Disertatiestefan [615338]

1
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 2
Capitolul 1 . Banca centrală a Europei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
1.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 4
1.2 Organizarea BCE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 7
1.2.1 Consiliul Guvernatorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.2.2 Comitetul direct or al B.C.E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
1.3 Misiunile BCE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
Capitolul 2 . Banca Centrala a Romaniei – banca centrala si de emisiune ………………………….. ……….. 13
2.1 Organizarea sectorului bancar romanesc. ………………………….. ………………………….. …………………… 13
2.2 Rolul Bancii Nationale a Romaniei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
2.3 Functiile Bancii Nationale a Romaniei. ………………………….. ………………………….. …………………….. 22
2.4 Operatiunile efectuate de BNR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 28
Capitolul 3 : Colab orarea BNR cu alte organisme internaționale ………………………….. ……………………. 31
3.1 Relația României cu FMI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 31
3.2 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în România ………………………….. …………….. 35
3.4 Relații bilaterale ale BNR cu alte bănci centrale ………………………….. ………………………….. …………. 40
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 42

2

Introducere

Conceptul de sistem monetar are înțelesuri și abordări diferite. O abordare cuprinzătoare a
sistemului monetar este aceea de „complex de instituții și politici care permit reglementarea
circulației monetare dintr -o țară, prin intermediul unui ansamblu de norme juridice care
emana de la autoritatea publică, cât și ca totalitatea instrumentelor și tehnicilor de plată”.
Constantin Kirițescu a dat definiția cea mai cuprinzătoare în țara noastră : ”Sistemul monetar
reprezint ă ansamblul normelor legale și instituțiilor care reglementează, organizează și
respectiv supraveghează relațiile bănești dintr -un stat”. Pentru ca sistemul să fie omogen este
necesară și existența unui sistem de relații între instituțiile ce au ca obiect de activitate
circulația monetară.
Sistemul monetar este folosit într -o țară pentru a alimenta subiecții economici cu monedă și
pentru a controla schimbul propriei monede cu cele străine. De asemenea, sistemul monetar
include elemente ce pot fi utilizat e într -o economie pentru implementarea politicii monetare.
Până în a doua jumătate a secolului XIX, în România nu exista un adevărat sistem monetar.
Prima lege monetară a țării noastre a fost adoptată în 1867. aceasta a adoptat un sistem
monetar zecimal și „regimul monetar bimetalist”. Tot prin această lege a fost creată moneda
națională – leul de argint de 5 grame.
În 1880 -1881 se înființează Banca Națională a României. Între cele 2 războaie mondiale,
România și -a modernizat circulația monetară și si stemul bancar și s -a aliniat din ce în ce mai
mult la reglementările și normele emise pe plan internațional. Au acționat parțial și incomplet,
sistemele monetare aur -argint, aur -lingouri și aur -devize.
În perioada comunistă, în România, circulația monet ară s-a rupt de contextul internațional.
După anul 1989, România încearcă să se alinieze din nou rigorilor Sistemului Monetar
Internațional. Deși este o perioadă economică grea, cu inflație, depreciere monetară continuă
și scădere economică, deși a crescut mult datoria publică externă și deficitele, totuși țara
noastră se implică tot mai mult în mecanismele monetare internaționale. Fiind membră a
organismelor financiare internaționale, România a adoptat sistemul monetar bazat pe puterea
de cumpărare a moned ei naționale. Moneda emisă și pusă astăzi în circulație pe plan național
are drept corespondent un etalon format prin contribuția bunurilor și serviciilor create în

3
cadrul economiei naționale. Tocmai diversitatea acestor bunuri și servicii face imposibilă
redarea sub formă fizică a valorii de întrebuințare corespunzătoare puterii de cumpărare.
Necesitatea existenței sistemului financiar -monetar decurge din faptul că formarea și
gestionarea fondurilor de resurse financiare au pe lângă trăsăturile comune și anumite
particularități specifice fenomenului pe care îl exprimă, determinate de sursele și modul de
alimentare, de modalitățile de repartizare și de utilizare a fiecărui fond în înfăptuirea
reproducției sociale, precum și de controlul care se exercită cu ajutorul instrumentelor
financiare și bancare asupra creării, repartizării și utilizării produsului național brut.
Sistemul financiar -monetar îndeplinește un rol important în satisfacerea cerințelor legilor
economice care acționează în societatea noa stră, în realizarea obiectivelor economico -sociale,
a atribuțiilor statului. Acest sistem contribuie la folosirea cu eficiență a resurselor materiale și
bănești și în intensificarea vitezei de rotație a fondurilor de producție. De asemenea,
contribuie acti v la justa organizare și desfășurare a repartiției produsului național brut, la
înfăptuirea unei circulații monetare sănătoase și la dezvoltarea echilibrată a ramurilor
economiei naționale.

4

Capitolul 1 . Banca centrală a Europei
1.1 Scurt is toric

Tratatul de la Maastricht a fost negociat și ractificat de parlamentele naționale pornind de la
premisa că , î n timp , toate statele membre ale UE într-un final vor adopta moneda euro ș i
prin urmare Sistemul European al Băncilor Centrale va înde plini toate atribuțiile legate de
moneda unică . Banca Centrală Europeană a fost inființată la data de 1 iunie 1998 devenind
prima bancă centrală independent ă responsabilă de moneda unică europeană (euro) care a fost
lansată î n luna ianuarie 1999.1
În luna mai 1998 , Consiliul European a adoptat una din deciziile sale cele mai
importante din istoria recentă a integrării europene.Liderii UE au hotărâ t ca în acel moment
11 state membre îndeplineau condiț iile pentru adoptarea euro. Aces t eveniment istoric a avut
loc în anul 1992 câ nd Tratatul de la Maastricht a fost semnat , prin car e a fost definit cadrul
instituț ional al Sistemului European al Bă ncilor Centrale .Timp aprox imativ de 10 ani
stabilirea prețurilor a fost menținută în general , în profida maj orărilor semnificative ale
prețurilor materiilor prime la nivel mo ndial , care au afectat Europa și restul lumii și asupra
cărora politica monetară nu are nici o influență directă ceea ce a determinat creșterea ratei
medii a inflaț iei la un nivel superior celui de 2% după adoptarea monedei euro.
În deceniile de î nainte de lansarea monedei eur o ratele anuale medii ale inflației din
țările respec tive erau mult mai ridicate decâ t celor din z ona euro î n ultimii 10 ani .
Integrarea europeană a început la înc eputul anilor ’60 atunci când cei 6 membri ai
Comunității Economice Europene au inițiat cooperarea în domeniul afacerilor monetare.În
anul 1969 î n urma unei serii de crize a cursului de schimb si a balanței de plăți , liderii celor 6
țări membre C EE au dec is elaborarea unui plan de uniune economică și monetară. Această
decizie s -a materializat î n anul 1970 sub forma Raportului Werner , ca re prevedea realizarea
uniunii în trei etape până â n anul 1980 . Acest proiect ambițios a fost abandonat însă în 1971
după prăbuș irea sistemului cursurilor de schimb fixe de la Bre tton Woods .Primul pas a fost
făcut în 1972 odată cu creearea așa zisului “ș arpe monetar” care avea drept scop stabilizarea

1Ionel Bostan , Sistemul bancar – organizare , funcționare , control intern ș i audit , Editura Tipo Moldova , Iași
2010 , pag 12

5
cursurilor de schimb pentru mai multe monede eu ropene , dar care a deveni t curâ nd victima
unor noi t ulburări monetare și a recesiunii internaț ionale care a urmat primei criz e petroliere
din anul 1973. Dup a ce mai multe monede au aderat la acest sistem sau l -au părăsit,
“șarpele”” se limita în 1977 la “zona mărcii germane” , for mată din Germania , ță rile Benelux
și Danemarca .Consiliul European a incredințat unui comitet de experț i , prezidat de Jacques
Delors , mandatul de a formula propun eri pentru posibilitatea realizării uniunii economice ș i
monetare europene.Rezultatul a fos t Raportul Delors , care a condus la conturarea Tratatulu i
de la Maastricht , semnat de șefii de stat ș i de guvern ai statelor membre UE în anul 1992 și
ractificat de toate țările Uniunii Europene până î n anul 1993 . Acest tratat a stat la baza
introduceri i după aproximativ 10 ani a monedei euro. Insti tutul Monetar European , inființat
în anul 1994 , a demarat pregă tirea cadrului d e reglementare , organizatoric ș i logisti c necesar
noului sistem supranațional al băncilor centrale , essențial pentru creareaa Băncii Centrale
Europene și a Sistemului European al Băncilor Centrale , pentru î ndeplinirea sarcinilor
acestora ș i pentru introducerea unei noi monede unice.
Așadar Banca Centrală Europeană este gardiana stabi lității prețurilor î n zona euro .
Creată la 1 iunie 1998 , ea este una d intre bă ncile c entrale cel mai recent formate în lume ,
totodată ea este depozitara credibilității și a competenț ei băncilor centrale naționale ale zonei
euro care , împreună cu BCE pun în aplicare politica monetară axată pe stabi litate î n zona
euro.
Structura și situația politică a BCE sunt î mprumutate de l a Bundesbank , care avea
reputaț ia antiinflaționistă sprijinită de independența Bundesbank -ului față de Guvern.Potrivit
acestei optici , T ratatul de la Maastricht a prevăzut an umite condiț ii ca de exemplu :
– “Nici Banca Centrală Europeană , nici o bancă centrală națională , nici un membru
oarecare al bă ncii cu putere de decizie nu pot so licita sau/nici accepta instrucțiuni de la
instituț ii sau organe comunitare de la guvernele st atelor membre sau de la vreun alt
organism “ (articolul 107 )
Acest articol garantează independența Băncii Centrale Europene față de guverne cât și
față de Bundesbank.2
Tratatul ce a instituit Comunitatea Europeană constit uie fundamentul juridic al BCE ș i
al SEBC . Î n termenii trata tului SEBC este compus din BCE și bă ncile centrale ale statelor

2Brezeanu Petre , Instituții financiare internționale , Editura Economică , București 2010 , pagina 288

