Disertație2017 Andreea Cristina Alexa [604122]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ -NAPOCA

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific
Conf. Univ. Dr. Cristina Boț a-Avram

Masterand: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ -NAPOCA

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Analiza practicilor de audit intern în contextul guvernanței
corporative la un eșantion stabilit de entități listate

Coordonator științific
Conf. Univ. Dr. Cristina Boț a-Avram

Masterand: [anonimizat]

2017

LISTA TABELELOR

Tabel 1 Template pentru analiza practicilor de audit intern în contextul guvernanței
corporative ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
Tabel 2 Lista companiilor selectate de pe Bursa de Valori București ………………………….. ….. 16
Tabel 3 Companiile selectate de pe bursa din Varșovia ………………………….. …………………….. 33
Tabel 4 Companiile selectate pentru analiza practicilor de audit intern în contextul
guvernanței corporative pe bursa din Londra ………………………….. ………………………….. ………. 48

LISTA FIGURILOR

Figura 1 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de existența
departamentului de audit intern -București ………………………….. ………………………….. … 18
Figura 2 Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția departamentului de
audit intern în cadrul companiei -București ………………………….. ………………………….. .. 19
Figura 3 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de poziția
departamentului de audit intern -București ………………………….. ………………………….. … 19
Figura 4 Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile
auditului intern -București ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
Figura 5 Analiza practicilor de audit intern la nivelul industriei extractive în funcție de
rolul și responsabilitățile auditului intern -București ………………………….. ……………….. 23
Figura 6 Analiza practicilor de audit intern la nivelul producției și furnizării de
energie electrică și termică în funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern –
București ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 24
Figura 7 Analiza practic ilor de audit intern la nivelul intermedierilor financiare în
funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -București ………………………….. … 25
Figura 8 Analiza practicilor de audit intern în domeniul farmaceuticelor în funcție de
rolul și responsabilitățile auditului intern -București ………………………….. ……………….. 26
Figura 9 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual -București ………………………….. … 27
Figura 10 Analiza practicilor de audit intern în funcție de relația dintre departamentul
de audit intern și comitetul de audit -București ………………………….. ………………………. 28
Figura 11 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de relația dintre
departamentul de AI și comitetul de audit -București ………………………….. ……………… 28
Figura 12 Analiza practicilor de audit intern în funcție de monul de raportare a
rezultatelor de audit intern -București ………………………….. ………………………….. ……….. 30
Figura 13 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern -București ………………………….. …………………… 31
Figura 14 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de existența
departamentul de audit intern -Varșovia ………………………….. ………………………….. ……. 34
Figura 15 Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția departamentului de
audit intern în cadrul companiei -Varșovia ………………………….. ………………………….. … 35

Figura 16 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de poziția
departamentului de audit intern -Varșovia ………………………….. ………………………….. …. 36
Figura 17 Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile
auditului intern -Varșovia ………………………….. ………………………….. ……………………….. 37
Figura 18 Analiza practicilor de audit intern la nivelul industriei extractive în funcție
de rolul și responsabilitățile auditului intern -Varșovia ………………………….. ……………. 39
Figura 19 Analiza practicilor de audit intern la nivelul producției și furnizării de
energie electrică și termică în funcție de rolul și responsabilităț ile auditului intern –
Varșovia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 40
Figura 20 Analiza practicilor de audit intern la nivelul intermedierilor financiare în
funcție d e rolul și responsabilitățile auditului intern -Varșovia ………………………….. … 41
Figura 21 Analiza practicilor de audit intern în domeniul farmaceuticelor în funcție de
rolul și responsabilitățile auditului intern – Varșovia ………………………….. ……………….. 42
Figura 22 Analiza practicilor de audit int ern pe sectoare în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual -Varșovia ………………………….. …. 43
Figura 23 Analiza prac ticilor de audit intern în funcție de relația dintre departamentul
de audit intern și comitetul de audit – Varșovia ………………………….. ………………………. 44
Figura 24 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit – Varșovia ………………………….. …. 45
Figura 25 Analiza practicilor de audit intern în funcție de modul de raportare a
rezultatelor auditului intern – Varșovia ………………………….. ………………………….. ……… 46
Figura 26 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern –Varșovia ………………………….. …………………… 47
Figura 27 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de existența
departamentului de audit intern -Londra ………………………….. ………………………….. …… 50
Figura 28 Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția departamentului de
audit intern în cadrul companiei -Londra ………………………….. ………………………….. ….. 51
Figura 29 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de poziția
departamentului de audit intern -Londra ………………………….. ………………………….. …… 52
Figura 30 Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile
auditului intern -Londra ………………………….. ………………………….. …………………………. 53
Figura 31 Analiza practicilor de audit intern la nivelul industriei extractive în funcție
de rolul și responsabilitățile auditului intern -Londra ………………………….. ……………… 55

Figura 32 Analiza practicilor de audit intern la nivelul producției și furnizării de
energie electrică și și termică în funcție de rolul și responsa bilitățile auditului intern –
Londra ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 56
Figura 33 Analiza practicilor de audit intern la nivelul intermedierilor financiare în
funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -Londra ………………………….. …… 57
Figura 34 Analiza practicilor de audit intern în domeniul farm aceuticelor în funcție de
rolul și responsabilitățile auditului intern -Londra ………………………….. ………………….. 58
Figura 35 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual -Londra ………………………….. …… 59
Figura 36 Analiza practicilor de audit intern în funcție de relația dintre departamentul
de audit intern și comitetul de audit -Londra ………………………….. …………………………. 60
Figura 37 Analiza prac ticilor de audit intern pe sectoare în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit -Londra ………………………….. ……. 61
Figura 38 Analiza practicilor de audit intern în funcție de modul de raportare a
rezultatelor de audit intern -Londra ………………………….. ………………………….. …………. 62
Figura 39 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern -Londra ………………………….. ……………………… 63
Figura 40 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de existența
departamentului de audit intern ………………………….. ………………………….. ………………. 64
Figura 41 Analiz a comparativă a practicilor de audit intern în funcție de existența
departamentului de audit intern în industria extractivă ………………………….. ……………. 65
Figura 42 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de existența
departamentului de audit intern în domeniul producției și furnizării de energie
electrică și termică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 66
Figura 43 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de existența
departamentului de audit intern în domeniul intermedierilor financiare și asigurări … 67
Figura 44 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de existența
departamentului de audit intern în domeniul farmaceutic ………………………….. ……….. 67
Figura 45 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în cadrul companiei ………………………….. ………………. 68
Figura 46 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în industria extractivă ………………………….. ……………. 69

Figura 47 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern la nivelul producției și furnizării de energie electrică
și termică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 70
Figura 48 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în domeniul intermedierilor financiare și asigurărilor
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 71
Figura 49 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în domeniul farmaceuticelor ………………………….. ….. 72
Figura 50 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de rolul și
responsabilitățile auditului intern ………………………….. ………………………….. …………….. 73
Figura 51 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual în industria extractivă ……………. 75
Figura 52 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual la nivelul producției și furnizării
de energie electrică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 76
Figura 53 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual în domeniul intermedierilor
financiare și asigurărilor ………………………….. ………………………….. ………………………… 76
Figura 54 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual în domeniul farmaceuticelor …… 77
Figura 55 Analiza comparativă a pr acticilor de audit intern în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit ………………………….. ………………… 78
Figura 56 Analiza co mparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit în industria extractivă …………….. 79
Figura 57 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit la nivelul producției și furnizării de
energie electrică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 80
Figura 58 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit în domeniul i ntermedierilor
financiare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 81
Figura 59 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația dintre
departament ul de audit intern și comitetul de audit în domeniul farmaceuticelor ……. 82
Figura 60 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern ………………………….. ………………………….. ……… 83

Figura 61 Analiza comparativă a practicilor de audit int ern în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern în industria extractivă ………………………….. ….. 84
Figura 62 Analiza comparativă a pr acticilor de audit intern în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern la nivelul producției și furnizării de energie
electrică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 85
Figura 63 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de AI în domeniul intermedierilor financiare ……………………. 86
Figura 64 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern în domeniul farmaceuticelor ……………………… 86

CUPRINS

LISTA TABELELOR
LISTA FIGURILOR
INTRODUCERE
MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
CAPITOLUL 1. AUDITUL INTERN ȘI GUVERNANȚ A CORPORATIVĂ ………… 1
1.1 Contextul apariției și evoluția auditului intern ………………………….. …………… 1
1.2 Abordări conceptuale ale guvernanței corporative ………………………….. ………. 5
1.3 Dezvoltarea guvernanței corporative la nivel european ………………………….. .. 7
1.4 Rolul auditului intern în guvernanța corporativă ………………………….. ………. 10
CAPITOLUL 2. STUDIU EMPIRIC PRIVIND ANAL IZA PRACTICILOR DE
AUDIT INTERN ÎN CONT EXTUL GUVERNANȚEI CO RPORATIVE LA UN
EȘANTION DE ENTITĂȚI LISTATE ………………………….. ………………………….. ……. 13
2.1 Formularea obiectivelor studiului ………………………….. ………………………….. …… 13
2.2 Analiza practicilor de audit intern în co ntextul guvernanței corporative pentru
entitățile listate la Bursa de Valori București ………………………….. ……………………… 16
2.3 Analiza practicilor de audit intern în contextul guvernanței corporative pentru
entitățile listate la Warsaw Stock Exchange ………………………….. ………………………. 32
2.4 Analiza practicilor de audit intern în contextul g uvernanței corporative pentru
entitățile listate la London Stock Exchan ge ………………………….. ……………………….. 48
2.5 Analiza comparativă ………………………….. ………………………….. ……………………… 64
CAPITOLUL 3. CONCLUZ II GENERALE ALE LUCR ĂRII ………………………….. .. 88
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
ANEXE

INTRODUCERE

În contextul unui mediu concurențial și din ce în ce mai dinamic, entitățile se
confruntă cu găsirea unor soluții pentru îmbunătățirea performanțelor acestora. S -au
remarcat numeroase scandaluri financiare, falimentele fiind cauzate de încălcarea
principiilor de guvernanță corporativă. Acestea sunt cauzate în principal de
managementul defectuos, lipsa eticii, raportări financiare frauduloase, transparență
redusă, ineficiența auditului intern, sistem de control intern inadecvat.
Scopul lucrării este acela de a evidenția legătura dintre auditul intern și guvernanța
corpor ativă și de a analiza în ce măsură companiile listate pe bursa din România și
Varșovia pun accent pe auditul intern și pe practicile de guvernanță corporativă
comparativ cu companiile listate pe bursa din Londra.
Guvernarea corporativă se referă la un set de practici care să asigure o mai mare
transparență și responsabilitate la nivelul activității entității, drepturi egale ale
acționarilor, luarea în calcul a părților interesate.
Auditul intern, în cadrul companiilor anglo -saxone, există de mai multe decenii, el
devenind o parte integrantă în cultura organizațiilor, acesta fiind practicat în toate
domeniile, însă în cazul României și Poloniei, acest concept a apărut mai târziu,
caracterizându -se printr -un domeniu de aplicare mai limitat și prin stabili rea unor
obiective mai restrânse.
Implementarea și dezvoltarea guvernanței corporative a influențat natura și evoluția
auditului intern a cărui importanță a cunoscut creșteri considerabile de -a lungul anilor.
Rolul auditului intern este esențial în diminiu area riscurilor, având în vedere că orice
tip de guvernanță, indiferent de modul în care este configurată și de piața de referință
în care se găsește, pentru a putea fi considerată eficientă trebuie să prevadă
mecanisme oportune de control, care să intervi nă în situații critice și să protejeze
interesul tuturor categoriilor de utilizatori.
Prezenta lucrare de disertație este structurată pe trei capitole, împărțită într -o parte
teoretică și una practică. Partea teoretică este reprezentată de definiții și id ei din
literatura de specialitate cu privire la auditul intern și guvernanța corporativă, dar și cu
privire la rolul auditului intern în guvernanța corporativă.

Partea practică prezintă în prima parte o analiză a datelor din cadrul rapoartelor anuale
ale companiilor listate pe trei burse, din Londra, București și Varșovia. Aceste date se
referă la practicile auditului intern în contextul guvernanței corporative. Pentru a
realiza o analiză mai detaliată, am selectat companii din patru sectoare de activitat e,
pentru a putea realiza comparații între domeniile de activitate din țările selectate. În a
doua parte a studiului am realizat o analiză comparativă pe domeniile de activitate,
pentru a putea vedea unde se situează fiecare țară și cât de important este a uditul
intern pentru acestea.
Finalul lucrării de disertație este alocat concluziilor generale. Aici sunt prezentate
concluziile rezultate în urma analizei practicilor de audit intern, precum și opinia
proprie cu privire la acest subiect.

MOTI VAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂ RII

Tema lucrării mele de disertație este intitulată ,, Analiza practicilor de audit intern în
contextul guvernanței corporative la un eșantion stabilit de entități listate pe bursa din
Londra, România și Varșovia”.
Motivul alegerii acestei teme constă în faptul că guvernanța corporativă este subiect
actual, practicile de audit intern trebuie să se ridice la un nivel înalt de calitate
profesională pentru a respecta codul de guvernanță corporativă, trecând de la
conformitate la consultanță și la respectarea într -o mai mare măsură a valorilor sociale
și a celor morale. Rolul auditului intern este indispensabil într -o companie, el având
un rol important la succesul sau la eșecul acesteia.
Obiectivul central al acestei l ucrări este de a determina măsura în care practicile de
audit intern pentru un eșantion de societăți listate la Bursa de Valori București, la
Bursa din Varșovia și listate pe London Stock Exchange se încadrează în contextul
guvernanței corporative.
Pentru atingerea acestui obiectiv, am analizat bazele teoretice din literatura de
specialitate din aria noastră de interes, continuând apoi cu partea practică.
Prima parte, adică partea teoretică, a fost realizată prin cercetarea calitativă, analizând
concepte și idei din literatura de specialitate, prin consultarea articolelor de
spectialitate din literatura română și străină, precum și consultarea unor studii. Acestă
parte cuprinde definirea conceptelor de bază, cum ar fi: auditul intern, guvernanța
corporativă, dar și rolul auditului intern în guvernanța corporativă.
A doua parte a lucrării este reprezentată de partea practică, realizată prin cercetare
cantitativă, în care ne -am propus să analizăm existența departamentului de audit intern
în contextul guvernanțe i corporative pentru un eșantion de societăți listate la Bursa de
Valori București, la Bursa din Varșovia și listate pe London Stock Exchange. Am luat
inițial un eșantion de 20 de societăți pentru fiecare bursă, care ulterior l -am redus cu
numărul societăț ilor care nu au implementat un astfel de departament. Pentru Bursa de
Valori București am ales să studiem doar societățile cotate la categoria Premium și
Standard, considerând că este mai probabil ca aceste companii să se fi adoptat și
conformat, prevederi lor codului de guvernanță al Bursei de Valori București. Pentru

bursa din Varșovia am luat același număr de companii în funcție de indicele bursier
sWIG80 din aceleași domenii de activitate pentru a le putea compara. Pentru London
Stock Exchange am ales so cietățile cotate la grupa FTSE 250. Am consultat paginile
de internet ale companiilor selectate pentru a analiza raportul anual al acestora.Am
făcut analiza în funcție de domeniile principale de activitate listate pe bursă, pentru a
pune în balanță anumite aspecte și pentru a fi observate mai ușor diferențele. În urma
informațiilor culese pentru fiecare bursă, am realizat comparații între sectoarele de
activitate din cele trei țări, pentru a pune în balanță anumite aspecte și pentru a fi
observate diferențe le și gradul de dezvoltare a auditului intern pe aceste domenii de
activitate.
În ultima parte a m prezentat concluziile proprii în urma rezolvării acestei lucrări.

1
CAPITOLUL 1. AUDITUL INTERN ȘI GUVERNANȚ A
CORPORATIVĂ

1.1 CONTEXTUL APARIȚIEI ȘI EVOLUȚIA AUDITULUI INTERN

Termenul de audit, din punct de vedere etimologic, provine din limba latină de la
cuvântul audit -auditare, care semnifică a asculta, a audia. Activitatea de audit este o
activitate care a apărut de pe vrem ea asirienilor, egiptenilor, din timpul domniei lui
Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. Obiectivele activității de audit de la acea
vreme erau acelea legate de pedepsirea persoanelor care deturnau fonduri.
Între anii 1700 -1850, cei care răspund eau de organizarea auditului erau statele,
tribunalele și acționarii, care desemnau contabilii drept auditori, iar scopul fiind acela
de a proteja patrimoniul și oprirea fraudelor.( Morariu et al. ,2008 ). În anii următori,
economia mondială a început să crea scă puternic în special datorită marilor
descoperiri ale secolului al XIX -lea, perioadă în care ordonatorii de audit a rămas
aceeași, însă obiectivele auditului s -au diversificat și a apărut și obiectivul de atestare
a situațiilor financiare. La început si tuațiile financiare erau întocmite în mod
nestandardizat, la intervale aleatorii, fără însă a fi utilizate pentru luare unor decizii cu
caracter economic. Destinatarii situațiilor financiare erau interesați le utilizau numai
în conservarea patrimoniului.

Necesitatea auditului a apărut în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite
ale Americii, atunci când organizațiile au fost afectate de recesiunea economică
trebuiau să plătească sume mari pentru auditorii externi care efectuau încă din aceea
perioadă verificarea conturilor și a bilanțurilor contabile și certificarea situațiilor
financiare.
După anul 1900, în ceea ce privesc situațiile financiare, cele mai multe companii (în
special cele britanice) au început să publice informații mai detaliate decât cele pe care
le impuneau legea, rezultând că încă de atunci piața britanică a informațiilor a început
să fie una concurențială. În urma acestor condiții, societățile au început să își
implementeze Cabinete de Audit Intern, cauza principală fiind acee a de reducere a

2
costurilor. Cele două concepte de audit intern și audit extern au apărut pentru a face
distincția între cabinetele auditorilor externi și cei care făceau parte din organizație.
Acest lucru a fost benefic nu doar organizației, ci și auditori lor externi, pentru că
aceștia aveau la baza începerii auditului rapoartele auditorilor interni, la care ei
adăugau noile constatări rezultate din aplicarea procedurilor specifice și apoi verificau
conturile companiei auditate.
Cu toate că criza a luat sfâ rșit, auditorii au fost utilizați în continuare, deoarece ei
dobândiseră cunoștințele necesare privind validitatea situațiilor financiare și
cercetarea fraudelor și erorilor. De -a lungul timpului, domeniul de aplicare al
auditului s -a dezvoltat, modificând u-i obiectivele, și ajungându -se la necesitatea
existenței unei funcții a activității de audit intern în interiorul companiei.
Deoarece r olul și importanța auditului intern a crescut în mod continuu, s -a simțit
nevoia de a se organiza și de a standardiza a ctivitățile de audit intern. Așadar, în anul
1941, s -a înființat în Orlando, Florida, SUA, Institutul Auditorilor Interni -I.I.A1,
institut care a fost recunoscut internațional și care a devenit principalul organism care
coordonează funcția de audit intern. Această instituție a avut o creștere spectaculoasă,
reușind să adune membrii din peste 165 de țări din întreaga lume, în urma obținerii
calității de C.I.A -Auditor Intern Certificat, acordat de I.I.A, în urma unor examene
profesionale.
În România, în perio ada economiei planificate entitățile erau obișnuite cu un sistem în
care Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanțelor Publice și alte organisme de
control extern veneau sistematic pentru realizarea unor controale de fond privind
propria activitate. (Ghiță et al. , 2011 ) Acest lucru s -a schimbat însă în prezent,
managerii trebuie să își organizeze propriul sistem de control intern, astfel încât să
asigurare organizarea cât mai eficientă a activităților.
Începând cu anul 1970 obiectivele auditului s -au extins, incluzând și asigurarea
conformității cu normele legale în vigoare, cu respectarea principiilor și regulilor
contabile și de evaluare și chiar pe linia calității managementului.

