Disertatie.silvia [305829]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ÎNDRUMĂTOR:

PROF. DR. ING. GAVRILAȘ GILDA

ABSOLVENT: [anonimizat]. STAN SILVIA

– 2016 –

CONSTRUCȚIA STAȚIEI DE EPURARE A [anonimizat]. BACĂU

-URMĂRIREA SI CONTROLUL CALITĂȚII ÎN EXECUȚIE A OBIECTULUI BAZIN COMBINAT-

2016 –

CAP. 1 – PREZENTAREA GENERALA A SEAU MOINEȘTI SUD

Descriere de proces

Obiectul stației de epurare

Epurarea mecanică

Asigură eliminarea din apele uzate a:

-[anonimizat] (grătare rare și dese)

-[anonimizat] (separatoare de grăsimi)

-particulelor minerale discrete: nisipuri d ,0,2 mm (deznisipatoare)

-particule minerale si organice în suspensie (decantoare primare)

Epurarea mecanică (primară) este obligatorie în toate schemele stațiilor de epurare independent de mărimea debitului si configurațiea tehnologică a proceselor și treptelor de epurare considerate.

Epurarea biologica convențională (secundară)

Asigură eliminarea din apele uzate a materiilor în suspensie, a substanțelor organice coloidale și dizolvate (biodegradabile) având ca principal constituient carbonul.

Aceasta este puțin eficientă în eliminarea: ayotului, fosforului, [anonimizat], germenilor și paraziților și a substanțelor refractare.

Epurare avansată

Asigură reținerea din apele uzate a substanțelor: azot, fosfor, detergenți, anumite metale grele și unele substanțe refractare.

Epurarea avansată poate fi realizată prin procese incorporate în epurarea biologic destinate eliminării compușilor carbonului și /sau poate fi realizată în procese independente după treapta de epurare biologic convențională.

Epurarea tertiara

Asigură reținerea din apele uzate a substanțelor refractare din apele uzate .

Epurarea terțiară se adoptă pe baza încărcărilor efluientului treptei biologice și a unor cerințe special pentru efluentul stației de epurare.

Încărcări cu poluanți ale apelor uzate influente în stațiile de epurare

Stațiile de epurare noi

Se vor adopta următoarele valori pentru încărcarea cu poluanți dată de un locuitor echivalent (L.E.) pe zi:

Consum biochimic de oxygen (CBO5) :60g O2/LE, zi.

Consum chimic de oxygen (CCO-Cr) : 120 g O2/LE, zi.

Materii totale în suspensie (MTS) : 70 g O2/LE, yi

Ayot total Kjeldahl (NTK) : 11 g/le , ZI.

Fosfor total (PT) : 4 g/le, ZI.

Cantitățile de poluanți influente în stația de epurare se determină pentru fiecare indicator printr-o relație de tip:

KCBO5 = 0,365 ⋅ NLE ⋅ iCBO5 (kg/an)

unde: NLE- numărul de locuitori echivalenți; iCBO5 – încărcarea specifică pentru CBO5, definită anterior, (g O2/L.E., zi);

1.1 Populație echivalentă

Stația de epurare a apelor reziduale de la Moinești Sud este dimensionată pentru 6.200 LE.

1.2 Debite de apă uzată și încarcaturi influent

Dimensionarea fluxurilor și incărcăturilor sunt rezumatectabelul de mai jos:

Când se dimensionează stația de epurare a apelor reziduale sunt luate în considerare și debitele și incărcările provenite de la recircularea supernatantului din stadiul de prelucrare a nămolului.

Debitul de dimensionare a etapei mecanice este timpul maxim de curgere în condiții de vreme ploioasă.

1.3 Standardele de calitate ale efluentului

Efluentul din stația de epurare a apelor reziduale indeplinește standardele pentru apele reziduale tr atât e în conformitate cu cerințele impuse de reglementările legale și de Autorizația de gospodărire a apelor, atașată în volumul 6.

1.4 Tratament mecanic

Debitul de dimensionare a etapei mecanice reprezinta timpul maxim de curgere în condițiii de vreme ploiasă .

Etapa mecanică de tratre cuprinde:

Grătare rare și dese

Stație de pompare admisie apă uzată

Deznisipator și separator de grăsimi

Măsurare debit influent / efluent și stație automată de prelevare probe

Camera receptie namol derivat din bazinele septice

Apa reziduală ajunge gravitațional în instalația de tratare a apei reziduale printr-o conductă colectoare fabricată din ceramica vitrificată cu dimensiunea DN 250. Pentru a determina condițiile hidraulice de admisie ale apelor reziduale în instalația de tratare, cota radierului colectorului la intrarea în cămin, în amonte de instalația de tratare, este considerată 388,77 m deasupra nivelului Mării Negre.

1.4.1.Grătare rare și grătare dese

In scopul protejării pompelor din stația de pompare admisie ape uzate, este prevăzută instalarea unor grătare rare și dese care sa includă, o unitate de grătare rare și dese, cu funcționare automată și, o unitate de grătare rare și dese cu actionare manuala. Grătarele cu operare manuală sunt plasate pe un canal de by- pass, și vor fi folosite în cazul scoaterii din funcțiune a grătarelor cu funcționare mecanică automată.

Grătarele rare îndeplinesc minimul de cerințe:

*) Acest debit nu include și debitul de apa uzată derivat din canalizarea interna

In tabelul de mai jos sunt mentionate cerintele tehnice minime pentru Grătarele dese:

*) Acest debit nu include și debitul de apă uzată derivat din canalizarea internă

Imag. 1 Vedere generala-Gratare Dese

Fiecare grup de grătare (rare + dese) este instalat intr-un canal separat și fiecare canal este prevăzut cu un dispozitiv de închidere în aval și în amonte.

Materialele reținute sunt transportate automat prin transportoare cu șurub către presele pentru materiale reținute ce conțin un dispozitiv de spălare și trimise în containere. Acest dispozitiv reduce volumul materialului reținut prin îndepărtarea prin spălare a materiilor organice și reintroducerea acestora în fluxul de apă reziduală. Astfel, materialul reținut este mai ușor de manevrat.

Containerele sunt acoperite corespunzator, pentru a evita propagarea mirosului și sunt prevăzute cu inele de agățat, pentru a permite încărcarea corespunzatoare în camioane.

Grătarele, zona de procesare a materialelor reținute pe grătare , inclusiv containerele sunt amplasate într-o clădire închisă care permite accesul ușor al camioanelor de transport.

Contactul direct al personalului operațional cu materialul reținut pe grătare este evitat și sunt prevăzut e condiții sigure de muncă.

Clădirea grătarelor, transportorul, presa cu containerele pentru materialul reținut , asigură funcționarea în condiții de ingheț. Temperatura din interiorul clădirii este reglată pentru a atinge minim 10° C pentru un proces de funcționare corespunzator.

Panoul de comandă este localizat intr-o camera de distribuție din interiorul clădirii grătarelor (unitatea 060). Camera de distribuție este echipată cu ventilator adițional .

Control:

Grătarele automate sunt comandate automat prin determinarea diferenței d între nivelul în aval și în amonte. Un cronometru pornește un ciclu de spălare după o perioadă de timp determinată, dacă diferența de nivel stabilită a fost atinsă în acea perioadă de timp.

Transportul, consolidarea și eliminarea materialelor reținute pe grătare sunt efectuate automat, iar aceste acțiuni sunt sincronizate cu unitatea de curățare a grătarelor.

1.4.2. Stația de pompare a apei rezidualede admisie

Din camera grătarelor rare, apa reziduală ajunge în mod gravitațional la stația de pompare.

Pompele sunt ajustate pentru transportul apelor reziduale, atât la obiectele tehnologice din aval cât și direct la emisar, printr-o țeavă generală de by-pass, în cazul în care stația de epurare a apelor reziduale este scoasă din funcțiune sau necesită reparații și mentenanță.