6
membre , ele lucrează în stransă cooperare cu omologii lor din băncile centrale naționale
pentru a pregăti și a pune în practică deciziile luate de organele de d ecizie ale BCE.
BCE îndeplineș te funcț ii consultative , colecteaza informații statistice și deține un rol
important în cooperarea internațională .
Rolul consultativ se manifestă asupra orică rei acțiuni comunitare care intră în
domeniul competenței sale. C olectarea informaț iilor statistic e se realizează fie în mod direct
de la autorităț ile compe tente , fie indirect de la agenții economici. În acest scop BCE
cooperează cu instituțiile și organismele din fiecare țară precum și cu organismele
internaț ionale.
Banca Centrală Europeană reprezin tă o instituț ie singulară și complexă.Singulară ,
deoarece nici o altă bancă centrală modernă nu a mai fost creată prin voința politică a 15 state
dezvoltate în cadrul unui tratat. Complexă deoarece datorită faptului că rep rezintă vâ rful
Sistemului Europe an al Bă ncilor Centrale (SEBC) , care influențează băncile centrale
naționale.
Banca Centrală Europeană trebuie analizată din prisma a două caracteristici de bază ,
și anume :
1) Ca fiind o bancă centrală deoarece :
– După 1 ianuarie 1999 are obligaț ia de a administra sistemul monetar î n euro
– Joacă un rol important î n conducerea politicii economice
– Poate să se implice în menținerea stabilității prețurilor ș i a resurselor umane.
2) Ca fiind o instituție supranațional ă deoarece :
– Organizează relaț iile monetare î ntre statele membre , ca sistem mone tar european care a fost
creat în 1979 și care s -a menț inut până la apariț ia euro
– Este o bancă centrală compusă din statele membre UE
– Este o instanță federală î n UE.3

3www.ecb.int accesat în 18.02.2018 ora 15:09

7

1.2 Organizarea BCE

Banca Central ă Europeană inființată la 1 iunie 1998 și devenită operațională la 1
ianuarie 1999 cu sediul la Frankfurt are urmă toarele structuri :
Eurosistemul ș i SEBC sunt guverna te de organele de decizie ale Bă ncii Centrale
Europe ne : Consiliul Guvernatorilor ș i Directoratul . Consiliul General este constituit ca un al
treilea organ d e decizie al BCE deoarece reunește și statele membre care încă nu au adoptat
moneda unică. Funcț ionarea org anelor de decizie este guvernată de Tratatul cu privire la
Comunitatea Europe ană ș i Statutul SEBC si BCE .

1.2.1 Consiliul Guvernatorilor

Consiliul Guvernatorilor sau Consiliul de Guvernare este compus din întreg Comitetul
Director ( președinte , vicepreședinte și până la 4 membri numiți din rând ul persoanelor cu
reputație ș i cu o experiență profesională î n problemele monetare bancare ; nu mirea se face
prin consens de că tre conducer ile statelor membre la nivelul ș efilor de state sau guver ne la
recomandarea Consiliului și după consultarea Parlament ului ș i a Consiliului de Guverna re
precedent ) , și toți Guvernatorii băncilor centrale naționale din Eurozonă .
Consiliul Guvernatorilor este organul superior Comitetului Director ș i este organul
superior de conducere al BCE ale cărui decizii și orientă ri trebuie urmate de Comitetul
Director.Re uniunile acestuia sunt confidenț iale.Consiliu l Guvernatorilor poate decide să facă
public rezultatul deliberărilor sale .El se întrunește de cel puți n 10 ori pe an.4
Principalele atribuț ii ale Cons iliului Guvernator ilor sunt urmă toarele:
– Adoptarea de norme de recomandare și orientări de hotărâ ri pentru a asigura
îndeplinirea sarcinilor structurale ale SEBC
– Stabilire a politicii monetare a Comunității Europene în ceea ce priveș te obiectivele
politicii monetare ( sarcin a directă de politică monetară ) . Competenț a Consili ului de

4www.federalreserve.gov accesat în 18.02.2018 , ora 15 38

8
Guvernare include , dacă și acolo unde consideră că este cazul , adoptarea de norme de
recomandare și orientări și de hotărâri pentru a asigura î ndeplinirea sarcinii directe de
politică monetară prin î ndeplinirea obiectivelor ce pot mijloci pe cele monetare ,
ratelor de dobândă directoare de pieț e financiare , rezervelor instituțiilor de credit î n
SEBC
Consiliul de Guvernare este d eci , organul de decizie supremă în SEBC , care reuneș te
membrii conducerii executive a instituț iilor central e ( B.C.E) și șefii autorităților monetare ale
țărilor participante fără derogări la Uniunea Monetară , la Eurozonă .
Consiliul de Guvernare are proceduri dif erite de adoptare a deciziilor în funcți e de
obiectivul acestora :
– Decizii privitoare la stabilirea și conducerea p oliticii monetare unice să i se aplice
principiul “un membru un vot “
– Deciziile de ordin patrimonial se iau pe principiul votului ponderat cu part iciparea la
capitolul subscris și cu o majoritate calificată astfel : voturile favorabile reprezintă cel
puțin două treimi d in capitalul subscris al BCE și cel puțin jumătate din numărul
acționarilor

1.2.2 Comitetul director al B.C.E

Comitetul dir ector al BCE se compune din prețedinte , vicepreședint e și alți patru
membri .Aceș tia sunt num iți de comun a cord de guvern ele statelor membre la nivelul șefilor
de stat ș i de guvern , la recomandarea Consiliului și după consultarea Parlamentului European
și a Consiliului Guver natorilor , dintre persoane a că ror autoritate și experiență profesiona lă
în domeniul monetar sau bancar sunt recuno scute. Mandatul lor are o durată de 8 ani și nu
poate fi reînoit. Doar cetăț enii statelor membre pot fi membri ai Comitetului Director.
Comitetul Director este resp onsabil pentru gestiunea curentă a BCE.5
Președintele Comitetului Director ocupă concomitent atât funcția de preș edint e al
Consiliului de Guvernare cât și funcția de preș edinte al Consiliului General , creând astfel
premisele unei unități de decizie și acțiune ca re dă caracterul sistematic aranjamentu lui
colectiv pe care îl reprezintă SEBC . Printre altele în cazul președinției Consiliului Director ș i

5Brezeanu Petre , Sisteme financiare , Editura Cavallioti , pag 209

9
a Consiliu lui de Guvernare , persoana președintelui dispune de vor dublu î n caz de egalitate a
voturilor.
Președintele Comitetului Director reprezintă instituția î n exter ior sau poate desemna o
persoană în acest scop. El angajează din pu nct de vedere juridic al BCE , în raportul cu terț ii.
Vicepreședintele conduce în absența președintelui atât Consiliul de Guvernare cât și
Comitetul Director precum ș i Consiliul General , preluându -i competențele și atribuț iile.
Principalele atribuț ii ale Comitetului Director sunt :
– Conducerea politicii monetare î n conformi tate cu normele de recomandare și
hotărâ rile Consiliului de G uvernare .Pentru aceasta , Comitetul Di rector are
competența de a da instrucțiuni necesare Băncilor Centrale Naț ionale
– Executarea mandatelor delegate de Consiliul de Guvernare
Președintele BCE sau vicepreședintele prezidează Consiliul Guvernatorilor și
Directoratul avâ nd rolul de a reprezenta BCE în exterior.În contextul funcționării SEBC ,
Băncilor Centrale le revin anumite sarcini dintre car e stabilirea unei compatibilități a
legislației naț ionale referit oare la statutul BCE cu legislația Uniunii Monetar e , Băncile
Centrale Naț ionale fac part e integrată a SEBC și acționează în conformitate cu orientările și
intrucțiunile BCE. Acesteia îi revine obligația stabilirii și publicării de rapoarte asupra
activității SEBC ș i asupra politic ii monetare a anului pre cedent ș i a anului in curs.
Persoanele din conducerea executivă a BCE trebuie sa fie specialiș ti de înaltă ținută ,
cu experiență în activitatea monetară și bancară , prevăzători și perspicace , a că ror
intrep retare privind stabilitatea prețurilor este pr eferabil să fie conservatoare.
De asemenea numirea acesto r persoane se face cu mare grijă , acordul fiind dat de ș efii
de state la rec omandarea Consiliului European ș i cons ultarea Parlamentului European ș i al
Consiliului de conducere al BCE.
Astfel norme le astfel aprobate au drept scop să excludă orice posibilitate de intervenție
și influență a guvernelor asupra politicii monetare a SEBC.6

6Age Bakker , F.P , Instituții financiare internaț ionale , Editura Antitet , București 1997 , pagina 42

10
1.3 Misiunile BCE

Pentru a î ndeplini cu succes mandatul clar definit de stabilitate monetara , Tratatul de
creare a Comunității Europene racordare a SEB C la un nivel de independență instituțională .Pe
13 octombrie 1998 Consiliul Guvernator al BCE a proclamat s trategia de stabilitate monetară
pentru ghidarea deciziilor politici i monetare î n Stadiul al treilea al Uniu nii.
Analiza economică se conc etreaza pe dezvoltarea economică curentă și este asociată
cu termene de mici și medii risc până la stabilitatea preț urilor.
Rolul Bă ncii Centrale Europene este acela de a controla , prin instrumente ș i proceduri
–financiar b ancare politica monetară unică a UE , pe ntru a asigura stabilitatea prețurilor
supravegherii funcționă rii Sistemului Monetar European ș i utilizarea euro.
De asemenea BCE dorește să -și aducă aportul la obținerea unei rate a șomajului din ce
în ce mai mică în țările UE .Ea susț ine o c reștere economică durabilă și noninflaționistă .
În baza articolului 105 , paragraful 2 din Tra tatul de Constituire a Comunităț ii
Europene , misiunile fundamentale ale Băncii Centrale Europene sunt urmă toarele :
a) Definirea ș i punerea în aplicare a Politicii Monetare a zonei Euro -Prin Trata tul de la
Maastricht se stabileț te explicit ca obiectiv ul fundamental al SEBC este menținerea stabilității
prețurilor , prevedere conținută î n articolul 105 (1)
Fără a prejudicia acest obiec tiv principal BCN inclusiv BCE , trebuie să sprijine
politicile economice gen erale ale Uniunii Monetare , acționând în concordanță ,cu pr incipiile
unei economii de piață cu lib era competitive care favorizează o eficientă alocare a resurselor.
b) Politicil e economice generale sunt c onsiderate cele care promveaza î n comunitate o
dezvoltare armoniosă și echilibrată a activităților economice , o creștere economică susținută
și neinflaționistă cu respectarea condițiilor de mediu , cu un înalt grad de convergenț ă a
performanț elor economic e , un î nalt nivel de utilizare a muncii și a protecției sociale ,
creșterea nivelului de trai și a calității vieții ș i cu as igurarea unei depline coeziuni și
solidarități economice și sociale între statele membre.Î n realizarea acestei politici statele
membre și comunitatea , în ansamblul ei , trebuie să respecte principiile orientative ale
stabilității prețurilor , sănătății , finanțelor publice și condițiile monetare , precum ș i a unei
balanțe