1 The Institute of Internal Auditors

3
În ultima perioadă, rolul auditului intern este reprezentat de activit atea care adaugă
valoare entității, rolul anterior fiind acela de oferi asigurare managementului privind
funcționalitatea sistemului de control intern.
Rolul Ministerului Finanțelor Publice și al Curții de Conturi a României este acela de
a evalua dacă sis temul de control intern implementat de management funționează și
este capabil să preîntâmpine sau să stopeze eventualele utilizări neeconomicoase ale
fondurilor și să identifice punctele slabe în gestionarea fondurilor pe care le
administrează. (Ghiță et al., 2011 )
În realitate, există însă o problemă în legătură cu înțelegerea sistemului de control
intern care este obiectul auditului intern, înglobând toate activitățile de control intern
realizate în interiorul entității precum și risurile asociate acesto ra.
Cu ajutorul Codului de Deontologie și a Standardelor Internaționale pentru Practica
Profesională a Auditului Intern emise de Institului Auditorilor Interni (IIA) societățile
pot înțelege mai ușor principiile fundamentale ale auditului intern, diminuând
divergențele.
În practică, entitățile se confruntă cu diferite riscuri, care pot fi mari, medii sau mici și
de aceea managementul trebuie să dezvolte un sistem de control intern constituit din
ansamblul activităților de control implementate într -o compani e, dar care să poată fi
modificat în funcție de evoluția riscurilor. Dacă un risc produce efecte în continuare,
duce la concluzia că activitatea de control din cadrul compartimentului fie nu a
funcționat, fie a fost depașită de situația creată. În cele din urmă, managementul va
începe o acțiune de control sau de inspecție, pentru a vedea disfuncționalitățile
produse de evoluția riscurilor respective.
Prin ajutorul pe are îl primește managementul din partea au ditului intern, prin
evaluarea sistemului de cont rol intern și analiza riscurilor asociate activităților
entității, cât și prin recomandările cuprinse în raport , este percepută valoarea adăugată
adusă organizației respective. Auditorii interni și managerul trebuie priviți ca parteneri
și nu ca adversari, având aceleași obiective, printre care eficacitatea actului de
management și atingerea țintelor propuse. ( Ghiță et al. , 2011 )
Auditorii interni trebuie să aibă o poziție detașată , pentru asigurarea independenței
acestora. Aceștia au responsibilitatea de a evalua toate departamentele, funcțiile,

4
activitățile din cadrul entității, care le raportează managementului general. Raportarea
față de managementul general conduce la implicare a acestuia în soluționarea
propriilor probleme constatate.
Competențele profesionale ale auditorului intern produc adevărate beneficii pentru
entitate, printr -o evaluare sistematică, pe baza standardelor de audit și a celor mai
bune practici, a politicilor , procedurilor și operațiilor realizate de entitate. ( Ghiță et
al., 2011 )
Auditul intern își poate atinge obiectivele în cazul în care există un sistem de control
organizat, formalizat, periodic și constituit din: standarde și norme profesionale,
coduri deontologice, ghiduri procedurale, care să susțină morala profesiunii de audit.
Auditorii interni ar trebui să privească evoluțiile actuale ca și o oportunitate pentru a
crește nivelul așteptărilor membrilor Consiliului de Administrație cu privire la ceea ce
pot face și la valoarea adăugată a acestora. Aceștia vor concepe propriile orizonturi,
vor ține pasul cu schimbarea liniilor directoare, a reglementărilor și a legislației și vor
înțelege nu numai ce spun cuvintele, ci și ce ele implică. (Paape et al. , 2003 )
Un studiu francez care a fost realizat în colaborare cu Ernst&Young a fost alcătuit
dintr -un sondaj care a fost trimis către 508 șefi de audit intern, având o rată de răspuns
de 37%. Prin efectuarea studiului se dorea să se evalueze evoluția auditulu i intern în
Franța și să investigheze impactul noilor legi și reglementări. Rezultatele au fost:
independența și obiectivitatea auditului intern sunt garantate de linii duble de
raportare către conducerea de vârf și comitetul de audit. Aproximativ 50% dint re
departamentele de audit intern din cadrul acestui studiu au o întâlnire formală cu
conducerea lor superioară în fiecare trimestru, în timp ce 40% dintre departamentele
de audit intern au întâlniri private cu șeful comitetului de audit. Comitetul de audi t
este interesat în primul rând de activitățile de audit intern și, în principal, de punerea
în aplicare a recomandărilor acestora. Mai mult de jumătate din departamentele de
audit intern sunt implicate în activitățile de guvernanță corporativă (Allegrini et al ,
2006)
În viitor, auditul intern ar putea oferi o mai mare asigurare managementului decât în
trecut, în paralel cu oferirea unei mai bune asigurări Consiliului: asigurarea este
îmbunătățită dacă vine de la o parte independentă de cei cărora li se ofe ră asigurarea.

5
Auditul intern nu poate fi complet independent de Consiliul de Administrație, ceea ce
slăbește măsura în care auditul intern poate umple golul de asigurare al Consiliului.
(Andrew et al, 2015)

1.2 ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE GUVERNANȚEI CORPORATIVE

În vocabularul limbii române, termenul de ,,guvernanță” înseamnă ,,conducere” și
acesta implică toate activitățile care se desfășoară în cadrul unei companii și care intră
în sfera managemen tului. Acest termen este sinonim cu termenul de ,,adm inistrare/
procese de administrare”. Așadar, înseamnă că termenul de ,,guvernanță corporativă”
aduce ceva în plus față de termenul de ,,guvernanță”, termenul „corporativ” induce
ideea de ansamblu, întreg, organizație.
Conceptul de guvernanță corporativă a apărut în anii `70 în Statele Unite ale Americii
în timpul scandalului Watergate, atunci când s -a descoperit implicare companiilor
americane în politică, prin contribuțiile acordate diferitelor partide politice. În prezent,
toate organizațiile din majorita tea țărilor sunt preocupate de implementarea
principiilor guvernanței corporative.
Acest termen a fost utilizat la început în instituțiile naționale, organizații comerciale,
dar și în administrarea coloniilor și teritoriilor ocupate, iar ulterior s -a dezv oltat și în
sectorul privat și a fost preluat și aplicat în majoritatea domeniilor de activitate. (Ghiță
et al. , 2011)
Principiile și codurile guvernanței corporative s -au dezvo ltat și au fost completate de
OCDE2 și de către Banca Mondială. În anul 1999 a u fost elaborate Principiile OC DE
privind administrarea corporațiilor, care și în prezent este singurul setul de principii
unanim acceptat pe plan mondial.
Guvernanța corporativă se referă la trans parența tranzacțiilor și la necesitatea
monitorizării siste mului de control intern pentru a asigura capabilitatea acestuia de a
evalua riscurile posibile care să ofere un plus de siguranță managementului entității.
Pentru evitarea practicării unei guvernanțe necorespunzătoare, managementul trebuie

2 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

6
să aibă preocupă ri în realizarea de strategii, elaborarea de politici și organizarea unui
sistemului eficace de control intern.
O definiție a guvernanței co rporative este aceea dată de OC DE: ,, Guvernanța
corporativă este sistemul prin care entitățile sunt conduse și cont rolate. Ea reprezintă
un set de relații între managementul organizației, consiliul de administrație,
acționarii săi și alte grupuri de intere s în societate; structură prin care se stabilesc
obiectivele organizației și mijloacele pentru realizarea acestor o biective și
monitorizarea performanțelor; sistem ul de stimulente acordate Consi liului de
Administrație și conducerii pentru a mări obiectivele care sunt în interesul societății
și al acționarilor și pentru a facilita monitorizarea, încurajând în acest fel societățile
să-și utilizeze resursele într -un mod cât mai eficient .” (Boța -Avram, 2009)
Sir Adrian Cadbury, definea guvernanța corporativă în raportul Cadbury3 ca fiind
,,sistemul prin care companiile sunt îndru mate și controlate ”.
Guvernarea corporativă poate fi definită ca și totalitatea modalităților prin care
furnizorii de surse financiare ale unei entități se asigură că vor primi beneficiile pe
care le așteaptă în urma investițiilor făcute. (Shleifer&Vishny, 1997:737)
Banca Mondială definește guvernar ea corporativă ca fiind ,,un set de legi, norme,
regulamente și coduri de conduită adoptate în mod voluntar, care permit unei firme
să atragă resursele umane și materiale necesare activității sale și îi oferă totodată
posibilitatea de a desfășura o activi tate eficientă, care să genereze plusvaloare pe
termen lung pentru acționari, grupuri de interes și pentru societate în ansamblu”.
O altă definiție este dată de Institutul Auditorilor Interni (IIA) conform căreia
,,guvernanța este o combinație de procese ș i structuri implementate de consiliul de
administrație pentru a informa, conduce, direcționa și monitoriza activitățile
organizației, în scopul atingerii obiectivelor prestabilite ”.
Dacă analizăm definițiile ilustrate mai sus, cea m ai completă este cea dat ă de OC DE,
ea sintetizând mai bine relațiile unei companii cu mediul intern și cel extern, dar și
relația dintre cele două medii și structurile de conducere, respectiv consiliul de
administrație și managementul entității.

3 Cadbury Report – Report of the Committe on the Financial Aspects of Corporate Governance, 1992

7
Reglementarea guvernării corporati ve reprezintă încercarea conducerii de a se asigura
că societatea își urmărește scopurile definite și protejează interesele proprietarilor săi.
( Chang, et al, 2006 )
Așadar, guvernanța corporativă influențează atât activitatea companiilor, cât și
economia națională a fiecărei țări.
Companiile care au implementat guvernanța corporativă tind să adopte cele mai bune
standarde și norme de guvernanță corporativă, cu scopul de a fi competitive și pentru
atragerea investitorilor.

1.3 DEZVOLTAREA GUVERNAN ȚEI CORPORATIVE LA NI VEL
EUROPEAN

În urma scandalurilor de la Enron, Worldcom, Parmalat și alte companii mari, a
apărut necesitatea guvernanței, deoarece au fost afectate credib ilitatea bunei gestiuni a
entităților, a situații lor financiare și chiar imaginea profesiei contabile. În urma acestor
scandaluri, s -au efectuat studii, reglementări la nivel național și internațional. În
Europa s -au adoptat „Legea Siguranței Investițiilor ”, „Recomandările din iulie 2003
ale Uniunii Europene”, demersuri ale convergențelor între US -GAAP și IAS, o nouă
ediție a Standardelor Internaționale de Contabilitate și publicare primelor IFRS și
completarea Standardelor de Audit Financiar.
Cu toate aces tea, în Uniunea Europeană, conceptul de guvernanță corporativă s -a
conturat mai clar după anul 1997, atunci când majoritatea țărilor au început să adopte
coduri de guvernanță corporativă, chiar dacă acestea aveau caracter opțional.
Banca Mondială a jucat un rol foarte important în susținerea eforturilor organizațiilor
internaționale și a țărilor dezvoltate de a promova buna guvernare în statele în curs de
dezvoltare. Cadrul propus de acesta a servit drept ghid pentru construirea și
dezvoltarea instituțiilo r naționale și pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare.
(Toma&Chirleșan, 2011)
Principiile guvernării corporative au fost publicate în anul 1999 și au devenit referință
internațională în materie de guvernare corporativă. Aceste principii au fost revizu ite în

8
anul 2003, ca urmare a evoluției intervenite. Noile principii au fost aprobate de
guvernele țări lor OC DE în anul 2004. Aceste principii aduc indicații specifice, cu
scopul de a ameliora reglementările juridice. Acestea elaborează propuneri practice
atenția autorităților bursiere, a investitorilor și a altor pioni care intervin în guvernarea
entității.
OCDE a stimulat punerea în aplicare a principiilor privind guvernanța corporativă în
țările membre, prin organizarea de Mese Rotunde la nivel regional, în cooperare cu
Banca Mondială și cu sprijinul Forului Mondial pentru Guvernanța Corporativă.
Fiecare Masă Rotundă a elaborat sau va elabora o Carte Albă a guvernanței
corporative specifică regiunii respective și o agendă pra ctică a reformei pentru
îmbună tățirea guvernanței corporative în aceea regiune. (Morariu et al. , 2008 )
În primăvara anului 2001 a fost organizată Masa Rotundă privind guvernanța
corporativă în Europa de Sud -Est și aceasta era prima inițiativă regională în cadrul
Acordului de Investiții pentru Europa de Sud -Est.
Între 2001 și 2003 s -au organizat cinci Mese Rotunde cu scopul de a discuta
îmbunătățirea guvernanței corporative în Europa de Sud -Est. În această întâlnire s -au
examinat cele cinci elemente -cheie ale unui cadru puternic de admi nistrare a
corporațiilor:
✓ Drepturile acționarilor;
✓ Tratarea echitabilă a acționarilor;
✓ Rolul părților interesate în guvernanța corporativă;
✓ Prezentarea informațiilor și transparență;
✓ Responsabilitățile Consiliului de Administrație.
În septembrie 2001, Comi sia Națională pentru Valori Mobiliare din România și Bursa
de Valor i București au organizat prima Masă Rotundă, la București. Cel de -al doilea
workshop a fost organizat la Istanbul, în luna mai 2002. În noi embrie 2002, s -a
organizat a treia Masă Rotundă la Zagreb, iar în martie 2003 cel de -al patrulea
workshop a fost organizat la Sarajevo de către Comisia pentru Valori Mobiliare a
Federației Bosnia Herzegovina.
Treptat au fost perfecționate principiile OCDE și s-a constatat extinderea gu vernării și
asupra r eglementărilor legislative și administrative, inclusiv structurile administrației

9
publice ( „Regulatory Governments”, „Institutional and Administrative toward UE
Structures”)
În anul 2012, Comisia Europeană a elaborat ,, Planul de acțiune: Dreptul european al
societăților comerciale” cu scopul de a crește transparența și implicarea acționarilor.
Aceste deficiențe sunt principalele întâlnite la firmele cotate la bursă, în toate țările
UE.
Încurajarea implicării pe termen lung a acționarilor și elemente ale d eclarației privind
„guvernanța corporativă” a fost cuprinsă în documentul Directivă a Parlamentului
European și a Consiliului de modificare a Directivelor (2007/36/CE, 2013/34/UE),
care a fost adoptat de către Comisia Europeană în anul 2014. Comisia a adop tat
recomandări pentru îmbunătățirea raportării privind guvernanța corporativă și a altor
părți interesate prin abordarea ,,conformare sau justificare/ aplici sau explici”.
Consiliul European a propus o Directivă cu scopul de a crește transparența
informaț iilor nefinanciare, privind aspecte sociale și de mediu și a unor informații
privind guvernanța c orporativă referitoare la manage mentul riscului (pentru firmele
cotate la bursă).
Conform Raportului Winter, în documentul consultativ, unii membri ai grupulu i și-au
exprimat rezervele cu privire la instituirea unui cod de guvernanță corporativă al
Uniunii Europene. Motivația a fost că adoptarea unui astfel de cod nu ar putea obține
informații complete pentru investitori și nu ar contribui în mod semnificativ l a
îmbunătățirea guvernanței corporative în Europa. Însă majoritatea răspunsurilor au
fost pentru ceea ce a determinat crearea unui cod de guvernanță corporativă european.
Grupul consideră că Uniunea Europeană are un rol activ în cadrul guvernanței
corporat ive. Uniunea Europeană ar trebui să coordoneze eforturile statelor membre de
a facilita convergența, inclusiv în ceea ce privește aplicare, în mod continuu și ținând
seama de evoluțiile din Statele Unite ale Americii. (Paape et al. , 2003 )
Heidrick & Struggles, au realizat un studiu în rândul celor mai importante 300 de
companii din Europa cu privire la cele mai bune practici de guvernanță corporativă.
Rezultatele studiului au arătat o îmbunătățire de 10% față de anul 2003. Motivele care
au condus la îmbunătățirea practicilor de guvernanță corporativă au fost reprezentate
de piață și de presiune, precum și de noua legislație (exemplu, Elveția). Regatul Unit,
Olanda și Franța rămân țările cu cele mai bune practici de guvernanță corporativă,

10
lăsând Italia și Germania să vină cu schimbări majore. (Albert -Roulhac& Breen,
2005)
1.4 ROLUL AUDITULUI INTE RN ÎN GUVERNANȚA COR PORATIVĂ

Așa cum am spus în subcapitolele anterioare, guvernanța corporativă a evoluat în
ultimii ani și majoritatea companiilor su nt preocupate de implementarea acestuia.
Activitatea auditului intern urmărește în ce măsură bunele practici și dispozitivele
eficace de control sunt implementate în cadrul organizației, pentru a fi îndeplinite
obiectivele propuse.
O contribuție importan tă la dinamica evoluției auditului intern a avut -o chiar evoluția
conceptului de guvernanță corporativă, care a avut rolul de a influența și de a
responsabiliza într -o mare măsură managementul, pentru acordarea unei atenții sporite
evaluării și gestiunii riscurilor potențiale să afecteze organizația. (Boța -Avram, 2009)
Rolul auditului în guvernanța corporativă este de a oferi un surplus de transparență
asupra activității organizației, de a monitoriza și perfecționa continuu sistemul de
control intern și ac ela de a sprijini managementul în evaluarea și gestionarea
riscurilor.
Auditul intern ajută guvernanța corporativă și prin revizuirea codului de conduită al
organizației și a politicilor de etică pentru a se asigura că acestea sunt actuale și sunt
comunica te angajaților. (Karagiorgos et al, 2010)
Consiliul de Administrație a fost recunoscut drept factor -cheie în guvernanța
corporativă de către autoritățile de reglementare și comitetele de guvernare din
întreaga lume . Definiția auditului intern se concentrează pe guvernanța corporativă, în
special pe Consiliul de Administrație. Definiția pune accentul pe rolul auditului intern
de a atinge obiectivele entității, însă Consiliul de Administrație este în cele din urmă
responsabil pentru îndeplinirea obi ectivelor entității, contribuția auditorului intern este
de a furniza informații grupului (Colbert, 2002). Așadar, rolul auditului intern este
esențial pentru a asista Consiliul de Administrație î n evalu area propriei guvernanțe
(Karagiorgos, et al, 2010 ).

11
În mediul de afaceri, auditorii interni oferă managementului o gamă mult mai largă de
informații privind activitățile financiare, operaționale și de conformitate ale
organizației pentru a îmbunătăți eficacitatea, eficiența, performanțele managementului
și a activităților. (Rezaee, 1996)
În mediul de afaceri de astăzi, auditorii interni oferă acum managementului o gamă
mult mai largă de informații privind activitățile financiare, operaționale și de
conformitate ale organizației pentru a îmbunătăți eficiența, eficiența și economia
performanțelor și activităților manageriale (Rezaee, 1996).
Bazându -se pe Comitetul de Audit, auditul intern contribuie la guvernanța corporativă
prin:
✓ Prezentarea ideilor de bune practici privind controalele interne și procesele de
gestionare a riscurilor către Comitetul de Audit;
✓ Furnizarea informațiilor despre orice activități sau nereguli frauduloase;
(Razaee&Lander, 1993)
✓ Efectuarea de audituri anuale și raportarea rezultatelor Comitetului de Audit.
✓ Încurajarea Comitetului de aud it să efectueze reviziuni periodice ale
activităților și practicilor sale, în comparație cu cele mai bune practici actuale,
pentru a se asigura că activitățile sale sunt competente cu practicile de vârf.
(Sawyer, 2003)
Pe de altă parte, un Comitet eficient de A udit consolidează poziția funcției de audit
intern prin asigurarea unui mediu independent și de susținere și prin revizuirea
eficacității funcției de audit intern.
Whitley J. (2005) enunță principalii pași pe care el îi consideră că auditul intern
trebuie să -i parcurgă pentru a -și aduce contribuția în procesul de guvernanță
corporativă:
✓ Asistarea Consiliului de Administrație în auto -evaluarea guvernanței sale;
✓ Promovarea către comitetul de audit a celor mai bune idei referitor la cele mai
bune practici în ceea ce privesc controalele interne și procesele de
management al riscului;
✓ Căutarea de oportunități pentru eficientizarea activităților de asigurare a
conformității în scopul de a reduce costurile pe termen lung;

12
✓ Revizuirea codului de etică și politic ele etice pentru a se asigura că ele sunt
actuale și comunicate corect către angajați;
✓ Includerea obiectivelor referitoare la informare și transparență în planul de
audit anual. (Boța -Avram, 2009)
Tot mai multe companii sunt interesate să constituie un sistem de control intern bazat
pe evaluarea și gestionarea riscurilor, chiar dacă destui managerii nu sunt de acord cu
evoluția auditului intern și cu perspectivele dezvoltării unui sistem de control intern
care să prevină frauda, deoarece ei sunt interesa ți de fapte frauduloase, auditul intern
fiind funcția care aduce un plus de transparență. Astfel, auditul intern răspunde atât
exigențelor aplicării principiului guvernanței corporative de prevenire a fraudelor prin
asigurarea transparenței, cât și a aspir ațiilor managementului de a obține un plus de
asigurare că entitatea respectivă își atinge obiectivele. În acest context, transparența
informațională, es te elementul indispensabil pentru competitivitatea pe piața
financiară, ceea ce duce către o funcționar e eficientă a sistemelor de guvernanță
corporativă și mai ales a sistemelor de control.
Orice tip de guvernanță corporativă, pentru a putea fi considerată eficientă, trebuie să
prevadă mecanisme oportune de control, care să intervină în situații critice și să
protejeze interesele tuturor categoriilor de utilizatori. Rolul auditului intern al entității
asumă o importanță specială în sfera guvernanței corporative.
Așadar evoluția conceptului de guvernanță corporativă accentuează tot mai mult rolul
auditului i ntern, acesta fiind o parte integrantă a acestuia. Managementul și Consiliul
de A dministrație au așteptări tot mai mari din partea directorului de audit intern și a
echipei sale de audit intern. Auditorii intern au rolul de a adopta o viziune globală
asupr a guvernanței corporative, de a căuta să -și îmbunătă țească competențele și
activitățile în direcția evaluării, îmbunătățirii și monitorizării abilităților organizației
privind guvernanța corporativă. Este indispensabil ca auditul intern să înțeleagă toate
componentele guvernanței corporative, pentru a putea identifica care sunt acele
domenii unde auditul intern își poate aduce contribuția. (Boța -Avram, 2009)

13
CAPITOLUL 2. STUDIU EMPIRIC PRIVIND ANAL IZA
PRACTICILOR DE AUDIT INTERN ÎN CONTEXTUL
GUVERNANȚEI CORPORATIVE LA UN EȘ ANTION DE
ENTITĂȚI LISTATE PE BURSELE DIN ROMÂNIA, POLONIA ȘI
ANGLIA

2.1 FORMULAREA OBIEC TIVELOR STUDIULUI

În realizarea studiului de caz, subiectul pe care l -am ales este referitor la existența
practi cilor de audit intern în contextul guvernanței corporative. Am selectat 20 de
entități, din 4 domenii de activitate de pe bursa din România, Polonia și Anglia pentru
a realiza în final o analiză comparativă între ele. Domeniile de activitate alese sunt:
industria extractivă, transportul și depozitarea lor; producția și furnizarea de energie
electrică; intermedieri financiare și asigurări; industria farmaceutică.
Pentru selectarea companiilor listate pe Bursa de Valori București am selectat 20 de
companii cot ate la categoria Premium și Standard, considerând că aceste companii
sunt mai probabil să se fi adoptat și conformat prevederilor codului de guvernanță al
Bursei de Valori București.
În selectarea companiilor listate pe Bursa din Varșovia am luat 20 de com panii din
domeniile de activitate menționate mai sus. În selectarea acestora am ținut cont de
indicele bursier sWIG80 , reprezentând topul 80 a celor mai bune companii listate pe
această bursă.
În ceea ce privește selectarea companiilor de pe bursa din Lond ra, am luat același
număr de companii din aceleași domenii de activitate pentru a putea realiza
comparația acestora. Companiile alese au fost selectate în funcție de indicele bursier
FTSE250, deoarece în funcție de de FTSE100 nu am putut realiza eșantionul dorit.
În urma selecției companiilor am cules informațiile necesare din rapoartele anuale ale
companiilor selectate.