Pompele sunt instalate în totalitate în mediu umed și dotate cu linii de alimentare individuale la canalul de admisie al camerelor de nisip.

Stația de pompare este proiectată pentru a permite adaptarea progresivă a debitului între valoarea minimă și maximă (Q sau maxim condiții ploioase + Q supernatant). Toate pompele sunt identice ca model și ca dimensiune.

Datele de proiectare ale stației de pompare pot fi găsite în tabelul de mai jos:

Imag. 2: Stația de pompare admisie

Control:

Pompele sunt echipate cu convertoare de frecvență și controlate de nivelul din bașa pompei și de măsurarea debitului de intrare.

1.4.3.Deznisipator și separator de grăsimi

Acumularea de grasime este separată

de camera de deznisipare printr-un perete de separare. Pentru izolare, fiecare deznisipator și separator de grăsimi este prevăzut cu dispozitive de admisie și de evacuare care se pot închide. Partea de jos a structurii este inclinata astfel incat sa permita alunecarea nisipului depus, spre canalul de colectare a nisipului.

îndepărtarea nisipului din canalul de colectare se realizeaza printr-un pod raclor mobil. îndepărtarea grasimii este efectuata de o lama racloare, fixata pe podul raclor mobil.

Grasimea indepartata este separată în deznisipatorul și separatorul de grăsimi și eliminata de lama racloare în camine de colectare care fac parte din deznisipatorul și separatorul de grasimi. Capacitatea de depozitare acestor camine este proiectată pentru o perioadă mai mare de 7 zile.

Sunt prevăzut e pentru suflu de aer în deznisipator și separator de grasimi, suflante separate (in modul de operare 1 + 1). Suflantele sunt plasate în stația de suflante (unitatea 140) și fiecare suflanta este conectata la un galerie comuna din care aerul este distribuit la unitatile de deznisipare și separare de grasimi.

Aerarea se face de-a lungul între gii structuri și este o aerare cu bule grosiere.

Nisipul indepartat este spalat (astfel incat substanță organica sa reprezinte 5% din greutate) și deshidr atât pana la minimum 85% din substanță uscată, inainte de a fi incarcat în containere. Spălarea nisipului este efectuata cu apa tehnologica. Echipamentul de spălare a nisipului inclusiv containerele, este plasat în clădire a grătarelor dese unde accesul camioanelor este inlesnit.

Control:

atât îndepărtarea nisipului și grasimilor, cât și echipamentul auxiliar, cum ar fi instalatiile de spălare a nisipului, vor functiona automat pe baza unui orar prestabilit de pornire și oprire.

Parametrii de proiectare obligatorii sunt indicati în tabelul de mai jos:

*) Acest debit nu include debitul intern de apa uzată al instalatiei de tratare

1.4.4 Masurare debit influent / efluent și monitorizarea calitatii

1.4.4.1 Debitmetru

măsurarea debitului este asigurata pentru efluentul tr atât , atât la admisia cât și la evacuarea stației (in aval de zona decantorului secundar).

Debitmetrele au o precizie de ± 3% din debitul curent sau mai buna și sunt plasate intr-o camera de beton. Fiecare camera de debitmetru este prevăzută cu o pompa de drenaj care permite golirea corespunzatoare a portiunii respective de conducta prin instalarea temporara a unei pompe.

Un ansamblu de echipamente de drenaj temporare este furnizat. Obstructia fluxului prin coturi, vane și alte elemente similare în amontele și în avalul debitmetrelor este evitata. Fiecare debitmetru va fi ușor de demontat.

Semnalul debitului este indicat direct pe debitmetru individual si, în plus, este transferat la sistemul SCADA în camera de comanda principala.

1.4.4.2 Monitorizarea calitatii

Calitatea este monitorizata prin sisteme de control care sunt instalate pentru influent în aval de deznisipator respectiv pentru efluent în aval de bazinele de decantare secundare. Un dispozitiv automat de prelevare a probelor este prevăzut pentru fiecare locatie pentru a genera zilnic probe de ape reziduale tr atât e.

STRABAG va stabili, la admisia și evacuarea stației de epurare a apelor uzate, un echipament automat de prelevare a probelor, care furnizeaza mostre combinate proportional cu debitul de apa intr-o perioadă de 24 de ore.

1.5 Tratamentul secundar și tertiar

Sistemul de tratament secundar este conceput ca un proces cu namol activat, prin aerare prelungita, nitrificare-denitrificare și proces biologic de defosforizare, în scopul de a indeplini cerintele privind calitatea efluentului, inclusiv stabilizarea aeroba a namolului.

Avand în vedere ca cerintele efluentului sunt mult mai restrictive decat cele impuse de NTPA 0001, este prevăzută, în plus, o filtrare a nisipului ca etapa tertiara de tratare.

Sunt luate în considerare incarcarile și debitul proiectat, plus debitul de supernatant și incarcarile.

Etapa de tratare biologica cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

Camera de amestec

Camere de distribuție la reactoarele biologice și decantoarele secundare

Bazin de defosforizare biologica cu eliminare suplimentara de electro-fosfat

Reactor biologic

Statie de suflante

Statie de îndepartare chimica a fosforului

Decantoare secundare

Conducta de descarcare în emisar

Statie de pompare a apei tehnologice

Statie de pompare namol recirculat și în exces

Pentru treapta biologica incarcarile și fluxul sunt calculate (QOR maxim condiții de vreme ploiasă + Qsupernatant).

1.5.1.Camera de amestec

Apa reziduală și namolul activat recirculat sunt amestecate intr-o camera în fata camerei de distribuție a bazinelor de aerare. Amestecul apelor reziduale pre-tr atât e cu namolul activat recirculat este transportat la etapa biologica.

1.5.2.Camerele de distribuție

Camera de distribuție asigura distribuirea egala a fluxului respectiv a incarcarilor pe liniile de tratare biologica.

Fiecare deversare la reactoarele biologice, respectiv la decantoarele secundare este prevăzut cu bariere pentru izolare termica.

1.5.3.Bazin defosforizare biologica

Defosforizarea biologica sporita este proiectată intr-un bazin anaerob separat, ca parte a bazinului de aerare.

Zona anaeroba este dimensionata conform reglementarilor de proiectare în vigoare, iar timpul de retentie (Qu sau max tu + Qexternal recirculare + Qsupernatant) nu este mai mic de 0,75 h.

In plus, fiecare bazin anaerob este echipat cu o unitate pentru eliminarea electro-fosfatului.

1.5.4.Reactorul biologic și stația de suflante

Doua bazine de aerare sunt amplasate acolo unde au loc procesele de reducere a compusilor de carbon, nitrificare – denitrificare, defosforizarea biologica a namolului și stabilizare aeroba.

Modelul selectat este potrivit și adecvat pentru a obtine calitatea efluentului, date fiind variatiile incarcarilor de poluant și compozitia apelor rezidualein timpul zilei, precum variatiile sezoniere, de la 30% la 100%. Indicele volumetric de namol este considerat 110 cm³/g.

Pentru stabilizarea namolului, între aga varsta a namolului va fi de minim 25 zile. Bazinele sunt proiectate astfel incat formarea excesiva de bacterii filamentoase și acumularea de spuma și crusta sunt evitate, și astfel incat o amestecare adecvata este permisa pentru a evita depunerile de namol pe fundul bazinului.

Descriere generală

Bazinele de aerare și de sedimentare sunt proiectate ca bazine circulare cu bazin interior pentru sedimentarea finala.

