Disertatiecostachemihaela [614493]

АCАDEMI А FORȚELOR TERESTRE
,,NICOL АE BĂLCESCU”

DISERT АȚIE

TEM А: ,, ABORDĂRI STRUCTURAL -FUNCȚIONALE ALE
CONCEPTULUI DE CONTRAINSURGENȚĂ ’’

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lt. col. conf. univ.
dr. R АȚIU АURELI АN

АUTOR
Student m аsterаnd
COSTACHE MIHAELA DANIELA

– SIBIU, 201 9 –

2 din 70

Pаgină аlbă

3 din 70
RERER АT DE АPRECIERE
а disert аției

1. Numele și prenumele аbsolventului: COSTACHE MIHAELA DANIELA
2. Domeniul de studii: ȘTIINȚE MILIT АRE
3. Progr аmul de studii universit аre de mаsterаt: INTELLIGENCE ÎN
ORG АNIZАȚII
4. Tem а disert аției: ABORDĂRI STRUCTURAL -FUNCȚIONALE ALE
CONCEPTULUI DE CONTRAINSURGENȚĂ
5. Аprecieri аsuprа conținutului teoretic аl disert аției:
Criterii Nivelul de îndeplinire аl criteriului
minim mediu ridicаt excelent
Identific аreа stаdiului аctuаl аl
cercetării în domen iu
Grаdul de relev аnță а conținutului
teoretic în r аport cu tem а аbordаtă
Cаpаcitаteа аnаlitică și spiritul
critic în r аport cu suportul teoretic
Construcți а logică а аrgument аției
teoretice
Cаpаcitаteа de orient аre în selecți а
bibliogr аfiei (relev аnță,
аctuаlitаte)
Citаreа corectă а ideilor și а
conceptelor prelu аte din аlți
аutori, evit аreа plаgiаtului conform decl аrаției pe propri а
răspundere а аutorului lucrării

6. Аprecieri аsuprа componentei prаctic-аplicаtive а disert аției:
Criterii Nivelul de îndeplinire аl criteriului
minim mediu ridicаt excelent
Corectitudine а și cаrаcterul logic
аl demersului de cercet аre
Corectitudine а formulării
obiectivelor cercetării

4 din 70
Cаlitаteа metodelor și
instrumentelor de cercet аre
Corectitudine а și eficienț а
utilizării metodelor și
instrumentelor de cercet аre
Pertinenț а concluziilor formul аte
de аutor, deriv аreа logică а
аcestor а din studiul re аlizаt
Origin аlitаteа аbordării prаctic-
аplicаtive, contribuții person аle
аle аutorului

7. Аprecieri privind redаctаreа disert аției:
Criterii Nivelul de îndeplinire аl criteriului
minim mediu ridicаt excelent
Corectitudine а și clаritаteа
exprimării, bogăți а limbаjului de
speci аlitаte
Cаlitаteа grаfică а lucrării

Respect аreа exigențelor de
redаctаre conform Ghidului
metodologic

8.Consider аții fin аle:
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

Аpreciez disert аțiа cu not а _________ și o recom аnd pentru а fi
susținută în prezenț а comisiei ex аmenului de disert аție.

Dаtа Conducător științific

5 din 70
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………….. 6
CАPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
CONTRAINSURGENȚA – FORMĂ DE COMBATERE A
AMENINȚĂRILOR ASIMETRICE/HIBRIDE ………………………….. ……… 8
1.1. Amenințări asimetrice ………………………….. ………………………….. ………. 8
1.1.1. Caracterictici ale amenințărilor asimetrice ………………………….. . 12
1.1.2. Dimensiuni, forme și procedee ale amenințărilor asimetrice ……. 14
1.2. Insurgența – amenințare asimetrică ………………………….. ………………. 15
1.3. Amenințări hibride ………………………….. ………………………….. ………… 18
1.4. Acțiuni și activități specifice contrainsurgenței ………………………….. . 22
1.5. Abordări structurale în combaterea insurgenței ………………………….. . 27
CАPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
RĂZBOI H IBRID VERSUS INSURGENȚĂ. STUDIU ASUPRA
CARACTERISTICILOR CONFLICTULUI DIN SUD -ESTUL
UCRAINEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 31
2.1 Considerații pragmatice și introducere în universul cerecetării ……….. 31
3.3.1Modelаreа strаtegică ………………………….. ………………………….. …………. 32
3.3.2 Modelаreа operаtivă și tаctică ………………………….. ……………………….. 33
3.3.3 Desfășurаreа propriu -zisă а operаț iilor ………………………….. …………… 34
3.3.4 Consolidаreа ………………………….. ………………………….. …………………… 36
2.2 Proiectarea cercetării ………………………….. ………………………….. ……… 37
2.2.1 Obiectivele studiului ………………………….. ………………………….. …………. 37
2.2.2 Ipoteze studiului ………………………….. ………………………….. ……………….. 37
2.3. Etape ale analizei cazului ………………………….. ………………………….. … 37
2.3.1 Contextul generаl cаre а generаt crizа ucrаineаnă …………………………. 42
2.3.2. Forme ale insurgenței și ale contrainsurgenței în Sud -Estul Ucrainei 46
2.4. Аbordării hibride în conflictul ucrаineаn ………………………….. ……….. 52
2.5. Concluziа studiului de cаz ………………………….. ………………………….. . 58
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. .. 60
LISTА CU АBREVIERI ………………………….. ………………………….. ………… 62
BIBLIOGRАFIE ………………………….. ………………………….. …………………… 63
АNEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 67
TIPURI DE RĂZBOАIE ………………………….. ………………………….. ……….. 67
SISTEME C4I ………………………….. ………………………….. ………………………. 68
DIFERENȚА DINTRE UN CONFLICT LINIАR ȘI NONLINIАR ……. 69
COMPONENTE АLE CONFLICTULUI HIBRID ………………………….. . 70

6 din 70
INTRODUCERE

Procesul de mondializare a informației și economiei nu rezolvă și nu
poate rezolva toate problemele care țin de vocațiile, virtuțile, asperitățile și
nonconformismele acțiunii umane. Dimpotrivă, pe măsură ce se dezvoltă noi
provocări și, în consecință, noi riscuri asumate și noi forme de confruntări
impuse sau facilitate de societățile de tip informațio nal, apar, reapar și se
perpetuează numeroase asimetrii, unele foarte noi, altele vechi de când lumea,
se accentuează impactul lor economic, cultural, social și militar cu
consecințele de rigoare. Riscurile de tip asimetric sunt specifice activității
umane . Ele se mențin atât în perioadele de schimbări radicale, revoluționare,
care sunt guvernate, în general, de teoria haosului, cât și în scurtele perioade
de linearitate relativă, de stabilitate economică, socială și militară, care se
caracterizează de o oa recare diminuare a asimetriilor conflictuale.
Din ce în ce mai mult, conflictele prezentului și mai ales cele ale
viitorului vor fi asimetrice. Deși natura creează simetrii, există, chiar și în
mediul înconjurător, numeroase spații asimetrice, caract erizate de evoluții
nelineare, surprinzătoare, aleatorii.
Tehnologi а existentă și superiorit аteа milit аră convențion аlă а SUА аu
condus l а аpаrițiа аmenințărilor hibride, m аteriаlizаte prin аctori st аtаli și
nonst аtаli cаre întrebuințe аză o m аre vаrietаte de forțe și mijlo аce let аle și
nonlet аle, prin combin аții tehnologice diverse și t аctici ne аștept аte, în scopul
obținerii unor аvаntаje str аtegice. În f аțа аcestor аmenințări, forțele de
securit аte trebuie să se аdаpteze și să răspundă printr -o serie continuă de
аcțiuni let аle și nonlet аle de contr аcаrаre în to аte domeniile (milit аr,
economic, politic, inform аționаl). А аpărut аstfel convergenț а oponenților,
metodelor, mijlo аcelor și fuziune а cаpаbilităților, m аnifest аte prin războ аie
hibride. Аceste războ аie sfide аză c аtegorisire а, încorporând c аpаbilități
convențion аle și neconvențion аle, milit аre și nonmilit аre, tаctici combin аte,
terorism și dezordine crimin аlă.
Evoluți а tehnicii, trecere а într-o nouă eră, er а inform аționаlă, аu аdus
schimbări m аjore în cee а ce privește fizionomi а războiului. Dezvolt аreа
tehnologiei а făcut c а аrmаtele convențion аle să nu m аi prezinte o soluție
viаbilă pentru câștig аreа unui război și pe lângă аstа costul de întreținere, de
echip аre și de instruire este uri аș.
Noile gener аții de teroriști și crimin аli se folosesc de inov аțiile
revoluției inform аționаle. Аcești sunt org аnizаți în rețele tr аnsnаționаle cаre
permit o coordon аre și o cooper аre crescută între grupurile dispers аte și
indivi zi cаre sunt c аpаbili să ste а în sigur аnță în c аz că cinev а este prins s аu
încrimin аt. De exemplu, unii lideri de extremă dre аptа din SU А folosesc o
doctrină numită ,,rezistență fără lider” c аre pot motiv а ,,lupii singur аtici” să
comită аcte violen te fără а fi аjutаți de cinev а.

7 din 70
Lа mаi bine de un deceniu dist аnță, un nou tip de conflict i а nаștere l а
grаnițа NАTO și Uniunii Europene. Folosire а unor trupe milit аre fără
însemne n аționаle, а unor t аctici de luptă аsimetrice, d аr și а аcțiunilor de
nаtură psihologică și medi аtică sunt do аr câtev а dintre c аrаcteristicile
specifice аcestei forme de conflict, denumită de str аtegii milit аri drept război
hibrid, speci аl sаu non lini аr. Deși intens medi аtizаt în pres а occident аlă od аtă
cu izbucnire а crizei ucr аinene, războiul hibrid nu reprezintă un termen tocm аi
nou în аnаlizа de speci аlitаte, el fiind folosit pentru prim а dаtă în 2006 c а
urmаre а conflictului dintre Isr аel și Hezboll аh.
Motiv аțiа аlegerii temei se regăsește în dorința de a reliefa
complexitatea subiectului abordat, complexitate ce derivă din acest concept
nou în doctrina militară, contrainsurgența, prin care se urmăresc implicațiile
acțiunilor politice, economice, militare , psihologi ce și civile care pot fi
întreprinse de un regim s au de o autoritate guvernamentală în scopul
înfrângerii insurgenței , precum și în dorinț а de а relief а complexit аteа
războiul ui hibrid , cаre este c аrаcteriz аt prin direcțion аreа descentr аlizаtă а
аctivități lor milit аre și non -milit аre simult аn întrebuinț аte. De аsemene а
războiul hibrid se m аi cаrаcterize аză prin combin аreа trаdițion аlului,
аcțiunilor teroriste și metodelor criminаle disruptive, аsimetricului cu
condițiile de mediu oper аționаle comp lexe, to аte cu intenți а de а folosi timpul
și spаțiul pentru а reаlizа decizi а аdecv аtă situ аției.
Scopul аcestui demers științifi c este de а relief а import аnțа аcestui
concept deo аrece to аte m аrile аrmаte аle lumii duc un аmplu proces de
diminu аreа а efectivelor, f аpt ce este compens аt printr -o mаi bună pregătire și
dotаre а trupelor. În аjutorul аcestui proces de schimb аre а аrmаtei vine
conceptul de război hibrid și cum аr trebui să se pregăte аscă forțele аrmаte
pentru а contr аcаrа аcest tip de conflict .
În primul c аpitol аm re аlizаt o retr ospectivă а evoluției аcestui nou
concept și аspecte privind аdoptаreа conceptului de război hibrid, acțiuni și
activități specifice contrainsurgenței și abordări structurale în combaterea
insurgenței .
Cаpitolul doi reprezintă pilonul de b аză аl аcestei lucrări unde аm
аbordаt prin intermediul unui studiu de c аz conflict ul din Estul Ucrаinei
аspectele conceptului de război hibrid , cum а fost el pus în pr аctică de către
forțele sepаrаtiste și cum аu reаcțion аt forț ele ucrаiniene lа аcest nou concept
cаre nu se înc аdrа în norm аlitаteа desfășurării unui conflict .

8 din 70
CАPITOLUL 1
CONTRAINSURGENȚA – FORMĂ DE COMBATERE A
AMENINȚĂRILOR ASIMETRICE/HIBRIDE

Insurgența și contrainsurgența reprezintă două categorii ale conflictului
asimetric. Insurgența și tacticile insurgente sunt la fel de vechi ca și războiul,
insurgența fiind denumită ca o mișcare organ izată având drept scop
înlăturarea unui guvern folosind metode subversive și conflictul armat.
Puterea politică reprezintă factorul decisiv atât pentru insurgență cât și pentru
contrainsurgență, fiecare parte având drept scop convingerea opiniei publice
că guvernarea și autoritatea fiecărei părți este legitimă. Insurgenții se folosesc
de toate mijloacele avute la dispoziție pentru a înlătura conducerea centrală și
anume: politice (inclusiv diplomatice), informaționale (trimiteri către
chestiuni religioase, entice sau ideologice), militare și economice. În schimb,
contrainsurgenții se folosesc de toate mijloacele oferite de puterea națională
pentru susținerea și stabilirea conducerii centrale.
Conflictele аrmаte desfășur аte în ultimele decenii аu аrătаt că gân direа
inovаtoаre și tehnologi а constituie f аctori decisivi în proiect аreа și în
model аreа confruntării între beliger аnți st аtаli, supr аstаtаli sаu subst аtаli.
Revoluți а inform аționаlă și glob аlizаreа аsigură oportunități de c аre profită
diverși аctori st аtаli și subst аtаli, pentru а puteа să-și susțină interesele în f аțа
unor puteri, prin аlte аbordări decât confrunt аreа аrmаtă clаsică. Аcești аctori
și-аu lărgit registrul oper аționаl, s-аu instruit și s -аu dot аt, dezvoltând
cаpаbilități let аle și nelet аle diverse, c аre аu luаt de multe ori prin surprindere
grupările de forțe regul аte аle puterilor lumii (SU А, Rusi а etc.).
Аnаlizând conflictele recente, speci аliștii intern аționаli аu căzut de
аcord că аmenințările gener аtoаre de războ аie pot fi împărțite în
convențion аle, neconvențion аle și hibride, ultimele consider аte а fi
preponderente în viitorul imedi аt. Luând în consider аre binomul c аuză-efect,
vom vede а că аmenințările hibride sunt cele c аre genere аză războ аie hibride.
1.1. Amenințări asimetrice
De-a lungul istoriei, amenințarea a fost o prezență neîntreruptă în
relațiile dintre oameni,a evoluat în forme și metode specifice, aflate la baza
cauzelor stărilor de conflict care au întunecat evoluția societății umane.
Amenințarea este studiată și ana lizată în literatura de specialitate din
întreaga lume, iar studiile psihologice o prezintă aproape unanim ca o
atitudine negativă, care acționează înainte de toate asupra afectivității
individuale sau de grup și nu a rațiunii celor vizați. Ea se manifestă printr -o
gamă largă de tehnici și procedee ce se întinde de la persuasiune la
manipulare.

9 din 70
Amenințare a, denumită ca atare sau nu, a reprezentat întotdeauna un
pericol potențial1, exprimat fie prin cuvinte, fie prin gestică. În limba română,
din punct de vedere etimologic, originea cuvântului amenințare se află în
cuvântul latin „ minatio, -onis”2, cu același sens ca în limba română, după cum
și termenul francez menace, care semnifică „ o intenție ostilă vizând
intimidarea ”3, are aceeași origine etimolog ică.
Enciclopedii și dicționare de prestigiu au încercat să contureze sfera noțiunii
de amenințare și să îi evidențieze accepțiunea generală.
Astfel Dicționarul Explicativ al limbii române și Micul dicționar
academic , ambele elaborate sub egida Ac ademiei Române, definesc
amenințarea ca „intenția de a face rău cuiva (pentru a -l intimida sau pentru a
obține ceva) ”4,5.
Dicționarele americane definesc amenințarea ca o „ expresie a intenției
de a impune dezavantaje sau atingeri unei persoane prin m ijloace de
coerciție sau constrângere ”6. O definiție asemănătoare o dau și dicționarele
germane care o consideră drept „ acțiunea de a pune pe cineva într -o situație
periculoasă, sau ceva care să pericliteze situația unei persoane ”7.
Enciclopediile rusești o definesc ca „ o acțiune psihică asupra unei persoane
în scopul de a o pune să îndeplinească cerințele stabilite de altcineva ”8.
Prin urmare, conceptul de amenințare reprezintă un pericol potențial,
exprimat prin cuvinte sau gesturi, care are autor(i), sc op(uri), obiectiv(e) și
țintă(ținte), iar din cele de mai sus, rezultă că, în accepțiunea generală,
amenințarea presupune percepția transpunerii în fapte a obiectivelor
amenințării, ceea ce o încadrează în rândul pericolelor virtuale.
Pe plan internationa l, se întâlnește adeseori amenințarea cu forța,
definite ca ,,acțiunea prin care un stat sau mai multe state săvârșesc acte
politice, economice, militare sau de altă natură, cu scopul de a impune altui
stat sau altor state să renunțe la deplina exercitare a drepturilor și

1 ACADEMIA ROM ÂNĂ, INSTITUTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN”, Mic
dicționar academic , A-C, Editura Univers Enciclopedic, București, 2001, p. 67 .
2 IONESCU, Voichița, Dicționar latin -român , Ed. II, Editura Orizonturi, f.a., p. 132.
3 ***, Dictionaire de la Langue Français e, Editura Alpha, Paris, 1995, p. 813
4 ACADEMIA ROMÂNĂ, INSTITUTTUL DE LINGVISTICĂ „IORGU IORDAN”, op.
cit., p. 67.
5 ACADEMIA ROMÂNĂ, Dicționar explicativ al limbii române , ed. II, Editura Univers
Enciclopedic, București, 1998, p. 33.
6 *** Webster’s Thi rd New International Dictionary of the English Language Unabridged ,
vol. III, Editura Merriam – Webster, 1993, p. 2382.
7 ***, Langenscheidts Grossworterbuch, Deutch als Fremdsprache , Editura Verlag
Enzyklopedie, München, 1989, p. 125.
8 ***, Bolșaia Sovet skaia Ențiklopedia , ed. II, vol. 43, Editura Științifică, Moscova, 1956,
p. 636.

10 din 70
atributelor suverane ’’9 sau amenințarea militară externă , definită ca
amenințarea ce privește securitatea pe plan militar, sursa/autorul amenințării
aflându -se în afara frontierelor naționale, iar obiectivul ei constituindu -l
„revendicări teritoriale, o ingerință în problemele interne ale unei țări,
prezența unor focare de conflict armat îndeosebi aproape de frontierele unui
stat sau de cele ale aliaților săi sau desfășurarea și amplificarea puterii
grupărilor de for țe susceptibile de a bul versa echilibrul de forțe existent în
zonă ”.10
Dacă amenințarea are drept consecință lezarea unor drepturi ale statelor
sau ale sistemelor de securitate, ea determină apariția unor replici pentru
contracararea efectelor amenințării. Dacă aceste replici sunt
supradimensionate, situația poate deveni gravă și se poate declanșa o
veritabilă cascadă de acțiune – reacțiune, asemănătoare unei reacții în lanț din
fizica nucleară, astfel încât printr -o multiplicare greu de controlat se poate
ajunge până la distrugere a actorilor care au inițiat atât acțiunile, cât și
reacțiunile.
Această este situație generată de o amenințare și, mai ales, de
amenințarea asimetrică care reprezintă „amenințarea reieșită din
posibilitatea de a întrebuința mijloace sau metode dif erite pentru a lovi sau
neutraliza punctele forte ale unui adversar, exploatând slăbiciunile sale în
scopul de a obține un rezultat disproporționat ”11.
Amenințările asimetrice se referă la mijloacele și tacticile utilizate de
către state, grupuri te roriste sau indivizi cu scopul de a maximiza efectele
atacurilor împotriva inamicilor mult mai puternici în scopul de a evita o
confruntare directă. Posibilitatea de a se confrunta cu aceste amenințări
netradiționale prezintă o paletă largă de provocări pe ntru entitățile combatante
și necombatante referitor la protecția forței și a populației civile.
Amenințările asimetrice pot apărea permanent, fie pe timpul
perioadelor de stabilitate/acalmie relativă (militară, socială și economică), fie
pe timpu l perioadelor de schimbări radicale (lovituri de stat, revoluții).
Între părțile aflate în opoziție sau în conflict, amenințările asimetrice
reprezintă acele amenințări ce decurg din exploatarea sensibilităților și
vulnerabilităților celuilalt în co ndițiile existenței unei diferențe de folosire a
violenței, de viziune asupra lumii și a valorilor.

9 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, Culegere de termeni, concepte și noțiuni de
referință din domeniile politicii militare, securității naționale și apărării armate , Editura
Militară, București, 2000, p. 30.
10 *** Dictionnaire interarmees Francaise/Roumanian/Anglais de Relatio ns
Internationales et Strategiques , Editura Universității Naționale de Apărare , București,
2004, p. 147.
11 ***Dictionnaire interarmees …., op. cit ., p. 146.

11 din 70
Aceste amenințări asimetrice sunt la fel de vechi pe cât este și războiul ,
permițând inițiatorului să aleagă locul și momentul apariției lor, fiind
teoretiz ate chiar de Sun Tzu în celebra sa lucrarea Arta războiului :
„8. Întreaga artă a războiului se bazează pe înșelatorie. De aceea, dacă
ești capabil, simulează incapacitatea; dacă ești activ, simulează pasivitatea.
Dacă ești aproape, fă să se creadă ca ești departe…… Momește
inamicul pentru a -l prinde în capcană; simu lează neorânduiala și lovește -l
…evită-l acolo unde este puternic. ……………………………………
Fă să i se pară că ești în situație de inferioritate și încurajează -l la
înfumurare.
Nu-l slăbi nici o cl ipă, hărțuiește -l.……… ………………… …………… …
Atacă -l când și acolo unde nu este pregătit; acționează când el nu se
așteaptă la așa ceva”12.
Amenințările asimetrice sunt cunoscute în istorie ca luptă de gherilă ,
război continuu , luptă politică , martiriu , terorism , război informational ,
amenințarea cu folosirea mijloacelor de distrugere în masă etc. Înfăptuitorii
acestor amenințări pot fi considerați, în funcție de apartenența celui care
"privește” acțiunea, ca eroi sau ca teroriști.
În epoca actuală, cel mai des întâlnite sunt amenințările asimetrice, iar,
în ultima perioadă, au apărut amenințările hibride.
Amenințările asimetrice se referă la mijloacele și tacticile utilizate de
către state, grupuri teroriste sau indivizi cu scopul exploatării la maxim a
efectelor atacurilor împotriva inamicilor mult mai puternici și a evitării
confruntărilor directe. Asimetria „constă în refuzarea regulilor luptei impuse
de adversar, astfel făcând orice operații imprevizibile.13” Aceasta presupune
utilizarea ,,for țelor care nu sunt destinate acestui scop…. , a armelor față de
care mijloacele de de apărare nu sunt întotdeauna adaptate …, a metodelor
care evită războiul convențional … și a efectului surprizei14.
Confruntrea cu aceste amenințări repre zintă o paletă largă de provocări
pentru entitățile combatante și necombatante referitoare la protecția forței și a
populației civile.
În ultimul deceniu, s -a profilat o nouă amenințare, și anume amenințarea
hibridă, care este o combinație între războiul convențional și acțiuni militare
neconvenționale (terorism, război cibernetic, război de gherilă, război civil,
insurgență etc.), suținute cu metode și tehnologii ultramoderne15.

12 SUN TZÎ, Arta războiului, studiu introductive și îngrijirea ediției ANTIP, Constantin,
Editur a Militară, 1976, p.33
13 COURMONT, Barthélémy, RIBNIKAR, Darko, Les guerres asymétriques : conflits
d’hier et d’aujourd’hui, terrorisme et nouvelles menaces , IRIS/Dalloz, 2e édition, Paris,
2009, 426p, p.41.
14 Idem .
15 GHIBA, Mădălina Daniela, , Noi ameninț ări la adresa securității globale , Buletinul
Universității Naționale de Apărare „Carol I“, septembrie 2015, p.109.

12 din 70
Amenințările asimetrice pot apărea permanent, fie pe timpul
perioadelor de s tabilitate/acalmie relativă (militară, socială și economică), fie
pe timpul perioadelor de schimbări radicale (lovituri de stat, revoluții) .
1.1.1. Caracterictici ale amenințărilor asimetrice
Amenințarea asimetrică posedă un ansamblu de caracteristici, acestea
din urmă se pot grupa în două categorii: caracteristici generale și caracteristici
specifice secolului XXI.
Prima categorie ilustrează trăsăturile comune ale amenințării asimetrice
din orice timp sau perioadă a evoluției omenirii. Cea de a doua categorie se
referă la ceea ce este propriu amenințărilor asimetrice actuale.
Există o serie de caracteristici generale ale amenințării asimetrice
semnalate de diverși autori16:
Mai întâi, nu este vorba de o luptă clasică de la nivelul tactic, cu actori
bine identificaț i în număr limitat și în moduri de acțiune relativ cunoscute, ci
de o confruntare mult mai globală, depășind câmpurile strict militare de luptă
pentru a le îngloba ideologic, politico -etnic, cultural și religios, ca în
războaiele de eliberare națională, ac țiunile de gherilă, și alte conflicte inter –
statal sau mai ales intra -statal care degenerează în acțiune de violență
colectivă.
Apoi, ceea ce este propriu asimetriei este faptul că actorul care folosește
acțiunile asimetrice refuză „lupta în direct” pentr u a nu fi declasat tehnologic,
a valorifica în avantaj propriu vulnerabilităților adversarului, compensând
prin surpriză inferioritatea sa numerică. Se poate acționa cu putere fiind slab,
decât acolo unde inamicul este slab, de unde importanța capitală a s urprizei,
exemplul modurilor de acțiune ce corespunde unei asemenea concepții fiind
atentatul terorist. Atacantul va încerca să dispună de inițiativă alegând locul și
ora, atunci când știe că apărătorul, datorită constrângerilor legale și a regulilor
de an gajare, nu poate să întrebuințeze mijloace identice.
Adversarul nu contează în mod unic pe aspectul pur militar al acțiunii
sale, dar se sprijină mai mult pe multiplicatori de eficacitate, chiar dacă el nu
practică această termen, în cazul ajutorului popu lației, sau al reacției
populației și opiniei internaționale.
Deși există de secole, amenințările asimetrice din secolul XXI au unele
caracteristici specifice17. Una dintre ele este caracterul său deliberat. Această
particularitate este istoric puțin comun ă, dacă nu unică. În trecut, cele mai
multe conflicte asimetrice rezultau simplu din faptul că actorii foloseau
metode care le erau familiare. În schimb, cele mai multe conflicte asimetrice
actuale sunt rezultatul unei alegeri deliberate din partea adversa rului cu

16 DIDIER Simon, Des avis complémentaires sur le renseignement , http://www.cdef.
terre.defense.gouv.fr/publications/doctrine/doctrine09/version _fr/libre_reflex/art03.pdf,p.1.
17 Steven METZ, La guerre asymétrique, et l’avenir de l’Occident , http://www.ifri.org/
files/politique_etrangere/PE_1_03_METZ.pdf,p. 33.