11
de plăț i consolidate.7
De asemen ea prin SEBC se asigură contr olul general asupra inflației .Stabilitatea
prețurilor este importantă și dorită deoarece o creștere a nivelului prețurilor – inflația – chiar ș i
cu rate moderate , cere costuri economice substanțiale din partea societăț ii.
c) Conducerea operaț iunilor de schimb valutar
d) Deținerea ș i gestiunea rezervelor va lutare oficiale de schimb ale ță rilor din zona euro.
e) Promovarea bunei funcționări a sistemului de plăți î n Comunitate –aceasta promovare a
fost posibilă datorită realiză rii sistemului integrat transeuro pean propriu de decontări î n timp
real , cunoscut sub denumir ea de TARGET . Acesta reprezintă o implicare directă a Băncilor
Centrale în serviiciile de transfer ș i decontare a activelor financiare ( fonduri ș i valori
mobiliare ) . TARGET este o infrastruc tură centralî care permite din punct de vedere tehnic
conducerea unei politici monetare unice.U tilizarea lui este obligatorie în decontrarea tuturor
operațiunilor î n care BCE sau o BCN este contrapartidă , oricare ar fi banca sa u o altă
instituț ie de credit partenera.Prin faptul ca asigură irevocabilitatea transferuri lor de fonduri –
parametru prevăzut î n principal pentru sumele mari , dar fez abile practice pentru orice sumă –
sistemul TARGET constituie principala infrastructur ă ce leag ă permanent ș i profun d BCN în
cadrul executării de politica monetară.Prin faptul că TARGET este construită fără a stânjeni
sistemele naț ionale existente – practice constă într -o interfață între BCE și BCN și într -un
software de comunicații între BCN și insituț ia de credit care îl instalează – acest sistem de plăți
transeuropean leaga și p e orice participant de toate BCN permițând transferul de garanții în
regim de livrare simultană cu plata pe pieț ele de valori mobiliare.
f) Pe lângă implicarea direct ă , asigurarea siguranței ș i eficienței decontărilor în euro
presupune că SEBC să exercite un control funcțional asupra sistemelor de plă ti din Eurozona
inclusiv a celor care pot folosi e -money , pentru a controla exp ansiunea masei monetare create
în mod p rivat în interiorul unei rețele și sisteme electronice de plăț i.
Alte misiuni :
1) Emisiunea de bacnote și monedă metalica.
Conform statutulu i , BCE , este singura instituție abilitată a autoriza emisiunea de
bacnote și monedă metalica în zona euro. Em isiunea efectivă este asigur ată de către SEBC , în
cadrul cooperării pe care o presupune între BCE și Băncile Centrale Naț ionale ( pentru

12
moment doar cele din Eurozonă ) .Bancnotele emise de SEBC au aceași realizare tehnică ,
indiferent de î nteprinderea de pe parcursul Eurozonei car e le tipărește sub responsabilitatea
oricărei Bănci Centrale Naționale autorizate de că tre BCE .Aceste bancnote sun t singurele
care au curs legal în țările din Eurozonă începâ nd cu 1 ianu arie 2002 .Monedele denominate
în Euro vor fi emise de că tre statele membre , în condiț iile legii l ocale ( sub responsabilitatea
Băncii Centrale Naționale sau Ministerului Finanțelor ) sub rezerva aprobării de că tre BCE a
volumului emisiunii.
2) Statistica
Asistată de Băncile Centrale Naț ionale ale statelor membre , BCE c olectează
informațiile statistice necesare și formează o bază de date statist ice proprie , fie de la
autoritățile naț ionale com petente , fie direct de la agenț ii economici.
3) Sta bilitatea sistemului financiar și supravegherea ba ncară .
Eurosistemul contr ibuie la o bună conduită ș i aplicare a politicilor impuse de
autorit ățile competente în ceea ce privește controlul prudențial al instituțiilor de credit ș i
stabilitatea sistemului financiar.
4) Cooperarea și consultanța europeană și internațională .
BCE î ntreține relații de lucru cu instituții , organizații și instanțe de pe teritoriul UE și
din afara granițelor acesteia.Ca expresie a dialogului între autoritățile publice la nivelul
Comunităț ii Europene , BCE este consultată de că tre Consiliu sau de că tre autoritățile statelor
membre asupra orică rui proiect de reglementare relevant pent ru domeniul atribuit de legislația
comunitară competenț ei BCE.
Cu prioritate BCE , este consultată în ceea ce priveș te problemel e monetare ,
mijloa cele de plată , bă ncile centrale naționale , organizarea statistică , sistemele de plăți și
compensări de interes național , stabilitatea instituțiilor de credit și a pieț elor financiare .
BCE este consultată cu predilecție asupra legislaț iei comunitare privitoare la controlul
banca r și stabilitatea sistemului financiar și , la rândul său poate solicita avizul instituțiilor
comunitare și autorităților naționale asupra consecințelor măsurilor pe care dispune în
domeniul său de competenț a.8

8www.europe ana.ro accesat î n 18.02.2018 ora 17 43

13
Capitolul 2 . B anca Centrala a Romaniei – banca centrala si de emisiune

Conceptul de bancă de la apariția sa și până in prezent a evoluat, succesiv în timp, de la
forme incipiente până la activități extrem de complexe.
Prima bancă de pe actualul teritoriu românesc a fost creată de Samuel Dobas în anul 1721 în
Transilvania, în orașul Sibiu. Aceasta bancă avea ca obiect de activitate schimbul de monede,
acordarea de împrumuturi garantate și purtătoare de dobândă, precum și efectuarea de diverse
plăți.
În Țara Româ nească, exista în București, încă din anul 1855 o sucursală cu capital englez a
Băncii Otomane, sucursală care s -a organizat ulterior sub numele de „The Bank of Romania”.
După Unirea Principatelor și venirea la tron a principelui Carol I s -au vehiculat o serie de
proiecte de înființare a unei bănci naționale, astfel că la 17 aprilie 1880 ia naștere Banca
Națională a României . Odată cu înființarea unei bănci naționale au apărut Casa de Economii,
Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Creditul Funciar Rural, c ât și un sistem monetar
național .9

2.1 Organizarea sectorului bancar romanesc.

Băncile au apărut în România încă din a doua jumătate a secolului XIX. Ele au fost ajutate,
atât prin contribuția capitalului român cât și a celui străin.
Imediat după u nire (încercări au fost și mai devreme) au apărut: Casa de Depuneri și
Consemnațiuni, Banca României, Casa de Economii, cât și un sistem monetar național. Banca
Națională a României a luat ființă în 1881, având capital de stat și privat. Sectorul bancar
românesc s -a dezvoltat foarte mult între cele două războaie mondiale. A apărut bursa, au fost
create mii de bănci, iar moneda națională avea acoperire în aur.
Cele mai multe din aceste instituții financiar -monetar -bancare au fost constituite pentru a fi
un sprijin în modernizarea economiei românești.

9 Basno ,C. , Dardac, N. , Integrarea monetar -bancara europeana , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,
2001 , p43

14
În înțelegerea conceptului de „ întreprindere bancară”, Banca Națională a României ocupă
un loc deosebit, ea fiind garantul stabilității monedei naționale și promotor al po liticilor
monetare și de credit economice. În manifestarea lui permanentă, sectorul bancar este o
componentă de bază a sistemului financiar -monetar
.
Având în vedere rolul pe care îl au băncile pentru buna funcționare a unităților economice și
a economiei în ansamblu, s -a impus ca în perioada tranziției la economia de piață să se creeze
un sistem modern, capabil să ofere o gamă largă de produse și servicii bancare de un nivel
calitativ superior, care să satisfacă exigențele tuturor categoriilor de agenți economici din
economia de piață .
În acest context, imediat după 1989, la începutul perioadei de tranziție, în activitatea
bancară din România s -au produs schimbări esențiale.
Banca Națională a României a fost reorganizată și a intrat, astfel, în sarcinile sale firești de
Bancă Cen trală, cu următoarele funcții: emisiunea monetară, asigurarea stabilității monetare,
administrarea rezervelor valutare ale țării, urmărirea executării balanței de plăți externe,
supravegherea activității bancare pentru activitățile comerciale ale Băncii Na ționale a
României, a fost creată Banca Comercială Română S.A.
Pentru menținerea circulației bănești la nivelul corespunzător, B.N.R. asigură legătura dintre
dimensiunile creditului și volumul masei monetare în circulație.
Supravegherea activității b ancare de către B.N.R. , în condițiile economiei de piață, nu a
avut în vedere măsuri de comandă, ci de reglementări -cadru, de orientare profesională în
activitățile bancare: creditul bancar, decontările, …
Restructurarea sectorului bancar a avut în vedere următoarele aspecte:
Desființarea monopolului statului asupra sectorului bancar;
Reorganizarea băncilor de stat ca societăți pe acțiuni;
Capitalizarea băncilor;
Privatizarea băncilor de stat cu capital majoritar de stat;
Înființarea unui număr mare de băn ci;

15
Diversificarea tipurilor de bănci;
Diversificarea produselor și serviciilor bancare;
Extinderea rețelei teritoriale;
Realizarea unui management performant, participativ și eficient;
Desfășurarea activității bancare după strategii și statute proprii fie cărei bănci;
Deschiderea către colaborarea cu băncile străine;
Sistemul bancar românesc și -a demonstrat stabilitatea structurală și pe parcursul anului
2015, prin menținerea la nivel adecvat a indicatorilor de solvabilitate și lichiditate. S -au
înregist rat îmbunătățiri în ceea ce privește optimizarea calității portofoliului de active dar și
privind profitabilitatea.
Aproximativ 90,2% din activele sistemului bancar (aprox 84 miliarde euro) sunt deținute de
instituții cu capital străin, potrivit datelor BNR la luna iunie 2016.
Riscurile implicate în procesul de conturare, transpunere și respectare a reglementărilor post
criză constau în posibilitatea restrângerii expunerii instituțiilor de credit cu capital străin.
Sistemul bancar este marcat de o perioadă în care fuziunile și achizițiile vor conduce la o
mai mare concentrare, numărul instituțiilor de credit în sistemul bancar românesc fiind de 37
în prezent, față de 43 de bănci înainte de criză. Structura sectorului bancar românesc la finele
anului 2015 include două bănci cu capital integral sau majoritar de stat, patru instituții de
credit cu capital majoritar privat autohton, 23 de bănci cu capital majoritar străin și 7
sucursale ale unor bănci străine.
Din punct de vedere al originii acționari lor în funcție de active, băncile cu capital austriac
dețin o cotă de piață de 33,3%, urmate de băncile cu capital francez cu 13,5% și grecesc cu
10,6%, potrivit datelor BNR la finele anului 2015.10
Grupa băncilor cu active de peste 5% în volumul total a l activelor sistemului deținea o
pondere de 71,3% la finele anului 2015, în creștere cu 4,3 puncte procentuale comparativ cu
decembrie 2014, în timp ce grupa băncilor de mărime mijlocie (cu active cuprinse între 1% și
5%) deținea 22,4% (în scădere cu 3,9 p uncte procentuale față de decembrie 2014), iar cea a

10 MOȘTEANU, TATIANA ; CÂMPEANU, EMILIA -MIOARA . Fluxurile financiare și decontările între trez oreria
generală a statului și banca națională. Tatiana Moșteanu, Emilia Câmpeanu În: Finanțe. Bănci. Asigurări. ─ [sl]:
[sn][sa], An. 7, nr. 1(73), ian. 2004, p. 7 -12