14
Am considerat importantă această analiză, deoarece am dorit să evidențiez modul în
care companiile listate pe Bursa de Valori București și companiile listate pe bursa din
Varșovia s-au gestionat în con textul guvernanței corporative, comparându -le apoi cu
companiile listate pe bursa din Anglia, țară mult mai dezvoltată și unde conceptul a
apărut mai devreme.
Așadar, am încercat să analizăm g radul de dezvoltare a practicilor de audit intern în
contextul guvernanței corporative a celor trei țări. Pentru această analiză am utilizat
următorul template:
Tabel 1 Template pentru analiza practicilor de audit intern în context ul
guvernanței corporative
Analiza practicilor de audit intern
Existența departamentului de audit intern
Departamentul de audit intern nu există în cadrul companiei, iar în cadrul raportul
anual nu sunt prezentate argumentele care justifică lipsa acestui departament.
Departamentul de audit intern nu există în cadrul companiei, dar în cadrul raportului
anual sunt prezentate argumentele care justifică lipsa acestui departament.
Departamentul de audit intern este implementat.
Poziția departamentulu i de audit intern în cadrulcompaniei (independența sa)
Poziția departamentului de audit intern în cadrul companiei nu este precizată.
Șeful departamentului de audit intern este subordonat directorului executiv (Chief
Executive Officer) sau directorului financiar (Chief Financial Officer).
Șeful departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de audit.
Rolul și responsabilitățile auditului intern
Auditul intern asistă managementul și consiliul de administrație/ consiliul de
supraveghere în îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal
aplicabil,cu normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
Auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate
operațiunile din cadrul entității.
Auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiare și de
contabilitate.
Auditul intern include examinarea proceselor de raportare financia ră și de

15
contabilitate.
Auditul intern monitorizează sistemul de management al riscurilor, împreună cu
departamentul de management al riscurilor (dacă există vreunul).
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad -hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate.
Publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual
Raportul de audit intern este publicat pe site -ul web al entității, în cadrul raportului
anual.
Raportul de audit intern nu este pu blicat pe site -ul web al entității.
Relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit
Relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit nu este prezentată
detaliat.
Rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit.
Șeful departamentului de audit intern este numit (propus) de către comitetul de audit,
iar comitetul de audit monitorizează eficiența activității de audit intern.
Modul de raportare al rezultatelor (constatărilor) de au dit intern
Modul in care constatările auditului intern sunt raportate mai departe nu este detaliat
în cadrul raportului anual.
Rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate doar
managementului executiv.
Rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate atât
managementului executiv, cât și Comitetului de audit.
Sursă : Boța -Avram, 2012:32 -40
O bună guvernanță corporativă la nivelul unei entități conduce la diminuarea
riscurilor, la creșterea performanței, la îmbunătățirea managementului și totodată
crește transparența.
Majoritatea entităților sunt preocupate de implementarea principiilor guvernanței
corporative.
Rezultatele analizei sunt prezentate în subcapitolele următoare.

16
2.2 ANALIZA PRA CTICILOR DE AUDIT IN TERN ÎN CONTEXTUL
GUVERNANȚEI CORPORAT IVE PENTRU ENTITĂȚILE L ISTATE LA
BURSA DE VALORI BUCU REȘTI

În realizarea acestui subcapitol am selectat un eșantion de 20 de companii listate la
bursa din București, companii cotate la categoria Pr emium și Standard.
Scopul acestui studiu de caz este de a evidenția organizarea activității de audit intern
de la nivelul celor 20 de companii selectate din țara noastră. Pentru a putea realiza o
analiză mai detaliată, am ales companii din 4 domenii de act ivitate, analizând
companiile în funcție de acest criteriu. Domeniile de activitate sunt: industria
extractivă, transportul și depozitarea lor; producția și furnizarea de energie electrică,
intermedieri financiare și asigurări și industria farmaceutică.
În urma selectării companiilor, am accesat site -urile companiilor unde am consultat
informațiile din rapoartele anuale cu privire la implementarea auditului intern.

Tabel 2 Lista companiilor selectate de pe Bursa de Valori București
Industria
extractivă,
transportul
și
depozitarea
lor
Producția
și
furnizarea
de energie
electrică Intermedi –
eri
financiare
și asigurări
Farmaceu –
tice

AMONIL S.A ✓
ANTIBIOTICE S.A. ✓
BANCA COMERCIALA
CARPATICA S.A ✓
BANCA TRANSILVANIA
S.A ✓
BIOFARM S.A. ✓

17
BRD -GROUPE SOCIETE
GENERALE S.A ✓
C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA ✓
DAFORA SA ✓
FARMACEUTICA
REMEDIA SA ✓
FONDUL PROPRIETATEA ✓
OIL TERMINAL SA ✓
OMV PETROM S.A ✓
ROMPETROL WELL
SERVICES SA ✓
ROPHARMA SA ✓
S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A ✓
S.N.G.N ROMGAZ S.A ✓
S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A. ✓
SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA S.A ✓
SSIF BRK FINANCIAL
GROUP SA ✓
ZENTIVA S.A. ✓
Sursă : proiecție realizată de autoare
Prin această analiză am dorit să evidențiez câte dintre societățile din eșantionul ales au
implementat un departament/compartiment de audit intern, independența, rolul și
responsabilitățile acestuia, organizarea lui, publicarea sau nu a raportului de audit
intern pe site -ul web al societății, relați a dintre departamentul de audit si comitetul de
audit precum și modul de raportare al rezultatelor. Rezultatele cercetării sunt
prezentate în cele ce urmează:

18

Figura 1 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de existența
departamentului de audit intern -București

Sursă : proiecție realizată de autoare

Din grafic, se poate observa că firmele selectate listate la bursa din România în funcție
de domeniul de activitate, în primele trei domenii 80% din firme au implementat un
departament de audit intern, ele acordând un interes mai mare funcției de audit in tern
față de companiile din domeniul farmacetic.
Existența departamentului de audit intern este benefică investitorilor, oferindu -le o
siguranță mai mare și o mai bună transparență asupra activității entității.
Justificarea neexistenței departamentului de audit intern a companiilor: din cauze
financiare, insolvență, dispun de audit financiar permanent , auditul intern este
externalizat.

40%
20% 20% 20%80% 80% 80%
60%
0%20%40%60%80%100%
Industria extractivă și
transportul și
depozitarea lorProducția și furnizarea
de energie electrică Intermedieri financiare
și asigurăriFarmaceutice
Departamentul de AI nu există nefiind prezentate argumente care justifică lipsa acestuia în
raportul anual
Departamentul de AI nu există fiind prezentate argumente care justifică lipsa acestuia în
raportul annual
Departamentul de AI este implementat

19
Figura 2 Analiza practicilor de audit intern în func ție de poziția departamentului
de audit intern în cadrul companiei -București

Sursă : proiecție realizată de autoare

Din graficul analizat se poate observa că doar în 20% din firmele analizate este
menționat faptul că șeful departamentului de audit intern este subordonat Comitetului
de Audit, în 67% dintre firme este specificat faptul că șeful departamentului de audit
este subordonat directorului executiv sau financiar. Într -o proporție de 13% din firme
nu este specificată poziția departamentului de audit intern.

Figura 3 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de poziția
departamentului de audit intern -București

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
13%67%
20%Poziția departamentului deAI
nuesteprecizată
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
directorului executiv sau
directorului financiar .
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
Comitetului de audit
25%33%75% 75%
50%67%
25%50%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Industria
extractivă și
transportul și
depozitarea
lorProducția și
furnizarea de
energie
electrică Intermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceuticePoziția departamentului de AI
nu este precizată
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
directorului executiv sau
directorului financiar .
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
Comitetului de audit

20
Da
27%
Nu
73%AI furnizează o asigurare
rezonabilă asupra conformității cu
un cadru legal aplicabil,cu normele
și procedurile interne aplicabile
entității respective. Analizând poziția departamentului de audit intern în funcție de domeniul de activitate,
se observă că în industria extractivă o pondere de 75% dintre companiile care au
implementat departamentul de audit intern, șeful departamentului este subordonat
directorului executiv sau financiar, iar în restul de 25%, poziția departamentului de
audit intern nu este precizată.
În domeniul producției energiei electrice, a gazelor și apă caldă, 75% din companiile
care au implementat un departament de audit intern, șeful departamentului este
subordonat directorului executiv sau fin anciar, iar în 25% dintre ele, șeful
departamentului este subordonat Comitetului de Audit.
La nivelul intermedierilor financiare și asigurărilor, ponderea este egală, adică 50%
dintre companiile care au implementat un departament de audit intern, șeful
departamentului este subordonat directorului executiv sau financiar, iar în cealaltă
jumătate șeful departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit.
În domeniul farmaceuticelor, în 33% dintre companiile care au implementat un
departame nt de audit intern, poziția șefului departamentului nu este precizată, iar în
restul 70%, șeful departamentului de audit intern este subordonat directorului executiv
sau financiar.
Per ansamblu, se poate observa că în niciuna dintre companiile analizate șe ful
departamentului de audit intern nu este subordonat și directorului financiar sau
executiv și Comitetului de Audit.

da
19%
nu
81%AI asistă managementul și
consiliul de administrație/consiliul
de supraveghere în îmbunătățirea
procesului de control și
management al riscurilor. Figura 4 Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și
responsabilitățile auditului intern -București

21
Da
27%
Nu
73%AI include examinarea proceselor
de raportare financiare si de
contabilitate.
27%
73%AI monitorizează sistemul de
management al riscurilor,
impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Da
nu
27%
73%Nu sunt precizate rolul sau
responsabilitățile auditului
intern
Nu sunt
precizate
Sunt
precizate

Sursă : proiecție realizată de autoare
Din graficele de mai sus se poate oberva că doar în proporție de 19% dintre firmele
care au implementat audit intern, auditul intern asistă managementul și consiliul de
administrație/ consiliul de supraveghere în îmbunătățirea procesului de control și Da
40%
Nu
60%AI realizează o evaluare a
eficienței cu care se realizează
toate operațiunile din cadrul
entității
Da
13%
Nu
87%AI monitorizează asigurarea
conformității entității cu codul
de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
100%Auditul intern realizează, de
asemenea, misiuni de audit
intern ad -hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile
potențiale identificate
Da
Nu

22
mana gement al riscurilor. Acest lucru este benefic, deoarece se obține o mai mare
transparență și o mai bună monitorizare a riscurilor.
Într-o proporție de 27% dintre firmele care au implementat audit intern, acesta
furnizează o asigurare rezonabilă asupra con formității cu un cadru legal, cu normele și
procedurile interne aplicabile entității respective. Prin realizarea acestui rol de către
auditul intern, se oferă certitudinea că activitatea firmei aplică legile și normele din
domeniu, câștigând încrederea acț ionarilor și a părților interesate.
40% dintre firmele care au implementat audit intern, auditul intern evaluează eficiența
cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității. Îndeplinirea acestei
responsabilități, oferă siguranță investitorilor potențiali și actuali.
Referitor la examinarea proceselor de raportare financiară și de contabilitate de către
auditul intern, se observă că într -o pondere de 27% dintre firmele care au implementat
audit intern, acest rol este îndeplinit.
În ceea ce prive ște rolul auditului intern de a monitoriza asigurarea conformității
entității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități, se observă o
pondere redusă de 13%, deși în majoritatea firmelor analizate există preocupare
pentru guvernanța corpo rativă și pentru respectarea Codului de Guvernanță
Corporativă. (este publicat codul pe site -ul companiei)
Într-o proporție de 27% dintre firmele care au implementat audit, monitorizarea de
către auditul intern a sistemului de management al riscurilor, împ reună cu
departamentul de management al riscurilor (dacă există) este îndeplinită. Acest aspect
este favorabil, deoarece oferă o mai mare siguranță de menținere sub control a
riscurilor atât de către management, cât și de către departamentul de audit inter n.
Se observă că în ceea ce privește procentul firmelor în care se menționează că auditul
intern realizează misiuni ad -hoc având în vedere riscurile actuale și riscurile potențiale
identificate este de 0%.
Într-o pondere de 27% dintre firmele care au imple mentat audit intern nu sunt
precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern. Este un dezavantaj, deoarece
reduce încrederea investitorilor actuali și potențiali.

23
Per ansamblu se poate spune că cea mai mare preocupare a auditului intern la nivelul
companiilor care au implementat audit intern este de a realiza o evaluare a eficienței
cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității.
Figura 5 Analiza practicilor de audit intern la nivelul industriei extractive în
funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -București

Sursă : proiecție realizată de autoare
În industria extractivă se observă o precupare egală a auditului intern de a realiza o
evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entiății și de a
include examinarea proceselor de raportare financiară și de contabilitate, urm ând apoi
o pondere egală de 25% pentru cazurile în care auditul intern asistă managementul și
consiliul de administrație/ de supraveghere în imbunătățirea procesului de control și
management al riscurilor; de a furniza o asigurare rezonabilă asupra conform ității cu
un cadru legal aplicabil, cu normele și procedurile interne aplicabile entității
respective; de a monitoriza sistemul de management al riscurilor, împreună cu
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
25% 25%50% 50%
0%25%
0%25%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

24
departamentul de management al riscurilor. Se evidențiază ponderi de 0% pentru
cazurile în care auditul intern monitorizează asigurarea conformității entității cu codul
de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități și în care auditul intern realizează
misiuni ad -hoc având în vedere riscurile actuale și potențiale identificate.

Figura 6 Analiza practicilor de audit intern la nivelul producției și furnizării de
energie electrică și termică în funcție de rolul și responsabilitățile auditului
intern -București

Sursă : proiecție realizată de autoare
În domeniul prod ucției și furnizării energiei electrice, a gazelor și a apei calde, se
observă cea mai mare pondere de 50% în care auditul intern monitorizează asigurarea
conformității entității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități.
Ponderi de 25% sunt atribuite următoarelor responsabilități: monitorizarea sistemului
de management al riscurilor, împreună cu departamentul de management al riscurilor;
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
25% 25% 25%
0%50%
0% 0%25%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate

25
furnizarea unei asigurări rezonabile asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,
cu normele și procedurile interne aplicabile entității respective; realizarea unei
evaluări asupra eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entiății.
Ponderi de 0% se remarcă la examinarea proceselor de raportare financiară și de
contabilitate; mon itorizarea sistemului de management al riscurilor, împreună cu
departamentul de management al riscurilor și la realizarea de misiuni ad -hoc având în
vedere riscurile actuale și potențiale identificate.
Figura 7 Analiza practicilor de audit intern la nivelul intermedierilor financiare
în funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -București

Sursă : proiecție realizată de autoare
În domeniul intermedierilor financiare și asigurări se remarcă cea mai mare pondere
de 80% la nivelul companiilor care au implementat un departament de audit intern,
pentru monitorizarea de către auditul intern a sistemului de management al riscurilor,
0%20%40%60%80%100%
25% 25%50%
25%
0%75%
0%25%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

26
împreună cu departamentul de management al riscurilor. Acest procent este urmat de
ponderi de 40 % pentru furnizarea de către auditul intern a unei asigurări rezonabile
asupra conformității cu un cadru legal aplicabil, cu normele și procedurile interne
aplicabile entității respective, cât și pentru realizarea unei evaluări a eficienței cu care
se real izează toate operațiunile din cadrul entității.
Este importantă realizarea de către auditul intern a monitorizării riscurilor alături de
managementul riscurilor, deoarece se oferă o mai mare încredere investitorilor și o
mai bună prevenire a situațiilor ne așteptate.
Figura 8 Analiza practicilor de audit intern în domeniul farmaceuticelor în
funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -București

Sursă : proiecție realizată de autoare
În domeniul farmaceuticelor, avem ponderi mici, de 33% pentru furnizarea de către
auditul intern a unei asigurări rezonabile asupra conformității cu un cadru legal
0%10%20%30%40%50%
0%33% 33% 33%
0% 0% 0%33%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal
aplicabil,cu normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul
de management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

27
aplicabil, cu normele și procedurile interne aplicabile entității respective; pentru
realiza rea unei evaluări a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității și pentru examinarea proceselor de raportare financiară și de contabilitate.
Celelalte responsabilități nu sunt realizate deloc în acest domeniu.
Per ansamblu, put em afirma că în domeniul industriei extractive și a intermedierilor
financiare sunt realizate cele mai multe dintre rolurile și responsabilitățile principale
ale auditului intern, ceea ce conduce la funcționarea adecvată a companiilor, reducând
riscurile.
Figura 9 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual -București

Sursă : proiecție realizată de autoare
În ceea ce privește publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual se
observă faptul că doar la nivelul producției și furnizării de energie electric și în cel a
intermedierilor financiare, 25% dintre companiile care au implementat departamentul
de audit intern, au publicat raportul de audit intern pe site -ul entității, în cadrul
raportului anual.

0%50%100%
Industria
extractivăProducția și
furnizarea de
energie
electricăIntermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceutice0%25% 25%
0%100%
75% 75%100%
Raportul de audit intern este publicat pe site-ul web al entității, în cadrul
raportului anual.
Raportul de audit intern nu este publicat pe site-ul web al entității în cadrul
raportului anual.

28
Figura 10 Analiza practicilor de audit intern în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit -București

Sursă : proiecție realizată de autoare
Din graficul realizat se observă că într -o proporție de 60% relația dintre departamentul
de audit intern și comitetul de audit nu este prezentată detaliat, în 20% rapoartele de
audit intern sunt prezentate cu regularitate Comitetului d e Audit și tot într -o proporție
de 20% șeful departamentului de audit intern este numit (propus) de către comitetul de
audit, iar comitetul de audit monitorizează eficiența activității de audit intern.
Faptul că rapoartele de audit sunt prezentate cu regularitate Comitetului conduce la o
informare constantă a superiorilor și astfel oferă o certitudine referitoare la
corectitudinea activităților de audit intern.
Figura 11 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcți e de relația
dintre departamentul de AI și comitetul de audit -București

Sursă : proiecție realizată de autoare 60% 20%20%Relația dintre departamentul de AI și
comitetul de audit nu este prezentată
detaliat.
Rapoartele de AI sunt prezentate cu
regularitate comitetului de audit
Șeful departamentului de AI este numit
(propus) de către comitetul de audit, iar
comitetul de audit monitorizează eficiența
activității de AI
0%20%40%60%80%
50% 50%75%
67%
25% 25%
0%33%
25% 25% 25%
0%Relația dintre departamentul de
AI și comitetul de audit nu este
prezentată detaliat.
Rapoartele de AI sunt
prezentate cu regularitate
comitetului de audit
Șeful departamentului de AI
este numit (propus) de către
comitetul de audit, iar comitetul
de audit monitorizează eficiența
activității de AI

29
La nivelul industriei extractive și la nivelul producției de energie electrică se observă
că 50% dintre firmele analizate care au departament de audit intern, relația dintre
departamentul de audit intern și Comitetul de Audit nu este prezentată detaliat. Într -o
proporție de 25%, rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate
Comitetului de Audit și în aceeași proporție șeful departamen tului de audit inten este
numit de către comitetul de audit, iar Comitetul de Audit monitorizează eficiența
activității de audit intern.
La nivelul intermedierilor financiare și asigurări, o pondere de 75% este aferentă
companiilor care practică audit inte rn, dar a căror relație dintre auditul intern și
Comitetul de Audit nu este prezentată detaliat în raportul anual. O pondere de 25%
este aferentă companiilor care practică audit intern și în care șeful departamentului de
audit inten este numit de către co mitetul de audit, iar Comitetul de Audit
monitorizează eficiența activității de audit intern.
Domeniul farmaceuticelor prezintă o pondere de 67% pentru companiile în care
relația dintre audit intern și Comitetul de Audit nu este prezentată detaliat, iar o
pondere de 33% este aferentă companiilor a căror rapoarte de audit intern sunt
prezentate cu regularitate Comitetului de Audit.
Per ansamblu, se observă că cele mai mari ponderi sunt atribuite companiilor în care
nu este prezentată detaliat relația dintre auditul intern și Comitetul de Audit.
Prezentarea raportului de audit superiorilor din Comitet, este un aspect favorabil care
poate influența în mod pozitiv investitorii și părțile interesate, oferind o mai mare
încredere în privința activității și stabil ității companiei respective.