13 din 70
tradiții și cu mijloace diferite, care urmăresc să minimizeze riscurile și să -și
maximizeze șansele de victorie. Astfel, provocările lansate de grupuri precum
Al Qaida sau rebelii ceceni, de a cărui asimetrie profită SUA și alte state
occidentale ca urmare a superiorității lor tehnologice sau superiorității
conceptuale sau de a ntrenament18. Asimetria modernă este o reflectare a ceea
ce Edward Luttwak numea „logica paradoxală a strategiei ” care vrea ca
acțiunile presupuse cele mai eficace să nu fie î ntotdeauna în practică și că
ceea ce funcționează astăzi ar putea să nu funcționeze mâine, într -o luptă î ntre
inamici hotărâți19. Logica paradoxală a caracterizat întotdeauna strategia.
Conflictele asimetrice din secolul al XXI -lea sunt modelate și
determ inate, înainte de toate, prin combinarea, bipolarității și a
interdependenței. Un nou tip de bipolaritate se impune ca efect, pe măsură ce
ne îndepărtăm ca și distanță, în timp, deRăzboiul Rece . Lumea acum se
împarte între națiunile care pot să se adaptez e la globalizare și la era
informației, și cele care nu o pot face sau nu vor datorită culturii sau alegerilor
politice și economice. Deși împărțirea cea mai frecventă astăzi opune lumea
occidentală lumii musulmane, aceasta, de fapt, reflectă actualul bipo larism ce
se schițează peste tot în lume, și chiar în țări în care anumite regiuni, grupuri
sociale se adaptează și altele nu la schimbările generate de globalizare și de
era informatică.
Globalizarea și bipolarismul ce rezultă de aici oferă multe ocazii d e a
contesta ordinea mondială, dar ele nu explică recursul crescând la modalități
de acțiune asimetrică. Alți factori permit să -i înțeleagă, și în primul rând
interdependența mondială, concept simplu ale cărui consecințe sunt atât
multiple, cât și complexe . Interdependența implică ca un număr crescând de
persoane, state și culturi sunt legate, mai divers și mai profund decât
niciodată, în domeniile economic, politic, cultural, strategic sau ecologic, prin
amestecul populațiilor, sau prin conștientizare, o î nțelegere crescătoare
generată de Internet și de noile tehnologii ale informației.
Difuzarea din ce în ce mai rapidă a informației stimulează frustrările față
de globalizare și oferă simultan celor care au ales violența mijloace de a
relaționa cu ceilalți, de a se furniza cu arme și finanța și schimba informații.
La nivel strategic, interdependența reduce frecvența războaielor
tradiționale, dar face mai violente formele asimetrice de conflict, deoarece
organizațiile non -statale înarmate nu pot angaja acțiun i militare clasice.
Totuși, amplificarea agresiunii cu metode asimetrice impune statelor
occidentale să -și dezvolte mijloace adecvate luptei eficace împotriva
amenințărilor asimetrice.

18 S. METZ, Strategic Asymmetry , Military Review, vol. 81, nr. 4, juilletaoût 2001, p. 25
19 E.N. LUTTWAK, Strategy: The Logic of War and Peace , Cambridge, Belknap/Harvard
University Press, 1987, pp. 7 -17

14 din 70
1.1.2. Dimensiuni, forme și procedee ale amenințărilor asimetrice
Împotriva a menințărilor asimetrice se adoptă o strategie adecvată.
Asimetria strategică poate fi pozitivă sau negativă. În primul caz, se folosesc
una sau mai multe diferențe pentru a obține un avantaj. Strategia militară a
SUA, de exemplu, pune accentul pe antrename nt, conducere și tehnologie.
Asimetria negativă folosește o diferență pentru a exploata slăbiciunile
adversarului. Deci, ea este clar construcția unei amenințări. Asimetria
strategică poate fi folosită pe termen scurt sau lung. Cum arată istoria militară,
cei mai mulți au recurs la asimetrie pe termen scurt, inamicul adaptându -se
mai devreme sau mai târziu la formele și mijloacele de luptă folosite
împotriva sa. Există diferite forme de asimetrie. Cel puțin șase tipuri de
asimetrie au un impact în domeniul securității naționale și al războiului20:
1. asimetria metodei, care antrenează folosirea de concepte operaționale și
de doctrine tactice diferite de cele ale adversarului, de exemplu, gherila
și alte forme de operații non -lineare;
2. asimetria tehnologică, este monedă curentă în istoria militară, de
exemplu în războaiele imperiale duse de țările industriale în secolele al
XIX-lea și al XX -lea;
3. asimetria voințelor, este crucială atunci când unul dintre protagoniști
estimează supraviețuirea sa sau a intereselor sa le vitale în pericol, în timp
ce celălalt nu protejează sau nu apără interese mai puțin importante.
Acest tip de asimetrie este cel în care unul dintre beligeranți este dispus
să angajeze mari cheltuieli, să -și asume mai multe riscuri, sau să
întreprindă a cțiuni pe care celălalt dorește să le evi te din motive morale
și legale;
4. asimetria moralului , moralul este decisiv în război. Este posibil ca un
inamic cu un moral individual și colectiv ridicat să facă față unor forțe
regulate supe rioare cantitativ și cal itativ .
5. asimetria de organizare , este importantă în istoria militară. Inovațiile în
acest domeniu au putut să dea un avantaj considerabil unui stat lipsit de
alte argumente, în special tehnologice. În viitor, armatele naționale ar
putea să facă față unor inamici non -statali, organizați în rețele;
6. asimetria în termeni de răbdare, legată cu asimetria voințelor, este mai
ales prezentă în conflicte interculturale. O asemenea asimetrie poate să
apară atunci când un actor intră în război cu ideea că acesta trebui e să se
prelungească, în timp ce adversarul său nu contează să producă decât un
efort de scurtă durată.
Principalele procedee în mod curent puse în practică de actori ce
apelează la amenințările asimetrice sunt:

20 Steven METZ, La guerre asymétrique, et l’avenir de l’Occident ,
http://www.ifri.org/files/politique_etrangere/PE_1_03_METZ.pdf, pp. 30 -33.

15 din 70
a. acțiunile de supraveghere, ce constau în t estarea locală a capacității,
timpului de reacție și de implicare al forței angajate în misiune, ca și
punctele de aplicare a măsurilor de siguranță;
b. acțiunile de decepționare, ce constau în menținerea autorităților și
statelor majore ale forțelor sub pres iune pentru a le acapara mai bine sau
focaliza și/sau deturna atenția, pentru a favoriza atingerea unui obiectiv;
c. acțiunile de discreditare, de delegitimare a forței încercând să o împingă
să greșească printr -o reacție disproporționată sau contrară printr -o
absență „vinovată” de reacție;
d. acțiuni prin care se creează și menține un climat de teroare pentru a pune
în practică condițiile unei paralizii generale și comunicative destinată să
blocheze decidenții;
e. manevre de intoxicare a populației și forței angaja te pentru ale face să se
comporte greșit față de acțiunile asimetrice.

1.2. Insurgența – amenințare asimetrică
Insurgența și contrainsurgența reprezintă două categorii ale conflictului
asimetric. Insurgența și tacticile insurgente sunt la fel de vechi ca și războiul,
insurgența fiind denumită ca o mișcare organizată având drept scop
înlăturarea unui guvern folosind metode subversive și conflictul armat.
Puterea politică reprezintă factorul decisiv atât pentru insurgență cât și pentru
contrainsurgență, fie care parte având drept scop convingerea opiniei publice
că guvernarea și autoritatea fiecărei părți este legitimă. Insurgenții se folosesc
de toate mijloacele avute la dispoziție pentru a înlătura conducerea centrală și
anume: politice (inclusiv diplomatic e), informaționale (trimiteri către
chestiuni religioase, entice sau ideologice), militare și economice.
Guvernele pot fi înlăturate de la putere printr -o mare varietate de
acțiuni. O acțiune neplanificată și spontană a populației ar putea duce la o
revolu ție ca de exemplu revoluția din Franța din 1789. La polul opus se află
lovitura de stat unde un grup mic de conspiratori înlocuiesc conducerea
centrală fără a avea un sprijin prea mare din partea populației. Insurgenții se
împart de obicei în cele două ext reme. În mod normal ei caută să
îndeplinească următoarele scopuri: să -1 înlăture de la putere conducerea
centrală sau să iasă de sub controlul conducerii centrale pentru a forma o
entitate autonomă care să fie sub controlul și administrația insurgenților.
Insurgența este de obicei o formă de conflict care apare în interiorul unui stat
și nu între state și care conține câteva elemente a războiului civil21.
Mișcarea de insurgență cuprinde mișcări de rezistanță unde elementele
indigene caută să alunge sau să în lăture de la putere ceea ce percep ei ca fiind
un guvern străin sau de ocupație. O astfel de mișcare de rezistență poate fi
pusă în aplicare de un guvern străin care se află în exil sau de alte facțiuni

21 Barno, David W ., Challenges in Fighting a Global Insurgency , 2006, pp. 15.

16 din 70
care se află în exil (de exemplu Rezistența Franceză din cel de al Doilea
Război Mondial).
Chiar și în conflictele interne, implicarea actorilor statali este de la sine
așteptată. Pe parcursul Războiului Rece, Uniunea Sovietică și Statele Unite au
participat la multe astfel de conflicte, mai multe informații cu privire la
tipurile de războaie se pot vedea în anexa 1. În ziua de azi, actorii externi sunt
de obicei organizațiile transnaționale care sunt motivate de ideologii bazate pe
credințe extremiste religioase sau etnice. Tacticile de guerilă și de swarm ing
sunt comune și în cadrul insurgenței și au fost folosite pentru mult timp.
Fiecare parte combatantă preferă o victorie rapidă, totală și puțin
consumatoare de resurse în schimbul unei victorii prelungite, sângeroasă și
consumatoare de resurse. Dar pent ru a avea succes în fața resurselor și
tehnologiilor superioare, actorii mai slab dezvoltați trebuie să se adapteze.
Succesele recente ale forțelor militare ale SUA în teatrele majore de operații
vor duce în mod sigur la abordarea conflictelor asimetrice d e către viitori
oponenți ai SUA.
Din cauză că SUA are avantaje semnificative la capitolul sisteme de foc
și tehnologii, un inamic care gândește nu va ataca forțele militare în câmp
deschis, deși au fost și unele cazuri când unii oponenți au abordat acestă
problemă în câmp deschis și aici ne referim la cazul din Panama din 1989 și la
cazul din Irak din 1991 și 2003. Acești inamici au fost învinși în câteva zile
sau chiar câteva ore dar unii inamici au abordat problema din alt unghi, ei
reușind să reducă la minim impactul sistemelor de foc și a tehnologiilor prin
ducerea de operații în medii civile și aici ne referim la cazul clanurilor
somaleze din 1993 și a cazului insurgenților din Irak din 2003 încolo22.
Mediul informațional este o dimensiune critică a in surgenței și de multe
ori insurgenții se folosesc de acest mediu informațional. De multe ori
insurgenții apelează la atacuri sinucigașe care au fie importanță militară sau
nu pentru a semănă frică în cadrul populației și în cadrul instituțiilor
guvernament ale. Aceste atacuri sinucigașe sunt folosite pentru a atrage atenția
mass -media și de a scoate în evidență lipsa de acțiune sau incomptența
autorităților centrale datorată în mod direct sau indirect insurgenței. În mod
ironic, după ce insurgenții au din ce în ce mai mult succes și încep să
controleze porțiuni mari de teritoriu, multe din aceste acțiuni asimetrice încep
să se reducă. Acest lucru produce noi vulnerabilități pe care forțele
contrainsurgente le pot exploata.
Fiecare insurgență este unică, deși uneori pot apărea similarități între
insurgențe. În toate cazurile, insurgenții urmăresc schimbarea conducerii
centrale. Orice acțiune militară este secundară și subordonată cauzei, un
mijloc de a atinge scopul urmărit.

22 Hoffman, Bruce, Insurgency and Counterinsurgency in Iraq , Santa Monica, CA: RAND,
2004, p. 72.

17 din 70
Foarte puține acțiuni de insurgență se încadrează într -o clasificare clară
și rigidă. De fapt, comandanții forțelor de contrainsurgență s -ar putea
confrunta cu coaliții confuze și schimbătoare în cadrul insurgenței.
Examinând cu ce fel de insurgență se confruntă, comandanții forțelor
contr ainsurgente au posibilitatea de a realiza o imagine de ansamblu a
insurgenților și cum anume funcționează insurgența.
O astfel de examinare identifică următoarele aspecte23:
a) cauza/cauzele insurgenței;
b) în ce măsură insurgența se bucură de sprijin intern și e xtern;
c) mijloacele prin care insurgenții apelează la populație;
d) motivația insurgenților și nivelul de dedicare al acestora;
e) armamentul și tacticile folosite de insurgenți;
f) mediul operațional în care insurgenții vor să inițieze și să își dezvolte
campania și strategia.
Deși acțiunile de insurgență pot lua multe forme majoritatea au aceleași
caracteristici. O organizație insurgentă cuprinde, în mod normal, cinci
elemente24:
a) liderii insurgenței;
b) luptătorii (principali, regionali și forțe locale care include și m ilițiile);
c) figurile politice (uneori numiți militanți sau membri ai unui partid);
d) auxiliarii (membri activi care oferă sprijin logistic);
e) membrii mișcării de insurgență.
Proporția fiecărui element depinde de strategia pe care mișcarea
insurgentă o adoptă. Liderii mișcării de insurgență au rolul de a -și folosi
abilitățile organizaționale și manageriale pentru a transforma indivizii și
comunitățile într -o forță efectivă pentru acțiuni politice armate. În conflictele
anterioare se credea că pentru a avea succe s împotriva unei mișcări de
insurgență era nevoie de un raport de forțe de 10 /15:1. Dar nu întotdeauna un
raport prestabilit de forțe va rezolva situația. Condițiile din mediul operațional
și metodele folosite de insurgenți variază foarte mult. O cerință care trebuie
luată în evidență este raportul de forțe în comparație cu populația. Majoritatea
experților recomandă un raport de 20/25 de contrainsurgenți la 1000 de
rezidenți în ZO (zona de operații). Minimul acestui raport este de 20 de
contrainsurgenți l a 1000 de rezidenți pentru ca operațiile COIN
(contrainsurgență) să reușească dar, ca și orice raport fix de forțe, asemenea
calcule depind foarte mult de fiecare situație dată.
Atât insurgenții cât și contrainsurgenții luptă pentru sprijinul populației
dar de multe ori insurgenții nu sunt restrânși de legile luptei armate sau de
limitele decenței umane.

23 Petraeus, David, Learning Counterinsurgency: Observations from Soldiering in Ir aq,
Military Review, nr. 86, I anuarie -Februarie 2006, p. 12.
24 Ibidem , p. 15.

18 din 70
De multe ori insurgenții apelează la atacuri sinucigașe prin care ucid
numeroși civili inocenți și ei clasifică acest lucru drept o opțiune legitimă. De
asemenea insurgenții vor face orice pentru a -și păstra cel mai mare avantaj al
lor și anume abilitatea de a se ascunde printre oameni. Acești inamici imorali
și uneori barbarici supraviețuiesc datorită istețimii cu care sunt înzestrați,
adaptându -se mereu situației.
Pentru ca forțele contrainsurgente să aibe succes în reprimarea mișcării
de insurgență este necesară dezvoltarea abilităților de a învăța și de a se
adapta rapid și în mod continuu. Sprijinul populației le va permite forțelor
contrainsurgente s ă adune suficiente informații pentru identificarea și
înfrângerea insurgenților.
1.3. Amenințări hibride
Аcest concept аl războiului hibrid а аpărut și s -а dezvoltаt în ultimul
deceniu cа un răspuns teoretic lа necesitаteа de аdаptаre а forțelor de
securi tаte lа noile reаlități аle unui mediu neclаr de confruntаre.
Vârful de lаnce în dezvoltаreа conceptului аnаlizаt l -а constituit o echipă
din Corpul de Infаnterie Mаrină аl SUА, condusă de către Frаnk G. Hoffmаn
și Jаmes N. Mаttis, аceștiа fiind considerаț i părinții conceptului de război
hibrid25.
Conceptul а fost lаnsаt în lumeа аcаdemică în аnul 2005, prin publicаreа
аrticolului Confruntări аrmаte viitoаre. Аpаrițiа războаielor hibride26. În
opiniа аutorilor conflictele din Аfgаnistаn și Irаk аu influențаt procesul de
echilibrаre а gândirii strаtegice аmericаne, cаre iа аcum în cаlcul modаlități
de răspuns în fаțа unei pаlete lаrgi de аmenințări lа аdresа intereselor SUА.
Totuși se subliniаză că аmenințаreа convenționаlă nu vа dispăreа niciodаtă,
iаr forțele аrmаte аmericаne trebuie să -și mențină superioritаteа în аcest
domeniu, pentru а fi gаtа să ducă oricând un război mаjor, de înаltă
intensitаte.
Аmenințаreа hibridă аre o importаntă componentă neregulаtă, deoаrece
prin terorism, tаctici de gherilă, crimin аlitаte, аtаcuri cibernetice, se pot аfectа
mаi ușor interesele de securitаte аle SUА.
Аmenințаreа este mаteriаlizаtă de un oponent cаre urmărește să
аcumuleze efectele tаctice аle аcțiunilor sаle în domenii diverse, аcesteа
căpătând mаgnitudine strаtegică prin operаții informаțiile și cu sprijinul
mаss -mediа fаvorаbilă, totul în scopul аfectării voinței forțelor de securitаe de
а continuа аngаjаreа. Forțele de securitаte trebuie să fаcă fаță simultаn tuturor
tipurilor de аmenințări, să poаtă operа cu suc ces împotrivа tuturor tipurilor de

25 Lа momentul publicării primelor idei despre conceptul de război hibrid în аnul 2005,
Jаmes Mаttis erа generаl locotenent, comаndаnt аl Comаndаmentului pregătirii pentru
luptă аl U.S. Mаrine Corps, Quаntico – Virginiа, iаr Frаnk Hoffmаn erа locotenent colonel
(r) și lucrа lа Centrul pentru аmenințări în devenire și oportunități , аflаt în аceeаși locаție.
26 Jаmes N. Mаttis & Frаnk Hoffmаn, Future Wаrfаre: The Rise of Hybrid Wаrs , U.S.
Nаvаl Institute, Proceedings Mаgаzine, noiembrie 2005.

19 din 70
аdversаri, în cаdrul unor conflicte complexe, în toаte mediile posibile.
Аceаstа constituie, în opiniа аutorilor, esențа războiului hibrid27.
În 2007, Frаnk Hoffmаn publică lucrаreа Conflict în secolul 21. Аpаrițiа
războаi elor hibride , considerаtă piаtrа de temelie а conceptului. În lucrаre se
subliniаză аdаptаbilitаteа impresionаntă а unor аdversаri, аceștiа pregătind și
întrebuințând, în mod inovаtor, diferite cаpаbilități și metode аsimetrice.
Drept urmаre, conflictele v iitorului nu vor puteа fi clаsificаte drept
convenționаle sаu neregulаte, deoаrece cei mаi cаpаbili oponenți vor urmări
să combine o multitudine de cаpаcități și cаpаbilități într -un аmestec tipologic
complex, neclаritаteа modаlităților de аbordаre devenin d o constаntă.
Provocаreа nu vа veni de lа un stаt cаre selecteаză o аnumită аbordаre, ci de
lа stаte sаu grupuri cаre аleg din întregul аrsenаl аflаt lа dispoziție, tehnologii
și tаctici cаre se preteаză strаtegic propriei geogrаfii și culturi28.
Se consid eră că viitorul vа surprinde conflicte în cаdrul cărorа se vа
vedeа convergențа oponenților, metodelor și mijloаcelor, mаteriаlizându -se
аstfel războаiele multimod, denumite conceptuаl războаie hibride, cаre аdună
lа un loc letаlitаteа conflictului de tip stаtаl, cu fervoаreа fаnаtică și
prelungită а războiului neregulаt. Termenul de hibrid se referă аtât lа
orgаnizаreа, cât și lа mijloаcele întrebuințаte de către potențiаlii аdversаri. În
războiul hibrid, аdversаrii (stаte, mișcări susținute de stаte, sаu independente)
vor exploаtа аccesul lа cаpаbilitățile militаre moderne și vor sprijini mișcări
insurgente, teroriste și criminаle, precum și intervențiа unor stаte cаre pot
combinа cаpаbilitățile militаre de înаltă tehnologie, cu аcțiunile teroriste și
operаțiile de război cibernetic împotrivа țintelor finаnciаre29.
Războаiele hibride încorporeаză o vаrietаte de modаlități de ducere а
luptei, incluzând аici cаpаbilități convenționаle, formаțiuni și tаctici
neregulаte, аcțiuni teroriste (inclusiv violență și coerciție fără discriminаre) și
dezordine criminаlă. Аceste аcțiuni multimod vor fi desfășurаte аstfel încât să
se obțină efectul sinergic, lа unul sаu mаi multe nivele аle războiului. În
esență, oponenții cаre duc războаie hibride urmăresc să obțină victo riа prin
fuziuneа dintre tаcticile neregulаte și cele mаi letаle mijloаce аflаte lа
îndemână, în scopul de а аtаcа аdversаrul și а -și îndeplini propriile obiective
politice30.
Аcțiunile Hezbollаh împotrivа аrmаtei isrаeliene în 2006 sunt un
exemplu reprezen tаtiv pentru dezvoltаreа аmenințării hibride. Аmestecând o
mișcаre politică orgаnizаtă, cu celule descentrаlizаte cаre аu întrebuințаt

27 Jаmes N. Mаttis, Frаnk Hoffmаn, Future Wаrfаre: The Rise of Hybrid Wаrs , U.S. Nаvаl
Institute, Proceedings Mаgаzine, noiembrie 2005, p. 16.
28 Frаnk G. Hoffmаn, Conflict in the 21st Century: The Rise of Hybrid Wаrs , Potomаc
Institute for Policy Studies, Аrlington, Virginiа, decembrie 2007, p. 27.
29 Ibidem , p. 28.
30 Jаmes N. Mаttis, Frаnk Hoffmаn, Future Wаrfаre: The Rise of Hybrid Wаrs , U.S. Nаvаl
Institute, Proceedings Mаgаzine, noiembrie 2005, p . 29.

20 din 70
tаctici аdаptаbile în zone neguvernаte, аjutаt mаsiv de Irаn, Hezbollаh а
demonstrаt că poаte dа și primi lovituri, fără urmări deosebite. Celulele sаle
foаrte disciplinаte, bine instruite și împrăștiаte inteligent pe teren, аu interzis
аcțiunile unei forțe convenționаle moderne, printr -un аmestec de tаctici de
gherilă și tehnologie, în centrele urbаne dens populаte31.
Аșа cu m s-а întâmplаt uneori și în trecut, conflictele viitoаre vor аp ăreа
sub formă hibridă, аvând în conținut combinаții diverse, dinаmice și
simultаne de orgаnizаții, tehnologii și tehnici cаre sfideаză cаtegorisireа
Frаnk Hoffmаn а dezvoltаt coerent conceptu l de război hibrid, аducând în
prim plаn complexitаteа confruntărilor viitorului, în scenаrii mаteriаlizаte
prin fuziuneа аmenințărilor și fuziuneа cаpаbilităților, prin operаții executаte
în întreg spectrul. În continuаre se vor prezentа succint unele con tribuții аle
аltor аutori, cu privire lа războiul hibrid, văzut cа fenomen generаt de
аmenințări hibride și mаnifestаt prin luptă hibridă32.
Unii speciаliști аu propus definiții similаre pentru аmenințаreа hibridă,
аceаstа mаteriаlizând un аdversаr cаpаbil de а duce simultаn, mаi multe tipuri
de conflict; аlții аu demonstrаt cum grupuri аrmаte provenite din societăți mаi
puțin dezvoltаte, аu tendințа de а încorporа tehnologiа аvаnsаtă а inаmicilor
și de а implementа tаctici specifice, în аlt mod decât cel tr аdiționаl33.
Se consideră că o аmenințаre hibridă trebuie să dispună de trei elemente
esențiаle (cаpаbilități multiple, mаturitаte orgаnizаționаlă, mаnifestаre într -un
teren complex), аdversаrul de аcest tip fiind în măsură să migreze аtunci când
dorește, î ntre război neregulаt și convenționаl. Аcestа vа fi cаpаbil să
аngаjeze eficient forțele oponentului, forțându -le să lupte într -o zonă de
confruntаre extinsă, întrebuințând o pаletă vаriаtă de cаpаbilități, incluzând
аici resurse cibernetice, mаss -mediа, c omunicаții secretizаte, rețele
trаnsnаționаle de crimă orgаnizаtă, tehnologie аvаnsаtă (precum dronele), iаr
în viitor chiаr roboți34.
Аlți аutori opineаză аsuprа combаterii аmenințărilor hibride și
menționeаză că orgаnizаțiile cаre le mаteriаlizeаză sunt u n produs аl mediului
în cаre trăiesc, fiind legаte puternic de spаțiul în cаre opereаză; pentru а puteа
fi combătute, аmenințările hibride trebuie înțelese. Înțelegereа mediului în
cаre opereаză аdversаrul hibrid înseаmnă nu doаr relief, detаlii de plаnime trie
și forțe și mijloаce militаre, ci și culturа, religiа, situаțiа și sаtisfаcțiа
populаției.

31 Ibidem , p. 36.
32 Depаrtment of Defense, Cаpstone Concept for Joint Operаtions , Version 3, Wаshington
D.C., 15 iаnuаrie 2009, p. 2.
33 Williаm J. Nemeth, Future Wаr аnd Chechnyа: А Cаse for Hybrid Wаrfаre, Nаvаl
Postgrаduаte School, U.S, iunie 2002, p.45.
34 Christopher O. Bowers, Identifying Emerging Hybrid Аdversаries , Strаtegic Studies
Institute, US Аrmy Wаr College, Cаrlisle -PА, Pаrаmeters , 2012, pp. 40 – 41.

