Dispozitiv cu Placa Ridicabila

Cuprins

1. Tema de proiectare…………………………………………………………………pag. 3

2. Schema de orientare și fixare……………………………………………………pag. 4

3. Calculul erorii de instalare in dispozitiv………………………………………pag. 5

4. Parametrii regimului de aschiere………………………………………………pag. 7

.

5. Calculul fortei, momentului si puterii de aschiere………………………..pag. 8

6. Calculul fortei de fixare……………………………………………………………pag. 9

7. Varianta constructiva………………………………………………………………pag. 12

8. Calculul cinetostatic al dispozitivului…………………………………………pag. 13

9. Calculul de dimensionare si verificare a placii de ghidare si coloanei cremaliere………………………………………………………………………………..pag. 17

10. Dimensionarea si verificarea angrenajului cremaliera-roata dintata cilindrica…………………………………………………………………………………..pag.18

11. Calculul de dimensionare al mecanismului de blocare………………pag. 18

12. Calculul geometric angrenaj………………………………………………….pag. 22

13. Calculul pretului de cost……………………………………………………….pag. 22

14. Norme de protecția muncii……………………………………………………pag. 24

15. Bibliografie………………………………………………………………………….pag. 25

=== Proiect ===

Proiect la:

Proiectarea Dispozitivelor

Tema proiectului:

Dispozitiv cu placă de ghidare ridicabilă

Cuprins

1. Tema de proiectare…………………………………………………………………pag. 3

2. Schema de orientare și fixare……………………………………………………pag. 4

3. Calculul erorii de instalare in dispozitiv………………………………………pag. 5

4. Parametrii regimului de aschiere………………………………………………pag. 7

.

5. Calculul fortei, momentului si puterii de aschiere………………………..pag. 8

6. Calculul fortei de fixare……………………………………………………………pag. 9

7. Varianta constructiva………………………………………………………………pag. 12

8. Calculul cinetostatic al dispozitivului…………………………………………pag. 13

9. Calculul de dimensionare si verificare a placii de ghidare si coloanei cremaliere………………………………………………………………………………..pag. 17

10. Dimensionarea si verificarea angrenajului cremaliera-roata dintata cilindrica…………………………………………………………………………………..pag.18

11. Calculul de dimensionare al mecanismului de blocare………………pag. 18

12. Calculul geometric angrenaj………………………………………………….pag. 22

13. Calculul pretului de cost……………………………………………………….pag. 22

14. Norme de protecția muncii……………………………………………………pag. 24

15. Bibliografie………………………………………………………………………….pag. 25

1. Tema de proiectare

Să se proiecteze un dispozitiv cu placă de ghidare ridicabilă pentru prelucrarea unei piese cu următoarele caracteristici:

Lungime L [mm] 110

Latime b [mm] 50

Distanta intre centrele gaurilor a [mm] 50

Diametru gauri dg [mm] 10

Inaltime h [mm] 10

Numar gauri Ng [-] 2

Material piesa OL 34

Numar piese de prelucrat [buc] 10000

fig. 1.1

2. Schema de orientare si fixare

Proiectarea schemei de orientare si fixare impune necesitatea bazarii piesei de prelucrat.

Prin BAZARE se intelege operatia de stabilire a bazelor de referinta.

BAZELE DE REFERINTA sunt elemente geometrice ale piesei de prelucrat, sculei, dispozitivului sau masinii-unelte, care ocupa la un moment dat o anumita pozitie si in raport cu care analizam pozitia celorlalte elemente geometrice.

1. S-a optat pentru orientarea pe suprafete plane (cepuri cu suprafete active plane-fig. 2.32)

fig. 2.1

fig. 2.2

3. Calculul erorii de instalare in dispozitiv

(2.9)

în care: – KD, Kp, KF, KN sunt coeficientii de distributie relativa, avand valoarea 1 pentru distributia Gauss normală, 1,22 pentru distributia Simpson și 1,73 pentru distributia Student;

– D – eroarea datorata abaterilor dimensionale ale bazei de referinta de cotare fata de cea de orientare;

– p – eroarea datorata abaterilor de pozitie relativa a bazei de referinta, de cotare fata de cea de orientare;

– F – eroarea datorata abaterilor de forma geometrica a bazelor de referinta de cotare si orientare;

– N – eroarea datorata abaterilor privind rugozitatea suprafețelor folosite ca baze de referință de orientare.