30
Figura 12 Analiza practicilor de audit intern în funcție de monul de raportare a
rezultatelor de audit intern -București

Sursă : proiecție realizată de autoare

Din graficul realizat se observă faptul că în proporție de 27% dintre companiile care
practică auditul intern, modul în care constatările auditului intern sunt raportate mai
departe nu este detaliat în cadrul raportului anual. În 33% din companiile care practică
auditul intern, rezultatele și co nstatările acestuia sunt raportate cu regularitate
Consiliului de Administrație și 40% din acestea constatările auditului intern sunt
raportate cu regularitate atât managementului executiv cât și Comitetului de Audit.
Prin raportarea cu regularitate a rezu ltatelor auditului intern Comitetului de Audit,
companiile obțin o certitudine asupra activității de audit intern și astfel riscurile pot fi
monitorizate mai bine.
27%
33%40%Modul in care constatările AI sunt
raportate mai departe nu este detaliat în
cadrul raportului anual
Rezultatele și constatările AI sunt
raportate cu regularitate Consiliului de
Administrație
Rezultatele și constatările AI sunt
raportate cu regularitate atât
managementului executiv, cât și
Comitetului de audit.

31
Figura 13 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcț ie de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern -București

Sursă : proiecție realizată de autoare
La nivelul industriei extractive se remarcă o pondere de 75% care arată faptul că
rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regul aritate Consiliului de
Administrație, iar într -o proporție de 25% rezultatele și constatările auditului intern
sunt raportate cu regularitate atât managementului executiv cât și Comitetului de
Audit.
La nivelul producției și furnizării de energie electrică se remarcă ponderi egale de
25% pentru faptul că rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu
regularitate Consiliului de Administrație și pentru faptul că rezultatele și constatările
auditului intern sunt raportate cu regularitate atât managementului executive cât și
Comitetului de Audit. În 50% dintre companiile care practică audit intern, modul în
care sunt raportate constatările auditului intern nu este detaliat.
În domeniul intermedierilor financiare și asigurări, 50% dintre companiile care
practică audit intern, modul în care sunt raportate constatările auditului intern nu este
detaliat, în aceeași proporție rezultatele și constatările auditului intern sunt rapor tate
cu regularitate atât managementului executiv cât și Comitetului de Audit.
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Industria
extractivăProducția și
furnizarea de
energie electricăIntermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceutice0%50% 50%
0%75%
25%
0%33%
25% 25%50%67%
Modul in care constatările AI sunt raportate mai departe nu este detaliat în cadrul
raportului anual
Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu regularitate Consiliului de Administrație
Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu regularitate atât managementului executiv,
cât și Comitetului de audit.

32
La nivelul sectorului farmaceutic, dintre companiile care practică auditul intern, în
67% dintre ele rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate
atât managementului executiv cât și Comitetului de Audit, iar în 33% rezultatele și
constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate Consiliului de Administrație.
Per ansamblu, se poate observa rezultatele și constatările auditului intern sunt
raportate cu regularitate Consiliului de Administrație în cea mai mare proporție la
nivelul industriei extractive, iar faptul că rezultatele și constatările auditului intern
sunt raportate cu regularitate atât managementului executive cât și Comitetului d e
Audit se întâlnește în cea mai mare pondere la nivelul farmaceuticelor. Raportarea
rezultatelor Comitetului de Audit asigură un mediu adecvat de control care
influențează în mod pozitiv investitorii, oferind o mai mare siguranță împotriva
fraudelor și re alizează o mai bună evaluare privind riscurile existente.

2.3 ANALIZA PRACTICI LOR DE AUDIT INTERN ÎN CONTEXTUL
GUVERNANȚEI CORPORAT IVE PENTRU ENTITĂȚILE L ISTATE LA
WARSAW STOCK EXCHANG E

Pentru a realiza acest subcapitol am selectat un eșantion format din 20 de companii
cotate pe bursa din Varșovia , același număr ca și în ca zul subcapitolului anterior . Le-
am selectat în funcție de cele 4 domenii de activitate: industria extractivă, transpo rtul
și depozitarea lor; producția și furnizarea de energie electric ă; intermedieri financiare
și asigurări și domeniul farmaceutic. Companiile au fost selectate în fun cție de
indicele bursier sWig80, cele mai bine cotate 80 de companii de pe bursa din
Varșovia.
După selectarea companiilor, am accesat site -ul fiecărei companii alese, unde am
consultat informațiile din rapoartele anuale cu privire la auditul intern.

33

Tabel 3 Companiile selectate de pe bursa din Varșovia
Domeniul de
activitate

Compania Industria
extractivă
și
transportul
și
depozitarea
lor
Producția
și
furnizarea
de energie
electrică Intermedi –
eri
financiare
și asigurări
Farmaceu –
tice

ALIOR BANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
BANK POLSKA KASA ✓
BANK ZACHODNI WBK
SPÓŁKA AKCYJNA ✓
BIOTON SPÓŁKA ✓
ELEKTROCIEPŁOWNIA
BĘDZIN SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
ENERGA SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
EXILLON ENERGY PLC ✓
GRUPA LOTOS SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
MASTER PHARM ✓
MBANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓

NEUCA SPÓŁKA ✓
PELION SPÓŁKA ✓
PGE POLSKA GRUPA ✓

34
POLENERGIA SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
POLSKI KONCERN ✓
POLSKIE GÓRNICTWO
NAFTOWE ✓
POWSZECHNY ZAKŁAD ✓
SERINUS ENERGY INC. ✓
SOPHARMA ✓
TAURON POLSKA
ENERGIA ✓
Sursă : proiecție realizată de autoare
Prin această analiză am dorit să evidențiez câte dintre societățile din eșantionul ales au
implementat un departament/compartiment de audit intern, independența, rolul și
responsabilitățile acestuia, organizarea lui, publicarea sau nu a raportului de audit
intern pe site -ul web al societății, relația dintre departamentul de audit si comitetul de
audit precum și modul de raportare al rezultatelor. Rezultatele cercetării sunt
prezentate în cele ce urmează:

Figura 14 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de existența
departamentul de audit intern -Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
40%40% 40%60% 60%100%
60%
0%20%40%60%80%100%
Industria
extractivă și
transportul și
depozitarea lorProducția și
furnizarea de
energie
electrică Intermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceuticeDepartamentul de AI nu
există nefiind prezentate
argumente care justifică
lipsa acestuia în raportul
anual
Departamentul de AI nu
există fiind prezentate
argumente care justifică
lipsa acestuia în raportul
anual
Departamentul de AI este
implementat

35
Analizând existența departamentului de audit intern la societățile selectate listate la
bursa din Poloni a, în funcție de domeniul de activitate, acesta este implementat în
proporție de 100% în domeniul intermedierilor financiare, iar în celălalte domenii
departamentul de audit intern este implementat în proporție de 60%.
Se mai observă și faptul că puține societăți au argumentat lipsa departamentului de
audit intern, argumentele fiind prezentate doar în domeniul industriei extractive.

Figura 15 Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit inter n în cadrul companiei -Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
În ceea ce privește poziția departamentului de audit intern la nivelul companiilor
analizate, se observă că într -o proporție mică, de 7% dintre firmele care au
implementat departamentul de audit intern, poziția acestuia nu este precizată. În
jumătate din firmele care au implementat departamentul de audit intern, șeful
departamentului este subordonat directorului executiv sau financiar, iar în 43% dintre
acestea șeful departamentului de a udit intern este subordonat Comitetului de Audit.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
7%50%
43%Poziția departamentului de AI
nu este precizată
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
directorului executiv sau
directorului financiar .
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
Comitetului de audit

36
Figura 16 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de poziția
departamentului de audit intern -Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare

Dacă analizăm poziția departamentului de audit intern pe sectoare, se observă că
procentul în care poziția departamentului de audit intern nu este precizată provine din
industria extractivă (33%), iar în restul companiilor din această industrie șeful
departamentului de audit intern este subordonat directorului executiv sau financiar.
În domeniul producției și furnizării de energie electrică, 67% dintre companiile care
au implementat un departament de audit intern, șeful departamentului este subordonat
directorului execu tiv sau financiar, iar în 33% dintre ele, șeful departamentului este
subordonat Comitetului de audit.
La nivelul intermedierilor financiare, în proporție de 40% șeful departamentului de
audit intern este subordonat directorului executiv sau directorului fi nanciar și în
proporție de 60% șeful departamentului este subordonat Comitetului de audit.
În domeniul farmaceuticelor, în 33% dintre companiile care au implementat un
departament de audit intern, șeful departamentului este subordonat directorului
33%67% 67%
40%
33% 33%60%67%
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Industria
extractivă și
transportul și
depozitarea lorProducția și
furnizarea de
energie
electrică Intermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceuticePoziția departamentului de AI
nu este precizată
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
directorului executiv sau
directorului financiar .
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
Comitetului de audit

37
executiv sau financiar, iar în restul de 67%, șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de audit.
Per ansamblu, subordonarea departamentului de audit intern Comitetului de audit, ca
autoritate din cadrul organizației, este capabilă să prote jeze efectiv independența
auditorilor interni.

Figura 17 Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și
responsabilitățile auditului intern -Varșovia

da
86%nu
14%AI asistă managementul și
consiliul de administrație/consiliul
de supraveghere în îmbunătățirea
procesului de control și
management al riscurilor.
Da
57%Nu
43%AI furnizează o asigurare
rezonabilă asupra conformității cu
un cadru legal aplicabil,cu normele
și procedurile interne aplicabile
entității respective
Da
71%Nu
29%AI realizează o evaluare a
eficienței cu care se realizează
toate operațiunile din cadrul
entității
Da
71%Nu
29%AI include examinarea proceselor
de raportare financiare si de
contabilitate.

38

Sursă : proiecție realizată de autoare

În ceea ce privește rolul și responsabilitățile auditului intern în companiile analizate
care au implementat departamentul de audit intern, cele mai mari proporții le
au: auditul intern asistă managementul și consiliul de ad ministrație/ consiliul de
supraveghere în îmbunătățirea procesului de control intern și management al
riscurilor, auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate
operațiunile din cadrul entității și auditul intern include exam inarea proceselor de
raportare financiară și de contabilitate. Se mai observă faptul că toate companiile care
au implementat departamentul de audit intern, rolul și responsabilitățile acestuia sunt
precizate.
Pentru rolul că auditul intern monitorizează as igurarea conformității entității cu codul
de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități, observăm cea mai mică pondere, de Da
7%
Nu
93%AI monitorizează asigurarea
conformității entității cu codul
de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
Da
36%
Nu
64%AI monitorizează sistemul de
management al riscurilor,
împreună cu departamentul de
management al riscurilor
Da
21%
Nu
79%Auditul intern realizează, de
asemenea, misiuni de audit intern
ad-hoc având în vedere riscurile
actuale și riscurile potențiale
identificate Da
0%
Nu
100%Nu sunt precizate rolul sau
responsabilitățile auditului intern

39
7%, companiile care au implementat departamentul de audit intern nu atribuie acest
rol departamentului, chiar dacă în majoritat ea companiilor există preocupare pentru
respectarea codului de guvernanță corporativă.
Figura 18 Analiza practicilor de audit intern la nivelul industriei extractive în
funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
Analizând rolul auditului intern la nivelul industriei extractive în funcție d e rolul și
responsabilitățile acestuia, se observă că în toate companiile auditul intern asistă
managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în îmbunătățirea
procesului de control și management al riscurilor.
Se observă ponderi ega le de 67% pentru cazurile în care auditul intern realizează o
evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității și
auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiară. Tot o procupare
egală (33%) este întâ lnită și în cazul următoarelor responsabilități: auditul intern
0%20%40%60%80%100%
33%67% 67%
0%33% 33%
0%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

40
furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil, cu
normele și procedurile interne aplicabile entității resprective, auditul intern
monitorizează sistemul de management al riscurilor, împreună cu departamentul de
management al riscurilor și auditul intern realizează misiuni ad -hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate.
Niciuna dintre companiile din industria extractivă care au implementat departamentul
de audit intern nu spun faptul că acest departament monitorizează asigurarea
conformității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități.
Figura 19 Analiza practicilor de audit intern la nivelul producției și furnizării de
energie electrică și termică în funcție de rolul și responsabilitățile auditului
intern -Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%100%
33% 33%100%
0% 0%33%
0%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

41
La nivelul producției și furnizării energie i electrice există procupări maxime pentru
următoarele responsabilități ale auditului intern: asistă managementul și consiliul de
administrație/supraveghere în îmbunătățirea procesului de management al riscurilor și
auditul intern include examinarea proces elor de raportare financiară și de
contabilitate. Ponderi egale, de 33% sunt întâlnite pentru responsabilitățile auditului
intern de a furniza o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal
aplicabil, cu normele și procedurile interne aplica bile acelei entități, pentru realizarea
unei evaluări a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității și
de asemenea, pentru a realiza misiuni ad -hoc având în vedere riscurile actuale și cele
potențiale identificate.
În nicio com panie din industria producției și furnizării de energie electric, auditul
intern nu are rolul de a monitoriza asigurarea conformității entității cu codul de
guvernanță corporativă aplicabil acelei entități și nici nu monitorizează sistemul de
management al riscurilor împreună cu departamentul de management al riscurilor.
Figura 20 Analiza practicilor de audit intern la nivelul intermedierilor financiare
în funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%100% 80%
60%80%
60%
20%60%
20%
0%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în îmbunătățirea
procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu normele
și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil
acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere riscurile
actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

42
La nivelul intermedierilor financiare și asigurări, în 80% din companiile care au
implementat departamentul de audit intern, acesta asistă managementul și consiliul de
administrație/ consiuliul de supraveghere în îmbunătățirea procesului de control și
management al riscurilor și în aceeași proporție auditul intern realizează o evaluare a
eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității.
În 60% dintre acestea, auditul intern furnizează o asigurare rezonab ilă asupra
conformității cu un cadrul legal aplicabil, cu normele și procedurile interne aplicabile
entității respective; respectiv acesta include examinarea proceselor de raportare
financiară și de contabilitate și auditul intern monitorizează sistemul de management
al riscurilor, împreună cu departamentul de management al riscurilor.
Cea mai mică pondere, de 20% este întâlnită la următoarele responsabilități ale
auditului intern: monitorizarea asigurării conformității entității cu codul de guvernanță
corporativă aplicabil acelei entități și responsabilitatea de a realize misiuni ad -hoc
având în vedere riscurile actuale și riscurile potențiale identificate.
Figura 21 Analiza practicilor de audit intern în domeniul farmaceuticelor în
funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern – Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%100%
67%100% 100%
67%
0%33%
0% 0%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

43
Analizând rolul și responsabilitățile auditului intern în domeniul farmaceuticelor, în
toate companiile care au implementat departamentul de audit in tern, auditul intern
furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadrul legal aplicabil, cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective și, de asemenea, auditul
intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realiz ează toate operațiunile din
cadrul entității.
În 67% dintre companiile care au implementat departamentul de audit intern, acesta
asistă managementul și consiliul de administrație/ consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și managem ent al riscurilor, și în proporție egală
auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiară și de
contabilitate.
În nicio companie din cele care au implementat departamentul de audit intern, acesta
nu are ca rol monitorizarea asigurării c onformității entității cu codul de guvernanță
corporativă aplicabil entității respective și nici nu realizează misiuni ad -hoc având în
vedere riscurile actuale și riscurile potențiale identificate.
Figura 22 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual -Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%100%
Industria extractivă Producția și
furnizarea de
energie electricăIntermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceutice0% 0% 0% 0%100% 100% 100% 100%
Raportul de audit intern este publicat pe site-ul web al entității, în cadrul raportului anual.
Raportul de audit intern nu este publicat pe site-ul web al entității în cadrul raportului
anual.

44
După cum se observă din graficul de mai sus, nicio companie nu are publicat rap ortul
de audit intern pe site -ul web al entității, în cadrul raportului anual. Chiar dacă acest
lucru nu este obligatoriu, el este benefic companiilor, deoarece asigură o mai mare
transparență și încredere investitorilor.

Figura 23 Analiza practicilor de audit intern în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit – Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
Analizând relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit, doar în
7% din companiile care au implementat departamentul de audit intern, relația dintre
acestea nu este prezentată detaliat. În 36% dintre aceste companii, rapoartele de audit
intern sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit, iar în proporție de 57%
șeful departamentului de audit intern este numit (propus) de către comitetul de audit,
iar comitetul de audit monitorizează eficiența activității de audit intern. 7%
36%
57%Relația dintre departamentul de
AI și comitetul de audit nu este
prezentată detaliat.
Rapoartele de AI sunt prezentate
cu regularitate comitetului de
audit
Șeful departamentului de AI este
numit (propus) de către comitetul
de audit, iar comitetul de audit
monitorizează eficiența activității
de AI

45
Figura 24 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de relația
dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit – Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
Dacă analizăm la nivelul sectoarelor relația dintre departamentul de audit intern și
comitetul de audit, în industria extractivă, 67% dintre companiile care au implementat
departamentul de audit, șeful departamentului de audit intern este numit de către
comitetul de audit, iar comitetul de audit monitorizează eficiența activității de audit
intern și în 33% dintre acestea rapoartele de au dit intern sunt prezentate cu regularitate
comitetului de audit.
La nivelul producției și furnizării de energie electric, ponderile sunt invers față de
cazul industriei extractive și anume, în 67% dintre companii rapoartele de audit intern
sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit și în 33% șeful departamentului de
audit intern este numit de către comitetul de audit, iar comitetul de audit
monitorizează eficiența activității de audit intern.
În domediul intermedierilor financiare și asigurărilor, în procent de 20% din
companiile care au implementat departamentul de audit intern, rapoartele acestuia
sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit și în 80% dintre ele șeful
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Industria
extractivăProducția și
furnizarea de
energie electricăIntermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceutice0% 0% 0%33% 33%67%
20%33%67%
33%80%
33%
Relația dintre departamentul de AI și comitetul de audit nu este prezentată detaliat.
Rapoartele de AI sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit
Șeful departamentului de AI este numit (propus) de către comitetul de audit, iar comitetul
de audit monitorizează eficiența activității de AI

46
departamentului de audit intern este numit de către comitetul de audit, iar comitetul de
audit monitorizează eficiența activității de audit intern.
În ceea ce privește domeniul farmaceutic, în proporții egale, de 33%, relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit nu este prezentată detaliat; în
aceeași mă sură rapoartele de audit sunt prezentate comitetului de audit și șeful
departamentului de audit intern este numit de către comitetul de audit, iar comitetul de
audit monitorizează eficiența activității de audit intern.
Per ansamblu, se poate observa că în majoritatea companiilor există o relație între
departamentul de audit intern și comitetul de audit. Această relație este favorabilă,
deoarece are capacitatea de a influența părțile interesate.
Figura 25 Analiza practicilor de audi t intern în funcție de modul de raportare a
rezultatelor auditului intern – Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
Din graficul de mai sus, observăm că în toate companiile care au implementat
departamentul de audit intern, modul în care constatări le auditului intern sunt
raportate mai departe este detaliat în cadrul raportului anual. În 21% din aceste
companii, rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate
Consiuliul de Administrație și în 79% rezultatele și constatări le auditului intern sunt
raportate cu regularitate atât managementului executive, câtt și Comitetului de Audit. 0%
21%
79%Modul in care constatările AI
sunt raportate mai departe nu
este detaliat în cadrul
raportului anual
Rezultatele și constatările AI
sunt raportate cu regularitate
Consiliului de Administrație
Rezultatele și constatările AI
sunt raportate cu regularitate
atât managementului executiv,
cât și Comitetului de audit.

47
Figura 26 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit inte rn –Varșovia

Sursă : proiecție realizată de autoare
Dacă privim pe sectoare modul de raportare a rezultatelor de audit intern, observăm că
în domeniul producției și furnizării de enrgie electric și cel a intermedierilor
financiare, în toate companiile car e au departament de audit intern, rezultatele și
constatările acestuia sunt raportate cu regularitate atât managementului executive, cât
și Comitetului de Audit.
La nivelul industriei extractive, în 67% dintre companiile care au departament de
audit inter n, rezultatele și constatările acestuia sunt raportate cu regularitate Consiuliul
de Administrație și în proportție de 33% , rezultatele și constatările acestuia sunt
raportate cu regularitate atât manegamentului executiv, cât și Comitetului de Audit.
În domeniul farmaceuticelor, în 33% din companiile care au implementat
departamentul de audit intern, rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate
cu regularitate Consiliului de Administrație. În 67% dintre acestea, rezultatele și
constatările acestuia sunt raportate cu regularitate atât managementului executiv, cât și
Comitetului de Audit.
0%20%40%60%80%100%
Industria
extractivăProducția și
furnizarea de
energie electricăIntermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceutice67%
33% 33%100% 100%
67%
Modul in care constatările AI sunt raportate mai departe nu este detaliat în cadrul
raportului anual
Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu regularitate Consiliului de Administrație
Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu regularitate atât managementului
executiv, cât și Comitetului de audit.