16
băncilor cu active sub 1% avea o pondere de 6,3%, potrivit Raportului Băncii Naționale a
României. Datele BNR arată că volumul capitalului social aferent sectorului bancar românesc
era la 31 decembrie 20 15 de 25,14 miliarde lei.
Sistemul bancar românesc și -a demonstrat stabilitatea structurală fiind, de alfel, printre
puținele sectoare bancare din Uniunea Europeană care nu a avut nevoie pe perioada crizei de
sprijin din partea statului.
Indicatorii de prudență bancară s -au menținut la valori adecvate, semnificativ peste
pragurile minime reglementate. Rata de solvabilitate s -a menținut la un nivel ridicat, de
19,10% în iunie 2016, în condițiile în care pragul minim stabilit conform cadrului de
regleme ntare european CRD IV/CRR este de 8%.
Curățarea bilanțurilor și schimbarea metodologiei de calcul a creditelor neperformante au
condus la reducerea la jumătate a ponderii creditelor neperformante, rata NPL fiind de
11,30% în iunie 2016.
Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal
finanțator al economiei României, inclusiv prin demersuri pentru întărirea disciplinei
financiare. În România, băncile asigură aproximativ 90% din finanțarea economiei. La nivel
european, băncile reprezintă aproximativ 85% din întregul sistem financiar din UE. În SUA,
companiile se finanțează prin credit bancar în proporție de doar 20%.
Considerăm că ar trebui evitată orice nouă propunere legislativă și corectate legile existent e
care afectează disciplina de creditare și unde aplicabilitatea legii depinde de buna credință,
mai ales acum când economia are nevoie de stabilitatea sistemului bancar și de resurse pentru
creditare.11
Constrângerile de reglementare existente la nivel european privind creditarea, înclinația spre
economisire, reticența în contractarea de noi credite pe fondul lipsei încrederii în evoluția
economiei care a traversat criza și restructurarea portofoliilor băncilor au determinat ca
raportul credite/depozite din sistemul bancar să devină subunitar. Raportul credite/depozite se
situa la 83,66% la finele lunii iunie 2016.
Piața bancară din România este, în ritm similar cu toate sectoarele bancare din Uniunea
Europeană, integratoare de noi reglementări în mate rie de creditare, plăți, economisire,
rezolvare litigii, etc. Comunitatea bancară din România speră că se va respecta principiul

11 ZAHARIA, FLORIN . D-l Virgil Madgearu și Banca Națională. F. Z. În: Lumea nouă. / Dir ector Mihail
Manoilescu . ─ București: Tipografia Ziarului "Universul", 1932 -., An. 3, nr. 10, oct. 1934, p. 568 -569

17
uniformității reglementărilor la nivel european, fie că vorbim de directiva creditului ipotecar,
de directiva conturilor de plă ți de bază sau de alte reglementări. România a adoptat recent în
legislație legea dării în plată .
Cu toate că în expunerea de motive s -au invocat transpunerea principiului din Directiva
17/2014 și caracterul social al legii, aceasta s -a aplicat retroac tiv (contrar Directivei 17/2014)
și nu face diferența între clienții care nu pot plăti sau nu mai vor să plătească.
Ajustarea adecvată a politicilor de creditare la care asistăm în această perioadă este
consecința directă a aprobării legii dării în plat ă, în vederea menținerii stabilității sistemului
bancar și în absența predictibilității cadrului juridic. Se transferă un efect negativ asupra
creditării economiei reale.
Perspectivele sistemului bancar românesc sunt dependente printre altele și de conc ordanța
actului legislativ intern în materia bancară cu principiile impuse de directivele europene
pentru reglementarea uniformă a sistemului bancar european. Orice abatere de la normele
europene, în sensul introducerii în plan local a unei legislații mai defavorabile, mută opțiunile
de investire de pe harta României.
Pentru investitorii existenți, coerența actului legislativ și predictibilitatea mediului de
business sunt esențiale, iar în momentul în care nu se asigură aceste condiții, investitorul este
într-un fel obligat să se replieze pe piețe ce oferă o mai mare stabilitate din toate punctele de
vedere.
În perioada crizei, sistemul bancar românesc a trecut printr -o reajustare, numărul băncilor
scăzând cu 15%, dar în același timp și sectorul bancar din regiune a ajustat costurile totale.
Sistemul bancar local a fost campionul „cost -cutting -ului” în regiune în perioada 2008 –
2013. Astfel, sistemul bancar din regiune a ajustat costurile totale cu angajații în scădere cu
6% în Ungaria și 17% în Român ia, în timp ce în Cehia și Polonia aceste costuri au crescut cu
12% și 13%. Băncile au ajustat numărul de angajați în sistem până la 55.900, în timp ce
numărul unităților bancare s -a restrâns până la 4.947 la finele anului 2015.12
Acest fenomen s -a întâm plat în condițiile în care gradul de intermediere financiară în
România este unul dintre cele mai reduse din Uniunea Europeană, de 30%, fiind de fapt un
sfert din media europeană.

12 MADGEARU, VIRGIL N. Victor Slăvescu. Istoricul Băncii Naționale a României (1880 -1924). Ed. Cultura
Națională 1925 : recenzie. V. N. Mad gearu În: Independența Economică. ─ [sl]: [sn], 1925., An. 8, nr. 2, apr. -iun.
1925, p. 55 -56

18
“Sectorul bancar românesc a consemnat la finele anului 2015 un profit net de 4,5 miliarde
lei, progresele în curățarea bilanțurilor de creditele neperformante și evoluțiile
macroeconomice interne reflectându -se într -un nivel mai redus al cheltuielilor nete cu
deprecierea activelor financiare (provizioane IFRS)” se arată în Rapo rtul anual BNR.
Cu toate că în anul 2015 s -a înregistrat un profit de 4,5 miliarde lei în perioada 2009 -2015,
sistemul bancar românesc a înregistrat o pierdere de 2,6 miliarde lei, în condițiile în care
aportul nou de capital s -a cifrat în perioada menț ionată la peste 2,2 miliarde euro .
Strategia de dezvoltare a României ar trebui să includă tactici de atenuare a deficitelor în
raport cu mediile europene, inclusiv pe linia creditării economiei reale. Lecțiile crizei ar trebui
să fie deja învățate atât de bănci cât și de clienți. Creditarea responsabilă trebuie asumată
corespunzător, fiind cheia dezvoltării economice fiindcă antrenează pe orizontală întreaga
economie.
Se impune ca factorii implicați să conștientizeze importanța asigurării predictibil ității
mediului de business, respectarea drepturilor conform Constituției României și normelor
europene, lăsând astfel calea deschisă pentru o relație corectă între bănci și clienții lor.
Comunitatea bancară este deschisă să contribuie la elaborarea une i strategii naționale care să
aibă ca scop dezvoltarea economică a României. Economia României ar putea fi hrănită prin
supapa fondurilor europene și prin angrenarea creditării în procesul de absorbție a fondurilor
europene. Demararea proiectelor mari de i nvestiții și accesarea fondurilor europene ar asigura
un trai mai bun pentru români și locuri de muncă pentru cei care acum lucrează în străinătate.
Dacă nu luăm în calcul o majorare a creditării generată de nevoia de resurse crescute pentru
finanțarea proiectelor mari sau cofinanțări ample pe zona fondurilor europene, atunci
perspectiva este relativ staționară.
În această situație, estimăm o creștere a creditului neguvernamental de aproximativ 5% în
ritm anual, acesta fiind cifrat la aproximativ 48,4 miliarde euro.
Avansul economisirii interne a compensat reducerea finanțărilor de la băncile mamă.
Asistăm la un proces ordonat de dezintermediere financiară. Plasamentele trebuie să fie
rentabile, altfel finanțarea pleacă acolo unde găsește o fructifi care mai bună.
Resurse pentru creditare există, dar trebuie să existe încredere și pentru plasarea banilor.
Depozitele au avansat în aprilie 2016 cu 10% în ritm anual, până la 56 miliarde euro. Și
pentru a arăta că există încredere în sistemul bancar, t rebuie menționat că depozitele au
avansat cu 60% de la începutul crizei, din 2008.

19
Potrivit cercetării de piață “Educație financiară“ realizată de GfK România în luna mai
2016, încrederea în bănci a crescut de la 33% care aveau încredere ridicată în 201 1 la 40%.
În plan intern trebuie adoptate măsuri pentru a impulsiona și nu distorsiona rolul instituțiilor
financiare în societate. Trebuie evitată abordarea unei conduite care poate genera așteptări
nerealiste în rândul clienților și afecta stabilitate a financiară. Comunitatea bancară din
România apreciază că, mai ales în contextul financiar internațional actual, se recomandă
menținerea încrederii într -un climat investițional propice creșterii intermedierii financiare de
care să beneficieze populația, c ompaniile și statul român, astfel încât să contribuie la
dezvoltarea economică a României și la creșterea nivelului de trai al fiecărui consumator în
parte.13

13 TONE, MIHAELA ; PĂUNESCU, CRISTIAN . Sucursale și agenții ale B.N.R (1880 -1930). Mihaela Tone, Cristian
Păunescu În: Magazin istoric. ─ [sl]: [sn], 2008., An. 42 , nr. 3(492), mar. 2008, p. 33 -37 : fotogr.
P I 1.418

20
2.2 Rolul Bancii Nationale a Romaniei

Banca Națională a României acționează ca instit uție, din partea statului, pentru a stabilii și
coordona politica monetară și de credit a economiei. Banca Națională a României are un rol
deosebit în menținerea stabilității monedei naționale și a încrederii publicului în bănci.
Rolul Băncii Naționale a României este acela de a stabilii și implementa politica monetară și
de credit, emisiunea monetară, monitorizarea cursurilor valutare, administrarea rezervelor
valutare, supravegherea instituțiilor financiar bancare, asigurarea de fonduri pentru stat,
asigurarea legăturii cu organizații financiar bancare internaționale, analist al condițiilor
monetare și economice.

În plus, Banca Națională a României are atribuții speciale, legate și de perioada de tranziție
de la o economie centralizată la econo mia de piață. Acestea sunt:
Asigurarea unei concurențe loiale între bănci;
Încurajarea dezvoltării unei practici bancare corecte, care să sprijine dezvoltarea unui sector
privat sănătos.

21
Banca Națională a României decide care entități pot opera c a bănci și stabilește reguli de
emitere a autorizațiilor de funcționare a băncilor. Ea monitorizează activitatea băncilor
comerciale, de pe o parte cerându -le periodic rapoarte financiare și statistice, iar pe de altă
parte, prin efectuarea de controale la sediul acestora.
Băncile care au probleme financiare intră în supravegherea specială a bănci centrale. Dacă
împrejurările o cer, ea va asigura un „portofoliu de salvare”, pentru ca publicul să nu -și piardă
încrederea în sistemul bancar.
Banca Națio nală a României, are rolul de a controla nivelul masei monetare și ratele
dobânzii în economie, ca parte a politicii generale.
Rolul deosebit de important în cadrul economiei a Băncii Naționale a României, este
susținut de argumente legate de:14
Natura banilor ca bun public;
Necesitatea de a controla activitatea băncilor;
Controlul masei monetare;
Rolul sistemului bancar în sprijinirea economiei.
Banca Națională a României joacă un rol important în tranziția economică, încurajând
dezvoltarea opera țiunilor bancare și reglementând concurența în sistemul bancar.