Dacă toate componentele au o distributie Gauss normală, atunci eroarea de bazare are forma:

(4.6)

în care erorile se pot defini astfel: D=ADmax.-ADmin.; p=Apmax.-Apmin.; F=AFmax.-AFmin.; N=Rmax.-Rmin., unde: ADmax., ADmin., Apmax., Apmin., AFmax., AFmin. sunt abaterile dimensionale, de pozitie si de forma maxime și minime, iar Rmax. și Rmin. sunt, în prima aproximatie, rugozitatea maxima si minima a suprafetelor obtinute la acelasi tip de prelucrare și pe aceeasi mașina-unealta, a suprafetelor folosite ca baze de orientare.

Daca pe desenul de executie este indicata cota C1, baza de cotare coincide cu baza de orientare-ghidare B.C1 = B.O.G.

Neglijand eroarea datorata abaterilor de pozitie, de forma si rugozitate (), eroarea de bazare este:

(2.12)

Daca se indica cota C2 pe desenul de executie si , eroarea de bazare va fi:

(2.13)

Pentru cota C3, baza de cotare B.C3 nu coincide cu baza de orientare asezare B.O.A. Considerand , eroarea de bazare va fi:

(2.14)

Daca se indica cota C4 pe desen, eroarea de bazare va fi:

(2.15)

In fig. 3.2 se prezinta calculul erorii de bazare in cazul in care baza de orientare ghidare prezinta o abatere fata de cea de orientare asezare.

Daca pe desenul de executie se indica:

– cota C1, eroarea de bazare va fi:

(2.16)

– cota C2:

(2.17)

– cota C3:

(2.18)

In relatia (2.16) s-a considerat ca punctul de contact este B si nu C’, fapt ce introduce o eroare sub 2%, valoare acceptata in proiectare.

S-au calculat următoarele valori:

4. Parametrii regimului de aschiere

fig. 4.1

fig. 4.2

S-a ales un burgiu elicoidal scurt, cu coada cilindrica STAS 573/80, cu următoarele caracteristici:

Diametru burghiu ds [mm] 10

Dimensiune burghiu: L 125

Dimensiune burghiu: l 81

Dimensiune burghiu: l1/l2 max 0/10

Material burghiu Otel rapid Rp

Durabilitate burghiu T [min] 12

Viteza de aschiere (tabel 3.20) Vtab 19.9

Coeficient K1 (tab.3.22) K1 1

Coeficient K2 (tab.3.23) K2 1

Coeficient Kv =K1 x K2 (rel.3.4) Kv 1

Viteza de aschiere corectata (rel.3.4) Vc 19.9

Avans S[mm/rot] 0.2

Adincime de aschiere (rel.3.1) t[mm]

Turatie scula aschietoare(rel.3.5) n [rpm] 703.818526117493

Model masina de gaurit selectata WKW B.K.63

Turatia masinii de gaurit selectate 710

Viteza masinii de gaurit selectate 20.0747770

Abatere procentuala viteza [%] 0.87063012

5. Calculul fortei, momentului si puterii de aschiere

S-au calculat următoarele valori:

Forta axiala la gaurire (rel.3.9) Fax 351.481603461725

Coeficient (tab.3.24) CF1 134

Coeficient (tab.3.24) XF 0.88

Coeficient (tab.3.24) YF 0.77

Coeficient (tab.3.25) KaF 1

Coeficient (tab.3.26) KsaF 1.0

Coeficient (tab.3.27) KxF 1.0

Coeficient (tab.3.28) kF 1.31

Coeficient corectie forta (rel.3.8) KF 1.31

Forta principala de aschiere(tab.3.8) Fz[daN] 142

Putere principala de aschiere(tab.3.8) Pe[Kw] 0.35

Moment de torsiune (tab.3.8) M[daN.mm] 0.35

Coeficient corectie (tab.3.9+3.10+3.11) KF 1.29

Coeficient corectie (tab.3.9+3.10+3.11) Kp 0.65

Forta aschiere corectata (rel.3.3) Fz[daN] 183.18

Putere de aschiere corectata (rel.3.3) Pe[Kw] 0.2275

Model masina de gaurit (tab.3.32+3.33) WKW B.K.63

6. Calculul forței de fixare

Prin scheme caracteristice de fixare se inteleg modurile de fixare a pieselor de prelucrat in dispozitive, cele mai des intalnite in constructia de masini.