Aceasta structura are multe avantaje, cum ar fi:

conexiuni între segmente scurte de tevi

pierderi hidraulice scazute ce rezulta în costuri scazute de pompare

sistem de curgere în blocuri ca cel mai bun system biologic rezulta în eficienta ridi-cata și biomasa sortata

bazine de sedimentare adanci, imbun atât esc calitatea efluentului și dau o stabilită te mai mare procesului

Imag. 3: Vedere aeriana a unei instalatii similare

Bzinul de aerare este format din trei zone:

zona anaeroba pentru îndepărtarea biologica a fosforului

zona anoxica pentru denitrificare

zona aerata pentru nitrificare

Zona anaeroba primeste amestecul de apa / namol care vine din camera de dis-tributie.

Pentru îndepărtarea biologica sporita a fosforului, acest amestec necesită un timp de retentive de aproximativ 45 min în condiții anaerobe. Rotatiile scazute ale mixerului asigura turbulentele necesare în bazin.

După zona anaeroba apa curge către zona anoxica în vederea denitrificarii. Pompele de recirculare, necesare recircularii interne, conduc apa de la conducta de evacuare a rezervorului de aerare în zona de denitrificare. Azotatul este denitrificat. Turbulen-tele necesare sunt asigurate de rotatiile scazute ale mixerului.

După zona anoxica apa este tr atât a în zona aeroba. în aceasta zona are loc demin-eralizarea și nitrificarea.

Alimentarea cu oxigen va fi realizata print-un sistem cu doua conducte de aer com-primat. Pentru aerarea cu aer comprimat, este prevăzut un sistemn format din aer-atoare cu membrane impotriva colmatarii, alimentatoare cu aer comprimat și con-ducte de distribuție cu suflante pentru generarea aerului.

Un numar suficient de aeratoare, vor fi instalate pe un anumit numar de panouri de aerare și vor fi distribuite pe partea de jos astfel incat sa fie asigurata o suprafata su-ficienta de aerare. Panourile de aerare vor fi prevăzut e cu un sistem de drenare și vor fi conectate individual la conducta de alimentare, prin dispositive separate de închidere.

Pentru îndepărtarea chimica a fosforului, este proiectată , o instalatie de depozitare și dozare pentru FeCl3 lichid. O stație de suflante pentru generare aerului comprimat va fi construita aproape de bazinul cu namol activat. Doua dispozitive de masurare a de oxigen dizolvat (OD), vor fi prevăzut e pentru fiecare bazin, pentru monitorizarea con-tinua a Conținutului, în interiorul bazinului cu namol activat. Controlul functionarii ba-zinelor individuale ale sistemului de aerare va fi facut prin controlul capacitatii suflan-tei în conformitate cu valoarea masurata pe baza unei valori prestabilite. Astfel, mo- toarele electrice ale suflantelor vor fi prevăzut e cu convertoare de frecventa, care economisesc energia electrica.

Amestecarea corespunzatoare a Conținutului bazinului cu namol activat va fi asigura-ta prin aportul conțin uu de energie datorat aerarii cu bule fine în zonele aerate și prin instalarea mixerelor submersibile, cu miscare lenta, în zonele neaerate.

Controlul procesului de denitrificare va fi obtinut prin intermediul unui dispozitiv de masurare a N-ului și de control al conțin ului de oxigen dizolvat folosind un dispozitiv de reglare automată.

Incarcarile prevăzut e pentru bazinul cu namol activat:

Urmatoarele valori de evacuare sunt prevăzut e în caietul de sarcini și au fost folosite pentru dimensionare:

Imag. 4: Strctura combinata: bazin de aerare / bazin sedimentare secundara

1.5.5.Sistem de aerare

Proiectarea sistemului de aerare ia în considerare variatiile incarcarii cu poluant din timpul zilei, precum și variatiile de sezon, de la 30% la 100%.

Sistemul de aerare este un sistem cu operare automată de inalta eficienta garantand costuri de operare reduse.

Pentru a economisi energie și pentru a obtine condiții optime de proces, concentratia în oxigen dizolvat (DO) este controlata separat în fiecare bazin de namol activ prin intermediul echipamentului de masurare.

Concentratia de oxigen din fiecare bazin de namol este inregistrata de sistemul centralizat SCADA.

Sistemul de aerare este dimensionat pentru a mentine un nivel de oxigen dizolvat de cel putin 2 mg/l în aerare în fiecare compartiment al bazinului în condiții de incarcare de varf la temperatura cea mai inalta estimata a apelor reziduale.

Debitul de aer injectat este reglabil în functie de concentratia de oxigen pre stabilită și controlat de senzorii de oxigen (sonde), montate în rezervoare.

Dimensionarea capacitatii suflantelor este conforma cu necesită tea de aer calculat luand în considerare temperatura apei reziduale (vara și iarna), temperatura aerului (vara și iarna), etc.

Conductele de transport de la stația de suflante, precum și liniile de coborare și sistemul de aerisire sunt realizate din otel inoxidabil (AISI 304).

Conductele de aer ingropate sunt protejate la exterior impotriva coroziunii sarurilor din subteran. Parametrii de proiectare sunt:

1.5.6. Stația pentru îndepărtarea chimica a fosforului

Pentru a asigura reducerea fosforului în condițiile impuse de evacuarea în emisar, reducerea biologica sporita de fosfor în combinatie cu eliminarea electro-fosfatilor este completata de precipitarea chimica.

Echipamentul de dozare a clorurii ferice și instalatiile aferente sunt dimensionate luind în considerare dozele recomandate de reglementarile de proiectare și standardele în vigoare.

Instalatiile externe sunt pevazute, și sunt necesare pentru dozare în doua puncte. Bazinul de stocare pentru clorura ferica este acoperit și protejat cu o rama de beton pentru a face un bazin necesar opririi raspandirii agentului reactiv în afara platformei bazinelor. Acestea sunt concepute astfel incat sa permita accesul în interior (capac și scara) pentru curățare și cu o capacitate de stocare pentru un consum de 30 de zile, în condiții normale de incarcare, volum ales 10 m³.

Agentul reactiv este introdus în camera de distribuție în amonte de decantoarele secundare. în plus, dacă este necesar, este prevăzută o conducta pentru dozarea precipitantilor din interiorul stației de pompare a namolului în exces.

Instalatia de dozare a precipitantului este amplasata în stație de suflante.

Control:

Dozarea clorurii ferice depinde de debitul și concentratia de fosfor, la evacuarea stației de epurare.

1.5.7.Decantoare secundare

Parametrii de proiectare obligatorii pentru bazinele secundare de decantare sunt precizate în tabelul de mai jos.

Bazinele secundare de decantare sunt prevăzut e cu ecrane semiscufundate pentru eliminarea spumei, precum și cu dispozitive de curățare a deversorului de preaplin. Spuma este descarcata în fata clădirii grătarelor. Namolul colectat este evacuat conțin uu din fiecare decantor. Debitul namolului activat evacuat din fiecare decantor este masurat și este posibil sa fie ajustat.

Control:

Podurile racloare vor fi operate conținuu.

1.5.8.Filtrarea nisipului

Pentru a reduce concentratiile de poluant din apele reziduale, mentionate în reglementarile legale ale Autorizatiei de gospodarire a apelor, după decantarea secundara se realizeaza o filtrare suplimentara, printr-un filtru de nisip cu funcționare conțin ua.

Se proiecteaza un filtru cu nisip fara nivel, dimensionat astfel incat sa asigure îndepărtarea materialului organic pana la valoarea de 10 mg/l.

Structura filtrelor din punctul de vedere al dimensiunilor, Numărului de bazine și inaltimii statului filtrant, iau în considerare și calitatea apei filtrate.

Pentru stratul de nisip filtrant, viteza de filtrare nu depaseste 10 m/h la un debit masurat în condiții de vreme ploiasă .

Spălarea este realizata conțin uu.

Apa de proces rezultata din spălarea filtrului este evacuata în reteaua de canalizare și colectare.

