Disertație Marcus (cas Nosal) M.n Final [624416]

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

MĂRCUȘ (căs NOSAL) N. MARIANA – NICOLETA

CLUJ -NAPOCA 2019

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINE RIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

MĂRCUȘ (căs NOSAL) N. MARIANA – NICOLETA

IULIE 201 9

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE INGINERIA MATERIALELOR ȘI A MEDIULUI
DEPARTAMENTUL INGINERIA MEDIULUI ȘI ANTREPRENORIATUL
DEZVOLTĂRII DURABILE

AVIZ
DIRECTOR
Departament IMADD

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]: MĂRCUȘ (căs NOSAL) N. MARIANA – NICOLETA
Programul de studiu: STUDIU UNIVERSITAR DE MASTERAT
Specializarea: MANAGEMENTUL IN TEGRAT AL RESURSELOR NATURALE ȘI AL
DEȘEURILOR

Enunțul temei:
STUDII ASUPRA RISCURILOR ȘI OPORTUNITĂȚILOR ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ
Conducător științific : s.l. dr. ing. Timea GABOR

Data primirii temei: 15.11.2018
Data predării lucrării: 16.07.201 9.

AVIZ
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT: [anonimizat]

1
CUPRINS

REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 2
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
Capitolul 1. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………….. 4
Obiectivele lucrării de disertație ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
Capitolul 2. ANALIZA S TADIULUI ACTUAL ȘI A EVOLUȚIEI ECONOMIEI
CIRCULARE LA NIVEL MONDIAL ………………………….. ………………………….. ………… 6
2.1 Definirea economiei circulare ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
2.2 ANALIZA OBIECTIVELOR U E PRIVIND ECONOMIA CIRCULARĂ ………………….. 10
2.3 PRINCIPIILE ECONOMIEI CIRCULARE ………………………….. ………………………….. ……. 12
2.4 DEFINIREA TENDINȚELOR ACTUALE ȘI DELIMITAREA DOMENIULUI D E
CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 14
2.5 ANALIZA CORELAȚIEI DINTRE ECO -MANAGEMENTUL INDUSTRIAL ȘI
PRINCIPIILE ECONOMIEI CIRCULARE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ………….. 16
Capitolul 3. STUDIUL MANAGEMENTULUI INTEGRAT CALITATE -RISC
AFERENT ECONOMIEI CIRCULARE ………………………….. ………………………….. …… 18
3.1 CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND ECONOMIA CIRCULARĂ ȘI RISCURILE
PENTRU SĂNĂTATEA ȘI BUNĂSTAREA OMULUI ………………………….. ……………………. 18
3.2 ECO -MANAGEMENT PENTRU DEZVOLTARE SUSTENABILĂ FOLOSIND
ECONOMIA CIRCULARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 21
3.3 ANALIZA RISCURILOR DE MEDIU ÎN CONTEX TUL ECONOMIEI CIRCULARE . 22
Capitolul 4. REALIZAREA UNUI STUDIU COMPARATIV PRIVIND
IMPLEMENTAREA ECONOMIEI CIRCULARE ÎN ROMÂNIA ȘI UE …………… 25
4.1TRANZIȚIA LA ECONOMIA CIRCULARĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ……………… 25
4.2 PLANUL DE ACȚIUNE AL UNIUNII EUROPENE PENTRU ECONOMIA
CIRCULARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 27
Capitolul 5. CONCLUZII, CONTRIBUTII PROPRII ………………………….. ……………. 42
Contribuții personale în domeniul temei abordate ………………………….. …………………………. 42
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 49

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

2

STUDII ASUPRA RISCURILOR ȘI
OPORTUNITĂȚILOR ÎN ECONOMIA CIRCULARĂ

Mariana – Nicoleta (căs NOSAL) MĂRCUȘ, Timea GABOR

Universitatea Tehnică Cluj -Napoca, Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului
Bulevardul Muncii 103 -105, 40064 1 Cluj -Napoca, România
nosal_mariana@yahoo.com , timea.gabor@imadd.utcluj.ro

REZUMAT
Trecerea la o economie circulară este esențială pentru agenda eficienței resurselor,
stabilită prin Strategia Europa 2020. Actualul model economic liniar în care noi expl oatăm,
procesăm, utilizăm și fabricăm resursele, nu are nici un viitor. Obiectivele modelului economic
circular sunt: creșterea productivității resurselor și separarea creșterii economice de consumul de
resurse și impactul asupra mediului. Studiile și anal izele realizate în prezenta lucrare de disertație
reprezintă o cercetare aplicat ă după principiile economiei circulare. Lucrarea se încheie cu o
analiză cu privire la cunoașterea aspectelor teoretice ale economiei circulare, cunoașterea
legislației UE și a României privind economia circulară, decizia și strategia managerială în
contextul aplicării principiilor economiei circulare, riscul și eficiența în economia circulară cu
aplicații industriale. Lucrarea de disertație abordează o tematică actuală și moder nă prin care se
înscrie în domeniul preocupărilor actuale pe plan național și internațional privind economia
circulară în domeniul protecției mediului.

Cuvinte cheie: economie circulară; riscuri; oportunități , studiu comparativ.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

3

STUDIES THE RISKS AND OPPORTUNITIES OF
THE CIRCULAR ECONOMY

Mariana Nicoleta (căs NOSAL) MĂRCUȘ , Timea GABOR

Technical University of Cluj -Napoca, Faculty of Materials and Environmental Engineering,
103-105 Muncii Avenue, 400641, Cluj -Napoca, Romania
nosal_mariana@yahoo.com , timea.gabor@imadd.utcluj.ro

ABSTRACT
Moving towards a circular economy is essential to the resource efficiency agenda set by
the Europe 2020 strategy. The current linear economic model in which we exploit, process, use
and manufacture resources has no future. The objectives of the economic circular model are:
increasing resource productivity and separating economic growth from resource consumption
and environmental impact. The studies and analyzes carried out in the present dissertation thesis
are a res earch applied according to the principles of the circular economy. The paper concludes
with an analysis of the knowledge of the theoretical aspects of the circular economy, the
knowledge of the EU and Romania legislation on the circular economy, decision a nd
management strategy in the context of applying the principles of circular economy, risk and
efficiency in the circular economy with industrial applications. The dissertation thesis addresses
a modern and modern themes that are part of the current nation al and international concerns
about the circular economy in the field of environmental protection.

Key words: circular economy; risks; opportunities, comparative study.
.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

4

CAPITOLUL 1 . INTRODUCERE

Conceptul de economie circulară reprezintă un domeni u de studiu relativ nou și are la
bază principii care transmit idei conform cărora: valoarea produselor și a materialelor este
menținută cât mai mult; utilizarea resurselor și deșeurile sunt reduse la minimum, iar resursele nu
părăsesc fluxul economic odat ă ajunse la sfârșitul duratei lor de viață, ci sunt reutilizate și
creează valoare în continuare.
Avand în vedere multitudinile de direcții de cercetare existente în câmpul economiei
circulare, atenția și studiile din cadrul lucrării prezente, se vor axa preponderent pe partea de
riscuri și oportunități în economia circulară .
Scopul acestei lucrări constă în oferirea unor răspunsuri cu privire la însemnătatea
conceptului de economie circulară. Lucrarea își propune să aibă în vedere oferirea unor
răspunsur i cu privire la cât de pregătiți suntem, ca și consumatori, să înțelegem această necesară
schimbare de abordare a modului de a consuma produse si servicii, de a contribui activ prin
metode ce țin de calitate și inovare în sfera mediului de afaceri în viito rul apropiat, de asemenea,
să acceptăm și să ne adaptăm în această direcție, și nu în ultimul rând, cât de dispuși suntem să
participăm din perspectivă eco -responsabilă în vederea cuantificării implementării și dezvoltării
graduale a noii viziuni în Români a privind economia circulară.
„Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară″ poate fi definită ca o
temă multidisciplinară, încadrându -se în mai multe domenii și subdomenii din cadrul ingineriei
mediului și anume:
a) utilizarea dura bilă a resurselor – deoarece (în concordanță cu Strategia privind
utilizarea durabilă a resurselor naturale, care stabilește orientările pentru acțiunile UE) se creează
un cadru de acțiune menit să reducă presiunile asupra mediului rezultate din producția și
consumul resurselor naturale. Totodată reprezintă și o temă de cercetare care contribuie la
dezvoltarea durabilă;
b) protecția mediului – acțiunile întreprinse de om pentru protejarea mediului duc la
reducerea efectului materialelor rezultate în urma ac tivităților umane asupra sănătății oamenilor,
a mediului sau a aspectului unui habitat.
Tema este una de actualitate. Trecerea la o economie circulară este esențială pentru
agenda eficienței resurselor, stabilită prin Strategia Europa 2020. Obiectivul este de a asigura
cadrul de reglementare adecvat pentru dezvoltarea economiei circulare pe piața unică și de a

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

5 transmite obiective pe termen lung în domeniul deșeurilor, precum și cu un set de măsuri
concrete, care să fie realizate înainte de 2020. Pentru a as igura o creștere economică durabilă,
resursele trebuie utilizate într­un mod inteligent. Modelul linear de creștere economică își pierde
din valoare a începând cu anul 2016 , nemaifiind adaptat la nevoile lum ii globalizat e. Este, în
interesul economic al înt reprinderilor să își utilizeze la maximum resursele. Participanții la viața
economică au un rol esențial în impulsionarea acestui proces. UE are un rol esențial în sprijinirea
acesteia tranziției spre economia circulară alături de a utoritățile locale, regi onale și naționale.
Modelul economic circular se bazează pe reutilizarea, repararea, retratarea și reciclarea
materialelor și a produselor. Obiectivele unui astfel de model economic sunt: creșterea
productivității resurselor și separarea creșterii economi ce de consumul de resurse și impactul
asupra mediului. Economia circulară poate fi considerată un mijloc de dezvoltare economică cu
o înaltă eficiență și emisii reduse și reflectă strategia de dezvoltare durabilă , o economie
ecologică, utiliz ând normel e ecologice în locul normelor de piață . Toate materiile prime și
energia într -o economie circulară sunt folosite și refolosite, astfel încât să se reducă la maximum
influența activităților economice asupra mediului natural. În scopul promovării unei economii
circulare, UE a creat un cadru comun și coerent: programul ,,Zero Deșeuri pentru Europa”.
Comisia a aprobat propunerea legislativă care revizuiește anumite obiective în materie de
deșeuri, care să aibă ca finalitate reducerea cererii de resurse limitate și costisitoare și creșterea
competitivității Europei. Obiectivul general al dezvoltării ecologice durabile este de a găsi o
interacțiune între patru sisteme: economic, uman, de mediu și tehnologic.
Obiectivele lucrării de disertație
În vederea realizării scopului lucrării de disertație s -au stabilit următoarelor obiective:
I. la nivel de considerații teoretice:
— analiza stadiului actual și a evoluției economiei circulare;
— definirea economiei circulare;
— analiza obiectivelor UE privind economia circulară;
— defini rea tendințelor actuale în domeniu și delimitarea domeniului de cercetare;
II. la nivel de contribuții proprii:
— analiza corelației dintre eco -managementul industrial și principiile economiei circulare la
nivelul UE studiul managementului integrat calitate -risc aferent economiei circulare;
— analiza riscurilor pentru sănătatea și bunăstarea omului în contextul economiei circulare;
— analiza riscurilor de mediu în contextul economiei circulare;
— analiza legislației Uniunii Europene cu privire tranziția la economia c irculară;
— realizarea unui studiu comparativ privind economia circulară în România și UE.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

6

Capitolul 2. ANALIZA STADIULUI AC TUAL ȘI A EVOLUȚIEI ECONOMIEI
CIRCULARE LA NIVEL M ONDIAL

2.1 DEFINIREA ECONOMIEI CIRCULAR E

În prezent dezvolt area tehnologiei are un ritm accelerat și implică o creștere puternică a
consumului de resurse. Este necesar o abordare responsabilă și inteligentă a consumului de
resurse pentru o economi e durabil ă. Modelul linear al economiei nu se adaptează nevoilor
societății moderne , într-o lume globalizată.
Economia circular ă este u n termen generic, relativ nou, folosit pentru economia
industrială creeată cu scopul de a fi restauratoare și unde circuitul materialelor are două cicluri
unul biologic, unde procesele reintroduce în biosfer ă componentele rezultate fără efecte negative,
altul- ethnic, unde componentele sunt folosite foarte eficient încât să nu intre în biosferă.
Modelul economiei circulare propune menținerea valorii produselor cât mai mult ,
resursele, nefiind scoase din circu itul economic adată ajunse la sfârșitul ciclului lor de viață,
creând plus valoare și reducându -se la maxim deșeurile . Economia circulară începe de la
proiectarea produselor și facilitez ă reciclarea, durabilitatea , repararea mai ușo ară și costuri mai
mici de utilizare. În prezent sunt necesre măsuri de stimulare a investitorilor, deoaece nu sunt
suficient de motivați pentru a trece la o economie circulară. Mutarea către o economie mai
circulară ar putea oferi oportunități, inclusiv presiuni reduse asupra me diului; sporirea securității
aprovizionării cu materii prime; creșterea competitivității; inovare; creștere economică și locuri
de muncă. Cu toate acestea, trecerea reprezintă, de asemenea, provocări precum finanțarea;
principalii factori economici; abilit ățile comportamentul consumatorilor și modelele de afaceri;
și guvernanța pe mai multe niveluri.
În anii 2008, China a devenit prima țară care a adoptat o legislație a economiei circulare,
în timp ce Programul Națiunilor Unite pentru Mediu a reînviat conce ptul de „Economie
Ecologică”. Debutul anului 2010 marchează înființarea fundației Ellen MacArthur, principalul
campion global al Economiei Circulare, urmând ca în anul 2011 să fie introdus conceptul de
„Valoare Partajată”. Economia circulară câștigă tot ma i multă atenție datorită unor organizații
precum Forumul Economic Mondial și Fundației Ellen MacArthur [1]. Pe site -ul fundației Ellen

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

7 MacArthur a fost publicată o diagramă prin care se ilustrează fluxul continuu de materiale
tehnice și biologice, prin așa -numitul „cerc de valoare”, după cum se poate observa în figura 2.1.
În anii 2013 și 2014, Canada și Franța au înființat Institutul propriu de economie
circulară [2]. În definiția dată de Fundația Ellen MacArthur, economia circulară este
restauratoare și elimină deșeurile prin proiectarea unor materiale mai bune, produse și sisteme de
proiectare, activate prin modele de afaceri inovatoare. Mentink definește economia circulară ca
fiind un sistem economic cu materiale în buclă închisă [3]. Potrivit Forumulu i Economic Global,
obiectivul economiei circulare este de a păstra modul nostru actual de viață, făcându -l viabil
tehnic pe termen mai lung, prin producerea în cadrul unui sistem închis, sau buclă închisă, în
care firmele reutilizează, printrun proces de d ezasamblare, amortizare și recuperare, consolidând,
și, în cele din urmă, reconvertind materialele folosite deja.

