chiar daca nu este prevazut expres ca tertul este platitorul.Domicilierea cambiei poate fi facuta la emitere de catre tragator sau la acceptare de catre tras,nici un alt semnatar al cambiei nu poate sa domicilieze cambia,cu exceptia cambiei in alb.Daca exista o intelegere de domiciliere la emiterea cambiei aceasta poate fi facuta de beneficiar si posesorii succesivi;

6.cambia la ordinul tragatorului

-conform art.3(1) din Legea 58/1994 cambia poate fi la ordinul tragatorului insusi.In mod normal cambia presupune existenta a 3 persoane pe circuit:tragatorul,trasul si beneficiarul , dar in situatia prevazuta de articolul citat se produce o confuziune intre tragator si beneficiarul ei;

7.cambia trasa in contul unui tert

-art.3(3)din Legea 58/1934,prevede posibilitatea ca o cambie sa poata fi trasa pentru contul unui tert.Raportul cauzal al acestui tip de cambie rezida intr-un contract de comision intervenit intre tragator si un tert si se utlizeaza frecvent in raporturile unei banci cu corespondentii sai din strainatate;

Sectiunea 2 Cambia in alb

Este considetata cambie in alb in sensul art.12 din Legea 58/1934,aceea care a fost emisa fara a cuprinde una sau mai multe din mentiunile obligatorii,purtand insa in mod obligatoriu semnatura emitentului tragator.

Pentru a ne gasi in prezenta unei cambii in alb,in sensul art.12 din Legea 58/1934,este necesar ca neinscrierea in textul cambiei a mentiunilor obligatorii sa fie un act intentionat,voit si nu o omisiune neintentionata.Daca neinscrierea mentiunilor este rezultatul unei omisiuni neintentionate atunci nu ne aflam in prezenta unei cambii in alb,ci conform art.2 din Legea 58/1934 , ne aflam in prezenta unei cambii nule.

Aceasta distinctie intre cele doua ipoteze-cambie in alb si cambie nula-se face prin mentionarea expresa pe cambie prin care tragatorul il imputerniceste pe beneficiar sa completeze cambia conform cu intelegerea dintre ei.

Cambia in alb este o cambie neperfecta,dar perfectibila,este rezultatul nevoilor reale de activitati comerciale.Ceea ce constituie o caracteristica a naturii juridice a cambiei in alb este faptul ca odata cu inmanarea titlului de catre tragator,beneficiarului i se transmit si drepturile de a completa cambia conform intelegerii dintre emitentul tragator si beneficiar.Jurisprudenta a considerat ca acest drept conferit de tragator beneficiarului are caracterul unui mandat pe care beneficiarul il poate transmite posesorilor ulteriori.Aceasta teorie a fost insa criticata,sustinandu-se ca nu poate fi vorba de un mandat atata timp cat patrimoniul cambiei actioneaza in nume si interes propriu,nu ca mandatar,iar dreptul lui de a completa cambia in alb nu poate fi revocat de emitent si nici nu inceteaza prin moartea sau falimentul acestuia.

Completarea cambiei in alb se face de catre beneficiarul originar,precum si de posesorii ulteriori tinand seama de intelegerile intervenite intre emitent si beneficiar.Momentul ultim al acestei completari este cel al prezentarii cambiei la plata,dar nu mai tarziu de 3 ani de la emiterea cambiei , care produce efect retroactiv de la data emiterii.

Daca completarea cambiei in alb se face de un posesor ulterior trebuie distins dupa cum cambia s-a transmis prin cesiune sau prin gir.In cazul transmiterii prin cesiune,posesorul este un cesionar si nefiind titular autonom al creantei el trebuie sa completeze cambia la fel ca beneficiarul originar,neputand invoca faptul ca nu a cunoscut continutul intelegerii dintre emitent si beneficiar.

In situatia posesorului ulterior care a obtinut cambia prin gir,acesta a dobandit un drept de creanta autonom,neavand obligatia sa cunoasca continutul intelegerii dintre emitent si beneficiar,ce trebuie sa se conformeze numai conditiilor transmise de girantul sau.Exceptia nerespectarii conditiilor stabilite prin intelegere poate fi invocata numai fata de cei care au obtinut cambia cu rea credinta sau au comis o culpa grava in obtinerea cambiei.

Termenul de completare a cambiei in alb este de 3 ani de la data emiterii,dupa acest termen opereaza decaderea.Acest termen nu are caracter de prescriptie,nefiind supus intreruperii sau suspendarii.

Cambia in alb completata in termen cu conditiile formale cerute de lege produce efectele unui titlu complet,dar obligatia cambiala nu ia nastere odata cu completarea ,ci ea preexista de la momentul emiterii cambiei;tragatorul este obligat cambial odata cu semnarea cambiei,iar cei care semneaza ulterior devin debitori din momentul in care isi asuma obligatia prin semnatura.

In concluzie,completarea cambiei in alb nu este o conditie pentru ca obligatia cambiala sa ia fiinta.

Sectiunea 3 Cambia cu cesiunea creantei rezultand

din vanzarea marfurilor catre tras

Prin art.100-103 din Legea 58/1934,pentru a se stimula vanzarea de marfuri pe credit si pentru mobilizarea creditului s-a creat acest tip de cambie a carei caracteristica este aceea ca , printr-un mod de cesiune speciala , o creanta de drept civil,ce a rezultat dintr-un raport juridc fundamental preexistent cambiei,figureaza in titlul cambial,raport juridic care produce atat efecte cambiale cat si efecte de drept comun.

In conformitate cu prevederile art.110 din lege,cambia cu clauza cesiunii de creanta derivand din vanzarea marfii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de forma si fond:

-sa fie o cambie propriu-zisa si nu un bilet la ordin;

-cambia sa nu fi fost prezentata inca la acceptare;

-beneficiarul cambiei trebuie sa fie o banca sau o institutie de credit;

-in titlul cambial sa fie cuprinsa clauza de cesiune a creantei derivand din vanzarea de marfuri;

Articolul 101 din Legea 58/1994 impune la modul imperativ ca pentru a fi opozabila tertilor cesiunea trebuie comunicata trasului prin scrisoare recomandata.

In practica , aceasta varietate de cambie se opereaza astfel:vanzatorul unei marfi,pentru a obtine un credit bancar,poate conveni cu societate bancara ori alta institutie de credit,ca printr-o cambie trasa asupra cumparatorului si in beneficiul bancii sau institutiei de credit,cu o clauza speciala in acest sens inscrisa in cambie,sa-i cedeze acesteia creanta sa ce rezulta din vanzarea acelei marfi.

Sectiunea 4 Cambia multiplicata

Aceasta varietate ne apare in practica in doua forme:duplicatul sau copiile.Cambia duplicata era folosita in trecut pentru usurarea circulatiei cambiei,atunci cand obligatii cambiali erau la distante mari.Duplicatele sunt fiecare dintre ele originale si identice,circuland in mod independent,sunt emise de tragator si poarta semnaturile originale ale tuturor obligatilor cambiali.Conform art.83(1-2)din Legea 58/1934,cambia poate fi trasa in mai multe exemplare-duplicat-care trebuie sa fie numerotate in insusi textul titlului cambial,fiecare exemplar fiind si cambie distincta, plata unui singut duplicat avand ca efect stingerea obligatiei.Exista o exceptie prevazuta de art.84(1)din lege ,care consta in faptul ca atat trasul cat si girantul,pentru a evita o plata dubla,trebuie sa solicite si sa obtina predarea tuturor exemplarelor duplicat.

Legea cere ca toate exemplarele duplicat sa fie identice in continut.Daca intre duplicate exista deosebiri esentiale cu privire la suma,locul platii sau scadenta,exista riscul ca duplicatele sa dobandeasca valoare de cambie de sine statatoare.

Conform art.86(1)din Legea 58/1934,orice posesor al unei cambii unice are dreptul sa faca dupa aceasta una sau mai multe copii.Copiile sunt doar reproduceri dupa exemplarul original,fara sa poarte semnatura si nu pot fi prezentate la acceptare.

Copiile sunt reproduceri care inlesnesc circulatia cambiei si se folosesc in situatia in care emiterea de duplicate costa foarte mult sau daca din cauza timpului foarte scurt nu se pot obtine duplicate.Eliberarea unei copii este de folos si in cazul unei plati partiale,in situatia cand originalul cambiei ramane la posesor,in scopul exercitarii actiunii cambiale;pentru suma neplatita se elibereaza o copie a cambiei in care se mentioneaza suma ce s-a achitat.

Conform art.87(1-2)din Legea 58/1934,posesorul legitim al cambiei poate sa ceara detinatorului ,al carui nume este indicat pe copie ,originalul, iar acesta este obligat sa-l predea;in caz de refuz , posesorul legitim al copiei poate solicita ca refuzul sa fie constatat prin protest avand deschis in acest mod dreptul la regres fata de obligatii anteriori.Copiile circula independent,dar nu produc obligatii cambiale fata de semnatarii copiei decat daca, odata cu copia, se prezinta si originalul titlului cambial.

Sectiunea 5 Cambiile defectuoase

In practica exista posibilitatea ca o cambie sa fie initial completa,continand toate cerintele de forma prevazute de lege,dar ulterior emiterii sa devina incompleta prin falsificarea de semnaturi sau prin alterarea unor conditii formale.In conceptia dreptului cambial este considerata falsa acea semnatura in care subscriitorul a folosit numele unei alte persoane sau a unei persoane imaginare ori a imitat semnatura unei alte persoane.Este considerata ca falsificata si semnatura autografa careia ulterior i s-au adus corecturi,adaugiri,stersaturi.

Invocarea semnaturii false poate fi facuta imptriva posesorului de buna credinta,de debitorul ca carui semnatura a fost falsificata sau de orice obligat cambial impotriva posesorului de rea credinta.

Alterarea cambiei presupune anularea totala sau partiala a uneia sau unora din clauzele cambiale,stergerea ori inlocuirea lor cu alte clauze sau modificarea acestora prin adaugarea de cifre sau cuvinte.Aceste alterari pot avea cauze multiple,licite sau ilicite,de la o situatie de simpla corectura a unei greseli materiale pana la faptul agravarii situatiei unei sau unor obligatii cambiale.

Conform art.88 din Legea 58/1934,alterarea unui titlu cambial valabil emis nu constituie o cauza de nulitate a cambiei,semnatarii posteriori raspund in conditiile textului din cambie care a fost alterat,iar semnatarii anteriori sunt tinuti in conditiile textului initial nealterat.Aceste efecte legale se datoreaza caracterului autonom si independent al fiecarei obligatii cambiale si a consimtamantului exprimat in momentul depunerii semnaturii pe titlu.

Momentul la care a intervenit alterarea si determinarea lui prezinta importanta practica deosebita pentru ca in functie de acest moment se va stabili care din texte va fi obligatoriu pentru beneficiar.Se considera ca atata timp cat cambia ce urmeaza a fi inapoiata nu a intrat in posesia beneficiarului,momentul determinant al alterarii este cel al predarii efective a cambiei celui in drept,deci toate alterarile aduse in acest interval de timp sunt opozabile beneficiarului.Conform art.89(2)din Legea 58/1934,in situatia in care din titlu nu rezulta sau nu se dovedeste ca semnatura a fost pusa inainte sau dupa alterare,se presupune ca a fost pusa inainte,prezumtie care poate fi combatuta prin orice mijloc de proba admis de lege.

Capitolul 6 Circulatia cambiei

– Girul –

Sectiunea 1 Generalitati

Circulatia cambiei se face prin ordinul de plata dat de tragator catre tras, de a efectua catre beneficiar, la scadenta , plata sumei prevazute in titlu.

Beneficiarul,aflat in posesia cambiei,are posibilitatea sa astepte ajungerea cambiei la scadenta pentru a incasa suma inscrisa in titlu , sau de a o negocia,transmitand drepturile inscrise in cambie unei alte persoane.Aceasta poate proceda la randul ei la fel , indeplinind acum conditia de beneficiar al drepturilor inscrise in cambie.Institutia , proprie circulatiei cambiei , poarta denumirea de gir sau andosament.

Concluzionand,apreciem ca girul cambiei indeplineste trei importante functii:

-este un mijloc de transmitere a cambiei;

-este un mijloc de legitimare a titularului drepturilor cambiale;

-este o garantie si de plata;

Deci,utilitatea bancara a girului,rezida in aceea ca posesorul cambiei poate gira cambia bancii,banca ce va sconta cambia inaintea scadentei , iar girantul va obtine suma de bani necesara.

Ca procedeu,girarea cambiei in vederea transmiterii ei se realizeaza prin predarea titlului cu o mentiune inscrisa pe dosul cambiei,de unde si denumirea de andosament ce se mai da girului.Cel care transmite cambia se numeste girant,iar cel care o primeste,noul posesor,se numeste giratar.Girul transmite toate drepturile ce izvorasc din cambie,deci giratarul dobandeste un drept propriu si autonom.In dreptul comun ,modul de transmitere a unei creante este reglementat de Codul civil art.1391-1404,prin institutia numita cesiune de creanta,care se deosebeste de gir pentru ca:

-trebuie sa fie notificata debitorului sau ca sa obtina acceptul autentic al acestuia;

-cesionarul devine beneficiarul exceptiilor pe care debitorul le putea opune cedentului;

-in actul de cesiune de creanta se cuprind si accesoriile cum ar fi:privilegiul,gajul si ipoteca.In concluzie,aratam ca girul se deosebeste fundamental de cesiunea de creanta,atat in ce priveste constituirea lui cat si prin efectele pe care le produce.

Sectiunea 2 Conditiile de forma ale girului

Conditiile de forma ale girului sunt prevazute expres in art.15 din Legea 58/1934,in care se prevede ca:

“Girul trebuie sa fie scris pe un adaos al acesteia.El trebuie sa fie semnat de girant. Girul este valabil chiar daca benefciarul nu este aratat si daca girantul a pus numai semnatura(gir alb).In acest din urma caz girul,pentru a fi valabil,trebuie sa fie scris pe dosul cambiei sau pe adaos”.

Formula prin care se exprim girul este “girul catre”insotita de semnatura girantului si de data girului.Conform art.22(1-2)din Legea 58/1934.girul nedatat se considera ca fiind efectuat anterior expirarii termenului de protest pentru refuz la plata,iar girul facut posterior protestului de neplata sau dupa expirarea termenului de protest produce efectele unei cesiuni ordinare.