Structura necesara acoperirii filtrelor este prevăzută cu sistem de incalzire și ventilare, care asigura o temperatura de +10°C.

Imag. 5: clădire a filtrarii

Filtrul este un sistem economic pentru purificarea efectiva a apelor și a apelor reziduale. Filtrul este un filtru cu nisip cu funcționare conțin ua, care nu trebuie oprit pentru spălare în contracurent.

Apa ce trebuie filtrata este alimentata în filtru printr-o conducta și un distribuitor de admisie. Apa este purificata de debitul ascendent din stratul filtrant. Impuritatile sunt reținute în stratul de nisip. Apa filtrata iese din filtru printr-un preaplin.

O pompa centrala de avacuare a apelor cu ajutorul aerului comprimat, integrata în conducta de admisie, transporta nisipul murdar din zona conica în sus către zona de spălare a nisipului. Nisipul murdar este spalat de un debit minim partial de filtrat din zona de spălare a nisipului. Nisipul purificat în acest mod curge inapoi în stratul filtrant. Apa reziduala, creata prin clatirea nisipului, curge din filtru, conțin uu, odata cu debitul de clatire al apei reziduale.

Imag. 6: Filtru cu nisip

Instalatia de filtrare este facuta din beton. în acest tip de constructie, cateva unități de filtrare sunt integrate intr-un bazin de beton și formeaza un strat filtrant conexat. Conuri din otel inoxidabil prinse de podeaua bazinului asigura ca stratul filtrant este distribuit uniform.

Filtrarea prin floculare

Filtrarea prin floculare este caracterizata de adaugarea precipitantilor (de ex. solutie de FeCl3) în conducta de alimentare a filtrului pentru a flocula materia din stratul filtrant, care retine în primul rand compusi coloidali, organici și anorganici și particule grosiere greu de filtrat. Agenti de contaminare dizolvati (cum ar fi ortofosfatii) sunt de asemenea precipitati și reținut i.

Filtrarea prin floculare este folosita în special atunci cand:

se elimina fosfor în instalatiile de epurare a apelor uzate municipale;

se ating concentratii de fosfor < 0,2 mg/l în gura de evacuare a filtrului.

Imag. 7: Filtrarea prin floculare

1.5.9. Stația de pompare apa tehnologica

Stația de pompare a apei tr atât e care asigura apa de spălare necesara pentru operarea echipamentului diferitelor obiecte de pe fluxul de tratare este prevăzută și dotata cu 1 + 1 pompe și instalatii hidraulice adecvate.

Urmatoarele obiecte sunt conectate și alimentate cu apa de spălare:

cladiri grătare

instalatie de spălare nisip

alte obiecte ale instalatiei de tratarea apelor reziduale

Dimensionarea instalatiilor de pompare este efectuata în conformitate cu modul de presiune cerut de către echipamentul deservit și sunt proiectate suficient pentru acoperirea varfurilor de crestere. stația de pompare este instalata langa stația de pompare a namolului retur.

Control:

Statie de pompare a apei tehnologice este controlata prin măsurarea presiunii in

conducta de alimentare.

1.5.10.Statie pompare a namolului recirculat și exces (vezi dwg MS-230TP-MW001)

Pentru stabilită tea procesului cu namol activat, este necesar un sistem de recirculare a namolului care sa functioneze conțin uu.

Namolul decantat este aspirat de la fundul bazinului de un raclor cu brat aspirator către camera centrala de aspiratie a bazinelor secundare de decantare (unitatea 170.1/.2). Cu ajutorul raclorului cu aspiratie, namolul este mutat către aceasta camera.

Din camera de aspiratie, namolul curge gravitațional către o camera de control a debitului din stația de pompare namol recirculat (unitatea 230). Debitul namolului recirculat este comandat de o stavila reglabila pe inaltime (MS-173AS101/201), folosind un dispozitiv de masurare a preaplinului pe inaltime (MS-173ML101/201) pentru retragerea uniforma a fluxului de namol recirculat de la ambele bazine de sedimentare.

Namolul recirculat trece în basa pompei stației de pompare a namolului recirculat. 3 pompe (2 functionale și 1 în stand-by) (MS-230P001/002/003) pompeaza namolul recirculat inapoi în bazinele anaerobe (unitatea 130.1/.2).

Cantitatea de namol recirculat

Cu ajutorul unei fractii prestabilite de namol recirculat se calculeaza debitul necesar de namol recirculat. Debitul necesar de namol recirculat va fi calculat din debitul mediu al apei reziduale masurat intr-un interval de doua ore, inmultit cu fractia. în perioade cu precipitatii un debit standard este prestabilit de sistemul SCADA (de aprox. 75% din apele reziduale intrate). Stavilarele reglabile pe inaltime ale camerelor de namol recirculat vor fi actionate uniform pentru a creste sau descreste debitul real de namol recirculat pana atinge valoarea debitului calculat.

Inaltimea deversorului în aceste camine de reglare reprezinta diferența d între nivelul apei masurate în amonte de deversor și marginea superioara a deversorului.

Pompele de namol recirculat

Stația de pompare este operata automat. Pompele de namol recirculat (MS-230AP001/002/003) sunt comandate de un senzor de nivel (MS-230ML001) din basa pompei. Debitul namolului recirculat de la sedimentarea secundara (unitatea 170.1/.2) este aproape conțin uu și curge către basa. Senzorul de nivel va creste sau descreste invertorul pompelor pentru a mentine un nivel prestabilit în basa.

In cazul unui debit max. Q = 157 m3/h, o fractie de namol recirculat RV de 75% este pre stabilită în sistemul SCADA. Este posibila o valoare a fractiei de namol recirculat de 150% pe vreme fara precipitatii.

Debit maxim de namol recirculat: 0.75 x (157 + 17.2) = 131 m3/h

Debitul de namol recirculat pe vreme uscată: 1,00 x (86 + 17,2) = 103 m3/h

Debitul maxim de namol recirculat pe vreme uscată: 1,50 x (86 + 17,2) = 155 m3/h

Capacitatea totala instalata a pompelor de namol recirculat (2 functionale + 1 stand-by) este de 3 x 79 m³/h.

In interiorul caminului umed de namol recirculat, este instalat un senzor de nivel (MS-230ML002) pentru a preveni funcționare a în gol a pompelor. Rotatia între pompe se va face în mod automat atunci cand timpul de funcționare prestabilit a trecut.

Namolul activat, rezultat în urma procesului de decantare, este pompat, partial ca namol de recirculare, în amonte de bazinele de aerare, partial ca namol în exces, în bazinul gravimetric de ingrosare.

Stația de pompare namol recirculat este capabila sa recircula 100% din Qor max – în condiții de vreme ploiasă fara a folosi unitatile de rezerva.

Debitul de namol recirculat este masurat prin cantitatea deversata peste deversorul reglabil. Namolul în exces este masurat de către debitmetru inductiv magnetic.

Control:

Pompele sunt controlate prin măsurarea nivelului în basa și prin măsurarea debitului în fiecare linie. Valorile prestabilite pentru pompe de namol retur vor fi definite în SCADA, ele depinzand de măsurarea debitului de intrare. Valori prestabilite pentru funcționare a pompelor de namol în exces (timp de operare, debit), vor fi alese în SCADA, depinzand de Conținutul de solide în suspensie din bazinul de aerare.

1.6 Tratamentul namolului

Faza de tratare a namolului include:

Bazine de ingrosare a namolului în exces activat

stația de pompare supernatant

1.6.1.Bazin de ingrosare a excesului de namol activat (vezi dwg 260TP-MW001)

Excesul de namol activat este ingrosat gravitațional .

Un nou ingrosator este propus spre proiectare, pentru a procesa cantitatea de namol activat în exces generata atunci cand instalatia de tratare a apelor reziduale este actionata în condițiile de incarcare prevăzut e.