Fig.2.1 Economia circulară [Sursa:Ellen MacArthur Foundation, 2015 ]

O serie de concepte se asociază pentru a fi înțele asă economi a circu lară: dezvoltarea
durabilă; tranziția ecologică; economia ecologică; economia funcțională; gândirea bazată pe
ciclul de viață; gândire de tip „cradle -to-cradle”, valoarea partajată; ecologia industrială;
responsabilitatea producătorului; design ecologic. C onceptul de dezvoltare durabilă a avut ca

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

8 punct de pornire criza ecologică mondială 1929 -1933 și s -a dezvoltat deoarece i deea care stă la
baza acestui concept este aceea de a asigura o calitate mai bună a vieții, atât pentru generația
prezentă, cât și pent ru generațiile viitoare [4]. Tranziția ecologică are menirea de a îndrepta
societatea și părțile interesate spre o dezvoltare economică compatibilă cu limitele planetare.
Economia ecologică propune soluții de natură economică pe o scară largă pentru proble me de
mediu. Economia funcțională este una dintre principalele direcții de acțiune a economiei
circulare. Conform prognozelor ONU, dacă tendințele actuale sunt de creștere continuă,
omenirea ar avea nevoie de resurse a două Pământuri până în 2030 și a trei Pământuri până în
2050, pentru a funcționa corect .
Economia circulară necesită atât sprijin teoretic cât și empiric. Fundamentul teoretic al
economiei circulare poate fi descris în termenii a două perspective: teoria științelor naturii și
teoria economică . Prima fundamentare economică este teoria externalităților, care a fost propusă
pentru prima dată de către renumitul economist Alfred Marshall la începutul secolului 20.
Problemele de mediu sunt rezultatul inevitabil al risipei externe și utilizarea econ omiei circulare
poate produce externalități pozitive care contracarează acest lucru. A doua bază teoretică a
economiei circulare se află în teoria competiției de pe piață. Unul dintre obiectivele economiei
circulare este de a proteja mediul înconjurător, î n timp ce problemele de mediu au fost adesea
excluse din analiză în teoria de piață a economiei neoclasice. Există o teorie economică, teoria
lui Ronald Coase, are a demonstrat cum consultarea voluntară a sistemelor și a sistemului de
emisii din comerț sun t metode eficiente economic pentru rezolvarea problemelor de mediu.
Modul în care se produce și se consumă contribuie problemele de mediu.
Tema economiei circulare a fost introdusă în literatura economică de Pearce și Turner
(1990), care au criticat model ul tradițional de dezvoltare economică și au propus trecerea la
economia circulară bazându -se pe un model care să evidențieze funcțiile economice ale
mediului. Preston (2012) susține că economia circulară este un proces prin care deșeurile din
activitățile productive devin materii prime pentru alte circuite de producție . Agenția de Mediu
franceză prezintă economia circulară ca un sistem de schimb și producție ce se manifestă în
cadrul ciclului de viață al unui produs, în scopul creșterii eficacității utili zării resurselor dar și
reducerea impactului activității economice asupra mediului (Agence de l'Environnement et de la
Maîtrise de l'Énergie, 2014). Evoluțiile în conceptualizarea economiei circulare au fost surprinse
și de Sauvé, Bernard și Sloan (2016), care au subliniat că, printre obstacolele întâlnite în
implementarea mecanismelor specifice economiei circulare se regăsesc dificultățile în
identificarea soluțiilor tehnologice de minimizare a costului ecologic total dar și a modificării
comportamentulu i consumatorului. Modificarea comportamentului consumatorului, ca o

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

9 precondiție a implementării economiei circulare, a fost analizată de Bratianu (2017), care a
propus trecerea de la gândirea liniară la cea neliniară și, ulterior, gândirea dinamică. O anal iză
comparativă a conceptelor asociate economiei circulare a fost realizată și de Ghisellini, Cialani și
Ulgiati (2016), care au arătat câteva diferențe notabile în aplicarea lor în practică la nivelul
țărilor din lume. În timp ce în China economia circula ră este o parte a strategiei politice a
statului, în Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Japonia, este un concept care
justifică politicile de management al deșeurilor și de mediu. Acest aspect a făcut posibilă
apariția unui număr semnificat iv de noi concepte, asociate economiei circulare, precum eco –
eficiența, eco -design -ul, capitalismul natural ecologia industrială etc., care își propun să realizeze
transformarea și utilizarea produselor și materiilor prime de o manieră care să asigure menț inerea
echilibrului ecologic și a creșterii economice (Ellen MacArthur Foundation, 2012). Importanța
procesului de tranziție spre economia circulară este relevată și de menținerea dependenței
Uniunii Europene față de importurile realizate din alte țări ale lumii.
În scopul promovării unei economii circulare, UE a creat un cadru comun și coerent:
programul ”Zero Deșeuri pentru Europa”. Ca parte integrantă a acestui, Comisia a aprobat
propunerea legislativă care revizuiește anumite obiective în materie de deș euri, obiective care
reduc cerer ea de resurse limitate și cre sc competitivit atea Europei.
În cadrul economiei circulare relația dintre mediu și activitățile socio -economice poate fi
prezentată sintetic prin evaluarea activităților de impact socio -economic și de mediu și se
realizează pe două direcții principale . Prima, cu caracter obligatoriu pentru agenții economici,
este aceea de a obține aprobările, acordurile și licențele de funcționare de la instituțiile abilitate
în domeniul protecției mediului. În această situație, formele de evaluare ale impactului asupra
mediului sunt reglementate prin legislați e. A doua, cu caracter facultativ pentru agenții
economici , este aceea care, stimulată de anumite avantaje potențiale, se angajează să
îmbunătățească perfor manța de mediu.
Beneficiile economiei circulare sunt reflectate prin aceste noi abordări și anume prin
gestionarea ecologică a tuturor resurselor materiale, inclusiv a deșeurilor cu scopul de a proteja
mediul, în concordanță cu principiile economiei de pi ață, a conservării resurselor naturale, a
apărării sănătății publice și în general în concordanță cu noul concept al „Dezvoltării durabile” .
În cadrul economiei circulare , conceptul privind eficiența ecologică își propune să combine
eficiența ecologică și pe cea economică , firmele să fie capabile să economisească bani, reducând în
același timp impactul asupra mediului și asupra resurselor pe parcursul întregului ciclu de viață al
produsului. Eco-eficiența înseamnă reducerea, încetinirea și întârzierea cons umului de resurse

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

10 materiale și de generare a deșeurilor și reintroducerea lor în producție ca resurse. Dependența
scăzută de importurile de resurse strategice poate fi un obiectiv explicit al economiei circulare .
Presiunile de mediu care au loc de -a lungu l lanțului de producție sunt resimțite în mod
critic . Există cinci reguli importante pentru maximizarea creșterii economice circulare, reducând
în același timp presiunea asupra rezervelor de resurse și anume: economisirea , reciclarea ,
schimbarea , înlocui rea unor resurse -cheie cu alternative ma i eficien te, cu impact redus asupra
mediului pe parcursul ciclului de viață al produsului, reducerea consumului , prin schimbarea
modului în care sunt satisfăcute nevoile oamenilor, prin intermediul unor noi modele de a faceri
care necesită un aport mai redus de resurse, evaluarea: nevoia de a adopta politici care să ducă la
luarea în considerare a valorii corespunzătoare a resurselor naturale în procesul managerial de
luare a deciziilor, reducând presiunea asupra mediulu i.
Firme din multe sectoare economice din unele state ale UE, în special, Olanda,
Danemarca, Germania și o parte a țărilor nordice au făcut pași importanți în calea adoptării
modelului economiei circulare, însă cu costuri financiare. Firmele care au înreg istrat progrese în
implementarea modelelor de economie circulară au atins deja stadiul de maturitate și o fac în
condițiile unor sisteme economice în care relațiile între companii și consumatori, cele de
simbioză industrială și cele legate de promovarea su stenabilității pe lanțul valoric sunt deja
mature, implicând doar ajustări marginale. Acest aspect este de o vitală importanță atunci când
analizăm provocările, riscurile și oportunitățile economiei circulare pentru România și țările
baltice, central și es t-europene.

2.2 ANALIZA OBIECTIV ELOR UE PRIVIND ECON OMIA CIRCULARĂ

Economia circulară este un model care permite dezvoltarea de metode de reciclare și
reutilizare a deșeurilor care permite reduce rea la minim consumul de resurse naturale , a cantității de
agenți poluanți eliberați în mediu și a pagubelor ecologice globale cauzate de activitatea economică.
Cel de -al 7-lea program de acțiune pentru mediu al UE are obiective de mediu,
economice și sociale sunt interconectate:
 protejarea, conservarea și spor irea capitalului natural al UE;
 transformarea UE într -o economie verde competitivă bazată pe eficiența resurselor și pe
emisii scăzute de dioxid de carbon;
 protejarea cetățenilor UE de presiunile aferente mediului și de riscurile legate de sănătate și
bună stare.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

11 Luate împreună, aceste obiective reflectă conceptul de politică de tip "economie verde",
împreună cu conceptele de "creștere verde" și "dezvoltare durabilă" (legate între ele dar nu
sinonime). O importanță deosebită în implementarea noii orientări a economiei la nivel mondial
o reprezintă realizarea de programe de stimulare a dezvoltării personalității populației prin
educație, prin etică sociala, prin dezvoltarea capacității de creație practică, prin stimularea
creativității intelectuale astfel în cât să se formeze conștiința universală – ecologică și socială,
bazată pe respectul față de mediu pentru creșterea calității vieții.
La nivelul Uniunii Europene există masuri concrete în ceea ce prive ște managementul
deșeurilor în economia circular ă, iar ac estea se refer ă la:
 rate de reciclare obligatorii pentru diferite categorii de de șeuri: deșeuri de mase plastice,
sticlă, metale, h ârtie și carton și deșeuri biodegradabile ;
 obligativitatea reproiect ării produselor pentru cre șterea propor ției materiilor pr ime rezultate
din reciclare și pentru cre șterea gradului de reciclare a produselor, cu scopul de a le considera
drept materii prime secundare ;
 promovarea și stimularea reutiliz ării produselor ;
 creșterea ratei de reciclare a deseurilor municipale , a deșeurilor de ambalaje , a deșeurilor
alimentare ;
 reducerea risipei alimentare până în anul 2030.
U.E are propuneri privind criterii minime pentru răspunderea extinsă a producătorilor, se
recompensează producătorii de produse ecologice și încurajează recuperarea și reciclarea la
sfârșitul ciclului de viață.
Materiile prime secundare sunt în proporție redusă utilizate în producție, deoarece există
incertitudini privind compoziția lor. Trebuie emise standarde de calitate pentru materiile prime
secundare , pentru îng rășămintele organice și cele pe bază de deșeuri, pentru apa reutilizată .
Esistă restriscții privind transportul transfrontalier de deșeuri. Nu se efectuează niciun
transfer fără ,,notificare prealabilă și acord preliminar”.
În 22 mai 2018 Comisia Europe ană aprobă măsuri privind deșeurile, ca parte a politicii
europene privind economia circulară, prezentată în decembrie 2015 , astfel previn generarea de
deșeuri, iar dacă nu este posibil creșterea ratei de reciclare a deșeurilor din ambalaje și a celor
muni cipale. Se promov ează instrumente economice pentru eliminarea depozitării și incinerării
deșeurilor și prevenirea, reutilizarea și reciclarealor, cum ar fi schemele de răspundere extinsă a
producătorilor , ,,Ierarhia deșeurilor” .
Deșeurile trebuie să se t ransforme în resurse. Se estimează că anual 600 de mil.de tone de
materiale sub forma deșeurilor, ar putea fi reciclate sau reutilizate în Uniunea Europeană. Există

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

12 discrepanțe în procesul de reciclare a deșeurilor produse de gospodării, astfel unele țări din UE
au o rată de reciclare de 80% și în unele regiuni sub 5%, rezultân d o medie de aproximativ 40 %.
Un obiectiv comun la nivelul UE este reciclarea până în anul 2030 a 65% din deșeurile
municipale și a 75% din deșeuri de ambalaje. Obiectivele privind reciclarea deșeurilor municipale
cresc cu câte 5 procente în fiecare interval de 5 ani, astfel în anul 2025 se dorește a fi atins un
procent de 55%, în 2035 să se ajungă la 65%. Și pentru reciclarea deșeurilor din ambalaje se
preconizează o cotă de 65 %, respectiv 70% în 2030 , procentele se diferențiază în funcție de
natura ambalajelor, astfel la ambalajele din materiale plastice 50% în 2025, la lemn 25%,sticla
70%, iar pentru următorii 5 ani o creștere cu încă 5 procente pentru fiecare categorie.La mater ialul
feros se dorește o reciclare de 70%, aluminiu 50%, hârtia și cartonul 75% în 2025 și o creștere cu
încă 10 procente pentru 2030. Există obligația de colectare separată pentru hârtie și carton, sticlă,
metale și materiale plastice. Deșeurile menajere periculoase trebuie colectate separat din 2022, cele
biolodice din 2023 și cele textile din 2025. Într -o economie circulară nu se justifcă depozitarea
deșeurilor,astfel că până în 2035, volumul deșeurilor municipale stocate trebuie redus până la cel
mult 1 0% din volumul total al deșeurilor municipale generate. Noua orientare privind deșeurile
pune accentul pe prevenirea apariției acestora prin răspunderea extinsă a producătorilor pentru
toate ambalajele. Până în 2024 vor trebui stabilite aceste scheme.