Intrucat prin gir se urmareste transmiterea tuturor drepturilor izvorate din cambie,este necesar ca el sa arate persoana beneficiarului.Totusi,conform art.15(2)din Legea 58/1934,girul este valabil chiar daca persoana beneficiarului nu este indicata sau daca girantul a pus numai semnatura sub conditia ca girul sa fie scris pe dosul cambiei sau pe adaos.

Potrivit art.14 din legea 58/1934,girul trebuie sa fie neconditionat.Orice conditie la care ar fi supus se socoteste nescrisa.Deci,daca girul este dat numai pentru o parte din suma inscrisa in cambie,acest gir partial este nul(alin.2art.14).

Girul “la purtator”prevazut in alin.3 al art.14 din Legea 58/1934 este echivalent cu girul in alb,al carui posesor poate :

-sa-l completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;

-sa gireze cambia din nou in alb sau la ordinul unei anume persoane;

-sa predea cambia unui tert fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze;

Sectiunea 3 Conditiile de fond ale girului

Intrucat nici Codul Comercial si nici Legea 58/1934 nu au prevederi referitoare la conditiile de fond ale cambiei,vor fi aplicabile,prin asemanare,cele cuprinse in art.948C.civ.respectiv:capacitate,consimtamantul,obiectul si cauza.De asemenea,in ceea ce priveste capacitatea de a gira,Legea 58/1934,nu cuprinde dispozitii speciale,vor fi incidente normele de drept civil si comercial, cu urmatoarele particularitati:conform art.3pct.14 din C.com.,cambia fiind un act obiectiv de comert,capacitatea de a efectua un asemenea act este aceea a unui act de dispozitie.Potrivit art.949 C.civ.orice persoana se poate obliga prin contract,daca nu este declarata de lege ca incapabila,iar conform art.950C.civ.sunt considerati incapabili :minorii,interzisii judecatoresti si persoanele carora legea le interzice de a face anumite contracte.

Prevederile din Codul Civil mai sus mentionate au aplicabilitate generala,iar conform art.1(2)C.com.acestea isi gasesc aplicabilitatea si in materie cambiala.

In concluzie,asumarea unei obligatii cambiale si implicit girarea unei cambii de catre o persoana declarata de lege incapabila,va fi lovita de nulitate relativa,actul putand fi confirmat fie in conditiile art.1190C.civ.,fie debitorul executand de buna voie obligatia.Daca debitorul incapabil a uzat de dol sau frauda pentru a induce in eroare pe posesorul cambiei,nu va putea invoca exceptia de incapacitate,incapabilul ramanand obligat cambial si putand fi obligat si la plata de daune.

Sectiunea 4 Efectele girului

Potrivit prevederilor art.16,17,18 din Legea 58/1934,girul urmat de posesia inscrisului cambial,produce urmatoarele trei efecte:

-transmite dreptuile ce izvorasc din titlul cambial;

-garanteaza creanta cambiala;

-legitimeaza pe detinatorul cambiei;

Dupa formularea folosita de art.16 din Legea 58/1934,transmiterea drepturilor izvorate din cambie constituie efectul esential al girului.

Aceste drepturi transmise prin gir sunt:

-dreptul asupra sumei inscrise in titlu;

-dreptul de a prezenta cambia spre acceptare si plata;

-dreptul de a formula protest;

-dreptul la actiune de executare impotriva debitorului;

-dreptul la actiunea de regres impotriva debitorilor de regres;

-dreptul de a garanta cu cambia

-dreptul de a transmite cambia prin gir.

Daca nu se prevede expres contrariul,girul are ca efect si atragerea raspunderii girantului pentru acceptarea si plata sumei.In situatia in care se refuza fie acceptarea fie plata cambiei de catre tras,posesorul cambiei poate exercita dreptul de regres contra tuturor obligatilor cambiali.Conform art.17(2) din Legea 58/1934,un girant se poate exonera de raspunderea acceptarii si platii cambiei daca face mentiunea in gir ca se interzice transmiterea in continuare a cambiei prin gir,el raspunzand insa fata de giratarul sau direct,iar daca foloseste formula “fara garantie”nu raspunde nici fata de acesta.

Posesorul unei cambii cu un sir neintrerupt de giruri este considerat de lege detinatorul legitim al acesteia,fie ca este nominalizat de girant,fie ca beneficiaza de un gir in alb.Sirul neintrerupt de giruri este definit ca o concordanta intre numele giratarilor si cele ale girantilor succesivi.

Sectiunea 5 Clasificarea girurilor

Girurile care produc cele trei efecte:translativ de drepturi izvorate din cambie,de garantie si de legitimare si intrunesc conditiile impuse de lege sunt numite proprii,iar girurile care nu produc sau produc numai limitat cele trei efecte se numesc giruri improprii.

Cea mai frecventa specie de gir propriu este cel prevazut de art.15(2)Legea 58/1934,girul in alb,care este valabil chiar daca beneficiarul nu este identificat sau daca girantul a mentionat pe cambie numai semnatura.Cei care transmit o cambie girata in alb nu contracteaza vreo obligatie cambiala fata de persoana care detine titlul.Insa,utilitatea girului in alb consta intr-o rapida circulatie a cambiei prin simpla traditiune,din mana in mana,fara noi giruri.

Art14(3)din Legea 58/1934,prevede ca girul la purtator este echivalent cu un gir in alb,dar aceeasi lege nu permite ca un tragator sa emita cambii la purtator.

Prin posibilitatea creata de art.16(2)din Legea 58/1934 s-a reglementat ca posesorul unei cambii cu gir in alb sa completeze girul cu numele sau sau al altui beneficiar,cambia redevenind un titlu la ordin

Art.60 din Legea 58/1934 prevede posibilitatea ca o cambie sa fie transmisa de mai multi giranti si sa beneficieze de gir mai multi giratari , creindu-se intre ei raporturi de solidaritate pasiva reglementate de art.1039 si urm.C.civ.Deci girul facut in favoarea mai multor giratari poarta denumirea de gir cumulativ.

Girul alternativ presupune ca posesorul cambiei poate sa gireze cambia in mod alternativ mai multor giratari,situatie in care debitorul va plati la scadenta suma aceluia dintre giratari care a prezentat titlul,plata ce il va elibera fata de toti ceilalti giratari,fiindca dorinta girantului a fost de a se plati oricarui dintre giratarii alternativi.

Girurile care nu produc sau produc numai limitat cele trei efecte prevazute de art.16,17si 18 din Legea 58/1934 se numesc giruri improprii.Acestea sunt:

a)girul pentru procura,reglementat de art.20 din lege si care confera giratarului calitatea de reprezentant al girantului fata de obligatii cambiali.Potrivit art.374-391C.com.la mandatul comercial ca si la girul cu procura este necesar a se realiza consimtamantul partilor,respectiv al girantului si giratarului.Daca giratarul nu este de acord sa-l reprezinte pe girant el va restitui cambia.Girul pentru procura nu inceteaza in conditiile mandatului comercial sau civil,el continua sa fiinteze si dupa moartea mandantului sau in caz de incapacitate sau capacitate restransa a mandantului.Girul pentru procura este un gir impropriu,doarece el nu transmite proprietatea cambiei,giratarul nu poate si el sa transmita cambia prin gir propriu,ci numai tot prin gir pentru procura.

b)girul pentru incasare ,este tot o specie a girului pentru procura,situatie in care giratarul are un mandat limitat,adica aceea de a ridica suma inscrisa in cambie pentru si in numele girantului.

c)girul in garantie , care conform art.22 din Legea 58/1934 da dreptul posesorului cambiei cu “gir in garantie” sa exercite toate drepturile ce decurg din cambie neputand sa transmita cambia,dar avand posibilitatea de a o gira cu titlu de procura.Aceasta forma de gir elimina greutatile constituirii gajului comercial,partile nemaifiind obligate sa incheie acte de gaj separate.Acest gir il investeste pe giratar cu calitatea de creditor gajist asupra cambiei,putand exercita toate drepturile ce izvorasc din cambie,pana la realizarea creantei.

d)girul simulat si girul fiduciar ,in cazul girului simulat,girantul si giratarul convin ca girul “normal”sa fie numai de forma,pentru ca , fata de debitor,giratarul sa apara ca proprietar al cambiei desi,in realitate,el este un simplu mandatar.

In cazul girului fiduciar proprietatea cambiei trece in mod real asupra giratarului,dar girantul isi pastreaza dreptul la o actiune in dauna impotriva girantului mandatar

Sectiunea 6 Acceptarea cambiei

Potrivit art.31 din Legea 58/1934,pentru ca trasul sa devina debitor cambial,beneficiarul cambiei poate prezenta cambia trasului spre acceptare la domiciliul trasului , din momentul emiterii cambiei pana la scadenta acesteia.

Acceptarea se prezinta sub doua aspecte:

-acceptarea ordinara,care conform art.24-32 din Legea 58/1934 este atunci cand plata cambiei este acceptata de persoana indicata de tragator ca tras;

-acceptarea extraordinara-(art.72-84 din lege),atunci cand plata este refuzata de catre tras si ea se face de o alta persoana numita(indicatul la nevoie ori de accptantul prin interventie).

Potrivit art.29 din Legea 58/1934,acceptarea –obligatia asumata de tras-de a plati suma indicata in cambie,trebuie sa fie pura si simpla,neafectata de vreo conditie sau de efectuarea vreunei contraprestatii.Ori de cate ori,prin acceptare,se aduc modificari de fond ale obligatiei inscrise in cambie,acestea sunt considerate ca un refuz de acceptare,dar totusi acceptantul ramane obligat in limitele acceptarii modificatoare.

Acceptarea trebuie sa fie data in scris pe titlul cambial,exprimata prin cuvantul”acceptare” si sa poarte semnatura trasului.

Conform art.24 din Legea 58/1934,cambia se prezinta la acceptare trasului la domiciliul acestuia,cel mai tarziu pana la scadenta , si poate fi ceruta de posesorul cambiei legitimat cu sirul neantrerupt de giruri si de un simplu detinator al cambiei.Numai aceste persoane au facultatea de a prezenta sau nu cambia spre acceptare.

Potrivit art.25(1)din lege,facultatea beneficiarului de a prezenta sau nu cambia la acceptare , nu mai opereaza atunci cand tragatorul sau girantul,printr-o clauza expresa notata pe cambie,impune obligatia prezentarii cambiei la acceptare,putand fixa sau nu un termen.

Prin lege se creaza si posibilitatea interzicerii prezentarii cambiei la acceptare,in anumite cazuri,dar potrivit art.25(2)din Legea 58/1934,tragatorul poate interzice prezenatarea cambiei la accepatare,cu exceptia a trei situatii in care nu poate fi interzisa accepatarea:

-cand cambia este platibila la un tert,pentru ca trasul sa poata indica domiciliul acestuia;

-cand cambia se plateste in alta localitate decat domiciliul trasului;

-cand cambia este platibila la un anumit termen de la vedere,pentru a face posibila stabilirea scadentei;

Capitolul 7 Avalul cambiei

Sectiunea 1 Definire si cacateristici

Avalul este o garantie suplimentara de plata a sumei inscrisa in cambie.Conform art.33 din Legea 58/1934,avalul este o garantie personala data de un semnatar al cambiei sau de un tert , care isi asuma obligatia de a plati integral sau partial suma inscrisa in cambie.Acest tip de garantie are un caracter autonom,producand efecte juridice proprii,fiind o garantie suplimentara fata de garantia obisnuita asumata de girant odata cu transmiterea cambiei.Principalul interesat in obtinerea avalului este tragatorul,pentru ca potenteaza valoarea obligatiei cambiale prin solidaritatea unei obligatii cambiale a unei pluralitati de debitori,dar si un avalist poate fi la randul sau avalizat de catre un nou girant.Formula avalului se scrie de regula pe fata originalului cambiei prin exprimarea “avalizat”,”pentru aval” sau “pentru garantie”,conform art.34(1 si 2)din Legea 58/1934.

Conform practicii judiciare,avalul acordat printr-un inscris separat de inscrisul cambial valoreaza o fidejusiune reglementata de art.42(2)C.com.si nu va produce nici un efect cambial.

Avalul nu poate fi afectat de o conditie suspensiva sau rezolutorie,nu poate modifica in nici un fel obligatia garantata,dar el poate fi dat pentru intreaga suma inscrisa in cambie sau numai pentru o parte din aceasta si trebuie sa precizeze in favoarea cui s-a dat.Daca nu se precizeaza,legea(art.34(4))considera ca s-a dat pentru tragator.Garantul se numeste avalist,iar debitorul garantat se numeste avalizat.

Sectiunea 2 Efectele avalului

Potrivit art.35(1)din Legea 58/1934”avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru care a garantat” , deci obligatia avalistului este identica cu obligatia avalizatului si in consecinta avalistul nu poate opune posesorului cambiei decat acele exceptii la care este indreptatit si avalistul.

Independenta obligatiei de garantie prin aval fata de obligatia persoanei avalizate este specifica dreptului cambial care sub acest aspect deroga de la prevederile art.1653(1)C.civ.,in care se prevede ca fidejusiunea nu poate exista decat pentru o obligatie valida.Drept consecinta,obligatia avalistului nu se identifica cu obliagtia persoanei avalizate,avalistul este in drept a-si limita garantia pe care o acorda avalizatului.Daca avalul a fost dat pentru tras,avalistul devine obligat cambial direct,la fel ca si trasul, iar impotriva avalistului posesorul cambiei poate exercita actiune cambiala directa ;atunci cand este avalizat un girant obligatia de garantie opereaza numai fata de giratarii urmatori celui garantat,iar posesorul cambiei are la indemana doar actiunea de regres.In consecinta,prin derogarea de la prevederile art.1653(1)C.civ.,independenta obligatiei de garantie prin aval este expres consacrata de art.35(1)din Legea 58/1934,care prevede ca obligatia este valabila chiar daca obligatia cambiala pe care a garantat-o ar fi nula din cauze ce nu tin de formalismul cambiei.Dreptul avalistului platitor al cambiei este consacrat prin art.35(3)din Legea 58/1934,acesta dobandind toate drepturile ce izvorasc din cambie impotriva celui garantat precum si impotriva acelora care sunt tinuti catre acesta din urma.Pentru a exercita actiunile cambiale avalistul trebuie sa fie in posesia titlului cambial sau al protestului daca este vorba de o actiune de regres si conform art.58/1934,avalistul,platind pretul,poate cere predarea cambiei cu protestul si un cont de intoarcere achitat.