Bazinul este deasemenea capabil sa depoziteze namolul.

Namolul în exces depozitat este extras de pompele de namol ingrosat (1 functionala + 1 în asteptare) către clădire a de filtrare. De aici, namolul ingrosat, poate fi retras printr-un racord de către o cisterna.

CAP. 2

CALCULE GENERALE

Tabelul II. 1 – Calcule dimensionale

Stația de Epuare: Moineș]ti – Sud

Tabelul II.2 –Calcule dimensionare

Stația de Epuare: Moinești – Sud

Tabelul II.3- Calcule dimensionale

Stația de Epuare: Moinești – Sud

2.1 CALCULE HIDRAULICE

2. Cantitate de apa

3. OBIECTUL BAZIN COMBINAT 150.1

PREZENTARE

3.1.1 Informatii generale despre amplasament:

Constructia este amplasata in cadrul statiei de epurare a apelor uzate a municipiului Moinesti, jud. Bacau.

Cota medie a terenului natural, in statia de epurare, este de +390.50m.

Caracteristici constructive:

Obiectul 150 este un bazin circular din beton armat cu urmatoarea conformare:

Img. 8 . Vedere general a Bazinului combinat

Img. 9 . Sectiune transversal a Bazinului Combinat

diametru exterior bazin D=24.70m

consola pasarela exterioara L=1.00

dimensiuni camera evacuare adiacenta L=2.00, B=1.75m

Dimensiuni elemente bazin:

– radier :

diametru D= 25.50m

grosime tw=40cm

pereti bazin aerare:

Pereti contur

diametru exterior D=24.70m

grosime tw=30cm

inaltime perete hw=4.90m

Pereti interiori

o grosime tw=30cm

inaltime pereti hw=4.90m, hw=4.45m, hw=4.30m

placa consola inertioara:

lungime 5.75m

grosime 20cm

latime 1.00m

pereti bazin decantor secundar:

Pereti contur

diametru exterior perete ext. D=12.60m

grosime tw=30cm

inaltime hw=4.90m

inaltime perete canal colector hw=35cm

grosime perete si placa, canal collector tw=25cm

Pereti interior

diametru structura central la baza D1=3.50m

grosime perete la baza tw1=65cm

diametru perete superior D2=2.70m

grosime perete superior tw2=25cm

inaltime perete inferior si superior tw1=1.00m si tw2=3.65m

stalpi bxh=25×25 si l=25cm

grosime placa cilindru central tp=25cm

placa consola exterioara:

lungime ~6m

o grosime 25cm o latime 1.00m

Materiale folosite:

BETON SIMPLU

Beton simplu:

Clasa de rezistenta: C8/10;

Clasa de tasare: S2;

Clasa de expunere: X0;

Continut maxim de cloruri: Cl=1,00;

Dimensiunea agregatelor: D= 0-31mm;

Ciment II/A-S 32,5-R.

BETON ARMAT

Beton armat radier:

Clasa de rezistenta: C25/30;

Clasa de tasare: S3;

Clasa de expunere: XA1+XC2;

Continutul maxim de cloruri: Cl=0,20;

Dimensiunea agregatelor: D= 0-16mm;

Ciment II/A-S 32,5-R;

Raport maxim apa/ciment: 0,50;

Dozaj minim de ciment: 360 kg/m3;

Gradul de permeabilitate: P108.

Beton armat pereti si placi:

Clasa de rezistenta: C25/30;

Clasa de tasare: S3;

Clasa de expunere: XA1+XC2+XF1;

Continutul maxim de cloruri: Cl=0,20;

Dimensiunea agregatelor: D= 0-16mm;

Ciment II/A-S 32,5-R;

Raport maxim apa/ciment: 0,50;

Dozaj minim de ciment: 360 kg/m3;

Gradul de permeabilitate: P108.

ARMATURI PENTRU BETON ARMAT CONFORM:

o STAS 438/1-89 – „Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate“;

o ST 009-05 – „Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca armaturi: cerinte si criterii de performanta“.

Se vor folosi urmatoarele tipuri de otel-beton:

OB37;

PC52;

PROTECTIA AMRATURILOR INGLOBATE IN BETON: o 4,0 cm – toate elementele;

Incadrarea constructiei din punct de vedere al clasei de importanta

In conformitate cu:

STAS 10100/75, clasa de importanta este III P100_1_2013, clasa de importnta este III

HG 776-1997, categoria de importanta este C

Clasa de Expunere a elementelor expuse mediului natural este XA1+CX2+XF1.

Calcule

1. Incarcari din impingerea pamantului

Cota de fundare a bazinului se afla la o adancime de 4.30m fata de cota terenului amenajat, de aici rezulta o incarcare din impingerea pamantului.

2. Suprasarcina

Se va considera o incarcare suplimentara provenita din sarcini auto, respective se va adauga o sarcina de 10KN.

3. Incarcari tehnologice

Incarcarea din apa conform temei tehnologice, respectiv inaltimea coloanei de apa este de 4.44m in bazinul de aerare si respectiv 4.03m in bazinul decantorului secundar.

4. Incarcari utila console 4KN.

5. Incarcari exceptionale

Incarcare din apa in cazul exceptional se va considera pana la capacitatea maxima a bazinului, resepctiv 4.90m coloana de apa.

Descrierea modelului de calcul realizat utilizand programul de calcul cu element finit Advance Design

Img. 10. Vedere Model 3D- Bazin Combinat

3.1.2 . Consideratii geotehnice:

Zona în care este situat amplasamentul construcției este stabilă și nu prezintă nici un semn al unei alunecări de teren sau eroziuni, terenul fiind plan si orizontal.

Adâncimea maximă de îngheț, în zonă, este de 1.00m de la cota terenului natural.

La efectuarea lucrarilor de cercetare geotehnica, s-a evidentiat urmatoarea stratificatie:

Sondaj 1

0,00m → -0,20m = 0,20m: sol vegetal

-0,20m → -5,00m = 4,80m: complex argilos prafos cu o culoare galben cafenie In forajele executate, apa subteranta a fost interceptata la adancimea de cca. 5.00m, de la cota terenului natural.

Presiunea conventională în grupa de bază pentru pietriș este: Pconv = 250kPa

In conformitate cu Normativul P7-2000, ultimiii 20 cm se vor sapa imediat inaintea turnarii betoanelor in fundatii, luandu-se masuri de evitare a umezirii, respectiv, a infiltrarii in teren a apelor de suprafata. pe tot timpul executiei lucrarilor.

Inainte de turnarea betonului se vor pozitiona golurile si piesele de trecere pentru conducte conform planselor tehnologice si se vor incastra toate piesele metalice conform planselor mecanice.

Se va evita plantarea de pomi sau arbori ornamentali de talie mare la o distanta mai mica de 5,00m de baza constructiilor.

3.1.3. Seismicitatea:

Conform P100-1/2013, „Cod de proiectare seismica – Partea I: Prevederi de proiectare pentru cladiri”, pentru municipiul Moinesti, jud. Bacau, se considera zona seismica: acceleratia maxima a terenului pe amplasament ag=0,35g,iar perioada de colt Tc=0,7 sec.

Incarcarea din zapada, conform normativ CR-1-1-3/2012, este de 2,00 kN/m2. Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului, conform normativului CR-1-1-4/2012, mediata pe 10 minute, la 10m, avand IMR=50 de ani, este de 0,6 kPa.

In conformitate cu normativul P100/2013 – Partea I, constructia se incadreaza in clasa III de importanta.

6.Descrierea constructiei:

Obiectul 150 – „Bazin Combinat 1-2” este o cuva semiingropata de forma circulara si neacoperita.

Diametrul exterior al constructiei este de 24.70m, adancimea de 4.90m.