48
Per ansamblu, se observă că în cele mai mari proporții, rezultatele și constatările
auditului intern sunt raportate cu regularitate atât managementului executiv, cât și
Comitetului de Audit. Raportarea rezultatelor Comitetului de Audit asigură un mediu
adecvat de control care influențează în mod pozitiv investitorii, oferind o mai mare
siguranță împotriva fraudelor și realizează o mai bună evaluare privin d riscurile
existente.
2.4 ANALIZA PRACTICI LOR DE AUDIT INTERN ÎN CONTEXTUL
GUVERNANȚEI CORPORAT IVE PENTRU ENTITĂȚILE L ISTATE LA
LONDON STOCK EXCHANG E

Pentru realizarea acestui subcapitol am accesat site -ul bursei din Londra, de unde am
dorit să selectez 20 de companii listate pe următoarele domenii de activitate: industria
extractivă, transportul și depozitarea lor; producția și furnizarea de energie electrică și
termică; intermedieri financiare și asigurări și domeniul farmaceuticelor. În selectarea
acestora am folosit indicele bursier FTSE250.
Scopul acestui studiu fiind acela de a evidenția organizarea activității de audit intern
de la nivelul celor 20 de companii selectate.
În urma selecției companiilor, am accesat site -ul fiecărei companii pentru a c ulege
informațiile necesare realizării studiului cu privire la auditul intern.
Tabel 4 Companiile selectate pentru analiza practicilor de audit intern în
contextul guvernanței corporative pe bursa din Londra
Industria
extractivă
și
transportul
și
depozitare
a lor
Producția și
furnizarea
de energie
electrică și
termică,
gaze, apă
caldă
Intermedieri
financiare și
asigurări
Farmaceuti –
ce

ASTRAZENECA ✓
BEAZLEY ✓

49
BTG ✓
CAIRN ENERGY ✓
CYBG ✓
DECHRA
PHARMACEUTICALS ✓
DRAX GROUP ✓
ESURE GROUP ✓
GOOD ENERGY
GROUP ✓
HIKMA
PHARMACEUTICALS ✓
HUNTING ✓
JERSEY ELECTRICITY ✓
KSK POWER ✓
NMC HEALTH ✓
PETRO FAC L.TD ✓
SHAWBROOK GROUP ✓
SSE ✓
TULLOW OIL ✓
VIRGIN MONEY
HOLDING(UK) ✓
WOOD GROUP ✓
Sursă : proiecție realizată de autoare
Prin această analiză am dorit să evidențiez câte dintre societățile din eșantionul ales au
implementat un departament/compartiment de audit intern, independența, rolul și
responsabilitățile acestuia, organizarea lui, publicarea sau nu a raportului de audit
intern pe site -ul web al societății, relația dintre departamentul de audit si comitetul de

50
audit precum și modul de raportare al rezultatelor. Rezultatele cercetării sunt
prezentate în cele ce urmează:

Figura 27 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de existența
departamentului de audit intern -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare
Analizând existența departamentului de audit intern în firmele cotate la bursa din
Londra, se observă c ă toate firmele analizate au implementat un department de audit
intern.
Se observă că firmele analizate au înțeles necesitatea implementării unui department
de audit intern și nevoie de a se organiza și de a -și standardize activitățile practice.
Existenț a unui department de audit intern este facil în cadrul unei entități, deoarece
ajută la eficacitatea managementului și la atingerea obiectivelor propuse, reducând
riscurile care pot să apară. 100% 100% 100% 100%
0%20%40%60%80%100%
Industria
extractivă și
transportul și
depozitarea
lorProducția și
furnizarea de
energie
electrică Intermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceuticeDepartamentul de AI nu
există nefiind prezentate
argumente care justifică
lipsa acestuia în raportul
anual
Departamentul de AI nu
există fiind prezentate
argumente care justifică
lipsa acestuia în raportul
annual
Departamentul de AI este
implementat

51
Figura 28 Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în cadrul companiei -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare

Dacă analizăm poziția departamentului de audit intern, se observă că într -un procent
mic, de 5%, în rapoartele anuale ale companiilor analizate, poziția departamentului de
audit intern nu este specificată.

Jumătate dintre firmele analizate, afirmă că șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de Audit. În proporție de 35% dintre companii, șeful
departamentului de audit este subordonat atât Comitetului de Audit cât și Directorului
finan ciar sau executiv.

Analizând subordonarea departamentului de audit intern, există numeroase păreri care
se apropie mai mult sau mai puțin de principiile unei bune guvernanțe corporative: de
la subordonarea față de directorul financiar, directorul general la subordonarea față de
Comitetul de Audit. Practicile anglo -saxone susțin subordonarea față de Comitetul de
Audit, ca autoritate din cadrul companiei capabilă să protejeze efectiv independența
auditorilor interni.

0%20%40%60%80%100%
5%10%50%
35%Poziția departamentului de AI
nu este precizată
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
directorului executiv sau
directorului financiar .
Șeful departamentului de audit
intern este subordonat
Comitetului de audit
Șeful departamentului de audit
este subordonat și Comitetului
de Audit și Dir financiar

52
Figura 29 Anal iza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de poziția
departamentului de audit intern -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare
Analizând poziția departamentului de audit intern la nivelul sectoarelor, în industria
extractivă în 20% din c ompaniile analizate, poziția departamentului de audit intern nu
este precizată, în proporție de 60% șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de Audit, iar în 20% dintre ele, șeful departamentului de audit
este subordonat atât Comit etului de Audit cât și directorului executiv sau financiar.
La nivelul producției și furnizării energiei electrice, în proporție de 40% dintre
companii, șeful departamentului de audit intern este subordonat directorului executiv
sau directorului financiar și în aceeași proporție departamentul de audit intern este
subordonat Comitetului de Audit. Într -o proporție de 20% dintre ele, șeful
departamentului de audit intern este subordonat și Comitetului de Audit și directorului
executiv sau financiar.
În sectoru l intermedierilor financiare și asigurări, în 60% dintre companiile analizate
șeful departamentului de audit intern este subordnat și Comitetului de Audit și
directorului executiv sau financiar. Într -o proporție de 40%, șeful departamentului
este subordon at Comitetului de Audit.
În domeniul farmaceutic, situația este inversă față de cea întâlnită în sectorul
intermedierilor financiare, și anume, 60% dintre companii afirmă că șeful
20%40%60%
40% 40%60%
20% 20%60%
40%
0%20%40%60%80%100%
Industria
extractivă și
transportul și
depozitarea
lorProducția și
furnizarea de
energie
electrică Intermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceuticePoziția departamentului de AI
nu este precizată
Șeful departamentului de
audit intern este subordonat
directorului executiv sau
directorului financiar .
Șeful departamentului de
audit intern este subordonat
Comitetului de audit
Șeful departamentului de
audit este subordonat și
Comitetului de audit și
directorului financiar

53
Da
65%Nu
35%AI furnizează o asigurare
rezonabilă asupra conformității cu
un cadru legal aplicabil,cu normele
și procedurile interne aplicabile
entității respective.
Da
75%Nu
25%AI include examinarea proceselor
de raportare financiare si de
contabilitate. departamentului de audit este subordonat Comitetului de Audit și în 40%, șef ul
departamentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit cât și
directorului financiar sau executiv.
Per ansamblu, se observă că în majoritatea companiilor listate pe bursa din Londra,
șeful departamentului de audit intern este subordon at fie Comitetului de Audit, fie și
Comitetului de Audit și directorului executiv sau financiar.

da
90%nu
10%AI asistă managementul și
consiliul de administrație/consiliul
de supraveghere în îmbunătățirea
procesului de control și
management al riscurilor.
Da
70%Nu
30%AI realizează o evaluare a
eficienței cu care se realizează
toate operațiunile din cadrul
entității Figura 30 Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și
responsabilitățile auditului intern -Londra

54
85%15%AI monitorizează sistemul de
management al riscurilor,
impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Da
nu
0%
100%Nu sunt precizate rolul sau
responsabilitățile auditului intern
Nu sunt
prezentate
Sunt
prezentate

Sursă : proiecție realizată de autoare
În ceea ce privește rolul și responsabilitățile departamentului de audit intern, în 90%
dintre companiile analizate auditul intern asistă managementul și Consiliul de
Administrație/ Consiuliul de Supraveghere în îmbună tățirea procesului de control
intern și management al riscurilor.
În 65% dintre acestea rolul audit intern este acela de a furniza o asigurare rezonabilă
asupra conformității cu un cadru legal aplicabil, cu normele și procedurile interne
aplicabile entităț ii respective.
Într-o proporție de 70% dintre companiile analizate, auditul intern realizează o
evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității.
În 75% dintre companii, auditul intern include examinarea proceselor de ra portare
financiară și de contabilitate. Da
50%Nu
50%AI monitorizează asigurarea
conformității entității cu codul de
guvernanță corporativă aplicabil
acelei entități
Da
15%
Nu
85%Auditul intern realizează, de
asemenea, misiuni de audit intern
ad-hoc având în vedere riscurile
actuale și riscurile potențiale
identificate

55
În jumătate dintre companiile analizate, auditul intern monitorizează asigurarea
conformității entității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități.
Într-o proporție mare, de 85% dintre companii, ro lul auditului intern include si
monitorizarea sistemului de management al riscurilor, împreună cu departamentul de
management al riscurilor.
Cea mai mică proporție, în doar 15% dintre companii, rolul auditului intern, realizează
misiuni de audit intern ad -hoc având în vedere riscurile actuale și riscurile potențiale
identificate.
Per ansamblu, în toate companiile sunt precizate rolul și responsabilităție auditului
intern, chiar dacă nu toate rolurile și responsabilitățile auditului intern sunt întâlnite în
cadrul acestora.
Figura 31 Analiza practicilor de audit intern la nivelul industriei extractive în
funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%
60%
40%80%
40%
20%80%
0%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

56
În industria extractivă, în 80% dintre companii, auditul intern realizează o evaluare a
eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității și auditul intern
monitorizează sistemul de management al riscurilor, împreună cu departamentul de
management al riscurilor . În 60% dintre ele, auditul intern are rolul de a asista
managementul și Consiliul de Administrație/ Consiliul de Supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor. În 40% dintre
companii, auditul intern are rolul de a furniz a o asigurare rezonabilă asupra
conformității cu un cadru legal aplicabil, cu normele și procedurile interne aplicabile
entității respective. În doar 20% din companii, auditul intern monitorizează asigurarea
conformității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități.
În industria extractivă, auditul intern nu are rolul de a realiza misiuni de audit intern
ad-hoc având în vedere riscurile actuale și riscurile potențiale identificate.
Figura 32 Analiza practicilor de audit intern la nivelul producției și furnizării de
energie electrică și și termică în funcție de rolul și responsabilitățile auditului
intern -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%100%
60% 60%80%
0%100%
20%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

57
La nivelul producției și furnizării de en ergie electric și termică, în toate companiile
analizate, auditul intern asistă managementul și Consiliul de Administrație/ Consiliul
de Supraveghere în îmbunatățirea procesului de control și management al riscurilor și
auditul intern monitorizează sistemu l de management al riscurilor, împreună cu
departamentul de management al riscurilor.În 80% dintre companiile analizate,
auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiară și de
contabilitate. În 60% dintre companii, auditul intern furniz ează o asigurare rezonabilă
asupra conformității cu un cadru legal aplicabil, cu normele și procedurile interne
aplicabile entității respective. În doar 10% dintre companii, auditul intern realizează
misiuni de audit intern ad -hoc având în vedere riscurile actuale și cele potențiale
identificate.
În nicio companie analizată din acest sector, auditul intern nu are rolul de a monitoriza
asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil acelei
entități.
Figura 33 Analiza practicilor de audit intern la nivelul intermedierilor financiare
în funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%100%100% 100%
80% 80%100%
80%
20%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

58
În toate companiile de la nivelul intermedierilor financiare și al asigurărilor, auditul
intern asistă managementul și Consiliul de Administrație/ Consiliul de Supraveghere
în îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor, de asemenea
auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadrul legal
aplicabil, cu normele și procedurile interne aplicabile entității respective și auditul
intern monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță
corportivă aplicabil acelei entități.
În 80% din companiile analizate, auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu
care se realizează toate operațiunile din cadrul entiății, de asemenea auditul intern
include examinarea proceselor de raportare financiară și de contabilitate și auditul
intern monitorizează sistemul d e management al riscurilor, împreună cu
departamentul de management al riscurilor.
În doar 20% din companii auditul intern realizează misiuni de audit intern ad -hoc
având în vedere riscurile actuale și cele potențiale identificate.
Figura 34 Analiza practicilor de audit intern în domeniul farmaceuticelor în
funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%100%100%
60% 60%100%
80% 80%
20%
0%
AI asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor.
AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
AI realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul
entității
AI include examinarea proceselor de raportare financiare si de contabilitate.
AI monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități
AI monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor
Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad-hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate
Nu sunt precizate rolul sau responsabilitățile auditului intern

59
În toate companiile din sectorul farmaceutic, auditul intern asistă manage mentul și
Consiuliul de Administrație/ Consiuliul de Supraveghere în îmbunatățirea procesului
de control și management al riscurilor și de asemenea, auditul intern incude
examinarea proceselor de raportare financiară și de contabilitate.
În 80% dintre comp aniile analizate, printre rolurile auditului intern sunt și: auditul
intern monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de guvernanță
corporativă aplicabil acelei entități și auditul intern monitorizează sistemul de
management al riscurilor, împreună cu departamentul de management al riscurilor.
În 60% dintre companii, auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra
conformității cu un cadrul legal aplicabil, cu normele și procedurile interne aplicabile
entității respective și în aceea și proporție, auditul intern realizează o evaluare a
eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității.
Rolul auditului intern de a realiza misiuni ad -hoc având în vedere riscurile actuale și
riscurile potențiale identificate este în tălnit doar în 20% dintre companiile analizate
din domeniul farmaceutic.
Figura 35 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de publicarea
raportului de audit intern în cadrul raportului anual -Londra

Sursă : proi ecție realizată de autoare
0%20%40%60%80%100%
Industria
extractivăProducția și
furnizarea
energiei
electriceIntermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceutice100% 100% 100% 100%
Raportul de audit intern este publicat pe site-ul web al entității, în cadrul raportului anual.
Raportul de audit intern nu este publicat pe site-ul web al entității în cadrul raportului
anual.

60
Analizând publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual, se observă
că în niciun sector, raportul de audit intern nu este publicat pe site -ul web al entității
în cadrul raportului anual.
Chiar dacă acest publicarea raportului de audit intern nu este obligatorie, el oferă o
mai mare transaprență și oferă încredere investitorilor actuali și celor potențiali.

Figura 36 Analiza practicilor de audit intern în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare
Analizând relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit în
companiile selectate, se observă din graficul de mai sus că majoritatea, adică în 80%
dintre companii șeful departamentului de audit intern este numit (propus) de către
comitet ul de audit, iar comitetul de audit monitorizează eficiența activității de audit
intern.
În proporție de 15%, rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate
comitetului de audit, iar în doar 5% dintre companiile analizate, relația dintre
depar tamentul de audit intern și comitetul de audit nu este prezentată detaliat. 5%
15%
80%Relația dintre departamentul de
AI și comitetul de audit nu este
prezentată detaliat.
Rapoartele de AI sunt
prezentate cu regularitate
comitetului de audit
Șeful departamentului de AI
este numit (propus) de către
comitetul de audit, iar comitetul
de audit monitorizează eficiența
activității de AI

61
Figura 37 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de relația
dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare
Urmărind relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit pe sectoare,
observăm că la nivelul industriei extractive, în 20% dintre companiile analizate,
rapoartele de audit inern sunt prezentate cu regulari tate comitetului de audit, iar în
80% dintre ele șeful departamentului de audit intern este numit (propus) de către
comitetul de audit, iar comitetul de audit monitorizează eficiența activității de audit
intern.
La nivelul producției și furnizării energiei electrice, relația dintre departamentul de
audit intern și comitetul de audit nu este prezentată detaliat în 20% dintre companiile
analizate. În proporții egale, în 40% dintre companii rapoartele de audit sunt
prezentate cu regularitate comitetului de aud it și în aceeași proporție șeful
departamentului de audit intern este numit de către comitetul de audit, iar acesta
monitorizează eficiența activității de audit intern.
În sectorul intermedierilor financiare și asigurări, șeful departamentului de audit int ern
este numit (propus) de către comitetul de audit, iar acesta monitorizează eficiența
activității de audit intern în toate companiile analizate. Și în domeniul farmaceutic
situația este aceeași.
0%20%40%60%80%100%
Industria extractiva Producția și
furnizarea energiei
electriceIntermedieri
financiare si de asig.Farmaceutice20% 20%40%80%
40%100% 100%
Relația dintre departamentul de AI și comitetul de audit nu este prezentată detaliat.
Rapoartele de AI sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit
Șeful departamentului de AI este numit (propus) de către comitetul de audit, iar comitetul
de audit monitorizează eficiența activității de AI

62
Figura 38 Analiza practicilor de a udit intern în funcție de modul de raportare a
rezultatelor de audit intern -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare

În ceea ce privește modul de raportare a rezultatelor de audit intern în companiile
analizate, rezultate și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate atât
managementului executive, cât și comitetului de audit în proporție de 90%.
În 5% dintre companiile analizate, rezultatele și constatările auditului intern sunt
raportate cu regularitate Consiliului de Administrație.
În aceeași proporție de 5% dintre companii, modul în care constatările auditului intern
sunt raportate mai departe nu est e detaliat în cadrul raportului anual. 5%5%
90%Modul in care constatările AI
sunt raportate mai departe nu
este detaliat în cadrul raportului
anual
Rezultatele și constatările AI
sunt raportate cu regularitate
Consiliului de Administrație
Rezultatele și constatările AI
sunt raportate cu regularitate atât
managementului executiv, cât și
Comitetului de audit.

63
Figura 39 Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de modul de
raportare a rezultatelor de audit intern -Londra

Sursă : proiecție realizată de autoare

Dacă privim la nivel ul sectoarelor modul de raportare a rezultatelor de audit intern, în
industria extractivă, rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu
regularitate atât managementului exeutiv, cât și Comitetului de Audit în toate
companiile analizate.
La nivelul producțieiși furnizării de energie electric, în 20% dintre companiile
analizate din acest sector, modul în care constatările auditului intern sunt raportate
mai departe nu este detaliat în cadrul raportului anual. În restul de 80%, rezultatele și
constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate atât managementului
executiv, cât și Comitetului de Audit.
În sectorul intermedierilor financiare, în toate companiile analizate rezultatele și
constatările auditului intern sunt raportate cu re gularitate atât managementului
exeutiv, cât și Comitetului de Audit.
În industria farmaceutică, în 20% dintre companii rezultatele și constatările auditului
intern sunt raportate cu regularitate Consiliul de Administrație și în 80% dintre ele ,
0%20%40%60%80%100%
Industria
extractivăProducția și
furnizarea de
energie electricăIntermedieri
financiare și
asigurăriFarmaceutice20% 20%100%
80%100%
80%
Modul in care constatările AI sunt raportate mai departe nu este detaliat în cadrul
raportului anual
Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu regularitate Consiliului de Administrație
Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu regularitate atât managementului executiv,
cât și Comitetului de audit.

64
rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate atât
managementului exeutiv, cât și Comitetului de Audit.