14 Banca Națională a României – 135 de ani de la înființare și o vizită memorabilă la Salonul Literar "Axis
Libri": economistul și istoricul Cristian Păunescu. Redacția "Axis Libri" În: Axis Libri. ─ [sl]: [sn], 2015., An. 8, nr.
27, iun. 2015, p. 82 -83 : fotogr.

22

2.3 Functiile Bancii Nationale a Romaniei.

În cadrul sistemului bancar, banca de emisiune are un rol major. Prin funcțiile îndeplinite,
prin legăturile multilaterale cu celelalte, și pr in acestea cu economia, banca de emisiune
reprezintă o placă turnată a sistemului bancar afirmându -și pe deplin denumirea de bancă
centrală.
Implicată amplu în emisiunea monetară, în procesele de creditare li de dirijare prin credit și
monedă a eco nomiei, în operațiunile valutare și în alte operațiuni importante din punct de
vedere monetar și al creditului banca de emisiune a fost deja în atenția multor publicații.

Substanța funcționalității bănci de emisiune se manifestă pr câteva funcții p rincipale:
funcția de emisiune și de creditare;
funcția de centru valutar;
funcția de bancă a băncilor
funcția de bancă a statului;
funcția de realizare a politicii monetare

Funcția de emisiune

Banca Centrală emite bancnote a căror curs este legal și puterea liberatorie nelimitată. În
acest sens, bancnotele trebuie să fie rezistente și dificil de imitat, iar volumul emisiunii să fie
proporționat n evoilor economice : o insuficiență de emisiune provocând un risc deflaționist,
un exces , un risc inflaționist.

23
Cât timp bancnotele au fost convertibile în moneda de aur sau lingouri, volumul emisiunii a
fost reglat în funcție de încasari.
Treptat v olumul emisiunii s -a stabilit ca un multiplicator al volumului încasărilor, în prezent
neexistând alte limite ale volumului emisiunii decât acelea fixate de către banca de emisiune,
în acord cu autoritățile publice, pentru a furniza economiei volumul neces ar de lichiditate. De
fapt având o pondere din ce în ce mai redusă în lichiditatea monetară, volumul bancnotelor nu
depinde decât de preferințele subiecților economici, deci de obișnuințele acestora de ați regla
plățile în numerar.
Bancnotele emise prec um și depozitele la banca de emisiune numite și dețineri de monedă
centrală, reprezintă „baza” circulației monetare.
În legătură cu exercitarea funcției de emisiune Banca Centrală devine, patrimonial,
deținătoarea stocului de aur monetar și titulatura rezervelor monetare ale țării.

Funcțiile
BNR Funcția de
emisiune
și de
creditare
Funcția de
bancă a
statului
Funcția de
realizare a
politicii
monetare Funcția de
centru
valutar Funcția de
bancă a
băncilor

24

Funcția de creditare

Banca Centrală participă la creația monetară nu numai sub formă de bancnote, ci și sub
forma activelor scripturale în conturi deschise în cartotecile sale, acordând împrumuturi pe
următo arele căi:
– creditarea Trezoreriei publice, sursa importantă de emisiune monetară în trecut;
– intervențiile pe piețele valutare.
Refinanțarea creditelor, acceptate de către bănci de către Banca Centrală se poate face prin
două tehnici:
– rescontul, adică s contarea de către Banca Centrală a efectelor de ținute de către bănci,
la o rată a dobânzii fixă, care constituie rata dobânzi directoare în economie. În
prezent această tehnică este utilizată foarte restrictiv;
– intervențiile pe piața monetară constituie m ijlocul principala de refinanțare a
creditelor, fie sub forma pensiunilor pe piața interbancară, fie sub forma operațiunilor
de cumpărare+vânzare de bonuri de tezaur sau obligațiuni.
Această funcție de creditare ultimă conferă Băncii Centrale un rol es ențial în sistemul
monetar și de credit, permițându -i să exercite controlul asupra creației monetare și să
orienteze distribuirea creditelor în funcție de nevoile economiei. Realizând această funcție
Banca Centrală se afirmă ca bancă a băncilor.15

Banca de emisiune -centru valutar

15 ISĂRESCU, MUGUR . Tradiția de aur a Băncii Naționale. Mugur Isărescu În: Bucureștiul cultural. : Supliment al
revistei 22 / Redactor -șef Gabriela Adameșteanu . ─ [București]: [Grupul pentru Dialog Social], 2005., An. 6, nr.
93, 8 iun. 2010, p. 2 -4

25
Rolul băncilor de emisiune, ca centru valutar s -a consolidat și extins, în strânsă legătură cu
formele convertibilității aplicate în ultimele decenii, și în epoca contemporană.
Trecerea de la etalonul aur -monedă la etalonu l aur-devize, într -o mare parte a țărilor
avansate, a însemnat implicit încetarea funcționării mecanismului de reglare spontană a
circulației monetare internaționale și a transferat băncii de emisiune o parte importantă a
responsabilității pentru echilibra rea schimburilor cu străinătatea.
În îndeplinirea acestui mandat, băncii îi sunt încredințate atribuții autoritare de a aplica
sistemul de restricții valutare pe care statul le decide și le aplică, între care:
– contingetarea și controlul asupra plăților în devize;
– preluarea în favoarea statului a unei părți din încasările valutare;
– efectuarea și controlul schimburilor valutare etc.
În condițiile convertibilității valutare, statul se îngrijește de constituirea de rezerve valutare,
care de regulă se for mează și se administrează ca rezerve ale băncii de emisiune. În funcție de
interesele statului, sau pe baza unei politici corelate de banca de emisiune cu statul, aceste
rezerve sunt folosite pentru asigurarea regularității plăților în valută pentru echili brarea
schimburilor, atunci când, în mod necesar, posibilitățile de export se diminuează în raport cu
nevoile de import justificate.
Rezervele valutare reprezintă temeiul intervenției băncii de emisiune pe piață valutară în
scopul asigurării stabilități i cursurilor valutare, intervenție ce se poate concretiza în influența
cererii sau ofertei, prin suplimentarea acestora.
În îndeplinirea funcției de centru valutar, Banca Națională are următoarele sarcini:
1) emiterea reglementărilor cu privire la operațiu nile cu aur și valută, în vederea
protejării monedei naționale;
2) elaborarea balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe;
3) stabilirea și publicarea cursurilor de schimb la care BNR și alte persoane juridice
autorizate efectuea ză operațiunile lor cu aur și valută;
4) stabilirea plafoanelor activelor în aur și valută pe care persoanele juridice autorizate le
pot ține în depozite;
5) păstrarea și administrarea rezervelor internaționale ale statului

26
Banca de emisiune – bancă a bănci lor comerciale
Banca Centrală joacă efectiv, față de celelalte bănci rolul de bancă privind depozitele și mai
ales acordarea de credite.
Prudența, necesitatea asigurării lichidăriilor motivează orice bancă de a -și constitui depozite
la Banca central ă, depozite care reprezintă resurse potențiale ce ar putea fi utilizate în cazul
derulării imprevizibile a restituirii disponibilităților de la banca respectivă.
De asemenea, necesitatea circulației monedei scripturale, în condițiile compensațiilor
creanțelor între bănci face necesară existența depozitelor la Banca Centrală. Prin compensare,
o parte a plăților reciproce din economie se sting.
Rezidiul compensării, presupune însă plăți de la bănci către bănci, pentru soldurile plăților
reciproce neco mpensate, lucru posibil la Banca Centrală prin conturile băncilor la această
bancă.
Relațiile de credit interbancare, decurg din compensare, reprezintă o condiție necesară a
încheierii zilnice a circuitului monetar scriptural, al cărui rol de esență se manifestă zilnic în
procesul de creditare a economiei naționale.
Decurgând din această funcție, resursele de creditare sporesc, ca o consecință a constituirii
depozitelor băncilor la Banca Centrală, contribuind la multiplicarea procesului de creație
monetară.
În funcția sa de bancă a băncilor, banca de emisiune se afirmă ca supraveghetor al
comerțului de bancă supunând unui control specific înscrierea, funcționarea și orientarea
băncilor. 16
Banca de emisiune – bancă a statului
Ca bancă a stat ului, Banca Centrală îndeplinește atribuții ce pot fi grupate în trei categorii
principale:
Operațiunile cu Trezoreria Statului. BNR i se atribuie obligația de a ține în evidențele sale
contul curent al Trezoreriei Statului fără a percepe comisioane și fără a plăti dobânzi în
îndeplinirea acestei atribuții. BNR are obligația de a acționa direct sau indirect, ca agent al

16 POPESCU, JENICA . Managementul ratei dobânzii în condițiile politicii monetare promovate de Banca
Națională a României. Jenica Popescu În: Revista finanțe publice și contabilitate. ─ [sl]: [sn], 2004., An. 15, nr.
7-8, iul. -aug., 2004, p. 64 -69

27
statului în următoarele situații: emisiunea obligațiunilor și a altor înscrisuri de stat; vânzarea și
răscumpărarea acestora; plata dobâ nzilor aferente acestor titluri de stat;
Relația cu bugetul de stat, căruia BNR îi poate acorda împrumuturi pentru acoperirea
decalajului temporar între venituri și cheltuieli;
Participă în numele statului la stabilirea și dezvoltarea relațiilor fina nciare internaționale:
participarea BNR la tratative și negocieri externe în probleme financiare, monetare și de alte
plăți; încheierea acordurilor pe termen scurt; participarea la organizații internaționale cu
caracter financiar, monetar și bancar; închei erea de acorduri clearing, de plăți sau de orice alte
contracte cu același scop.
Funcția de realizare a politicii monetare
Colaborând cu Ministerul Finanțelor, Banca Centrală joacă rolul esențial în determinarea și
definirea politicii monetare.
Ea fixează nivelul obiectivelor intermediare cu privire la rata de creștere anuală a
agregatelor, asigurând reglarea monetară fie în cadrul dispozitivului cantitativ de control al
creditului, fie prin mecanismul intervențiilor sale pe piața interbancară . Totodată, ea dezvoltă
operațiuni specifice de cumpărare și vânzare a bonurilor de tezaur, având misiunea de a
determina rata de referință utilizată pentru calculul ratelor obișnuite ale dobânzii.
Banca Centrală concentrează instrumente de comanda vit ale pentru economie, având
posibilitatea de a influența, de a orienta într -un sens sau altul evoluția economiilor naționale.
Banca Centrală furnizează toate informațiile și datele necesare elaborării politicii monetare,
publicând statistici referitoare la agregatele monetare, la corespondențele sale, la sistemul
financiar, precum și la piața capitalurilor. Ea stabilește, de asemenea, date referitoare la
balanța de plăți și îndatorarea externă.