Raporturile dintre avalisti-respectiv un avalist care a garantat pe un alt avalist-nu au caracter cambial,raporturile juridice dintre ei sunt de solidaritate, guvernate de dreptul comun ;obligatiile reciproce dintre ei nu-si au izvorul in titlul cambial,ci sunt obligatii juridice extracambiale.

Capitolul 8 Scadenta cambiei

Sectiunea 1 Categorii ale scadentei

Scadenta cambiei,poate fi definita ca fiind timpul(an,luna,zi)cand suma inscrisa in cambie devine exigibila si deci trebuie achitata.

Potrivit art.36 din legea 58/1934 o cambie poate fi trasa:

-la vedere

-la un anumit timp de la vedere

-la un anumit timp de la data emiterii

-la o zi fixa

1.Cambia la vedere-cuprinde in textul ei expresia “la vedere”sau la”prezentare”,iar plata sumei inscrisa in titlu devine exigibila la momentul prezentarii cambiei pentru plata.

Art.37(1)din legea cambiei precizeaza expres ca,aceasta cambie la vedere trebuie prezentata la plata in termen de un an de la data emiterii.Acelasi text de lege mentioneaza ca tragatorul poate reduce sau mari acest termen , iar girantii nu pot decat sa-l reduca.Neprezentarea cambiei la plata in termenul de un an decade pe posesor din dreptul de actiune in regres impotriva tuturor obligatilor de regres inclusiv impotriva tragatorului(art.58(3)L58/1934).

Intrucat la cambia la vedere tragatorul garanteaza numai plata cambiei nu si acceptatarea ei,posesorul cambiei trebuie sa o prezinte la plata o singura data,oricand in termenul de prescriptie de un an,iar daca debitorul refuza plata se adreseaza protest de neplata cu toate consecintele.

Daca,conform art.37(2-3)din Lgea 58/1934,tragatorul a stipulat la emiterea cambiei ca aceasta nu poate fi prezentata la plata inainte de o anumita data,in acest caz termenul de prezentare de un an curge de la data stipulata de tragator.

2.Cambia la scadenta-la un anumit termen de la vedere-trebuie sa cuprinda in textul ei:”la atatia ani,luni,zile sau saptamani ”de la prezentare.

Conform art.39(1)din legea cambiei,scadenta la un anumit termen de la vedere implica doua date distincte,de acceptare si de plata.

Acest tip de cambie,potrivt art.26(1)din Legea 58/1934 trebuie prezentata spre acceptare in termen de un an de la data emisiunii sau de la termenul stabilit de tragator sau giranti.Neprezentarea la acceptare inlauntrul acestor termene au drept efect decaderea posesorului din dreptul la actiunea de regres.

3.Cambia cu scadenta la un anumit termen de la emitere-exprimarea scadentei in titlul cambial se face ca si la cambiile cu scadenta la un anumit termen de la vedere,numai ca se va face calculul scadentei in raport cu data emisiunii cambiei.

4.Cambia cu data fixa-scadenta in acest caz este data prezentata expres in titlul cambial(de ex.15.09.2006).Potrivit art.95 din Legea 58/1934 cand cambia are o scadenta fixata care coincide cu o zi de sarbatoare legala,atunci termenul se considera implinit in prima zi lucratoare ce urmeaza,zi in care cambia poate fi prezentata la plata.

Art.36(2),prevede ca alte scadente decat cele prevazute de lege sau scadentele succesive sunt nule;legea si practica judiciara declara ca fiind nule absolut si scadentele sub conditie.

Sectiunea 2 Calculul termenelor

La cambiile avand scadenta la un anumit timp de la emitere sau la un anumit termen de la vedere,art.39 din Legea 58/1934 stabileste regulile modului cum se calculeazan termenele.Daca termenul este prevazut in luni el se calculeaza la data corespunzatoare a lunii cand trebuia facuta plata , iar in lipsa unei date concrete plata va trebui facuta in ultima zi a acelei luni.Cand termenul este fixat la mai multe luni si jumatate de la vedere sau emisiune,scadenta se va determina calculandu-se mai intai lunile intregi si apoi jumatatea de luna.

Potrivit art.39(3-4)din Legea 58/1934 , daca scadenta este fixata la inceputul lunii,la mijlocul ei sau la sfarsit atunci aceste zile sunt 1 – 15 si ultima zi a lunii.Exprimarile 8 zile sau 15 zile trebuie intelese nu ca una sau doua saptamani , ci ca 8 sau 15 zile efective.

Art.40(1-2)din lege precizeza faptul ca o cambie platibila la o zi fixa, dar avand ca loc de plata o localitate care are alt calendar decat acela al locului de emisiune,data scadentei se va considera fixata dupa calendarul locului de plata.Aceasta regula,conform alin.4 al art.40 din lege are caracter supletiv,ea nefiind aplicabila atunci cand , printr-o clauza neechivoca , tragatorul a stabilit alte reguli.

In concluzie, se remarca faptul ca in dreptul cambial calculul termenelor nu se face pe zile libere si nu se ia in calcul ziua de inceput , dar se calculeaza ziua in care termenul expira.

Capitolul 10 Plata cambiei

Seciunea 1 Plata prin interventie

Tragatorul,girantul sau avalistul pot nominaliza o persoana care sa accepte sau sa plateasca la nevoie,prevedere cuprinsa in art.74(1) din Legea 58/1934,situatie in care interventia este silita,dar interventia,potrivit art.74(2)din lege poate sa fie si spontana , adica sa fie din initiativa intervenientului care poate interveni in favoarea oricarui obligat pe cale de regres.

Potrivit art.78-82 din Legea 58/1934,plata prin interventie poate fi facuta ori de cate ori posesorul ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau chiar inainte de scadenta.Plata trebuie sa cuprinda toata suma pe care o datoreaza cel pentru care s-a intervenit , care este inscrisa in titlu si care trebuie facuta pana in ultima zi a termenului de dresare a protestului de neplata.Plata prin interventie trebuie mentionata pe cambie si trebuie sa arate persoana pentru care s-a facut;daca persoana beneficiara nu este aratata plata se considera facuta in favoarea tragatorului.Art.82 din lege precizeaza ca intervenientul care a facut plata dobandeste drepturile izvorate din cambie impotriva aceluia pentru care a platit si impotriva acelora care sunt tinuti cambialmente catre acesta din urma.

Posesorul titlului cambial care refuza plata prin interventie pierde dreptul de regres impotriva celor care ar fi fost eliberati prin plata facuta de intervenient(art.80 din legea 58/1934).

Sectiunea 2 Plata voluntara

Ca regula generala,orice obligatie se naste pentru a se stinge dupa un interval de timp mai lung sau mai scurt,stabilit de comun acord de catre debitor si creditor.

Intrucat cambia circula de la un posesor la altul , iar trasul nu il cunoaste pe beneficiar,cambia trebuie sa fie prezentata la plata sau trasului sau bancii unde cambia a fost domiciliata.In acest sens art.41 din lege , considerand creditor al cambiei pe cel care o poseda la data cand plata a devenit exigibila,prevede obligatia posesorului sa o prezinte debitorului principal fie in ziua scadentei,fie in cele doua zile lucratoare ce urmeaza.

Posesorul cambiei cerand la scadenta plata,trebuie sa prezinte real si efectiv titlul cambial;aceasta cerinta avand un caracter imperativ,nu se poate elimina printr-o clauza de scutire.

Spre deosebire de prezentarea cambiei spe acceptare , care se poate repeta a doua zi,prezentarea pentru plata se poate face doar o singura data inauntrul termenului prevazut de art.42 din lege.Insa,posesorul de drept al cambiei,in favoarea caruia este stabilit in mod exclusiv termenul,poate sa prezinte cambia o data sau de mai multe ori,sub conditia ca actul de protest sa fie intocmit in cele doua zile,sub sanctiunea decaderii din dreptul de regres.

Legislatia cambiala,in art.43(2),prevede posibilitatea pentru debitorul principal de a face o plata partiala,plata pe care posesorul cambiei nu o poate refuza;aceasta plata partiala este o derogare de la principiul de drept prevazut in art.1101(1)C.civ.,potrivit caruia creditorul este in drept sa refuze o plata partiala.

Posesorului legitim al cambiei ii este interzis,prin art.44(1) din Legea 58/1934 plata cu anticipatie a cambiei si nici nu poate fi obligat sa o accepte.Acelasi art.,in alin.2, prevede ca trasul care plateste inainte de scadenta o face pe riscul sau,el se expune la eventualitatea unei a doua plati daca se dovedeste la scadenta ca adevaratul creditor este o alta persoana decat cel care a primit suma anticipat.Potrivit art.42 din lege,posesorul cambiei trebuie sa prezinte cambia pentru plata la locul si adresa indicate in cambie.Alin.2 din acest articol prevede ca in lipsa indicarii exprese a unei adrese,prezentarea cambiei pentru plata se va face:

-la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru el;

-la domiciliul acceptantului prin interventie sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru acesta;

-la domiciuliul celui indicat la nevoie.

Aceasta ordine este stabilita de lege si ea trebuie respectata,nefiind vorba de o prezentare cumulativa;

In favoarea trasului care plateste cambia , art.43(1) din Legea 58/1934 creeaza posibilitatea de a putea pretinde celui care a prezentat-o la plata si a obtinut pretul,sa-i fie predata cu mentiunea scrisa de achitare.Art.44(3)considera valabil liberat pe cel care plateste cambia la scadenta, in afara de cazul producerii unei fraude sau greseli grave,sens in care alin.4 al art.citat cere aceluia care face plata ca mai inainte de aceasta sa verifice regulata succesiune a girurilor,dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.

In dreptul cambial,plata facuta unui posesor incapabil este considerata ca fiind valabila,afara de situatia in care ,datorita lipsei unei mentiuni diligente,debitorul a facut plata unei persoane pusa sub interdictie prin hotatarare judecatoreasca publicata sau posesorului cambiei care a fost declarat falit prin hotarare judecatoreasca publicata.Aceasta este o derogare de la art.1098C.civ.care interzice plata catre persoane socotite de lege incapabile.

Conform art.46 din Legea 58/193,plata cambiei poate fi efectuata valabil si prin consemnarea sumei,de catre orice debitor cambial,la Casa de Economii si Consemnatiuni,daca aceasta nu este prezentata spe plata la termenul fixat in art.40 din lege.

Capitolul 11 Protestul

Sectiunea 1 Definirea protestului

Protestul este un act formal si solemn indeplinit de executorul judecatoresc,care constata vointa posesorului cambiei de a se folosi,impotriva tuturor debitorilor cambiali,de dreptul sau de credit ce rezulta din cambie.In concret,daca tragatorul,girantii si avalistii garanteaza acceptarea si plata cambiei de catre tras , refuzul trebuie constatat printr-un protest de neplata in termenul prevazut de art.49 din Legea 58/1934,termen care daca nu este respectat conduce la decaderea posesorului din dreptul de regres.Protestul marcheaza incheierea circulatiei cambiei prin gir ordinar si are drept efect faptul ca,posesorul unei cambii protestate ,devine titular de drepturi derivate si nu autonome.

Potrivit art.27(1),28(2),30,69(3),79(1),78(4),85(2)si87(2)din legea cambiei,sitiatiile pe care le constata protestul sunt:

-refuzul de a accepta cambia(protest de neacceptare);

-refuzul de plata a cambiei(protest de neplata);

-trasul solicita o a doua prezentare a cambiei;

-trasul refuza datarea cambiei in situatia scadentei la vedere;

-in situatia acceptarii partiale;

-cand indicatul la nevoie ori intevenientul refuza plata;

-in situatia cambiei platita de un intervenient;

-in situatia cambiei multiplicate,daca persoana care a trimis exemplarul spre acceptare refuza predarea , ori trasul refuza acceptarea sau plata duplicatului prezentat;

-in cazurile de copii ale cambiei,daca posesorul originalului refuza predarea acestuia catre posesorul unei copii,posesorul copiei indreptatit fiind sa pretinda originalul;

Conform art.49(4 si 6)din legea cambiei,protestul de neplata nu mai este necesar daca s-a efectuat protestul de neacceptare sau daca trasul sau tragatorul au fost declarati in stare de faliment,iar potrivit art.49(5)din legea citata,protestul de neplata este obligatoriu atunci cand trasul este in stare de faliment sau cand urmarirea bunurilor trasului a ramas fara rezultat.

Posesorul cambiei trebuie sa incunostinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata in termenul de 4 zile , prevazut de art.50.La randul sau,fiecare girant trebuie sa-si instiinteze propriul girant,in termen de 2 zile,acest sir continuand pana la tragator.Protestul se dreseaza de executorul judecatoresc,in forma si cu continutul prevazut de art.67 si 69 din lege si se redacteaza fie pe cambie,fie pe un adaos,ori este cuprins in act separat,dupa care se depune la judecatorie,care il inregistreaza intr-un registru special,iar originalul protestului se inmaneaza celui care l-a cerut.

Sectiunea 2 Categorii de protest

Legea 58/1934 reglementeaza mai multe categorii de protest,dupa ordinea circulatiei cambiei originale,astfel:

1.In situatia acceptarii se disting :

a)neacceptarea cambiei de catre tras-protest de neacceptare-art.49(1-2);

b)accepatarea partiala a cambiei de catre tras-protest de neacceptare partiala (art.56);

c)acceptarea cambiei de catre tras cu modificari-protest de acceptare

vicioasa-art29(3);

d)cererea trasului de a i se acorda termen de gandire-art.69(3);

e)refuzul trasului de a data acceptarea cambiei cu scadenta la un anumit termen de la vedere-art.28(2);

2.In situatia platii se disting:

a)refuz de plata din partea trasului-protest de neplata-art.49(2);

b)refuz de neplata de catre indicatul la nevoie-contraprotest-art.79(1);

c)plata se face de un intervenient-art.78(4);

3.In situatia cambiilor emise in mai multe exemplare se disting:

a)refuzul persoanei la care se gaseste exemplarul,duplicat trimis spre acceptare,de a-l preda posesorului legitim al duplicatului-art.85(2)pct.1;

b)refuzul trasului sau indicatului la nevoie sa accepte sau sa plateasca pe exemplarul duplicat detinut de posesorul cambiei-art.85(2)pct.2;

c)refuzul posesorului originalului cambiei de a-l preda posesorului unei copii;

Acestea sunt situatiile legale in care se cere dresarea protestului,iar ceea ce este comun tuturor acestor categorii de protest este faptul ca deschid creditorului cambial dreptul de a exercita actiunea de regres contra tragatorului,girantilor sau avalistilor,in mod colectiv sau individual,fara a respecta ordinea in care s-au obligat.