2.5 ANALIZA COMPARAT IVĂ

În realizarea acestui subcapitol am comparat rezultatele obținute în subcapitolele
anterioare pe bursele din România, Varșovia și Londra. Rezultatele sunt prezentate în
cele ce urmează:
Figura 40 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
existența departamentului de audit intern

Sursă : proiecție realizată de autoare
Analizând existența departamentului de audit intern în România, Polonia și Londra, se
observă că în România 1 0% dintre companiile analizate nu au departament de audit
intern și nici nu justifică lipsa acestuia în raportul anual, procentul în Polonia fiind
dublu față de cel al României.
În schimb, în România avem un procent mai mare, de 15%, a companiilor care nu au
implementat un departament de audit intern, însă sunt prezentate argumente care
justifică lipsa acestuia în raportul anual, în Polonia procentul companiilor fiind de
10%, iar în Londra nu există nicio companie care nu are implementat un departament
de audit intern. 10%15%75%
20%10%70%
0%0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Departamentul de AI nu există nefiind
prezentate argumente care justifică lipsa
acestuia în raportul anualDepartamentul de AI nu există fiind
prezentate argumente care justifică lipsa
acestuia în raportul anualDepartamentul de AI este implementat
Londra Polonia Romania

65
Se observă că în Londra toate companiile analizate au implementat un departament de
audit intern, în România procentul este mai mic, doar 75% dintre companii au
implementat un departament de audit intern, iar situația Polonia se situează un pi c mai
jos față de cea a României, și anume, 70% dintre companiile analizate au implementat
un departament de audit intern.
Londra este etalonul analizei, existența unui departament de audit intern fiind un plus
de valoare pentru organizație, ajutând -o să î și atingă obiectivele.
Figura 41 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
existența departamentului de audit intern în industria extractivă

Sursă : proiecție realizată de autoare
În industria extractivă, toate companiile analizate pe bursa din Londra au implementat
un departament de audit intern, în schimb în România doar 80% dintre companiile
analizate din această industrie au implementat un departament de audit intern, iar în
Polonia procentul este mai m ic, de doar 60%.
În 40% dintre companiile analizate din Polonia, departamentul de audit intern nu
există, dar sunt prezentate argumente care justifică lipsa acestuia în raportul anual. În
România procentul este redus la jumătate, și anume, în 20% dintre co mpaniile
analizate din această țară departamentul de audit intern nu este implementat, dar există
argumente care justifică lipsa acestuia în raportul anual, printre care cele mai întălnite
sunt: au audit intern externalizat, costuri mari. 20%80%
40%60%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Departamentul de AI nu există nefiind
prezentate argumente care justifică lipsa
acestuia în raportul anualDepartamentul de AI nu există fiind
prezentate argumente care justifică lipsa
acestuia în raportul anualDepartamentul de AI este implementat
Londra Polonia Romania

66
Figura 42 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
existența departamentului de audit intern în domeniul producției și furnizării de
energie electrică și termică

Sursă : proiecție realizată de autoare

La nivelul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apă caldă
situația este următoarea la nivelul celor trei țări: În Londra toate companiile au
implementat un departament de audit intern, însă în România doar 80% dintre
companii au implementat acest d epartament, iar se află pe ultimul loc, cu un procent
de doar 60% a companiilor în care există departamentul de audit intern.
În România, în cele 20% dintre firmele care nu au implement un departament de audit
intern, sunt prezentate argumente care justifi că lipsa acestuia, dar în Polonia în cele
40% dintre companiile care nu au departament de audit intern, nu sunt prezentate
argumente care să justifice lipsa acestuia în raportul anual. 20%80%
40%60%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Departamentul de AI nu există nefiind
prezentate argumente care justifică lipsa
acestuia în raportul anualDepartamentul de AI nu există fiind prezentate
argumente care justifică lipsa acestuia în
raportul anualDepartamentul de AI este implementat
Londra Polonia Romania

67
Figura 43 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
existența departamentului de audit intern în domeniul intermedierilor financiare
și asigurări

Sursă : proiecție realizată de autoare
În sectorul intermedierilor financiare situația este cea mai favorabilă, adică și în
Londra și în Polonia toate companiile au implementat departamentul de audit intern.
În România însă, procentul este mai mic, 80% dintre companiile din acest sector au
implementat un departament de audit intern, iar cele 20% care nu au implementat
departamentul de a udit intern au prezentat argumente care justifică lipsa acestuia în
raportul anual.
Figura 44 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
existența departamentului de audit intern în domeniul farmaceutic

Sursă : proiecție realizată de autoare 20%80%100%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Departamentul de AI nu există nefiind
prezentate argumente care justifică lipsa
acestuia în raportul anualDepartamentul de AI nu există fiind prezentate
argumente care justifică lipsa acestuia în
raportul annualDepartamentul de AI este implementat
Londra Polonia Romania
40%60%
40%60%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Departamentul de AI nu există nefiind
prezentate argumente care justifică lipsa
acestuia în raportul anualDepartamentul de AI nu există fiind prezentate
argumente care justifică lipsa acestuia în
raportul annualDepartamentul de AI este implementat
Londra Polonia Romania

68
La nivelul farmaceutic, toate companiile analizate pe bursa din Londra au
implementat un departament de audit intern, iar în România și Polonia avem un
procent egal, de 60% dintre companiile analizate care au implementat un departament
de audit intern. Cele 40% a companiilor care nu au departament de audit intern,atât în
Polonia cât și în România, în raportul anual nu sunt prezentate argumente care să
justifice lipsa acestuia.
Figura 45 Analiza compa rativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în cadrul companiei

Sursă : proiecție realizată de autoare
Dacă analizăm poziția departamentului de audit intern în cadrul companiei, la cele
selectate, se observă că poziția departamentului de audit intern nu este precizată în
13% dintre companiile care au implementat un departament de audit intern din
România, procentul acesta reducându -se la 7% în Polonia, iar în Londra la doar 5%.
Șeful departamentului de audit intern este subordonat directorului executiv sau celui
financiar în 67% dintre companiile care au departament de audit intern din România, 13%67%20%
7%50%43%
5%10%50%35%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Poziția departamentului de AI nu este
precizată Șeful departamentului de audit intern este
subordonat directorului executiv sau
directorului financiar .Șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de auditȘeful departamentului de audit intern este
subordonat atât Comitetului de audit, cât și
directorului executiv sau financiar
Londra Polonia Romania

69
în 50% din Polonia, iar în Londra procentul se reduce semnificativ, ajungând la doar
10% din companiile analizate.
În jumătate din companiile analizate din Londra, șeful departamentului de audit intern
este subordonat Comitetului de Audit. În Polonia în 43% dintre companii șeful
departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit, iar în România
procentu l este de 20%.
Întălnim și o situație care este prezentă în Londra, și anume în 35% din companiile
analizate șeful departamentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de
Audit, cât și directorului executiv sau celui financiar, acest lucru asig urând
independența auditorilor și o mai bună comunicare în prevenirea riscurilor la care
entitatea este supusă.
Per ansamblu, în majoritatea companiilor analizate pe bursele din România și Polonia,
șeful departamentului de audit intern este subordonat dire ctorului executiv sau
financiar, iar în companiile listate pe bursa din Londra, acesta se subordonează
Comitetului de Audit.

Figura 46 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în industria extractivă

Sursă : proiecție realizată de autoare
25%75%
33%67%
20%60%20%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Poziția departamentului de AI nu este
precizată Șeful departamentului de audit intern este
subordonat directorului executiv sau
directorului financiar .Șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de auditȘeful departamentului de audit este
subordonat și Comitetului de audit și
directorului financiar
Londra Polonia Romania

70
Analizând poziția departamentului de audit intern la nivelul industriei extractive,
poziția departamentului nu este precizată în 25% din companiile care au departament
de audit intern listate pe bursa din România, în schimb în Polonia procentul crește la
33%, iar în Londra în 20% dintre companiile analizate poziția departamentului de
audit intern nu este precizată.
Șeful departamentului de audit intern este subordonat directorului executiv sau
financiar în această industrie doar în România unde procentul este foarte mare, de
75% din companiile care au implementat un departament de audit inte rn și în Polonia
unde procentul este puțin mai redus față de cel al României, de 67%.
În schimb, șeful departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit
numai la firmele listate pe bursa din Londra, în procent de 60%.
Numai în Londra în tâlnim în procent de 20% în industria extractivă a companiilor în
care șeful departamentului de audit intern este subordonat atât Comitetului de Audit,
cât și directorului executiv sau financiar.

Figura 47 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern la nivelul producției și furnizării de energie
electrică și termică

Sursă : proiecție realizată de autoare
În domeniul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apă caldă,
în majoritatea companiilor analizate pe bursele din România și Polonia, șeful
departamentului de audit intern este subordonat directorului executiv sau directorului 75%25%
67%33%
40%40%20%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Poziția departamentului de AI nu este
precizată Șeful departamentului de audit intern este
subordonat directorului executiv sau
directorului financiar .Șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de auditȘeful departamentului de audit este
subordonat și Comitetului de audit și
directorului financiar
Londra Polonia Romania

71
financiar, în România procentul este de 75% din companiile analizate care au
implementat acest departament, iar în Polonia de 67%, în Londra procentul scăzând la
40%.
Șeful departamentului de audit intern este subordonat Comitetului de Audit în 25%
dintre co mpaniile analizate care au departament de audit intern listate pe bursa din
România, în Polonia procentul fiind puțin mai mare, de 33%, iar în Londra procentul
este de 40%.
În Londra în 20% din companiile analizate din domeniul producției și furnizării de
energie electrică și termică, șeful departamentului de audit este subordonat și
Comitetului de Audit și directorului executiv sau celui financiar, practică care în
România sau Polonia nu este întâlnită.
Figura 48 Analiza comparativ ă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în domeniul intermedierilor financiare și
asigurărilor

Sursă : proiecție realizată de autoare
În ceea ce privește poziția departamentului de audit intern în domeniul int ermedierilor
financiare și asigurări, jumătate din companiile listate pe bursa din România care au
departament de audit intern, șeful acestuia este subordonat directorului executiv sau
celui financiar, iar în Polonia procentul este de 40%. 50%50%
40%60%40%60%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Poziția departamentului de AI nu este
precizată Șeful departamentului de audit intern este
subordonat directorului executiv sau
directorului financiar .Șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de auditȘeful departamentului de audit este
subordonat și Comitetului de audit și
directorului financiar
Londra Polonia Romania

72
În cealaltă jumă tate a companiilor listate pe bursa din România care au implementat
departamentul de audit intern, șeful departamentului de audit intern este subordonat
Comitetului de Audit, însă în Polonia în 60% dintre companii este subordonat
Comitetului de Audit, iar în Londra procentul este puțin mai mic, de 40%. Chiar dacă
procentul este mai mic în Londra, în restul de 60% din companiile analizate în acest
domeniu, șeful departamentului de audit intern este subordonat și Comitetului de
Audit și directorului executiv sau celui financiar.
Figura 49 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de poziția
departamentului de audit intern în domeniul farmaceuticelor

Sursă : proiecție realizată de autoare
În ceea ce privește sectorul farmaceutic, poziția departamentului de audit intern nu
este precizată numai în cazul României, în procent de 33% din companiile analizate
din această țară care au departament de audit intern. În restul de 67% din companiile
din această țară, șeful depart amentului de audit intern este subordonat directorului
executiv sau celui financiar și se mai observă că în Polonia procentul este de 33% din
companiile care au implementat departamentul de audit intern.
Șeful departamentului de audit intern este subordona t Comitetului de Audit în
majoritatea companiilor analizate de pe bursa din Polonia și Londra, în Polonia în
67% dintre companiile care au implementat departamentul de audit intern și în Londra
în 60% dintre companiile analizate. 33%67%33%67%60%40%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Poziția departamentului de AI nu este
precizată Șeful departamentului de audit intern este
subordonat directorului executiv sau
directorului financiar .Șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de auditȘeful departamentului de audit este subordonat
și Comitetului de audit și directorului financiar
Londra Polonia Romania

73
În schimb, în Londra șeful departamentului de audit intern este subordonat și
Comitetului de Audit și directorului executiv sau directorului financiar în 40% din
companiile analizate din sectorul farmaceutic.
Figura 50 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de rolul și
responsabilitățile auditului intern

Sursă : proiecție realizată de autoare 19%27%40%27%13%27%0%27%
86%57%71%71%7%36%21%0%
90%65%70%75%50%85%15%0%
AI asistă managementul și consiliul de
administrație/consiliul de supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și
management al riscurilor.AI furnizează o asigurare rezonabilă asupra
conformității cu un cadru legal aplicabil,cu
normele și procedurile interne aplicabile entității
respective.AI realizează o evaluare a eficienței cu care se
realizează toate operațiunile din cadrul entitățiiAI include examinarea proceselor de raportare
financiare si de contabilitate.AI monitorizează asigurarea conformității
entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entitățiAI monitorizează sistemul de management al
riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al riscurilor (dacă există)Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni
de audit intern ad-hoc având în vedere riscurile
actuale și riscurile potențiale identificateNu sunt precizate rolul sau responsabilitățile
auditului intern
Londra Polonia Romania

74
În ceea ce privește rolul și responsabilitățile auditului intern, auditul intern asistă
managementul și Consiuliul de Administrație/ Consiuliul de Supraveghere în
îmbunătățirea procesului de control și management al riscurilor în procent de doar
19% din companiile analizate pe bursa din România, procentul crescând la 86% la
companiile analizate pe bursa din Polonia și ajunge la 90% la cele din Lon dra.
Analizând rolul auditului intern de a furniza o asigurare rezonabilă asupra
conformității cu un cadrul legal aplicabil, cu normele și procedurile interne aplicabile
entității resprective, se observă că cel mai mare procent de 65% este întâlnit la
companiile analizate pe bursa din Londra, urmată de companiile analizate pe bursa din
Polonia, în procent de 57%, iar în România acest rol este stabilit în doar 27% din
companiile analizate care au implementat un departament de audit intern.
Audit intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile
din cadrul entității în 70% din companiile analizate pe bursa din Londra, procentul
fiind cu 1% mai mare pe bursa din Polonia, iar în cazul României procentul aferent
acestui rol e ste mai mic, de 40%.
Auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiară și de
contabilitate în 75% din companiile analizate pe bursa din Londra, procent care este
puțin mai mic în cazul Poloniei, iar în România în doar 27% din companiile analizate
care au implementat un departament de audit intern acesta are responsabilitatea de a
examina procesele de raportare financiară.
În jumătate din companiile analizate pe bursa din Londra, auditul intern are rolul de a
monitoriza asigurarea conformi tății entității cu codul de guvernanță corporativă
aplicabil acelei entități. Acest rol este întâlnit în doar 13% din companiile analizate pe
bursa din România care au un departament de audit intern, iar în Polonia procentul
este de doar 7%, chiar dacă în majoritatea companiilor analizate există preocupare
pentru guvernanța corporativă și pentru respectarea Codului de Guvernanță
Corporativă.
În 85% din companiile analizate pe bursa din Londra auditul intern monitorizează
sistemul de management al riscurilor împreună cu departamentul de management al
riscurilor, însă în Polonia și România acest rol este mai puțin întâlnit, în doar 36% din

75
companiile analizate pe bursa din Polonia și în 27% din companiile de pe bursa din
România.
Auditul intern realizează misi uni de audit intern ad -hoc având în vedere riscurile
actuale și cele potențiale identificate în procent mic atât pe bursa din Londra cât și pe
cea din Polonia. Procentul acestui rol pe bursa din Londra este de 15% din companiile
analizate, iar pe bursa din Polonia procentul este mai mare față de cel din Londra, în
21% din companiile analizate care au implementat departamentul de audit intern acest
rol este îndeplinit.
Doar în România, în 27% din companiile analizate care au implementat un
departament de aud it intern rolul și responsabilitățile acestuia nu sunt precizate, în
Londra și Polonia în toate companiile analizate rolul și responsabilitățile auditului
intern fiind precizate.
Per ansamblu, se observă că în companiile analizate pe bursa din Londra sunt
precizate cele mai multe dintre rolurile și responsabilitățile auditului intern, fiind
urmată de Polonia, iar în România rolul și responsabilitățile departamentului de audit
intern sunt mai puțin precizate, cauza fiind că acest concept a apărut destul de r ecent
în țara noastră și nu este atât de dezvoltat precum în Londra.
Figura 51 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual în industria
extractivă

Sursă : proiecție realizată de autoare 0%100%
0%100%
0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Raportul de audit intern este publicat pe site-ul
web al entității, în cadrul raportului anual.Raportul de audit intern nu este publicat pe
site-ul web al entității în cadrul raportului
anual.
Londra Polonia Romania

76
În industria extractivă, în nicio țară din cele analizate, companiile nu au publicat
raportul de audit intern pe site -ul web al entității în cadrul raportului anual.
Figura 52 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual la nivelul
producției și furnizării de energie electrică

Sursă : proiecție realizată de autoare
La nivelul producție i și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apă caldă
raportul de audit intern este publicat pe site -ul web al entității doar în 25% din
companiile analizate pe bursa din România care au implementat departamentul de
audit intern, în restul com paniilor analizate pe bursele din Londra și Polonia nefiind
publicat pe site -ul web al entității.
Figura 53 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual în domeniul
intermedierilor financiare și asigurărilor

Sursă : proiecție realizată de autoare 25%75%
0%100%
0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Raportul de audit intern este publicat pe site-ul
web al entității, în cadrul raportului anual.Raportul de audit intern nu este publicat pe
site-ul web al entității în cadrul raportului
anual.
Londra Polonia Romania
25%75%
0%100%
0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Raportul de audit intern este publicat pe site-ul
web al entității, în cadrul raportului anual.Raportul de audit intern nu este publicat pe
site-ul web al entității în cadrul raportului
anual.
Londra Polonia Romania

77
În sectorul intermedierilor financiare și asigurări situația este aceași ca și la nivelul
producției și furnizării de energie electrică, și anume, doar în 25% din companiile
analizate pe bursa din România raportul de audit intern este publicat pe site -ul web al
entității. În cadrul companiilor analizate pe bursa din Londra și pe cea din Polonia,
raportul de audit intern nu este publicat pe site -ul web al en tității.
Figura 54 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de
publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual în domeniul
farmaceuticelor

Sursă : proiecție realizată de autoare
În domeniul farmaceutic, nicio companie din cele trei țări analizate nu au publicat
raportul de audit intern pe site -ul web al entității în cadrul raportului anual.
Per ansamblu, nicio companie analizată pe bursa din Londra sau Polonia nu au
publicat raportul de audit intern pe site -ul entității, chiar dacă acest lucru nu este
obligatoriu el ar oferi o mai mare transparență investitorilor actuali și celor potențiali. 0%100%
0%100%
0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Raportul de audit intern este publicat pe site-ul
web al entității, în cadrul raportului anual.Raportul de audit intern nu este publicat pe site-
ul web al entității în cadrul raportului anual.
Londra Polonia Romania

78
Figura 55 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația
dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit

Sursă : proiecție realizată de autoare
Analizând relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit în cele trei
țări, observăm că relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit nu
este prezentată detaliat în 60% dintre companiile analizate pe bursa din România, în
Polonia procentul este de doar 7%, iar în Londra acesta scade la doar 5%.
Rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit în 15%
din companiile analizate pe bursa din Londra, procent care este mai mare în Polonia,
de 35%, iar în cazul României 20% din firmele care au departament de audit intern,
rapoartele acestuia sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit.
În majoritatea companiilor analizate pe bursa din Londra șeful departamentului de
audit intern este numit sau propus de către comitetul de audit, iar acesta monitorizează
eficiența activ ității de audit intern. În Polonia procentul firmelor care au această
legătură între departamentul de audit intern și comitetul de audit sunt în procent de
57%, iar în cazul României doar 20% din companiile analizate care au departament de
audit intern pre zintă această relație între cele două departamente.
Per ansamblu, se observă și din această relație, că cele mai bine organizate
departamente de audit intern sunt întâlnite pe bursa din Londra, urmată de cea a
Poloniei, iar România se situează pe ultimul loc dintre cele trei analizate. 60%20%20%
7%36%57%
5%15%80%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Relația dintre departamentul de AI și comitetul
de audit nu este prezentată detaliat.Rapoartele de AI sunt prezentate cu regularitate
comitetului de auditȘeful departamentului de AI este numit (propus)
de către comitetul de audit, iar comitetul de
audit monitorizează eficiența activității de AI
Londra Polonia Romania

79
Figura 56 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația
dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit în industria extractivă

Sursă : proiecție realizată de a utoare
În industria extractivă, transportul și depozitarea lor, în jumătate din firmele analizate
la nivelul României, relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit
nu este prezentată detaliat. În sensul opus, în 80% din companiile ana lizate pe bursa
din Londra, șeful departamentului de audit intern este numit sau propus de către
comitetul de audit, iar acesta monitorizează eficiența activității de audit intern. În
Polonia această relație este întâlnită în 67% dintre companiile analizat e, în schimb în
România în doar 25% din companii.
Rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit în 20%
din companiile analizate pe bursa din Londra, procent mai mare atât în cazul Poloniei
(33%), cât și în cazul României ( 25%). 50%25%25%
0%33%67%
0%20%80%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Relația dintre departamentul de AI și
comitetul de audit nu este prezentată detaliat.Rapoartele de AI sunt prezentate cu
regularitate comitetului de auditȘeful departamentului de AI este numit
(propus) de către comitetul de audit, iar
comitetul de audit monitorizează eficiența
activității de AI
Londra Polonia Romania

80
Figura 57 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația
dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit la nivelul producției și
furnizării de energie electrică

Sursă : proiecție realizat ă de autoare
La nivelul producției și furnizării de energie electrică și termică situația este
următoarea: În jumătate din companiile analizate pe bursa din România, relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit nu este prezentată deta liat; iar în
Polonia procentul este de 20%.
Rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit, este
relația principală întâlnită la companiile din Polonia, 67% dintre aceastea relatând
acest lucru. În companiile analizate pe b ursa din Londra procentul este de 40%, iar în
cazul României de 25%.
În 40% din companiile analizate pe bursa din Londra, șeful departamentului de audit
intern este numit sau propus de către comitetul de audit și în plus acesta monitorizează
eficiența acti vității de audit. În Polonia această relație este precizată în 33% din
companiile analizate, iar în România în doar 25%. 50%25%25%
0%67%33%
20%40%40%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Relația dintre departamentul de AI și
comitetul de audit nu este prezentată detaliat.Rapoartele de AI sunt prezentate cu
regularitate comitetului de auditȘeful departamentului de AI este numit
(propus) de către comitetul de audit, iar
comitetul de audit monitorizează eficiența
activității de AI
Londra Polonia Romania

81
Figura 58 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația
dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit în domeniul
intermedierilor financiare