2.3 PRINCIPIILE ECONO MIEI CIRCULARE

Economia circulară, așa cum spune K. Boulding E., se bazează pe principiile dezvoltării
durabile, spre deosebire de modelul de afaceri liniar utilizat până în prezent.
Din cele menționate, se pot desprinde o serie de principii proprii economiei circulare: [7],
1. Conservarea și sporirea capitalului natural prin controlul stocurilor finite și echilibrarea fluxurilor
de resurse regenerabile, reutilizarea materiilor prime care sunt în prezent eliminate ca deșeuri;
2. Deșeul este materie primă. Componentele biologice și tehnice ale unui produs sunt proiectate cu
scopul de a se încadra într -un ciclu material unde pot fi dezasamblate și folosite în alte scopuri.
Sistemul circular selectează tehnologii și procese care utilizează resurse regenerabile, unde este
posibil. Componentele tehnice: plastice, polimeri, aliaje, sticla și alte materiale create de mâna
omului sunt astfel proiectate ca să poate fi refolosite cu efort și consum de energie minim.
3. Optimizarea randamentelor de resurse prin circularea produselor, componentelor și
materialelor cu cea mai mare utilitate și prioritate. Acest lucru înseamnă că remanufacturarea,
recondiționarea și reciclarea componentelor și materialelor care circulă, să contribuie efectiv în

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

13 economi e. Sistemele circulare se deosebesc prin extinderea duratei de viață a produselor și
optimizarea reutilizării. Folosirea în comun, crește utilizarea produsului. Sistemele circulare
maximizează utilizarea materialelor biodegradabile ca materiale de bază, ut ilizarea materialelor
biochimice urmând a fi folosite din ce în ce mai puțin.
4. Promovarea eficienței sistemului prin denunțarea și combaterea efectelor nocive ale sistemului
economic industrial actual, denumit și gândire la nivel de sistem. Astfel, capac itatea de a înțelege
cum părțile interacționează și se influențează într -un întreg, este esențială. Acest lucru presupune
reducerea efectelor negative pe care le au unele produse și servicii asupra omului. Vorbim de
produsele alimentare, de transport, adăp ost, educație, sănătate, divertisment, precum și efectele
de proastă gestionare, cum ar fi utilizarea defectuoasă a terenurilor, aerului, a apei și a
zgomotului, eliberarea de substanțe toxice, precum și schimbările climatice.
5. Diversitatea este tărie . Sistemele versatile cu multe legături sunt mai elastice în cazul șocurilor
externe, spre deosebire de cele ce au avut drept obiect de creație doar eficiența.
Economia circular ă oferă posibilitatea de a obține plus valoare , prin decuplarea de la
consumul de resurse finite . Conceptul de economie circulară se bazează pe biocicluri . Resursele
sunt regenerate în ciclul biologic sau recuperate și restaurate în ciclul tehnic. În ciclul biologic,
procesele naturale regenerează materia cu sau fără intervenția uman ă. În ciclul tehnic, cu
suficientă energie disponibilă, intervenția umană recuperează materialele și recreează produsul.
Economia europeană a înregistrat o perioadă prelungită de încetinire a creșterii
economiei, de volatilități tot mai crescute a prețuri lor materiilor prime de bază din ultimii ani,
aceasta fiind dependentă foarte mult de resurse primare importate de pe alte continente.
Obiectivele de mediu,sociale și economice sunt interconectate.
Firme din multe sectoare economice din unele state ale UE , în special, Olanda,
Danemarca, Germania și o parte a țărilor nordice au făcut pași importanți în calea adoptării
modelului economiei circulare, însă cu costuri financiare. Firmele care au înregistrat progrese în
implementarea modelelor de economie circul ară au atins deja stadiul de maturitate și o fac în
condițiile unor sisteme economice în care relațiile între companii și consumatori, cele de
simbioză industrială și cele legate de promovarea sustenabilității pe lanțul valoric sunt deja
mature, implicând doar ajustări marginale. Acest aspect este de o vitală importanță atunci când
analizăm provocările, riscurile și oportunitățile economiei circulare pentru România și țările
baltice, central și est -europene.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

14 2.4 DEFINIREA TENDIN ȚELOR ACTUALE ȘI DELI MITARE A DOMENIULUI DE
CERCETARE

Tendințe actuale ale cercetărilor în domeniul abordat, dependența scăzută de importurile
de resurse strategice poate fi un obiectiv explicit al economiei circulare, deoarece sistemele
europene de consum în vederea producției depi nd de importuri și producția nu poate funcționa
în mod izolat.
Cel mai important pentru oamenii de afaceri este că economia circulară poate livra
creștere economică. Designerii de produse inovatoare și liderii de afaceri deja se aventurează în
acest spa țiu pentru că aceștia nu pot fi simpli spectatori în sistemul care le -a dat viață. Aceasta
este rațiunea pentru care decuplarea creșterii economice de impactul asupra mediului și creșterea
rezultatelor sociale pozitive sunt două obiective prioritare care s tau la baza viziunii pentru
strategiile corporatiste. Întreprinderile trebuie să se reinventeze (reengineering) iar economia
circulară oferă perspective foarte promițătoare. Economia circulară înseamnă o schimbare
radicală în modul în care resursele sunt utilizate în întreaga economie.
Pentru ca economia circulară sa -și realizeze întregul potențial, este important să se ia în
considerare modul în care aceasta se află în contextul politic mai larg, în special în cadrul celui
de-al 7-lea program de acțiune pentru mediu al UE. Luând în considerare că obiectivele de
mediu, economice și sociale sunt interconectate în mod esențial, consider că cele trei obiective
principale ale programului sunt:
 protejarea, conservarea și sporirea capitalului natural al UE;
 transformarea UE într -o economie verde competitivă bazată pe eficiența resurselor și pe
emisii scăzute de dioxid de carbon;
 protejarea cetățenilor UE de presiunile aferente mediului și de riscurile legate de sănătate
și bunăstare.
Luate împreună, aceste obiect ive reflectă conceptul de politică de tip "economie verde",
împreună cu conceptele de "creștere verde" și "dezvoltare durabilă" (legate între ele dar nu
sinonime). Pachetul de măsuri privind economia circulară a fost adoptat cu scopul dinamizării
competiti vitatea globală, va favoriza creșterea economică sustenabilă și va crea noi locuri de
muncă . Chiar dacă, la prima vedere, conceptul de economie circulară pare să fie motivat de
rațiuni de mediu, totuși majoritatea rapoartelor și a documentelor care fundame ntează pachetul
legislativ aprobat de Comisia Europeană în data de 2 decembrie 2015 pentru a stimula tranziția
Europei către o economie circulară subliniază o paletă mai largă de motivații și cu implicații
mult mai profunde asupra evoluției economiei europ ene pe termen mediu și lung.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

15 În contextul volatilității tot mai crescute a prețurilor materiilor prime de bază din ultimii
ani, economia europeană a înregistrat una dintre cele mai prelungite perioade de încetinire a
creșterii economiei, aceasta fiind depe ndentă foarte mult de resurse primare importate de pe alte
continente. Atunci când au propus pachetul economiei circulare, liderii UE au insistat ca el să fie
luat în considerare de patronate și asociațiile industriașilor drept decizia fermă a UE de a se
proteja cât mai mult de riscurile volatilității prețurilor pe piețele internaționale și de a reduce
dependența de resursele energetice ale Rusiei.
Firme din multe sectoare economice din unele state ale UE, în special, Olanda,
Danemarca, Germania și o parte a țărilor nordice au făcut pași importanți în calea adoptării
modelului economiei circulare, însă cu costuri financiare. Acum consideră că este nedrept ca ele
să facă eforturi financiare care le afectează competitivitatea, iar companiile din alte țări eur opene
să beneficieze de un tratament diferit. Ele cer ca firmele din toate țările Uniunii să fie tratate
egal. Firmele care au înregistrat progrese în implementarea modelelor de economie circulară au
atins deja stadiul de maturitate și o fac în condițiile unor sisteme economice în care relațiile între
companii și consumatori, cele de simbioză industrială și cele legate de promovarea
sustenabilității pe lanțul valoric sunt deja mature, implicând doar ajustări marginale. Acest aspect
este de o vitală importan ță atunci când analizăm provocările, riscurile și oportunitățile economiei
circulare pentru România și țările baltice, central și est -europene.
Există cinci reguli importante pentru maximizarea creșterii economice sustenabile,
reducând în același timp pres iunea asupra rezervelor de resurse și anume:
1. Economisirea: trebuie să se profite de oportunitățile de economisire de resurse ori de
câte ori este posibil.
2. Reciclarea: este necesară creșterea nivelului de reciclare a materialelor și a elementelor
refolosite din compoziția produselor.
3. Schimbarea: trebuie să fie înlocuite unele resurse -cheie cu alternative care oferă o mai
mare eficiență, cu impact redus asupra mediului pe parcursul ciclului de viață.
4. Reducerea: este necesar să se schimbe modul în care se satisfac nevoile oamenilor,
prin intermediul unor noi modele de afaceri care necesită un aport mai redus de resurse (modelul
economiei circulare).
5. Evaluarea: nevoia de a adopta politici care să ducă la luarea în considerare a valorii
coresp unzătoare a resurselor naturale în procesul managerial de luare a deciziilor, reducând
presiunea asupra mediului. Managerii trebuie să evalueze corect serviciile Eco -sistemului și ale
resurselor naturale având și obligația de a determina prețul corect al acestora.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

16 Aceasta presupune trecerea la crearea de produse de lungă durată, modularizarea,
refolosirea componentelor și proiectarea de produse cu mai puțin material. Cu stimulente
adecvate, inovarea va livra mai multe materiale durabile. Schimbarea radical ă a designului de
produs este un pas important pentru orice companie.
Deciziile de politică privind economia circulară – abordare flexibilă,trecerea la o
economie circulară impune o schimbare sistemică, având impact asupra tuturor părților interesate
din lanțul valoric, cu inovații substanțiale în tehnologie în cadrul organizațiilor și în societate în
ansamblul ei. În contextul unor resurse insuficiente, al aglomerării și al îmbătrânirii populației,
avantajul Europei în deceniile următoare va fi definit de disponibilitatea resurselor și de
capacitatea de a le maximiza productivitatea. În viitor economia circulară nu se va baza numai pe
tehnologie ci și pe schimbările la nivelul cererii, politica având astfel o importanță sporită în ceea
ce privește crearea factorilor care să faciliteze acest lucru, cum ar fi: piața unică, analiza ciclului
de viață și al amprentei produselor, etichetele ecologice, proiectarea ecologică, stimulentele
bazate pe piață, politicile de tip „Pull and Push" pentru inovare, finanțarea pe termen mai lung.

2.5 ANALIZA CORELAȚI EI DINTRE ECO -MANAGEMENTUL INDUSTR IAL ȘI
PRINCIPIILE ECONOMIE I CIRCULARE LA NIVEL UL UNIUNII EUROPENE

Sistemul Eco -managementului produselor industriale are ca scop: respectarea legislației
de mediu; minimalizarea riscurilor financiareîmbunătățirea continuă a performanței de mediu;
crearea unei imagini pozitive pe piață; avantaje față de concurență .
Dezvoltarea durabilă a produselor industriale folosind principiile economiei circulare
include termenul de eco -mana gement. Eco -managementul este modul de a rezolva provocările
pentru industria ecologică românească în conformitate cu cerințele Uniunii Europene. Eco –
sustenabilitatea are ca scop realizarea unui echilibru dinamic între nevoile umane și sociale și
„Eco -sistemul”, printr -o politică de stimulare a creativității pentru găsirea de soluții la
problemele grave ale lumii contemporane cum ar fi: poluarea, resursele naturale epuizate,
suprapopularea, foametea, nevoia de locuințe, nevoia de auto -realizare și nevoia de educație.
Definiția dezvoltării durabile duce la noi cerințe impuse de ecosistemele socio -economice și
ecologice urbane, la care orașele industriale se adaptează printr -un proces de ajustare și de
remodelare, orientat spre îmbunătățirea condițiilor de vi ață, proces numit regenerare urbană.
Conceptul Cradle to Cradle a fost dezvoltat în 2002 de către Michael Braungart și
William McDonough . Un echilibru ecologic asigură faptul că de la extracția materiei prime până

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

17 la eliminarea ei într -o groapă de gunoi nu trebuie să apară efecte dăunătoare asupra mediului
înconjurător. Acest proces este axat pe protejarea mediului înconjurător, altfel resursele naturale
vor fi epuizate. Conceptul prevede în special că proiectarea produselor și a sistemelor de
fabricație re flectă o nouă viziune "Cradle to Cradle" are o mare putere de inovare și capacitatea
de a mobiliza și de a inspira. Acesta acoperă modele de producție și lanțuri de aprovizionare
precum și utilizarea logică a sistemelor spațiale și a energiei. În cazul în care produsele vor fi
proiectate pe baza conceptului ”Cradle to Cradle”, nu vor mai fi deșeuri. Deșeurile vor fi
reciclate și nu se vor obține efecte negative asupra mediului.
Sistemul de Management al Mediului include următoarele elemente: structura
organizatorică corespunzătoare scopului propus; sistemul de planificare a activităților; alocarea
responsabilităților prin fișe de post; practicile și procedurile utilizate în cadrul organizației;
procesele și resursele necesare alocate pentru proiectarea, pun erea în aplicare, realizarea,
revizuirea și menținerea unor politici coerente de mediu.
În cadrul economiei circulare relația dintre mediu și activitățile socio -economice este
evidențiată prin evaluarea activităților de impact socio -economic și de mediu și se realizează pe
două direcții principale. Prima, are caracter obligatoriu pentru agenții economici și anume de a
obține aprobările, acordurile și licențele de funcționare de la instituțiile abilitate în domeniul
protecției mediului. În această situație , formele de evaluare ale impactului asupra mediului sunt
reglementate de către legislația națională din domeniul mediului precum și de către legislația UE.
A doua, are caracter facultativ este stimulată de anumite avantaje potențiale pentru agenții
econo mici, iar aceștia se angajează să îmbunătățească performanța de mediu.
Beneficiile implementării sistemului de management al mediului în economia circulară
sunt numeroase : îmbunătățirea performanței de mediu prin intermediul organizației, integrarea
ușoar ă într -un sistem de management al calității și siguranței juridice , creșterea implicării
angajaților și a motivării acestora, reducerea costurilor printr -o gândire și acțiune sistemică și
proactivă, creșterea încrederii consumatorilor în agențiile guvern amentale și în asigurători,
participarea activă la minimizarea poluării.
Eco-eficiența este definită ca fiind livrarea de bunuri și servicii ce satisfac nevoile umane
reducând în mod progresiv intensitatea impactului consumului resurselor de mediu pe tot
parcursul ciclului de viață al bunurilor și serviciilor, la prețuri competitive. În cadrul economiei
circulare, conceptul privind eficiența ecologică combin ă eficiența ecologică și pe cea economică,
astfel încât firmele să economisească bani, reducând impa ctul asupra mediului și asupra
resurselor pe parcursul întregului ciclu de viață al produsului.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

18

Capitolul 3. STUDIUL MANAGEMEN TULUI INTEGRAT CALIT ATE -RISC
AFERENT ECONOMIEI CI RCULARE

3.1 CONSIDERAȚII TEO RETICE PRIVIND ECONO MIA CIRCULARĂ ȘI RIS CURI LE
PENTRU SĂNĂTATEA ȘI BUNĂSTAREA OMULUI

Evaluarea și diminuarea riscurilor pentru sănătatea și bunăstarea omului sunt dimensiuni
comune ale tuturor elementelor economiei verzi și pot face față la orice provocare, de la poluarea
aerului, solului și apei p ână la pierderea proprietăților ecosistemelor și la impactul schimbărilor
climatice. De interes special în contextul unei economii circulare este creșterea dependenței de
substanțele chimice. La închiderea buclei materiale, acumularea de substanțe periculo ase ar trebui,
în principiu, să fie prevenită. O provocare cheie este găsirea unui echilibru corect între cantitățile
de materii care urmează să fie reciclate și calitatea acestora (non -toxică). Provocări potențiale o
tranziție către o economie mai circula ră ar confrunta cu o serie de bariere și provocări.
Potențialele provocări includ:
– finanțare: tranziția către o economie circulară ar implica costuri de tranziție
considerabile, investițiile în active, plățile de subvenții pentru promovarea noilor mode le de
afaceri și investițiile publice în gestionarea deșeurilor și în de infrastructură (costul inovării și al
modelelor de afaceri "verzi" este considerat unul dintre principalele obstacole în calea adoptării
unor practici mai sustenabile );
– principalii factori economici: o serie de factori economici lipsesc, printre altele,
sistemele de tarifare care încurajează reutilizarea eficientă a resurselor și reflectă costurile totale
de mediu; stimulente pentru producători și reciclatori pentru a lucra împreună în cadrul unor
lanțuri valorice specifice; și piețe pentru materii prime secundare ;
– competențe: o economie circulară ar necesita competențe tehnice care nu sunt prezente
în prezent în forța de muncă ;
– comportamentul consumatorilor și modelele de aface ri: o economie circulară ar necesita
schimburi sistemice în comportamentul consumatorilor și în modelele de afaceri, cu implicații
pentru comportamentul zilnic .