In continuare se prezinta scheme caracteristice de fixare a pieselor de prelucrat in dispozitive cu placi de fixare ridicabile, pentru masini-unelte de gaurit.

6.1. Orientarea pe suprafete plane

Schema de calcul a fortei de fixare S1 necesara mentinerii orientarii si fixarii piesei de prelucrat in dispozitiv in timpul procesului de aschiere se prezinta in figura 4.5, a) și b). Elementele de reazem sunt cepuri iar elementul de fixare poate fi sub forma unei bucse (1) sau sau o placa de ghidare in care se afla montate cepurile (2).

Sistemul de ecuatii pentru determinarea fortei de fixare necesara mentinerii orientarii in timpul procesului de aschiere, avand in vedere ca forta de aschiere F are acelasi sens cu forta de fixare S1, va fi:

1. Pentru cazul in care forta de fixare are caracter variabil:

(4.14)

unde:

Ma – momentul de aschiere;

(4.15)

fiind momentul de frecare dintre piesa de prelucrat si elementele de reazem;

(4.16)

fiind momentul de frecare dintre piesa de prelucrat si elementele de fixare, pentru cazul in care fixarea se realizeaza prin cepurile (2).

Pentru cazul in care elemetul de fixare este de tipul unei bucse:

(4.17)

in care:

μR – coeficientul de frecare dintre piesa de prelucrat si elementul de reazem;

μS – coeficientul de frecare dintre piesa de prelucrat si elementul de fixare;

b – bratul fortei de fixare;

D, d – diametrul exterior, respectiv interior al bucsei (1).

2. Pentru cazul in care forta de fixare are caracter constant:

(4.18)

Coeficientul de siguranta K se determina pentru fiecare schema de fixare in parte cu relatia:

(4.19)

– K0 – coeficientul de siguranta garantat, ce acopera aproximarile facute prin modelul fizic folosit la determinarea fortei de fixare (K0 = 1.5);

– K1 – coeficient ce tine seama de neuniformitatea materialului (K1 = 1 pentru finisari, K1 = 1.2 la degrosari);

– K2 – coeficient ce tine seama de cresterea solicitarilor piesei de prelucrat prin cresterea uzurii sculei aschietoare si a carui valori sunt date in tabelul 4.1;

– K3 – coeficient ce tine seama de continuitatea procesului de aschiere (K3 = 1.1 pentru aschiere continua, K3 = 1.2 pentru aschiere discontinua);

– K4 – coeficient ce tine seama de caracterul fortelor de fixare (K4 =1.3 pentru forte de fixare variabile, K4 = 1 pentru forte de fixare constante);

– K5 – coeficient ce tine seama de comoditatea actionarii dispozitivelor normale si unghiul de rotire β al elementului de actionare (pentru β < 90º si pozitii comode, K5 = 1.5, iar pentru pozitii incomode si β > 90º, K5 = 1.5 ÷ 1.6);

– K6 – coeficient ce tine seama de prezenta momentelor care in timpul prelucrarii tind sa roteasca piesa de prelucrat pe reazeme (K6 = 1, pentru reazeme cu suprafete de contact limitate si K6 = 1.5 pentru contacte intinse).

S-au calculat următoarele valori:

Coef.frecare piesa-reazem (tab.4.2) Niu r [-] 0.3

Coef.frecare piesa-elem.fixare Niu s [-] 0.3

Coeficient (rel. 4.19) K0 [-] 1.5

Coeficient (rel. 4.19) K1 [-] 1.2

Coeficient (rel. 4.19) K2 [-] 1

Coeficient (rel. 4.19) K3 [-] 1.1

Coeficient (rel. 4.19) K4 [-] 1.3

Coeficient (rel. 4.19) K5 [-] 1.5

Coeficient (rel. 4.19) K6 [-] 1

Coeficient (rel. 4.19) K [-] 3.861

Numar gauri Ng [buc] 2

Moment Ma 0.35

Dimensiune a 60

Dimensiune b 50

Diametru D 10

Diametru d 10

Marime F 142

Marime G 100

Forta de fixare S [daN] 22.1499919756991

7. Varianta constructiva

Dispozitivul cu placa de ghidare ridicabila cu mecanism de deplasare cu cremaliera si blocare cu role are o constructie asemanatoare cu cel prezentat in fig. 5.3.