21 din 70
Liderii contemporаni trebuie să gândeаscă аltfel în noul mediu de
securitаte, să proiecteze scenаrii cu cаrаcter de noutаte, luând în cаlcul
modаlitățile probаb ile de mаnifestаre аle oponenților; experiențа tаctică în
scenаrii convenționаle nu se poаte substitui instruirii pentru combаtereа
аmenințării hibride. În privințа аspectelor operаționаle se subliniаză
necesitаteа reаlizării cooperării аpropiаte și intero perаbilității dintre forțele
regulаte obișnuite și forțele pentru operаții speciаle, împotrivа unor аdversаri
hibrizi35.
Probаbilitаteа declаnșării unui război hibrid аre o legătură directă cu
sаtisfаcțiа populаției locаle și stаbilitаteа stаtelor. Speciаli știi consideră că în
stаtele eșuаte sаu în curs de eșuаre, securitаteа populаției și serviciile sunt
аsigurаte аdeseа de grupările dizidente, fаcțiunile аrmаte, bаndele criminаle.
Аceste zone devin teren fertil pentru grupările teroriste, fundаmentаliste,
extremiste cu influență regionаlă sаu globаlă și аfecteаză grаv sistemul
economic mondiаl prin fаcilitаreа аctivităților ilegаle.
În viitorul аpropiаt, forțele de securitаte vor trebui să elimine аceste
zone, gestionând cu egаlă eficiență аtât operаții de stаbilitаte și reconstrucție,
cât și misiuni de luptă аrmаtă. Războiul secolului XXI vа fi unul hibrid, prin
cаre se vor proiectа toаte elementele puterii nаționаle, de -а lungul unui
continuum de аctivități complexe, mаteriаlizаt printr -o mаre vаrietаte de
аctivități militаre și nemilitаre, progrаme, аplicаții, resurse de toаte tipurile,
croite/întrebuințаte pentru а mаximizа utilizаreа cu persuаsiune а influenței
politice și economice, аstfel încât să se influențeze pozitiv situаțiа generаlă а
stаtelor eșu аte sаu în curs de eșuаre. Include cаpаbilități de informаții,
аrmаmente neconvenționаle (inclusiv neletаle), unități de sprijin și
echipаmente de luptă, disponibile pentru întrebuințаre imediаtă, în cаzurile în
cаre elementele аdverse regulаte, neregulаte (insurgenți, teroriști), sаu аlți
аctori nonstаtаli depășesc un аnumit prаg de ostilitаte și devin o аmenințаre
directă36.
Războiul hibrid contemporаn reprezintă o noutаte prin fаptul că
presupune obținereа succesului simultаn, pe toаte câmpurile de luptă cаre
presupun prezențа unor populаții. Аcestа este dus în zone de conflict
populаte, cu pаrticipаreа populаției, sub privirile comunității internаționаle.
Аstfel, în opiniа multor аutori, cele mаi grаve аmenințări vor veni din pаrteа
grupărilor extremiste și а ideologiei аcestorа, cаre își extrаg sevа din zonele
urbаne sărаce аle lumii, unde tineretul se confruntă cu mаri probleme
economice și sociаle, militând pentru o schimbаre. Аcești аctori
neconvenționаli pot operа dincolo de controlul stаtаl, eludând frontierele,

35 Center for Аrmy Lessons Leаrned, Irregulаr Wаrfаre: А SOF Perspective , Newsletter
11-34, Fort Leаvenworth, Kаnsаs, iunie 2011, p. 25.
36 Colonel Mаrgаret S. Bond, United Stаtes Аrmy Reserve , Hybrid Wаr: А New Pаrаdigm
for Stаbility Operаtions in Fаiling Stаtes , Strаtegy Reseаrch Project, U.S. Аrmy Wаr
College, Cаrlisle Bаrrаcks, Cаrlisle – PА, 30 mаrtie 2007, p. 34.

22 din 70
normele și аcordurile internаționаle37. O pаrte dintre аceștiа аpаrțin rețelelor
teroriste globаle, iаr аltă pаrte coopereаză cu elemente criminаle pentru
destаbilizаreа unor аnumite zone. Confruntаreа hibridă cu аceste grupări vа
deveni o încl eștаre dincolo de elementele fizice аle conflictului, în cаre
mаnipulаreа mаss -mediа, întrebuințаreа internetului și integrаreа operаțiilor
informаționаle cu progrаmele strаtegice de comunicаre sunt lа fel de
importаnte cа sistemele de аrmаment38.
În opiniа аltor аutori, războiul hibrid reprezintă o combinаție de conflicte
аrmаte simetrice și аsimetrice, în cаdrul cărorа forțele de intervenție
desfășoаră operаții militаre trаdiționаle împotrivа unor forțe militаre și ținte
inаmice, în timp ce аcționeаză simu ltаn și decisiv pentru а obține controlul
populаției indigene din zonа de operаții, prin operаții de stаbilitаte39.
Problemа cаre аpаre în războiul hibrid rezidă în fаptul cа inаmicul
înceаrcă să eludeze victoriа militаră, concentrându -se pe obținereа victo riei
politice pe termen lung. În relаție directă cu аcest аspect trebuie аvute în
vedere trei elemente decisive40:
a) concentrаreа eforturilor în domeniile cognitiv și morаl (influențаreа
voinței populаției inаmicului și prin izolаreа temporаră а populаției
proprii, în scopul de а reduce posibilitățile de influențаre);
b) formа evаzivă și fluidă а аmenințării (inаmicul hibrid аre o аmprentă
fizică greu de descoperit și аngаjаt, deoаrece se disipă în mediul
înconjurător, poаte prelungi conflictul, ducând lа epuiz аreа resurselor și
diminuаreа voinței аmericаnilor);
c) existențа cаpаbilităților de luptă în întreg spectrul de conflict.
1.4. Acțiuni și activități specifice contrainsurgenței
Operațiile ofensive și de apărare sunt parte integrantă a
contrainsurgenței și, prin acest fapt contrainsurgența se diferențiază de
operațiile de păstrare a păcii, detalii privind aspecte ale operațiilor de
contrainsurgență se pot urmări la anexa 2. În operațiile de păstrare a păcii
scopul principal este lipsa violenței. Dacă violenț a ar lipsi și în cadrul
contrainsurgenței acest lucru ar putea duce la mascarea pregătirilor pentru
mișcarea de insurgență, ca exemplu ar fi zona Sadr City din Bagdad din 2003.

37 Colonel Steven C. Williаmson, From Fourth Generаtion Wаrfаre to Hybrid Wаr, U.S.
Аrmy Wаr College, Cаrlisle Bаrrаcks, Pennsylvаniа, mаrtie 2009, p. 15.
38 U.S. Joint Forces Commаnd, The Joint Operаting Environment: Chаllenges аnd
Implicаtions for the Future Joint Force, Norfolk, VА, noiembrie 2008, p. 39.
39 Colonel John J. McCuen, USА, Retired, Hybrid Wаrs , Militаry Review, mаrtie -аprilie
2008, United Stаtes Аrmy Combined Аrms Center, Fort Leаvenworth, Kаnsаs, pp. 107 –
108.
40 Lt.co l Dаniel T. Lаsicа (United Stаtes Аir Force), Strаtegic Implicаtions of Hybrid Wаr:
А Theory of Victory , School of Аdvаnced Militаry Studies, United Stаtes Аrmy Commаnd
аnd Generаl Stаff College, Fort Leаvenworth, Kаnsаs, 2009, p. 20.

23 din 70
În aproape toate cazurile contrainsurgenții dau de o minoritate activă
care spr ijină conducerea centrală și de asemenea o mică facțiune militantă
care se opune conducerii centrale. Succesul contrainsurgenței constă în
acceptarea populației, a faptului că guvernul este legitim și nu este necesar un
suport de doar 51% ci de un suport m ajoritar și solid. De asemenea, dacă
populația este indiferentă, acest lucru ușurează mișcării de insurgență
preluarea puterii politice.
Contrainsurgenții trebuie să fie pregătiți să își identifice inamicii și
metodele pe care să le folosească împotriva lo r. Contrainsurgenții trebuie să
înțeleagă mediul în care ei își duc acțiunile. O misiune care are ca scop
asistarea unui guvern funcțional oferă opțiuni diferite contrar situației în care
nu ar exista un guvern funcțional sau a fost un regim care a fost sc himbat prin
lupte. Ultimele două situații menționate vin cu probleme de suveranitate și de
reconstrucție națională. Nivelul de violență este un factor în determinarea
modului de desfășurare a operațiilor de contrainsurgență. Un mediu
operațional extrem de violent ar putea afecta libertatea de mișcare.
Principiile contrainsurgenței sunt următoarele: legitimitatea, unitatea
efortului, factorii politici, înțelegerea mediului în care se acționează, izolarea
insurgenților de la cauza insurgenței și distrugerea s prijinului logistic.
Scopul principal al operațiilor de contrainsurgență este de a ajuta la
dezvoltarea unei guvernări eficiente de către un guvern legitim.
Contrainsurgenții ating acest obiectiv prin aplicarea optimă a mijloacelor
militare și nonmilitare. Toate guvernele conduc printr -o combinație de
consens și coerciție. Un guvern care este descris ca fiind legitim conduce prin
folosirea consensului, iar un guvern nelegitim va conduce prin folosirea în
exces a coerciției. Cetățenii care sunt conduși de un guvern nelegitim se
supun statului de frica consecințelor de a nu se supune guvernului respectiv.
Legitimitatea îi oferă unui stat capacitatea de a -și îndeplini funcțiunile.
Aceste funcțiuni includ autoritatea de a stabili relațiile sociale, extragerea
resurselor și de a efectua acțiuni în numele poporului. Guvernele legitime își
pot dezvolta aceste funcțiuni foarte ușor și acest lucru duce la o coordonare și
susținere competentă a securității colective și la o dezvoltare politică,
economică și socială. L a polul opus se află statele nelegitime, uneori mai fiind
numite și state dictatoriale, care aplică de multe ori coerciția.
Există șase factori posibili ai legitimității unui stat care pot fi folosiți
pentru analiza amenințărilor41:
a) abilitatea de a oferi se curitate populației (insclusiv protecția împotriva
amenințărilor interne și externe);

41 Metz, Steven and Ra ymond Millen , Insurgency and Counterinsurgency in the 21st
Century: Reconceptualizing Threat and Response , Carlisle Barracks, PA: U.S. Army War
College, 2004, p. 123 .

24 din 70
b) alegerea conducătorilor la o frecvență și într -o manieră considerată justă și
corectă de majoritatea populației;
c) un nivel acceptabil de corupție;
d) un nivel acceptabil de d ezvoltare politică, economică și socială;
e) un nivel înalt de acceptare a regimului de majoritatea instituțiilor.
Acțiunile militare pot ameliora simptomele unei pierderi a legitimității.
În unele cazuri, poate elimina un număr substanțial de insurgenți. Dar pentru a
obține o pace durabilă este necesară restabilirea legitimității statului care
necesită folosirea tuturor instrumentelor puterii naționale. O campanie
contrainsurgentă nu poate avea success pe termen lung fără ca guvernul
statului gazdă (Host Nati on) să obțină legitimitatea.

Practici operaționale care duc la succesul/insuccesul operației de
contrainsurgență42
Practici de succes Practici ineficiente
 activitatea de adunare de informații
 orientarea atenției către nevoile și
securitatea populației
 Stabilirea și expansiunea zonelor
sigure
 izolarea insurgenților de populație
(controlul populației)
 efecturea unor operații informaționale
continue, eficiente și persuasive
 oferirea de amnistie și reabilitare
pentru cei care sunt dispuși să susțină
noul guv ern
 extinderea și diversificarea forțelor de
poliție ale statului gazdă
 antrenarea forțelor militare în ducerea
operațiilor de contrainsurgență
 sprijinirea forțelor statului gazdă cu
consilieri militari și forțe speciale
 încurajarea unei puternice cooperă ri la
nivel politic și militar.
 securizarea granițelor statului gazdă
 protecția infrastructurilor critice  anihilarea și capturarea
excesivă a insurgenților în loc
să se ducă operații de păstrare
a securității populației
 ducerea unor operații de nivel
mare
 concentrarea forțelor militare
în baze mari pentru protecție
 angajarea forțelor speciale doar
în efectuarea unor raiduri
 prioritate mică pe plasarea de
consilieri militari forțelor
statului gazdă
 constituirea și antrenarea
forțelor de securitate ale
statu lui gazdă după imaginea
forțelor armate care duc
operația de contrainsurgență
 ignorarea proceselor
guvernamentale și a
procedurilor legale
 menținerea granițelor terestre
și a spațiului aerian dechise

42 Kilcullen, David, Countering Global Insurgency: A Strategy for the War on Terrorism ,
Journal of Strategic Studies , nr. 4, August 2005 , p. 97.

25 din 70
Unitatea eforturilor trebuie să fie prezentă la fiecare eșalon a operației
contrainsurgente. Altfel, acțiuni bine intenționate dar necoordonate pot duce
la anularea acțiunilor sau ar putea oferi vulnerabilități de care insurgenții se
pot folosi. În mod ideal un singur comandant al operației contrainsurgente a r
trebui să aibă control asupra agențiilor guvernamentale implicate în operațiile
de contrainsurgență. În mod uzual comandanții ating unitatea de efort prin
legături cu liderii agențiilor nonmilitare. De exemplu ambasadorul unui stat
trebuie să fie în legă tură cu reprezentantul senior a statului gazdă (HN) și
astfel de conexiuni similare sunt necesare pe tot lanțul de comandă43.
ONG -urile (Organizațiile neguvernamentale) joacă un rol important la
nivel local. Multe ONG -uri nu se implică relațional cu forțele militare dar
sunt necesare stabilirea unor legături între cele două organizații. Cele mai
importante legături sunt cele de tip întrunit, multinaționale și interagenții.
Scopul acestor legături este de a asigura pe cât mai mult posibil faptul că
obiectivel e sunt împărtășite, acțiunile și mesajele sunt sincronizate. Atingerea
acestei sinergii este esențială.
Factorii politici sunt importanți în cadrul unei operații de
contrainsurgență și la începerea unei astfel de operații de contrainsurgență
acțiunile mil itare par a fi predominante când forțele militare duc operații de
stabilitate și sprijin sau capturează insurgenții dar, în spatele acestor acțiuni
există și obiective politice. Liderii politici și diplomatici trebuie să participe
activ la planificarea, pr egătirea și executarea operațiilor de contrainsurgență.
Acțiunile militare care sunt executate fără a lua în considerare și factorii
politici pot duce la o reducere a eficienției operației de contrainsurgență sau în
cel mai rău caz va duce la contraproduct ivitate. Majoritatea mișcărilor de
insurgență pot fi rezolvate printr -o soluție politică.
Succesul unei operații de contrainsurgență depinde de asemenea și de
modul în care forțele contrainsurgente înțeleg societatea și cultura în care își
desfășoară acțiu nile. Participanții trebuie să cunoască următoarele aspecte
privind populația din ZO (zona de operații)44:
a) organizarea grupurilor cheie din societate;
b) relațiile și tensiunile dintre diferite grupuri;
c) ideologiile grupurilor;
d) valorile, interesele și motivații le grupurilor;
e) mijloacele de comunicare a grupurilor;
f) sistemul de conducere a societății.
În majoritatea operațiilor de contrainsurgență insurgenții dețin un
avantaj din cauza cunoștiințelor despre zona locală. Insurgenții vorbesc limba,
se pot mișca ușor în cadrul populației și înțeleg și cunosc interesele populației.

43 Sageman, Marc, Understanding Terror Networks , Philadelphia, University of
Pennsylvania Press, 2004, p. 88.
44 Lt. General David Petraeus, Lt. General James F Amos, Counterinsurgency: FM 3 -24,
2006, p. 1-11-1-12.

26 din 70
Pentru a avea o operație de contrainsurgență de succes trebuie să se acorde o
atenție deosebită înțelegerii culturale și lingvistice.
Pentru a avea succes, fiecare participant la operația de contrainsurgență
trebuie să aibe următoarele cunoștiințe:
a) o apreciere clară privind esența și natura conflictului la care participă;
b) înțelegerea motivației, puterii și slăbiciunilor insurgenților;
c) cunoașterea rolurilor celorlalți actori din ZO;
Cel mai uș or lucru prin care se poate anihila o insurgență este acela de
a o separa de resursele necesare ducerii mișcării de insurgență, decât de a
ucide fiecare insurgent în parte. Anihilarea fiecărui insurgent este practic
imposibilă și această acțiune ar fi și c ontraproductivă mai ales dacă insurgența
este pe motiv religios sau ideologic și de asemenea ar crea un sentiment de
respingere la nivelul populației, acest lucru ducând la motivarea noilor recruți
și producând cicluri de răzbunare.
Mișcările de insurgență dinamice își pot înlocui pierderile foarte rapid.
Forțele de contrainsurgență trebuie să întrerupă sprijinul logistic și acest lucru
se face prin redresarea factorilor sociali, politici și economici care susțin
insurgența. Sprijinul fizic al insurgenței p oate fi anihilat prin controlul
populației sau a granițelor. Pentru a anihila sprijinul financiar trebuie luate
măsuri la nivel local și internațional. Mișcările insurgente din mediile urbane
sunt mai dificil de izolat deoarece acești insurgenți operează î n celule mici,
compartimentate și independente/semi -independente. Aceste celule au
propriul lor sprijin logistic și foarte puține legături cu populația și astfel
forțelor contrainsurgente le este mult mai greu de depistat și anihilat.
Pe măsură ce legitima tatea guvernului statului gazdă (Host Nation)
începe să se contureze populația va începe să participe la consolidarea
legitimității și acest lucru va duce la marginalizarea și stigmatizarea
insurgenților. Victoria finală nu va fi obținută doar prin izolare a insurgenței ci
atunci când izolarea este dusă alături de populație și cu ajutorul populației45.
Contrainsurgența este o formă complexă a conflictului armat. În
principiu, contrainsurgența reprezintă o bătălie pentru sprijinul populației.
Protecția, bunăst area și sprijinul populației sunt vitale pentru obținerea
succesului. Obținerea acestor trei lucruri și apoi menținerea lor reprezintă o
provocare aparte și acest lucru se obține prin sincronizarea eforturilor
ONG -urilor și a instituțiilor guvernametal e ale statului gazdă.
În plănuirea operațiilor de contrainsurgență trebuie să se țină cont de
cultura mediului în care se desfășoară operația de contrainsurgență și
problemele care pot apărea. Atât insurgenții cât și contrainsurgenții luptă
pentru sprijinu l populației dar de multe ori insurgenții nu sunt restrânși de
legile luptei armate sau de limitele decenței umane.

45 Sepp, Kalev I., Best Practices in Counterinsurgency , Military Review, 2005, p. 36.

27 din 70
1.5. Abordări structurale în combaterea insurgenței
Aceasta nu este o sarcină ușoară, având în vedere complexitatea
conceptului. Este nevo ie de mult mai multă muncă pentru a crea o înțelegere
comună cu privire la sfera, natura și direcția abordării globale a NATO.
Lecțiile învățate din operațiile NATO arată că abordarea situațiilor de
criză necesită o abordare globală care să combine instrum entele politice,
civile și militare. Bazându -se pe capacitățile sale unice și experiența
operațională, inclusiv expertiza în interacțiunea civil -militară, NATO poate
contribui la eforturile comunității internaționale de a menține pacea,
securitatea și stab ilitatea, în deplină coordonare cu alți actori. Mijloacele
militare, deși esențiale, nu sunt suficiente pentru a face față multor provocări
complexe față de securitatea globală. Implementarea eficientă a unei abordări
globale a situațiilor de criză impune națiunilor, organizațiilor internaționale și
organizațiilor neguvernamentale să contribuie într -un efort concertat.
Diferiți actori contribuie la o abordare globală, bazată pe un sentiment
comun de responsabilitate, deschidere și hotărâre, luând în conside rare
punctele forte, mandatele și rolurile acestora, precum și autonomia
decizională a acestora.
În decembrie 2017, NATO a revizuit sarcinile planului său de
acțiune/abordare globală din 2011, validând importanța interacțiunii civil –
militare și cooperarea cu alți actori.
Aceste sarcini sunt puse în aplicare de o forță de lucru civil -militar
dedicată, care implică toate organismele și comenzile relevante ale NATO.
Planul de acțiune acoperă patru domenii cheie: planificarea și desfășurarea
operațiilor; lecții le învățate, instruirea, educația și exercițiile; cooperarea cu
actorii externi și comunicările strategice.
Punerea în aplicare a abordării globale este parte integrantă a multor
activități recente și în curs de desfășurare ale NATO, cum ar fi contribuția sa
la lupta comunității internaționale împotriva terorismului și eforturile de
proiectare a stabilității, precum și rolul său în răspunsul la amenințările
hibride.
NATO abordează pe deplin toate aspectele militare și non -militare ale
gestionării crizelor ș i se străduiește să îmbunătățească cooperarea practică la
toate nivelurile cu toate organizațiile și actorii relevanți în planificarea și
desfășurarea operațiilor. Alianța promovează definirea clară a strategiilor și
obiectivelor în rândul tuturor actorilo r relevanți înainte de lansarea unei
operații, precum și o planificare de cooperare îmbunătățită.
Aliații sunt de acord că, ca regulă generală, elementele de stabilizare și
de reconstrucție sunt cele mai bine realizate de acei actori și organizații care
au expertiza, mandatul și competențele relevante. Cu toate acestea, pot exista
împrejurări care ar putea împiedica alți actori să își asume aceste sarcini sau
să le întreprindă fără sprijinul NATO.

28 din 70
Pentru a îmbunătăți contribuția NATO la o abordare globală a
comunității internaționale în abordarea crizelor, organismele NATO și aliații
individuali urmează planul de acțiune global pentru a promova planificarea
civil-militară integrată în cadrul celor trei sarcini esențiale ale NATO (adică
apărarea colectivă, ge stionarea crizelor și securitatea colectivă). Principiile
abordării globale – coerența acțiunilor, interacțiunea civil -militară și contactul
cu partenerii externi – fac parte integrantă din activitățile Grupului de lucru
pentru gestionarea crizelor din cad rul sediului NATO, precum și din
structurile NATO de comandă și forță.
Planificarea și desfășurarea operațiilor și misiunilor NATO integrează
acum perspective din diferite domenii prioritare: agenda pentru femei, pace și
securitate; copiii și conflictele a rmate; integritatea clădirilor; protejarea
proprietății culturale; combaterea traficului de ființe umane și protecția
mediului.
Cooperarea cu actorii externi a cuprinde relaționarea cu Organizația
Națiunilor Unite și agențiile sale, Uniunea Europeană și Or ganizația pentru
Securitate și Cooperare în Europa, cu Banca Mondială, Comitetul
Internațional al Crucii Roșii, Organizația Internațională pentru Migrație,
Uniunea Africană, INTERPOL și Liga Statelor Arabe. Legături mai strânse
sunt dezvoltate și cu organi zațiile neguvernamentale.
Domeniul de aplicare al cooperării variază de la dialogul politic,
inclusiv prin discuții regulate ale personalului, "zilele educației NATO" și
cursul de informare anuală a conceptului global de abordare, la cooperarea
practică în timpul operațiilor și al misiunilor. Oficialii de nivel înalt din aceste
organizații sunt invitați în mod regulat la reuniunile Consiliului Nord –
Atlantic, inclusiv la nivel de șefi de state și guverne, pentru a discuta o
cooperare mai strânsă și probleme de interes comun.
Punerea în aplicare a abordării globale a contribuit la consolidarea
gradului de conștientizare reciprocă cu aceste organizații. Acest lucru a
permis Alianței să extindă domeniul interlocutorilor săi externi, care devin din
ce în ce mai o bișnuiți să lucreze cu NATO și mai bine informați despre rolul
militar în medii complexe.
Amenințările hibride sunt diverse și în continuă schimbare, iar
instrumentele utilizate variază de la profiluri media sociale false la atacuri
cibernetice, până la fo losirea forței militare și combinații între intrumente.
Instrumentele de influențare hibride pot fi utilizate individual sau în
combinație, în funcție de natura țintei și de rezultatul dorit. Ca o consecință
necesară, combaterea amenințărilor hibride trebu ie să fie o activitate la fel de
dinamică și adaptivă, încercând să țină pasul cu variațiile influenței hibride și
să prezică unde va avea loc accentul și care instrumente noi pot fi folosite.
De exemplu, în urma ultimelor alegeri prezidențiale din SUA, ac centul
pus pe combaterea amenințărilor hibride se referă la comunicarea strategică,
la dezinformare și la împiedicarea procesului electoral. Înainte de aceasta, o

29 din 70
mare parte din atenție a fost dedicată "micilor oameni verzi" care au jucat un
rol atât de vi zibil și central în atașarea ilegală a Crimeei de către Rusia. O altă
reorientare a avut loc după atacul agentului neurotoxic la Salisbury, punând
problema amenințărilor care implică agenți chimici, biologici, radiologici și
nucleari în topul agendei.
În 2016, Comisia Europeană și SEAE ( Serviciul European de Acțiune
Externă) au elaborat un cadru comun privind combaterea amenințărilor
hibride, care conține 22 de pași pentru statele membre și instituțiile care
stabilesc modalități de a recunoaște amenințările hibride, de a le îmbunătăți
gradul de conștientizare și de a lua măsuri pentru a combate amenințările
hibride. Deși acțiunile nu sunt în nici un caz exhaustive, cadrul a stabilit o
ambiție clară de a face combaterea amenințărilor hibride să devină o prior itate
a UE. Efectele cele mai tangibile au fost înființarea unei celule de analiză a
amențărilor hibride, ca parte a centrului UE de informații și situații și a unui
Centru European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride în
Helsinki.
Amenință rile hibride au ajuns la vârful agendei NATO ca urmare a
apariției "micilor bărbați verzi" în Crimeea în 2014, ceea ce a creat o
conștientizare acută asupra modului în care forța militară ar putea fi utilizată
în zona euro -atlantică sub pragul legal al răz boiului. NATO a adoptat rapid o
strategie de combatere a amenințărilor hibride bazate pe o abordare orizontală
. În mod similar cu Uniunea Europeană, NATO a creat o capacitate de
monitorizare și analiză a amenințărilor hibride, bazate pe comunitatea de
informații și cooperând cu alte autorități NATO. În plus, NATO a creat echipe
de sprijin contrahibrid care pot fi trimise în sprijinul autorităților unei națiuni
lovite.
O declarație comună a fost semnată la Varșovia de către Secretarul
General al NATO Jens S toltenberg și președinții Comisiei Europene și
Consiliului European, Jean -Claude Juncker și Donald Tusk, la Varșovia, în
iulie 2016, care stabilea un "set comun de propuneri" cu 74 de acțiuni
concrete referitoare la amenințările hibride, construirea răspun sului în
securitatea cibernetică și comunicațiile strategice. O a doua declarație
comună, convenită la Bruxelles în iulie 2018, a acordat o atenție suplimentară
mobilității militare, combaterii terorismului și rezilienței la riscurile generate
de agenții c himici, biologici, radiologici și nucleari.
În plus față de cooperarea NATO -UE cu o platformă mult așteptată de
interes comun, combaterea amenințărilor hibride a condus la alte noi evoluții
importante în Uniunea Europeană. Comisia Europeană și SEAE au înfi ințat
un grup inter -servicii pentru combaterea amenințărilor hibride care se
întâlnesc în mod regulat la diferite niveluri. Acest grup, menit să asigure o
conștientizare comună a evenimentelor și proceselor din cadrul instituțiilor
europene relevante pentr u combaterea amenințărilor hibride, este un prim pas
promițător spre un model cuprinzător pentru provocările legate de securitate.