28
2.4 Operatiunile efectuate de BNR

La data de 1 iunie 1998 este publicată în Monitorul Oficial „Legea privind Statutul Băncii
naționale a României”, îmbunătățită și modificată față de cea din 1991.
Astfel, operațiunile efectuate de Banca Națională a României, în conformitate cu noul statut,
sunt următoarele:
BNR este banca centrală a statului român având personalitate juridică, se afla în București și
poate avea sucursale și agenții în diferite orașe din țară.
Obiectivul fundamental este asigurarea stabilirii monedei, pentru a contribui la stabilitatea
prețurilor. În scopul atingerii acestui obiectiv, BNR stabilește și aplică politicile: monetară,
valutară, de credit și de plăți, autorizarea și supravegherea prudențial sistemul bancar în cadrul
politicii generale a statului. Colaborează cu a utoritățile statului și cooperează cu organizații
internaționale financiar bancare în calitate de membru al acestora sau ca reprezentant al
statului. BNR concepe și aplică politica monetară și valutară, utilizând proceduri și
instrumente specifice, scontea ză, ia în gaj, dobândește sau vinde creanțe, titluri și alte valori,
acordă credite, păstrează în conturi deschise minime obligatorii ale băncilor, elaborează și
aplică reglementări în domeniul valutar și administrează regimul valutar;
BNR este unica in stituție autorizată să emită însemne monetare ca mijloace legale de plată
pe teritoriul României. Moneda națională este „leul”, iar subdiviziunea acestuia este „banul”.
BNR acordă băncilor credite pe termene ce nu pot depăși 90 de zile și impune condiț iile de
garantare a acestora. Stabilește modalitățile de desfășurare a operațiunilor cu băncile, cum
sunt: deschiderea conturilor bancare, sisteme de plăți, servicii de compensare, depozite și
plată, prevenirea și limitarea riscurilor. Operațiunile pe cont ul statului se desfășoară în
colaborare cu Ministerul Finanțelor; acestea includ operațiuni cu Trezoreria statului și
operațiuni cu titluri de stat;
BNR stabilește și administrează rezervele internaționale ale statului, fiind autorizată să
efectueze ope rațiuni cu aur și active externe;
BNR este condusă de un Consiliu de Administrare, compus din 9 membrii, iar conducerea
executivă este asigurată de către Guvernator, prim -viceguvernator și doi viceguvernatori.
Membrii Consiliului de Administrare sun t numiți de Parlament pentru o perioadă de 6 ani, cu
posibilitatea reînnoirii mandatului.

29
Capitalul social al BNR este de 100 miliarde lei și aparține în întregime statului.
BNR colectează date statistice primare necesare îndeplinirii atribuțiilor sale legale și poate
publica astfel date și informații, dar numai în forma agregată. BNR efectuează unele
operațiuni în favoarea terților, po trivit reglementărilor proprii;
BNR poate de asemenea să participe la organizații internaționale cu caracter fina nciar.
Fiecare bancă centrală își alege obiectivele (stabilitatea internă a prețurilor versus
stabilitatea cursului de schimb) în funcție de situația concretă din economie. La începutul
perioadei de tranziție, dezechilibrul balanței de plăți și rezervel e valutare scăzute au
reprezentat constrângeri care au determinat centrarea atenția asupra stabilizării echilibrului
extern. Pe măsura realizării acestuia în centrul politicii monetare a putut să treacă echilibrul
pieței monetare interne. Instrumentele pen tru atingerea acestui obiectiv sunt masa monetară
și/sau rata dobânzii.
Astfel, atunci când se dorește, de exemplu, o relatare a politicii monetare, Banca Națională
poate să crească masa bănească, rezultatul fiind o scădere a ratei dobânzii. În acest a lgoritm,
cursul de schimb rezultă ca o mărime derivată, ceea ce nu înseamnă că echilibrul pieței
monetare externe ar putea fi neglijat. 17
O problemă care necesită o atenție specială este favorizarea în cadrul influxurilor de capital,
cu precădere a inve stițiilor directe și mai puțin a investițiilor de portofoliu. Acestea din urmă
sunt, așa cum o demonstrează recenta experiență mexicană și argentiniană, extrem de volatile,
putând cauza perturbații majore unui mediu economic încă insuficient de stabil.
Referitor la asigurarea echilibrului intern al prețurilor, obiectivul primordial în etapa
actuală, trebuie arătat că acestea se realizează prin intermediul controlului volumului masei
monetare. Cu cât crește decalajul în timp dintre creșterea masei monetar e în sens larg și
creșterea corespunzătoare a prețurilor, cu cât mai mult înseamnă că economia intră în stare de
normalitate.
Instrumentul intermediar pentru atingerea obiectivului propus îl constituie baza monetară, a
cărei relație cu masa monetară în sens larg, chiar dacă nu este foarte stabilă, este cel puțin
predictibilă.

17 TIRON TUDOR, ADRIANA . Controlul BNR asupra decontărilor în devize : Operații supuse controlului. Adriana
Tiron Tudor În: Tribuna economică. ─ [sl]: [sn], 1999., An 1999,V. Anl 10, nr. 3, 20 ian. 1999,p. p. 48

30
Pentru influențarea cantității de bani de pe piață, Banca Națională dispune în momentul de
față de două pârghii principale – sistemul rezervelor obligatorii și creditul de refin anțare, și
mai multe instrumente secundare.
Regulamentul rezervelor obligatorii a fost ajustat în repetate rânduri pentru a spori baza de
calcul, prin includerea în cadrul său a depozitelor în valută, a sumelor în tranzit și a altor sume
bănești importa nte. Pe de altă parte, rata aplicată acestei baza lărgite a fost diminuată, de la 10
la 8 procente, la sfârșitul anului 1994, astfel încât, pe ansamblu, cele două mișcări să se
compenseze reciproc.
Pe viitor sunt posibile noi ajustări ale regulamentulu i rezervelor obligatorii, o dată cu
creșterea gradului de diversificare și satisfacere a depozitelor la termen și a altor instrumente
financiare (obligațiunile de stat și private).

31

Capitolul 3 : Colaborarea BNR c u alte organisme internaț ionale
3.1 Relaț ia Româ niei cu FMI

Fondul Monetar Internațional a fost fondat în iulie 1944 , la sfârșitul unei conferințe
monetare organizate î n localitatea Bretton Woods ( New Hampshire , SUA ). Conferința s -a
încheiat prin redactarea proiectului de statut a l FMI , c are v -a deveni text de referință pentru
funcț ionarea sistemului monetar internațional. Chiar dacă acesta nu a rezistat decât până în
anul 1971 , Fondul continuă și astăzi să joace un rol important în economia mondială .
Fondul este o instituț ie special izată din ca drul Natiunilor Unite care a apărut cu scopul
de a o ajuta să dezvolte o economie sănătoasă pentru țările lumii. Este instituția centrală a
sistemului monetar internațional – sistemul de plăți și de rate de schimb între monedele
naționale- care face posibil schimbul internațional . Scopul să u este acela de a preveni crizele ,
încurajând țările să adopte măsuri politice sănă toase.
În ultimii ani , rolul său a crescut foarte mult și a devenit foarte important î ntr-o serie
de probleme eco nomice și financiare ca acelea legate de criza din Asia , America Latină și
Europa. FMI participă și la dezvoltarea creșterii economice și reducerii sărăciei în țările celor
mai săraci membri ai să i prin acordarea de ajutor financiar pentru a stabiliza eco nomia ,
implementâ nd reforme structural ceea ce au dus la reducerea datoriei externe.
Responsabilit ățile Fondului sunt și astăzi cele stabilite în 1944 la Bretton Woods , și
anume cele pre văzute în Articolul I :
a) Promovarea cooper ării interna ționale pri ntr-o institu ție permanent ă care s ă asigure un
mecanism pentru consultare și colaborare cu privire la problemele monetare interna ționale.
b) Facilitarea extinderii și cre șterii echilibrate a comer țului interna țional , precum și
promovarea și men ținerea uno r înalte niveluri de încadrare în munc ă și de venituri reale.

32
c) Acordarea de asisten ță în stabilirea unui sistem multilateral de pl ăți în ceea ce prive ște
tranzac țiile curente între membri și eliminarea restric țiilor în schimbul cu strain ătatea , care ar
impiedica cre șterea comer țului interna țional.18
d) Promovarea s tabilit ății cursurilor de schimb , de a men ține aranjamente de schimb și a evita
devaloriz ări de schimb competitive.
e) Favo rizarea schimburilor de informa ții între țările membre.
f) Contribuie la in stalarea unui sistem de partit ăți fixe ( în versiunea Bretton Woods) și la
restabilirea liberei convertibilit ăți a monedelor pentru opera țiunile curente.
Fondul are deplin ă autonomie pe plan financiar.Sursele FMI nu provin di n cotiza țiile
statelor mem bre ( ca în cazul B ăncii Mondiale) ci din v ărsăminte în contextul cotelor
subscrise de statele membre ale Fo ndului , din comisioane , taxe și alte venituri. Comisioanele
sunt cele calculate asupra sumei de ținute de FMI în moneda unor țări membre peste cota -parte
pe care aceasta particip ă la Fond în moneda na țional ă.
Rom ânia a devenit membr ă FMI la 15 decembrie 1972 , la acea dat ă fiind singura țară
din blocul r ăsăritean ( cu excep ția Iugoslaviei) care a intreprins acest demers.
Participarea Rom âniei la FM I se ridic ă la 1030.2 milioa ne DST sau 0.48% din cota
totală. Puterea de vot a Rom âniei este de 10.5 52 voturi sau 0.49% din total. În conformitate cu
statutul FMI , at ât cotele ini țiale stabilite la aderare , c ât și major ările ulterioare atribuite
țărilor membre cu monede neconvertibile se acoper ă astfel :
a) 25% se vars ă în contu l de resurse generale al FMI , în DST sau val ute convertibile , cu
acordul țărilor în cauz ă , sau orice combina ție de DST și astfel de valute.
b) 75% reprezint ă contribu ția în lei depus ă într-un cont pe numele FMI la Banca Na țional ă a
Rom âniei.
Rom ânia a acceptat obliga țiile prev ăzute în Articolul VIII ale Statutului FMI referitor
la convertibilitatea de cont current la 25 martie 1998.19
Ca membr ă a FMI , Rom ânia s -a bucurat și se bucur ă de toate drepturile ce decurg de
aici : acordarea de credite , în regim normal sau ca facilit ăți , ob ținerea de DST , partic iparea
la adoptarea deciziilor în cadrul acestui organism , exprimarea într-un cadru organizat a