Bazinul este compus din doua corpuri concentrice cu functiuni diferite, „Bazin de Aerare”, „Decantor Secundar” si o camera de evacuare adicanta Bazinului de Aerare.

Grosimea radierului este de 40cm, iar a peretilor ce delimiteaza cele doua obiecte combinate este de 30cm, peretii interiori si cei ai cemerei de evacuare au grosimea de 25cm.

Bazinul de Aerare are ca limita exterioara un perete circular cu diametrul de 24.70m, inaltime 4.90m si grosime 30cm, iar ca limita interioara peretele circular al bazinului Decantor Secundar cu diametrul de 12.60m, inaltime 4.90m si grosime 30cm. In interiorul bazinului de aerare sunt prevazuti trei pereti dispusi radial cu inaltimi diferite si grosmiea de 25cm. La partea superioara a unuia dintre peretii radiali s-a prevazut o pasarela din beton armat cu latimea de 1.00m si grosimea de 20cm. In zona camerei de evacuare a bazinului de aerare, la exteriorul acestuia, este prevazuta o pasarela cu o lungime de ~6m, latime 1.30m si grosime de 25cm.

Decantorul Secundar are prevazut in zona centrala o structura din beton armat de forma circulara. Structura are la fata radierului diametrul de 3.50m, grosimea peretelui de 65cm si inatimea de 1.00m. Partea superioara a structurii compusa

dintr-un cilindru cu inaltimea de 3.90m, diametru de 2.70m si grosimea peretelui de 25cm, prevazuta la partea superioara cu o placa cu grosime de 25 cm. Cele doua corpuri ale structurii centrale sunt legate prin 4 elemente de tip stalp scurt cu dimensiunile de 25×25 cm si inatime libera de 25cm care pornesc din radierul constructiei si continua pana la partea superioara a structurii centrale.

7. Consideratii privind fenomenul de plutire:

Conform raportului geotehnic, in forajele executate, apa subterana a fost interceptata la adancimea de cca.5.00m, de la cota terenului natural.

Conform detaliilor de executie, cota inferioara a radierului constructiei se afla deasupra cotei de interceptare a panzei freatice la o diferenta de 1.00m, in consecinta se aplica urmatorul calcul:

Gtotal =1097 tone

Stotal cuva=489 m2

Gradul de asigurare la plutire rezulta Hmax.=Gt/(Stx1.10)=2.04m.

In consecinta, obiectul 150, nu pluteste in situatia in care, nivelul apei freatice nu depaseste cu ~2.0m cota inferioara a radierului.

Datorita acestui fapt nu se impun conditii speciale, privind fenomenul de plutire.

Antemasuratoare structura

Antemăsurătoare elemente după materiale

Descrierea cazurilor de incarcare si a familiilor

Numele cazurilor de încărcare

Descrierea combinatiilor

Descrierea combinațiilor

Eforturi sectionale

Momente încovoietoare pe direcția Y (sistem de axe local)

Img. 11.Momente incovoietoare Myy inf. 116-118 (SLS)

Momente încovoietoare pe direcția X (sistem de axe local)

Img.12. Momente incovoietoare Mxx inf. 116-118 (SLS)

Eforturi pe direcția Y (sistem de axe local)

Img. 13.Eforturi axiale Fyy inf. 116-118(SLS)

Momente incovoietoare pe direcția Y (sistem de axe local)

Img.14. Momente încovoietoare Mxx inf. 116-118 (SLS)

Eforturi pe direcția Y (sistem de axe local)

Img.15.Eforturi axiale Fyy inf. 116-118(SLS)

Momente incovoietoare (sistem de axe local)

Img.16.Momente încovoietoare Myy inf. 116-118 (SLS)

Momente încovoietoare (sistem de axe local)

Img.17. Momente încovoietoare Mxx inf. 116-118 (SLS)

Momente incovoietoare (sistem de axe local)

Img. 18. Momente incovoietoare Myy inf. 116-118 (SLS)

Diagrame de eforturi

Img. 19. Diagrama de eforturi pe directie orizontala (Fyy) – perete D=24.70m

Img.20. Diagrama de eforturi pe directie orizontala (Fyy) – perete D=12.60m

Img.21. Diagrama de momente incovoietoare Myy – perete D=24.70m

Img. 22. Diagrama de momente incovoietoare Mxx – perete D=12.60m

Calculul armaturilor

– Calculul armaturilor orizontale in pereti

Conditia de limitarea deschiderii fisurilor

Perete Bazin Aerare

Ned=170 KN/m

Ned=250 KN/m

Conditia de limitarea deschiderii fisurilor

Perete Bazin Decantor Secundar

Ned=95 KN/m

Condiția de limitarea deschiderii fisurilor

Radier Bazin Decantor Secundar

Myy=65 KNm

CALCULUL FISURĂRII:

Valorile recomandate pentru structura care inmagazineaza apa sunt definite in functie de raportul dintre presiunea hidrostatica, hD si grosimea peretilor structurii, h, dupa cum urmeaza :

Conditia de limitarea deschiderii fisurilor

Radier Bazin Aerare

Myy=35 KNm

CALCULUL FISURARII:

Valorile recomandate pentru structura care inmagazineaza apa sunt definite in functie de raportul dintre presiunea hidrostatica, hD si grosimea peretilor structurii, h, dupa cum urmeaza :

Conditia de limitarea deschiderii fisurilor

Camera evacuare

Myy=32 KNm

CALCULUL FISURARII:

Valorile recomandate pentru structura care inmagazineaza apa sunt definite in functie de raportul dintre presiunea hidrostatica, hD si grosimea peretilor structurii, h, dupa cum urmeaza :

Concluzii:

In urma calculelor de rezistenta si de limitarea deschiderii fisurilor la elementele din beton armat, in sectiunile prinicipale ale bazinului, au rezultat urmatoarele armari:

Radier:

Zona centrala a radierului se armeaza cu o retea de bare ortogonale ᴓ16/12.5 pe o distante de 4.10m de la centru.

De la raza de 4.10m pana la raza de 9.35m se armeaza radial si inelar cu bare

ᴓ16/12.5 (sus si jos), dupa raza de 9.35m pana la marginea radierului se armeaza radial si inelar cu bare ᴓ14/12.5 pe amble fete si directii.

Pereti:

Peretele Bazinului de Aerare se armeaza vertical cu bare ᴓ12/15 pe ambele fete ale bazinului, jontate cu bare ᴓ10/12.5 ce se continua pana la partea superioara a peretelui. Armarea orizontala se realizeaza cu bare ᴓ14/12.5 pe ambele fete pan la cota +1.00m, cu bare ᴓ14/10 de la cota +1.00 pana la cota +3.00m si cu bare ᴓ14/12.5 de la cota +4.90 .

Peretii interiori ai bazinului de aerare sunt armati pe amble fete si direcii cu bare

ᴓ10/12.5. Pasarela din interiorul bazinului se armeaza cu bare ᴓ10/12.5 sus si jos.

Peretele bazinului Decantorului Secundar se armeza vertical cu bare ᴓ12/12.5 pe amble fete ale peretelui, jontate cu bare ᴓ10/12.5 ce se continua pana la partea superioara a peretelui. Armarea orizontala se realizeaza cu bare ᴓ12/12.5 pe ambele fete si pe toata inaltimea peretelui.

Peretele si placa canalului colector se armeaza cu bare ᴓ10/12.5 pe amble fete si directii.

Peretii camerei de evacuare a bazinului de aerare se armeaza vertical cu bare

ᴓ14/12.5 la partea inferioara, jontate cu bare ᴓ12/12.5 ce merg pana la partea superioara a peretelui. Orizontal se armeaza pe toata inaltimea cu bare ᴓ14/12.5.

Pasarela exterioara a bazinului de aerare:

Armarea placii se realizeaza, pe directie longitudinala cu bare ᴓ10/12.5 pe ambele fete iar transversal se armeaza cu bare ᴓ12/15 la fata superioara si ᴓ10/12.5 la fata inferioara.