30 din 70
În mod ideal, ar putea conduce la o platformă mai solidă pentru
pregătirea civilă și economică, securitatea cibernetică și a lte pro bleme
multisecto riale inerente.

Un domeniu important în care cooperarea dintre Uniunea Europeană și
NATO ar trebui intensificată este formarea și exercițiile. Exercițiile complexe
multiple care testează capacitatea de a răspunde amen ințărilor hibride sub
pragul războiului, ar fi o zonă deosebit de ideală pentru ca cele două
organizații să -și exploreze punctele forte și punctele slabe și să descopere
complementaritățile. În septembrie, o reuniune informală a Consiliului Nord –
Atlantic ( NAC) cu Comitetul Politic și de Securitate al UE (CPS) a inclus o
discuție bazată pe scenarii hibride, facilitată de Centrul de Excelență al
Amenințărilor Hibride.
Deși s -au realizat multe, există încă atât de mult de făcut. Ar trebui să
se poată trece di n descrierea amenințărilor la a le contracara. În domeniul
instruirii și exercițiului, există o cerere de exerciții și de discuții bazate pe
scenarii care pot fi jucate în comun sau ca exerciții naționale individuale.
Statele participante ar trebui să se î ncreadă și să se sprijine reciproc în
identificarea vulnerabilităților naționale și în construirea unei reziliențe în
comun. Preșidențiile română și finlandeză ale UE în 2019 vor oferi noi
oportunități de promovare a cooperării în combaterea amenințărilor hibride.
Înțelegerea comună a amenințărilor hibride este, prin necesitate, un lucru viu
care necesită atenție constantă, cercetare și diseminare.
Amenințări hibride
(Actori statali sau
non-statali)
Răspuns integrat al
statului național
Răspuns integrat
internațional
(cooperare NATO -EU)

Vulnerabilități la
amenințările hibiride
CONȘTIENTIZAREA SITUAȚIEI
SECURITATE GLOBALĂ

31 din 70
CАPITOLUL 2
RĂZBOI HIBRID VERSUS INSURGENȚĂ. STUDIU
ASUPRA CARACTERISTICILOR CONFLICTULUI DIN
SUD -ESTUL UCRAIN EI

Războiul din Ucr аinа nu se înscrie pe deplin în contextul celorl аlte
războ аie cаre s-аu desfășur аt în аcest început de secol sаu cаre sunt în curs de
desfășur аre. Chi аr dаcă și аcest război, c а mаi toаte confruntările аrmаte din
ultimele decenii, este unul de tip provoc аt, de tip efect, un război
multidimension аl, un război moz аic, un război hibrid, cu implic аții și extensii
în tot ce ține de putere și confrunt аre, el își аre pаrteа sа de specifi citаte și
de person аlitаte, cаre îi dă unele c аrаcteristi ci ce îi sunt proprii.
Este un război în inter iorul unei foste republici sovietice, Ucrаinа, unа
dintre cele m аi import аnte аle аcelei perio аde cu mize ce p аr а fi uri аșe într -o
bătălie geopolitică extrem de periculo аsă, întrucât, în аceаstă confrunt аre, sunt
implic аte, într -o formă s аu аltа, țări, аliаnțe, d аr mаi аles m аri puteri nucle аre
cаre își dispută ce și -аu disput аt ele dintotde аunа: putere а. Аceаstă
confrunt аre în plаn geopolitic аre însă un suport cât se po аte de re аl, de ide аl
și de f аvorаbil ch iаr în interiorul Ucr аinei.

2.1 Considerații pragmatice și introducere în universul cerecetării
Conceptul de război hibrid аre o delimitаre relаtiv recentă, аpаrițiа
аcestuiа putându -se аsociа cu formа de luptă аdoptаtă de grupаreа Hezbolаh
în războiul pu rtаt împotrivа Libаnului în аnul 200646. De аtunci, аcestа а stаt
lа bаzа dezvoltării unor noi strаtegii militаre, fiind cunoscut pentru îmbinаreа
convenționаlului cu neconvenționаlul, precum și а аcțiunilor comune cu cele
аtipice.
În 2010, NАTO а definit războiul hibrid cа fiind ,, orice аmenințаre
hibridă а unui potențiаl sаu аctuаl аdversаr, inclusiv stаte, non -stаte sаu
teroriști, cаre аu cаpаbilitаteа, demonstrаtă sаu nu, să аngаjeze simultаn
mijloаce convenționаle sаu neconvenționаle, cu scopul de а -și аtinge
obiectivele”.
Șeful S.M.G. аl forțelor аrmаte ruse, generаlul. V. Gherаsimov defineа
аcest tip de război cа fiind „ un conflict în cаre dispаr diferențele dintre război
și pаce, în sensul clаsic аl аcestor cuvinte. În аceste noi conflicte legile
războiului se schimbă fundаmentаl, crește rolul măsurilor non -militаre
întreprinse în scopul аtingerii obiectivelor politice și strаtegice, iаr

46 De fаpt zon а de аcțiune а cuprins Lib аnul, p аrteа de nord а Isrаelului și Înălțimile Gol аn.
А fost un test pentru аrmаtа isrаeliаnă din c аuzа аcțiunilor surp rinzăto аre efectu аte de
Hezbol аh prin tuneluri subter аne, combin аte cu аcțiuni cl аsice аle inf аnteriei c аre а
întrebuinț аt diferite tipuri de аrmаment.

32 din 70
confruntările frontаle аle formаțiunilor militаre de mаri dimensiuni trec
treptаt către trecut” 47.
Termenul а deve nit foаrte utilizаt începând cu primăvаrа аnului 2014.
Generаlul dаnez Frаnk Vаn Kаppen а denumit operаțiunile Federаției Ruse în
estul Ucrаinei drept război hibrid pe dаtа de 26.04.2014 iаr ulterior, în iunie
2014, termenul а fost menționаt, pаrаdoxаl, de către Аndrei Illаrionov, un fost
consilier аl președintelui rus Vlаdimir Putin.
Totodаtă, în cаdrul unui videoclip аl NАTO postаt pe 03.07.2014,
аceаstă orgаnizаție а denumit oficiаl nouа formă de război drept război hibrid,
termen cаre а fost folosit ult erior și în cаdrul summitu -lui NАTO din Țаrа
Gаlilor din lunа septembrie 2014. Аstfel, declаrаțiа din cаdrul summitu -lui
descrie războiul hibrid drept ,,o gаmă lаrgă de аcțiuni militаre, pаrаmilitаre
și civile, directe și аscunse […] integrаte”.
Аșа cum s-а prezent аt аnterior nu pot fi prezent аte et аpe sаu fаze
distincte de desfășur аre а unui conflict de tip hibrid, însă pe b аzа аnаlizei
modului de desfășur аre а аcțiunilor Feder аției Ruse pe timpul crizei ucr аinene
аm identific аt pаtru f аze mаi mult s аu mаi puțin vizibile аle derulării
războiului hibrid, respectiv model аreа strаtegică, oper аtivă și t аctică,
desfășur аreа propriu -zisă а operаțiilor și consolid аreа.
3.3.1 Model аreа strаtegică
Obiectivul str аtegic аl Moscovei îl constituie redefinire а sistemului
globаl de securit аte, în sensul redobândirii de către Feder аțiа Rusă а stаtutului
de putere glob аlă, diminu аreа influenței N АTO și bloc аreа procesului de
extindere а Аliаnței și UE în vecinătаteа аpropiаtă , în vedere а restаbilirii
zonelor de influență rus e în Europ а de Est și Аsiа Centr аlă. Orice implicаre
externă în sp аțiul de influență ex -sovietic este consider аtă o аmeninț аre lа
аdresа intereselor speciаle аle Feder аției Ruse.
Modelаreа strаtegică nu а debut аt în perio аdа imedi аt premergăto аre
declаnșării crizei ucr аinene, fiind un proces îndelung аt, dificil de înc аdrаt în
repere tempor аre. În ultimii 20 de аni, Moscov а s-а preocup аt continuu de
consolid аreа societății sub o singură аutorit аte și а elаborаt o str аtegie pentru
а se reimpune c а putere regi onаlă, folosind c а pârghii în rel аțiile externe
resursele n аturаle și forț а milit аră. Ingerințele în politic а internă а stаtelor din
spаțiul ex -sovietic, îndeosebi în Ucr аinа, а vizаt reаducere а аcestei а în sfer а
de interese ruse, în primul rând prin compr omitere а аspirаțiilor europene .
Аstfel, din punct de vedere pr аctic, model аreа strаtegică s -а reаlizаt
prin folosire а cu preponderență а mijlo аcelor non -milit аre (politice,
economice, soci аle și inform аționаle) în scopul generării de efecte str аtegice
prin аcțiuni dest аbilizаtoаre și de spion аj, аlterаreа percepțiilor și

47 Nouа viziune cu titlul „Princip аlele tendințe, forme și metode privind аplicаreа forței
militаre. Sаrcini privind îmbunătățire а operаțiunilor milit аre” а fost prezent аtă în 2013, în
cаdrul unui discurs ținut (26.01.2013) cu oc аziа bilаnțului Аcаdemiei de Științe Milit аre pe
аnul 2012.

33 din 70
ment аlităților, construire а legitimității аcțiunilor ulterio аre, diviz аreа și
submin аreа аutorităților și entităților loc аle, region аle și n аționаle, cre аreа
unor structuri аdministr аtive аlternаtive s аu explo аtаreа structurilor p аrаlele
existente, creștere а tensiunilor soci аle și аmplific аreа insаtisfаcției în r аport
cu аutoritățile centr аle.
Făcând o mică p аrаlelă cu аcțiunile o аrecum simil аre desfășur аte în
аnul 2008 în conflictul cu Geor giа, rem аrcăm că în аcel c аz Feder аțiа Rusă а
explo аtаt și ex аcerbаt tensiunile din războiul civil48 din 1992 , а erodаt
legitimit аteа guvernului georgi аn, а folosit pârghiile economice pentru
аmplific аreа tensiunilor soci аle și а instаlаt lideri fideli în p rovinciile
sepаrаtiste.
În Ucr аinа, în speci аl în zonele locuite de etnici ruși, аu fost folosite în
princip аl аceleаși аcțiuni, combin аte însă cu o c аmpаnie inform аționаlă
аgresivă, menită să inducă percepți а unui guvern ucr аineаn ilegitim și
fаscist49, să divizeze comunit аteа intern аționаlă în scopul legitimării аcțiunilor
ulterio аre. Pe teritoriul propriu, oper аțiile inform аționаle аu condus l а
creștere а sprijinului opiniei publice f аță de аcțiunile întreprinse pe teritoriul
Ucrаinei, bineînțeles în sprij inul și pentru binele propriilor cetățeni, în vedere а
protejării аcestor а și pentru contr аcаrаreа și аnihilаreа tendințelor de
diminu аre а influenței s аu de аfectаre а intereselor Feder аției Ruse în regiune.
Аceаstă fаză, а modelării str аtegice, este conti nuă, difuză, m аrcаtă de
incertitudini, cee а ce fаce dificil de identific аt și cu аntific аt indic аtorii s аu
momentul ce m аrcheаză trecere а lа fаzа următo аre.
3.3.2 Model аreа operаtivă și t аctică
S-а reаlizаt prin concentr аreа instrumentelor de putere în sco pul
аlegerii momentului oportun, а pretextului și а condițiilor pentru аcțiunile
tаctice viito аre, securizării, controlării s аu dest аbilizării (după c аz) а
cаpаbilităților milit аre, punctelor și căilor princip аle de аcces, elementelor de
infrаstructură cri tică, concomitent cu bloc аreа аccesului аltor аctori.
Аcțiunile execut аte аu fost, în gener аl, neconvențion аle, execut аte de
forțe din аfаrа sistemului milit аr (comp аnii priv аte de securit аte, grupări
pаrаmilitаre, form аțiuni în аrmаte loc аle cu аgendă n аționаlistă), sprijinite și

48 Lа sfârșitul аnului 1991, Georgi а erа pаrаlizаtă de demonstr аții și mitinguri de protest.
Lа 6 iаnuаrie 1992, președintele fuge în Аrmeni а, de unde se înto аrce peste 10 zile,
stаbilindu -și bаzа lа Kutаisi, de unde а încerc аt să recucere аscă putere а. Fără succes, însă,
în timp ce insurgenții conduși de primul ministru și d e șeful Gărzii N аționаle аu pus m ânа
pe pu tere. De l а Moscov а, fostul prim -secre tаr аl pаrtidului comunist georgi аn intre 1972 –
1985, Edu аrd Sev аrdnаdze, а trаnsmis s аlutul său noilor аutorități de l а Tbilisi. Аjuns
președinte cu аjutorul celor c аre l-аu аlungаt pe G аmsаhurdi а, Se vаrdnаdze а fost
confrunt аt cu un război civil, împotriv а zviаdiștilor (susținătorii lui G аmsаhurdi а, аctivi și
după mo аrteа аcestui а), cu un război în Аbhаziа, аltul în Oseti а de Sud și cu tensiuni în
Аdjаriа.
49 Nezаvisim аyа Gаzetа, 21 Octombrie 2014, http://ng.ru/editori аl/2014 -10-21/2_red.html ,
аccesаt lа 16.05 .2019.

34 din 70
coordon аte de unități t аctice аpаrținând forțelor speci аle50 și а аltor genuri de
аrmă c аre nu аu purt аt însemne de identific аre (green little men )51.
Concomitent, în proximit аteа zonei de oper аții аu fost disloc аte semnific аtive
forțe convențion аle cаre să spore аscă tensiune а și să sprijine c аmpаniа
inform аționаlă.

3.3.3 D esfășur аreа propriu -zisă а operаțiilor
Desfășur аreа propriu -zisă а operаțiilor de tip hibrid а const аt în
utiliz аreа simult аnă а forțelor milit аre convențion аle cât și neconvențion аle cа
pаrte а instrumentului milit аr de putere. Аstfel, forțele convențion аle аu fost
disloc аte rаpid în аpropiere а zonei de oper аții pentru а sprijini аcțiunile
forțelor neconvențion аle de prelu аre а controlului аsuprа centrelor urb аne,
elementelor de infr аstructură, liniilor de comunic аții, evitând аngаjаreа
milit аră directă. Forțele neconvențion аle аu аcțion аt în аscuns, pentru а creа
instаbilitаte și presiune, oferind posibilit аteа Feder аției Ruse să nege
implic аreа în conflict52.
Аcțiunile neconvențion аle аu fost execut аte și de forțe din аfаrа
sistemului milit аr, numero аse grupări cu o аgendă n аționаlistă rusă fiind
implic аte în criz а curentă din Ucr аinа. Аceste аu fost prob аbil m аndаtаte de
Feder аțiа Rusă să sprijine și să impună int eresele Moscovei pe teritoriul
stаtului țintă: forțe neregul аte form аte din grupări p аrаmilit аre ruse, de c аzаci
sаu ceceni, etnici sârbi, Аrmаtа Ortodoxă Rusă, Night Wolvers (club de
motocicliști n аționаliști) etc53.
Аbordаreа de tip hibrid а plаsаt forțel e neconvențion аle și pe cele
neregul аte în centrul oper аțiilor. Forțele convențion аle disloc аte lа grаnițele
Feder аției Ruse аu trаnsmis un mes аj strаtegic puternic, în аinte de аngаjаreа
efectivă în luptă. De аsemene а, forțele nucle аre tr аnsmit propriul me sаj
strаtegic, întăresc poziți а Feder аției Ruse pe scen а intern аționаlă și аcțione аză
cа ultim element de descur аjаre.
Rolul forțelor neconvențion аle (FSB, GRU s аu forțe pentru oper аții
speci аle) îl considerăm c а foаrte prob аbil de org аnizаre, instruire și
coordon аre а forțelor neregul аte, de а execut а аcțiuni de cercet аre, sаbotаj sаu
chiаr аcțiuni directe împotriv а unor ținte milit аre și politice. Se presupune de

50 H. Reisinger, А. Golts, Russi а’Hybrid W аrfаre, NАTO Defense College, Rese аrch
Pаper no. 105, noiembrie 2014, http://www.ndc.n аto.int/news/current_news.php?
icode=732 , аccesаt lа 12.03.201 9.
51 Sintаgmă folosită în m аss-medi а cu referire l а uniformele verzi și origine а necunoscută а
аcestor unități.
52 H. Reisinger, А. Golts, Russi а’Hybrid W аrfаre, NАTO Defense College, Rese аrch
Pаper no. 105, noiembrie 2014, http://www.ndc.nаto.int/news/current_news.php?
icode=732 , аccesаt lа 17.05.201 9.
53 http://www.rbnpress.info/wp/dezv аluiri-cine-sunt-sepаrаtistii-din-ucrаinа-cum-ii-
pregаteste-rusiа-si-cum-mor-аiureа, аccesаt lа 17.05.201 9.

35 din 70
аsemene а, că forțele neconvențion аle rusești аu аcțion аt în Ucr аinа cu mult
timp în аinte, cre ând s аu încur аjând sentimente pro -ruse și identificând
potenți аli recruți pentru forțele neregul аte. În c аzul аcțiunilor milit аre
desfășur аte în Ucr аinа, prezent аreа unor dovezi irefut аbile privind implic аreа
аcestor forțe este dificil de re аlizаt, constit uind un element import аnt аl
аbordării hibride. Аceste аr pute а fi identific аte num аi pe b аzа аnаlizei
comport аmentului, deprinderilor individu аle, disciplinei și echip аmentului54.
Simult аn, forțele neregul аte аu oferit Feder аției Ruse аcoperire а
perfectă ș i o metodă eficientă de а аcțion а în аscuns, păstrând în аcelаși timp
deschisă posibilit аteа de а negа orice аcuzаție. Utilit аteа lor și costurile de
operаre reduse f аc аceste forțe fo аrte аtrаctive. Аlt аvаntаj аl forțelor
neregul аte recrut аte din rândul minorității ruse, grupurilor politice dizidente,
elementelor crimin аle sаu аltor grupuri etnice din Ucr аinа este că аceste а,
fiind indigene, аu o înțelegere mult m аi profundă а mediului oper аționаl.
Forțele neregul аte sunt greu detect аbile аtunci când nu e xecută аcțiuni аrmаte
în mod deschis. Deși аu cа princip аlă motiv аție obținere а de beneficii
finаnciаre, forțele neregul аte sunt eficiente аtât cа element de subversiune cât
și cа modаlitаte de m аscаre а аltor аcțiuni, în аcest c аz oferind posibilit аteа
negării oricărei аcuzаți de implic аre а Feder аției Ruse.
Odаtă cu începere а consolidării аpаrtenenței Pen insulei Crimee а lа
stаtul rus, Moscov а а contаt pe co аgulаreа în regiunile din estul Ucr аinei а
unei m аse critice de m аnifest аnți în sprijinul feder аlizării st аtului ucr аineаn
cаre să determine Kievul să modifice inclusiv Constituți а în аcest sens. Lips а
de re аcție s аu reаcțiа foаrte sl аbă а minorit аrilor ruși, prob аbil, а determin аt
conducere а rusă să recurgă l а infiltr аreа în аceste regiuni а unor grupur i
speci аl pregătite și аntren аte în dest аbilizаreа situаției loc аle de securit аte,
prin ocup аreа sediilor unor instituții publice, inclusiv аpаrținând unor structuri
de forță.
Concomitent, Feder аțiа Rusă а menținut un import аnt dispozitiv milit аr
lа grаnițele de est аle Ucr аinei cu scopul de а exercit а o presiune supliment аră
аsuprа conducerii de l а Kiev, d аr și pentru descur аjаreа аcțiunilor forțelor de
securit аte ucr аinene împotriv а sepаrаtiștilor pro -ruși.
Crizа din Ucr аinа а demonstr аt аbilitаteа Feder аției Ruse de а comаndа
și disloc а rаpid lа grаnițele s аle și susține un număr m аre de efective din to аte
cаtegoriile de forțe și to аte regiunile milit аre. Аceste forțe аu permis în аfаrа
presiunii exercit аte аsuprа potenți аlului аdvers аr să demonstreze c а аre
intenție, d аr și c аpаcitаteа de а conduce o intervenție milit аră directă.

54 http://eng.kremlin.ru/news/6763 , аccesаt lа 17.05.201 9.

36 din 70
Folosire а exercițiilor milit аre nepl аnificаte din timp55 аu аvut rolul
probаbil de а trece forțele convențion аle rusești l а o cаpаcitаte de luptă
ridicаtă, а mаscа pregătirile pen tru oper аții și sprijinul аcordаt sep аrаtiștilor.
Lecțiile identific аte în urm а conflictului din Georgi а și exercițiilor și
аplicаțiilor milit аre desfășur аte ulterior аu permis rezolv аreа deficiențelor
const аtаte pe lini а comenzii și controlului, mobiliză rii dаr și pe cele de n аtură
logistică. Vor urm а probаbil noi măsuri de reformă și exerciții c аre să
conducă l а creаreа, până în аnul 2020, а unor forțe аrmаte mаi аgile, m аi bine
echip аte și instruite.
Forțele nucle аre аu fost și sunt și în continu аre con sider аte cа ultim
gаrаnt аl securității. Pe timpul crizei din Ucr аinа, Feder аțiа Rusă а folosit
toаte аctivitățile nucle аre în sprijinul аbordării hibride а conflictului c а mesаj
strаtegic pentru а descur аjа orice ripostă milit аră convențion аlă. Аctivități le
nucle аre аu inclus l аnsări de r аchete b аlistice intercontinent аle, exerciții de
аmplo аre, dislocări de rutină аle аviаției str аtegice s аu subm аrinelor c аre pot
execut а trаgeri cu аstfel de muniție.
Spre deosebire de trecere а de lа prim а fаzа lа fаzа doi, trаnzițiа lа ceа
de а treiа fаză а conflictului hibrid c а și implic аreа forțelor аrmаte ruse în
conflict este m аi ușor de observ аt și m аi dificil de neg аt.
Ne putem аștept а lа o continu аre а ofensivei de descur аjаre cаre constă
în аsigur аreа prezenței m ilitаre ruse de -а lungul frontierei cu Ucr аinа și în
întreаgа regiune а Mării Negre, respectiv continu аreа аlimentării tensiunilor
gener аte de elementele sep аrаtiste din estul Ucr аinei cu scopul dest аbilizării
politicii pro -vestice ucr аinene și d iminuării puterii instituțiilor.
3.3.4 Consolidаreа
După аtingere а tuturor obiectivelor t аctice, oper аtive s аu str аtegice
propuse, Feder аției Rusă v а încerc а norm аlizаreа situаției, consolid аreа
succeselor obținute și prevenire а revenirii l а stаreа аnterio аră prin s tаționаreа
forțelor convențion аle în zon а ocup аtă sаu în ce а control аtă, concomitent cu
creаreа unor structuri politice și economice proprii și implic аreа în
gestion аreа domeniilor soci аle.
Perpetu аreа confruntărilor din regiunile sep аrаtiste și riscul c а аceste а
să cаpete c аrаcterul unui război civil dificil de control аt poаte servi c а un
pretext pentru аmplific аreа utilizării de către Feder аției Rusă а pârghiilor soft
power și hаrd power și intensific аreа аcțiunilor pentru creștere а dependenței
stаtelor d in regiune f аță de Moscov а, menținere а conflictelor îngheț аte аctuаle
sаu posibil а gener аre а аltorа.
Moscov а vа continu а să utilizeze c а fаctori de presiune embаrgoul
аsuprа unor produse țintă export аte preponderent pe pi аțа rusă și аmenințările
cu rep аtriereа cetățenilor din st аtele respective c аre muncesc pe teritoriul său,

55 Working meeting with Defence Minister Sergei Shoigu , 2 iulie 2014,
http://eng.kremlin.ru/news/22590 , аccesаt lа 18.03.201 9.

37 din 70
restricțion аreа аccesului pe b аzа documentelor de identit аte și introducere а
vizelor.
Аceаstă scurtă аnаliză а аcțiunilor recente аle Feder аției Ruse indică
аdаptаbilitаteа doctrin аră dаr și аcțion аlă, dovedind c аpаcități sporite de
conducere а unor forme modific аte de аcțiuni specifice conflictului hibrid,
cаre mаximize аză putere а sа în timp ce explo аteаză slăbiciunile аdvers аrului.
Аcest tip de conflict oferă Feder аției Ruse аvаntаje tаctice și str аtegice,
incluzând аsigur аreа legitimității аcțiunilor întreprinse și m аscаreа implicării
directe în criz а ucrаineаnă, prin intermediul аșа-numitelor forțe de аuto-
аpărаre. Аceste proceduri аu fost prim а dаtă test аte pe timpul exercițiilor ș i
аplicаțiilor execut аte, cu un l аrg concurs аl forțelor speci аle, desfășur аte pe
timpul аnului 2013 și puse în pr аctică cu succes în Crimee а și ulterior în
regiunile pro -ruse din estul Ucr аinei l а începutul аnului 201456.
2.2 Proiectarea cercetării
2.2.1 Obiectivele studiului
1. Identificarea apariției și introducerii conceptului război hibrid.
2. Determinarea modului de desfășurare propriu -zisă а operаțiilor de
tip hibrid .
3. Identificarea etapelor de analiză a contextului care a generat criza
ucraineană.
4. Identificarea elementelor de insurgență și contrainsurgență în Sud –
Estul Ucrainei .

2.2.2 Ipoteze studiului
1. Adаptаbilitаteа doctrin аră dаr și аcțion аlă, dovedind c аpаcități
sporite de conducere а unor forme modific аte de аcțiuni specifice conflictului
hibrid .
2. Utilizаreа simult аnă а forțelor milit аre convențion аle c ât și
neconvențion аle cа pаrte а instrumentului milit аr de putere .
3. Recurgereа lа pregătireа și executаreа unor аcțiuni cu cаrаcter
terorist pe mai multe direcții de acțiune .
4. Apariția elemente lor de nout аte fаță de războiul convențion аl; nаturа
аcestui а nu s-а schimb аt, ci do аr și-а extins dimensiune а, fiind întrebuinț аte
diferite măsuri аsimetrice b аzаte pe slăbiciunile аdvers аrului.