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

19 Întreprinderile și consumatorii au puține cunoștințe despre potențialele beneficii ale unei
economii circulare și tind să fie reticenți în a adopta noi modele de afaceri (de exemplu, leasing,
mai degrabă decât proprietate ).
Odată cu noile abordări circulare, apar obligatoriu fricțiuni între acestea și sistemul liniar
existent. Aceste fricțiuni pot fi percepute ca amenințări din partea unor părți interesate
(stakeholders) precum și ca oportunități pentru alții. Modul în care beneficiile socio -economice
și riscurile sunt distribuite și cum sunt acestea percepute de către părțile interesate (stakeholde rs),
va fi crucial pentru trecerea la o economie circulară în Europa.
Termenul de fabricație verde a fost inventat pentru a reflecta noua orientare în producție
care utilizează diverse strategii și tehnici verzi pentru a deveni mai Eco -eficientă , inclu zând
crearea de produse care consumă mai puțină energie și materiale, substituind materiile de intrare
(de exemplu, non -toxic pentru toxic, regenerabile pentru neregenerabile), reducerea ieșirii
nedorite și transformarea ieșirii în intrări (reciclare).
Manag ementul riscului are originile în Statele Unite prin funcția de management al
asigurărilor. Termenul de management al riscului este acum în curs de dezvoltare într -un mod
care va permite ca gestionarea riscurilor să contribuie la îmbunătățirea managementu lui riscurilor
de control și a riscurilor de oportunitate.
Activitățile asociate cu managementul riscului sunt următoarele: recunoașterea riscurilor,
ierarhizarea riscurilor, răspunsul la riscurile semnificative, controlul asigurării resurselor,
planifi carea reacției (și evenimentelor), raportarea performanțelor de reducere a riscului,
revizuirea sistemului de management al riscurilor. Pentru realizarea obiectivelor de securitate,
factorii responsabili cu securitatea din cadrul întreprinderii industriale apreciază, analizează,
identifică, descriu, estimează și evaluează posibilitățile de producere a evenimentelor care duc la
intrarea în zona de risc a activității întreprinderii industriale. Periodic se întocmesc rapoarte
referitoare la nivelul de încadrar e în parametrii acceptați ai riscurilor , privind amenințările și
oportunitățile la adresa securității întreprinderii. În urma analizei acestor rapoarte, ca urmare a
realizării auditului formal de evaluare a riscului, managementul întreprinderii industriale ia
deciziile necesare tratării riscurilor prin operarea modificărilor necesare în sistemul de securitate.
În urma tratării riscului (tratarea riscului este diminuarea acestuia până la aducerea lui în limitele
acceptate), este raportat și monitorizat riscu l rezidual (riscul acceptat).
Factori de risc care pot apărea în cadrul entităților economice cu profil industrial, riscul
fiind asociat cu probabilitatea de defectare (pană, cădere, distrugere, eveniment nedorit) a unui
sistem sau a unei instalații ind ustriale și mai puțin cu consecințele evenimentului nedorit.
Siguranța sistemului fiind o stare, ea nu este cuantificabilă ci este exprimată indirect prin

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

20 intermediul relației sale cu noțiunea de risc. Importanța managementului riscurilor este o parte
fundamentală în activitatea de afaceri . Pe durata ciclului de viață al produsului pot să apară unele
cauze declanșatoare ale riscurilor, unele riscuri fiind specifice pentru o anumită fază individuală.
O primă etapă esențială în evaluarea și gestionarea riscur ilor la nivelul unei zone industriale este
delimitarea zonei de studiu. Selectarea zonei depinde de circumstanțele particulare ale fiecărui
caz în parte. Zona de studiu este definită ca fiind zona în care emisiile industriale pot afecta în
mod semnificativ sănătatea umană și mediul. Identificarea pericolului și prioritizarea -în anumite
situații poate fi posibilă utilizarea procedurilor descrise în instrucțiunile naționale privind
clasificarea și ierarhizarea riscurilor din accidente majore în procese și în industriile conexe.
Tipurile de risc considerate sunt riscul de incendii, exploziile și emisiile de substanțe toxice în
afara perimetrului instalațiilor periculoase. Riscul pentru lucrători (risc ocupațional), precum și
riscul de accidente din mediul natur al nu sunt incluse.
Pericole le pot apărea ca urmare a accidentelor și a altor evenimente anormale determină
deteriorarea proprietății și a sănătății pe termen lung, infestarea mediul în care se desfășoară
activitatea și/sau pe un areal mai mare, apariția bolilor profesionale . Cauze pot fi : f olosirea
echipamentului improvizat ,corodarea excesivă a pieselor, manipulare materiale radioactive,
lipsa inscripționării ”material periculos” .
Dacă sunt respectate procedurile și protocoalele,de exemplu î nlocuirea p eriodică a
echipamentului conform normelor , verificarea permanentă a procedurilor de lucru cu substanțele
periculoase inscripționări pe toate materialele cu potențial radioactiv armonizarea procedurilor
de lucru cu substanțele radioactive, transformarea de pozitului cu materiale radioactive în ”Zonă
radioactivă” producerea unor riscuri poate fi evitată.
Procedura de evaluare a indicelui de risc urmărește identificarea unităților economice care
desfășoară activități cu risc de producere a unor accidente major e cu implicarea de substanțe
periculoase. În cadrul acestei proceduri este prezentat ă metodologia specifică de evaluare a
indicatorilor de risc precum și responsabilitățile asociate analizei societăților comerciale care intră
sub incidența prevederilor Dir ectivei 96/82/EC (Seveso II) și a modificărilor sale ulterioare,
respectiv a Directivei 2003/105/EC (Seveso III). Aceste reglementari au fost armonizate și
introduse în legislația națională în domeniu sub forma H.G. nr. 95/2003 reactualizat HG nr.
804/2007 .

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

21 3.2 ECO -MANAGEMENT PENTRU DE ZVOLTARE SUSTENABILĂ FOLOSIND
ECONOMIA CIRCULARĂ

Rezultatul final al activității de management strategic depinde în mare măsură de precizia
și integralitatea modului în care s -au definit obiectivel e. Obiectivel e trebuie să fie cuprinzăto are
și să se verifice relația dintre obiective și riscurile la care acestea sunt expuse.
Fiecare obiectiv trebuie să fie determinat de trei dintre următoarele dimensiuni de bază:
1. Dimensiunea performanței, care reprezintă nivelul plani ficat al rezultatului, relevat, de obicei,
prin indicatori;
2. Dimensiunea temporală, care arată momentul stabilit în timp când un obiectiv ar trebui să fie atins;
3. Dimensiunea factorilor de influență care arată părțile interesate și capabilitățile, la care se
referă un obiectiv.
Eco-managementul este o parte a sistemului de management si cuprinde următoarele
elemente: structura organizatorică, planificarea activităților, stabilirea responsabilităților,
practicile și procedurile folosite, procesele și resursele alocate pentru proiectarea, punerea în
aplicare, realizarea, revizuirea și menținerea unor politici coerente de mediu. Managementul
resurselor trebuie să urmărească indicatorii de performanță și să stabilească obiective, cum ar fi:
calitatea man agementului, inovația, atitudinea și deciziile managerilor, performanța tehnologică,
motivația, profitabilitatea și responsabilitatea publică. EMAS (Eco -management și Audit
European) un instrument de management de mediu elaborat de Comisia Europeană pentru
întreprinderi și organizații care doresc să -și evalueze impactul asupra mediului și să -și
îmbunătățească performanța în acest domeniu. EMAS cuprinde toate sectoarele economice și de
servicii și se aplică în întreaga lume. Fiind o parte a sistemului necesi tă reînnoirea periodică a
certificatelor de înregistrare și controale periodice, deci, prin urmare, certificatul oferă informații
pertinente pentru clienții unui anumit operator. Dezbaterile privind oportunitățile economiei
circulare sunt direct asociate a tât protecției mediului, cât și creșterii competitivității, a inovării și
a cercetării tehnologice.
La nivel european au apărut o serie de inițiative destinate a sprijini implementarea
economiei circulare, precum și o mai bună informare a factorilor inter esați: Platforma europeană
a părților interesate cu privire la economia circulară (European Circular Economy Stakeholder
Platform) facilitează schimbul de bune practici între factorii interesați și pune la dispoziția
acestora o bază de date ce include bune practici la nivel european; sprijină colaborarea între
clusterele tematice din UE, precum și inițiativele la nivel internațional; Rețeaua europeană a
întreprinderilor (Enterprise Europe Network) include aproximativ 600 de organizații din peste 60

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

22 de ță ri în scopul sprijinirii IMM -urilor pentru accesul la oportunitățile de finanțare pentru eco –
inovare, eficiența energetică și a resurselor etc. Schema de management ecologic și audit
(EMAS) este un instrument voluntar de gestionare a mediului, care a fost elaborat în 1993 de
către Comisia Europeană. Permite organizațiilor să evalueze, să gestioneze și să își
îmbunătățească în permanență performanța de mediu. Schema este aplicabilă la nivel global și
deschisă tuturor tipurilor de organizații.

3.3 ANALIZA R ISCURILOR DE MEDIU Î N CONTEXTUL ECONOMIE I CIRCULARE

Indicatorii care evidențiază presiunile activităților economice și sociale asupra mediului
constituie o clasă de indicatori, denumiți “indicatori de presiune” și prezintă cauzele problemelor
de mediu (d e exemplu: epuizarea rapidă a resurselor naturale datorită extracției excesive,
evacuarea de poluanți sau deșeuri rezultate din procese industriale poluante etc.). Cea de a doua
clasă de indicatori sunt cei care scot în evidență schimbările stării fizice a mediului, numiți
“indicatori de stare”. A treia clasă de indicatori, “indicatorii de răspuns” este reprezentată de
eforturile făcute de guvern, prin instituțiile autorizate, pentru îmbunătățirea mediului sau
diminuarea degradării acestuia
Managementul c alității a evoluat de la o simplă cerință de inspecție tehnică care se adresa
proceselor la un management holistic și la principii generale care au devenit universale și care
pot fi aplicate în orice sistem de management.
Conceptul Planifici – Efectuezi – Acționezi – Revezi (Plan – Do – Act – Review) stă la baza
îmbunătățirii continue pentru orice echipă sau activitate individuală. Managementul Siguranței
(Safety Management) a devenit, de asemenea, un domeniu de mare interes deoarece este strâns legat
de integritatea resurselor organizaționale (umane, echipamente pentru infrastructură și pentru mediu)
precum și de evitarea consecințelor negative care ar putea pune în pericol sustenanța organizațională.
Aceste două sisteme de management se bazează pe standa rde publicate de organizațiile
internaționale, fără ca acestea să fi fost aliniate într -o abordare comună până în prezent. Posibila
integrare a experienței acumulate până acum în ceea ce privește astfel de practici intenționează să
prevadă stimulente pentr u organizațiile care doresc să implementeze managementul calității și
siguranței în cadrul unei politici comune care să motiveze autoritățile competente .
O economie circulară ar putea oferi oportunități, inclusiv presiuni reduse asupra
mediului; sporirea s ecurității aprovizionării cu materii prime; creșterea competitivității; inovare;
creștere economică și locuri de muncă. U.E.a introdus responsabilitatea extinsă a producătorilor

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

23 (EPR): o abordare a politicii de mediu prin care producătorii preiau responsab ilitatea financiară
și/sau organizatorică pentru colectarea sau preluarea bunurilor uzate, precum și sortarea și
tratarea reciclării acestora.
Există o varietate de indicatori pentru economia circulară. OCDE și G8 utilizează în general
productivitatea resu rselor, măsurată ca produs intern brut (PIB) împărțit la consumul de material
intern, ca indicator al utilizării resurselor. Alți indicatori care măsoară progresele înregistrate în
direcția unei economii circulare includ tabloul de bord privind eficiența r esurselor din UE, indicele
de ecoinovare al UE, ratele de reciclare, cantitatea de deșeuri municipale pe cap de locuitor.
Mutarea către o economie mai circulară are atât o justificare ecologică, cât și economică.
Potențial oportunitățile includ:
– presiun i reduse asupra mediului: o economie circulară ar reduce semnificativ emisiile de gaze
cu efect de seră (GES) prin deșeuri mai bune management3 și utilizarea redusă a resurselor (cum ar
fi energia, apa, terenurile și materialele) în de fabricație, cu efect e pozitive asupra climei.
Reutilizarea la scară largă a materiilor prime materiale ar putea contribui la reducerea perturbării
peisajului și a habitatelor, precum și la un gunoi marin, ceea ce ar ajuta la limitarea pierderii
biodiversității;
– sporirea sec urității aprovizionării cu materii prime: o economie circulară ar atenua riscurile
asociate furnizării de materii prime, ar fi volatilitatea prețurilor, disponibilitatea și dependența de
importuri. Potrivit Eurostatdata, UE importă în prezent, în echivalen t materie primă, resursele pe
care le consumă;
– creșterea competitivității: o economie circulară ar putea aduce economii întreprinderilor și
consumatorilor prin îmbunătățirea eficienței resurselor. Un raport al Fundației 2015
EllenMacArthur estimează că, prin 2030, o trecere către o economie circulară ar putea reduce
cheltuielile nete de resurse în UE cu 600 de miliarde de euro anual, aducând beneficii totale
estimate la 1,8 trilioane de euro pe an;
– inovare: o economie circulară ar putea declanșa o mare unitate de inovare în sectoarele
economiei, din cauza necesității de a reproiecta materiale și produse pentru utilizare circulară.
Consultanța McKinsey & Company evidențiază faptul că acest lucru s -ar aplica chiar și în
sectorsnu în mod normal considerata sinovativ, ar fi industria de covoare;
– creștere economică și locuri de muncă: o economie circulară ar putea consolida creșterea și
ar crea noi locuri de muncă. Se estimează că tranziția ar crește PIB -ul cu 1 -7 puncte procentuale
cu 2030, în funcție de f aptul dacă se ia în considerare un ritm mai ridicat al schimbărilor
tehnologice, și că ar avea un impact pozitiv global asupra ocupării forței de muncă, deși locurile
de muncă în anumite sectoare ar putea privind amenințate.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

24 În economia circulară, din pro dusele aflate la sfârșitul ciclului de viață se recuperează materiale
prin reciclare și dezmembrare, care apoi se ”reutilizează” ca materii prime în alte produse aflate la
începutul ciclului de viață. În acest fel, se reduc deșeurile și impactul acestora asupra mediului, dar se
obțin și reduceri ale costurilor de producție. Economia circulară înseamnă “închiderea buclei” lanțului
valoric, de la producție la consum, prin activități de reparare și refabricare, gestionare a deșeurilor și a
materiilor prime se cundare, car e sunt reintroduse în economie.