Controlul calitatii lucrarilor de constructii:

Obligatiile privind modul in care se organizeaza sistemul de control al calitatii lucrarilor care se executa pe santier, revin in egala masura beneficiarului investitiei si executantului angajat in vederea realizarii acesteia.

Pentru stabilirea conditiilor in care se face acest lucru se va tine seama de prevederile HG nr.261/94.

Controlul calitatii lucrarilor se realizeaza in mod permanent de catre dirigintele de santier angajat in acest scop de beneficiarul lucrarii si care are obligatia transpunerii in practica a prevederilor proiectului , precum si respectarea de catre executant a normelor tehnice in vigoare pentru executia si receptia lucrarilor.

La terminarea fiecarei etape de lucrari se va face receptia calitativa a lucrarilor executate in care se verifica concordanta intre prevederile proiectului cu situatia existenta pe santier si se incheie proces verbal in care se consemneaza constatarile facute.

Fazele de executie (faze determinante) la care prezenta si acordul proiectantului pentru continuarea lucrarilor sunt necesare sunt cuprinse in programul de urmarire calitatii lucrarilor, ce va fi parte integranta din proiectul detalii de executie.

Receptia finala a structurii de rezistenta se va face pe baza de constatari vizuale cat si pe baza documentelor existente la santier , intocmite de catre dirigintele de santier impreuna cu executantul lucrarii (procese verbale de lucrari ascunse , buletine de calitate pentru beton , armaturi , caramizi etc.) .

Modul de verificare a calitatii lucrarilor este prevazut in normativul C56-85 , iar organizarea cu precizarea obligatiilor ce revin atat executantului cat si beneficiarului sunt prevazute in HG nr.766/97 si 272 ;273/94.

Aceste precizari privesc numai lucrarile legate de structura de rezistenta.

Constructie SEAU Moinesti Sud si

Contract-Nr.:

Faza: PT+DE

Titlu document: Program de Control al Calitatii Lucrarilor

MS-150DE-QC001REV00

150- Bazin Combinat 1-2

Amplasament: Municipiul Moinesti – Judetul Bacau

Beneficiar: SC COMPANIA REGIONALA DE APA BACAU SA

Consultant: .

Antreprenor General: –

.

Proiectant General:

Proiectant Specialitate:

Autor: Ing.

Data: Februarie 2015

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Observatii Ingi

Reabilitarea SEAU Moinesti Nord,

Constructie SEAU Moinesti Sud si Constructie SEAU Buhusi

Program de control al calitatii lucrarilor

SEAU MOINESTI SUD – Obiect 150 – Bazin Combinat 1-2

In conformitate cu LEGEA Nr. 10/1995; H.G. Nr. 273/1994; NORMATIV C56/85 si legislatia in vigoare se stabileste, cu acordul partilor, prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor:

NOTA:

Beneficiarul va lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligatiilor ce-i revin in conformitate cu prevederile Legii nr.10/1995.

Executantul si Beneficiarul au obligatia de a anunta, cu cel putin 10 zile inainte participantii la realizarea controlului si intocmirea actelor.

Un exemplar din prezentul program si actele mentionate mai sus, se vor anexa la cartea tehnica a constructiei.

Beneficiar, Proiectant Specialitate,

SC Compania Regionala De Apa Bacau SA

Antreprenor General,

Procese verbale

AMPLASAMENT: SEAU – MOINESTI SUD

OBIECT 150.1 : BAZIN COMBINAT AERARE SI DECANTARE

PROCES VERBAL PENTRU TRASAREA LUCRARILOR LA COTA DE FUNDARE

Nr: Data:

1.Trasarea lucrarilor de sapatura sunt conforme desenenelor: PLAN PICHETARE (PEGGING PLAN); MS – 011DD – LD001REV00

2. Cota de nivelment (borna nr.) – BORNA NR 1

3.Coordonate:

– BORNA FIXA NR. 1 X = 555179,411 Y = 615088,497 Z=419.01

– BORNA FIXA NR. 2 X = 555221,524 Y = 615261,784 Z= 414.27

– BORNA FIXA NR. 3 X = 555157,720 Y = 615253,141 Z = 417.19

4. Observatii:

S-a trasat centrul obiectului 150.2- Bazin Combinat:

X: 555160,218; Y: 615176,974;

COTA SAPATURA = + 409.95 respectiv 412.55 – NIVEL = MAREA NEAGRA

Nume Semnatura

Contractor: ……………………..……….

Sef de santier …………………….………..

Diriginte de santier ………………….…………..

Proiectant: ………………………………

R.T.E. ………………………………

Topometrist ………………………………

AMPLASAMENT: SEAU – MOINESTI SUD

OBIECT 150.1 : BAZIN COMBINAT AERARE SI DECANTARE

PROCES VERBAL DE VERIFICARE NATURA TEREN DE FUNDARE

Nr. Data:

Am procedat la verificare natura teren la cota de fundare pentru: 150.1 – Bazin combinat aerare si decantare finala.

cota sapatura: +386,35 – reprezinta cota de sub betonul de egalizare

Aferenta investitiei: “SEAU Moinesti Sud

Verificarile s-au facut pe baza prevederilor proiectului nr. : 3174/13.08.2014(CL6), plansele nr. MS-150DE-CE001REV00.

Constatari

Din verificarile efectuate in teren si caietul de sarcini , rezulta ca terenul la cota de fundare coicide cu studiul geotehnic. Se anexeaza Procesul Verbal de Verificare a Naturii Terenului de Fundare din data de xx.xx.2015.

Concluzii:

Se poate trece la urmatoarea faza de executie: turnare egalizare, armare si cofrare radier

Nume Semnatura

Contractor: ……………………..……….

Sef de santier …………………….………..

Diriginte de santier ………………….…………..

Proiectant: ………………………………

R.T.E. ………………………………

Geotehnician ………………………………

AMPLASAMENT: SEAU – MOINESTI SUD

OBIECT 150.1 : BAZIN COMBINAT AERARE SI DECANTARE

PROCES VERBAL PENTRU VERIFICAREA LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE

FAZA DETERMINANTA INTERNA

Nr Data: .

Faza din lucrare supusa verificarii:

Montaj armatura si cofraj radier de la cota + la cota +

Identificarea elementelor:

Radier Bazin combinat 150.1

Proiect nr.:

Desen nr. – MS – 150.2 DE – CS001REV00 ; DE-CS002REV00

Constatari:

Armaturile sunt confectionate si montate conform proiectului, s-a montat platbanda zincata de impamantare 40×4.

S-a montat banda de etansare conform proiectului.

Dimensiunile in plan a cofrajelor si pozitionarea acestora este conform cu proiectul;

Cofrajele sunt incheiate corect asigurand etanseitatea si rezistenta necesara turnarii betonului.

SE POATE TRECE LA TURNAREA BETONULUI IN: Radierul bazinului combinat 150.1

Nume Semnatura

Contractor: ……………………..……….

Sef de santier …………………….………..

Diriginte de santier ………………….…………..

Proiectant: ………………………………

R.T.E. ………………………………

AMPLASAMENT: SEAU – MOINESTI SUD

OBIECT 150.1 : BAZIN COMBINAT AERARE SI DECANTARE

PROCES-VERBAL Pentru verificarea aspectului betonului după decofrare

Nr.xx Data:xx.xx.2015

1. S-au verificaturmătoareleelemente de beton :

– Radier de la cota +384.40 la cota +386.80

2. Turnat in data de:

3. Aspectul betonului după decofrare:

– DUPA DECOFRARE radierul NU PREZINTA SEGREGARI,CAVERNE SI/SAU ARMATURI DESCOPERITE.