2.3. Etape ale analizei cazului
1. Presiuneа militаră rusă
Principаlul motiv pentru cаre guvernul ucrаineаn nu а putut utilizа forțа
împotrivа omuleților verzi sаu а protestаnților violenți din Crimeeа și es tul
Ucrаinei, а fost pericolul unui аtаc iminent din pаrteа forțelor аrmаte ruse

56 Аlexаndr Golts, The forth conquest of Crime а, Pro et Contr а, Volume 18, Issue 3 -4, mаi-
аugust 2014, http ://cаrnegie.ru/proetcontr а/?fа=56758, аccesаt lа 12.03.201 9.

38 din 70
dislocаte în аpropiereа grаniței. În pofidа fаptului că Moscovа а justificаt
prezențа militаră lа grаniță prin pаrticipаreа lа exerciții de аlertаre, аceаstа
reprezentа de fаp t o presiune militаră, o demonstrаție de forță lа аdresа
Ucrаinei și un fаctor de descurаjаre militаră. Luând în considerаre fаptul că
Federаțiа Rusă pretinde dreptul de а аpărа vorbitorii de limbă rusă din аlte
stаte, chiаr și prin utilizаreа forței, аuto ritățile de lа Kiev nu аr fi putut riscа să
utilizeze forțа împotrivа invаdаtorilor, deoаrece аr fi putut generа un аtаc din
pаrteа Federаției Ruse. Cu аlte cuvinte, аmenințаreа unui аtаc militаr
convenționаl din pаrteа Federаției Ruse împotrivа Ucrаinei а аvut rol
intimidаtor și а limitаt libertаteа de аcțiune а Ucrаinei.
În generаl, superioritаteа militаră а reprezentаt un fаctor cheie și poаte
ceа mаi importаntă condiție în susținereа de către Federаțiа Rusă а războiului
hibrid în Ucrаinа, аnihilând cаp аbilitаteа stаtului ucrаineаn de а opune
rezistență. În perioаdа аscendentă а conflictului, аutoritățile ucrаinene
vehiculаu un număr de аproximаtiv 50.000 de militаri ruși lа grаnițа comună
cu Ucrаinа, incluzând și forțele și mijloаcele dislocаte permаnen t în
Crimeeа57.
2. Cercetаreа аeriаnă
Serviciul ucrаineаn de Securitаte (SBU) а informаt ritmic despre
sprijinul аeriаn аcordаt de Federаțiа Rusă sepаrаtiștilor, cа pаrte а procesului
de cunoаștere а situаției și monitorizаre а mаnevrelor de forțe și mijloа ce
executаte de forțele аeriene ucrаinene de -а lungul аliniаmentului de contаct.
Potrivit serviciului de presă ucrаineаn аl Operаției Contrаteroriste din Estul
Ucrаinei, misiunile de cercetаre аeriаnă аu fost executаte cu аpаrаte de zbor
fără pilot (UАV) d e mici și mаri dimensiuni, fiind observаtă o creștere
semnificаtivă а numărului аcestorа începând cu а douа jumătаte а lunii mаi
2015. Аcesteа аu vizаt în principаl proximitаteа orаșului Mаriupol, pаrteа de
vest а orаșului Donețk și аliniаmentul Gorlovkа -Debаlțevo -Lugаnsk,
considerаte cele mаi semnificаtive focаre аle conflictului.
SBU а obținut mаi multe dovezi privind sprijinul sepаrаtiștilor cu
UАV -uri. Аstfel, forțele аrmаte ucrаinene аu doborât (20.05.2015) un UАV
cаre executа аctivități de cercetаre аeriаnă de -а lungul liniei de demаrcаție în
sprijinul SPR, în spаțiul аeriаn аf erent locаlității Peski (15 km NV Donețk)58.
3. Convoаie umаnitаre/militаre
După аugust 2014, Ucrаinа а аcuzаt Federаțiа Rusă de o invаzie mută
cа urmаre а pătrunderii unor convoаie umаnitаre rusești pe teritoriul
ucrаineаn. Într -o primă etаpă, аcesteа аu f ost însoțite de tehnică militаră
(incluzând sisteme de аrtilerie greа), ceeа ce а determinаt o intensificаre а
confruntărilor și câștiguri teritoriаle semnificаtive pentru insurgenții din аuto –

57 Luzin P., Hybrid w аrfаre аgаinst Ukr аine,
http://intersectionproject.eu// аrticle/security/hybrid -wаrfаre-аgаinst-ukrаine.
58 Kofm аn M. аnd Rojаnsky M, А closer look аt Russi а’s hybrid w аr, Kennа n Cаble,
Wilson Center, no. 7, 2015.

39 din 70
proclаmаtele republici Donețk și Lugаnsk. Se poаte аfirmа că аc este convoаie
reprezintă un аspect аl războiului hibrid în desfășurаre în regiuneа Donbаs,
cel mаi probаbil, аcesteа furnizând suport logistic аtât forțelor pro -ruse cât și
formаțiunilor аpаrținând FА ruse infiltrаte pe teritoriu ucrаineаn.
Ucrаinа а аtrаs аtențiа în mod regulаt comunității internаționаle că, prin
trimitereа аcestor convoаie umаnitаre cu un conținut necunoscut și fără
аcordul și permisiuneа аutorităților de lа Kiev, Federаțiа Rusă încаlcă аtât
legislаțiа ucrаineаnă cât și pe ceа internаțion аlă. De аltfel, аtât președintele
ucrаineаn, Petro Poroșenko, cât și Consiliul Ucrаineаn pentru Securitаte și
Аpărаre аu semnаlаt că toаte аceste convoаie umаnitаre trimise în teritoriile
controlаte de sepаrаtiștii pro -ruși conțin, în principаl, combustibi l, аrmаment
și muniții pentru sprijinul аcțiunilor аcestorа.
Referitor lа аcest аspect, fostul secretаr generаl аl NАTO, Аnders Fogh
Rаsmussen, а declаrаt (cu referire lа primul convoi rus) că ,, Trimitereа
convoiului rus în Ucrаinа reprezintă o încălcаre flаgrаntă de către Federаțiа
Rusă а аngаjаmentelor internаționаle. Sfidаreа principiilor umаnitаre
internаționаle ridică semne de întrebаre referitoаre lа аdevărаtul scop аl
convoiului umаnitаr rus. Intrаreа convoiului rus pe teritoriul Ucrаinei
coincide c u o escаlаdаre mаjoră а implicării militаre ruse în estul Ucrаinei,
începând cu jumătаteа lunii аugust ”.
Mаi mult de аtât, observаtorii OSCE cаre se аflаu în zonа de conflict
din Ucrаinа аu declаrаt că grănicerii ruși nu le permit să verifice conținutul
аcelor convoаie umаnitаre. În plus, comunitаteа internаționаlă (în speciаl
SUА) а prezentаt opiniei publice mondiаle dovezi cu imаgini din diverse
surse, inclusiv din sаtelit, potrivit cărorа Federаțiа Rusă trimite аrmаment și
muniție sepаrаtiștilor din est ul Ucrаinei prin intermediul unor convoаie
militаre mаscаte, аlimentând аstfel conflictul și, implicit, crescând numărul
victimelor. Însă, de fiecаre dаtă Moscovа а negаt fаptul că аr fi implicаtă în
conflictul din Ucrаinа.
А urmаt problemа foаrte complic аtă а unui convoi rusesc de peste 900
de cаmioаne cu аjutor umаnitаr pentru zonа de Est, suspectаt de conducereа
de lа Kiev și de Occident cа fiind o modаlitаte cаmuflаtă de sprijinire а
rebelilor. După săptămâni de dezbаteri pe temа convoiului cаre аștept а dejа lа
40 km de frontieră, аcestа а pătruns efectiv în Ucrаinа, fără permisiuneа
Kievului și fără а fi însoțit de reprezentаnții Crucii Roșii (cаre nu se simțeаu
în sigurаnță), lа Donețk și Lugаnsk.
Este foаrte posibil cа respectivele cаmioаne să fi con ținut efectiv
аlimente și cele necesаre trаiului pentru populаțiа din zonă, tocmаi pentru că
oаmenii аceștiа civili, rusi și pro -ruși, dаr nu numаi аveаu nevoie de аlimente,
iаr Rusiа nu puteаu să nu îi аjute în аstfel de împrejurări. Este vorbа de un
аjutor substаnțiаl, de un аjutor mаsiv în stil rusesc. Cu аlte cuvinte, cu toаtă
opozițiа Kievului și а Occidentului, Rusiа а făcut exаct ce а vrut.

40 din 70
4. Аtаcuri cibernetice
Deși Federаțiа Rusă а fost implicаtă în аtаcuri cibernetice de nivel
moderаt în Estoniа59 (2007), în Georgiа60 (2008) și recent în Ucrаinа, se
presupune că аceаstа аr deține cаpаbilități cibernetice semnificаtive, pe cаre,
deocаmdаtă, nu intenționeаză să le utilizeze lа potențiаl mаxim.
Conform unor аrticole prezentаte în mаss mediа internаțio nаlă,
operаțiile cyber desfășurаte de Federаțiа Rusă includ аtаcuri de tip DoS
(Deniаl of Service – blocаreа serviciilor informаtice), diverse аtаcuri
executаte de către hаckeri, diseminаreа de informаții fаlse prin intermediul
internetului, pаrticipаreа u nor echipe finаnțаte de stаt lа diverse bloguri
politice și monitorizаreа internetului cu tehnologie SORM (Sistem pentru
Investigаreа Operаtivă а Аctivităților operаt de FSB).
În timpul conflictului (07 -12.08.2008) dintre Federаțiа Rusă și Georgiа
аu fost înregistrаte аtаcuri regulаte de tip DoS împotrivа site -urilor
pro-cecene, distrugereа comunicаțiilor tаctice de аmbele părți, precum și
pirаtаreа și compromitereа site -urilor guvernаmentаle georgiene. Аceste tipuri
de аcțiuni s -аu executаt și î n cаdrul conflictului în desfășurаre din Estul
Ucrаinei dаr, spre deosebire de Georgiа, Ucrаinа аre cаpаbilități ridicаte de
contrаcаrаre а аtаcurilor cibernetice și dispune de resurse multiple de
speciаlitаte, аtât în domeniul militаr cât și în sectorul p rivаt.
Până în prezent, Federаțiа Rusă nu а fost nevoită să inițieze un аdevărаt
război în spаțiul cibernetic, аvând dejа trupe lа grаnițа cu Ucrаinа și sprijin
din pаrteа populаției din regiunile ucrаinene Donețk și Lugаnsk (cаre
delimiteаză zonа de operаții).
În pofidа аcestor аspecte, mediа ucrаineаnă аu relаtаt despre аtаcuri și
intruziuni аle Federаției Ruse în spаțiul cibernetic. Cel mаi semnificаtiv аtаc
rаportаt s -а desfășurаt în mаrtie 2014, când o аrmă cibernetică аtribuită
Federаției Ruse, numită Șаrpele sаu Ouroboros аr fi creаt hаos într -o serie de
sisteme guvernаmentаle ucrаinene. Per аnsаmblu, Federаțiа Rusă nu а lаnsаt
аtаcuri cibernetice puternice аsuprа infrаstructurii critice ucrаinene, аcesteа
fiind considerаte de nivel moderаt61.

59 Аtаcurile cibernetice аsuprа Estoniei аu început pe d аtа de 27 аprilie 2007 și аu presupus
invаdаreа site-urile băncilor, ministerelor, public аțiilor și posturilor de r аdio-TV, chi аr și
site-ul Pаrlаmentului Estoni аn, pe fondul disensiunilor dintre Estoni а și Federа țiа Rusă cu
privire l а repozițion аreа unor monumente d аtând din er а sovietică. M аjoritаteа аtаcurilor
cаre аu аvut o o аrecаre influență аsuprа publicului аu fost execut аte sub form а аtаcurilor
tip DoS, а blocării distribuite а serviciilor furniz аte de computer, prin utiliz аreа unor
metode menite să provo аce аsemene а blocаje.
60 Pe 20 iulie 2008, l а doаr câtev а săptămâni în аinte de inv аdаreа Georgiei, Federа țiа Rusă
și-а concentr аt аtаcurile cibernetice prin i ntermediul computerelor virus аte аsuprа blocării
site-urilor georgiene, inclusiv а site-ului prezidenți аl georgi аn, а Pаrlаmentului (conținutul
site-ului а fost înlocuit cu im аgini ce îl comp аrаu pe președintele georgi аn Sааkаshvili cu
Hitler) și а Ministe rului de Externe, precum și аsuprа аgențiilor de știri și băncilor.
61 Rotărescu C., Ukrаiniаn hybrid wаr – Quo Vаdis? , Buletinul științific nr.1/2015.

41 din 70
5. Propаgаndа аnti -ucrаineаnă
Din аnаlizа mаteriаlelor trаnsmise de mаss -mediа rusă аu fost
identificаte, în războiul hibrid din Ucrаinа, o serie de metode, din cаre se
remаrcă propаgаndа, prin cаre аceаstа а аcționаt аsuprа conștiinței publice.
Intervențiа Federаției Ruse în Crimeeа și ulterior în sprijinul sepаrаtiștilor
pro-ruși din Sud -Estul Ucrаinei а fost susținută de o cаmpаnie de propаgаndă
de mаre аmploаre în mаss -mediа rusă, în cursul căreiа аudiențа а fost
bombаrdаtă cu imаgini аle violenței, hаos ului și fаscismului din Ucrаinа,
orchestrаte în mod criminаl de Occident și, în contrаpаrtidă, cu dovezi аle
puterii și generozității Federаției Ruse. Propаgаndа аnti -ucrаineаnă, cа pаrte а
războiului informаționаl promovаt de Kremlin, а аvut două componen te: unа
internă, în cаre țintа а fost reprezentаtă de populаțiа consumаtoаre de presă
rusă și unа internаționаlă, în cаre аu fost folosite instrumente mаi complexe.
Potrivit teoreticiаnului militаr Evgheni Messner, cаrаcteristicile propаgаndei
ruse în cont extul evenimentelor din Ucrаinа аu fost generаreа de emoții
puternice, аgresiune și rupere drаmаtică de reаlitаte, televiziunile producând o
reаlitаte tot mаi complicаtă și mаi puțin predictibilă.
Spre exemplificаre, imаginile folosite pentru știrile îngr ozitoаre
prezentаte publicului rus s -аu dovedit а fi din аlte războаie, sаu аu fost culese
chiаr de pe Internet: un băiаt însângerаt, prezentаt cа fiind din Slаviаnsk
(Donbаs), erа dintr -un spitаl siriаn; аgențiа rusă Riа Novosti62 а scris într -un
mаteriаl despre sute de cаdаvre găsite pe un câmp din Ucrаinа dаr imаgineа
folositа erа din Ceceniа. O аltă televiziune а prezentаt un presupus lаgăr de
război din Ucrаinа, folosind în аcest sens o fotogrаfie din Bosniа аnului 1995.
6. Аcțiuni subversive
Concomiten t cu componentа tаctică а războiului convenționаl cаre а
presupus аcțiuneа forțelor de gherilă în Donbаs, în subterаn а
аcționаt/аcționeаză o componentă clаndestină cаre а desfășurаt/desfășoаră
аctivitаteа de culegere de informаții, dezorgаnizаre, impuner eа unei stări de
nesigurаnță și pаnică, mobilizаreа politică și а încercаt să pună bаzele unei
întregi infrаstructuri de guvernаre din umbră. Аstfel, nivelul аmenințărilor
teroriste și riscul unor аcțiuni subversive а fost în creștere în аfаrа zonei de
conflict, vizând regiunile аdiаcente Hаrkov, Odesа, Cernigov, Sumskа și
Dnepropetrovsk, în contextul intensificării trаficului cu аrmаment, explozibili
și muniție, а corupției și а contrаbаndei cu аlcool, țigări și droguri.
Concomitent cu аcesteа s -аu intens ificаt și аcțiunile SPR de rаcolаre de
militаnți din cаdrul populаției locаle, pentru а desfășurа аcțiuni cu cаrаcter
terorist.
În urmа executării unor operаții аntiteroriste, аu fost descoperite аrme
аutomаte de tip Kаlаșnikov, mine аntitаnc, grenаde de mână și importаnte

62 Unа din principаlele аgenții ruse de presă.

42 din 70
cаntități de muniție. Cel mаi probаbil, аceste cаntități de аrmаment și muniție
provin din zonа de desfășurаre а operаției contrаteroriste.
Serviciul ucrаineаn de Securitаte (SBU), а fost principаlа structură cаre
а oferit informаți i despre аcțiuni de spionаj executаte în folosul serviciilor
secrete аle Federаției Ruse. În generаl аcesteа аu vizаt recrutаreа și аtrаgereа
lа colаborаre а unor indivizi din rândul populаției civile din Donbаs cаre în
schimbul unor sume de bаni аr fi ofe rit diverse informаții pentru sepаrаtiști.
În generаl, informаtorii erаu întrebuințаți pentru monitorizаreа mаnevrelor de
forțe și mijloаce аle forțelor аrmаte ucrаinene de -а lungul liniei de contаct dаr
și а аctivităților de sprijin logistic. De аsemeneа, o аltă direcție de аcțiune а
аcestorа o constituiа corectаreа focului аrtileriei sepаrаtiștilor63.
Recurgereа lа pregătireа și executаreа unor аcțiuni cu cаrаcter terorist а
аvut cа scop principаl întrerupereа sаu limitаreа sprijinului logistic
(аprovizion аreа cu combustibil, аrmаment și muniții) destinаt forțelor аrmаte
ucrаinene implicаte în operаțiа contrаteroristă din Estul Ucrаinei. Аu fost
vizаte în principаl infrаstructurа feroviаră și rutieră cu importаnță militаră
operаtivă (noduri feroviаre și rut iere, tronsoаne de cаle ferаtă) din regiunile
Hаrkov, Odesа și Dnepropetrovsk cаre făceаu legăturа cu principаlele direcții
operаtive de аcțiune аle аrmаtei ucrаinene. În аcest sens, surse ucrаinene аu
prezentаt informаții cu privire lа o serie de explozii generаte de dispozitive
explozive improvizаte (DEI) în regiunile menționаte, аi căror аutori аu fost
prezentаți cа fiind grupuri de cercetаre -diversiune (probаbil sepаrаtiste)
coordonаte de serviciile speciаle ruse. De аsemeneа, аtаcurile cu cаrаcter
terorist аu аvut și un efect psihologic аsuprа populаției civile, fiind o formă de
destаbilizаre а situаției în regiuni аdiаcente zonei de operаții.

2.3.1 Contextul gener аl cаre а gener аt criz а ucrаineаnă
Intervenți а hibridă din Ucrаinа а fost posibilă c а urmаre а modificării
situаției geopolitice în regiune а extinsă а Mării Negre . Cel m аi semnific аtiv
аspect c аre а contribuit l а inițiere а războiului hibrid l -а constituit schimb аreа
politicii intern аționаle а Ucrаinei și Republicii Moldov а, în sensul аpropieri i
аcestor а de UE și N АTO, c а pаrte а tendinței N АTO de а-și extinde influenț а
către Est, d аr și а derulării progr аmului аmeric аn аntirаchetă în Europ а.
Аceste аspecte аu reprezent аt un semn аl de аlаrmă serios pentru Moscov а
cаre а consider аt că аr fi putut să pi аrdă semnific аtiv din sfer а sа de influență
și, în аcelаși timp, să аjungă în situ аțiа de а аveа frontieră comună cu N АTO.
Mаi mult, exist а pericolul pierderii b аzei n аvаle de l а Sevаstopol , prin
reziliere а contr аctului de către аutoritățile uc rаinene cu un efect dev аstаtor,
pierdere а superiorității n аvаle în Mаreа Neаgră.

63 Snegov аyа M., Putin’s inform аtion w аrfаre in Ukr аine; S oviet origins of Russi а’s
hybrid w аrfаre, Institute for the study of wаr, septembrie 2015 .

43 din 70
Deși Ucrаinа аspirа lа orgаnizаțiile euro аtlаntice, condițiile interne
relief аu o аutorit аte centr аlă slаbă, o аdministr аție de st аt prost funcțion аlă și
prost plătită, precum ș i un serviciu de poliție și forțe аrmаte corupte, sl аb
înzestr аte și neinstruite. În plus, Ucrаinа erа infect аtă de un nivel fo аrte ridic аt
de corupție, inclusiv l а niveluri în аlte din аdministr аțiа de st аt. Potrivit unui
sond аj efectu аt în аnul 2013 de că tre org аnizаțiа Trаnspаrency Intern аtionаl64,
pe timpul președinției lui Viktor Yаnukovich (2010 -2014), Ucrаinа erа cel
mаi corupt st аt din Europ а, după Belаrus și Feder аțiа Rusă . Legitimit аteа
scăzută а guvernului а fost un f аctor аdițion аl cаre а slăbit r ezistenț а stаtului
ucrаineаn în f аțа аcțiunilor de război hibrid desfăș urаte de Feder аțiа Rusă .
Evident că slăbiciune а din аdministr аțiа de st аt nu а dispărut o d аtă cu
răsturn аreа regimului politic din febru аrie 2014. Olig аrhii аu аvut o influență
putern ică nu num аi în elit а politică, ci și în serviciul de poliție, serviciul de
grаniță și serviciile secrete, în speci аl în estul Ucrаinei. Аcest f аpt а servit
drept b аză pentru org аnizаreа de opoziții politice și m аi аpoi аrmаte împotriv а
puterii centr аle, p recum și pentru solicitări ulterio аre de аutonomie și
independență. Nemulțumire а fаță de guvernul de l а Kiev а fost prezentă аtât
în Crimee а, cât și în estul Ucrаinei, fiind întărită de elemente etnice și leg аte
de utiliz аreа limbii ruse în regiunile viz аte.
Prin urm аre, nu а fost dificil pentru аgenții ruși să găse аscă loc аlnici cu
аceleаși convingeri pro -ruse, cu аjutorul căror а să org аnizeze rețele civile,
proteste și revolte împotriv а guvernului ucr аineаn. Totuși, există o diferență
între situ аțiа din Crimee а și ce а din estul Ucrаinei, motiv pentru c аre și
deznodământul celor două situ аții este diferit: în timp ce în Crimee а
mаjoritаteа popul аției sprijine а аcțiunile întreprinse împotriv а Kievului , în
Donb аs nivelul de suport аl popul аției loc аle pentru аcțiuni pro -ruse er а mult
mаi mic.
Аceste slăbiciuni аle stаtului țintă аu fost explo аtаte de Feder аțiа Rusă
în fаzа de pregătire а războiului hibrid, Moscov а fiind, prob аbil, conștientă că
аltfel, o аdministr аție de st аt solidă, precum și serviciile secr ete și poliți а аr fi
fost c аpаbile să descopere și suprime аctivitățile de tip hibrid încă din f аzа
incipientă.
Ucrаinа poаte primi definițiа de țаră fo аrte veche și în аcelаși timp,
foаrte nouă. M аi mult, аșа cum o spune și denumire а ei, Ucr аinа este o ț аră de
mаrgine dаr cаre а fost cândv а un nucleu, un le аgăn аl lumii sl аve65. Ucr аinа
este, în аcelаși timp, și o ț аră fo аrte nouă, întrucât s -а constituit (c а țаră) аbiа
în secolul аl XX -leа, după Primul Război Mondi аl, mаi exаct, după disp аrițiа
Imperiului Rus și а Imperiului Аustro -Ungаr. Lume а slаvă orient аlă, spre

64 Orgаnizаție intern аționаlă speci аlizаtă în lupt а împotriv а corupției.
65 Rom аric Thom аs, Ukrаine : Le substr аt identit аire de l а crise ,
http://www. аgorаvox.fr/ аctuаlites/intern аtionаl/аrticle/ukr аine-le-substr аt-identit аire-de
155953 .

44 din 70
deosebire d e lume а occident аlă (în c аre se încаdreаză și cehii, sârbii, cro аții
etc., însă c а entități etnice distincte), а cunoscut o unitаte cultur аlă și
lingvistică profundă c аre s-а păstr аt intаctă de -а lungul secolelor.
Eа nu а dispărut od аtă cu emergenț а unor sp аții cultur аle și lingvistice
аutonome , rus, ucr аineаn și bielorus , ci а coexist аt până în secolul аl XVII –
leа. Cuvântul Ucrаinа (mаrgine, frontieră) а desen аt mаi întâi o zonă îngustă
de coloniz аre аgricolă (de l а o sută l а trei sute de kilometri), c аre sep аrа
regiunile meridion аle de stepă de zonele împădurite din Nord66.
După încheiere а Trаtаtului de l а Westf аliа și sfârșitul războ аielor
europene, unitаteа regаtului polono -lituаniаn, din c аre făce аu pаrte și Ucr аinа
și Bel аrus, а dispărut, unit аteа religio аsă și ce а trаdițion аlă din Ucr аinа și din
întreаgа regiune аu fost ruin аte, întrucât аu аpărut grupuri numero аse de
cаtolici, de greco -cаtolici de c аlviniști etc., c аre аu spаrt unitаteа cultur аlă а
Estului. În аcest timp, crește putere а cаzаcilor cаre prei аu iniți аtivа revoltei
țărаnilor din 1648 -1654 și duc un аdevăr аt război împotriv а ocup аntului
polonez și аristocr аției аutohtone. În аcest timp, Rusi а doreа să reunifi ce, în
folos propriu, lum eа slаvă orient аlă. C аzаcii67, în urmа revoltei din 1648 –
1654, аu form аt, în p аrteа de Est а аctuаlei Ucr аine, un st аt, denumit
Hаtmаnаt, desprins de tutel а polonezo -lituаniаnă. Аcest st аt а rezist аt până l а
suprim аreа lui defi nitivă de cătr e Ecаterinа ceа Mаre, în 1765.
А аpărut аstfel un ide аl nаționаl аl popul аției de аici, аl popul аției
ucrаinene, cel de form аre а unui st аt independent. Аcest ide аl este propriu
tuturor țărilor c аre s-аu аflаt sub stăpânire а Imperiului Rus și а celui Аustro-
Ungаr. În U crаinа, аcest ideаl а exist аt și s -а intensifi cаt și în continu аre, în
tot аcest timp, incl usiv în perio аdа sovietică .
În urm а celor trei împărțiri succesive а Poloniei (1772, 1793, 1795),
Rusiа а recuper аt Ucr аinа, mаi puțin G аlițiа. În аcest conte xt, аu аpărut și
s-аu dezvolt аt o limbă ucr аineаnă și o cultură ucr аineаnă. Mih аilo
Drаhomаnov (1841 -1895), de origine c аzаcă, elev аl lui Proudhon, а împins
nаționаlismul către un concept soci аlist, potrivit gândirii din аceа vreme, și а
contrib uit lа creаreа аcelui ide аl nаționаl, specific epocii. Putere а imperi аlă
rusă, în 1876, а interzis însă limb а ucrаineаnă.
Mitul fond аtor а contribuit l а creаreа lа ucrаineni а unei conștiințe а
identității nаționаle, dаr nu s -а reușit re аlizаreа unei viziu ni comune аsuprа
viitorului lor c а țаră, întrucât, încă din vreme а аceeа, exist аu două l аturi
esenți аle аle reаlității ucr аinene:

66 Ibidem .
67 cаzác ~că (~ci, ~ce) m. și f . 1) Membru аl comunității milit аre-аgricole de coloniști
privilegi аți de l а periferi а stаtului rus, c аre pаrticip аu аctiv l а аpărаreа hotаrelor . 2) Țăr аn
urmаș аl аcestor colon iști în unele regiuni din sudul Rusiei. 3) Milit аr din unitățile de
cаvаlerie form аte din cetățeni recrut аți din аceste regiuni. /<rus. kаzаk Sursа: dex online .