Sectiunea 3 Forma,continutul si locul dresarii

Protestul se dreseaza in una din urmatoarele forme:

-pe originalul cambiei;

-pe un adaos(alonge)ce se lipeste de originalul cambiei si se aplica stampila judecatoriei pe linia de unire;

-pe un act separat despre care se face mentiune pe titlul cambial original;

-pe un duplicat in copie al cambiei;

Potrivit art.67(3)din Legea cambiei,in cazul in care protestul se intocmeste pe un act separat este necesara facerea acestei mentiuni pe titlul cambial protestat.Aceeasi obligatie o prevad si Normele BNR la pct.349, ca fiind obligatorie trecerea mentiunii “protestat” pe cambia protestata.

Art.67(2)din Legea 58/1934 creaza posibilitatea ca in situatia in care sunt mai multe cambii platibile de una si aceeasi persoana,in acelasi loc,la cererea posesorului cambiei,protestul poate fi facut printr-un singur act separat.

Daca protestul de neacceptare poate fi cerut si de un detentor al cambiei ,in toate celelalte situatii , inclusiv in situatia protestului pentru neplata,protestul trebuie solicitat de posesorul legitim al cambiei.

In functie de felul protestului,persoanele impotriva carora se face protestul sunt diferite,astfel protestul de neplata se face impotriva trasului,protestul pentru pierderea titlului cambial se face impotriva detinatorului cambiei,iar in caz de refuz de plata protestul trebuie facut contra persoanelor indicate de art.42 din Legea 58/1934;

Continutul protestului

Art.69 din Legea 58/1934 prevede ca protestul trebuie sa cuprinda urmatoarele:

1.anul,luna ,ziua si ora in care a fost dresat-datarea protestului prezinta importanta practica cu privire la faptul ca acesta s-a facut sau nu in termen.Potrivit art.95 din lege , ziua dresarii protestului trebuie sa fie o zi lucratoare.

In situatia in care ultima zi din cele doua zile urmatoare scadentei cade intr-o zi declarata de lege ca nelucratoare , protestul se va face in prima zi lucratoare care urmeaza.Obligatia de a indica ora dresarii protestului are drept scop de a constata daca executorul judecatoresc si-a indeplinit aceasta obligatie in orele legale de serviciu,cerinta impusa expres si de art.385(1)si 386C.pr.civila in care se prevede ca nici o executare nu se va putea face inainte de ora 6 si dupa ora 20.

2.numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului-aceasta mentiune este deosebit de importanta pentru ca dupa cum am aratat nu orice persoana poate solicita facerea protestului,cu singura exceptie a protestului de neacceptare , care poate fi cerut si de un simplu detentor al cambiei;in toate celelalte categorii de protest,inclusiv cel de neplata,solicitantul trebuie sa aiba calitatea de posesor legitim al titlului.

3.numele si prenumele persoanei sau persoanelor impotriva carora s-a facut protestul-mentiune necesara si impusa de art.42 din Legea 58/1934 care stabileste ordinea persoanelor impotriva carora se poate face protestul,astfel:

-trasul sau persoana indicata in cambie sa plateasca pentru el;

-acceptantul prin interventie sau persoana desemnata in cambie sa plateasca pentru acesta;

-indicatul la nevoie;

4.aratarea locurilor unde a fost dresat,cu mentiunea cercetarilor facute,conform art.42,mentiune importanta,deoarece potrivit art.69(4)din lege se presupune ca , odata identificat domiciliul , se prezuma ca debitorul se afla la acel domiciliu.In situatia in care,cu toata diligenta depusa,executorul judecatoresc nu poate identifica locul platii,in cambie fiind indicat doar orasul fara alta mentiune,actul de protest este valabil dresat si la sediul executorului judecatoresc.

5.transcrierea exacta a cambiei,daca protestul nu s-a facut chiar pe inscrisul cambial-conditie esentiala menita sa inlature folosirea abuziva a protestului si pentru o alta cambie decat cea protestata.

6.semnatura de plata,raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un raspuns-precizare importanta deoarece protestul este considerat ca fiind o somatie extrajudiciara,el precede actiunea cambiala de regres,fiind obligatorie pentru exercitiul ei si se adreseaza celui protestat sau reprezentantului sau.

7.semnatura celui care a dresat protestul -da autenticitate si legitimitate continutului actului de protest.Prin aceasta semnatura se mai poate verifica si daca cel care a intocmit si semnat protestul face parte din corpul exec.judecatoresti abilitati de lege cu intocmirea acestor acte.

Potrivit Normelor cadru ale BNR care prevad la pct.361 ca orice lipsa totala a uneia sau mai multor conditii esentiale din actul de protest poate atrage nulitatea acestuia daca judecatorul de fond apreciaza ca ele nu rezulta nici expres,nici implicit din textul actului de protest.

Locul dresarii protestului

Art.68 din Legea 58/1934 prevede ca protestul trebuie facut in locurile expres mentionate in art.42,adica la locul de plata si adresa indicata in cambie , sau in lipsa unei adrese , la domiciliul trasului ori al persoanei indicate sa plateasca pentru el la domiciliul acceptantului prin interventie sau indicatului la nevoie.Efectuarea protestului in alt loc decat cel indicat in lege este fara efecte,locul platii fiind unul din elementele esentiale ale cambiei si una din conditiile in care s-a incheiat raportul cambial.

Orice schimbare a locului aratat la emiterea cambiei,chiar daca persoana impotriva careia se emite protestul este de acord,nu este admisibila;alta este situatia cand plata se face la noul domiciliu al trasului,intervenientului etc.Daca acesta a fost schimbat intre timp,protestul facut la acest nou domiciliu sau sediu este valabil.

Protestul trebuie intocmit potrivit dispozitiilor legale(Normele BNR-pct.356)chiar daca persoana sau persoanele impotriva carora acesta este dresat nu mai sunt prezente la domiciliu sau au decedat.

Publicitatea protestului se face de executorul judecatoresc potrivit cu dispozitiile art.71 si 72 din Legea 58/1934,prin inregistrarea acestuia intr-un registru special tinut pe langa judecatorii.Originalul protestului,dupa ce se transcrie in registrul special,in vederea intocmirii,se inmaneaza celui care a cerut protestul.

Acest registru special,fiind public,poate fi consultat de orice interesat,care astfel se informeaza despre cambiile aflate in suferinta si despre persoanele care au acceptat sau refuzat plata.De asemenea,utilitatea acestui registru este data si de faptul ca , posesorul cambiei ,care a pierdut sau i s-a distrus titlul,poate sa ceara o copie legalizata dupa registrul special,putand exercita actiunea in regres in baza acesteia.

In prima zi a fiecarei saptamani,judecatoriile sunt obligate,potrivit art.72(1),sa trimita tuturor Camerelor de Comert si Industrie din tara un tabel cu protestele de neplata a cambiei facute in cursul saptamanii precedente,tabele pe baza carora BNR va organiza fisierul central de date privind titlurile cambiale protestate,furnizand ,la cerere,bancilor comerciale,informatii cu privire la aceste titluri.

Capitolul 12 Contenciosul cambial

Sectiunea 1 Generalitati

Dreptul cambial a constituit un sistem contencios propriu,operativ si eficace,mult mai simplu decat sistemul procesului civil.Punand la indemana creditorului cambial mai multe cai juridice de constrangere procesuala,contenciosul cambial,prin conditie si proceduri specifice,are drept finalitate sa asigure securitatea creditului cambial si sa faciliteze realizarea operativa a creantei cambiale.Mijloacele procesuale puse la dispozitia creditorului cambial pot fi clasificate in doua mari categorii in functie de natura lor:

a)cai specifice cambiale-categorie din care cel mai frecvent folosita este actiunea cambiala directa si de regres,precum si executarea cambiala,devenita litigioasa prin opozitia cambiala;

b)cai de drept comun adaptate cambiei-in care sunt cuprinse actiunea cauzala si actiunea de imbogatire fara justa cauza prevazute in legea cambiei.De asemenea,fara a fi prevazute de legea cambiei,dar privind cambia,sunt si contestatia la executare si actiunea de restituire a cambiei,ambele actiuni de drept comun.

Art.47 din legea 58/1934,consacra distinctia intre actiunea cambiala directa si actiunea cambiala de regres.Actiunea cambiala directa se indreapta contra obligatului principal-trasul acceptant si a avalistilor acestuia.Aceasta actiune nu este supusa nici unei conditii prealabile,dar ea nu poate fi intentata inainte de scadenta cambiei si nici dupa implinirea termenului de prescriptie.

Actiunea in regres are in vedere si se indreapta impotriva celorlalti obligati cambiali-giranti,avalisti,intervenientii si tragatorul si poate fi exercitata numai sub rezerva indeplinirii urmatoarelor conditii prealabile:

-constatarea prin protest a refuzului de plata din partea obligatului principal(trasul);

-introducerea actiunii in termen de un an de la data protestului;

In situatia pierderii actiunii cambiale prin decadere sau prescriptie,pentru realizarea creantei cambiale pot fi exercitate si doua actiuni de drept comun:

-actiunea cauzala-care isi are originea in raportul juridic cauzal fundamental si poate fi exercitata numai dupa ce se constata prin protest neacceptarea si neplata cambiei de catre debitorul principal;

-actiunea de imbogatire fara justa cauza-are caracter subsidiar si poate fi exercitata atat de creditorul aflat in posesia cambiei cat si de obligatul cambial platitor si numai dupa ce acestia au intentat actiuni cambiale-directa si de regres-si acestea au fost repinse pe motiv de decadere sau prescriptie.

Sectiunea 2 Actiunea cambiala directa si de regres

Potrivit art.31 din legea cambiei,acceptarea il face pe tras principalul obligat cambial si in consecinta impotriva trasului se vor indrepta cu actiune directa atat posesorul cat si oricare dintre debitorii de regres,precum si tragatorul.Executarea actiunii cambiale directe nu este conditionata de indeplinirea vreunei formalitati si este supusa numai termenului de prescriptie,posesorul cambiei putand sa se adreseze justitiei de indata ce cambia a ajuns la scadenta,daca suma cuprinsa in titlu nu a fost onorata.

Folosirea actiunii cambiale directe prezinta deasemeanea interes practic in cazul cambiilor emise in strainatate,atunci cand legea locului unde a fost emisa nu prevede ca aceasta are valoare de titlu executoriu.

a)Actiunea cambiala directa,potrivit art.31(2)din Legea 58/1934poate fi inaintata instantei de posesorul cambiei,chiar daca este tragator,impotriva acceptantului,ea poate avea ca obiect plata sumei inscrisa in cambie,dobanda legala si cheltuielile pe care le-a avansat cu urmarirea girantilor sai,cu protestul sau cu somatiile facute.

Tragatorul poate fi titularul dreptului la actiune cambiala directa atunci cand cambia este trasa,cand intra in posesia cambiei prin gir de intoarcere sau atunci cand tragatorul insusi plateste cambia la scadenta.

Acest tip de actiune cambiala poate fi indreptata numai impotriva debitorilor principali-acceptantul si avalistii-nefiind necesar ca in prealabil sa se dreseze protestul de neplata.

Dispozitiile art.63 din Legea 58/1934 reglementeaza exceptiile pe care debitorul cambial le poate opune posesorului in cursul judecarii actiunii cambiale directe,exceptii care pot fi obiective sau personale;cele obiective au la baza:

-nulitatea cambiei pt.lipsa mentiunilor esentiale cerute de art.1;

-nulitatea obligatiei cambiale a unuia dintre semnatari(semnatura incompleta,falsa sau depusa de un incapabil);

-stingerea obligatiei cambiale este decaderea din dreptul la actiune cambiala directa.In concluzie,exceptiile obiective privesc raportul juridic cambial.Exceptiile personale,dimpotriva,privesc raportul juridic dintre debitor si posesor si se refera la nulitatea raportului fundamental in legatura cu care a fost emisa ori girata cambia.Aceste exceptii sunt reglementate de dreptul comun in materie de obligatii comerciale(capacitatea,consimtamantul,obiectul,cauza,viciile de consimtamant:eroarea,dolul si violenta);

Toate exceptiile cambiale trebuiesc invocate la prima zi de infatisare,definita de art.63(4)din Legea 58/1934 si art.134C.pr.civ.

b)Actiunea cambiala de regres ,poate avea ca titular in primul rand pe creditorul-posesor legitim al cambiei si in secundar pe debitorii de regres,dupa ce acestia platesc si care pot formula aceasta actiune impotriva altor debitori de regres anteriori.

Actiunea cambiala de regres poate fi exercitata numai sub conditia dresarii protestului intr-un anumit termen de la scadenta,fara indeplinirea acestei conditii titularul actiunii este decazut din dreptul la actiune in regres.

Actiunea cambiala de regres este subsidiara prin raportare la actiunea cambiala directa deoarece exercitarea acesteia este conditionata de refuzul de plata al trasului acceptant,refuz ce trebuie sa fie constatat prin actul de protest.

Potrivit art.48 din Legea cambiei,actiunea cambiala de regres poate fi introdusa la scadenta daca plata nu a avut loc si refuzul de plata este constatat printr-un protest.De asemenea,aceasta actiune se poate intenta si dupa scadenta,astfel:

-in contra debitorilor de regres-tragator,girantii,intervenientii si avalistii acestora;

-numai dupa dresarea protestului;

-de catre unul dintre debitorii de regres contra celorlalti debitori de regres in termen de 6 luni de la plata cambiei sau de la intentarea actiunii cambiale.

Inainte de scadenta,actiunea de regres poate fi inaintata:

-daca acceptarea a fost refuzata integral sau partial;

-in caz de faliment al trasului,indiferent daca a acceptat cambia;

-daca tragatorul a interzis prezentarea cambiei spre acceptare,posesorului caruia trasul nu i-a platit-o ii ramane doar actiunea in regres;

Pentru exercitarea actiunii cambiale de regres sunt necesare indeplinirea prealabila a conditiilor formale cerute de art.41,art.66 si art.50(1)din Legea 58/1934,respectiv:

1.prezentarea cambiei la plata;

2.dresarea protestului de neplata;

3.efectuarea incunostintarilor;

conditii care, daca nu sunt indeplinite, conduc la decaderea din dreptul la actiunea cambiala de regres;

Capitolul 13 Executarea silita cambiala

Sectiunea 1 Conditiile executarii silite cambiale

Prin investirea cambiei cu formula executorie(art.61 din Legea 58/1934)de catre Judecatorie , cambia devine titlu executoriu pentru suma inscrisa pe ea si pentru accesoriile prevazute in art.53 si 57.