Tabelul 3.1: Analiza comparativă a riscurilor în modelul economiei circulare și în modelul economiei lineare
Riscuri economia lineară Riscuri economia circulară
Dependența față de resursele primare de
materii prime Schimbarea concepției de utilizare a produselor, ca
surse valoroase de materiale în loc de deșeuri
Expunere la volatilitatea prețurilor pe piețele
internaționale pentru resurse primare Investițiile inițiale necesare pot deteriora profitul
companiil or pe termen scurt.
Acesta ar fi costul tranziției
Creșterea numărului de acte legislative
referitoare la protecția mediului, cu impact
asupra prețurilor produselor Cererea pe piață a produselor oferite este dependentă
de colaborarea pe lanțul valoric
Creșterea populației și a avuției financiare cu
efecte pozitive asupra cererii de consum, dar cu
efecte negative asupra mediului Valoarea reziduală necunoscută a multor produse,
datorită pieței înguste pentru firmele producătoare
care reciclează, reutilize ază, reprelucrează sau repară

Economia circulară este considerată o soluție practică la tendința globală de epuizare a
resurselor naturale. Se bazează pe sistemul industrial de recuperare care să conducă la eliminarea
deșeurilor și obținerea de materiale secundare, cu costuri energetice scăzute, care devin materii
prime pentru alte industrii.
În acest domeniu, inovațiile de bază sunt realizate de mari corporații care au modele pilot
bazate pe leasing, pe performanța produsului, pe re -prelucrare și extind erea ciclului de viață al
produsului. Aceste mari companii au puterea de a efectua schimbările rapid, dată fiind
răspândirea lor geografică globală (prin filiale) și eforturile lor accelerate în stabilirea
platformelor de colaborare cu mediul de afaceri și cu mediul academic. Implementarea
economiei circulare la nivel internațional necesită sprijinul guvernamental, pentru a se introduce
legislația necesară referitoare la prevenirea deșeurilor și stimulente și a se promov a noile produse
ecologice mai ușor de reutilizat, de reprelucrat. În această direcție, Comisia Europeană a făcut
pași importanți prin elaborarea Cadrului de dezvoltare a economiei circulare, a Strategiei și
Planului de acțiune pe termen mediu și lung, cu obiective și termene precise.
Se pre conizează schimbări radicale ale relației consumator/ produse sau servicii. De
exemplu, actualele acorduri contractuale de tip „pay per use” (plata pentru utilizare) asociate
smartphonurilor ar putea fi extinse la produsele standard, precum mașini de spăla t, îmbrăcăminte
și alte echipamente.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

25

CAPITOLUL 4. REALIZA REA UNUI STUDIU COMP ARATIV PRIVIND
IMPLEMENTAREA ECONOM IEI CIRCULARE ÎN ROM ÂNIA ȘI UE

4.1TRANZIȚIA LA ECON OMIA CIRCULARĂ ÎN UN IUNEA EUROPEANĂ

Tranziția către o economie circulară impune sch imbări în lanțurile valorice, de la proiectarea
produsului la noi modele de afaceri și de piață, de la modalități noi de transformare a deșeurilor într -o resursă,
la moduri noi de comportament al consumatorilor. Această tranziție implică o schimbare sistem ică și procese
de inovare în privința tehnologiei, în organizații, societate, noi metode de finanțare și noi politici. Potrivit
experților Comisiei, chiar și într -o economie cu un pronunțat caracter circular, vor persista unele elemente de
linearitate, înt rucât sunt necesare resurse virgine și sunt eliminate deșeuri reziduale [12].
Tranziția la economia circulară va fi un proces complex care necesită schimbări la nivel de
sistem, dar și noi profesii, legate de știință, tehnologie, inginerie, matematică, de sign, promovare –
publicitate, digital. La nivel mai practic, diferite organizații (Ellen MacArthur Foundation din Marea
Britanie, de exemplu) au stabilit deja planuri educative cu universități și licee. Economia circulară
împlică schimbări fundamentale, con cretizate în modalități diferite de design, producere, consum
și disponibilizare a produselor. Se pune accent pe creșterea potențialului de reciclare,
reprelucrare și reutilizare a produselor, prin găsirea de noi soluții, modele de afaceri
neconvenționale, utilizând noi instrumente de comunicații (Ellen MacArthur Foundation, 2010).
Potrivit unui raport al McKinsey Centre for Business and Environment (2015) trecerea la
economia circulară ar putea adăuga 1000 miliarde USD la economia mondială până în anul 202 5
și ar crea 100 mii noi locuri de muncă în următorii 5 ani. În privința Uniunii Europene, aceeași
sursă apreciază că industriile manufacturiere ar putea să înregistreze cele mai rapide beneficii,
dată fiind dependența lor de materii prime. Se argumentează că o nouă ramură a sectorului
industriei manufacturiere din UE poate realiza economii nete la costurile materiale de peste 630
miliarde USD pe an până în 2025.
Riscurile tranziției sunt competitivitate scăzută, de neconformare legală izolare față de
clienți și comunitate, taxe de mediu în creștere, cascadate pe lanțul valoric.
O tranziție către o economie circulară ar necesita acțiuni la mai multe niveluri
(internaționale, europene, naționale, locale, de afaceri și individuale) și în multe domenii de
politică (de exemplu, gestionarea deșeurilor, formarea profesională, ambalarea și proiectarea,
cercetarea și dezvoltarea produselor și finanțarea). Planul de acțiune pentru economia circulară

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

26 urmărește să "închidă bucla" prin completarea măsurilor cuprinse în propunerile legislative și să
contribuie la a se întâlni cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Statelor Unite adoptate în
2015 . Tranziția către o economie mai circulară necesită o implicare activă a cetățenilor în ceea ce
privește modificarea modelelor de consum. Documentul însoțitor privind politicile legate de
produse prezintă în detaliu o abordare strategică de creștere a eficacității etichetei ecologice a UE
Metodele privind amprenta de mediu a produselor (AMP) și amprenta de mediu a organi zațiilor
(AMO), elaborate de Comisie, pot permite întreprinderilor să aducă argumente de ordin ecologic,
care să fie fiabile, reproductibile și comparabile. Metodele permit identificarea localităților afectate
puternic de poluare și oferă sprijin întreprin derilor . De asemenea, consumatorii vor putea face
alegeri în cunoștință de cauză pe baza informațiilor fiabile. Aproximativ 300 de întreprinderi din
27 de sectoare diferite, Reprezentând aproximativ două treimi din piața europeană în ceea ce
privește cons umul și peste 2 000 de părți interesate au colaborat timp de 5 ani pentru a testa aceste
metode pe care le consideră o bună practică în ceea ce privește evaluarea ciclului de viață.
De asemenea, informațiile privind durabilitatea produselor și posibilita tea de reparare a
acestora pot să reorienteze deciziile de cumpărare către alegeri mai durabile potrivit Comisia
Europeană, Studiu comportamental privind implicarea consumatorilor în economia circulară,
octombrie 2018 . Pe baza experienței pozitive dobândi te în temeiul Regulamentului privind
etichetarea energetică, Comisia elaborează un sistem de notare privind posibilitatea de reparare
a produselor. De asemenea, pentru a proteja consumatorii împotriva produselor defecte,
propunerea privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, care se află
în prezent în etapele finale ale procesului legislativ, prelungește perioada de inversare a
sarcinii probei, fapt care va ajuta consumatorii să aplice propria garanție legală de drepturi. În
plus, Comisia a propus consolidarea protecției consumatorilor împotriva afirmațiilor ecologice
false și a practicilor privind uzura morală prematură -, Informații suplimentare în legătură cu
natura practicilor privind uzura morală prematură, precum și cu modu l de abordare a acestora
vor fi colectate prin intermediul unui program de testare independent cu o durată de patru ani
în cadrul programului Orizont 2020, care se va desfășura până în 2023 prin îmbunătățirea
posibilităților de a recurge la o cale de atac în mod individual și colectiv împotriva practicilor
comerciale neloiale .
Revizuirea Regulamentului privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului
și a propunerilor legislative în cadrul pachetului „Noi avantaje pentru consumatori ”. Tranziție
către o economie circulară ar confrunta cu o serie de bariere: de ordin financiar,implicând costuri
considerabile pentru investiții, promovarea noilor modelede afaceri, lipsa de instrumente
financiare adecvate pentru dezvoltarea de piață în masă a inovați ilor. O serie de factori

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

27 economici lipsesc, de exemplu, sistemele de tarifare care încurajează reutilizarea eficientă a
resurselor și reflectă costurile totale de mediu; stimulente pentru producători și reciclatori pentru
a lucra împreună pentru a îmbunătă ți performanța în interiorul și în cadrul unor lanțuri valorice
specifice; și piețe pentru materii prime secundare.O economie circulară ar necesita competențe
tehnice care nu sunt prezente în prezent în forța de muncă. Comportamentul consumatorilor și
mode lele de afaceri necesită schimbări. Întreprinderile și consumatorii au puține cunoștințe
despre potențialele beneficii ale unei economii circulare și tind să fie reticenți în a adopta noi
modele de afaceri (de exemplu, leasing, mai degrabă decât deținerea ).
Între țările membre ale Uniunii Europene se manifestă diferențe majore cu privire la
elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare durabilă și de tranziție de la economia
liniară la cea circular ă. În Marea Britanie 19% din economie este circula ră. O analiză realizată de
Waste & Resources Action Programme (WRAP, 2010) relevă că o cincime din economia Marii
Britanii operează deja pe model circular. Aceasta înseamnă că materialele reciclate reprezintă
19% (115 milioane tone) din inputurile totale d e materiale folosite pe plan intern (600 milioane
tone). WRAP previzionează creșterea până în anul 2020 a ponderii materialelor reciclate la 27%
din inputurile directe totale de materiale, de 510 milioane tone.
Pentru a accelera tranziția către o econom ie circulară, este necesar să se investească . În
perioada 2016 -2020, Comisia asigur ă o finanțarea publică pentru tranziție în valoare totală de peste
10 miliarde EUR. Aceasta cuprinde: 1,4 miliarde EUR din programul Orizont 2020 (în domenii
precum industri ile de prelucrare durabile, gestionarea deșeurilor și a resurselor, sisteme de fabricație
cu circuit închis sau bioeconomia circulară), dintre care 350 de milioane EUR sunt alocate pentru
asigurarea circularității materialelor plastice; cel puțin 7,1 milia rde EUR din politica de coeziune (1,8
miliarde EUR pentru adoptarea tehnologiilor eco -inovatoare în rândul IMM -urilor și 5,3 miliarde
EUR pentru sprijinirea punerii în aplicare a legislației UE privind deșeurile). De asemenea, este
disponibil un sprijin se mnificativ prin specializarea inteligentă pentru inovarea și implementarea
bazate pe piață; 2,1 miliarde EUR prin facilități de finanțare, cum ar fi Fondul european pentru
investiții strategice și Innovfin; cel puțin 100 de milioane EUR au fost investite p rin programul LIFE
în peste 80 de proiecte care contribuie la o economie circulară.

4.2 PLANUL DE ACȚIUN E AL UNIUNII EUROPEN E PENTRU ECONOMIA CI RCULARĂ

Tranziția de la economia actuală către economia circulară se află în atenția Comisiei
Europene. A cest proces creează condițiile de reducere a volumului de deșeuri și de menținere a

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

28 unei părți tot mai mari și pe o durată mai mare a valorii produselor, materialelor și a resurselor în
ciclul de producție. Pachetul de măsuri care vizează economia circular ă, prezentat de Comisia
Europeană, conține planul de acțiune și lista proiectelor de modificare/amendare a
reglementărilor actuale, precum și intențiile de adoptare a unor noi reglementări cu incidență
asupra deșeurilor (Bourguigon, 2016). [13]. Inițiativa Comisiei Europene are corespondent la
nivelul statelor membre, context în care Olanda și Finlanda au publicat deja strategiile proprii
pentru tranziția la economia circulară, ce vizează orizontul anilor 2050 (Prime Minister's Office,
2015; Ministry of Inf rastructure and the Environment, 2016).
În Franța, începând cu anul 2013 a fost creat cadrul pentru adoptarea legii asupra
economiei circulare (Le Moigne, 2014), iar din 2015 a fost integrată în legislația fiscală, scopul
fiind acela de a reduce impactul activității economice asupra climei. Și în Germania este de
actualitate utilizarea eficientă a resurselor. Rezultatele studiilor (Rouquet și Nicklaus, 2014) arată
că în 2012 programul adoptat de guvern a avut ca obiectiv respectarea corelației între creșt erea
economică și utilizarea resurselor. Bonciu (2014) realizează o analiză a aplicării conceptului de
economie circulară la nivelul Uniunii Europene, pornind de la două companii europene (Renault
și Philips) care au adoptat măsuri care vizează optimizar ea întregului proces de producție și nu
doar a unor componente ale acestuia. Pornind de la faptul că cea mai mare parte din resursele
naturale sunt epuizabile, Sørensen (2017) propune un model de determinare a ratei optimale de
reciclare a materiilor prime poluante și a deșeurilor menajere. Autorul demonstrează că tendința
de exploatare excesivă a resurselor naturale poate fi corectată prin introducerea unei taxe de tip
Pigou asupra materialelor nereciclate, la o rată care este egală cu valoarea prezentă a costului
marginal de mediu al materialelor folosite . Stahel (2013) consideră că, pentru a atinge cerințele
unei economii durabile și circulare, este necesară impozitarea resurselor neregenerabile și
neacordarea unor subvenții pentru consumul acestora. Naze t-Allouche (2016) afirmă că, în 2012,
fiscalitatea ecologică nu este foarte bine reprezentată, dând exemplul Franței, unde ponderea în
PIB a taxelor de mediu este sub media europeană de 2,6%. Un alt studiu realizat de un grup de
experți (The Ex' Tax projec t, 2016) susține că sistemul de impozitare european influențează noul
model economic, deoarece ponderea taxelor de mediu în totalul încasărilor fiscale nu depășește
6%, în timp ce peste 50% provin din încasările pe venit din muncă și cotizații sociale.
În România, unul din cel mai importante aspecte ale introducerii economiei circulare este
dat de crearea unor noi locuri de muncă pentru cetățeni, precum și protejarea mediului
înconjurător odată cu reciclarea selectivă și reutilizarea produselor. Astfel, po trivit Comisiei
Europene, prin prevenirea generării de deșeuri, proiectare ecologică, reutilizare și alte măsuri

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

29 similare s­ar putea obține economii nete în valoare de 600 de miliarde EURO, sau 8 % din cifra
de afaceri anuală , pentru întreprinderile din UE .
Trecerea de la reciclarea la modernizarea vehiculelor utilitare ușoare, în cazul cărora
ratele de colectare sunt deja ridicate, ar putea genera economii de material de intrare de până la
6,4 miliarde de euro pe an (aproximativ 15 % din bugetul pentru ma teriale). De asemenea, s -ar
realiza economii la nivel de costuri energetice de 140 de milioane EUR și s -ar reduce emisiile de
gaze cu efect de seră cu 6,3 milioane de tone.
În ceea ce privește preocupările cetățenilor români legate de reciclare (32%), redu cerea
consumului de energie (34%) și reducerea consumului de apă (29%), potrivit sondajului efectuat
de Comisia Europeană, de reținut faptul că românii au o responsabilitate față de mediu care a
crescut, comparativ cu anul 2011. 82% dintre români consideră că pot juca un rol important în
protejarea mediului înconjurător [13]. Cetățeanul român produce, în medie , sub un kilogram de
gunoi pe zi. România a reciclat, în 2013, doar 3% din deșeurile municipale, ocupând ultimul loc
în Uniunea Europeană, în timp ce 97% dintre acestea au ajuns la gropile de gunoi [13].
Ținând cont de aceste aspecte, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor [14] a elaborat un
plan strategic, , ce conține obiective strategice sectoriale cu privire la implementarea economiei
circulare, p recum și cu privire la integrarea dezvoltării durabile în România.
Până în 2020, România trebuie să recicleze 50% de deșeuri . Astfel, una din prioritățile
cheie din România continuă să fie aliniera la nivelul țărilor Uniunii Europene, în conformitate cu
strategia Europa 2020. Potrivit statisticilor Eurostat, economia României se numără printre cele 3
economii -alături de Malta și Estonia, unde nu s -a realizat decuplarea creșterii economice de la
presiunea asupra mediului și a resurselor naturale.
Organizar ea și gestionarea mai eficientă a materialelor refolosibile în țara noastră se
impune ca o prioritate națională în această etapă de dezvoltare.
Strategia la nivel național privind reciclarea deșeurilor vizează în principal următoarele:
– prevenirea formări i deșeurilor prin promovarea tehnologiilor curate și a ecoproducției;
– valorificarea acestora prin optimizarea sistemelor de colectare și selectare a deșeurilor.
Obiectivele strategice propuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pe termen
mediu, au rolul de a impulsiona tranziția spre o economie verde , având strategii asupra
managementul eficient al deșeurilor și pentru promovarea economiei circulare, prin crearea
cadrului necesar pentru implementarea principiilor Economiei Circulare în conformit ate cu
politica adoptată la nivel de Uniune Europeană.
Măsurile la care face referire cadrul legal sunt:

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

30  încurajarea adoptării, încă din faza de proiectare a produselor, a unor soluții care să
reducă impactul asupra mediului și generarea de deșeuri în pro cesul de fabricație și pe perioada
de utilizare a produselor;
 încurajarea producției și comercializării de produse cu utilizări multiple, durabile din
punct de vedere tehnic și care, după ce devin deșeuri, pot fi valorificate în mod corespunzător și
a căr or eliminare este compatibilă cu principiile de protecție a mediului;
 acceptarea produselor returnate și a deșeurilor rezultate după ce produsele nu mai sunt
folosite și asigurarea gestionării ulterioare a acestora fără a crea prejudicii asupra mediului sa u
sănătății populației;
 punerea la dispoziția publicului a informațiilor disponibile cu privire la caracterul
reutilizabil și reciclabil al produselor.
Modelele de afaceri cele mai reușite care au la bază conceptul de econoimie circulară
sunt cele care au folosit ca resurse în cadrul activitătii economice energiile regenerabile de
origine eoliană, solară, hidro, geotermică și provenind de la biomasă , au combatut risipa de
alimente din cadrul activitățiilor comerciale, au folosit ape uzate tratate de la staț iile de epurare
sau din cadrul activității unor economice , nămolurile tratate de la stațiile de epurare sau din
cadrul activității unor economice
Planul de acțiune promovează abordarea sistemică de -a lungul tuturor lanțurilor valorice.
Comisia a integrat p rincipiile circulare în producția și consumul de materiale plastice, în
gestionarea apei, în sistemele alimentare și în gestionarea fluxurilor de deșeuri specifice. [15]
Întro serie de acte normative ale U.E. :10518/16 Închiderea buclei – Un plan de acțiun e al
UE pentru economia circulară; 15159/17 Ecoinovarea: facilitarea tranziției către o economie
circulară; 10447/18 . Realizarea obiectivelor din planul de acțiune al UE pentru economia
circulară; se prezintă principalele rezultate ale punerii în aplicare a planului de acțiune. Modelul
viitoarei economii este o economie neutră din punctul de vedere al climei, în care presiunea
asupra resurselor naturale și de apă dulce, asupra ecosistemelor este redusă la minimum. O
situație completă a punerii în aplicare a planului de acțiune este prezentată într -un document de
lucru însoțitor al serviciilor Comisiei SWD(2019).
Proiectarea este esențială pentru asigurarea circularității. Odată cu punerea în aplicare a
Planului de lucru pentru proiectarea ecologică pentru pe rioada 2016 -201916, se promove ază
proiectarea circulară a produselor, împreună cu obiectivele de eficiență energetică. Măsurile de
proiectare ecologică și d e etichetare energetică pentru mai multe produse includ, norme privind
cerințele referitoare la eficiența materialelor, cum ar fi disponibilitatea pieselor de schimb,
ușurința reparării și facilitarea tratării l a sfârșitul ciclului de viață. Comisia a aut orizat

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

31 organizațiile de standardizare europene să elaboreze criterii orizontale pentru a măsura
durabilitatea, posibilitățile de reutilizare, de reparare și de reciclare, precum și prezența
materiilor prime critice. Până în martie 2020 se preconizează elab orarea a 12 standarde generice.
Aceste criterii ar trebui aplicate standardelor existente și celor noi. Diferite politici ale UE
abordează deja problema utilizării eficiente a resurselor: pe lângă Directiva privind proiectarea
ecologică și Regulamentul priv ind etichetarea energetică, aceste politici includ și instrumente
voluntare, cum ar fi eticheta ecologică a UE sau criteriile privind achiziția publică verde. Se
caută posibilități de extinde re a politic ii în domeniul proiectării ecologice și asupra grupur ilor de
produse care nu au un impact energetic și de a sprijini în continuare sectorul de reparații în UE. ,
oportunități le în sectoare suplimentare, cum ar fi ambalarea – revizuirea cerințelor esențiale
privind ambalarea, care vor viza îmbunătățirea proiect ării pentru reutilizarea și reciclarea de
înaltă calitate a ambalajelor , materialele textile și mobilierul. Circularitatea înseamnă adaptarea
proceselor industriale. Comisia a introdus aspecte de circularitate (consumul de energie și
utilizarea materialelo r, prevenirea deșeurilor, reciclarea și reducerea substanțelor chimice
periculoase) în cadrul unor documente de referință privind cele mai bune tehnici disponibile în
temeiul Directivei privind emisiile industriale, transformându -le în standarde de referin ță pentru
statele membre atunci când acestea acordă autorizații pentru instalațiile industriale.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri) se află în centrul tranziției. Acestea pot
beneficia de asistență din partea Rețelei întreprinderilor europene și a European Resource –
Efficiency Knowledge Centre cu scopul de a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor și
procesele de producție proprii și de programul -pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu,
un program prin care dezvoltatorii de tehnologii prezintă dovezi cu privire la performanțele
pretinse privind tehnologiile inovatoare și prin care câștigă credibilitate pe piețele noi. Comisia a
înființat o rețea paneuropeană specializată pentru tehnologii inovatoare de producție avansate și
dezvoltă o b ază de cunoștințe pentru înlocuirea substanțelor potențial periculoase .
Pentru a valorifica potențialul autorităților publice de a stimula piețele pentru produse și
servicii circulare, Comisia a adoptat criterii noi și revizuite privind achiziții publice verzi la
nivelul UE, inclusiv aspecte legate de economia circulară, și a promovat utilizarea acestora prin
intermediul unor documente orientative și sesiuni de formare. Comisia oferă un bun exemplu în
ceea ce privește achizițiile proprii. Serviciile Comis iei de la Bruxelles au utilizat criteriile
achizițiilor publice verzi în 93 % din totalul contractelor cu o valoare mai mare de 60 000 EUR.
Comisia a clarificat relația și relevanța diferitelor procese de valorificare energetică a deșeurilor,
în vederea e vitării pierderii inutile de resurse valoroase prin depozitare și incinerare. Mai mult,
statele membre au fost încurajate să identifice tehnologiile de recuperare eficiente din punct de

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

32 vedere energetic și material, să utilizeze mai bine instrumentele econ omice și să îmbunătățească
planificarea pentru a evita supracapacitatea de incinerare. Gestionarea ecologică rațională a
deșeurilor, în interiorul și în afara UE, este esențială pentru realizarea unei economii mai
circulare. Operatorii de deșeuri și funcți onarii vamali au beneficiat de o mai mare claritate prin
Codul vamal al Uniunii pentru a identifica mai ușor fluxurile de deșeuri. De asemenea,
îmbunătățirea schimbului de date electronice a contribuit la o mai bună aplicare a
Regulamentului privind transf erurile de deșeuri. În cele din urmă, obligațiile propuse privind
colectarea separată a deșeurilor de la navele care vizitează porturile din UE facilitează o mai
bună gestionare a deșeurilor , acord politic încheiat la 12 decembrie 2018 [16]. Noul Regulament
privind produsele fertilizante, care se află în etapele finale ale procesului legislativ, introduce
norme armonizate pentru îngrășămintele organice fabricate din materii prime secundare, cum ar
fi subprodusele agricole și biodeșeurile recuperate. Va reduce substanțial obstacolele
semnificative în calea intrării pe piață a produselor mai durabile și mai circulare , include noi
limite aplicabile substanțelor periculoase pentru toate îngrășămintele, inclusiv pentru cele
provenite din materii prime virgine, scăz ând riscul de cicluri materiale care conțin niveluri
periculoase de anumite elemente toxice; include criterii de stabilire a încetării statutului de
deșeu, contribuind astfel la buna funcționare a interfeței dintre legile privind substanțele chimice,
produ sele și deșeurile și oferind investitorilor mai multă securitate juridică.
Creșterea utilizării materiilor prime secundare (MPS) este unul dintre obiectivele planului
de acțiune pentru economia circulară . Sistemul de informații privind materiile prime lan sat în
2017 identifică necesarul de cunoștințe pentru sectoare industriale strategice, punând accentul pe
monitorizarea reciclării materialelor relevante și pe disponibilitatea datelor în sectoare -cheie.
Comunicarea cu privire la interfața dintre legile p rivind substanțele chimice, produsele și
deșeurile a lansat o dezbatere amplă privind modul de abordare a patru obstacole principale care
împiedică utilizarea în condiții de siguranță a materiilor prime secundare. Există punte slabe
privind trasabilit atea substanțelor și a fluxurilor de informații; condiții de concurență echitabile
între operatorii din UE și cei din afara UE; criteriil e de stabilire a încetării statutului de deșeu .
Planul de acțiune al U.E. sprijin ă consolid area aspectelor privind economia circulară în
cadrul unor instrumente precum Directiva privind proiectarea ecologică. Au fost lansate trei studii
privind diferite aspecte ale interfeței, care vor furniza informații suplimentare relevante în 2019 și
la începutul anului 2020. Accesul la i nformațiile privind prezența și compoziția substanțelor
periculoase în fluxul de deșeuri este esențial pentru îmbunătățirea tehnicilor de dezmembrare și de
decontaminare, care facilitează valorificarea. Agenția Europeană pentru Produse Chimice

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

33 înființează o bază de date pentru a colecta informații și a îmbunătăți cunoștințele despre substanțele
potențial periculoase din produse și în produsele care devin deșeuri.
Platforma UE „Informații pentru reciclatori” colectează și face schimb de informații
legate de pregătirea pentru reutilizarea și tratarea noilor echipamente introduse pentru prima dată
pe piața Uniunii. Informațiile despre compoziția deșeurilor pot fi, de asemenea, utilizate pentru a
permite recuperarea eficientă a materiilor prime critice (MPC). Raportul Comisiei privind
„Materiile prime critice și economia circulară” identifică acțiunile -cheie necesare pentru
valorificarea acestor potențiale beneficii – extragerea componentelor -cheie la sfârșitul ciclului de
viață, îmbunătățirea gestionării datel or privind deșeurile miniere și mobilizarea finanțării. Pot fi
aduse îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește reciclarea și garantare menținerii materiilor
prime critice în Europa. Pentru a contribui la consolidarea încrederii în materiile prime
secundare, Comisia a inițiat, împreună cu organizațiile de standardizare europene, un proces de
standardizare . Se lucrează la posibile standarde pentru o reciclare eficientă din punctul de vedere
al materialelor și de înaltă calitate a materiilor prime critic e provenite din baterii uzate, din
deșeurile de echipamente electrice și electronice și din alte produse complexe aflate la sfârșitul
ciclului de viață. Totodată, planul de acțiune urmărește să stimuleze piața pentru apa reutilizată,
pentru a combate defi citul de apă de pe teritoriul UE. Comisia a propus o legislație specifică,
prin care să se stabilească cerințe minime pentru apa reutilizată pentru irigații agricole. În plus,
practicile privind reutilizarea apei sunt integrate în planificarea și gestionar ea apei sau în
revizuirea documentelor BREF relevante .
Strategia europeană pentru materialele plastice într -o economie circulară este primul
cadru de politică la nivelul UE care adoptă o abordare a ciclului de viață specific materialelor
pentru a integra activitățile de proiectare circulară, de utilizare, reutilizare și reciclare în lanțurile
valorice de materiale plastice. Strategia stabilește o viziune clară cu obiective cuantificate la
nivelul UE, astfel încât, pâ nă în 2030, toate ambalajele din plastic introduse pe piața UE să poată
fi reutilizate sau reciclate. S-au stabilit etape -cheie pentru a obține o reciclare mai bună a
materialelor plastice. Printre acestea se numără noul obiectiv de reciclare pentru ambala jele din
plastic, stabilit la 55 % în 2030, obligațiile privind colectarea separată și îmbunătățirea schemelor
de răspundere extinsă a producătorilor.
Dovada potențialelor riscuri pentru sănătate și mediu pe care le prezintă poluarea cu
microplastice just ifică restricționarea utilizării microplasticelor adăugate în mod intenționat și
colectarea de informații privind măsurarea și etichetarea în cazul microplasticelor rezultate în urma
eliberărilor neintenționate. De asemenea, Comisia s -a angajat să elaborez e un cadru privind
biodegradabilitatea materialelor plastice, pentru a se asigura că dezvoltarea și utilizarea unor astfel

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

34 de produse din plastic este încurajată numai atunci când este benefică pentru mediu, când nu
afectează sistemele de gestionare a deșe urilor și când nu compromite siguranța alimentară.
Acțiunile în acest sens includ furnizarea de informații cu privire la modul în care acestea pot fi
gestionate la sfârșitul ciclului de viață (de exemplu, marcarea pungilor de cumpărături din plastic).
În raportul recent publicat privind economia circulară a materialelor plastice sunt, de
asemenea, examinate mai multe sinergii politice, în special în combinație cu nevoile de
cercetare. Strategia stimulează modificări dincolo de frontierele Europei. Pornind de la acțiunile
cu rol de exemplu, în special cele privind articolele din plastic de unică folosință, rolul de lider
asumat de UE în cadrul forurilor bilaterale și multilaterale a fost esențial pentru menținerea
impulsului agendei la nivel internațional, în domeniul materialelor plastice, astfel cum
demonstrează inițiative precum Platforma globală privind materialele plastice din cadrul
Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu și viitorul Parteneriat internațional
privind deșeurile de plastic , în contextul Convenției de la Basel. În paralel, UE sprijină țările în
curs de dezvoltare în eforturile lor de combatere a poluării cu materiale plastice.
Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit, care
abord ează zece dintre cele mai des întâlnite articole pe plajele din UE, instalațiile portuare de
preluare și propunerile Comisiei privind controlul pescuitului plasează UE în prima linie în lupta
globală împotriva deșeurilor marine, una dintre preocupările maj ore ale cetățenilor UE în ceea ce
privește poluarea cu materiale plastice. Aceste norme oferă oportunități întreprinderilor din UE
pentru a oferi produse, materiale, tehnologii și modele de afaceri inovatoare, luând în considerare
comportamentul consumator ilor și alt ernativele disponibile.
Aceste seturi de măsuri adaptate, care se află în etapele finale ale procesului legislativ, includ:
– o interdicție cu privire la produsele din plastic de unică folosință și materialele plastice
oxodegradabile : tacâmu ri, farfurii, agitatoare pentru băuturi, bețe pentru baloane, paie,
recipiente pentru alimente și băuturi precum și căni pentru băuturi din polistiren expandat,
bețișoare pentru urechi, din plastic.;
– măsuri privind reducerea consumului de recipiente pentr u alimente și căni pentru băuturi,
din plastic, precum și marcarea și etichetarea specifică a anumitor produse Produse sanitare,
șervețele umede, căni pentru băuturi și produse din tutun cu filtre. ;
– obiectivul de a include 30 % din materialele plastice re ciclate în sticle pentru băuturi
începând cu 2030 și 25 % pentru sticlele din PET începând cu 2025, precum și obiectivul de
colectare separată a 90 % din sticlele din plastic până în 2029, precum și introducerea unor
cerințe privind proiectarea pentru cone ctarea capacelor la sticle;