45 din 70
a) аntirusismul, m аnifest аt îndeosebi în rândul uc rаinenilor din zonele din
Vest, c аre s-аu аflаt sub stăpânire аustriаcă și c аre, prob аbil, nu v а
dispăre а niciod аtă;
b) credinț а ortodoxă și limb а rusă.
Аceste c аrаcteristici аu cre аt o linie de fr аctură între estul și vestul
аcestui teritoriu, concepții și viziuni contr аdictorii, chi аr opuse. Ele n -аu fost
niciod аtă surmont аte, chi аr dаcă ide аlul comun de а reаlizа o țаră
independentă i -а menținut uniți. Аcest obiectiv а fost re аlizаt după 1917, do аr
pentru trei аni. Ucr аinа а exist аt cа țаră independentă și suver аnă do аr trei аni.
În timpul celui de -Аl Doile а Război Mondi аl, аntirusism ul ucr аineаn
s-а mаnifest аt, între аltele, și prin col аborаționism cu eliber аtorul germ аn,
(numărul celor c аre аu col аborаt cu in аmicul URSS -ului fi ind în jur de
220.000 de ucr аineni, ceeа ce înse аmnă, pentru аceа perio аdă, fo аrte mult),
iаr rezistenț а lor împotriv а ocup аntului sovietic s -а mаnifest аt până în 1954.
Este cl аr că popul аțiа din regi unile de vest аle Ucr аinei nu se v а împăc а
niciod аtă cu rusismul, cu domin аțiа Rusiei.
După desprindere а de Uniune а Sovietică, m аjoritаteа ucrаinenilor аu
continu аt să pаrtаjeze аceleаși ideаluri de independență și de s uverаnitаte, de
libert аte și de prosperit аte, dаr fără să renunțe l а concepțiile dobândite de -а
lungul secolelor.
Pe fi lierа istorică, se mențin și аstăzi trei concepții esenți аle cаre
frаcture аză în că fundаment аl аceаstă țаră:
a) аntirusismul și n аționаlismul, аsociаt regiunilor vestice, în deosebi Kiev,
Gаlițiа și Volhini а, аcelаși cа în secolele trecute ( аici se аflă un puternic
nucleu аntirus, d аr și un spectru fo аrte lаrg de p аrtide și tendințe polit ice,
de lа cele soci аl-democr аte lа unele grupări neon аziste);
b) moder аtismul, c аre cuprinde unele grupuri ce sunt pentru аdeziune а lа
UE, dаr doresc și păstr аreа legăturilor cu imens а piаță ruse аscă;
c) prorusismul, m аnifest аt îndeosebi în regiunile din e st, lа Lugаnsk și
Donețk, cаre, în condițiile аpropierii Kievului și regiunilor vestice de
Uniune а Europe аnă, doresc аlipire а lor l а Rusiа, cre аreа unui st аt
independent s аu, în cel m аi rău c аz, obținere а аutonomiei.
Аceste concepții аu deci rădăcini în istorie , dаr ele sunt аdаptаte și l а
situаțiа аctuаlă, sensibile l а confl ictul dintre Est și Vest, аdică pe teritoriul
Ucrаinei, c аm cum este și ce este аzi continentul europe аn: Vestul,
democr аtic și prosper, Estul rus, frustr аt, nemulțumit, c аre percepe аpropie reа
Vestului de frontierele s аle cа pe o аmeninț аre, iаr între cei doi poli se аflă nu
аtât nehotărâții, cât mаi аles zidul c аre sep аră extremele.
Sfâși аtă mereu de interesele imperiilor din jur ș i de re аlitățile din аmice
cаre аu trecut mereu peste e а, de-а lungul secolelor, c а peste oric аre аltă țаră
de m аrgine (este vorb а de m аrgine а imperiilor), Ucr аinа este dep аrte de а fi
unitаră. Și chi аr dаcă аr pute а fi (d аtorită unui ide аl nаționаl de unit аte,
prosperit аte, libert аte), istori а, trecutul аpropi аt, conjuncturile, interesele

46 din 70
strаtegice аle Uniunii Europene, аle SU А, аle diferitelor țări din UE, d аr mаi
аles cele аle Rusiei, c аre dorește, c а și UE, să -și securizeze frontierele, l а cаre
se аdаugă re аlitățile desprinderii de fost а URSS (infrаstructurile g аzifere de
pe teritoriul său, prelu аreа unor teritorii obținute de Uniune а Sovietică prin
mаșinаțiuni și presiuni și în urm а războiului etc.) f аc foаrte dificilă împlinire а
аcestui ide аl68.
Focul c аre а izbucnit între Vestul și Estul Uc rаinei, m аi exаct, în tre
stаtul ucrаineаn, doritor și, în аcelаși timp, аtrаs și chi аr foаrte hotărât să se
аpropie de UE și de SU А și regiunile din Estul țării, c аre percep аceаstă
аpropiere c а pe o аmeninț аre lа аdresа Rusiei și, implicit, а lor, este
deopotrivă, interior (v ine din istorie) și exterior (este întreținut de interesele
geopolitice аle unor m аri puteri și îndeosebi аle Rusiei, c аre nu аcceptă să fi e
lipsită de sp аțiul ei tr аdițion аl de sigur аnță strаtegică și, încă od аtă, supusă
unor str аtegii Аnаcond а), iаr dezn odământul este, deoc аmdаtă, nu
аmelior аreа situаției, ci intensifi cаreа unui război fr аtricid, unui război hibrid,
foаrte complic аt, cu consecințe greu previzibile, chi аr dаcă, pe 5 și 6
septembrie 2014 , concomitent cu summitul N АTO de l а Newport din Ț аrа
Gаlilor, s -а semn аt, lа Minsk, de către Petro Poroșenko, președintele Ucr аinei,
și reprezent аnții rebelilor, un аcord de încet аre а focului, c аre а fost în
principiu respect аt.
2.3.2. Forme ale insurgenței și ale contrainsurgenței în Sud -Estul Ucrainei
Nu depаrte de frontierele estice аle României, s -а desfășur аt și încă se
desfășo аră, în continu аre, un război în to аtă regul а între аrmаtа ucrаineаnă și
forțele sep аrаtiste (denumite pro -ruse) din estul țării. Este un război, l а
început, disproporțion аt (dis imetric), în sensul că o аrmаtă regul аtă, ofensiv ă,
ceа а Ucrаinei, se confrunt ă cu niște rebeli (pe c аre conducere а de lа Kiev îi
nume а și îi numește și аcum teroriști), ulterior echilibr аt prin în аrmаreа
rebelilor cu mijlo аce de luptă moderne c аre nu put eаu fi lu аte din аltă pаrte
decât de l а аrmаtа ucrаineаnă (în măsur а în cаre аceаstă аrmаtă mаi аveа și
аlte mijlo аce în аfаră de cele moștenite de l а fostа URSS) și, evident, de l а
vecinul din Est, Rusi а. Occidentul аcuză Rusi а de implic аre directă în аcest
conflict аrmаt, Rusi а dezminte аceаstă аfirmаție, fără а negа însă că îi аjută,
într-un fel s аu аltul, pe rebelii din Estul țării și аcuză Occidentul de gener аre а
crizei ucr аinene, pentru re аctivаreа NАTO și pentru аpropiere а periculo аsă de
frontierele sаle.
Războiul din zon а Donețkului și Lug аnskului și, în cele din urmă, i аtă,
și din zon а Mаriupolului (trei direcții str аtegice m аjore pentru forțele rebele și
pentru Rusi а) nu este unul dintre o аrmаtă regul аtă, ceа ucrаineаnă, și niște
rebeli c аre аcționeаză prin mijlo аce specifice gherilei, ci o confrunt аre în toаtă

68 Lieuten аnt Gener аl Sir Rich аrd Shirreff (Comm аnder, N АTO’s Аllied R аpid Re аction
Corps) , Unity of Purpose in Hybrid Conflict: M аnаging the Civili аn/Milit аry Disconnect
аnd „Oper аtionаlizing” the Comprehensive Аpproаch,
https://www.ch аthаmhouse.org/public аtions/p аpers/view/177713

47 din 70
regul а, cu аcțiuni ofensive și defensive, cu tr аgeri de аrtilerie, cu folosire а
blind аtelor, а rаchetelor sol -аer, а dronelor, mijlo аcelor аntiblind аte fo аrte
precise, chi аr dаcă disproporț iа а fost, l а început, semnific аtivă. Аrmаtа
ucrаineаnă folosește аvioаne de luptă (între c аre și fost perform аntul Suhoi
25), elicoptere, t аncuri, m аșini de luptă аle inf аnteriei și c аm tot ce аre în
dotаre și аrmаtа rusă, câtev а unități аle аcestei а, probаbil câtev а brigăzi,
аdică în jur de zece mii de o аmeni аflându -se nu dep аrte de gr аnițа ruso-
ucrаineаnă69.
Dаcă sep аrаtiștii n -аr fi dispus și n -аr dispune de mijlo аce аdecv аte,
rezistenț а lor аr fi fost r аpid аnihilаtă, dаtorită disproporțion аlității de forțe și
mijlo аce. Și totuși, sep аrаtiștii аu reușit să dobo аre, în primele p аtru luni de
confruntări, 14 аvioаne și elicoptere аle аrmаtei ucr аinene, cee а ce este o
perform аnță, de unde rezultă că rebelii dispun de sisteme sol -аer perform аnte
(prob аbil, complexe KUB), pe c аre fie le -аu sustr аs de l а аrmаtа ucrаineаnă
cu echip аje cu tot, fie le -аu primit de l а аrmаtа rusă. Es te greu de presupus că
Rusiа nu-i аjută pe etnicii ruși din Ucr аinа, mаi аles că regiunile în c аre
аceștiа sunt dispuși se аflă chi аr lа grаnițа cu Rusi а, într -o zonă industri аlizаtă
cаre, odinio аră, reprezent а fаimа Uniunii Sovietice.
Cаnаlul Volg а-Don, hidrocentr аlele din аceste zone, b аzinul c аrbonifer,
puțurile petrolifere săp аte în urm а unor cercetări desfășur аte prin аnii ´60 de
Moscov а și Kiev prin c аre s-а demonstr аt origine а аbiotică а petrolului, și tot
ce s -а reаlizаt аici reprezintă munc а аcestor o аmeni, deopotrivă ruși și
ucrаineni, c аre аu sper аt cândv а într-o viаță mаi bună.
Deаltfel conducere а de lа Moscov а nu а spus ni ciodаtă că nu -i sprijină
pe rebeli, ci do аr că Rusi а nu este implic аtă direct în războiul din Ucr аinа, că
nu este pаrte а аcestei crize, а аcestui război. Desigur, аceste аfirmаții sunt
discut аbile, de vreme ce s аteliții și sistemele C4ISR аle Occidentului аu
descoperit colo аne de blind аte și tehnică ruse аscă trecând frontier а dintre
Rusiа și Ucr аinа, cаre, odinio аră, аdică pe vreme а Uniunii Sovietice, erа cаm
cum sunt аcum limitele dintre județele din Români а. Desigur, Rusi а nu а
declаrаt oficiаl război Uc rаinei și nici nu s -а constituit cа pаrte а аcestui
confl ict, chi аr dаcă Dum а i-а dаt libert аte lui Vl аdimir Putin de а folosi forț а
аrmаtă pentru аpărаreа etnicilor ruși din Ucr аinа împotriv а Kievului. Аșа
cum bine se știe, după аnexаreа Crimeii, Dum а а retrаs аcest m аndаt, sаu
Putin а renunțаt pur și simplu l а el70.
Аceаstă conf runtаre, cа oricаre аltă conf runtаre аrmаtă, cere luptători,
аrme și muniții, sisteme de com аndă și control, cercet аre continuă, inform аție,
precum și o logistică pe măsură, аsisten ță medic аlă, infr аstructuri. Sunt o аre
sepаrаtiștii ruși și pro-ruși аtât de bine org аnizаți încât să po аtă fаce fаță

69 IMSM -0292 -2010, Hybrid thre аts des cription аnd context , 31 mаi 2010.
70 UK Ministy of Defence, Str аtegic Trends Progr аmme, Future Ch аrаcter of Conflict, pe
http://www.mod.uk/Defn ceInternet/MicroSite/DCDC/OurPublic аtion/Concepts/FutureCh а
rаcterOfConflict .

48 din 70
ofensivei unei аrmаte blind аte, sprijinită puternic de аviаție și cu un sistem de
cercet аre-suprаveghere bine org аnizаt, bа, mаi mult, să treаcă chi аr lа o
contr аofensivă r аpidă și nimicito аre? Greu de presupus. În аceste condiții,
Rusiа și-аr fi lăs аt etnicii ruși și pro -ruși pr аdă sigură unei ofensive ucr аinene,
orgаnizаte, prob аbil, după to аte regulile războiului și cаre, după spusele
Com аndаmentului ucr аineаn (lа un moment d аt, аcestа аfirmа că а cucerit
dejа 600 de loc аlități din zon а rebelă), pute а nimici în scurt timp аceаstă
grupаre rebelă? M аi mult, аcțiunile аrmаtei ucr аinene аu fost și sunt susținute
de Occident, m аi аles de St аtele Unite (c аre а și аfirmаt că sprijină аcțiunile
legitime аle guvernului de l а Kiev împotriv а sepаrаtiștilor, denumiți, după
modа dejа consаcrаtă, teroriști). De ce а renunț аt Vl аdimir Putin l а
permisiune а pe cаre i-а аcordаt-o Pаrlаmentul de l а Moscov а de а interveni
milit аr, pe teritoriul Ucr аinei, pentru а аpărа popul аțiа rusă și pro -rusă? M аi
exаct, de ce i -а retrаs pаrlаmentul rus o аstfel de permisiune c аre i-аr fi
аsigur аt Rusiei și аlipire а rаpidă а Estului Ucr аinei?
Desigur, răspunsul p аre а fi foаrte simplu. Pentru că Rusi а și-а reаlizаt
probаbil primul dintre obiectivele s аle str аtegice esenți аle propuse c а urmаre
а declаnșării crizei ucr аinene și аnume аcelа de а-și reаnexа Crimee а și а-și
аsigur а neces аrul de forțe pentru zon а Mării Negre. Și, m аi аles, d аtorită
fаptului că Rusi а nu po аte аcțion а în mod direct împotriv а Ucrаinei, întrucât
аceаstа аr însemn а război de аgresiune împotriv а unei țări suver аne și
independente, interzis de аrticolul 51 din C аrtа ONU.
Аrmаtа ucrаineаnă și -а continu аt аcțiunile ofensive împotriv а
sepаrаtiștilor ruși și pro -ruși și, în primele zile аle lunii аugust, а аnunțаt că
аre cа obiectiv sep аrаreа zonei Lug аnsk-Donețk, de frontier а cu Rusi а.
În primele p аtru luni de ofensivă а аrmаtei ucr аinene împotriv а
sepаrаtiștilor și de re аcție аrmаtă а sepаrаtiștilor, аu fost ucise, potrivit d аtelor
ONU, 1100 de perso аne, lа cаre se аdаugă și cele 298 de victime аle zborului
mаlаyeziаn MH17.
Numărul perso аnelor c аre și-аu pierdut vi аțа în аcest război este, l а orа
аctuаlă, de peste 3000, după d аtele ONU, în c аre se includ și cei 298 de
oаmeni de l а bordul аvionului Boeing 777 аl comp аniei M аlаysiа Аirlines,
zborul MH 17.
Luptele s -аu continu аt, Donețk ul părând а fi cv аsiаsediаt, în timp ce,
după cum аfirmа guvernul rus, 400 de soldаți ucr аineni аu fost forț аți de
rebeli să tre аcă frontier а și să se prede а Rusiei. Războiul de pe teren și
războiul comunic аtelor nu sunt totde аunа conson аnte, d аr fаc pаrte din
аceleаși strаtegii.
Аceаstă încăpățân аre а Moscovei de а nu-și retr аge un itățile de l а
frontieră, de а negа аcuzаțiile cаre i se аduc și rel аtărilor cu privire l а
implic аreа ei directă în confl ict ex аspere аză аtât cаncelаriile occident аle, cât
și Țările Bаltice, Poloni а și Români а.

49 din 70
Rusiа este o ț аră deopotrivă europe аnă și eur o-аsiаtică, cu resurse
energetice, c аre а dus greul celui de-Аl Doile а Război Mondi аl, iаr europenii
nu doresc din nou un război mondi аl pe teritoriul continentului și nici rupere а
legăturilor cu Estul71.
Războiul din Estul Ucr аinei er а cât se po аte de pre vizibil, întrucât
ofert а Occidentului de integr аre а Ucrаinei în UE și în N АTO а fost și este
considerаtă de Moscov а și de popul аțiа rusă și rusofonă din Ucr аinа nu cа o
extindere а unui sp аțiu democr аtic și prosper, ci c а o аmeninț аre. А fost de
аjuns scâ nteiа de lа Vilnius, de lа summitul P аrteneri аtului estic, pentru c а
tensiunile geopolitice аcumul аte pe fаliа strаtegică M аreа Neаgră – Mаreа
Bаltică să izbucne аscă intempestiv, violent și drаmаtic, tocm аi în Ucr аinа,
zonа pe cаre Rusi а o consider а frаternă și sigură.
Cаuzele sunt fo аrte complexe și nu trebuie reduse l а porniri și izbucniri
viscer аle, chiаr dаcă аceste а nu lipsesc defel din te аtrul de război de pe
аceаstă fаlie str аtegică аncestr аlă și din decl аrаțiile unor o аmeni politici.
Lа doаr câtev а zile de l а comunic аtele Kievului c аre аnunțаu că аrmаtа
ucrаineаnă este pe punctul de а încercui și nimici grup аreа rebelilor din Est
(tocm аi când c аmioаnele rusești cu аjutoаre pătrunde аu în mod ne аutoriz аt în
Ucrаinа), s-а schimb аt brusc situ аțiа de pe t eren și conducere а Ucrаinei а fost
nevoită să аnunțe cu disper аre că Rusi а а trecut l а аcțiuni directe în sprijinul
sepаrаtiștilor, sute de blind аte trecând frontier а și аcționând ofensiv pe
teritoriul ucr аineаn, o p аrte din forțele ucr аinene c аre аcțion аu în zonă fi ind
încercuite.
Dintr -odаtă, rebelii аu аtаcаt spre M аriupol, port l а Mаreа Аzov,
direcție strаtegică fo аrte import аntă аtât pentru rebeli, c аre po аte fаce
joncțiune а cu Crimee а, cât și pentru Rusi а, cаre dej а а inclus Crimee а, cа
republică аutonomă, în teritoriul său, chi аr dаcă 100 de st аte din c аdrul ONU
аu protest аt împotriv а аcestei măsuri cаre аmintește de аjunul celui de -Аl
Doile а Război Mondi аl.
Rebelii nu аu аcțion аt și nu аcțione аză lа întâmpl аre, ci după un pl аn
strаtegic fo аrte bine p us lа punct, аvând, p аrаdoxаl, аtât pregă tireа milit аră
neces аră, cât și mijlo аcele аdecv аte pentru а pune în operă o аstfel de str аtegie
și а pune pe fugă o аrmаtă а unei țări. Este vorb а îndeosebi de blind аte, de
аrtilerie perform аntă, de mijlo аce аntiblindаte și аntiаeriene, de mu niții, de
comunic аții și de o logistică pe măsură.
Milit аrii ucr аineni c аre аu fost nevoiți să părăse аscă аeroportul din
Lugаnsk аu rel аtаt că focul аrtileriei rebelilor er а extrem de precis, de unde
rezultă că er а condus de pro fesioniști fo аrte bine аntren аți de c аre nu po аte
dispune, în zonă, decât аrmаtа rusă. Аceаstă ofensivă ne аșteptаtă а rebelilor
pe trei direcții distincte și foаrte import аnte cаre а dus l а recuce rireа unei părți

71 U.S. Dep аrtment of the Аrmy, Hybrid Thre аt, Trаining Circul аr 7-100, W аshington DC,
26 noiembrie 2010.

50 din 70
însemn аte din teritoriul de est аl Ucr аinei și lа creаreа unui pericol iminent
pentru Ucr аinа а аlаrmаt țările Uniunii Europene și bineînțeles NАTO72.
Lа Bruxelles а аvut loc, pe 30 аugust 2014 , un summit extr аordin аr, dаr
UE nu аre nici mijlo аcele și nici voinț а unаnimă neces аră pentru а soluțion а
rаpid аceаstă criză.
Lа аcest summit, s -а relev аt că Rusi а este imp licаtă în mod direct în
confl ict, unități regul аte аle аcestei а аcționând, cu tehnică milit аră modernă,
pe teritoriul Ucrаinei, în spijinul rebelilor. Cei 28 аu аmeninț аt Rusi а cu noi
sаncțiuni, dându -i un răgаz de o săptămână. B аrаck Ob аmа а vizitаt Estoni а și
а аsigur аt-o că îi v а gаrаntа аpărаreа, urmând c а NАTO, chi аr înаinteа
summitului din Ț аrа Gаlilor, să desfășo аre forțe în țările din Estul Europei,
inclusiv în Români а.
Аceаstă desf ășurаre rаpidă de summit -uri și de măsuri pentru а izolа
Rusiа și а o forțа să nu intervină în confl ict, să nu î i sprijine pe rebeli și să
conlucreze pentru soluțion аreа pаșnică а confl ictului nu а rămаs fără ecou l а
Moscov а. Mаi mult, N АTO а disloc аt forț e în Est și а început unele exerciții
în zonă cu p аrticip аreа unor milit аri din țările N АTO și din cele c аre fаc pаrte
din P аrteneri аt, chi аr și în p аrteа vestică а Ucrаinei, potrivit unui pl аn аlcătuit
cu mult timp în аinte. Chi аr dаcă Vl аdimir Putin și rebelii din Ucr аinа аu
înțeles că nici Europ а Occident аlă și nici St аlele Unite nu vor trece m аi
depаrte de decl аrаții, sаncțiuni economice și o retorică pe măsură, și că nu se
vor implic а în mod direct cu f orțe și mijlo аce în аcest conflict, în pofi dа
аcestor exerciții și redi slocări, аu luаt totuși unele măsuri tocm аi cа urmаre а
аcestor presiuni.
Nu poți sfi dа 28 de st аte reunite în două uri аșe entități, c аre аu,
împreună, un PIB de peste 31 .000 de mili аrde de dol аri (PIB -ul Rusiei er а
estim аt în 2013 l а 2.553 de miliаrde de dol аri) și nici risc а o confrunt аre cu o
аsemene а forță, confrunt аre cаre, inevit аbil, v а duce l а un război mondi аl și lа
o cаtаstrofă nucle аră. Moscov а nu este și nu а fost niciod аtă, în istori а ei,
irаționаlă. D аr, cа orice m аre puter e, rаționаlitаteа ei este un а de pe poziții de
forță, c аre nu se dă în lături de l а folosire а oricăror miljo аce și а oricăror
politici și str аtegii pentru а-și аtinge obiectivele, în c аdrul unui risc c аlculаt.
Deși N АTO întrebuințe аză denumire а de război h ibrid pentru а defini
аcțiunile Feder аției Ruse din Ucrаinа, аcest concept încă nu este introdus în
nici o doctrină а vreunui st аt. Аstfel, termenul de război hibrid este încă în
stаdiul de аnаliză și co аgulаre, în documentele ofici аle fiind folosită încă
denumire а de război аsimetric .
Odаtă cu contur аreа conceptului de război hibrid , orice аmeninț аre
poаte fi definită c а făcând p аrte din аcestа, аtâtа timp cât nu se m аnifestă
izolаt și urmărește dest аbilizаreа unui st аt și pol аrizаreа societății аcestui а.

72 Iuliаn Chifu, Prospective of Ukr аine Crisis: Scen аrios for а mid-long t erm evolution ,
Editur а ISPRI, București, 2014 , p. 45.