Deosebirea consta in faptul ca angrenajul este cu dinti drepti ; constructia mecanismului de blocare este prezentata in fig. 7.1

Cama (2) se monteaza pe arborele (1), pe care se afla montate rotile dintate care angreneazacu cremalierele de pe coloanele (5) din fig. 5.1. Cama (2) este prevazuta cu trei fete plane dispuse echidistant la 120˚. Intre cama (2) si inelul (4) rigidizat de corpul dispozitivului se monteaza liber rolele cilindrice (3) dispuse pe suprafetele plane ale camei la 120˚. Rolele (3) sunt antrenate in miscare de rotatie de bucsa de ghidare (5) care la randul ei este actionata prin parghia (6).

S-a optat pentru un dispozitiv cu placa ridicabila cu doua coloane, cu mecanism de deplasare cu cremaliera si blocare

8. Calculul cinetostatic al dispozitivului

Pentru a efectua calculul cinetostatic trebuie sa se cunoasca forta de fixare S, necesara mentinerii orientarii si fixarii piesei de prelucrat in timpul procesului de aschiere. Se poate determina forta tangentiala din angrenaj, fig. 8.1 Aceasta forta va avea o valoare mai mare pentru a compensa pierderile prin frecare din angrenaj si din ghidaje, astfel:

(5.1)

unde: – – forta de frecare din angrenaj;

(5.2)

unde: – – coeficientul de frecare din angrenaj;

– – unghiul de angrenare;

– – forta de frecare din ghidaje;

(5.3)

unde: – – coeficientul de frecare dintre coloana si ghidaje;

– – reactiunea normala.

Pentru simplificare se considera ca forta tangentiala actioneaza pe axa coloanei, fapt ce influenteaza foarte putin rezultatul final.

(5.4)

care se introduce in relatia (5.3) si se obtine:

(5.4’)

Expresiile (5.2) si (5.4’) se introduc in relatia (5.1) si se obtine:

(5.5)

Daca se admit: unghiul de angrenare , , , se obtine:

(5.6)

Fata de axa rotii dintate cilindrice aceasta forta va produce un moment de torsiune :

(5.7)

unde: – – forta tangentiala din angrenaj;

– – raza de divizare a rotii dintate cilindrice cu dantura nedeplasata.

In timpul functionarii dispozitivului, acest moment de torsiune este egal cu momentul de torsiune , produs de forta , care actioneaza la distanta , fata de centrul camei, fig. 8.2.

(5.8)

unde: – – numarul de role cilindrice.

(5.9)

Din :

(5.10)

Rezulta:

(5.11)

Expresiile (5.10) si (5.11) se introduc in relatia (5.9) si se obtine:

(5.12)

sau: (5.13)

Forta P ce actioneaza asupra camei este rezultanta fortelor si , fig. 8.3.

(5.14)

unde: (5.15)

Forta este produsa de componenta care actioneaza asupra rolei cu efect de pana cu simpla inclinare, astfel:

(5.16)

unde: (5.17)

Relatiile (5.15) si (5.16) se introduc in expresia (5.14) si se obtine:

(5.18)

Aceasta forta ce actioneaza asupra rolelor cilindrice este creata de catre momentul , produs de forta ce actioneaza asupra parghiei de actionare de lungime (fig. 5.5).

(5.19)

Din conditia de echilibru rezulta:

(5.20)

unde: – – numarul de role.