18 Petre Brezeanu , Ilie Simon – Institu ții financiare interna ționale , Ed Economic ă , Bucure ști 2005 , pag 40
19http://fmi.unibuc.ro/ro/ accesat în 20.02.2018 . ora 16 16

33
opiniilor privitoare la vii torul sistemului monetar interna țional , ob ținere a dreptului de a adera
la BIRD și la afiliatele sale . Al ături de d repturile de care a benefi ciat țara noastr ă și-a asumat
o serie de obliga ții : subscrierea și vărsarea cotei -părți de capital , convenirea c u FMI a unui
curs reprezentativ al leului fa ță de USD , transparen ța în sensul comunic ării unor informa ții cu
caracter economic și financiar , publicarea reglement ărilor valutare interne etc . Cota de
participare a Rom âniei , în sensul de capital subscris și vărsat , este în prezent de 754.1
milioane DST , din care 174.8 milioane DST , în aur și valute și 5.793 milioane DST in lei ,
într-un cont al FMI deschis la BNR.
După 1989 ca urmare a eforturilor depuse de autorit ățile rom âne , re lațiile cu FMI au
cunoscut o oarecare îmbun ătățire . Astfel FMI și-a deschis o reprezentan ță la Bucure ști , cu
sediul la BNR , a acordat asisten ță tehnic ă pentru restructurarea sistemului financiar -bancar , a
acordat mai multe credite , dintre care 4 în cadrul unor aranjament e standby în sum ă totală de
1.247 milioane DST . Sumele stabilite prin aranjam entele stand -by sunt utilizate în tran șe
trimestriale , cu condi ția îndeplini rii unor cri terii de performan ță , ce vizeaz ă politica
monetar ă și pe cea economic ă.
În cadrul FMI , România face parte dintr -o grupa de țări ce include Olanda , Ucraina ,
Cipru , Moldova , Georgia , Armenia , Bulgaria , Bosnia , Croația și Macedonia. Grupa este
reprezentată de un director executiv olandez și de un director executiv adjun ct ucrainean. Țar a
noastră are că reprezentant în personalului atașat directorului executiv , având calitatea de
consilier ( pe o perioadă de doi ani ) și apoi , prin rotație , pentru încă doi ani , în calitate de
asistent al directorului executiv . Acest post are un caracter permanent având în vedere
calitatea de membru al FMI pe care o are România. FMI a acordat Rom âniei asisten ță tehni că
în câteva domenii , incluz ând domeniul fiscal și vamal , politica monetar ă și organizarea
băncii centrale , supraveghere bancar ă și statistic ă.
FMI asigur ă instruire profesional ă prin intermediul cu rsurilor organizate la sediul s ău
central și prin sponsorizare Joint Vienna Institute. Aceste programe sunt astfel concepute încât
să fie la nivelul cerin țelor în cre ștere ale țărilor membre . În acest scop programul de baz ă
include cursuri elementare , medii și avansate despre programe și politici financiare și
managem ent economic , statistica balan ței de pl ăți , opera țiuni valutare și monetare , conturi
naționale și statistici guvernamental e.20Prin programle sale institutul FMI a contr ibuit la
instruirea profesional ă a unui num ăr de peste 65 de persoane ofici ale din Rom ânia în
domeniile : programare și politic ă financiar ă , tehnici de analiz ă , politici de sector extrem ,

20Petre Brezeanu , Ilie Simon – Instit uții financiare interna ționale , Ed Economic ă , Bucure ști 2005 , pag 51 -53

34
finan țe publice , op erații valutare și monetare , statistic ă. Peste 120 de oficiali rom âni au
participat la cursuri seminarii organi zate de Joint Vienna Institute în domeniul analizei și
politcii macroeconomice , cheltuieli publice , politici și opera șiuni de schimb valutar , politici
și reforme fiscale , ma nagementul politicilor fiscale și statistici.
În perioada 2 -15 martie 2016 , o echipa FMI s -a aflat la București pentru a efectua o
evaluare a situației macroeconomice și a discuta cu autoritățile române de resort în cadrul
procedurii de monitorizare denumită generic “ Article IV Consultantions ‘
La 7 august 2009 Consiliul Guvernatorilor FMI , a aprobat rezoluția privind o nouă
alocare generală de DTS , în valoare de 250 miliarde DTS .Această alocare generală a fost
însoțită de o alocare specială , care a fost propusă încă din anul 1997 , dar care la acea vreme
nu a întrunit cvorumul necesar aprobării.
În prezent , suma alocărilor cumulative de DTS a ferentă României este de 984.8
milioane DTS , conform Statutului Fondului , alocările de D TS nu sunt purtătoare de dobând ă
atâta timp cât deținerile de DTS sunt egale cu suma alocărilor.
În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaționale în
domeniile relevante pentru activitatea FMI , România a participat la :
a) Programul Băncii Mondiale și FMI de evaluare a sectorului financiar . În acest context
experții BM și FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment , raport ce
indentifica principa lele vulnerabilități ale sectorului financiar românesc și oferă un set de
recomandări pentru corectarea acestora .
b) Dată Module ( raportul privind respectarea standardelor și codurilor ) , prin care experții
FMI realizează o evaluare a practicilor românești privind disiminarea datelor vizavi de
Standardul Special de Diseminare a Datelor – SDDS ( România a aderat l a acest sistem în
mai 2006) .
În calitate de țară membră , România a beneficiat de -a lungul timpului de asistență
tehnică în câteva domenii precum politică monetară și organizarea băncii centrale ,
supravegherea și reglementarea bancară și statistică etc .
Comunicatele reprezentanței FMI în România , aranjamentele Stand -by , rapoartele
precum și ale informații sunt di sponibile pe website -ul FMI. .21

21www.imf.org accesat la data de 20.02.2018 , ora 17 42

35
3.2 Banca European ă pentru Reco nstrucție și Dezvoltare în Rom ânia

România se află pe locul 3 că număr de proiecte de finanțate de BERD , după Rusia și
Polonia , BERD fiind cel mai mare investitor internațional din România . La 31 decembrie
2003 banca semnase mai mult de 100 proiecte în România cu o valoare de 2.4 miliard e
euro.Această reprezintă aproximativ 10% din totalul portofoliului de investiții al băncii.
Portofoliul băncii în România se extinde rapid în sectoare precum ar fi : privatizarea marilor
companii deținute de stat cu ajutorul unui investitor strategic , in vestiții greenfield în sectorul
privat , dezvoltarea sectorului financiar – bancar și în sectoare mai delicate cum ar fi : energie,
transporturi , telecomunicații și infrastructură utilităților administrativ teritoriale.
Banca suportă activ dezvoltarea sectorului financiar non -banca r prin finanțarea unor
proiecte de investiții în companii de leasing și asigurai în societăți care gestionează fonduri de
investiții , pensii și credit ipotecar.
Poziția țării pe plan internațional s -a consolidate , având în vedere că îmbunătățirea
condițiilor macroeconomice și percepția mai favorabilă despre România au condus la
reducerea marjelor la obl igațiuni și îmbunătățirea condițiilor pentru acordarea de împrumuturi
pe piețele financiare internaționale . Exporturile au evoluat încurajator , în ciuda recesiunii
UE, principalul partener commercial al României .
Activitățile Băncii au crescut s emnificativ în 2001 și 2002 cu noi angajamente anuale
de 283 milioane euro , respectiv 447 milioane euro . Banca reprezintă un catalizator major
pentru investiții în România , cu un portofoliu de proiecte cumulate de 2.37 miliarde euro și
fonduri totale mobilizate de 7.5 miliarde euro , în timp ce investițiile străine directe în
România nu depășesc 10 miliarde euro .Banca este pregătită să joace un rol crucial în
sprijinirea României pentru a face față provocărilor care o așteaptă .
Obiectivul principal rămâne extinder ea într -o manieră dinamică a activităților sale în
sectorul privat , iar implicarea în sectorul public se va concentra pe proiecte cu impact
semnificativ asupra tranziției sau având o dimensiune regională
În contextul investi țiilor extrem de necesare în infrastructur ă și al num ărului limitat de
garan ții de stat disponibile , Banca va c ăuta s ă sprijine 22programe de investi ții ambi țioase

www.fmi.ro accesat la data de 20.02.2018 , ora 17 00
22http://www.ebrd.com/where -we-are/romania/overview.html accesat in 20.02.2018 ,accesat în 12.02.2018
ora 18 22

36
prin crearea un or structuri de finan țare f ără angajarea garan țiilor statului pentru utilit ățile
publice și concesiuni și alte instrumente .
Energia electrică , Eficientă energetică și Resursele naturale – Banca se va concetra
asupra impactului regional al investițiilor în sectorul energetic din România . Ea va sprijini
procesul de privatizare a sectorului energetic , în special a SNP Petrom , a companiilor de
distribuție a energiei electrice și a gazelor precum și a unităților producătoare de energie
electrică. În acest mod va contribui la îmbunătățirea condițiilor de mediu pentru proiectele
respective. Banca va sprijini reformele reglementative necesare și se v a concentra pe aspectele
de suportabilitate ridicate de privatizare și reforme. Considerentele de eficientă energetică vor
ocupă un ro primordial în operațiunile băncii , în colaborare cu donator și alte instituții
financiare internaționale.
Transport – Banca va continuă să sprijine procesul de comercialiare aflat în derulare
precum și căutarea de modalități prin care să mărească oportunitățile de acordare de
împrumuturi în sectorul transport fără a apela la garanții de stat. Activități specifice pot
include sprijinirea Administrației Naționale a Drumurilor în restructurarea activităților sale ,
în consolidarea capacității , de acționa în calitate de administrator de contra cte cu sectorul
privat precum și în încurajarea unei implicări mai importante a sectorului privat în dezvoltarea
și întreținerea rețelei de drumuri
. România a ratificat Acordul de Înființare a BERD în anul 1990, ca unul dintre membrii
fondatori ai acestei instituții. În prezent, capitalul subscris de România are valoarea de 144,07
milioane euro, respectiv 14.407 acțiuni.
Consi liul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanți ai tuturor statelor
membre. Ministrul finanțelor publice este guvernator pentru România, iar guvernatorul Băncii
Naționale a României este guvernator supleant.
Începând din anul 2011, constituența d in care face parte țara noastră include Turcia,
Azerbaidjan și Republica Kîrgîză.23
Cea mai recentă Strategie de țară pentru Români a a fost aprobată în septembrie 2015 și
propune ca direcții de acțiune pentru perioada 2015 -2018: extinderea accesului la finanțare
prin stimularea creditării și dezvoltării piețelor de capital, reducerea disparităților regionale și
încurajarea incluziuni i, precum și ameliorarea competitivității în sectorul privat.

23www.finantare.ro accesat în 20.02.2018 , ora 18 33
www.mae.ro accesat în 20.02.2018 , ora 19 00

37
Până la 31 ianuarie 2016, BERD a acordat României un sprijin financiar în sumă
cumulată de aproximativ 7,2 miliarde euro, în cadrul a 381 de proiecte, din care 62 % s -au
îndreptat către sectoru l privat.