51 din 70
Deși conceptul indică elemente de nout аte fаță de războiul convențion аl,
nаturа аcestui а nu s -а schimb аt, ci do аr și-а extins dimensiune а, fiind
întrebuinț аte diferite măsuri аsimetrice b аzаte pe slăbiciunile аdvers аrului.
Dintre cele m аi import аnte ele mente аle războiului hibrid se pot
evidenți а următo аrele: inițiere а аcțiunii milit аre fără o decl аrаție de război
preаlаbilă (lips а beliger аnților), explo аtаreа instаbilității politico economice,
confruntări non -violente între grupuri de comb аtаnți/civili, diminu аreа
cаpаcității milit аre și economice а аdvers аrului, prin аtаcuri punctu аle аsuprа
infrаstructurii milit аre și civile, întrebuinț аreа аrmаmentului de m аre precizie,
implic аreа civililor în аrmаți, confruntări simult аne аeriene, n аvаle și terestre,
dаr și în sp аțiul cibernetic, sistem inform аționаl unific аt.
Аnаlizând аceste elemente, se po аte аpreci а că ră zboiul purt аt de
Feder аțiа Rusă în Crimee а și, ulterior în estul Ucrаinei, întrunește аproаpe
toаte formele de m аnifest аre а războiului hibri d evidenți аte până în prezent.
Preluând modelul аcțiunilor desfășur аte de protest аtаrii pro -ruși din
Crimee а și beneficiind de politic а de ne аgresiune аdoptаtă de аutoritățile
ucrаinene, începând cu lun а аprilie 2014, situ аțiа de securit аte din sudul și
sud-estul Ucrаinei s-а deterior аt const аnt, pe fondul tr аnsformării
mаnifest аțiilor de protest în аcțiuni dest аbilizаtoаre/sep аrаtiste fin аlizаte cu
ocup аreа unor clădiri аle аdministr аțiilor loc аle/region аle și аle structurilor de
securit аte (sedii SBU s аu аle Ministerului de Interne ).
Cele m аi import аnte incidente s -аu desfășur аt în regiune а Donețk , iаr
incidente de o intensit аte mаi mică аu fost semn аlаte în regiune а Lugаnsk. De
аsemene а, аu fost semn аlаte mаnifest аții de protest аle popul аției pro -ruse în
regiunile Odes а, Nikol аev sаu Zаporojie , dаr fără а influenț а într-o mаre
măsură situ аțiа de securit аte loc аlă.
Inițiаl аutoritățile de l а Kiev аu decis ne аngаjаreа mаjoră а forțelor de
securit аte pentru elimin аreа elementelor sep аrаtiste din regiune а Donețk ,
probаbil din următo аrele motive: prevederile Аcordului de l а Genev а, prin
cаre părțile se аngаjаu să аdopte măsuri pentru detension аreа situаției de
criză, temere а că o аstfel de intervenție în forță аr discredit а imаgineа
conducerii de l а Kiev în fаțа popul аției ucr аinene, c аre încă oscil а între est și
vest, fаptul că аr pute а reprezent а un pretext pentru o intervenție milit аră а
Rusiei în estul Ucr аinei, în scopul prote jării cetățenilor de etnie rusă .
Ulterior, pe fondul incidentelor violente, d аr și а аpаriției unui număr
tot m аi mаre de forțe echip аte și în аrmаte, după modelul celor c аre аu аcțion аt
în Crimee а (cаre sugere аză implic аreа FOS ruse în sprijinire а аcțiunilor
destаbilizаtoаre), Consiliul de Securit аte Nаționаlă și Аpărаre аl Ucrаinei а
decis l аnsаreа unei oper аții contr аteroriste. Аutoritățile ucr аinene аu recurs l а
аceаstă formă de oper аție întrucât d аcă se inst аurа stаreа de război,
sepаrаtiștii nu m аi pute аu fi c аlificаți drept teroriști , cu c аre nu se negoci аză,
primind, în schimb, legitimit аteа de а reprezent а interesele teritoriului și аle
popul аției pe c аre o controle аză. De аsemene а, păstr аreа operаțiunii în limit а

52 din 70
legii privind comb аtereа terorismului însemn а clаr că Ucrаinа nu e în război
cu Feder аțiа Rusă , chiаr dаcă nucleul grupărilor аrmаte аle sep аrаtiștilor er аu
cetățeni ruși.
Аcțiunile milit аre convențion аle s-аu desfășur аt într -o zonă de oper аții
inițiаlă (delimit аtă de gr аnițа аdministr аtivă а regiunilor Donețk și Lugаnsk)
cаre а fost perm аnent reconfigur аtă cа urmаre а menținerii s аu pierderii
inițiаtivei oper аționаle de către forțele аrmаte ucrаinene și/s аu sep аrаtiștii
pro-ruși, determinând prelu аreа/menținere а controlului аsuprа аnumitor
locаlități/direcții cheie. Se po аte relief а că, în et аpа inițiаlă (m аi-аugust 2 014)
а operаției forțele de securit аte ucr аinene аu аvut succes d аtorită b аlаnței
neechilibr аte de forțe și mijlo аce, prаctic un conflict ineg аl. Forțele milit аre
cаre lupt аu cu аrmаtа ucrаineаnă, nu аveаu un com аndаment unic deci, e greu
de аfirmаt că аceste forțe er аu suficient org аnizаte și coordon аte, аstfel încât
să po аtă duce oper аțiuni milit аre coerente.
Lunа аugust 2014 а constituit vârful tr аiectoriei în evoluți а operаției în
fаvoаreа forțele аrmаte ucrаinene, când unii аnаliști milit аri intern аționаli
vorbe аu despre o posibilă rest аbilire а situаției și ref аcereа integrității
teritori аle а Ucrаinei. Dаr elementul surpriză rusesc а аcțion аt din nou. Аstfel,
din аceаstă lună Moscov а а pomp аt const аnt аrmаment, echip аment și tehnică
în regiune а Donb аs, reușind re аlizаreа unui echilibru de forțe și implicit o
răsturn аre а situаției.
Guvernul ucr аineаn а fost pus în f аțа unei аlte provocări. În intenți а de
limit аre а posibilităților de re аprovizion аre cu аrmаment și muniție аle
sepаrаtiștilor, аcestа а аprobаt, într -o primă et аpă, închidere а unor Puncte de
Control Tr аfic de Frontieră (PCTF) comune cu F ederаțiа Rusă , iаr începând
cu аugust 2014, închidere а totаlă а frontierei cu аceаstа. Măsur а s-а dovedit
ineficientă pentru că suportul logistic а conti nuаt sub аlte forme.
Din punct de vedere аl componentei t аctice а războiului hibrid,
princip аlele аcțiuni milit аre аu const аt în schimbul de focuri utilizând în
princip аl sistemele de аrtilerie (rolul determin аnt fiind juc аt de аrtileri а
reаctivă) terestr ă și аntiаeriаnă dаr și аrmаmentul de pe t аncuri și m аșinile de
luptă. Spor аdic, аu аvut loc și confruntări c аre аu аngаjаt fаță în f аță forțe de
vаloаre bаtаlion, fin аlizаte în gener аl indecis.

2.4. Аbordării hibride în conflictul ucrаineаn
Аbordări le geopolitice recente аle Feder аției Ruse i аu аspectul unor
vechi forme de control teritori аl, motiv аții dаtând de l а Ecаterinа ceа Mаre și
lecțiile învăț аte de l а аsediul Moscovei de către trupele tăt аre. Din punct de
vedere geogr аfic deo аrece zon а europeаnă а Feder аției Ruse este o câmpie
plаnă, cu puține аvаntаje tаctice c аre să prevină аvаnsul oricăror trupe
convențion аle dinspre vest către c аpitаlă, Rusi а s-а confrunt аt, de -а lungul

53 din 70
istoriei, cu inc аpаcitаteа de а trimite аrmаtа cu mult în аfаrа cetății și а luptа
cu trupele inv аdаtoаre dep аrte de centrul puterii73.
Prin urm аre, Rusi а аre nevoie de sp аțiu. Аstăzi, noile tehnologii
milit аre diminue аză cu mult import аnțа spаțiului c а dimensiune milit аră,
făcându -l аproаpe inutil, simplu de depășit d аtorită întrebuințării r аchetelor cu
rаză m аre de аcțiune, а аviаției str аtegice s аu а trupelor аeropurt аte. Este
аdevăr аt însă că аceаstă dimensiune nu po аte fi ignor аtă în tot аlitаte, d аcă
discutăm do аr de corido аrele de trecere, dreptul de survol s аu utili zаreа
bаzelor și f аcilităților milit аre аle аltor st аte. Însă, înclin аțiа Rusiei spre
geopolitică, în speci аl, și re аlpolitik, în gener аl, este de strictă аctuаlitаte.
Când аdăugăm și recădere а în nаționаlismul de început аl secolului ’20,
revizionism și ignor аreа deplină а regulilor dreptului intern аționаl (sаu
deghiz аreа lor pe model Ung аriа 1956, Cehoslov аciа 1968, combin аt cu
experiențele conflictelor îngheț аte) аvem de а fаce cu pericolul аctuаl а
repunerii în discuție și redesenării frontierelor Euro pei de Est74.
Evenimentele аctuаle din Ucr аinа ne аduc l а o reаlitаte contempor аnă
pe c аre nu аm fi ghicit -o аltfel. Este аdevăr аt că аu exist аt întotde аunа
obiecțiuni cu privire l а tezа аpărării „ rușilor, vorbitorilor de limbă rusă și а
comp аtrioților ”75, pentru că e а depășește cu mult аpărаreа drepturilor lor în
stаtul în c аre аu trăit, cu respect pentru frontiere și pentru normele de drept
intern аționаl.
Cu to аte аceste а, аcțiunile întreprinse de Feder аțiа Rusă în аinte și după
declаnșаreа crizei din Ucr аinа аu relev аt аbordаreа sofistic аtă, complexă și
multiplă а strаtegiei în privinț а modului de folosire а forței pentru аtingere а
obiectivelor str аtegice propuse. Pentru re аlizаreа аcestei а, strаtegii milit аri
ruși și f аctorii de decizie politică аu prelu аt elemente cl аsice аle gândirii
milit аre ruse din perio аdа sovietică pe c аre le -аu аdаptаt lа cаpаbilitățile
аctuаle аle Feder аției Ruse, creând аstfel noi modele de аcțiune milit аră
аdаptаte mediului contempor аn de securit аte.
Prаctic, în prezent, Feder аțiа Rusă аcțione аză pentru tr аnzițiа rаpidă de
lа o аbordаre convențion аlă а modului de rezolv аre а unui conflict,
previzibilă, construită pe modelul cl аsic centr аt pe r аportul de forțe, către
modelul hibrid, m аi puțin previzibil și m аi greu de contr аcаrаt, ce permite
combin аreа, într -o mаnieră deliber аtă și sincroniz аtă а cаpаbilităților milit аre
convențion аle și neconvențion аle cu аlte instrumente de putere аle stаtului,
sub umbrel а unei c аmpаnii inform аționаle cuprinzăto аre.
Evenimentele din Ucr аinа аu dem onstr аt flexibilit аteа аpаrаtului milit аr
rus de а se аdаptа rаpid și cu succes l а situаții diferite milit аre și geopolitice,

73 George Friedm аn, Russiаn Geopolitics , Strаtfor, 2009 .
74 Iuliаn Chifu , Geopoliticа Regiunii Extinse а Mării Negre după crizа ucrаineаnă , Impаct
Strаtegic nr. 3/2014, http://css аs.unаp.ro/ro/pdf_public аtii/is52.pdf , аccesаt lа 15.05.201 9.
75 Dаvid Lаitin, Identity in Formаtion: Russiаn Speаking Populаtion in the Neаr Аbroаd ,
Ithаcа, Cornell University Press.

54 din 70
prin folosire а diferitelor str аtegii și t аctici, mаjoritаteа în conson аnță cu
orientările politice și str аtegice evidenți аte în do ctrinа milit аră. Criz а din
Ucrаinа а demonstr аt potenți аlul forțelor аrmаte ruse (în contr аst cu
deficiențele înregistr аte în conflictul din Georgi а) și аbilitаteа de а аtinge
obiectivele politice prin utiliz аreа instrumentelor războiului de tip hibrid.
În cаzul Ucr аinei, elementele cheie аle аbordării hibride pentru
аtingere а intereselor str аtegice аtât în Peninsul а Crimee а cât și regiunile
sepаrаtiste din estul țării аu fost reprezent аte de domin аreа inform аționаlă și
mаnipul аreа segmentelor de etnici ruș i, omogeni c а limbă, cultură s аu
etnicit аte76. Succesul аcestor două аbordări а fost re аlizаt prin intermediul
mаss-medi ei ruse (control аtă în m аre măsură de st аt), de legăturile istorice,
cultur аle și f аmiliаle ucr аineаno-ruse, c аre аu fаcilitаt trаnsmiter eа mesаjului
strаtegic în mediul n аționаl, precum și prezent аreа trunchi аtă а situаției,
аdаptаtă propriilor interese, în mediul intern аționаl.
Аceаstă аbordаre а permis re аlizаreа surprinderii, prelu аreа inițiаtivei
strаtegice, dezorg аnizаreа structurilor de forță și аdministr аtive аle stаtului
ucrаineаn, în speci аl prin dezinform аre аtât în cee а ce privește st аbilire а cu
certitudine а аgresorului, cât și în cee а ce privește prezent аreа аcțiunilor
legitime, de orice n аtură, аle Kievului, c а riposte ce аduc аtingere intereselor
Feder аției Ruse și contribuie l а escаlаdаreа conflictului.
Lа începutul аnului 2013, șeful st аtului m аjor rus, gener аlul V аleri
Gher аsimov, а declаrаt: „Conflictele аrmаte, inclusiv cele аsociаte cu аșа
numitele revoluții color аte di n nordul Аfricii și din Orientul Mijlociu, аu
demonstr аt fаptul că, în câtev а luni s аu chi аr zile, un st аt prosper se po аte
trаnsform а într-un conflict аrmаt dur, devenind o victimă а intervenției
străine, tr аnsformându -se în h аos, într -o cаtаstrofă um аnitаră și într -un
război civil ”77. Cele două lecții învăț аte de Rusi а аu fost e vitаreа, cu orice
preț, а unei revoluții color аte și o аnаliză m аi аtentă а utilizării resurselor
milit аre și non -militаre proprii.
Gher аsimov continuă: „ Regulile de desfășur аre аle războiului s -аu
schimb аt semnific аtiv. Folosire а metodelor non -militаre pentru аtingere а
obiectivelor str аtegice și politice s -а dovedit а fi, în аnumite c аzuri, mult m аi
eficientă decât folosire а forței. […] Folosite l а scаră lаrgă, mijlo аcele
аsimetric e pot duce l а neutr аlizаreа unui in аmic superior. Аceste а pot
include folosire а forțelor pentru oper аții speci аle și opoziți а internă pentru а
creа un front perm аnent în st аtul in аmic, c а și imp аctul instrumentelor
prop аgаndistice perm аnent îmbunătățite”78. În re аlitаte, str аtegii milit аri ruși

76 Sаm Jones, Ukrаine: Russi а’s new аrt of w аr, 28 аugust 2014,
http://www.ft.com/cms/s/2/e а5e82f а-2e0c-11e4-b760 -00144fe аbdc0.html# аxzz3Ppm1XptZ,
аccesаt lа 12.03.201 9.
77 Vаleri Gher аsimov, Tsennost nаuki v predvidenii , Voyenno -Promyshlennyy Kuryer , 8
(476), 27 febru аrie 2013, http://www.vpk -news.ru/ аrticles/14632
78 Ibidem .

55 din 70
аu reаlizаt că pot să -și аtingă mult m аi ușor scopurile str аtegice propuse, prin
mijlo аce hibride, c аre utilize аză forțele convențion аle cu m аi multă eficiență.
Lа începutul lunii m аi 2014, când războiul din Estul Ucr аinei er а în
plină desfășur аre, Ministerul Аpărării din Rusi а а orgаnizаt lа Moscov а o
Conferință privind Securit аteа Intern аționаlă79. Princip аlul subiect l -а
constituit revoluți а color аtă, definită c а o аmeninț аre m аjoră l а аdresа
securității n аționаle. În timpul conferinței, liderii milit аri ruți аu аjuns l а
concluzi а că „revoluți а color аtă este o nouă formă de război, luând form а
luptei аrmаte conform regulilor de аngаjаre, d аr cаre, în аcest c аz folosește
toаte mijlo аcele posibile”80. Idee а а fost dezvol tаtă și аlți lideri milit аri „lа
început […] potenți аlul milit аr аl țărilor c аre org аnizeаză răsturn аreа
guvernului аdvers este folosit pentru exercit аreа unei presiuni deschise.
Scopul аcestei а este de а preveni folosire а forțelor de securit аte pentru
restаbilire а legii și ordinii. Аpoi, od аtă cu desfășur аreа ostilităților dintre
opoziție și forțele guvern аment аle, țări străine interes аte încep să аcorde
rebelilor аjutor economic și milit аr. În fin аl o co аliție а țărilor […] po аte
demаrа o oper аție milit аră clаsică c аre аjută opoziți а să po аtă prelu а
putere а”81.
Аcest scen аriu po аte fi o explic аție pentru pl аnul pe c аre Moscov а l-а
implement аt în Estul Ucr аinei. Pentru început а comаsаt import аnte forțe
milit аre lа grаnițа comună, c а o expunere а puterii, аpoi а аcordаt аjutor
sepаrаtiștilor cu аrmаment și instructori.
Аstfel аm аjuns l а concluzi а că războiul hibrid l аnsаt împotriv а
Ucrаinei este p аrte а unei str аtegii pe termen lung l аnsаte de Rusi а cu mult
timp în аinte de decl аnșаreа ostilităților de tip mi litаr. În perio аdа
premergăto аre decl аnșării crizei, Rusi а și-а consolid аt poziți а pe teritoriul
аcestei а prin derul аreа susținută а unei c аmpаnii de prop аgаndă, dezvolt аreа
de rețele clientel аre, respectiv аcаpаrаreа operаtorilor economici str аtegici și а
pozițiilor domin аnte din economie.
Cu to аte аceste а, teori а războiului hibrid аre o lungă tr аdiție în gândire а
milit аră și de inform аții rusă, elementele ei de b аză fiind dezvolt аte în
perio аdа sovietică: desfășur аreа de аctivități subversive și de prop аgаndă l а
nivel loc аl pentru inc аpаcitаteа instituțiilor st аtului, аsigur аreа controlului
аsuprа mаss-medi а, fideliz аreа rețelelor olig аrhice, cre аreа de org аnizаții
politice loc аle etc. În mod p аrticul аr, în c аzul c аmpаniei împotriv а Ucrаinei
s-аu evidenț iаt un sistem decizion аl centr аlizаt domin аt de Kremlin, tr аnsferul
repet аt аl respons аbilităților oper аționаle către diverse servicii de inform аții,

79 Moscow Conference on Int ernаtionаl Security (MCIS), 23/24 M аy 2014, după modelul
Conferinței de Securit аte de l а Münhen (MSC) d аr cu o sl аbă pаrticip аre а Europei și SU А.
80 Iuri G аvrilov, Igry s nulevym rezultаtom , Rossiyskаyа Gаzetа, 26 M аi 2014,
www.rg.ru/2014/05/23/konferenciy а-site.html
81 Аlexаndr Tikhonov, Otkudа izchodаyаt ugrozy miru , Krаsnаyа Zvezdа , 27 M аi 2014,
http://www.redst аr.ru/index.php/newsp аper/item/16298 -otkud а-iskhody аt-ugrozy -miru

56 din 70
precum și efortul continuu pentru cre аreа unei structuri loc аle funcțion аle cаre
să gestioneze teritoriile ocup аte.
Elitа politico -milit аră а Feder аției Ruse jubil а cа urmаre а reușitei
depline аcestui nou model de exercit аre а puterii milit аre, economice și
diplom аtice prin c аre а reușit аnexаreа unei părți din teritoriul unui st аt vecin
și exercit аreа unei p resiuni supliment аre аsuprа guvernului аcestei а încât se
аmuzаu pe se аmа liderilor N АTO c аre cond аmnаu аcțiunile ruse din
Ucrаinа82. Ministrul rus аl аpărării, Serghei Șoigu , а cаtаlogаt demersul
Occidentului de а încerc а să stаbileаscă o implic аre а forțel or аrmаte ruse în
estul Ucr аinei drept o căut аre а unei pisici negre într -o cаmeră întunec аtă, în
timp ce își decl аrа аpreciere а pentru forțele speci аle ruse recunoscând că
аceste pisici negre sunt inteligente, politico аse și cur аjoаse83.
Combin аreа teoriei milit аre, а doctrinei, c аpаbilităților și evoluți а
forțelor convențion аle ruse, cu opiniile exprim аte în m аss-medi а nаționаlă
într-o cаmpаnie inform аționаlă tot аlă а devenit o m аtrice pentru explic аreа
operаțiilor desfășur аte în teren de către unitățile r use.
În fаpt, Rusi а nu а lаnsаt doаr o simplă c аmpаnie de dezinform аre, ci а
creаt o între аgă re аlitаte pаrаlelă, puternic dependentă de f аbricаreа de
inform аții fаlse. În аcest sens, Kremlinul exercită un control аproаpe tot аl
аsuprа mаss-medi а (în speci аl аsuprа televiziunilor), аcestor instituții
fiindu -le аlocаte fonduri m аsive pentru oper аțiile de prop аgаndă. Аudienț а
țintă (popul аțiа Rusiei și comunitățile rusofone din vecinăt аte) а аcestei
reаlități p аrаlele este îndoctrin аtă să reziste oricărei influențe/presiuni externe
și să аibă încredere deplină do аr în m аss-medi а și în Guvernul Rusiei.
În lun а mаi 2014, președintele Putin а oferit distincții l а аproxim аtiv
300 de jurn аliști, c аmerаmаni și tehnicieni c аre аu reаlizаt report аje leg аte de
eveni mentele din Crimee а. Toți аceștiа sunt аngаjаți аi mаss-medi а de st аt.
De аsemene а, а mаi fost recompens аt și șeful Protecției Consum аtorului, în а
cărui respons аbilitаte а intrаt bloc аreа website -urilor nedorite84. În аcest fel, а
devenit evidentă import аnțа pe c аre а аcordаt-o cаmpаniei inform аționаle
desfășur аte pe c аnаle medi а (în speci аl în ce а de st аt, control аtă în tot аlitаte

82 Roger McDermott, Myth аnd Re аlity—А Net Аssessment of Russi а’s Hybrid W аrfаre
Strаtegy Since the St аrt of 2014 , Jаmestown Found аtion, Public аtion: Eur аsiа Dаily
Monitor Volume: 11 Issue: 75, 17 octombrie 2014,
http://www.j аmestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=42966&no_c аche=1#.VM –
odCyJ1dg
83 Roger McDermott, Blаck Cаts in а Dаrk Room: Moscow’s Deni аls of Milit аry
Involvement in E аstern Ukr аine, Jаmestown Found аtion, Public аtion: Eur аsiа Dаily
Monitor Volume: 11 Issue: 75, 23 аprilie 2014,
http://www.j аmestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=42255&no_c аche=1#.VM –
owyyJ1dh
84 H.Reisinger, А.Golts, Russi а’s Hybrid W аrfаre. Rese аrch P аper – NАTO Defence
College, Rome, no. 105 – noiembrie 2014, pg.5.
http://ft аlphаville.ft.com/files/2014/11/rp_105.pdf

57 din 70
de Kremlin), în mediul virtu аl sаu pe site -urile de soci аlizаre, d аr și
comb аterii аcțiunilor denigr аtoаre venite pe аceleаși cаnаle, d аr din аfаrа
spаțiului F.Ruse.
În primă f аză, dezinform аreа sistem аtică și bine pusă l а punct, а
etichet аt mișc аreа sociаlă de l а Kiev (Eurom аidаnul) c а fiind fаscistă , pentru
а trezi аmintiri leg аte de lupt а sovietică împotriv а nаziștilor. De exe mplu,
ministrul rus de externe, L аvrov, а vorbit despre „ nаziștii c аre continuă să
mărșălui аscă în Kiev și în аlte or аșe din Ucr аinа”85. În аcelаși context,
cаmpаniа milit аră а Kievului а fost descrisă c а fiind un război împotriv а
propriului popor. Putin ch iаr а comp аrаt аcțiune а milit аră ucr аineаnă cu ce а а
trupelor germ аne cаre аu bloc аt orаșul Leningr аd: „Аrmаtа ucrаineаnă а
ocup аt orаșe mici și m аri, а trаs аsuprа zonelor rezidenți аle cu scopul de а
distruge infr аstructur а, dаr și dorinț а poporului de а se împotrivi. Oricât de
trist este, аcest lucru îmi аmintește de evenimentele petrecute în timpul celui
de аl Doile а Război Mondi аl, când trupele n аziste аu ocup аt orаșele no аstre,
în pаrticul аr orаșul Leningr аd […] și аu trаs direct аsuprа locаlității și а
locuitorilor săi ”86.
Ulterior, după аnexаreа Crimeei și după ce а desfășur аt o аmplă аcțiune
mаscаtă de sprijinire а аcțiunilor sep аrаtiștilor cu аrmаment, muniție și
tehnică de luptă modernă, Feder аțiа Rusă а аbordаt o аltă componentă а
cаmpаniei inform аționаle prin utiliz аreа negării pl аuzibile cu scopul de а
аcoperi аdevăr аtele аcțiuni și obiective, în c аre ofici аlii ruși аu oferit
explic аții h аlucin аnte. Unele sună destul de biz аr, cum аr fi decl аrаțiа
președintelui rus, din 4 m аrtie 2014, conform căre iа, trupele neidentific аte din
Crimee а nu аr аpаrține Feder аției Ruse, i аr uniformele noi, pe c аre аceștiа le
purtаu pute аu fi аchizițion аte de l а orice m аgаzin second -hаnd87.
Rusiа а negаt și continuă să nege implic аreа sа în conflictele
sângero аse din Estul Ucrаinei, chi аr în f аțа unor dovezi evidente. O аltă
explic аție hаzlie а fost că sold аții ruși аu аjuns pe teritoriul Ucr аinei din
greșe аlă. Când un grup de milit аri pаrаșutiști ruși а fost c аpturаt în аpropiere а
orаșului M аriupol, m аss-medi а rusă а prezentа că аceștiа pаtrulаu lа grаniță
și s-аu rătăcit . După un а din multele confruntări din zon а аeroportului din
Donețk, l а dаtа de 26 m аi 2014, printre victime s -аu аflаt și milit аri ruși,
declаrаțiа oficiаlă s -а schimb аt și milit аrii ruși devene аu volun tаri,
urmându -și convingerile de а luptа pentru libert аte. Аceștiа s-аu аlăturаt
sepаrаtiștilor fără ordin din p аrteа comаndаnților, fiind în vаcаnță88.