Din :

(5.21)

care introdusa in relatia (5.20) duce la:

(5.22)

Avand in vedere relatia (5.18), se obtine:

(5.23)

Daca se admit: si se obtine:

(5.24)

S-au calculat următoarele valori:

Forta tagentiala din angrenaj Ft 47.4569056913061

Dimensiune l1 60

Dimensiune l2 70

Coeficient Niu3 0.3

Coeficient Niu4 0.3

Unghi Alfa o 30

Forta de fixare S 22.1499919

Varianta de calcul placi de ghidare ridicabile pentru gaurire

Cu mecanism de deplasare cu cremaliera si blocare cu role

Dimensiune Rd 30

Dimensiune n 3

Dimensiune H 25

Dimensiune l 300

Dimensiune d 9

Unghi Alfa 20

Unghi Fi 1 7

Unghi Fi 2 7

Forta P 44.1989073844241

Forta Q 24.1768947513797

Forta F 7.58991163056281

9. Calculul de dimensionare si verificare a placii de ghidare si coloanei cremaliere

Pentru calculele de dimensionare si verificare se considera placa de ghidare si coloana cremaliera ca o bara incastrata, fig. 9.1, unde se prezinta si diagrama de momente incovoietoare sub actiunea fortei de fixare .

(5.40)

Placa de ghidare se dimensioneaza din conditia de rezistenta la incovoiere:

(5.41)

Coloana cremaliera este supusa la o solicitare compusa de incovoiere si tractiune:

(5.42)

unde: – – sectiunea transversala a coloanei cremaliera.

In calculele de proiectare se poate neglija efectul solicitarii de tractiune, fapt ce duce la erori neglijabile, avand in vedere solicitarile din angrenaj. Pentru verificare se poate folosi relatia:

(5.43)

Diametrul coloanei cremaliera se stabileste constructiv, in functie de dimensiunile angrenajului.

S-au calculat următoarele valori:

Placa de ghidare

Marime S 221.499919756991

Marime a 100

Marime W 300

Marime Sigma i 73.8333065856637

Coloana cremaliera

Marime W 300

Marime Sigma i 73.8333065856637

10. Dimensionarea si verificarea angrenajului cremaliera-roata dintata cilindrica

S-au calculat următoarele valori:

Marime Ft 47.4569058

Marime y 0.1

Marime Psi m 5

Marime Sigma ai 150

Marime B 5

Modul calculat mn 0.44879100234345

Modul rotunjit mn 1

Numar dinti Z 20

11. Calculul de dimensionare al mecanismului de blocare

Determinarea dimensiunilor principalelor elemente constructive ale mecanismului de blocare cu role se face pe baza schemei din fig. 11.1.

Pentru a determina relatiile intre principalele dimensiuni ale mecanismului de blocare cu role se neglijeaza deformatiile elastice ale rolelor (3), camei (2) si inelului (4) si suprafata S a bucsei de ghidare (5) este astfel prelucrata incat in momentul contactului cu inelul (4) a rolelor (3), ea este perpendiculara pe tangenta t-t. Se considera ca initial centrul rolei se afla in punctul A; se roteste bucsa de ghidare (5) care deplaseaza centrul rolei pe directia dreptei AB, pana ce se elimina jocul s dintre rola (3) si inelul fix (4). In aceasta situatie centrul rolei va fi in punctul B. In punctul de contact C se duce tangenta t-t, care face unghiul α cu directia DD’, continuta in planul camei (2). Se considera valoarea α 8˚, pentru a se asigura autoblocarea.

Din triunghiul OAB rezulta:

(5.46)

dar: (5.47)

de unde rezulta:

(5.48)

sau:

(5.49)

unde:

– , in mm, este raza alezajului inelului fix (4) si se alege din conditii constructive, de gabarit;

– – diametrul rolei, se alege o valoare standardizata;

– – unghiul dintre tangenta t-t si directia DD’ din planul camei, a carui valoare se alege din conditia asigurarii autoblocarii.

Cunoscand aceste date, cu relatia (5.49) se calculeaza inaltimea H a camei.

Cunoscand dimensiunile principalelor elemente constructive, este necesar a se verifica daca aceste elemente sunt corespunzatoare din punct de vedere al rezistentei mecanice, avand in vedere solicitarile la care sunt supuse.

In timpul functionarii apare pericolul strivirii suprafetelor de contact dintre role si cama, role si inelul fix (4), role si bucsa de ghidare (5), datorita solicitarilor de contact, de tip hertzian.