38
3.3 Coordonarea particip ării BNR la structurile -substructurile BCE

Din perspectiva integrării europene, semnarea Tratatul ui de aderare la 26 aprilie 2005 a
reprezentat evenimentul cel mai important al anului 2005 care a marcat adâncirea procesului
de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Conferirea statutului de observator
activ pentru participarea la structu rile și substructurile forurilor europene a determinat
demararea unui amplu proces național de pregătire instituțională, la care BNR a circumscris
încă din luna mai 2005, atât pentru participările multi -instituționale, în cazul reuniunilor
aferente politic ilor și serviciilor financiare derulate sub egida Comisiei Europene, cât și direct,
prin participările la structurile și substructurile Sistemului European al Băncilor Centrale
(SEBC)
Pentru BNR, demararea acestui proces presupune o serie de etape cum ar fi: (i)
adâncirea colaborării cu BCE; (ii) familiarizarea graduală și permanentă cu mecanismele
instituționale ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene; (iii) însușirea și
respectarea tuturor procedurilor de lucru ale Băncii Centrale Europene; (iv) asumarea de noi
responsabilități care derivă din conferirea statutului de observator activ și, cu atât mai mult,
din cel de membru cu drepturi depline; (v) pregătirea participării la toate structurile și
substructurile SEBC, inițial, până la data ade rării, cu statut de observator activ, iar ulterior
aderării, cu statut de membru cu drepturi depline; (vi) implementarea și transpunerea acestor
proceduri de lucru în sistemul propriu de reglementări al BNR. În acest sens, BNR a emis
două reglementări inte rne, Regulamentul nr. 5/13.10.2005 privind securitatea documentelor și
confidențialitatea informațiilor primite și destinate instituțiilor străine partenere precum și
Regulamentul nr. 4/ 22.02.2007 privind coordonarea participării reprezentanților Băncii
Naționale a României la structurile SEBC;
In prezent, în cadrul BNR, procesul de participare la structurile SEBC se desfășoară
după cum urmează:24
Din punct de vedere instituțional, Direcția Relații Internaționale reprezintă structura
instituțională unic responsabilă de coordonarea activității de participare la reuniunile
Consiliului General precum și ale structurilor și substructurilor SEBC. Concret, din acest
punct de vedere, DRI asigură:
-Pregătirea participării guvernatorului BNR la reuniunile Consiliu l General.

24www.bnr.ro accesat în 20.02.2018 , ora 18.42

39
-Managementul tuturor documentelor aferente Consiliului General.
-Pregătirea activităților de briefing și debriefing, respectiv asigurarea unui schimb de
informații fluid pe orizontală și pe verticală între toți reprezentanții BNR la reuniunile
structurilor SEBC, în funcție de agenda specifică a fiecărei reuniuni a Consiliului General.
-Pregătirea reuniunilor periodice de coordonare între reprezentanții la cele 12+1 comitete ale
SEBC, urmând ca ulterior, fiecare reprezentant la structuri să coord oneze intern activitatea
referitoare la toate substructurile aferente.
Din punct de vedere al responsabilităților, BNR este pregătită să -și asume noi
angajamente și sarcini, în vederea asigurării unor participări cât mai productive a
reprezentanților BNR la structurile și substructurile SEBC.
Din punct de vedere organizatoric, BNR participă cu drepturi și responsabilități egale
cu reprezentanții celorlalte state membre la: (i) mecanismul de analiză și luare a deciziilor al
BCE (reuniunile trimestriale și teleconferințele Consiliului General; procesul de consultare a
BCE în cazul unor proiecte de acte normative care vizează funcțiile și atribuțiile principale ale
BCE și ale SEBC) și, la (ii) mecanismul de elaborare a deciziilor la nivel operațional (la
nivelul BCE, structurile și substructurile Sistemului European al Băncilor Centrale în
compoziție lărgită) .
Din perspectiva serviciilor informaționale, BNR se află încă în faza de a depune
eforturi susținute pentru fluidizarea și asigurarea unui management câ t mai productiv al
documentelor BCE, cu asigurarea confidențialității necesare, conform reglementărilor interne
și ale BCE25

25www.business.rol.ro accesat în 20.02.2018 , ora 19 37

40
3.4 Rela ții bilaterale ale BNR cu alte b ănci centrale

În prezent, BNR are relații de colaborare în domeniul s chimburilor de informații,
asistenței tehnice, acorduri de cooperare (în special în domeniul supravegherii bancare cu
bănci centrale din țările: Azerbaidjan, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Indonezia, Kazahstan,
Kyrgystan, Malaiezia, Marea Britanie, Mold ova, Olanda, Republica Cehă, Tunisia, Turcia,
Ungaria, Spania, Portugalia, Italia și Liban.
În cursul anului 2007 au fost semnate Memorandumuri de înțelegere privind
colaborarea și schimbul de informații cu băncile centrale ale Malaeziei, Tunisiei și, res pectiv,
Iordaniei.
De asemenea, în data de 22 februarie 2017 s -a semnat Memorandumul de înțelegere
între Banca Națională a României și Banca Libanului, reprezentată prin Comisia de Control
Bancar din Liban, privind cooperarea în domeniul supravegherii ins tituțiilor de credit.
Aceste memorandumuri oferă cadrul juridic general pentru desfășurarea relațiilor de
cooperare în domeniul supravegherii bancare, schimbului de informații și de opinii pe
probleme de politică monetară, precum și în ceea ce privește pr ogramele de instruire și
asistență.26

26Radu Serban – Rom ânia în Uniunea Europeana , Ed Tribuna Economic ă , 2007 , pag 42

41
Concluzii

In economia modern ă un rol deosebit de important în func ționarea pie ței capitalului și
în desf ășurarea rela țiilor monetare și financiare interne și externe îl au institu țiile bancare.
Băncile contribuie la lărgirea activit ății economice pe calea creditului , la accelerarea
vitezei de rota șie a capitalurilor , la mic șorarea cheltuielilor de circula ție și a masei b ănești
necesar ă circula ției.
Banca Central ă European ă este gardiana stabi lității pre țurilor în zona euro . Este una
dintre b ăncile c entrale cel mai recent formate în lume , dar, totodat ă ea este depozitara
credibilit ății și a competen ței băncilor centrale na ționale ale zonei euro care , împreun ă cu
BCE pun în aplicare politica monetar ă axată pe stabilitate în zona euro.
Banc a Cent rală a Rom âniei este banca central ă a statului , având personalitate juridic ă
și totodat ă fiind o institu ție public ă independent ă. Aceasta sprijin ă politica economic ă
general ă a Guvernului , f ără prejudicierea îndeplinirii obiectivului s ău fundamental privind
asigurarea și men ținerea stabilit ății pre țurilor.
Din perspectiva integrării europene, semnarea Tratatului de aderare la 26 aprilie 2005
a reprezentat evenimentul principal al anului 2005 care a marcat adâncirea procesului de
pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Pentru BNR, demararea acestui proces
presupune o serie de etape , iar in acest sens, a emis două regle mentări interne, Regulamentul
nr. 5/13.10.2005 privind securitatea documentelor și confidențialitatea informațiilor primite și
destinate instituțiilor străine partenere precum și Regulamentul nr. 4/ 22.02.2007 privind
coordonarea participării reprezentanți lor Băncii Naționale a României la structurile SEBC.
Din punct de vedere organizatoric, BNR participă cu drepturi și responsabilități egale
cu reprezentanții celorlalte state membre la mecanismul de analiză și luare a deciziilor al BCE
și la mecanismul de elaborare a deciziilor la nivel operațional .
Din punct de vedere al responsabilităților, BNR este pregătită să -și asume noi
angajamente și sarcini, în vederea asigurării unor participări cât mai productive a
reprezentanților BNR la structurile și substru cturile SEBC.

42
Bibliografie

1. Basno ,C. , Dardac, N. , Integrarea monetar -bancar ă european ă , Editura Didactic ă și
Pedagogic ă , Bucure ști , 2001
2. Bostan , Ionel , Sistemul bancar – organizare , func ționare , control intern și audit ,
Editura Tipo Moldova , Iași, 2010
3. Brezeanu, Petre , Institu ții financiare interna ționale , Editura Economic ă , Bucure ști,
2010
4. Brezeanu, Petre , Sisteme financiare , Editura Cavallioti
5. MADGEARU, VIRGIL N. Victor Slăvescu. Istoricul Băncii Naționale a României
(1880 -1924). Ed. Cultura Națională 1925 : recenzie. V. N. Madgearu În: Independența
Economică. ─ [sl]: [sn], 1925., An. 8, nr. 2, apr. -iun. 1925, p. 55 -56
6. Mitrache, Romu, Decontarea operațiunilor cu numerar ale băncilor comerciale
7. în relația cu Banca Națională a României
8. MOȘTEANU, TATIANA; CÂMPEANU, EMILIA -MIOARA. Fluxurile financiare și
decontările între trezoreria generală a statului și banca națională. Tatiana Moșteanu,
Emilia Câmpeanu În: Finanțe. Bănci. Asigurări. ─ [sl]: [sn][sa], An. 7, nr. 1(73), ian.
2004, p. 7 -12
9. MOȚOC, RADU. Banca Națională a României : 135 de ani de la înființare. Radu
Moțoc În: Școala gălățeană. ─ [sl]: [sn], 2016., Nr. 232, febr. 2016, p. 12 : il.

10. Radu, Serban , România în Uniunea European ă , Editura Tribuna Economic ă , 2007
11. Saguna, D.D., D onoaica C.F. , Drept bancar și valutar, Editura Proarcadia ,
Bucure ști, 1994
12. TONE, MIHAELA; PĂUNESCU, CRISTIAN. Sucursale și agenții ale B.N.R (1880 –
1930). Mihaela Tone, Cristian Păunescu În: Magazin istoric. ─ [sl]: [sn], 2008., An.
42, nr. 3(492), mar. 2008, p. 33 -37 : fotogr.
13. ZAHARIA, FLORIN. D -l Virgil Madgearu și Banca Națională. F. Z. În: Lumea nouă.
/ Director Mihail Manoilescu . ─ București: Tipografia Ziarului "Universul", 1932 -.,
An. 3, nr. 10, oct. 1934, p. 568 -569
14. http://www.bnro.ro/Istoria -BNR -1052.aspx
15. http://www.bnro.ro/Istoria -BNR -1052.aspx
16. http://fmi.unibuc.ro /ro/
17. http://www.ebrd.com/where -we-are/romania/overview.html

43
18. www.ecb.int
19. www .federalreserve.gov
20. www.europeana.ro
21. www.imf.org
22. www.fmi.ro
23. www.finantare.ro
24. www.mae.ro
25. www.bnr.ro
26. www.business.rol.ro