Unei cambii emise in strainatate ii sunt recunoscute aceleasi efecte executorii,cu conditia ca aceste efecte sa fie admise de legea locului in care cambia a fost emisa.

Potrivit art.130 din Legea 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat,forma si termenele de protest,cat si conditiile de forma ale unor acte necesare pentru exercitarea sau conservarea drepturilor in materie de cambie,bilet la ordin sau cec sunt stabilite de legea statului unde trebuie intocmit protestul sau un alt act necesar.

Dupa obtinerea incheierii de investire a cambiei cu formula executorie,aplicarea sigiliului specific pe titlu sau pe alonge,posesorul sau debitorul cambial platitor trebuie sa ceara executorului judecatoresc sa emita somatia de executare.Aceasta are drept efect punerea in intarziere a debitorului pentru a exercita opozitia.

Somatia de executare cambiala trebuie sa cuprinda o transcriere completa a cambiei si a protestului precum si alte acte din care sa rezulte suma datorata.

In termen de cinci zile de la primirea somatiei de executare debitorul poate formula opozitie care se va introduce la judecatoria care a investit cambia cu formula executorie,opozitie care se judeca de urgenta si cu precadere,potrivit Codului de procedura civila.Prin opozitia cambiala i se acorda debitorului posibilitatea de a pune in discutie in fata instantei validitatea titlului cambial si a obligatiei ce decurge din acest titlu.Opozitia la executare,spre deosebire de contestatia la executare din dreptul comun,nu are drept scop anularea unei forme din procedura de executare,ci ea deschide un proces cambial.

Opozitia la executarea cambiala nu este suspensiva de executare,instanta sesizata cu judecarea opozitiei va putea totusi suspenda executarea , dar numai in cele doua cazuri prevazute de art.62(3)din Legea 58/1934,si anume:

-debitorul nu recunoaste semnatura , inscriindu-se in fals;

-debitorul(oponentul)nu recunoaste procura;

Cele trei situatii legale de amortizare:pierderea,sustragerea si distrugerea constituie,deopotriva,cauze juridice care pot facilita initierea procedurii de amortizare.Obiectul acestui tip de actiune il formeaza orice cambie,indiferent daca a fost acceptata sau nu,a ajuns sau nu la scadenta,a fost sau nu protestata pentru neacceptare sau neplata ori daca actiunea cambiala a fost prescrisa.Art.89(2)din Legea 58/1934,admite si amortizarea cambiilor in alb sub conditia ca in cerere sa fie trecute suficiente elemente pentru identificare.

Cererea de amortizare se judeca potrivit procedurii de ordonanta presedentiala,pe cale gratioasa,in cel mai scurt timp.Dispozitivul ordonantei va reproduce textul cambiei pe care o declara nula si pe care o inlocuieste.Totodata va autoriza plata ei dupa 30 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial,daca scadenta cambiei este la vedere sau este depasita.Daca scadenta este ulterioara publicarii,ordonanta va dispune plata in 30 de zile de la scadenta.

Odata cu sesizarea instantei,posesorul va aduce la cunostinta trasului cererea sa,iar dupa primirea ordonantei,posesorul o va notifica trasului si o va publica,pe cheltuiala sa,in Monitorul Oficial(art.89(4)din Legea cambiei).Cele doua obligatii:publicarea ordonantei in Monitorul Oficial si notificarea ei trasului urmaresc obiective distincte.Publicitatea se adreseaza tertilor pentru a impiedica circulatia cambiei,iar notificarea trasului urmareste suspendarea platii.

Potrivit art.90 din Legea 58/1934,detinatorul(detentor)cambiei poate face opozitie impotriva ordonantei,in termen de 30 zile de la publicarea in Monitorul Oficial.Dreptul la a formula opozitie il are numai detentorul-detinator-al cambiei.Cererea de opozitie se comunica posesorului cambiei(reclamant)si trasului care vor fi citati intr-o procedura contencioasa la Judecatoria locului platii prevazut in cambie.

Potrivit cu art.62(4)din legea cambiei,pe baza cambiei investita cu formula executorie,chiar daca nu s-a formulat opozitie,creditorul,fara a fi obligat la cautiune,poate cere infiintarea unui sechestru asigurator,a unei popriri sau urmarirea generala a veniturilor debitorului.

Atunci cand posesorul cambiei intampina refuzul trasului de a plati,pe langa actiunea cambiala si vanzarea cambiei,el are,conform art.57 din legea cambiei,posibilitatea de a emite o contra-cambie,care va fi trasa la vedere si platibila la domiciliul unuia dintre girantii sai.Aceasta modalitate de executarea a cambiei are avantajul scutirii de cheltuielile inerente unui proces,dar prezinta o utilitate mai redusa decat actiunea cambiala , deoarece daca debitorii de regres nu au platit cambia dupa ce au fost notificati,este putin probabil ca acestia vor plati contracambia.

R O M A N I A

JUDECATORIA JUDETULUI SALAJ

DOSAR NR.4922/2014

INCHEIEREA NR.427/C

Sedinta publica din 19 august 2014

Presedinte :Ardelean Flavius,judecator

Grefier:Papita Ioana

Pe rol fiind solutionarea cererii formulate de petenta VOLVO TRUCK CORPORATION – a solicitat investirea cu formula executorie a cambiei nr.5 /2014.

La apelul nominal facut in cauza nu se prezinta nimeni procedura facandu-se fara citarea partilor.

J U D E C A T O R I A

Prin cererea sa , petenta VOLVO TRUCK CORPORATION a solicitat investirea cu formula executorie a cambiei nr.5 scadenta la data de 22.07.2014 pentru suma de 4788 Euro ,emisa la 22.04.2013, acceptata de Ardeleanca Select SRL.

Art.61 coroborat cu art.106 din Legea 58/1934 consacra valoarea de titlu executoriu a cambiei.

Avand in vedere acest considerent , instanta constata intemeiata cererea , urmand a o admite in sensul solicitat.

Pentru aceste motive,

In numele L e g i i

D i s p u n e :

Admite cererea petentei VOLVO TRUCK CORPORATION cu sediul in Bucuresti,b-dul Iuliu Maniu,nr.632-648,sector 6 si investeste cu formula executorie cambia nr.5 scadenta la data de 22.07.2014 pentru suma de 4788 Euro emisa la 22.04.2013,acceptata de Ardeleanca Select SRL.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica din 19.08.2014 la sediu Judecatoriei Zalau.

Presedinte, Grefier,

Ardelean Flavius Papita Ioana

Red.A.F/22.08.2014

Dact.S.G/22.08.2014/3ex.

Sectiunea 2 Procedura amortizarii

Conform art.89 din Legea 58/1934,in caz de pierdere,sustragere sau distrugere a unei cambii,posesorul va instiinta de indata pe tras si va cere anularea titlului printr-o cerere inaintata presedintelui judecatoriei unde cambia este platita.Aceasta instiintare a trasului sau a societatii bancare unde acesta are deschis contul are caracter facultativ si nu are ca efect suspendarea platii cambiei,ci numai efect de a atrage raspunderea trasului sau a bancii(Normele BNR,pct.43)fata de posesorul cambiei daca acestea vor face plata unei terte persoane.

Procedura de amortizare are drept obiectiv nu numai reconstituirea cambiei pierdute,sustrase sau distruse ci urmareste si scoaterea acesteia din circulatie si pe cale de consecinta,evita valorificarea cambiei de o persoana neindreptatita.

Oricare dintre semnatarii cambiei care aveau posesia materiala si legitima a titlului cambial si care a fost deposedat de cambie prin pierdere,sustragere sau distrugere,poate utiliza procedura de amortizare.

Obiectul actiunii in opozitie este limitat la posesia legitima a cambiei contestand reclamantului dreptul de a cere anularea cambiei dovedind ca este de buna credinta si ca titlul pe care il detine ii apartine in mod legitim,dovada pe care o poate face cu sirul neintrerupt de giruri.Reclamantul,in replica,va sustine in fata instantei ca oponentul,in dobandirea originalului cambiei,a folosit dolul sau a fost intr-o culpa grava,situatii reglementate expres prin art.18 din Legea 58/1934.

Conform art.92 din legea cambiei , ordonanta ramasa definitiva prin expirarea termenului prevazut de art.89,fara a se formula opozitie,sau prin respingerea opozitiei printr-o hotarare ramasa definitiva,cambia sustrasa,pierduta sau distrusa nu mai are nici un efect.

Sectiunea 3 Despre prescriptia cambiala

In materie cambiala,prescriptia extinctiva are drept efect stingerea tuturor drepturilor inscrise in titlul cambial.Ceea ce este caracteristic prescriptiei cambiale este faptul ca,urmare a cuprinderii drepturilor in insusi titlul cambial,prescriptia opereaza atat asupra actiunii cat si asupra dreptului in sine,eliberand debitorul de toate obligatiile sale cambiale.

Prin prescriptie se intelege pierderea dreptului de a mai exercita actiunea cambiala sau de a mai cere investirea cambiei cu formula executorie,dupa trecerea unui anumit timp.

Potrivit cu prevederile art.94 din Legea 58/1934 prescriptia in materie cambiala are termene si moduri de calcul diferite,in functie de calitatea debitorilor,astfel:

a)prescriptia actiunii cambiale directe este de 3 ani si incepe sa curga de la data scadentei,iar in cazul cambiilor in alb,prescriptia actiunii cambiale directe curge de la data scadentei reale convenita si mentinuta in titlu cu ocazia completarii lui ulterioare;

b)prescriptia actiunii cambiale de regres este de un an si incepe sa curga de la data protestului formulat in termen,iar in cazul cambiilor cu clauza”fara protest”termenul curge de la scadenta;

c)in situatia in care posesorul cambiei recurge la procedura de executare prevazuta de art.61 din Legea cambiei si obligatul face opozitie la executare si somatie,ne aflam in fata unui proces cambial in care apararea debitorului se face in baza art.63,iar termenul de prescriptie in aceste procese de executare cambiala este de 3 ani daca este vorba de creditorul principal si de 1 an in cazul debitorilor de regres;

d)prescriptia actiunilor dintre obligatii de regres este de 6 luni socotite din ziua in care girantul a platit cambia sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa,iar actiunea de imbogatire fara justa cauza se

prescrie in termen de un an de la data la care hotararea pronuntata in actiunea cambiala a ramas definitiva.

Titlul III B I L E T U L L A O R D I N

Capitolul 1 Notiuni generale

Sectiunea 1 Definirea biletului la ordin

Biletul la ordin este titlul de credit prin care emitentul se obliga sa plateasca beneficiarului , sau la ordinul acestuia,o suma de bani,intr-un anumit loc,la scadenta.

Deci in cazul biletului la ordin intervin numai doua persoane si nu trei ca in cazul cambiei:emitentul biletului la ordin , care se si obliga sa plateasca si beneficiarul(creditorul) , care urmeaza sa primeasca plata la scadenta.

In cambie,tragatorul da ordin trasului sa plateasca beneficiarului,pe cand in biletul la ordin emitentul se obliga personal sa faca plata,folosind expresia”voi plati”, iar in cambie se foloseste expresia”veti plati”.

Legea cambiei si biletului la ordin nu defineste aceasta notiune,sarcina de a o defini revenind Normelor cadru ale BNR care la pct.490 definesc biletul la ordin ca “fiind un titlu de credit sub semnatura privata,care pune in legatura in procesul crearii sale doua persoane:subscriitorul sau emitentul si beneficiarul.Titlul este creat de subscriitor sau emitent in calitate de debitor,care se obliga sa plateasca o suma de bani fixata,la un anumit termen,sau la prezentare, unei alte persoane denumite beneficiar,care are calitatea de creditor “.

Reglementarea comuna a acestor doua titluri de credit,Legea 58/1934,consacra doar patru articole:art.104-107in mod special biletului la ordin,adoptand ca tehnica legislativa formula de trimitere la celelalte art.ale legii,care se vor aplica si in cazul biletului la ordin,in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu de credit.

Biletului la ordin i se aplica,in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu,dispozitiile relative la cambie privind:

girul

scadenta

plata

actiunea sau executarea cambiala

regresul in caz de neplata

protestul

plata prin interventiune

copiile

alterarile

prescriptia

zilele de sarbatoare legala

calendarul termenelor

inadmisibilitatea termenelor de gratie

subscrierea prin punerea de deget

actiunea decurgand din imbogatirea fara justa cauza

anularea si inlocuirea titlului

dispozitiile privind cambia platita de un al treilea sau intr-o localitate alta decat cea a domiciliului trasului

stipulatiunea de dobanda

deosebirile in indicarea sumei de plata

efectele unei semnaturi false sau ale unui incapabil

efectele semnaturii unui mandatar care a depasit mandatul sau a unei persoane care nu a avut mandat

cambia in alb

avalul , care daca nu arata pentru cine a fost dat se socoteste dat pentru emitent

Art.106 din legea cambiei si biletului la ordin are caracter enunciativdeoarece din textul articolului lipsesc prevederi care sunt aplicabile si biletului la ordin.

Sectiunea 2 Conditii de valabilitate

Pentru validitate si sub sanctiunea nulitatii,biletul la ordin trebuie sa contina mentiunile prevazute expres in art.104 si 105 din Legea 58/1934,si anume:

1.denumirea de “bilet la ordin”,inserata in textul titlului,in aceeasi limba in care este redactat si textul;

2.promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani determinata;

3.scadenta platii;

4.locul platii;

5.numele celui caruia i se va plati(sau la ordinul caruia se va plati);

6.data si locul emiterii;

7.semnatura emitentului;

In absenta scadentei,biletul la ordin este platibil la vedere si trebuie prezentat la viza emitentului in temeiul legal de un an prevazut de art.107 din Legea 58/1934.

Locul emisiunii este considerat ca fiind si locul platii daca mentiunea locului de plata lipseste din titlu,iar daca nu s-a scris locul emiterii se considera ca acesta este locul aratat langa numele emitentului debitor.