In cazul contactului dintre role si cama (2), respectiv role si bucsa de ghidare (5), contactul este intre o suprafata cilindrica si una plana, caz in care pentru calculul de verificare se foloseste relatia:

(5.50)

unde: – – forta de apasare, calculata cu relatia (5.13);

– – modulul de elasticitate longitudinal echivalent al celor doua piese de contact si se determina cu relatia:

(5.51)

– – lungimea rolelor, in mm;

– – raza rolei.

In cazul contactului dintre role si inelul fix (4), contactul este intre doi cilindri iar pentru calculul presiunii de contact se foloseste tot relatia (5.50), unde:

(5.52)

unde: – – raza rolei;

– – raza alezajului inelului fix (4).

Se recomanda pentru calculul rezistentei admisibile la solicitari de contact pentru oteluri normalizate si imbunatatite:

[N/mm2]

Pentru fonte cu duritati cuprinse intre limitele , rezistenta admisibila la solicitari de contact este:

[N/mm2]

Pentru oteluri carbon si aliate, cu numarul de cicluri cicluri, se recomanda:

– pentru piesele supuse unui tratament de calire cu revenire joasa si cu o duritate a suprafetei de :

[N/mm2]

– pentru piesele supuse unei caliri superficiale cu duritatea suprafetei de :

[N/mm2]

Pentru otelurile carbon supuse cementarii se recomanda:

[N/mm2]

Daca numarul de cicluri de functionare este mai mic decat numarul de cicluri de baza ( pentru oteluri normalizate si imbunatatite si fonte; pentru oteluri dure ) se introduce in calculul rezistentei admisibile un coeficient de durabilitate . Rezulta:

unde: – sau , unde este numarul de cicluri efective.

S-au calculat următoarele valori:

Mecanism de deplasare cu cremaliera si blocare cu role

Dimensiunea H

Marime H 17.8892417275068

Marime r 15

Marime d 30

Marime R 50

Unghi Alfa 20

Tensiunea de contact intre role si cama

Marime Sigma H 54.378291909346

Marime Sigma H lim 257.5

Marime Q 24.1768947513797

Marime Ro 15

Marime B 10

Marime E1 210000

Marime E2 210000

Marime E 105000

Tensiunea de contact intre role si bucsa de ghidare

Marime Sigma H 71.9357185563026

Marime Sigma H lim 257.5

Marime Ro1 15

Marime Ro2 20

Marime Ro 8.57142857142857

12. Calculul geometric angrenaj

S-au calculat următoarele valori:

Numar dinti Z1 20

Numar dinti Z2 30

Modul normal mn 1

Unghi inclinare dantura Beta 20

Coeficient deplasare de profil x1 0,5

Coeficient deplasare de profil x2 1,5

Parametru cremaliera de referinta Alfaon 20

Parametru cremaliera de referinta hon 1

Parametru cremaliera de referinta hof 1.25

Parametru cremaliera de referinta Co 0.25

Numer dinti roti echivalente Z1e 21.2835554495182

Modul frontal mt 1.06417777247591

Unghi divizare frontal dinte Alfat 21.172832185163

Diametrul de divizare D1 21.2835554495182

Diametrul de baza Db1 19.8468125960912

13. Calculul pretului de cost

Utilizarea dispozitivelor in constructia de masini trebuie sa duca la cresterea productivitatii muncii, a calitatii produselor, cu minimum de efort fizic si maximum de eficienta economica.

Cresterea productivitatii muncii prin folosirea dispozitivelor se realizeaza prin eliminarea partiala sau totala a operatiilor de trasare, reducerea timpilor de orientare si fixare a pieselor de prelucrat in dispozitive si a sculelor, precum si suprapunerea timpilor auxiliari cu cei de masina.

Pentru a stabili eficienta economica a utilizarii dispozitivului proiectat este necesar a-l compara cu varianta efectuarii prelucrarii fara dispozitiv.