4. Poziția betonului față de obiecteIe de încastrat :

NU ESTE CAZUL.

5. Măsuri stabilite: Se poate trece la urmatoarea faza de executie- Armare, cofrare pereti ob.150.2-Bazin combinat.

Nume Semnatura

Contractor: ……………………..……….

Sef de santier …………………….………..

Diriginte de santier ………………….…………..

Proiectant: ………………………………

R.T.E. ………………………………

AMPLASAMENT: SEAU – MOINESTI SUD

OBIECT 150.1 : BAZIN COMBINAT AERARE SI DECANTARE

PROCES VERBAL PENTRU RECEPTIE CALITATIVA

Nr: Data:

1.Faza din lucrare supusa verificării:

– TEST DE ETANSEITATE DUPA UMPLEREA CU APA A OBIECTULUI 170.1 DECANTOR SECUNDAR

Proiect nr: CCI 2011 RO 161 PR 04..

Desen nr. – 170.1DE – CS001REV00

2. Procedura verificarii:

– S-A UMPLUT BAZINULUI PANA LA COTA + 4.10 m CONFORM CAIETULUI DE SARCINI SI NORMATIVELOR IN VIGOARE;

– S-AU EFECTUAT VERIFICARI PRIN CITIREA NIVELULUI APEI PE RIGLA GRADATA DE DOUA ORI PE ZI TIMP DE 10 ZILE CONFORM STAS 4165-88.

3. Rezultatul dupa verificare in teren si a documentatiei:

-DUPA PERIOADA DE STABILIZARE TIMP DE 10 ZILE INTRE 02.10.2015 SI 12.10.2015 S-AU EFECTUAT MASURATORI LA NIVELUL APEI

-S-A CONSTATAT CA TESTUL S-A EXECUTAT CONFORM NORMATIVELOR IN VIGOARE SI BAZINUL CORESPUNE CERINTELOR DE ETANSEITATE CERUTE PRIN PROIECT.

4. Masuri stabilite:

– SE POATE TRECE LA REALIZAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE EXTERIOARE BAZINULUI.

5.Mentionari speciale:

NU ESTE CAZUL.

Nume Semnatura

Contractor: ……………………..……….

Sef de santier …………………….………..

Diriginte de santier ………………….…………..

Proiectant: ………………………………

R.T.E. ………………………………

AMPLASAMENT: SEAU – MOINESTI SUD

OBIECT 150.1 : BAZIN COMBINAT AERARE SI DECANTARE

PROCES VERBAL PENTRU RECEPTIE CALITATIVA A STRUCTURII

Nr: Data:

1.Verificare efectuata la:.150.2-BAZIN COMBINAT

Proiect nr::

/Desen nr. – MS-150.2DE-AR001REV00

2. Procedura verificarii: VIZUALIZARE , MASURATORI, CERTIFICARE MATERIALE.

3. Rezultatul dupa verificare in teren si a documentatiei:

–

4. Masuri stabilite:

– SE POATE TRECE LA PREDAREA IN ADMINISTRATIE A STRUCTURII

5. Mentionari speciale:

NU ESTE CAZUL

Nume Semnatura

Contractor: ……………………..……….

Sef de santier …………………….………..

Diriginte de santier ………………….…………..

Proiectant: ………………………………

R.T.E. ………………………………

Img. 23. Fișa Turnărilor

Img.24. Aviz de insotire a marfii

Img. 25. Adresa-Aprobare furnizor

Img. 26. Fisa aprobare material

Img.27. Raport verificare echipamente

Img. 28. Ob. 060-Gratare rare si dese

Img. 29, Ob. 040- Stație pompare internă

Img. 30. Ob. 070- Deznisipator cu aerare și separator grăsimi

Img.31. Ob. 230-Stație pompare nămol de recirculare Img.32.Ob.150-Bazin Combinat

Img. 33 Ob. 150-Bazin combinat

Img. 34. Ob. 150-Bazin combinat

Img. 35.Ob. 520- Bazinn Stocare Nămol

Img. 36. Ob. 180- Stație Filtrare

Img. 37. Ob. 180-Stație Filtrare

Img. 38. Ob. 500- Clădire Administrativă

ERORI ÎN PROIECTARE ȘI ÎN EXECUȚIE

Exemplul de mai jos prezintă diferențele dintre dimensiunile mărcii 203 din extras și din detaliu.

Img. 39. Eroare in proiectare

Urmărirea calității în costrucții poate fi redată și de capacitatea de reacție și de prevenire a erorilor.

Atât din punct de vedere al proiectantului cât și al executantului, erorile sunt o componenta reală ce influiențează calitatea muncii depuse.

De cele mai multe ori, erorile de execuție se referă la necorelarea proiectului cu standardele si normativele în vigoare, greșeli de calcul, greșeli de tehnoredactare, greșeli de desen și altele.

Erorile din execuție necesită un timp de reacție mai scurt, rezolvarea lor fiind urgentă de cele mai multe ori. Acestea au un caracter spontan și în multe cazuri, nu pot fi prevenite în întregime.

Exemple de erori în execuție:

Segregări

Beton neacoperit

Contrafise insuficiente

Vibrarea incorecta a betonului

Expunerea la temperaturi înalte fara udare

Compactare insuficientă

Nerespectarea rosturilor

Conducte neetanșate

Img. 41. Armătură neacoperită

CONCLUZIE

Urmarirea calității în execuție a Stației de Epurare a Apelor Uzate a fost cea mai amplă experiență profesională. Pentru mine, oportunitatea de a lucra în cadrul șantierului acestei lucrări, mi-a oferit nenumarate avantaje in redactarea acestei lucrari.

Pe parcursul execuției am avut deosebita ocazie să asist la crearea condițiilor pentru imbunătățirea calității vieții tuturor oamenilor ce vor beneficia de aceasta lucrare. Ca si beneficiar secundar, se poate discuta despre mediul înconjurător, care, prin intermediul acestei lucrări, nu va mai primi decât apa uzată adusă la standardele si calitatea cele mai prielnice.

În concluzie, Stația de Epurare a Apelor Uzate a fost executată la nivelul celor mai înalte standard de calitate. Funcționarea acesteia va aduce beneficii utilizatorilor, va creste calitatea vieții si gradul de modernizare și va scădea gradul de poluare în natură.

Bibliografie

Plan de situație;

o Studiul geotehnic pentru obiectivul „Studiu geotehnic SEAU Moinești Sud”;

o STAS-uri si normative specifice pentru proiectarea construcțiilor:

CR0-2012 – Cod de proiectare. Bazele proiectării construcțiilor ;

CR1-1-1-2012 – Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor ;

P100-1-2013 – Cod de proiectare seismica ;

CR6-2013 – Cod de proiectare pentru calculul structurilor din zidarie ;

NP112-05 – Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă ;

SR EN 1990:2004 – Bazele proiectării structurilor;

SR EN 1990:2004/NA:2006 – Bazele proiectării structurilor – anexa naționala ;

SR EN 1991-1-1:2004 – Acțiuni generale – Greutăți specifice, greutăți proprii, incărcări utile pentru cladiri – anexa naționala ;

SR EN 1992-1-1 – Proiectarea structurilor de beton. Reguli generale și reguli pentru clădiri;

SR EN 1991-4 – Actiuni asupra structurilor. Silozuri si rezervoare;

SR EN 1992-3 – Proiectarea structurilor din beton. Silozuri si rezervoare;

NE 012-1:2007 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat și beton precomprimat: Partea 1: producerea betonului;

NE 012-2:2010 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat și beton precomprimat: Partea 2: executarea lucrarilor din beton;

ST 009-1996 – Specificații privind criteriile de performanta pentru armaturi;

HG 766/1997 – Reglementari privind asigurarea calității in construcții si urmărirea comportării în exploatare;

Legea 10-95 – Legea calității în construcții.