Sursă : proiecție realizată de autoare
În sectorul intermedierilor financiare și asi gurări, cele mai multe companiile analizate
pe bursa din România, 75% dintre ele, nu precizează relația dintre departamentul de
audit intern și comitetul de audit. Pe bursa din Polonia și din Londra, relația fiind
prezentată detaliat.
Rapoartele de audit i ntern sunt prezentate cu regularitate comitetului de audit în 20%
din companiile analizate pe bursa din Polonia.
În toate companiile analizate pe bursa din Londra, șeful departamentului de audit
intern est numit sau propus de către comitetul de audit, iar acesta monitorizează
eficiența activității de audit intern. În Polonia această relație este întâlnită tot într -un
procent mare, de 80%, iar în România procentul fiind cel mai mic, de numai 25% din
companiile analizate. 75%0%25%
0%20%80%
0%0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Relația dintre departamentul de AI și
comitetul de audit nu este prezentată detaliat.Rapoartele de AI sunt prezentate cu
regularitate comitetului de auditȘeful departamentului de AI este numit
(propus) de către comitetul de audit, iar
comitetul de audit monitorizează eficiența
activității de AI
Londra Polonia Romania

82
Figura 59 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de relația
dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit în domeniul
farmaceuticelor

Sursă : proiecție realizată de autoare
În domeniul farmaceutic, în 67% dintre companiile analizate pe bursa din România nu
au precizată detaliat relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit.
Și în cazul Poloniei, 33% dintre companiile analizate nu au precizată relația dintre
aceste departamente.
În procente egale, atât în România cât și în Polonia, în 33% din companiile analizate
pe aceste burse rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate comitetului de
audit.
La fel ca în domeniul intermedierilor financiare, în toate companiile analizate pe bursa
din Londra, șeful d epartamentului de audit intern este numit sau propus de către
comitetul de audit, iar acesta monitorizează eficiența activității de audit intern. 67%33%0%
33%33%33%
0%0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Relația dintre departamentul de AI și comitetul
de audit nu este prezentată detaliat.Rapoartele de AI sunt prezentate cu regularitate
comitetului de auditȘeful departamentului de AI este numit (propus)
de către comitetul de audit, iar comitetul de
audit monitorizează eficiența activității de AI
Londra Polonia Romania

83
Figura 60 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de modul
de ra portare a rezultatelor de audit intern

Sursă : proiecție realizată de autoare
Analizând modul de raportare a rezultatelor de audit intern pe cele trei burse selectate,
în majoritatea companiilor listate pe bursa din Londra, în proporție de 90%,
rezultatele și constatările departamentului de audit intern sunt raportate cu regularitate
atât managementului executiv, cât și comitetului de audit. În Polonia în 79% din
companiile analizate este precizat acest mod de raportare a rezultatelor, iar în
Rom ânia în doar 40%.
Rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate Consiliului de
Administrație în 33% din companiile analizate pe bursa din România, în Polonia în
procent de 21%, iar în Londra procentul este scăzut de doar 5% di n companiile
analizate.
În 27% din companiile analizate pe bursa din România modul în care constatările
auditului intern sunt raportate mai departe nu este detaliat în cadrul raportului anual,
iar în Polonia în doar 5% nu este precizat modul de raportare a constatărilor auditului
intern. Acest lucru defavorizează aceste companii, deoarece ele nu oferă transparența
de care au nevoie investitorii.
Per ansamblu, raportarea constatărilor auditului intern managementului executiv și
comitetului de audit asigură un mediu adecvat de control care influențează într -un
mod pozitiv investitorii, oferind o mai mare siguranță împotriva fraudelor și rușind să
monitorizeze mai bine riscurile. 27%33%40%
0%21%79%
5%5%90%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Modul in care constatările AI sunt raportate
mai departe nu este detaliat în cadrul raportului
anualRezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate Consiliului de Administrație Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate atât managementului executiv, cât
și Comitetului de audit.
Londra Polonia Romania

84
Figura 61 Analiza comparativă a practicilor de audit int ern în funcție de modul
de raportare a rezultatelor de audit intern în industria extractivă

Sursă : proiecție realizată de autoare

În industria extractivă, transportul și depozitarea lor în toate companiile analizate pe
bursa din Londra rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu
regularitate atât managementului executiv, cât și comitetului de audit. În Polonia
procentul se reduce semnificativ, la 33% dintre companiile analizate, iar în România
doar 25% din companiile analizate relate ază acest mod de raportare a rezultatelor
auditului intern.
Rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate Consiliului de
Administrație în mare parte din companiile analizate pe bursa din România, în
proporție de 77%, iar pe bu rsa din Polonia în proporție de 67%.
În toate companiile din acest sector este precizat modul de raportare a rezultatelor
auditului intern.
0%75%25%
0%67%33%
0%0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Modul in care constatările AI sunt raportate
mai departe nu este detaliat în cadrul
raportului anualRezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate Consiliului de Administrație Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate atât managementului executiv, cât
și Comitetului de audit.
Londra Polonia Romania

85
Figura 62 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de modul
de raporta re a rezultatelor de audit intern la nivelul producției și furnizării de
energie electrică

Sursă : proiecție realizată de autoare
La nivelul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze și apă caldă, în
toate companiile analizate pe bursa din Polonia, rezultatele și constatările auditului
intern sunt raportate cu regularitate atât managementului executiv, cât și com itetului
de audit. În schimb, pe bursa din Londra procentul este mai scăzut, în 80% din
companiile analizate este precizat acest mod de raportare, iar în companiile analizate
pe bursa din România, procentul este de doar 25%.
Rezultatele și constatările au ditului intern sunt raportate cu regularitate Consiliului de
Administrație în 25% din companiile analizate pe bursa din România și în 20% din
cele analizate pe bursa din Londra.
În jumătate din companiile analizate pe bursa din România, nu este precizat mo dul în
care constatările auditului intern sunt raportate mai departe. În celălalte două țări
analizate, modul de raportare a constatărilor auditului intern este precizat. 50%25%25%
0%0%100%
0%20%80%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Modul in care constatările AI sunt raportate
mai departe nu este detaliat în cadrul
raportului anualRezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate Consiliului de Administrație Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate atât managementului executiv, cât
și Comitetului de audit.
Londra Polonia Romania

86
Figura 63 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de modul
de raportare a rezultatelor de AI în domeniul intermedierilor financiare

Sursă : proiecție realizată de autoare
La nivelul intermedierilor financiare și asigurărilor, în toate companiile analizate pe
bursa din Londra și Polonia, rezult atele și constatările auditului intern sunt raportate
cu regularitate atât managementului executiv, cât și comitetului de audit. În
companiile analizate pe bursa din România, jumătate din acestea prezintă acest mod
de raportare.
Cealaltă jumătate din compa niile analizate pe bursa din România nu prezintă detaliat
în cadrul raportului anual modul în care constatările auditului intern sunt raportate mai
departe.
Figura 64 Analiza comparativă a practicilor de audit intern în funcție de modul
de raportare a rezultatelor de audit intern în domeniul farmaceuticelor

Sursă : proiecție realizată de autoare 50%0%50%
0%0%100%
0%0%100%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Modul in care constatările AI sunt raportate
mai departe nu este detaliat în cadrul
raportului anualRezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate Consiliului de Administrație Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate atât managementului executiv, cât
și Comitetului de audit.
Londra Polonia Romania
0%33%67%
0%33%67%
0%20%80%
0% 20% 40% 60% 80% 100%Modul in care constatările AI sunt raportate
mai departe nu este detaliat în cadrul raportului
anualRezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate Consiliului de Administrație Rezultatele și constatările AI sunt raportate cu
regularitate atât managementului executiv, cât
și Comitetului de audit.
Londra Polonia Romania

87
În domeniul farmaceutic, în 80% din companiile analizate pe bursa din Londra,
rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate atât
managementului executiv, cât și comitetului de audit. În România și în Polonia, 67%
din companiile analizate prezintă acest mod de raportare a constatărilor auditului
intern.
Rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu regularitate Consiliului de
Administrație în 33% din companiile analizate atât pe bursa din Polonia, cât și pe cea
din România. În companiile analizate pe bursa din Londra, 20% din aceastea
raportează rezultatele auditului intern Consiliului de Administ rație.

88
CAPITOLUL 3. CONCLUZ II GENERALE ALE LUCR ĂRII

În concluzie, în acest cadrul acestei lucrări am evidențiat faptul că auditul intern este o
funcție a guvernanței corporative. O bună guvernanță corporativă în cadrul entității
diminuează riscurile, cr ește performanța, îmbunătățește managementul, oferă
transparență și calitate informațiilor.
În prezent, putem afirma că aproape toate organizațiile și majoritatea țărilor sunt
preocupate de implementarea principiilor guvernanței corporative.
În ceea ce privește partea practică, putem concluziona că la nivelul companiilor din
România și Polonia există implementat departamentul de audit intern într -o proporție
de 70 -75% din companiile analizate, iar în Londra toate companiile analizate au
implementat un de partament de audit intern. Acest lucru se datorează faptului că în
Londra acest concept a apărut mult mai devreme față de cele două țări analizate și
competitivitatea companiilor este mult mai mare. Existența departamentului de audit
intern este benefică i nvestitorilor, oferindu -le o siguranță mai mare și o mai bună
transparență a activității entității. Justificarea neexistenței departamentului de audit
intern a companiilor: din cauze financiare, insolvență, dispun de audit financiar
permanent , auditul inte rn este externalizat.

Analizând poziția departamentului de audit intern, pentru majoritatea companiilor
analizate pe bursa din România și pe cea din Polonia, șeful departamentului de audit
intern este subordonat directorului executiv sau celui financiar. Pe bursa din Londra
însă șeful departamentului de audit financiar este subordonat în majoritatea cazurilor
Comitetului de Audit sau , atât Comitetului de audit cât și directorului financiar sau
executiv. Analizând pe sectoare, sectorul intermedierilor finan ciare este cel care are
cea mai mare pondere atât la companiile analizate pe bursa din România, cât și pe cea
din Polonia în funcție de criteriul în care șeful departamentului de audit intern este
subordonat Comitetului de Audit. Și în sectorul farmaceutic , la societățile analizate pe
bursa din Polonia, 67% dintre acestea au specificat că șeful departamentului de audit
intern este subordonat Comitetului de Audit. Doar pe bursa din Londra se întâlnește
subordonarea atât față de Comitetul de Audit, cât și faț ă de directorul executiv sau
financiar.

89
În funcție de rolul și responsabilitățile auditului intern, cea mai mare pondere de 90%
dintre companiile analizate prezintă în raportul anual faptul că auditul intern asistă
managementul și Consiliul de Administrație/ Consi liul de Supraveghere în
îmbunătă țirea procesului de control și management al riscurilor . Și în cazul
companiilor analizate pe bursa din Polonia, cea mai mare pondere de 86, este întâlnită
tot la acest rol. Acest lucru este benefic, deoarece se obține o mai mare transparență și
o mai bună monitorizare a riscurilor. La companiile analizate pe bursa din România
rolul și responsabilitățile auditului intern sunt mai puțin precizate în raportul anual,
cea mai mare pondere, de 40%, prezintă în raportul anual că auditul intern realizează
o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile din cadrul entității .
Îndeplinirea acestei responsabilități, oferă siguranță investitorilor potențiali și actuali.
În ceea ce privește publicarea raportului de audit intern, nicio companie dint re cele
analizate pe bursa din Londra și pe cea din Varșovia nu prezintă raportul de audit
intern în cadrul raportului anual. La companiile analizate pe bursa din București, la
nivelul producției și furnizării de energie electrică și termică și în sectorul
intermedierilor financiare, 25% dintre companiile care au implementat un
departament de audit intern au publicat raportul de audit intern în cadrul raportului
anual. Chiar dacă publicarea raportului de audit nu este obligatorie, prin publicarea
acestuia s e oferă o mai mare transparență și încredere investitorilor actuali și
potențiali.
Referitor la relația dintre departamentul de audit intern și Comitetul de Audit, pe
bursa din Londra și pe cea din Varșovia, cele mai mari ponderi din companiile
analizate a firmă că șeful departamentului de audit intern este numit de Comitetul de
Audit, iar acesta monitorizează eficiența departamentului de audit. Pe bursa din
România, majoritatea companiilor nu specifică relația dintre Comitetul de audit și
departamentul de a udit intern. Sectorul intermedierilor financiare deține cea mai mare
pondere pe bursa din Londra și pe cea din Varșovia în funcție de criteriul că șeful
departamentului de audit intern este numit de Comitetul de Audit, iar acesta
monitorizează eficiența d epartamentului de audit intern. Faptul că rapoartele de audit
sunt prezentate cu regularitate Comitetului conduce la o informare constantă a
superiorilor și astfel oferă o certitudine referitoare la corectitudinea activităților de
audit intern.

90
În ceea ce privește modul de raportare al rezultatelor și constatărilor auditului intern,
pe bursa din Londra în 90% dintre companiile analizate acestea sunt prezentate cu
regularitate atât managementului executiv, cât și Comitetului de Audit. Pe bursa din
Varșovia, tot acest criteriu deține cea mai mare pondere, însă este mai mică decât în
cazul companiilor analizat pe bursa din Londra, procentul fiind în acest caz de 79%.
Pe bursa din București, doar 40% din companiile analizate prezintă acest mod de
raportare a re zultatelor. Analizând pe sectoare, sectorul intermedierilor financiare
deține cele mai mari ponderi în funcție de acest criteriu. Prin raportarea cu regularitate
a rezultatelor auditului intern Comitetului de Audit, companiile obțin o certitudine
asupra ac tivității de audit intern și astfel riscurile pot fi monitorizate mai bine.
Așadar, optimizarea guvernanței corporative prin prisma auditului intern este pe cât
de logică pe atât de necesară în cadrul economiei actuale, mereu tulburată de
evenimente eco nomice perturbatoare, precum și în contextul globalizării. Orice
organizație își dorește implementare a acestor trei idealuri, respectiv guvernanța
corporativă, gestionarea riscurilor și sistemul de control intern, iar auditul intern
reprezintă componenta chei e a monitorizării acestora. În concluzie, prin intermediul
acestor elemente se realizează dezideratul optimizării guvernanței corporative, având
ca factor cheie auditul intern. (Pașcu, 2011)

REFERINȚE BIBLIOGRAF ICE

Albert -Roulhac C., Breen P. (2005), Corporate governance in Europe: curent status
and future trends , Journal of Business Strategy , Vol 26, Issue 6, pp 19 -29
Allegrini M., D `Onza G., Paape L., Melville R., Sarens G. (2006), The European
literature review on internal auditing, Managerial Auditing Journal , Vol. 21, Issue 8,
pp 845 -853
Boța -Avram C. (2009), Auditul intern al societăților comerciale , Editura Risoprint,
Cluj-Napoca
Boța -Avram C. (2012), Fundamentarea unui scoring al practicilor de audit intern
utilizate de firmele listate la BVB în contextul guvernanței corporative , Revista de
Audit Financiar , November, Vol. 10, Issue 95, pp.32 -40
Chambers A. D ., Odar M. (2015), A nes vision for internal audit, Managerial
Auditing Journal, Vol 30, Issue 1, pp -34-55
Chang C., Chou H., Wang M. (2006), Characterizing the Corporate Governance of
UK Listed Construction Companies, Construction Management and Economic s, 24,
pp. 647 –656.
Colbert J. (2002), Corporate Governance: Communications from Internal and External
Auditors, Managerial Auditing Journal , 17(3), pp. 147 -152
Ghiță M., Ghiță R., Pop R., Timar A. (2011), Guvernanța corporativă și auditul
intern , Editura Casa Cărții de Stiință, Cluj Napoca
Karagiorgos T., Drogalas G., Gotzamanis E., Tampakoudis I. (2010), Internal
auditing as an effective tool for corporate governance, Journal of Business
Management , Vol. 2, No. 1, January -June
Morariu A., Suciu G., Stoia n F. (2008), Audit intern și guvernanță corporativă ,
Editura Universitară, București

Paape L., Scheffe J., Snoep P. (2003), The relationship between the internal audit
function and corporate governance in the EU – a Survey, International Journal of
Auditing , vol.7, pp.247 -262.
Pașcu A. (2011), Rolul auditului în optimizarea guvernanței corporative, Studia
Economia, Iași
Raportul Cadbury (1992), Report of the Committee on the Financial Aspects of
Corporate Governance
Razaee Z., Lander G. (1993), The Internal Auditor `s Relationship with the Audit
Committe”, Managerial Auditing Journal, MCB University Press, 8(3), pp 35 -40
Rezaee Z. (1996), Improving the Quality of Internal Audit Functions Through Total
Quality Management , Managerial Auditing Journal , MCB University Press, 11(1), pp
30-34
Sawyer B. (2003), Sawyer `s Internal Auditing. The Practise of Modern Internal
Auditing, The Institute of Internal Auditors , 5th ed., pp. 1061 -1102
Shleifer A., Vishny R. (1997), A Survey of Corporate Governance, The Jou rnal of
Finance , Vol. LII, nr. 2: 737 -783
Toma C., Chirleșan D. (2011), Informația contabilă și guvernanța corporativă în
contextul european și global , Editura Junimea, Iași
Bursa de Valori București, www.bvb.ro
Warsaw Stock Exchange, www.gpw.pl
London Stock Exchange, www.shareprices.com

ANEXE

Bursa de Valori București
Analiza practicilor de au dit intern în funcție de existența departamentului de
audit intern în cadrul companiei
Denumire firmă/
Existența
departamentului de Ai Departamentul de
AI nu există
nefiind prezentate
argumente care
justifică lipsa
acestuia în
raportul anual Departamentul de
AI nu există fiind
prezentate
argumente care
justifică lipsa
acestuia în
raportul anual Departamentul de
AI este
implementat
Industria extractivă, transportul și depozitarea lor
DAFORA SA ✓
OIL TERMINAL SA ✓
OMV PETROM S.A. ✓
ROMPETROL WELL
SERVICES SA ✓
S.N.G.N ROMGAZ S.A ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
AMONIL S.A ✓
C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA ✓
S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A ✓
S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A. ✓
SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA S.A ✓

Intermedieri financiare și asigurări
BANCA
COMERCIALA
CARPATICA S.A ✓
BANCA
TRANSILVANIA S.A ✓
BRD -GROUPE
SOCIETE GENERALE
S.A ✓
FONDUL
PROPRIETATEA ✓
SSIF BRK FINANCIAL
GROUP SA ✓
Farmaceutice
ANTIBIOTICE S.A. ✓
BIOFARM S.A. ✓
FARMACEUTICA
REMEDIA SA ✓
ROPHARMA SA ✓
ZENTIVA S.A. ✓

BIOFARM – nu este specificat nimic de audit intern
ZENTIVA -nu este specificat nimic de auditul intern al companiei
Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția departamentului de audit
intern
Denumire firma/ Poziția
departamentului de AI Poziția
departamentului
de AI nu este
precizată Șeful
departamentului
de audit intern
este subordonat
directorului
executiv sau Șeful
departamentului
de audit intern
este subordonat
Comitetului de
audit.

directorului
financiar .
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
OIL TERMINAL SA ✓
OMV PETROM S.A. ✓
ROMPETROL WELL
SERVICES SA ✓
S.N.G.N ROMGAZ S.A ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA ✓
S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A ✓
S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A. ✓
SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA S.A ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BANCA
COMERCIALA
CARPATICA S.A ✓
BANCA
TRANSILVANIA S.A ✓
BRD -GROUPE
SOCIETE GENERALE
S.A ✓
FONDUL
PROPRIETATEA ✓
Farmaceutice
ANTIBIOTICE S.A. ✓
FARMACEUTICA ✓

REMEDIA SA
ROPHARMA SA ✓

Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile
auditului intern
Denumire
firma/ Rolul și
responsabilitățil
e AI AI asistă
managementul
și consiliul de
administrație/co
nsiliul de
supraveghere în
îmbunătățirea
procesului de
control și
management al
riscurilor. AI furnizează o
asigurare
rezonabilă
asupra
conformității cu
un cadru legal
aplicabil,cu
normele și
procedur ile
interne
aplicabile
entității
respective. AI realizează o
evaluare a
eficienței cu
care se
realizează toate
operațiunile din
cadrul entității AI include
examinarea
proceselor de
raportare
financiare si de
contabilitate.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
OIL
TERMINAL
SA ✓
OMV
PETROM S.A. ✓
ROMPETROL
WELL
SERVICES SA ✓ ✓ ✓ ✓
S.N.G.N
ROMGAZ S.A
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
C.N.T.E.E.
TRANSELECT✓

RICA
S.N.
NUCLEAREL
ECTRICA S.A ✓
S.N.T.G.N.
TRANSGAZ
S.A.
SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA
S.A ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BANCA
COMERCIAL
A
CARPATICA
S.A
BANCA
TRANSILVAN
IA S.A ✓ ✓ ✓ ✓
BRD -GROUPE
SOCIETE
GENERALE
S.A ✓
FONDUL
PROPRIETAT
EA
Farmaceutice
ANTIBIOTICE
S.A. ✓ ✓
FARMACEUT
ICA
REMEDIA SA