Numarul minim de piese de prelucrat 'Nmink,j', pentru care un dispozitiv este rentabil a fi utilizat se determina cu relatia (1), in care:

– 'Cek' cheltuielile efectuate cu dispozitivul [lei/an];

– 'Ek,j' efectul economic al folosirii dispozitivului pentru o piesa [lei/buc] si are forma relatiei (2), unde:

– 'Tk,j,i' timpii de prelucrare la cele doua variante 'k' si 'j' care se compara pentru fiecare operatie 'i' [ore];

– 'Sk,j,i' retributii tarifare orare la cele doua variante comparate [lei/ora].

In general relatia pentru calculul cheltuielilor cu dispozitivul este (3),unde:

– 'Kp=0,1…0,5' coeficientul de proiectare (pentru dispozitive universale Kp=0);

– 'Ke=0,3' coeficientul de exploatare;

– 'T=1' an pentru dispozitive simple

– 'T=2' ani pentru dispozitive de complexitate medie

– 'T=5' ani pentru dispozitive complexe

– 'C' costul dispozitivului.

Stabilirea costului dispozitivului se poate face:

a) stabilind costul materialului, a manoperei pe baza unor norme interne si se face pe baza de deviz antecalcul;

b) prin asimilarea preturilor de la dispozitivele asemanatoare sau a preturilor de catalog;

c) functie de greutatea dispozitivului, avand in vedere costul unui kilogram;

d) analitic, functie de costul materialului si manoperei;

e) functie de complexitate si numarul de repere, folosind relatia (4), in care:

– 'nr' numarul total de piese din care este construit dispozitivul (se stabileste din tabelul de componenta al desenului de ansamblu);

– 'Cr' costul mediu al unei piese componente, ce poate fi determinat statistic pe baza costurilor post calculate ale unor dispozitive asemanatoare, sau prin adaptarea unor valori aproximative.

S-au calculat următoarele valori:

Varianta fara dispozitiv

Timp de prelucrare Tj [min] 7

Retributie orara Sj [lei/ora] 5

Varianta cu dispozitiv

Timp de prelucrare Tk [min] 2.5

Retributie orara Sk [lei/ora] 2.5

Regie sectie R [%] 1

Efect economic Ek,j [lei/buc] 29.0375

Coeficient proiectare Kp [-] 0.3

Coeficient exploatare Ke [-] 0.3

Durata T [ani] 2

Numar piese dispozitiv nr [buc] 10000

Cost mediu/piesa Cr [lei/buc] 2.5

Cheltuieli dispozitivul Ce,k [lei/an] 23750

Numar minim piese N min k,j [buc] 817.907877744296

14. Norme de protecția muncii

La proiectarea, executia si exploatarea dispozitivelor cu placa ridicabila si a capetelor multiaxe speciale si universale in vederea evitarii accidentelor de munca si a protejarii instalatiilor si utilajelor este necesar:

ca forma elementelor dispozitivelor cu miscare de rotatie sau de translatie in timpul functionarii sa fie cea corespunzatoare si sa fie fara colturi, proeminente si muchii ascutite;

relizarea unei etansari corespunzatoare a dispozitivelor;

capetele multiaxe sa fie bine echilibrate;

manetele, suruburile de fixare si manivelele de actionare a dispozitivelor cu placa ridicabila pentru gaurire sa fie astfel amplasate incat sa nu ingreuneze si sa nu prinda mana operatorului;

sa permita evacuarea usoara a aschiilor;

sa nu foloseasca dispozitive ce depasesc gradul de uzura maxim prescris;

sa se asigure iluminatul corespunzator al locului de munca, fapt ce duce la cresterea productivitatii muncii;

ca la omologarea fiecarui dispozitiv, personalul ce raspunde de protectia muncii va analiza posibilitatea de accidentare si daca constructorul a omis unele masuride protectia muncii, dispozitivul nu va fi omologat pana ce nu se aduc imbunatatirile necesare.

Incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage atrage raspunderea disciplinara, administrativa, penala si civila, conform prevederilor legale in vigoare.

15. Bibliografie

Anghel Șt. – Proiectarea transmisiilor mecan ice, I.P.T.V., I.S.R. 1985

Vela I. – Construcția și exploatarea dispozitivelor , Îndrumar de proiectare, I.P.T.V., I.S.R. 1991

Vela I. – Proiectarea dispozitivelor, Ed. Eftimie Murgu, Reșița, 1998