R O M A N I A

JUDECATORIA ZALAU

JUDETUL SALAJ

DOSAR NR.7439/337/2006

I N C H E I E R E A NR.2346/C

Sedinta camerei de consiliu din 24.10.2014

Presedinte:Podar Claudiu Rares,judecator

Grefier:Negrui Magdolna

Pe rol fiind solutionarea cererii formulate de creditorul Banca Transilvania SA Suc.Zalau,pentru investirea cu formula executorie a biletului la ordin.

La apelul nominal facut in cauza nu se prezinta nimeni procedura facandu-se fara citarea partilor.

J U D E C A T O R I A

Prin cererea sa,creditorul Banca Transilvania SA Zalau a solicitat investirea cu formula executorie a biletelor la ordin emise de SC ART FABIANA SRL Var la 25.11.2013,in numar de trei,in valoare de 2852.60 lei fiecare.

Art.61 coroborat cu art.106 din Legea 58/1934 consacra valoarea de titlu executoriu a biletului la ordin.

Avand in vedere acest considerent,instanta constata intemeiata cererea,urmand a o admite in sensul solicitat.

Pentru aceste motive,

In numele legii

D I S P U N E

Admite cererea creditorului Banca Transilvania SA Suc.Zalau.

Investeste cu formula executorie biletele la ordin emise de SC ART FABIANA SRL VAR la 25.11.2013,in numar de trei,in valoare de 2852.60 lei fiecare.

Cu drept numai la contestatia la executare.

Pronuntata in sedinta publica,azi,24.10.2014.

Presedinte, Grefier,

Podar Claudiu Rares Negrui Magdolna

Red.P.C.R./25.10.2014

Dact.P.G./30.10.2014;ex.3

TITLUL IV C E C U L

Capitolul 1 Aspecte generale

Sectiunea 1 Definitie si norme legale

Cecul este inscrisul prin care tragatorul da ordin neconditionat unei banci sa plateasca la vedere o suma determinatasau conform pct.4 din Normele cadru 7/1994 cecul este un instrument de plata care pune in legatura in procesul crearii sale trei persoane:tragatorul,trasul si beneficiarul.Beneficiarul sau trasul sumei inscrisa in cec poate fi posesorul cecului,persoana nominalizata in titlu sau chiar tragatorul.

Actul normativ de baza care reglementeaza cecul este Legea 59/1934,care a fost modificata prin Legea 83/1994,prin care s-a aprobat Ordonanta Guvernului 11/1993.

Potrivit cu art.5 din O.G.11/1993,Banca Nationala a Romaniei a emis normele cadru nr.7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri si Normele tehnice nr.9/1994 privind circulatia si standardele tehnice si de continut ale cecului.

Principalele modificari aduse legii cecului prin legea 83/1994 se refera in principal la:

-abrogarea art.86-88 din Legea 59/1934;

-cererea pentru anularea unui cec pierdut,distrus sau sustras se inainteaza presedintelui judecatoriei locului de plata si nu presedintelui tribunalului;

-registrul de proteste este condus si tinut pe langa judecatorii si nu la notarii publici;

-competenta investirii cecului cu formula executorie si solutionarii opozitiei la executare revine judecatoriei;

-protestul se dreseaza de executivul judecatoresc si nu de notarul de stat si se dreseaza la Judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul platii si nu in orice loc din cuprinsul comunei locului de plata;

-au fost de asemenea inlocuiti si unii termeni din vechea lege;

Potrivit normelor cadru nr 7/1994 ale BNR,societatile bancare si celelalte societati de credit pot face comert cu cecuri si sa presteze servicii specifice pentru clientela sub conditia luarii unor masuri ptr.eliminarea riscurilor in derularea acestor operatiuni.De asemenea,BNR si societatile bancare au obligatia sa arhiveze cecurile care au facut obiectul operatiunilor pe o perioada de 5 ani de la data efectuarii platii , iar bancile comerciale au si obligatia consultarii bazei de date a BNR privind cecurile protestate inainte de a elibera carnet de cecuri noilor clienti.

Din definitia data cecului,concluzionam ca intre cec si cambie exista unele asemanari ,dar si multe deosebiri.Asemanarea consta in prezenta celor trei persoane:tragator,tras si beneficiar.Deosebirile constau in aceea ca:

-cecul este platibil numai la vedere;

-nu poate fi tras decat asupra unei banci;

-nu este utilizat ca un veritabil un titlu de credit ci mai frecvent ca instrument de plata;

-nu este un act de comert obiectiv ci poate fi un act de comert subiectiv daca este emis de un comerciant pentru nevoile comertului .

In opinia teoriei juridice cecul nu este numai un instrument de plata ci si un titlu de credit doarece el trebuie sa inspire deplina incredere in realitatea sa juridica si economica.Acesta poate fi utilizat ca si instrument de credit in sensul ca tragatatorul sau beneficiarul poate obtine folosind cecul un credit pe termen foarte scurt astfel:

a)Cecul se emite la o data cand proviziunea nu este constituita,dar ea se constituie pana in ziua prezentarii cecului la incasare;in acest interval de timp beneficiarul acorda “credit “tragatorului , ca si in cazul unei cambii.

b)Cecul este predat de catre beneficiar bancii sale pentru un scont sau pentru incasare ; in ambele situatii banca crediteaza imediat contul remitentului cu suma corespunzatoare,fara a mai astepta incasarea de la tras,acordand astfel credit.

Capitolul 2 Emiterea cecului

Sectiunea 1 Operatiunea emiterii

Dupa cum am aratat mai sus,inainte de a elibera formulare de cecuri,banca este obligata sa ia anumite masuri de precautie,consultand baza de date aBNR.Operatiunea emiterii cecului cuprinde doua faze:in prima faza se redacteaza cecul pe imprimatul tipizat,iar in a doua faza cecul se preda beneficiarului.Completarea cecului se face in mod obligatoriu pe formularele tipizate eliberate de banca titularului de cont,insa banca,potrivit actualei legislatii , nu este obligata sa elibereze astfel de formulare.

Formularele de cec sunt standardizate,inseriate si imprimate pe o hartie speciala avand si o pista magnetica pentru prelucrarea informatizata.

Normele tehnice nr.9/1994 ale BNR prevad standardele tehnice ale suportului de hartie precum si conditiile de securitate si de prevenire a falsificarii si contrafacerii,cum ar fi:

-serie si nr.distincte pentru toate formularele;

-elemente de desen(filigran incorporat);

-text sau desen in culori fluorescente,detectabile cu ultraviolete;

-fibre invizibile cu reflexie albastra,verde si rosie;

-tratarea chimica a hartiei si imprimarea cu cerneala sensibila la apa si agenti chimici;

-un element secret de securitate,ales si cunoscut numai de banca emitenta;

-microtext si incorporarea unui desen care nu se poate reproduce prin copiatoare;

Ca procedura,posesorul carnetului cu file cec completeaza formularul, il semneaza si il preda beneficiarului care il va prezenta bancii sale pentru incasare,dar este posibil ca cecul sa fie predat bancii beneficiarului care il va remite bancii platitorului,serviciu pentru care banca beneficiarului va incasa un comision.Daca atat platitorul cat si beneficiarul sunt clientii aceleiasi banci,banca,primind cecul de la beneficiar va debita contul debitorului(platitorului)si va credita cu suma inscrisa contul beneficiarului,dupa care va depune cecul la arhiva,conservandu-l timp de 5 ani.

Daca tragatorul nu are cont la aceeasi banca atunci banca beneficiarului,inainte de a credita contul acestuia,primind cecul,il remite bancii platitorului(trasului)care va debita contul platitorului si va confirma aceasta operatiune bancii beneficiarului care apoi va credita contul acestuia,iar cecul se va pastra si conserva la banca platitorului.

Sectiunea 2 Premisele juridice ale emiterii cecului si sanctiunea inexistentei acestora

Potrivit art.3(2)din Legea 59/1934,emiterea cecului se bazeaza pe un disponibil pe care tragatorul il are la tras si pe conventia dintre banca si tragator.Disponibilul poate consta intr-un depozit bancar pe care tragatorul l-a constituit sau intr-o deschidere de credit bancar.

Acoperirea cecului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa fie constituita inaintea emiterii cecului;

-sa fie de o valoare cel putin egala cu suma consemnata in cec;

-sa fie disponibila in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre tragator si banca si sa nu existe impedimente pentru efectuarea platii cecului;

-sa fie irevocabila,tragatorul fiind obligat sa mentina acoperirea la dispozitia beneficiarului cecului pana la incasare sau pana la prescrierea titlului(6 luni de la expirarea termenului de prezentare-art.73 din legea 59/1934);

Potrivit disp.art.84(1)pct.2 din Legea 59/1934,emiterea unui cec fara acoperire sau nerespectarea conditiei de mentinere a proviziunii pana la incasare sau pana la prescrierea titlului este considerata ca fiind infractiunea pedepsibila atat pecuniar cat si cu lipsirea de libertate pentru o perioada intre 6 luni si 1 an.De asemenea,potrivit aceluiasi articol,la pct.1 alin.1,emiterea unui cec fara existenta conventiei intre tragator si banca constituie de asemenea infractiune sanctionata cu aceeasi pedeapsa.Pe langa pedeapsa prevazuta de art.84 din Legea 59/1934,regulamentul nr.3/1996 mai prevede si sanctiunea interdictiei bancare pe timp de un an de la data emiterii cecului fara acoperire , iar bancile care nu declara incidentele de plata sau interdictia bancara ori elibereaza formulare de cecuri titularilor de cont aflati in interdictie bancara vor fi sanctionate cu amenda.

Conventia intre tragator si banca nu este altceva decat un contract bancar de prestari servicii de caserie,prin care banca se obliga fata de clientii sai sa efectueze plati din disponibilul aflat in contul acestora,la ordinul lor sau a imputernicitilor,percepandu-le pentru serviciile prestate un anumit comision.

Sectiunea 3 Cuprinsul cecului

Cecul trebuie sa cuprinda in primul rand mentiunile prevazute in art.1 din Legea 59/1934,trebuie sa mai cuprinda anumite mentiuni preimprimate si mentiunile completate cu mana de tragator.

Conform prevederilor art.1 din Legea 59/1934,cecul cuprinde:

1.denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;

2.ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;

3.numele celui care trebuie sa plateasca(tras);

4.aratarea locului unde plata trebuie facuta;

5.aratarea datei si a locului emiterii;

6.semnatura celui care emite cecul(tragatorul);

In formularele tipizate folosite in circuitul bancar urmatoarele elemente sunt preimprimate:

-denumirea bancii tragatorului , a sucursalei ori filialei;

-denumirea de cec si ordinul de plata;

-in ultima perioada tot mai frecvent se foloseste bararea si clauza de netransmitere prin gir sau de transmitere prin gir doar in favoarea unei anumite banci;

-numele si adresa tragatorului,titular de cont bancar;

In sfarsit,sunt si mentiuni pe care le completeaza chiar tragatorul insusi:

-locul si data emiterii cecului;

-suma ce se va plati in cifre si litere;

-numele beneficiarului sumei inscrise in cec;

-semnatura olografa a tragatorului;

Daca din textul titlului nu rezulta expres locul platii sau al emiterii,acesta nu va fi lovit de nulitate deoarece locul platii va putea fi determinat dupa criteriile prevazute de art.2(2-3)din Legea 59/1934,unde se prevede:

“In lipsa unei aratari speciale,locul aratat langa numele trasului este socotit ca loc de plata ”(art.2(2)).

“Daca mai multe locuri sunt aratate langa numele trasului ,cecul este platibil la primul loc aratat ”(art.2(3)).

In lipsa mentiunii privind locul emiterii aceasta este suplinita de cuprinsul art.2(5),potrivit caruia;”Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat langa numele tragatorului”.

Alta este situatia cand se emite un cec cu data falsa sau caruia ii lipsesc mentiunile esentiale cerute de art.1 pct.1-3 si 5 , deoarece , potrivit art.84(1)pct.3 din lege acestea constituie infractiune.

Potrivit dispozitiilor cuprinse in art.4 si art.7 din Legea 59/1934,insemnarile din textul cecului cu privire la “scadenta”,”acceptare” sau “stipulatia de dobanda” se considera ca fiind nesrcrise deoarece cecul este platibil la vedere,nu poate fi acceptat si il obliga pe tras numai la plata sumei inscrise in titlu.

Art.9 din Legea 59/1934 mentioneaza cateva aspecte particulare privitoare la plata,astfel:daca suma de plata este inscrisa in cifre si litere,in caz de neconcordanta se considera corecta suma inscrisa in litere sau daca suma este inscrisa de mai multe ori si sumele nu concorda se considera ca fiind corecta suma cea mai mica.

Confom art.5 din Legea 59/1934,cecul poate fi stipulat platibil:

-nominativ-atunci cand pe titlu este inscris numele beneficiarului si clauza “nu la ordin”;

-la ordin-atunci cand in titlu este indicat drept beneficiar o anumita persoana,acesta putand fi transmis prin gir odata cu remiterea titlului;

-la purtator-care se transmite prin simpla traditiune;

-la purtator dar si cu mentiunea numelui beneficiarului , cu consecinta ca acest cec este platibil fie celui nominalizat in titlu , fie purtatorului si este transmisibil prin traditiune;

-cecul care nu cuprinde denumirea beneficiarului si nici mentiunea “la purtator” va fi platibil purtatorului.Cecul care il indica ca beneficiar pe tragator este considerat un cec de retragere de numerar din cont.

Capitolul 3 Circulatia cecului

Sectiunea 1 Girul cecului

Circulatia cecului prin gir se face diferit in functie de modul de plata stabilit potrivit art.15 din Legea 59/1934,astfel:

-cecul nominativ , cu sau fara clauza expresa “la ordin”,este transmisibil prin gir si remiterea cecului;

-cecul nominativ cu clauza “nu la ordin” sau o expansiune echivalenta,este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare(de drept comun).

Cecul la purtator se transmite prin simpla traditiune a titlului.

Normele cadru nr.7/1994,la pct.73 definesc girul ca fiind un act prin care posesorul cecului numit girant transfera altei persoane numita giratar,printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument odata cu predarea acestuia,toate drepturile decurgand din cecul astfel redactat si completat.