ROPHARMA
SA ✓

Denumire firma/
Rolul și
responsabilitățile
AI AI monitorizează
asigurarea
conformității
entității cu codul
de guvernanță
corporativă
aplicabil acelei
entități AI monitorizează
sistemul de
management al
riscurilor,
impreuna cu
departamentul de
management al
riscurilor Auditul intern
realizează, de
asemenea,
misiuni de audit
intern ad -hoc
având în vedere
riscurile actuale
și riscurile
potențiale
identificate Nu sunt
precizate
rolul sau
responsab
ilitățile
auditului
intern
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
OIL
TERMINAL SA
OMV PETROM
S.A.
ROMPETROL
WELL
SERVICES SA ✓
S.N.G.N
ROMGAZ S.A ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
C.N.T.E.E.
TRANSELECTR
ICA ✓
S.N.
NUCLEARELE
CTRICA S.A
S.N.T.G.N.
TRANSGAZ ✓

S.A.
SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA
S.A ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BANCA
COMERCIALA
CARPATICA
S.A ✓
BANCA
TRANSILVANI
A S.A ✓
BRD -GROUPE
SOCIETE
GENERALE S.A ✓
FONDUL
PROPRIETATE
A ✓
Farmaceutice
ANTIBIOTICE
S.A.
FARMACEUTI
CA REMEDIA
SA ✓
ROPHARMA
SA

Analiza practicilor de audit în funcție de publicarea raportului de audit intern în
cadrul raportului anual

Denumire firma/
Publicarea raportului de AI
în cadrul raportului anual Raportul de audit intern
este publicat pe site -ul web
al entității, în cadrul
raportului anual. Raportul de audit intern nu
este publicat pe site -ul web
al en tității în cadrul
raportului anual.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
OIL TERMINAL SA ✓
OMV PETROM S.A. ✓
ROMPETROL WELL
SERVICES SA ✓
S.N.G.N ROMGAZ S.A ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA ✓
S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A ✓
S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A. ✓
SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA S.A ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BANCA COMERCIALA
CARPATICA S.A ✓
BANCA
TRANSILVANIA S.A ✓
BRD -GROUPE SOCIETE
GENERALE S.A ✓
FONDUL
PROPRIETATEA ✓
Farmaceutice
ANTIBIOTICE S.A. ✓
FARMACEUTICA ✓

REMEDIA SA
ROPHARMA SA ✓

Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit
Denumire firma/ Relația
dintre departamentul de
AI și comitetul de audit Relația dintre
departamentul de
AI și comitetul de
audit nu este
prezentată
detaliat. Rapoartele de
AI sunt
prezentate cu
regular itate
comitetului de
audit Șeful
departamentului de
AI este numit
(propus) de către
comitetul de audit,
iar comitetul de
audit
monitorizează
eficiența activității
de AI
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
OIL TERMINAL SA ✓
OMV PETROM S.A. ✓
ROMPETROL WELL
SERVICES SA ✓
S.N.G.N ROMGAZ S.A ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA ✓
S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A ✓
S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A. ✓
SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA S.A ✓

Intermedieri financiare și asigurări
BANCA
COMERCIALA
CARPATICA S.A ✓
BANCA
TRANSILVANIA S.A ✓
BRD -GROUPE
SOCIETE GENERALE
S.A ✓
FONDUL
PROPRIETATEA ✓
Farmaceutice
ANTIBIOTICE S.A. ✓
FARMACEUTICA
REMEDIA SA
ROPHARMA SA ✓

Anal iza practicilor de audit intern în funcție de modul de raportare a
rezultatelor de audit intern
Denumire firma/ Modul
de raportare a
rezultatelor de AI Modul in care
constatările AI
sunt raportate
mai departe nu
este detaliat în
cadrul raportului
anual Rezultatele și
constatările AI
sunt raportate cu
regularitate
Consiliului de
Administrație Rezultatele și
constatările AI
sunt raportate cu
regularitate atât
managementului
executiv, cât și
Comitetului de
audit.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
OIL TERMINAL SA ✓
OMV PETROM S.A. ✓
ROMPETROL WELL
SERVICES SA ✓

S.N.G.N ROMGAZ S.A ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA ✓
S.N.
NUCLEARELECTRICA
S.A ✓
S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A. ✓
SOCIETATEA
ENERGETICA
ELECTRICA S.A ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BANCA
COMERCIALA
CARPATICA S.A ✓
BANCA
TRANSILVANIA S.A ✓
BRD -GROUPE
SOCIETE GENERALE
S.A ✓
FONDUL
PROPRIETATEA ✓
Farmaceutice
ANTIBIOTICE S.A. ✓
FARMACEUTICA
REMEDIA SA ✓
ROPHARMA SA ✓

Bursa Varșovia
Analiza practicilor de au dit intern în funcție de existența departamentului de
audit intern în cadrul companiei
Denumire firmă/ Existența
departamentului de Ai Departamentul
de AI nu există
nefiind
prezentate
argumente care
justifică lipsa
acestuia în
raportul anual Departamentul
de AI nu există
fiind prezentate
argumente care
justifică lipsa
acestuia în
raportul anual Departamentul
de AI este
implementat
Industria extractivă, transportul și depozitarea lor
EXILLON ENERGY PLC ✓
GRUPA LOTOS
SPÓŁKA AKCYJNA ✓
POLSKI KONCERN ✓
POLSKIE GÓRNICTWO
NAFTOWE ✓
SERINUS ENERGY INC. ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
ELEKTROCIEPŁOWNIA
BĘDZIN SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
ENERGA SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
PGE POLSKA GRUPA ✓
TAURON POLSKA
ENERGIA ✓
POLENERGIA SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
Intermedieri financiare și asigurări

ALIOR BANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
BANK POLSKA KASA ✓
BANK ZACHODNI
WBK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
MBANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
Farmaceutice
SOPHARMA ✓

NEUCA SPÓŁKA ✓
PELION SPÓŁKA ✓
MASTER PHARM ✓
BIOTON SPÓŁKA ✓

Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția departamentului de audit
intern
Denumire firma/
Poziția
departamentului de
AI Poziția
departamentului de
AI nu este precizată Șeful
departamentului de
audit intern este
subordonat
directorului
executiv sau
directorului
financiar . Șeful
departamentului de
audit intern este
subordonat
Comitetului de
audit.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
GRUPA LOTOS
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
POLSKI ✓

KONCERN
POLSKIE
GÓRNICTWO
NAFTOWE ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
ENERGA
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
PGE POLSKA
GRUPA ✓
TAURON
POLSKA
ENERGIA ✓
Intermedieri financiare și asigurări
ALIOR BANK
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
BANK POLSKA
KASA ✓
BANK
ZACHODNI WBK
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
MBANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
POWSZECHNY
ZAKŁAD ✓
Farmaceutice
NEUCA SPÓŁKA ✓
PELION SPÓŁKA ✓
BIOTON SPÓŁKA ✓

Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile
auditului intern
Denumire
firma/ Rolul și
responsabilități
le AI AI asistă
managementul
și consiliul de
administrație/c
onsiliul de
supraveghere
în
îmbunătățirea
procesului de
control și
management al
riscurilor. AI furnizează
o asigurare
rezonabilă
asupra
conformității
cu un cadru
legal
aplicabil,cu
normele și
procedurile
interne
aplicabile
entității
respective. AI realizează o
evaluare a
eficienței cu
care se
realizează
toate
operațiunile
din cadrul
entității AI include
examinarea
proceselor de
raportare
financiare si de
contabilitate.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
GRUPA
LOTOS
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓ ✓
POLSKI
KONCERN ✓ ✓ ✓
POLSKIE
GÓRNICTWO
NAFTOWE ✓ ✓ ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
ENERGA
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓ ✓ ✓
PGE POLSKA
GRUPA ✓ ✓ ✓

TAURON
POLSKA
ENERGIA ✓ ✓
Intermedieri financiare și asigurări
ALIOR BANK
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓ ✓
BANK
POLSKA
KASA ✓ ✓ ✓ ✓
BANK
ZACHODNI
WBK
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓ ✓ ✓ ✓
MBANK
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓ ✓
POWSZECHN
Y ZAKŁAD ✓ ✓
Farmaceutice
NEUCA
SPÓŁKA ✓ ✓ ✓ ✓
PELION
SPÓŁKA ✓ ✓ ✓ ✓
BIOTON
SPÓŁKA ✓ ✓

Denumire
firma/ Rolul și
responsabilități
le AI AI
monitorizează
asigurarea
conformității
entității cu
codul de
guvernanță
corporativă
aplicabil acelei
entități AI
monitorizează
sistemul de
management al
riscurilor,
impreuna cu
departamentul
de
management al
riscurilor (dacă
există) Auditul intern
realizează, de
asemenea,
misiuni de
audit intern ad –
hoc având în
vedere
riscurile
actuale și
riscurile
potențiale
identificate Nu sunt
precizate rolul
sau
responsabilități
le auditului
intern
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
GRUPA
LOTOS
SPÓŁKA
AKCYJNA
POLSKI
KONCERN ✓ ✓
POLSKIE
GÓRNICTWO
NAFTOWE
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
ENERGA
SPÓŁKA
AKCYJNA
PGE POLSKA
GRUPA ✓
TAURON
POLSKA
ENERGIA
Intermedieri financiare și asigurări
ALIOR BANK ✓ ✓

SPÓŁKA
AKCYJNA
BANK
POLSKA
KASA ✓ ✓
BANK
ZACHODNI
WBK
SPÓŁKA
AKCYJNA
MBANK
SPÓŁKA
AKCYJNA
POWSZECHN
Y ZAKŁAD ✓
Farmaceutice
NEUCA
SPÓŁKA
PELION
SPÓŁKA ✓
BIOTON
SPÓŁKA

Analiza practicilor de audit în funcție de publicarea raportului de audit intern în
cadrul raportului anual
Denumire firma/
Publicarea raportului de
AI în cadrul raportului
anual Raportul de audit intern
este publicat pe site -ul
web al entității, în cadrul
raportului anual. Raportul de audit intern nu
este publicat pe site -ul
web al entității în cadrul
raportului anual.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
GRUPA LOTOS
SPÓŁKA AKCYJNA ✓

POLSKI KONCERN ✓
POLSKIE GÓRNICTWO
NAFTOWE ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
ENERGA SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
PGE POLSKA GRUPA ✓
TAURON POLSKA
ENERGIA ✓
Intermedieri financiare și asigurări
ALIOR BANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
BANK POLSKA KASA ✓
BANK ZACHODNI
WBK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
MBANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
POWSZECHNY
ZAKŁAD ✓
Farmaceutice
NEUCA SPÓŁKA ✓
PELION SPÓŁKA ✓
BIOTON SPÓŁKA ✓

Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de relația dintre
departamentul de audit intern și comitetul de audit
Denumire firma/
Relația dintre
departamentul de
AI și comitetul de
audit Relația dintre
departamentul de
AI și comitetul de
audit nu este
prezentată detaliat. Rapoartele de AI
sunt prezentate cu
regularitate
comitetului de
audit Șeful
departamentului de
AI este numit
(propus) de către
comitetul de audit,
iar comitetul de
audit monitorizează
eficiența activității
de AI
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
GRUPA LOTOS
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
POLSKI
KONCERN ✓
POLSKIE
GÓRNICTWO
NAFTOWE ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
ENERGA
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
PGE POLSKA
GRUPA ✓
TAURON
POLSKA
ENERGIA ✓
Intermedieri financiare și asigurări
ALIOR BANK
SPÓŁKA ✓

AKCYJNA
BANK POLSKA
KASA ✓
BANK
ZACHODNI WBK
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
MBANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
POWSZECHNY
ZAKŁAD ✓
Farmaceutice

NEUCA SPÓŁKA ✓
PELION SPÓŁKA ✓
BIOTON SPÓŁKA ✓

Analiza practicilor de audit intern pe sectoare în funcție de modul de raportare a
rezultatelor de audit intern
Denumire firma/
Modul de raportare a
rezultatelor de AI Modul in care
constatările AI
sunt raportate mai
departe nu este
detaliat în cadrul
raportului anual Rezultatele și
constatările AI
sunt raportate cu
regularitate
Consil iului de
Administrație Rezultatele și
constatările AI sunt
raportate cu
regularitate atât
managementului
executiv, cât și
Comitetului de
audit.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
GRUPA LOTOS
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
✓

POLSKI
KONCERN
PETROLINVEST
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
ENERGA SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
PGE POLSKA
GRUPA ✓
TAURON POLSKA
ENERGIA ✓
Intermedieri financiare și asigurări
ALIOR BANK
SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
BANK POLSKA
KASA ✓
BANK ZACHODNI
WBK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
MBANK SPÓŁKA
AKCYJNA ✓
POWSZECHNY
ZAKŁAD ✓
Farmaceutice
NEUCA SPÓŁKA ✓
PELION SPÓŁKA ✓
BIOTON SPÓŁKA ✓

Bursa Londra
Analiza practicilor de au dit intern în funcție de existența departamentului de
audit intern în cadrul companiei
Denumire firmă/
Existența
departamentului de Ai Departamentul de
AI nu există
nefiind prezentate
argumente care
justifică lipsa
acestuia în
raportul anual Departamentul de
AI nu există fiind
prezentate
argumente care
justifică lipsa
acestuia în
raportul anual Departamentul de
AI este
implementat
Industria extractivă, transportul și depozitarea lor
CAIRN ENERGY ✓
HUNTING ✓
PETRO FAC L.TD ✓
TULLOW OIL ✓
WOOD GROUP ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
DRAX GROUP ✓
GOOD ENERGY
GROUP ✓
JERSEY
ELECTRICITY ✓
SSE ✓
KSK POWER ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BEAZLEY ✓
CYBG ✓
ESURE GROUP ✓
SHAWBROOK
GROUP ✓
VIRGIN MONEY
HOLDING(UK) ✓

Farmaceutice
ASTRAZENECA ✓
BTG ✓
DECHRA
PHARMACEUTICALS ✓
NMC HEALTH ✓
HIKMA
PHARMACEUTICALS ✓

Analiza practicilor de audit intern în funcție de poziția departamentului de audit
intern
Denumire firma/ Poziția
departamentului de AI Poziția
departamentului
de AI nu este
precizată Șeful
departamentului
de audit intern
este subordonat
directorului
executiv sau
directorului
financiar . Șeful
departamentului
de audit intern
este subordonat
Comitetului de
audit.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
CAIRN ENERGY ✓
HUNTING ✓ ✓
PETRO FAC L.TD ✓
TULLOW OIL ✓
WOOD GROUP ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
DRAX GROUP ✓
GOOD ENERGY
GROUP ✓
JERSEY
ELECTRICITY ✓
SSE ✓ ✓

KSK POWER ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BEAZLEY ✓
CYBG ✓ ✓
ESURE GROUP ✓
SHAWBROOK
GROUP ✓ ✓
VIRGIN MONEY
HOLDING(UK) ✓ ✓
Farmaceutice
ASTRAZENECA ✓
BTG ✓
DECHRA
PHARMACEUTICALS ✓
NMC HEALTH ✓ ✓
HIKMA
PHARMACEUTICALS ✓ ✓

Analiza practicilor de audit intern în funcție de rolul și responsabilitățile
auditului intern
Denumire
firma/ Rolul și
responsabilitățil
e AI AI asistă
managementul
și consiliul de
administrație/co
nsiliul de
supraveghere în
îmbunătățirea
procesului de
control și
management al
riscurilor. AI furnizează o
asigurare
rezonabilă
asupra
conformității cu
un cadru legal
aplicabil,cu
normele și
procedur ile
interne
aplicabile
entității AI realizează o
evaluare a
eficienței cu
care se
realizează toate
operațiunile din
cadrul entității AI include
examinarea
proceselor de
raportare
financiare si de
contabilitate.

respective.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
CAIRN
ENERGY ✓ ✓
HUNTING ✓
PETRO FAC
L.TD ✓ ✓
TULLOW OIL ✓ ✓ ✓
WOOD
GROUP ✓ ✓ ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
DRAX
GROUP ✓ ✓ ✓
GOOD
ENERGY
GROUP ✓ ✓
JERSEY
ELECTRICITY ✓ ✓ ✓ ✓
SSE ✓ ✓ ✓
KSK POWER ✓ ✓ ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BEAZLEY ✓ ✓ ✓ ✓
CYBG ✓ ✓ ✓
ESURE
GROUP ✓ ✓ ✓ ✓
SHAWBROOK
GROUP ✓ ✓ ✓
VIRGIN
MONEY
HOLDING(UK
) ✓ ✓ ✓ ✓
Farmaceutice

ASTRAZENE
CA ✓ ✓ ✓ ✓
BTG ✓ ✓ ✓
DECHRA
PHARMACEU
TICALS ✓ ✓ ✓
NMC
HEALTH ✓ ✓ ✓
HIKMA
PHARMACEU
TICALS ✓ ✓ ✓

Denumire firma/
Rolul și
responsabilitățile
AI AI monitorizează
asigurarea
conformității
entității cu codul
de guvernanță
corporativă
aplicabil acelei
entități AI monitorizează
sistemul de
management al
riscurilor,
impreuna cu
departamentul de
manag ement al
riscurilor Auditul intern
realizează, de
asemenea,
misiuni de audit
intern ad -hoc
având în vedere
riscurile actuale
și riscurile
potențiale
identificate Nu sunt
precizate
rolul sau
responsab
ilitățile
auditului
intern
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
CAIRN
ENERGY ✓
HUNTING ✓
PETRO FAC
L.TD ✓
TULLOW OIL ✓
WOOD GROUP ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă

DRAX GROUP ✓
GOOD
ENERGY
GROUP ✓
JERSEY
ELECTRICITY ✓
SSE ✓ ✓
KSK POWER ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BEAZLEY ✓ ✓ ✓
CYBG ✓
ESURE GROUP ✓ ✓
SHAWBROOK
GROUP ✓ ✓
VIRGIN
MONEY
HOLDING(UK) ✓ ✓
Farmaceutice
ASTRAZENEC
A ✓ ✓
BTG ✓ ✓ ✓
DECHRA
PHARMACEUT
ICALS ✓
NMC HEALTH ✓ ✓
HIKMA
PHARMACEUT
ICALS ✓

Analiza practicilor de audit în funcție de publicarea raportului de audit intern în
cadrul raportului anual
Denumire firma/
Publicarea raportului de AI
în cadrul raportului anual Raportul de audit intern
este publicat pe site -ul web
al entității, în cadrul
raportului anual. Raportul de audit intern nu
este publicat pe site -ul web
al entității în cadrul
raportului anual.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
CAIRN ENERGY ✓
HUNTING ✓
PETRO FAC L.TD ✓
TULLOW OIL ✓
WOOD GROUP ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
DRAX GROUP ✓
GOOD ENERGY GROUP ✓
JERSEY ELECTRICITY ✓
SSE ✓
KSK POWER ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BEAZLEY ✓
CYBG ✓
ESURE GROUP ✓
SHAWBROOK GROUP ✓
VIRGIN MONEY
HOLDING(UK) ✓
Farmaceutice
ASTRAZENECA ✓
BTG ✓
DECHRA
PHARMACEUTICALS ✓
NMC HEALTH ✓
HIKMA ✓

PHARMACEUTICALS

Analiza practi cilor de audit intern în funcție de relația dintre departamentul de
audit intern și comitetul de audit
Denumire firma/ Relația
dintre departamentul de
AI și comitetul de audit Relația dintre
departamentul de
AI și comitetul de
audit nu este
prezentată
detaliat. Rapoartele de AI
sunt prezentate
cu regularitate
comitetului de
audit Șeful
departamentului de
AI este numit
(propus) de către
comitetul de audit,
iar comitetul de
audit
monitorizează
eficiența activității
de AI
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
CAIRN ENERGY ✓
HUNTING ✓
PETRO FAC L.TD ✓
TULLOW OIL ✓
WOOD GROUP ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
DRAX GROUP ✓
GOOD ENERGY
GROUP ✓
JERSEY
ELECTRICITY ✓
SSE ✓
KSK POWER ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BEAZLEY ✓
CYBG ✓
ESURE GROUP ✓

SHAWBROOK
GROUP ✓
VIRGIN MONEY
HOLDING(UK) ✓
Farmaceutice
ASTRAZENECA ✓
BTG ✓
DECHRA
PHARMACEUTICALS ✓
NMC HEALTH ✓
HIKMA
PHARMACEUTICALS ✓

Anal iza practicilor de audit intern în funcție de modul de raportare a
rezultatelor de audit intern
Denumire firma/ Modul
de raportare a
rezultatelor de AI Modul in care
constatările AI
sunt raportate
mai departe nu
este detaliat în
cadrul raportului
anual Rezultatele și
constatările AI
sunt raportate cu
regularitate
Consiliului de
Administrație Rezultatele și
constatările AI sunt
raportate cu
regularitate atât
managementului
executiv, cât și
Comitetului de
audit.
Industria extractivă și transportul și depozitarea lor
CAIRN ENERGY ✓
HUNTING ✓
PETRO FAC L.TD ✓
TULLOW OIL ✓
WOOD GROUP ✓
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă
DRAX GROUP ✓
GOOD ENERGY ✓

GROUP
JERSEY GROUP ✓
SSE ✓
KSK POWER ✓
Intermedieri financiare și asigurări
BEAZLEY ✓
CYBG ✓
ESURE GROUP ✓
SHAWBROOK
GROUP ✓
VIRGIN MONEY
HOLDING(UK) ✓
Farmaceutice
ASTRAZENECA ✓
BTG ✓
DECHRA
PHARMACEUTICALS ✓
NMC HEALTH ✓
HIKMA
PHARMACEUTICALS ✓