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

35 – scheme de răspundere extinsă a producătorilor care acoperă costurile de curățare a
deșeurilor, aplicate produselor precum filtrele de tutun și echipamentele de pescuit;
– măsuri care au ca scop reducerea deșeurilor din plastic pr ovenite de la nave, cum ar fi
stabilirea unei taxe forfetare pentru deșeurile provenite de la nave;
– obligații de raportare îmbunătățite pentru echipamentele de pescuit pierdute și obligații
privind marcarea și controlul echipamentelor de pescuit pentru pe scuitul de agrement.
România, prin Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Chimie și
Petrochimie – Filiala Călărași, este parteneră în Bioregio, un proiect finanțat de UE care reunește
opt parteneri din șase regiuni europene și care urmărește, printre altele, ridicarea nivelului scăzut
de reciclare al deșeurilor organice, schimbul de experiență în domeniul celor mai bune tehnologii
disponibile ajutând la elaborarea unor proiecte similare. Bioregio este un proiect cu un buget de
1,5 mil. Euro, c ofinanțat de UE în proporție de 85% , care face parte din programul INTERREG
Europa 2014 -2020, și care reunește parteneri veniți din mai multe regiuni: Universitatea de
Științe Aplicate din Lahti (Finlanda), care este și liderul proiectului, Consiliul Regi onal Paijat –
Hame din Finlanda, Ministerul Regional al Mediului din Spania, Universitatea pentru
Agricultură din Slovacia, Universitatea Aristotle Thessaloniki din Grecia, Regiunea Centru
Macedonia (Grecia), INCDCP ICECHIM, Filiala Călărași (România) și Aso ciația Camerelor
pentru Agricultură din zona Atlantică (Franța). Se derulează în perioada 2017 -2021. Proiectul își
propune promovarea conceptului de bioeconomie circulară și dezvoltarea bioeconomiei circulare
la nivel regional. Obiectivele proiectului se a xează pe îmbunătățirea politicilor regionale prin
concentrarea asupra economiei circulare a fluxurilor organice (resturi alimentare/ deșeuri
biologice, nămoluri municipale și industriale, reziduuri din agricultură) și îmbunătățirea
cunoștințelor legate de politici și tehnologii pentru fluxuri organice și creșterea nivelului de
reciclare a acestor materiale conform obiectivelor Pachetului UE pentru Economia Circulară.
Conceptul de bioeconomie circulară este relativ nou în Europa. Bioeconomia circulară este p arte
integrantă a economiei circulare. Strategia Comisiei Europene pentru o bioeconomie durabilă
2012 a fost actualizată în 11.10.2018: “O bioeconomie durabilă pentru Europa: consolidarea
legăturilor dintre economie, societate și mediu”. În Finlanda a fost adoptat în 2017 planul
național pentru economie circulară, care a fost o forță motrice pentru dezvoltarea planurilor
regionale pentru economia circulară. Franța a adoptat în 2018 o fișă de parcurs privind economia
circulară. Acest demers a stimulat apariț ia strategiilor la nivel regional/ oraș (de ex. strategia
pentru economie circulară a Parisului). În Regiunea Sud Muntenia a fost elaborată Strategia
pentru Specializare Inteligentă în care bioeconomia a fost identificată ca domeniu de specializare
intelig entă în contextul dezvoltării economiei circulare.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

36 Economia circulară în România este la început de drum. Institutul European din România
a elaborat în 2018 un studiu SPOS: “Tranziția către o economie circulară. De la managementul
deșeurilor la o economie verde în România”. Există exemple de bune practici, astfel Institutul
pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu ,,Ernest Lupan ” din Cluj derulează proiectul
ROCES care își propune să contribuie alături de autorități la elaborarea “Strategiei pentru
tranziția României spre economia circulară 2020 -2030” . Un alt exemplu, în domeniul
bioeconomiei circulare prin valorificarea nămolului de epurare pentru obținerea de energie
regenerabilă și utilizarea digestatului ca fertilizant în agricultură. este Stația de epurare ape uzate
S.C. APA CANAL 2000 S.A. din Pitești (reabilitată în cadrul unui proiect cofinanțat din Fondul
European de Coeziune) . Stația de epurare generează o cantitate impresionantă de nămol care
conține nutrienți, dar și agenți patogeni care îl contaminează, neputând fi astfel utilizat direct pe
terenurile agricole. Potențialul său energetic este însă valorificat prin digestie anaerobă în 3
digestoare timp 15 zile, obținându -se biogaz care se utilizează ca sursă de căldură și energie
electrică pentru consumul propriu. Digestatul este deshidratat, depozitat pe o platformă specială
de 2,7 ha și folosit drept fertilizant în agricultură, în baza unor contracte cu ferme locale. Un alt
exemplu de valorificare a nămolului rezultat de la epurarea apelo r uzate îl constituie Centrul
Pilot de la Mioveni, care transformă nămolul în amestec cu deșeuri vegetale din spațiile verzi în
compost de bună calitate. Proiectul a fost implementat la sfârșitul anului 2016 de către S.C.
Servicii Edilitare pentru Comunita te Mioveni în colaborare cu specialiști în domeniu din UE. S -a
găsit astfel o soluție pentru recuperarea nutrienților din nămolul de la epurarea apelor menajere,
precum și pentru eliminarea costurilor de depozitare la groapa de gunoi a nămolului și a
deșeu rilor verzi de pe domeniul public. Este un exemplu de bioeconomie circulară în care
nutrienții sunt reciclați, reintroduși în sol. Proiectul utilizează o soluție inovatoare de compostare,
unică în Romania – Tehnologia GORE Cover. Nămolul de epurare se ames tecă cu resturi
vegetale în proporție de 1:3, se așează pe platforma de compostare prevăzută cu un sistem de
aerare forțată, se acoperă cu o membrană semi -permeabilă utilizând cea mai nouă tehnologie –
prelata GORE® Cover (previne pierderea de umiditate și căldură, evită mirosurile neplăcute și
scurgerea nutrienților prin levigare). Sistemul automat de aerare forțată este conectat la senzorii
de temperature, asigurând condiții optime pentru procesul de compostare, care se desfășoară în 3
etape, pe parcursul a 8 săptămâni. Materialul rezultat este sortat, partea grosieră se refolosește la
un nou lot, iar restul, compostul, este supus maturării finale, pentru a putea fi apoi valorificat.
Produsul rezultat conține nutrienți valoroși pentru plante (azot, fosfor, potasiu), care se conservă
pe durata procesului de compostare. Exemplele de bune practici din România au servit drept
inspirație partenerilor la elaborarea propriilor planuri de acțiune. Proiectul pilot de la Mioveni și

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

37 stația de epurare Pitești, spre exe mplu, au fost luate ca model pentru valorificarea nămolului de
la stații de epurare din regiunea Castilla la Mancha, Spania. Proiectul SECVENT (”Procedee
secvențiale de închidere a fluxurilor laterale din bioeconomie și (bio)produse inovative rezultate
din acestea”) , au constituit sursă de inspirație pentru proiecte pilot de cooperare / inovare pentru
valorificarea biomasei în regiunea Macedonia Centrală, Grecia. Instalatia de biogaz de la
Filipeștii de Pădure a deenit model pentru promovarea unei bioecono mii sustenabile și
valorificarea ciclică a nutrienților în regiunea Päijät -Häme din Finlanda. [18]
Planul de acțiune pentru economia circulară urmărește să "închidă bucla" prin
completarea măsurilor cuprinse în propunerile legislative și să contribuie la a se întâlni cu
obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Statelor Unite adoptate în 2015, în special Goal12
privind consumul și producția durabile. Planul de acțiune evidențiază mai multe domenii largi de
acționare în afară de gestionarea deșeurilor:
― în ceea ce privește producția : îmbunătăț irea proiec tării produselor prin promovarea
reparabilității, a durabilității și a posibilităților de modernizare și reciclare a produselor prin
intermediul Directivei privind proiectarea ecologică și al schemelor de ră spundere extinsă a
producătorilor ; se promove ază eficiența resurselor în procesele de producție și s e facilite ază
simbioza industrială (transformarea subproduselor unei industrii în materia primă a unei alte
industrii) pentru a reduce impactul asupra medi ului și pentru a crea oportunități de afaceri , în
special pentru IMM -uri.
― în ceea ce privește consumul : accentul se pune pe o mai bună inform are a consumatori lor cu
privire la sustenabilitatea produselor prin etichetare, încuraj area formel or inovatoare de consum (de
exemplu, să partajeze produse sau servicii consumatoare, mai degrabă decât produsele), și să
integreze cerințele de promovare a unei economii circulare de achiziții publice în ,,green ”.
― contribuții la crearea de piețe pentru materiile prime secundare prin stabilirea unor standarde de
calitate pentru materialele recuperate din deșeuri, încurajând reciclarea nutrienților în îngrășăminte
și promovând ciclurile de reciclare netoxice și facilitând utilizarea trataapelor uzate ;
― promovarea inovări i pentru o economie circulară printr -o serie de instrumente existente (de
exemplu, programul -cadru de cercetare Orizont 2020), pentru a stimula noi competențe în cadrul
forței de muncă și pentru a se angaja cu supraveghere prin Platforme ;
― propun ere un cadr u de monitorizare pentru economia circulară, bazându -se pe indicatorii
existenți.
În aceste domenii și în sectoarele prioritare, pot fi identificate mai multe tipuri de măsuri,
printre altele: măsuri legislative; comunicări și rapoarte; punerea î n aplicare și executarea: de
exemplu, privind transporturile de deșeuri, vehiculele scoase din uz sau donarea de alimente și

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

38 utilizarea foștilor produse alimentare pentru hrana animalelor; orientări și bune practici: de
exemplu, integrarea gestionării deșe urilor și eficiența utilizării resurselor în cele mai bune
documente de referință disponibile; indicatori: de exemplu, elaborarea de indicatori pentru
măsurarea risipei de alimente și evaluarea performanței de mediu a clădirilor în ceea ce privește
ciclul de viață; standarde: de exemplu, elaborarea standardelor de reciclare a deșeurilor
electronice și a bateriilor, promovarea standardelor voluntare pentru reciclarea deșeurilor de
construcții și demolări; sprijin: de exemplu, îmbunătățirea schimbului de info rmații între
producători și reciclatori de produse electronice, instituirea unui proiect -pilot care să abordeze
posibilele obstacole în materie de reglementare pentru inovatori; instrumente de finanțare: de
exemplu, încurajarea asimilării finanțării în cad rul Fondului european pentru investiții strategice
și a fondurilor de politică de coeziune pentru economia circulară.
Comisia intenționează să ia în considerare opțiunile posibile – ar fi necesitatea de a
asigura netoxicitatea materialelor reciclate, contr ibuția bioeconomiei la tranziție, îmbunătățirea
etichetelor de date privind alimentele sau sprijinul financiar într -o economie circulară.
Cercetarea teoretico -aplicativă realizată în cadrul studiului de față pleacă de la necesitatea
cunoașterii și aplicări i principiilor economiei circulare, utilizând următoarele date din surse
secundare: datele furnizate de Comisia Europeana (Published Results circular -economy), după
realizarea unor consultații publice asupra economiei circulare începând cu data de 04.06.20 15 și
rezumatul tezei de doctorat ,,Management industrial în economia circulară”, Anca Iuga
(Butnariu) Brașov, 2017 [19].
Au fost utilizate și date obținute din surse primare în urma aplicării unui chestionar întocmit
de autoarea lucrării și aplicat unu i număr de 58 de repondenți din România (Anexa nr.1)
În acest context, întrebările pentru care se caută un răspuns sunt: ,,Care este nivelul de
cunoaștere și aplicare a principiilor economiei circulare în întreprinderile din Romȃnia”? ;,,Care
este nivelu l de cunoaștere și aplicare a principiilor economiei circulare în întreprin derile din
Uniunea Europeană”?
Eșantionul format din reprezentanții unui număr de 1.281 respondenți din UE, astfel: 45% (576
respondenți) din răspunsuri au fost transmise de sectoru l privat, 25 % (320 respondenți) de persoane
fizice, 10 % (128 respondenți) de organizațiile societății civile și 6 % (76 respondenți) de autoritățile
publice. În cadrul cercetării statistice realizate la nivelul Uniunii Europene în perioada 01 martie – 20
martie 2015, România a avut 27 de participanți. (Sursa: Published Results circular -economy:
https://ec.europa.eu/eusurvey/publication/circulareconomy#). În cadrul chestiona rului aplicat la nivelui
întreprinderilor din România au fost 25 de întreprinderi . Perioada de timp în care s -a realizat adunarea
datelor empirice a fost ianuarie – iunie 2016 iar chestionarul a fost unul auto -administrat.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

39 Cercetarea teoretico -aplicativă, prin sondaj statistic, a fost constituită din următoarele
etape: elaborarea chestionarului; organizarea cercetării; realizarea culegerii formularelor
completate; analiza rezultatelor obținute în urma cercetării statistice și evidențierea concluziilor.
În cadrul chestionarului realizat în Anexa nr.1 p opulația investigată – a fost formată din
persoane cu domiciliul în Romania.
Metoda de eșantionare utilizată și structura eșantionului investigat – ținând cont de
limitele impuse de resursele alocate cercetări i, metoda de eșantionare utilizată a fost empirică, de
tip neprobabilistic. Astfel, s -a utilizat eșantionarea în „bulgăre de zăpadă”. Astfel, subiecții care
au fost dispuși să ofere informațiile necesare studiului au fost rugați să indice alți potențiali
respondenți, aceștia fiind ulterior investigați utilizând instrumentul de colectare și mijloacele de
contact descrise în continuare. Eșantionul investigat a fost compus din 58 de persoane.
Ipotezele de lucru au fost următoarele:
Ipoteza 1: Cunoașterea prin cipiilor economiei circulare la nivelul întreprinderilor din
Romȃnia este la un nivel inferior întreprinderilor din UE.
Ipoteza 2: Întreprinderile românești nu sunt interesate de aplicarea principiilor economiei
circulare, spre deosebire de întreprinderi le din UE.
În ceea ce privește metodele de cercetare a fost aleasă metoda anchetei bazată pe
chestionar. Subiecților le -au fost livrate chestionare cu scopul de a dirija cercetarea spre
obiectivele urmărite. Instrumentul metodologic folosit pentru a culeg e informații a fost
chestionarul de opinie, anonim. Acesta prezintă avantajul de a oferi informații complexe și
posibilitatea obiectivă de a corela indicatorii, făcând astfel posibilă obținerea unor rezultate
credibile și ușor de interpretat. Perioada de t imp în care s -a realizat adunarea datelor empirice a
fost luna iunie 2019 , iar chestionarul a fost unul auto -administrat. Selectarea participanților la
acest studiu s -a făcut pe bază de voluntariat. Chestionarul (anexa 1) cuprinde un număr de 15
itemi . Întrebările sunt de tip ,, închis”, însoțite de variante posibile de răspuns, subiectul fiind
obligat să aleagă varianta potrivită. Răspunsul la întrebările închise se realizează prin marcarea
variantei de răspuns aleasă. [20]
În urma centralizării răspuns urilor s -au operat 58 de chestionare valide. La prima
întrebare a chestionarului realizat1.Pe o scală de la 1 la 10, cât de familiarizați sunteti cu
conceptul de economie circulară? jumatate dintre respondenti au acordat nota sub 8, cealalta
jumatate pes te (median); nota cea mai des întalnită în sondaj este de 8 (mode).Răspunsurile
demonstrază că peste jumătate sunt familiarizați cu noțiunea.Echivalând scala cu întrebarea din
chestionarul dinsurse secundare, o notă între 9 și10 însemnând „Foarte bine info rmat” , iar o notă
între 7 și 8 însemnând „Destul de bine informat”În cadrul chestionarului apicat de U.E în 2015