Mentiunile pivind circulatia cecului prin gir se fac,de regula,pe spatele cecului,ceea ce face ca operatiunea de girare sa mai fie numita si “andosare”.Aceleasi norme ale BNR creaza in sarcina societatilor bancare obligatia de a nu accepta in cadrul operatiunilor lor decat cecuri care au textul privind operatiunea de girare redactata pe spatele titlurilor,folosindu-se in mod exclusiv notiunea de “girare” si nu aceea de “andosare”.

Cecul poate fi girat in folosul tragatorului sau al oricarui obligat prin instrumentul respectiv.Aceste persoane care devin astfel giratari pot sa gireze la randul lor cecul(pct.78Normele cadru 7/1994).

Girul trebuie sa fie neconditionat,neputand fi grevat de contraprestatii sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligatiei asumate prin cecul respectiv(art.16 din legea 59/1934).Pentru a evita ca circulatia cecului sa devina nesigura si pentru a apara pe posesorul lui de eventualele exceptii ce i-ar putea fi opuse,nu se va tine seama de nici o conditiune a girului inscrisa pe cec,iar cecul fiind indivizibil girul partial va fi nul.Aceasta se datoreaza faptului ca nu se poate admite ca o parte a creantei incorporata in el sa aprtina girantului,iar cealalta parte giratarului(pct.82 din Normele cadru nr.7/1994).

Girul poate sa fie “in plin” sau “in alb”.Girul “in plin” presupune declaratia girantului semnata si datata de el,declaratie care cuprinde ordonarea adresata trasului de a plati unei anumite persoane indicata de girant.Girul “in plin”trebuie sa cuprinda urmatoarele trei elemente:

-semnatura girantului-care potrivit art.11 din Legea 59/1934 trebuie sa cuprinda numele si prenumele sau firma celui care se obliga;

-numele giratarului;

-data girarii-daca data lipseste,aceasta va putea fi dovedita cu toate mijloacele de proba admise de art.57C.com.,in care se prevede la alin.1”data actelor si a contractelor comerciale trebuie sa arate locul,ziua,luna si anul”.Iar art.46 C.com.stipuleaza ca obligatiunile comerciale si liberatiunile se probeaza:cu acte autentice;cu acte sub semnatura privata;cu facturi acceptate;prin corespondenta;prin telegrame;cu registrul partilor;cu martori si prin orice alte mijloace de proba admise de legea civila;

Girul “in alb”produce aceleasi efecte ca si girul “in plin”,dar girul “in alb” este format numai din semnatura girantului inscrisa pe spatele cecului sau pe adaos.

Posesorul cecului cu un gir “in alb” are urmatoarele posibilitati:

-sa-l completeze cu propriul sau nume;

-sa-l completeze cu numele altei persoane caz in care il preda acesteia;

-sa gireze cecul din nou “in alb”sau la ordinul altei persoane;

-sa predea pur si simplu cecul unui tert fara a realiza operatiunea de girare catre acesta si fara a completa girul “in alb”(pct.94 din Normele cadru 7/1994);tertul,in calitate de detinator al cecului “in alb” tranmisibil prin gir este socotit de art.20 din Legea 59/1934 posesor legitim daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri.

Girul transmite proprietatea cecului,iar girantii devin obligati solidar pentru plata la prezentare;in caz de neplata a cecului de catre tras la prezentare,posesorul cecului se poate indrepta pe cale de regres impotriva oricaruia dintre obligati si impotriva oricaruia dintre giranti.Girantul insa se poate exonera de obligatia de plata fata de giratari prin inserarea in textul girului a clauzei”fara garantie” sau “fara raspundere”,clauza care il opreste pe proprietarul cecului de la dreptul de actiune in regres impotriva girantului.

Potrivit art.25 din Legea 59/1934,daca girul este dat ulterior protestului de neplata sau altei constatari echivalente sau dupa trecerea termenului de prezentare sau pentru dresarea protestului,el va produce doar efectele unei cesiuni de drept comun(ordinare).Cesiunea ordinara presupune transferarea creantei rezultand din cec din patrimoniul cedentului in patrimoniul cesionarului , fara nici o restrangere sau conditie , girul nedatat este socotit pana la dovada contrara ca a fost datat anterior protestului sau termenului de prezentare.

Sectiunea 2 Avalul cecului

Avalul este o garantie personala prin care o persoana numita avalist,cel care da avalul,garanteaza obligatia asumata de una din persoanele obligate prin cec,persoana denumita avalizat,pentru toata suma mentionata pe cec sau pentru o parte din ea(pct.126 din Normele cadru nr.7/1994).

Garantarea platii unui cec prin aval,pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea,poate fi data de o terta persoana sau chiar de un semnatar al cecului.

Avalul se da pe cec sau pe alonge,se semneaza de avalist,care va mentiona persoana pentru care se da avalul si se exprima prin formula”pentru aval”.Daca lipseste mentiunea in favoarea cui se da avalul art.27(3)din Legea 59/1938 precizeaza ca avalul este dat in favoarea tragatorului.Avalul nu poate fi conditionat in nici un mod,nu poate aduce schimbari privind elementele datoriei garantate si nu poate cuprinde clauze incompatibile cu natura sa.

Avalul poate fi dat si pe o copie sau pe un duplicat al cecului si poate fi redat de mana,cu pixul,cu cerneala chiar de catre avalist sau de o alta persoana,dactilografiat sau imprimat cu o stampila,in orice situatie insa,este obligatoriu ca formula de avalizare sa fie urmata de semnatura manuscrisa a avalistului.

Avalistul care a platit cecul dobandeste toate drepturile decurgand din respectivul cec impotriva celui garantat(avalizat),cat si a celor obligati catre acesta din urma in temeiul cecului.Avalistul este un debitor de regres,termenele in care poate fi exercitata actiunea impotriva sa sunt:

a)sase luni de la expirarea termenului de prezentare in ceea ce priveste actiunea de regres a posesorului impotriva girantilor,tragatorului sau celorlalti obligati;

b)sase luni calculate din ziua cand obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa,in ceea ce priveste actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului,unii impotriva altora;

Daca forma materiala a cecului se preschimba,avalistul,ca de altfel orice semnatar al cecului continua sa ramana obligat pentru continutul vechiului cec,cu urmatoarele doua exceptii:

-cecul a fost retras de debitor;

-cecul a ramas la creditor,dar acesta a luat masuri pentru a pastra actiunea sa contra obligatilor prin cec;

Daca avalistul , prin prescriptie sau decadere,pierde actiunea legala privind cecul in contra avalizatului,ii ramane la indemana actiunea derivand din raportul de drept comun care ii leaga.

Obligatia asumata de avalist poate fi la randul ei garantata printr-un aval,situatie in care , al doilea avalist , daca plateste cecul , se poate folosi de procedura legala atat impotriva primului avalist cat si in contra avalizatului sau a obligatilor anteriori,iar lichidarea raporturilor dintre co-avalisti se face dupa principiile solidaritatii pasive.

Solidaritatea pasiva,potrivit art.1039 C.civ.este atunci cand toti debitorii s-au obligat la acelasi lucru,astel ca fiecare poate fi constrans pentru totalitate si ca plata facuta de unul dintre debitori libereaza si pe ceilalti fata de creditor.Solidaritatea pasiva presupune deci trei trasaturi generale:

-un singur creditor;

-o pluralitate de debitori;

-un singur obiect al obligatiei pasive in sensul ca toti debitorii se obliga la aceeasi prestatie;

Exemplu:

Firma X beneficiaza de o facilitate de creditare de la o societate bancara,in suma de 20000RON.

Garantarea rambursarii creditului si a dobanzilor aferente s-a efectuat prin emiterea de catre administratorul firmei,in favoarea societatii bancare , a unui cec avalizat de catre administrator.

Din anumite motiive firma X nu mai poate face fata rambursarilor,astfel ca societatea bancara incepe procedura executarii silite investind cecul cu formula executorie si inaintand dosarul catre corpul executorilor bancari.

Dupa obtinerea incuviintarii executarii silite de catre instanta,societatea bancara este notificata de catre tribunal ca impotriva firmei X s-a declansat procedura insolventei,situatie in care,conform art.36 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei,executarea silita inceputa este suspendata.

In aceasta situatie,corpul executorilor bancarI au suspendat executatarea silita impotriva firmei X,dar au continuat-o impotriva avalistului cecului ,care conform Legii 59/1934 este tinut pentru plata intregii sume inscrise in textul cecului.Datorita faptului ca avalistul cecului era casatorit,in temeiul art.36(2C.fam.executorul bancar a solicitat instantei de judecata impartirea bunurilor comune;cele care i-au revenit sotului avalist au fost executate silit recuperandu-se pe aceasta cale creanta societatii bancare.

Capitolul 4 Plata cecului

Sectiunea 1 Procedura platii

Datorita functiei sale principale-instrument de plata-cecul este platibil numai la vedere.Mentiunile redactate pe cec prin care s-ar stabili o anumita scadenta sau o anumita perioada de timp admisa intre data prezentarii si data platii cecului este considerata ca fiind nescrisa

Intre tragator si tras poate interveni o intelegere prin care trasul va plati cecul numai dupa ce tragatorul a avizat instrumentul respectiv.O astfel de intelegere se exprima prin formula “platiti numai dupa aviz”inscrisa pe cec.

Cu toate acestea ,o astfel de intelegere nu poate fi opusa posesorului cecului,acesta ramanand platibil la vedere(pct.160-161 Normele cadru nr.7/1994).

Termenele de prezentare la plata a cecurilor emise si platibile in Romania,potrivit art.30(1)din Legea 59/1934,sunt:

-8 zile daca este platibil in localitatea in care a fost emis;

-15 zile daca este platibil in alta localitate decat cea de emitere;

Iar conform alin.2 din acelasi articol,cecul emis intr-o tara straina europeana este platibil in 30de zile,iar daca este emis in afara Europei va fi platibil in 70 de zile.

Termenele de mai sus se calculeaza incepand cu ziua urmatoare datei emiterii cecului.Daca cecul este platibil in strainatate termenul de prezentare va fi cel aratat de legea locului platii,iar daca aceasta lege nu dispune se vor aplica regulile de la alin.2.respectiv 30 zile si 70 de zile.

In calculul termenelor nu se vor include ziua emiterii si nici zilele nelucratoare,astfel ca, daca termenul se implineste intr-o zi nelucratoare,el se va sfarsi in prima zi lucratoare ce va urma.

Conform cu art.30(1)din Legea 59/1934,prezentarea cecului la plata dupa expirarea termenului legal conduce la pierderea dreptului de regres impotriva girantilor si a avalistilor.Dupa expirarea acestui termen,tragatorul poate revoca ordinul de plata iar beneficiarul pierde actiunea cambiala contra tragatorului.Daca tragatorul nu revoca expres sau tacit ordinul de plata prin retragerea proviziunii,plata cecului facuta dupa expirarea termenului de prezentare este valabila .

Ordinul dat de tragator trasului ( bancii)de a a nu plati suma inscrisa pe cec nu este valabil decat dupa expirarea termenului de prezentare,un astfel de instrument de plata va putea fi revocat inauntrul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului cecului.

Principiul nerevocabilitatii cecului in interiorul termenului legal de prezentare este afectat de situatia limita in ceea ce-l priveste pe tragator,astfel cecul va produce aceleasi efecte si posesorul lui beneficiaza de aceleasi drepturi chiar daca dupa emiterea acestuia a intervenit moartea,incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului-art.34 din legea 59/1934.

Banca platitoare-trasul- poate solicita in caz de plata,ca cecul sa fie predat cu mentiunea “achitat ”scrisa si semnata de posesor(beneficiar).

Daca cecul este la “ordin”banca este obligata sa verifice regularitatea succesiunii girurilor,dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.In cazul cecului “la purtator” banca va verifica doar identitatea posesorului ce prezinta cecul la plata.De asemenea,inaintea efectuarii platii,banca va verifica daca semnatura depusa pe cec apartine tragatorului,comparand-o cu specimenul de semnatura aflat la banca si daca formularul de cec este cel eliberat titularului.

Sectiunea 2 Incidentele platii si regresul

Banca asupra careia s-a tras cecul,neparticipand la formarea contractului fundamental dintre tragator si beneficar nu-si asuma pana la acceptare nici o obligatie fata de beneficiarul cecului si de aceea nu poate fi silita,la cererea beneficiarului,pe calea actiunii in justitie,sa plateasca cecul pe care l-a refuzat.Practica judiciara(ex.Sentinta civila 521/06.06.22 a sectiei II comerciala a Tribunalului Ilfov),precizeaza ca banca isi poate justifica refuzul platii cecului si daca acesta a fost prezentat cu intarziere la plata fata de termenele legale.

In situatia in care posesorul prezinta cecul la plata in termenul legal si trasul nu-l onoreaza,posesorul poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor,tragatorului si celorlalti obligati,facand insa dovada refuzului de plata prin urmatoarele modalitati:

-prin protestul refuzului de plata dresat de executorul judecatoresc si care este un act juridic si solemn cu o valoare probanta cu a unui inscris autentic;

-printr-o declaratie a trasului(bancii)datata,scrisa si semnata de acesta pe cec;

-printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensatii din care sa rezulte ca cecul a fost adus la compensare in termen,dar nu a fost platit.

Toate persoanele care in orice calitate s-au obligat prin cec sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata instrumentului respectiv,cu toate ca obligatiile au fost asumate in moduri diferite.Posesorul sau oricare alt semnatar care a platit cecul poate exercita actiunea decurgand din instrument impotriva oricaruia din obligati,individual sau colectiv , nu obligatoriu in ordinea in care acestia s-au obligat(pct.235-236din Normele cadru nr.7/1994).

Posesorul cecului se va putea indrepta insa,in ceea ce-i priveste pe obligatii pe cale de regres,numai impotriva acelora care il preced,pentru ca fata de cei ce i-au urmat el este garant pentru plata cecului

In conditiile art.48 din legea 59/1934,posesorul cecului poate cere pe cale de regres:

1.suma aratata in cecul neplatit;

2.dobanda legala socotita de la prezentare;

3.cheltuielile de protest,actele echivalente notificarilor si alte cheltuieli;

Acela care a platit cecul prin regres poate cere de la girantii sai:

1.intreaga suma platita;

2.dobanda legala la aceasta suma socotita din ziua platii;

3.cheltuielile pe care le-a facut(art.49Legea 59/1934);

In schimbul platii efectuate ,debitorul de regres este indreptatit sa ceara de la posesorul cecului predarea acestuia impreuna cu actul de protest si un “cont de intoarcere” care poarta mentiunea “achitat”.