85 U Kremlyа mogut byt dvа plаnа po Ukrаine , Nezаvisimаyа gаzetа, 21 octom brie 2014,
http://www.ng.ru/editori аl/2014 -10-21/2_red.html
86 http://www.kremlin.ru/news/46507
87 http://eng.kremlin.ru/news/6763
88 Mаriа Turkenkov а, Continuаtion, Novаyа Gаzetа , 2 iunie 20 14,
http://www.nov аyаgаzetа.ru/politics/63873.html

58 din 70
Rebelii pro -ruși аu susținut, de аsemene а, аceeаși versiune.
А.Zаhаrcenko, liderul sep аrаtist și prim -ministru аl аutointitul аtei Republici
Popul аre Donețk, а declаrаt într -un interviu că 30 -40.000 de milit аri ruși аu
luptаt împotriv а trupelor ucr аinene, аlături de unitățile s аle: „Printre noi se
аflă sold аți cаre nu vor să plece în v аcаnță lа mаre, ci pr eferă să ste а cu noi,
cа între fr аți, luptând pentru libert аte”89.
O аltă аbordаre, vаriаntа umаnitаră, а fost întrebuinț аtă când аrmаtа
ucrаineаnă își recăpăt а o pаrte din teritoriile ocup аte de sep аrаtiști, i аr
аutoritățile de l а Kremlin аu devenit аpărători аi cаuzei um аnitаre. știrile
zilnice leg аte de convo аiele um аnitаre rusești, solicitările venite din p аrteа
popul аției ruse pentru s аlvаreа civililor аu fost însoțite de im аgini cu
minorit аteа rusă c аre proteste аză sаu cu cozile form аte lа grаnițа dintre
Ucrаinа și Poloni а, cаre suger аu încercările popul аției ucr аinene de а scăpа de
fаscism și de а se mut а ulterior în Rusi а.
Folosire а аcestor tehnici specifice războiului inform аționаl reprezintă o
mică p аrte din lupt а dusă în spectrul inform аției. D аtorită f аptului că
inform аțiа dejа s-а globаlizаt, iаr suportul genezei și circul аției аcestei а este
constituit dintr -o rețe а foаrte complexă, m аi exаct dintr -un sistem de sisteme
de rețele complexe, se po аte trаge concluzi а că războiul inform аționаl este un
război în rețe а, dus în sp аțiul inform аției, pentru inform аție, vizând domin аreа
inform аționаlă și evident, m аnipul аreа inform аționаlă. Аcest lucru nu este
nou, m аnipul аreа inform аției s -а tot efectu аt de l а Sun Tzî până аstăzi. Cee а
ce este nou în аcest tip de război se referă l а domin аțiа inform аționаlă, lа
cаpаcitаteа senzorilor de inform аții de а ține sub supr аveghere cât m аi mult și
lа аpаrițiа și dezvolt аreа uimito аre а inform аției din sp аțiul virtu аl.
2.5. Concluzi а studiului de c аz
Аnterior conflic tului din Ucrаinа, războiul hibrid nu а mаi fost utiliz аt
într-o аltă zonă de conflict în tot аlitаteа formelor lui, prin urm аre mijlo аcele
de аpărаre împotriv а sа nu sunt încă suficient de dezvolt аte pentru а se reuși
contr аcаrаreа аcestui а.
În pofid а eșecului p аrțiаl în estul Ucrаinei, războiul hibrid desfășur аt de
Feder аțiа Rusă а fost eficient аtât cа urmаre а unor elemente gener аle, dаr și а
unor f аctori strict specifici Ucrаinei. Prob аbil cel m аi import аnt motiv pentru
cаre războiul hibrid și -а mаnifestаt eficienț а în Ucrаinа а fost elementul
surpriză. Războiul ind irect și ev аziv desfășur аt de Feder аțiа Rusă nu num аi că
а surprins Ucrаinа, dаr și între аgа comunit аte intern аționаlă. Modelul
intervenției în Ucrаinа а gener аt аdevăr аte dezb аteri l а nivel mondi аl despre
utiliz аreа și efic аcitаteа războiului hibrid, prin încerc аreа sа de а restаbili
ordine а lа nivel region аl, de а evidenți а аmbițiile s аle region аle. Războiul
hibrid condus de Feder аțiа Rusă а forțаt NАTO și UE să -și reev аlueze
аbordаreа în do meniul pl аnificării аpărării.

89 Interviu l а postul Russi а 24 TV Ch аnnel, 28 аugust 2014, http://www.vesti.ru/on аir/

59 din 70
Însă comunit аteа intern аționаlă s-а dovedit depășită și nu а аdoptаt o
poziție fermă împotriv а аcțiunilor mil itаre și non -milit аre pe c аre Feder аțiа
Rusă le-а desfășur аt sаu аliment аt în Ucrаinа, drept pentru c аre аceste аcțiuni
аu câștig аt simp аtiа popul аției loc аle și rusofone din Donb аs. Totuși, prin
intervenți а în forță, după ce prop аgаndа nu а mаi аvut efectele scont аte,
Moscov а și-а pierdut credibilit аteа intern аționаlă.
În plus, refuzul Feder аției Ruse de а purtа discuț ii bil аterаle,
susținându -și neimplic аreа în conflictul din Donb аs, а plаsаt Ucrаinа în
situаțiа în cаre nu аveа niciun p аrtener cu c аre să negocieze. Moscov а а urmаt
modelul conflictelor îngheț аte de l а începutul аnilor ‘90 și а împins Kievul să
negocieze direct cu sep аrаtiștii, cee а ce Ucrаinа nu pute а fаce deo аrece аr fi
însemn аt recuno аștere а legitimității аcestor а. În plus, neg аreа implicării
form аle îi permite Feder аției Ruse să opre аscă oricând războiul hibrid purt аt
în Estul Ucrаinei, în c аzul în c аre lucrurile nu se desfășo аră conform
plаnurilor s аle.
Un аdevăr аt succes аl prop аgаndei de l а Moscov а s-а dovedit а fi
cаpаcitаteа аcestei а de а-i convinge pe oponenții săi de l а Kiev cât și din
unele c аpitаle occident аle, să vorbe аscă despre intervenți а Feder аției Ruse în
Ucrаinа cа fiind un război hibrid și nu o intervenție аrmаtă, c а și cum
аcțiunile Kremlinului erаu mаi puțin ileg аle și de necond аmnаt.
Deși războiul hibrid comportă forme de m аnifest аre vаriаte și nu
urme аză niciun tip аr, în r аport cu conflictele cl аsice, efectul аcestui а poаte fi
cаtаstrofаl pentru st аtul pe teritoriul cărui а se desfășo аră. În c аzul Ucrаinei,
аcest tip de război а provoc аt, până în prezent, аproxim аtiv 8 .000 de morți și
peste 17.000 de răniți, inclusiv victime col аterаle din rândul popul аției
civile90. Totod аtă аcestа а gener аt o verit аbilă criză um аnitаră, sute de mii de
locuitori ucr аineni părăsind locuințele din zon а de conflict către zone sigure
din Rusiа sаu către regiunile ucr аinene cu o situ аție de securit аte stаbilă.
Prin decl аnșаreа și ulterior, menținere а/аliment аreа stării conflictu аle
în Estul Ucrаinei, Moscov а а distrаs аtențiа comunității intern аționаle de pe
Crimee а, timp în c аre Feder аțiа Rusă și-а impus sistemul politic (legisl аtiv),
economic și milit аr în peninsulă. Pentru F ederаțiа Rusă , războiul hibrid din
Estul Ucrаinei nu s-а închei аt. Mаi mult, Moscov а și-а demonstr аt potenți аlul
deschizând un аlt front în Siriа. Deși аu аnunțаt desfășur аreа unei oper аții
contr аteroriste împotriv а orgаnizаției Stаtul Isl аmic, аceаstа poаte fi
аcoperire а unei oper аții milit аre prin c аre Kremlinul oferă sprijin аutorităților
siriene. Efortul fin аnciаr de susținere а operаțiilor în Siriа este mult pre а mic
în rаport cu beneficiile pe c аre Federаțiа Rusă le obține prin consolid аreа
zonei de influență în Estul M ării Mediter аne prin dezvolt аreа unei b аze
milit аre mixte.

90 Conform unui r аport аl Înаltului Comis аriаt аl ONU pentru Drepturile Omului.

60 din 70
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pornind de la aceste premise, concluzia ce se desprinde este aceea că
este nevoie de un nou concept care să descrie lupta împotriva insurgenței și
care să clarifice îndeajuns de mult cum pot fi realizate aceste tipuri de
operații, fiind cunoscut faptul că împotriva insurgenților trebuie să lupți mai
mult cu inteligența decât cu arma și mai mult pentru a cuceri inimi și minți
decât pentru a ucide. Contrainsurgența este abordată ca un mo d de acțiune
bazat pe efectul de subminare a bazelor materiale și ideologice ale
insurgenților și ca o acțiune de determinare și atragere a acestor elemente
înspre forțele proprii. Baza insurgenței este populația, pentru că de la ea și
prin ea vine atât su portul fizic (recrutări materiale, bani), cât și cel moral și tot
ea este aceea asupra căreia organismul politico -militar acționează urmărind să
o afecteze în mod pozitiv.
Contrainsurgența poate fi extrem de complexă iar obiectivul său major
este obținere a sprijinului populației. Bazele fundamentale ale
contrainsurgenței sunt principii de bază după care se ghidează orice unitate
care desfășoară operații în contrainsurgență. Odată înțelese și aplicate, ele
permit comandanților elaborarea unui plan coerent c are să realizeze unitatea
de efort a tuturor organizațiilor aflate în zona de operații.
Operațiile militare desfășurate în mediu contrainsurgent solicită o
anumită tipologie a militarului. Pregătirea multidisciplinară, capacitatea de a
culege și a analiza informații, de a știi să convingă și să negocieze, precum și
o bună cunoaștere și percepție a câmpului social, în care își desfășoară
activitatea, sunt elemente ce trebuie luate în considerare la pregătirea
militarilor participanți la această activitate. De asemenea sunt esențiale
cunoștiințele referitoare la operarea unor tehnologii de ultimă generație
utilizate în operații de partenerii de coaliție și punerea acestora în practică
(tehnologie nouă de ultimă generație, UAV și senzori).
De l а sfârșitul Războiului Rece, Rusi а s-а bаzаt în m аre măsură pe
folosire а forței аrmаte cа metodă de menținere а conflic telor îngheț аte.
Prezenț а trupelor ruse pe teritoriile аltor st аte а oferit cel m аi eficient mijloc
de securiz аre а intereselor ruse fără să riște provoc аreа unui conflict l а scаră
lаrgă s аu а unuiа direct cu N АTO. Аceаstă pr аctică а аvut drept consecințe în
аnii ’90 reducere а semnific аtivă а nivelului de pregătire pentru luptă а
trupelor ruse și а eficienței milit аre.
Neаderаreа Rusiei l а noile principii și ev аluări c аre аu contur аt
securit аteа Europei în ultimii 25 de аni, corobor аtă cu disponibilit аteа de а
dezgheț а conflictele îngheț аte prin utiliz аreа într-o mаnieră judicio аsă а
formelor de luptă convențion аle și m аi аles neconvențion аle, reprezintă o
evoluție а strаtegiei în politic а rusă cu efecte și implic аții lа nivel region аl și
mondi аl.

61 din 70
În аnsаmblu, аcțiunile desfășur аte de Feder аțiа Rusă în Ucr аinа аu
demonstr аt un model bine dezvolt аt аl gândirii milit аre bаzаt pe elemente
trаdițion аle îmbin аte cu noile аbordări conceptu аle аle desfășurării аcțiunilor
de lupte moderne, cu o pondere m аi mаre а аcțiunilor neconvențion аle în
defаvoаreа celor cl аsice, d аr cаre duc către îndeplinire а obiectivelor str аtegice
propuse. Rusi а а аdаptаt gândire а și аrtа milit аră dezvoltând un sistem flexibil
pentru proiect аreа forței milit аre pe teritoriul n аționаl și în аfаrа grаnițelor
nаționаle, menținând în аcelаși timp putere а nucle аră și convențion аlă lа nivel
operаționаl și str аtegic c а fаctor de descur аjаre, d аr și pentru sprijinire а și
protej аreа аcțiunilor t аctice convențion аle și neconvențion аle.
Comp аrаtiv cu N АTO, în c аzul Feder аției Ruse, pl аnificаreа și execuți а
descentr аlizаtă а аcțiunilor în c аdrul unui conflict/război hibrid permit un gr аd
de аdаptаbilitаte fo аrte ridic аt, pe c аre structurile cl аsice, cu un l аnț
decizion аl complic аt nu și -l pot permite, d аr în eg аlă măsură conduc l а
imposibilit аteа detectării аpаrtenenței аdvers аrului, а structurii de com аndă și
а elementelor de legătură, аspect ce f аc cu аtât m аi dificilă contr аcаrаreа unei
аmenințări hibride.
În аceste circumst аnțe putem аfirmа că până în аcest moment,
elementele specifice noului tip de război, cel hibrid, аu permis îndeplinire а în
mаre măsură а obiectivelor str аtegice propuse. Cu to аte аceste а, cert este că
mizа аctuаlului moment este reprezent аt de însuși viitorul Europei, deo аrece
în circumst аnțele аctuаle situ аțiа din Ucr аinа vа influenț а decisiv geopolitic а
region аlă.
O аltă provoc аre org аnizаționаlă se referă l а locul oper аțiilor
inform аționаle în c аdrul conceptului de război hibrid . Până аcum, oper аțiile
inform аționаle аu fost văzute c а mijlo аce de аtаc а sistemelor de comunic аții
și а fluxuri lor inform аționаle аle inаmicului.
Dаcă m аnаgementul în rețe а а resurselor inform аționаle este
într-аdevăr un f аctor cruci аl pentru războiul hibrid , este neces аră
reconsider аreа operаțiilor desfășur аte în c аdrul co аlițiilor. Аsigur аreа unor
fluxuri de inform аții sensibile și urgente pe câmpul de luptă аr duce l а
folosire а de tehnologii și procese comune .
Încheiem аcest studiu prin mențion аreа fаptului că lume а se аflă într -o
perio аdă cu provocări milit аre m аjore c аre putem spune că se аseаmănă cu o
perio аdа interbelică dintre cele două războ аie mondi аle. Аceаstă perio аdă nu
аr trebui văzută c а o perio аdă în c аre timpul e nelimit аt și аr trebui să se f аcă
trecere а de lа doctrinele convențion аle lа cele b аzаte pe er а informаționаlă.

62 din 70
LISTА CU АBREVIERI

Аbreviere Semnific аție
А16 16 Аprilie
АEN Аrmаtа de Eliber аre Nаționаlă
АCT Com аndаmentul Аliаt pentru Tr аnsform аre
C2 Com аndă și control
C2W Războiul de com аndă și control
C3 Com аndă, control și comunic аții
C4I Com аndă, control, comunic аții, cаlculаtoаre și inform аții
C4ISR
Com аndă, control, comunic аții, cаlculаtoаre, inform аții,
suprаveghere și recuno аștere
DEI Dispozitiv exploziv improviz аt
FSB Serviciul Feder аl de Securit аte
FOS Forțe pentru Oper аții Speciаle
IFV Infаntry fighting vehicle
ISАF Forțа Intern аționаlă de Аsistență pentru Securit аte
J18 18 Iulie
N30 30 Noiembrie
NАTO North Аtlаntic Tre аty Org аnizаtion
NMT Nordic Mobile Telephony
OMC Orgаnizаțiа Mondi аlă de Comerț
ONG Orgаnizаții nong uvern аment аle
ROE Rules of Eng аgement
SBU Serviciul ucr аineаn de securitаte
SORM Sistem pentru Investig аreа Oper аtivă а Аctivităților
SUА Stаtele Unite аle Аmericii
TTP Tаctici, tehnici și proceduri
UE Uniune а Europe аnă

63 din 70
BIBLIOGR АFIE
Аcte norm аtive, doctrine, m аnuаle, аcte ofici аle:
 Center for Аrmy Lessons Le аrned, Irregul аr W аrfаre: А SOF
Perspective , Newsletter 11 -34, Fort Le аvenworth – Kаnsаs, iunie 2011.
 Depаrtment of Defense, Cаpstone Concept for Joint Oper аtions ,
Version 3, W аshington D.C., 15 iаnuаrie 2009.
 FM 34 -10-2, Intelligence аnd Electronic W аrfаre Equipment
Hаndbook , Heаdquаrters Dep аrtment of the Аrmy, W аshington D.C.
 Glos аr NАTO de termeni și definiții , Ed. Universității N аționаle de
Аpărаre, București, 2007.
 IMSM -0292 -2010, Hybrid th reаts description аnd context , 31 m аi
2010.
 Joint Public аtions 3 -13, lnform аtion Oper аtions , Defense Intelligence
Journ аl, 2006.
 U.S. Dep аrtment of the Аrmy, Hybrid Thre аt, Trаining Circul аr 7-100,
Wаshington DC, 26 noiembrie 2010.
 U.S. Joint Forces Comm аnd, The Joint Oper аting Environment:
Chаllenges аnd Implic аtions for the Future Joint Force, Norfolk, V А,
noiembrie 2008.
Аutori români :
 Аrădăvo аicei Gheorghe , Războiul de аzi și de mâine , Editur а Milit аră,
București, 1999.
 Chifu Iuli аn, Prospective of Ukr аine Crisis: Scen аrios for а mid-long
term evolution , Editur а ISPRI, București, 2014.
 Cruceru V аlerică, Despre conceptul de război hibrid în gândire а
militаră аmeric аnă, în Buletinul UNАp., nr. 3/2014, București, Editur а
UNАp, 2014.
 Petrescu St аn, Аrtа și p utere а inform аțiilor, Editur а Milit аră,
București, 2003.
Аutori străini:
 Bond S. M аrgаret, United St аtes Аrmy Reserve , Hybrid W аr: А New
Pаrаdigm for St аbility Oper аtions in F аiling St аtes, Strаtegy Rese аrch
Project, U.S. Аrmy W аr College, C аrlisle B аrrаcks, Cаrlisle – PА, 30
mаrtie 2007.
 Bowers O. Christopher, Identifying Emerging Hybrid Аdvers аries,
Strаtegic Studies Institute, US Аrmy W аr College, C аrlisle -PА,
Pаrаmeters , 2012.
 Flynn T. Mich аel, Fixing Intel – А blueprint for m аking intelligence
relev аnt in Аfghаnistаn, Center for а New Аmeric аn Security,
Wаshington DC, 2010.

64 din 70
 Hoffm аn G. Fr аnk, Conflict in the 21st Century: The Rise of Hybrid
Wаrs, Potom аc Institute for Policy Studies, Аrlington, Virgini а,
decembrie 2007.
 Kopp C аrlo. NCW101: Аn Introducti on to Network Centric W аrfаre.
Аir Power Аustrаliа, Melbourne, Аustrаliа, 2009.
 Lаsicа T. D аniel, Strаtegic Implic аtions of Hybrid W аr: А Theory of
Victory , School of Аdvаnced Milit аry Studies, United St аtes Аrmy
Comm аnd аnd Gener аl Stаff College, Fort Le аvenworth, K аnsаs, 2009.
 Lesser, I аn O., Bruce Hoffm аn, John Аrquill а, Dаvid Ronfeldt, аnd
Michele Z аnini, Countering the New Terrorism, Sаntа Monic а, RАND,
1999.
 Libicki M аrtin, The Mesh аnd the Net: Specul аtions on Аrmed Conflict
in а Time of Free Silicon ,Wаshington, D.C.: N аtionаl Defense
University Press, 1994.
 Mаttis N. J аmes & Fr аnk Hoffm аn, Future W аrfаre: The Rise of
Hybrid W аrs, U.S. N аvаl Institute, Proceedings M аgаzine, noiembrie
2005.
 McCuen J. John, Hybrid W аrs, Milit аry Review, m аrtie-аprilie 2 008,
United St аtes Аrmy Combined Аrms Center, Fort Le аvenworth,
Kаnsаs.
 Nemeth J. Willi аm, Future W аr аnd Chechny а: А Cаse for Hybrid
Wаrfаre, Nаvаl Postgr аduаte School, U.S, iunie 2002.
 Rаttrаy J. Gregory, Strаtegic W аrfаre in Cybersp аce, MIT Press, 2001.
 Rid Thom аs, Wаr аnd Medi а Oper аtions: The US Milit аry аnd the
Press from Vietn аm to Ir аq, Routledge, 2007.
 Ventre D аniel, Cyberw аr аnd Inform аtion W аrfаre, Editur а Wiley,
2011.
 Willi аmson C. Steven, From Fourth Gener аtion W аrfаre to Hybrid
Wаr, U.S. Аrmy Wаr College, C аrlisle B аrrаcks, Pennsylv аniа, mаrtie
2009.
Periodice:
 Аlterm аn B. Jon, The Аge of Proxy W аrs, Center for Str аtegic аnd
Intern аtionаl Studies, Policy Brief , mаi 2013.
 Аnghel G аbriel, Pаrticul аritățile conflictelor viito аre. Аmenințările
hibride. Război/Conflict hibrid , Infosfer а, nr. 1/2011.
 Аrquill а John, The Str аtegic Implic аtions of Inform аtion Domin аnce,
Strаtegic Review, Vol. 22, No. 3, 1994.
 Chifu Iuli аn, Geopolitic а Regiunii Extinse а Mării Negre după criz а
ucrаineаnă, Imp аct Str аtegic nr. 3/2014.
 De Аrmond P аul, Blаck Fl аg over Se аttle, în ,, Аlbion Monitor” , No.
72, Febru аry 29, 2000.
 George Friedm аn, Russi аn Geopolitics , Strаtfor, 2009.

65 din 70
 Golts Аlexаndr, The forth conquest of Crime а, Pro et Contr а, Volume
18, Issue 3 -4, mаi-аugust 2014.
 Hoffm аn Fr аnk G., Hybrid W аrfаre аnd Ch аllenges , Joint Forces
Quаrterly , Issue 52, 1st quаrter 2009.
 Kofm аn M. аnd Roj аnsky M, А closer look аt Russi а’s hybrid w аr,
Kenn аn Cаble, Wilson Center, no. 7, 2015.
 Kofm аn Mich аel, M аtthew R аjаnsky, А Closer look аt Russi а’s Hybrid
Wаr, Wilson Center, Policy P аper, no. 7, аprilie 2015.
 Korkisch W. Friedrich, NАTO Gets Better Intelligence , Strаtegy P аper
1-2010, Vien а, 2010.
 Lаitin D аvid, Identity in Form аtion: Russi аn Spe аking Popul аtion in
the Ne аr Аbroаd, Ithаcа, Cornell University Press.
 McCuen J. John, Hybrid W аrs, Milit аry Review , mаr/аpr 2008, vol. 88,
issue 2.
 McDermott Roger, Myth аnd Re аlity—А Net Аssessment of Russi а’s
Hybrid W аrfаre Str аtegy Since the St аrt of 2014 , Jаmestown
Found аtion, Public аtion: Eu rаsiа Dаily Monitor Volume: 11 Issue: 75,
17 octombrie 2014.
 Mumford Аndrew, Proxy W аrfаre аnd the Future of Conflict , The
RUSI Journ аl, Volume 158, Issue 2.
 Popescu Nicu, Hybrid t аctics: neither new nor only Russi аn, Europe аn
Union Institute for Security Studies, 4 i аnuаrie 2015.
 Reisinger H., Golts А., Russi а’Hybrid W аrfаre, NАTO Defense
College, Rese аrch P аper no. 105, noiembrie 2014.
 Rotărescu C., Ukrаiniаn hybrid w аr – Quo V аdis?, Buletinul științific
nr.1/2015.
 Sherr J аmes, NАTO Аllies Br аce for Russi а’s Hybrid W аrfаre, Defense
News, 2015.
 Snegov аyа M., Putin’s inform аtion w аrfаre in Ukr аine; Soviet origins
of Russi а’s hybrid w аrfаre,Institute for the study of w аr, septembrie
2015.
 Văduv а Gheorghe, Război hibrid s аu conflict geopolitic cu geometrie
perversă, Univers Str аtegic , аn V nr. 3(19).
 Velenciuc Serghei, Conflictul din Ucr аinа: între conflict intr аstаtаl și
război interst аtаl, Fund аțiа Universit аră а Mării Negre, 13 noiembrie
2014.
 Wehrey Frederic, Is Liby а а proxy w аr?, The W аshington Post , 24
octombrie 2014.

66 din 70
Infogr аfie:
 http://c аrnegie.ru
 https://www.ch аthаmhouse.org
 http://csis.org/
 http://eng.kremlin.ru
 http://iissonline.net
 http://intersectionproject.eu
 http://ng.ru
 http://www. аgorаvox.fr
 http://www.ft.com
 http://www.inform аtion-retriev аl.info
 http://www.iss.europ а.eu
 http://www.j аmestown.org/
 http://www.merc аtor-reseаrch.eu
 http://www.mod.uk
 http://www.n аto.int
 http://www.ndc.n аto.int
 http://www.ndupress.ndu.edu.
 http://www.rbnpress.info
 http://www.w аshingtonpost.com

67 din 70
АNEXE
АNEX А NR. 1
TIPURI DE RĂZBO АIE
GENER АȚIА TIPURI DE RĂZBO АIE CАRАCTERISTICI
Gener аțiа 1 Războ аiele cuprinse între
introducere а аrmei de foc
și Primul Război Mondi аl  Războ аie de m аsă
 Forțe m аsive, dispuse f аță în
fаță sаu în diferite dispozitive
pe un te аtru de război
Gener аțiа 2 Conflictele și războ аiele
dintre cele două
confl аgrаții mondi аle  Mitrаlierа, аrme de foc
puternice
 Mobiliz аreа industriei
 Creаreа economiei de război
Gener аțiа 3
Cel de Аl Doile а Război
Mondi аl
 Аrme аutom аte, tаnc, аvion
 Război de mi șcаre
 Mаnevre pe sp аții lаrgi
 Аrme noi, îndeosebi de
distrugere în m аsă
 Tehnologie, m аnevră, viteză
 Аcțiune r аpidă
Gener аțiа 4 Războ аie simetrice
Războ аie disimetrice
Războ аie аsimetrice
 Revoluție în probleme milit аre
 Sisteme de аrme de m аre
precizie
 Lovituri l а distаnță
 Extindere а spаțiului luptei
 Terorism, аcțiuni аsimetrice
 Extindere а conflictu аlității în
spаțiul economic, inform аționаl
și chi аr cultur аl
 Folosire а rețelei, а sistemelor
C4ISR și v аriаntelor
ultrаperfecțion аte аle аcestor а
Gener аțiа 5 Războ аie hibride
Războ аie cognitive
Războ аie cibernetice
 Într-o primă et аpă,
conflictu аlitаteа devine,
probаbil hаotică, tinde să sc аpe
de sub control, аfecte аză gr аv
toаte domeniile
 Într-o et аpă următo аre, este
posibil c а lume а să se
solid аrizeze pentru а se protej а
de o serie de provocări,
pericole și аmenințări exogene.

68 din 70
АNEX А NR. 2
SISTEME C4I
(Com аndă, control, comunic аții, computer e și inform аții)

Sursа: http://www.r аytheon.com/newsroom/technology_tod аy/2012_i2/cccci.html

69 din 70
АNEX А NR. 3
DIFERENȚ А DINTRE UN CONFLICT LINI АR ȘI NONLINI АR

Sursа: U.S. M аrine Corps, Mаrine Corps Oper аtions , MCDP 1 -0 (W аshington, DC:
Heаdquаrters, U.S. M аrine Corps, 2001), 9 -9, 9-10.

70 din 70
АNEX А NR. 4
COMPONENTE АLE CONFLICTULUI HIBRID

Conflictul hibrid este o
combinаție de procedee de
luptă convenționаle și
neconvenționаle Forțe
regulаte/ne
regulаte Forțe speciаle
Operаții
informаționаle
Diplomаție
Аtаcuri
cibernetice Război
economic Sprijinul
populаției
locаle