Regresul poate fi exercitat fie prin investirea cecului cu formula executorie ce va fi urmata de procedura de executare silita de drept comun,fie prin actiunea in justitie care se poate baza pe:

-raportul juridic fundamental existent intre tragator si posesorul cecului;

-dreptul de regres al posesorului;

-actiunea de imbogatire fara justa cauza indreptata impotriva tragatorului sau a girantilor(art.57Legea 59/1934).

Potrivit cu prevederile art.73 si 74 din legea cecului,actiunile de regres sunt supuse termenului de prescriptie de 6 luni,care curge in cazul posesorului instrumentului de la expirarea termenului de prezentare,iar in cazul actiunilor celor obligati la plata cecului de la data platii efectuate sau din ziua in care actiunea a fost pornita contra celui ce exercita regresul.

Capitolul 5 Tipuri de cecuri

Sectiunea 1 Cecul circular

Cecul circular nu poate fi emis de orice societate bancara ci numai de o banca anume autorizata,care va emite astfel de cecuri pentru sumele primite de la titular in momentul emiterii.

Banca autorizata sa emita cecuri circulare trebuie sa constituie la BNR o cautiune in valoare de 40% din valoarea acestor cecuri emise zilnic,cautiune asupra careia posesorii cecurilor au constituit un privilegiu special.

Deosebirea de esenta intre cecul circular si un cec simplu sau barat consta in formularea ordinului de plata dat ,astfel;in cecul simplu sau barat se foloseste formula “platiti in schimbul acestui cec…..”,deci tragatorul da ordin societatii bancare unde are deschis contul si are disponibilul,pe cand in cecul circular se utilizeaza formula”la vedere ne obligam sa platim,pentru valoarea primita anterior,in schimbul acestui cec circular…”.

Potrivit art.80 din Legea 59/1934,cecul circular cuprinde urmatoarele mentiuni obligatorii:

1.denumirea de cec circular in cuprinsul titlului;

2.promisiunea neconditionata a societatii bancare de a plati la vedere o anumita suma de bani;

3.numele si prenumele primitorului,clientul societatii bancare emitente;

4.data si locul in care cecul circular a fost emis;

5.semnatura reprezentantului legal al societatii bancare emitente;

Titlul caruia ii lipseste vreuna din conditiile de mai sus nu are valoare de cec circular.

Cecului circular nu-i sunt aplicabile prevederile art.3(2) din Legea 59/1934,care permit ca la cecul simplu sa se constituie proviziunea ulterior emiterii,la cecul circular fiind obligatorie constituirea proviziunii anterior emiterii cecului.

Cecul circular este platibil la vedere in termen de 30 zile de la data emiterii,posesorul care nu prezinta cecul la plata in acest termen decade din dreptul de regres.Posesorul caruia societatea bancara nu i-a facut plata la prezentare are dreptul la actiune in contra bancii,in termenul de prescriptie de 3 ani de la data emiterii.

O societate bancara emitenta poate incredinta emiterea in numele sau de cecuri circulare de catre o societate bancara corespondenta,daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a)cecul circular astfel emis sa poarte sigla societatii bancare care incredinteaza efectuarea acestei operatiuni altei societati bancare;

b)societatea bancara emitenta sa semneze ca reprezentant al celeilalte societati bancare.

Cecului circular ii sunt aplicabile,in masura in care nu sunt incompatibile,toate dispozitiile din Legea 59/1934 cu privire la gir,plata,protest,regres,prescriptie,semnaturi false,iar in ceea ce priveste procedura de anulare si inlocuire a cecului circular se aplica urmatoarele reguli:

-cererea de anulare a unui cec circular pierdut,furat sau distrus se adreseaza presedintelui judecatoriei in a carui raza isi are sediul societatea bancara emitenta;

-ordonanta prin care se declara nul cecul circular va fi notificata de una din cele mai apropiate unitati apartinand societatii bancare emitente,petitionarului;

-ordonanta judecatoreasca trebuie sa fie comunicata in timp util,pe cheltuiala petitionarului,de unitatea bancara incunostintata,tuturor unitatilor bancare nominalizate pe instrument(pct.358din Normele cadru 7/1994).

Sectiunea 2 Cecul barat

Tragatorul sau posesorul unui cec poate sa-l bareze prin trasarea a doua linii paralele puse pe fata cecului.Liniile trebuie sa fie paralele si trasate in plan vertical sau oblic , dar nicidecum in plan orizontal.

Cecul care nu are nimic inscris in spatiul dintre aceste linii poarta denumirea de cec cu barare generala.Per a contrario,cecul care are inscris in spatiul dintre cele doua linii denumirea unei banci se numeste cec cu barare speciala.Bararea cecului poate fi facuta la emitere de catre tragator sau in cursul circulatiei acestuia de catre oricare dintre posesorii lui.

Bararea generala poate fi transformata in barare speciala prin imprimarea denumirii bancii intre cele doua linii paralele,dar bararea speciala nu poate fi transformata intr-o barare generala.

Taierea sau stergerea liniilor sau a numelui bancii inscris intre ele se considera a nu fi fost facuta.Cecul cu barare generala poate fi platit numai altei banci sau unui client al bancii platitoare. Cecul cu barare speciala poate fi platit numai bancii inscrise intre linii sau,daca insusi numele bancii platitoare este inscris intre linii numai unui client al acelei banci .

O banca nu poate dobandi un cec barat decat de la un client de al sau ori de la o alta banca si nu poate sa-l incaseze pentru alte persoane decat acestea.

Avantajele cecului barat constau in securitatea sporita pe care o confera pentru banca,deoarece este platibil numai unei alte banci sau client al acesteia,deci unor persoane determinate.

Potrvit pct.201 din Normele cadru 7/1994,un cec poate fi barat special numai de doua ori si numai daca a doua barare s-a facut in vederea incasarii lui printr-o casa de compensatii de catre o societate bancara neafiliata la acea casa de compensatii.Astfel,societatea bancara desemnata prin prima barare va redacta o noua barare in care va inscrie formula”pentru incasare prin”urmata de denumirea societatii bancare membra a casei de compnsatii,care va incasa valoarea inscrisa in cec.

Sectiunea 3 Cecul platibil in cont si cecul netransmisibil

Pe cec , tragatorul sau unul dintre purtatori , poate inscrie clauza”platibil in cont” sau “numai pentru virament”,caz in care plata inscrisa in cec se efectueaza numai scriptic in vederea creditarii contului beneficiaruui,operatiune ce echivaleaza cu plata efectiva a cecului.Stergerea de pe cec a acestor clauze se considera ca fiind nefacuta(ca si cum nu ar fi fost efectuata)si ele nu pot fi revocate de posesorii ulteriori ai cecului.Trasul care nu respecta conditiile impuse prin aceste clauze va raspunde de eventualele prejudicii pana la concurenta sumei cecului.

Potrivit art.41 din Legea 59/1934,cecul emis cu mentiunea “netransmisibil”poate fi platit numai primitorului sau sau la cererea acestuia,cu suma inscrisa pe cec fiind creditat contul curent al primitorului.Ea este pusa chiar de societatea bancara,la cererea clientului.Acest tip de cec poate fi girat numai in favoarea unei banci pentru incasare in numele primitorului,iar banca nu il poate gira mai departe.Girurile puse contrar acestor dispozitii se considera nescrise,iar stergerea clauzei netransmisibil se considera ca neavenita.Cel care plateste un cec netransmisibil altei persoane decat primitorului sau societatii bancare giratare pentru incasare raspunde de plata facuta.

Sectiunea 4 Cecul de calatorie

Cecul de calatorie este acela in care , la momentul emiterii,tragatorul poate conditiona plata de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare.

Deosebirea cea mai evidenta intre cecul simplu si cecul de calatorie,in afara denumirii,consta in formula folosita pentru obligarea la plata pe care si-o asuma emitentul:”tragatorul plateste acest cec de calatorie lui….sau la ordinul sau si suma indicata”.

Institutia emitenta-tragatorul-vinde aceste cecuri,care,la fel ca si biletele de banca,au tiparite pe ele valori fixe in cifre rotunde.In momentul vanzarii,cumparatorul depune pe recto-ul fiecarui cec,in prezenta functionarului vanzator,o prima semnatura,in partea de sus a cecului.Atunci cand le utilizeaza pentru a incasa numerar sau pentru a achita marfuri ori servicii,posesorul depune cea de a doua semnatura in fata celui care primeste cecul,in partea de mijloc sau de sus a aceluiasi cec.Primitorul cecului de calatorie compara cele doua semnaturi care trebuie sa fie la fel(asemanatoare)asa cum precizeaza art.42 din Legea 59/1934.

Calatorul,client al unei banci,primeste din partea bancii sale formulare imprimate pe care sunt inscrise sume rotunde.Textul cecului cuprinde ordinul pe care banca emitenta il adreseaza agentului si corespondentului sau de a plati suma clientului ei calator,a carui semnatura se afla depusa pe talon.

Aceste cecuri pot fi acceptate in plata si de alti corespondenti ai bancii emitente:pompe de carburanti,hoteluri,restaurante etc.pt.serviciile prestate sau pentru marfurile vandute clientilor bancii emitente,corespondenti care vor prezenta ulterior cecurile la banca emitenta pentr a le fi creditate conturile cu sumele cecurilor prezentate.

Sectiunea 5 Cecul postal si cecul certificat

Asa cum il defineste chiar denumirea,cecul postal este un serviciu bancar oferit de posta,institutie care il foloseste in zonele in care bancile nu-si permit sau nu sunt interesate sa investeasca in noi sucursale , agentii ori puncte de lucru.Este rar utilizat in Romania,dar in tarile occidentale poate fi intalnit frecvent sub patru forme:

-cecul pentru retrageri care foloseste la ridicarea unor sume din contul postal;

-cecul nominativ , pe care titularul contului scrie numele beneficiarului;

-cecul la purtator;

-cecul la virament , care este de fapt un ordin de virament;

Cecul postal nu poate fi transmis prin gir,dar in rest se supune tuturor conditiilor de forma ca si cecul bancar.

Cecul pe care o banca emitenta isi pune semnatura pe fata garantandu-i astfel existenta si blocarea acoperirii cecului la dispozitia posesorului pana la expirarea termenului de prescriptie,poarta denumirea de cec certificat.

In practica economica din Romania riscul acceptarii de plati cu cecuri este foarte mare deoarece,in 90% din cazurile de astfel de plati emitentul nu are in cont disponibilul necesar pentru acoperire la momentul emiterii,iar unii dintre acestia nu au acest disponibil nici la momentul cand plata cecului devine obligatorie.Situatiile de acest fel sunt solutionate in marea majoritate cu rezolutie de neinceperea urmaririi penale,iar plangerile formulate in baza art.84 din legea 59/1934(referitor la infractiunea de emitere de cecuri fara acoperire)fiind coroborate cu infractiunea de inselaciune sau fals.

Singurele sanctiuni pe care le primesc agentii economici care nu respecta prevederile legale ale platii cu cecuri sunt cele aplicate pe cale administrativa de catre sistemul bancar si reglementate prin Regulamentul 3/1996 al BNR.Acestea sunt:

-interdictia de a emite cecuri timp de 1 an , incepand cu data emiterii de cecuri fara acoperire;

-bancile comerciale care nu declara in termen incidentele de plati catre CIP sau care elibereaza astfel de formulare titularilor de cont aflati in interdictie bancara vor fi sanctionate cu amenda prevazuta de lege.

Cu alte cuvinte,daca un agent economic accepta sa i se faca plata cu cecuri este prudent ca, inainte de a accepta o astfel de plata , sa solicite bancii consultarea fisierului de incidente la plata, ori sa accepte aceste instrumente de plata doar de la parteneri comerciali care de-a lungul timpului si-au demonstrat seriozitatea in afaceri.Altfel,in conditiile ineficientelor reglementari actuale care includ si sistemul bancar poate apare situatia in care sa nu poti valorifica un titlu executoriu nicicand , motiv pentru care se impune cu necesitate crea rea unui sistem juridic in materie care sa fie in masura sa protejeze comertul cu astfel de instrumente de plata.

Relatia cu BANCA devine astazi , in economia de piata , mai necesara ca oricand.

Renasterea fireasca a sistemului bancar romanesc s-a facut prin reinnodarea traditiei vietii bancare nationale din vremea lui Alexandru Ioan Cuza , de la 1866 , perioada in care a aparut prima societate bancara, sub denumirea de Banca Romaniei.

In procesul de restructurare a economiei romanesti inceput dupa decembrie 1989 , sistemului bancar ii revine un rol esential.Activitatea bancilor comerciale a cunoscut in acesti ani o crestere foarte rapida , o consolidare financiara si o extindere considerabila in teritoriu .Intregul sistem bancar face astazi dovada asezarii pe baze solide a relatiilor cu clientela, demonstrand ca acesta reprezinta un factor determinant pentru evolutia fiecarei institutii , pentru mersul inainte al societatii romanesti si pentru prosperitatea fiecarui individ in parte.

B I B L I O G R A F I E:

P.I.DEMETRESCU

Noua lege asupra cambiei si biletului la ordin si legea asupra cecului

RADU ECONOMU

Manual practic de drept cambial-Editura Lumina LEX,Bucuresti,1996

ION TURCU

Operatiuni si contracte bancare-Editura Lumina LEX,Bucuresti,1997

Legea asupra cambiei si biletului la ordin-Editura Lumina LEX,1994

ION TURCU,LIVIU POP

Contractele comerciale-Editura Lumina LEX,Bucuresti , 1997

Normele cadru ale BNR 7/1994

Legea 58/1934 privind cambia si biletul la ordin

Legea 59/1934 privind cecul

L83/1994

OG11/1993

Normele tehnice 9/1994 privind circulatia si standardele tehnice ale cec

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Distinctia Fata de Titlurile de Creanta Civile (ID: 127412)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Distinctia Fata de Titlurile de Creanta Civile

Copyright Notice

Organizarea Si Conducerea Societatilor Comerciale

Organizarea Judecatoreasca In Republica Moldova

Consecintele Nerespectarii Principiului Monogamiei

.coruptia. Tratamentul Sanctionator

Asistenta Juridica Garanatata de Stat

Reguli Tactice Folosite In Ascultarea Martorilor Oculari

Copyright Notice

Similar Posts