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

40 nivelul de informare al personalului întreprinderilor din Romȃnia/UE cu privire la conceptul
economiei circulare, întreprinderile românești s unt mai puțin informate decât întreprinderile din
UE, un procent de 72% din întreprinderile românești au dat răspunsuri „Foarte bine informat” și
„Destul de bine informat”, comparativ cu 89,38% reprezentat de întreprinderile din UE. În anul
2019,în urma chestionarului aplicat se poate apreci , se poate interpreta că înformarea publicului
larg privind economia circularăa progresat , că interesul pentru economia circulară a crescut . [21]
În cadrul studiului s -a urmărit identificarea nivelului de cunoașter e și aplicare a
principiilor economiei circulare în întreprinderile din Romȃnia și din Uniunea Europeană. Cele
două ipoteze ale studiului sunt: Ipoteza 1: Cunoașterea principiilor economiei circulare la
nivelul întreprinderilor din Romȃnia este la un nive l inferior întreprinderilor din UE. Această
ipoteză nu a fost verificată pe parcursul realizării studiului comparativ Romȃnia/UE. Ipoteza 2:
Întreprinderile românești nu sunt interesate de aplicarea principiilor economiei circulare, spre
deosebire de între prinderile din UE. Aceasta ipoteză a fost verificată pe parcursul realizării
studiului comparativ Romȃnia/UE. Analizând datele statistice secundare și comparându -le cu
cele obținute din surse primare în România termenul de,,economie circulară” își face l ac în
limbajul cotidian, ceea ce poate fi considerat un punct forte.
Întreprinderile din România au un avans net de percepție a importanței durabilității
produselor și încurajează inițiativele din industrie, însă nu conștientizează importanța reparabilităț ii
produselor și nu acționează suficient pentru implementarea acestui concept. Au preocupări pozitive
privind dezvoltarea măsurilor de promovare a principiilor economiei circulare în designul de produs.
Nu conștientizează importanța caracteristicilor pr odusului specifice minimizării impactului ciclului
de viață asupra mediului. Au conștientizat importanța acțiunilor de reglementare a legislației privind
implementarea economiei circulare în România.Nu conștientizează importanța asigurării accesului la
finanțare pentru proiectele cu risc ridicat.
Întreprinderile din Uniunea Europeană conștientizează importanța „reparabilității”
definită ca „designul de produs care facilitează activitățile de întreținere și reparații”, reutilizării
produselor și utilizăr ii eficiente a resurselor, au preocupări pozitive privind „dezvoltarea de
standarde pentru utilizarea voluntară”, ca o măsură de promovare a principiilor economiei
circulare în designul de produs. Au conștientizat importanța acțiunii „asigurarea accesului la
finanțare pentru proiectele cu risc ridicat. Nu percep importanța durabilității și a încurajării
inițiativelor din industrie. Nu conștientizează suficient importanța acțiunilor privind impactul
asupra proceselor de producție și a lanțului val oric. Nu se preocupă suficient privind
„dezvoltarea de standarde pentru utilizarea voluntară”, ca o măsură de promovare a principiilor
economiei circulare în designul de produs. [23]

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

41 În România se consideră foarte importantă promovarea economiei circulare în faza de
consum importanța măsurilor de oferire de informații despre economia circulară pentru
consumatori. Au conștientizat importanța măsurilor privind lipsa de standarde de calitate la
nivelul legislației Romȃniei/UE pentru materiale reciclate. Au acordat i mportanță deosebită
finanțării proiectelor inovatoare sau a tehnologiilor relevante pentru economia circulară”.
În primul rând, productivitatea resurselor este un concept fundamental pentru economia
circulară, care vizează identificarea unor măsuri care să mențină resursele naturale și materiile
prime în circuitul economic pentru o perioadă cât mai mare de timp.Repondenții , în proporție de
37,93% apreciează utilizarea eficienta a resurselor materiale și energetice este măsura principală
privind principi ile economiei circulare, aproximativ un sfert au ales protectia mediului și
aproximativ un sfert productivitatea resurselor, peste 10% au ales decuplarea creșterii
economice de consum. În opinia respondentilor gradul redus de colectare separată a deșeuri lor și
dificultățile legate de acceptarea noilor produse de către client sunt cele mai dese probleme de
aplicare vizavi de economia circulară (100% raspuns, au fost alese de fiecare data).
Aplicabilitatea acestui concept se poate realiza în principal prin promovarea unor noi oportunitati
(41.38%). Totusi, aproximativ un sfert (24.14%) ar spune prin cercetare, dezvoltare, inovare.
Creșterea potențialului economiei circulare în România poate fi realizată prin: implementarea
unui calendar de măsuri sunt de păr ere 39.66% dintre cei care au participat la studio, prin
informare și educare dar și Platforma online (ambele raspunsuri au fost cotate la 20.69% din
opinia respondenților). Pentru o mai bună recirculare a resurselor la nivelul economiei României,
ar fi n evoie de o serie de initiative (mai multe variante), simplicarea barierelor legate de
repunerea pe piata a produselor din resurse reciclate (81.03%) a fost cea mai des bifată inițiativă
de către respondenții acestui studiu, dintre cele propuse. Proiectele de investitii sunt cele mai
eficiente instrumente pentru a facilita implementarea economiei circulare in Romania (55.17%
dintre respondenti). Respondentii care au participat la acest studiu pun costurile de operare ca
fiind cele mai mare obstacole in proce sul de tranzitie catre o economie circular (34.48%).
Trebuie ținut și de costurile cu infrastructura și lipsa solutiilor performante de reciclare (câte
29.31%). La întrebarea ,,Este tranziția către economia circulară integrată în strategiile sau
planurile de dezvoltare ale companiei/ instituției în care lucrați?” răspundurile favorabile au fost
în proporție de 56, 90% . Persoanele care prezinta interes pentru gestionarea deșeurilor sunt mai
bine informate in legatura cu conceptul de economie circulară.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

42

Capitolul 5. CONCLUZII, CONTRI BUTII PROPRII

Economia circulară înseamnă transformarea profundă a modului în care funcționează
întreaga economie. Antrenarea societății pe traiectoria econoimiei circulare depinde de
capacitatea și abilitatea participanților la viața economică de a adopta și pune în aplicare
programe, strategii și planuri de acțiune bazate pe modele conceptuale specifice dezvoltării
durabile.
O tranziție de succes către o economie circulară necesită acțiuni în toate etapele lanțului
valoric: aprovizionare, crearea și design de produs, producție, distribuție și consum de bunuri,
reparații, scheme de remanufacturare și refolosire, managementul deșeurilor și reciclare și
presupune schimbarea mentalităților, a modului de a gândi și acționa .
Benef iciile tranziției către o economie circulară în Europa ar putea fi considerabile, prin
reducerea presiunilor asupra mediului, prin reducerea drastică a dependenței de importuri.
Crearea unei economii circulare în România necesită schimbări fundamentale în cadrul
lanțului valoric, de la procesele de proiectare a produsului și de producție la modele noi,
circulare de afaceri și la modele de consum. Managerii români trebuie să ia măsuri urgente de
reducere a deșeurilor și să acționeze pentru schimbarea statut ului deșeurilor prin vânzarea lor ca
produs; realizarea unor mecanisme de plată pentru tratarea și/sau eliminarea deșeurilor; utilizarea
resurselor financiare obținute din materii prime secundare pentru eficiența gestionării deșeurilor.
Obiective pe termen lung vizează reducerea ratelor de stocare a deșeurilor în depozite de deșeuri
și a creșterii ratelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a fluxurilor de deșeuri principale,
cum ar fi deșeurile municipale și deșeurile de ambalaje.
Planul UE includ e angajamente privind proiectarea ecologică, dezvoltarea unor abordări
strategice privind deșeurile alimentare, construcțiile, materiile prime critice, deșeurile industriale
și miniere, consumul și achizițiile publice și substanțele chimice, finanțarea uno r proiecte
inovatoare pentru cercetare. Acțiunile propuse sprijină economia circulară în fiecare etapă a
lanțului valoric, de la producție până la consum, reparare și refabricare, gestionare a deșeurilor și
materii prime secundare care sunt reintroduse în economie.

Contribuții personale în domeniul temei abordate
În conformitate cu obiectivele stabilite , contribuțiile originale sunt următoarele: În corelație
cu obiectivul , ,,analiza stadiului actual și a evoluției economiei circulare ”, pot fi evidențiate

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

43 următoarele contribuții: dezvoltarea și completarea conceptului de economie circulară; definirea
unui model care relevă scopul economiei circulare. Referitor la ,,Analiza obiectivelor UE
privind economia circulară ”, contribuțiile sunt: realizarea unei s inteze privind stadiul actual al
cercetărilor în domeniu în corelație cu abordarea UE; definirea conceptuală a unui model
referitor la crizele și provocările societății actuale și a unui model conceptual referitor la
consecințele emisiilor de deșeuri indus triale. În legătură cu ,,Definirea tendințelor actuale în
domeniu și delimitarea domeniului de cercetare ” contribuțiile autoarei sunt următoarele:
realizarea conceptuală a unui model economia circulară ca relație dintre om și natură; analiza
etapelor dezvo ltării economiei circulare cu evidențierea actorilor cheie care participă la aceasta.
Legat de analiza riscurilor de mediu în contextul economiei circulare contribuția originală
analizează factorii de risc corespunzători . S-a realizat un chestionar privind cunoașterea
principiilor economiei circulare în România.
Acțiunea de introducere a principiilor economiei circulare în economia României trebuie
să îndeplinească patru condiții de bază și anume:
1 – să aibă un caracter fundamental;
2 – să fie un proces de schimbare susținută, constantă, ireversibilă și radicală;
3 – să asigure obținerea unor rezultate coerente și vizibile din punct de vedere economico –
social (locuri de munca verzi, eliminarea completa a deșeurilor, reducerea poluării industriale) ;
4 – să se concentreze pe reconfigurarea ”verde” a proceselor operaționale.
Promovarea unei economii circulare este ridicată pe agenda politică a UE din cauza
potențialului său de a reduce impactul nostru asupra climei și a mediului, de a stimula creșterea
economică sustenabilă, de a stimula competitivitatea și de a genera noi locuri de muncă. BEI este
un partener major pentru investițiile în economia circulară în UE și a oferit 2,1 miliarde de euro
în cofinanțare pentru proiecte circulare în ultimii cinci an i. BEI este pregătită să sprijine în
continuare tranziția UE către o economie circulară. Economia circulară pentru o Europă mai
eficientă din punct de vedere al resurselor și competitivă
Trecerea la o economie mai circulară sprijină creșterea economică și competitivitatea și
prezintă o oportunitate pentru reînnoirea economică și industrială, cu necesitățile de investiții
asociate. Dezvoltarea unei economii mai circulare în UE ar reduce dependența de materiile prime
importate și ar putea crea până la 2.000.0 00 de locuri de muncă noi până în 2030, în timp ce
îmbunătățirile în materie de eficiență a resurselor ar reduce necesitățile materiale de intrare.
O economie circulară poate fi obținută prin regândirea și reproiectarea produselor, a
proceselor de afaceri și a modelelor de servicii pentru a asigura o mai mare sustenabilitate a

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

44 resurselor naturale și a gestionării materialelor pe baza celor 3 RS – reducerea, reutilizarea și
reciclarea – și prin încurajarea unei modelelor de consum.
Proiectele privind economi a circulară reduc utilizarea resurselor și au beneficii asupra
mediu lui și clim ei.
Potrivit, Raportului Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic
și social european și comitetul regiunilor privind punerea în aplicare a planului de acțiune pentru
economia circulară, din Bruxelles, 04.0 5.2019 arată că tranziția a contribuit la reorientarea UE
pe calea creării de locuri de muncă ,o creștere de 6 % în comparație cu 2012. A permis noi
oportunități de afaceri și a dezvoltat noi piețe ..
Punerea în aplicare a planului de acțiune pentru economia circulară a accelerat tranziția
către o economie circulară în Europa. În același timp, o viziune mai puternică și comună asupra
economiei circulare nu poate decât să stimuleze eforturile existente de modernizare a bazei
industriale a UE pentru a asigura avantajul competitiv al acesteia la nivel mondial, pentru a
menține și a restabili capitalul natural al UE. Aceste elemente și acțiunile de succes din cadrul
planului de acțiune, astfel cum sunt mențio nate în prezentul raport, pot ajuta și pot orienta
activitățile viitoare ale instituțiilor europene, ale statelor membre, ale întreprinderilor și ale
partenerilor sociali.
Întrucât economia circulară este bazată, în mare măsură, pe inovare și cercetare, d oi
indicatori pentru a evalua activitatea derulată în domeniul cercetării, respectiv ponderea
cheltuielilor totale cu cercetarea la nivelul unei țări, raportate la nivelul Produsului Intern Brut și
numărul de patente referitoare la reciclare și materii pr ime secundare, raportat la 1 milion de
locuitori ai unei țări.
Datele statistice ce pot fi analizate potfi considerate actuale . Cea mai lungă perioadă
pentru care au fost identificate date statistice în baza de date a EUROSTAT este 2005 -2016 .
Acest inter val include și perioada de manifestare a crizei economice la nivel mondial, care a avut
efecte directe asupra unor variabile considerate în analizele asupra economiei circulare (în
special, nivelul PIB -ului real, care a înregistrate scăderi la nivelul țări lor membre ale Uniunii
Europene). Esistă date disponibile pe site -urile Oficiului de Statistică al Uniunii Europene
Eurostat (http://ec.europa.eu/eurostat) și ale Băncii Mondiale ( www.worldbank.org).
Statistic se determină indicatori precum : impactul asupra productivității resurselor
(concept important pentru trecerea de la economia liniară la economia circulară), reflectată de
variabila RES /PROD. Existența unei legături pozitive între evoluția productivității resurselor și
măsurile asociat e economiei circulare, cum ar fi rata de reciclare a ambalajelor, reciclarea
deșeurilor municipale, taxele de mediu impuse de fiecare stat membru al Uniunii Europene și

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

45 activitatea de cercetare (așa cum este evidențiată prin numărul de patente aferente rec iclării sau
ponderea cheltuielilor de cercetare -dezvoltare în PIB) confirmă impactul pozitiv pe care măsurile
de protecție a mediului și reciclare le au asupra creșterii productivității resurselor utilizate în
economie. Relația pozitivă dintre productivita tea resurselor utilizate în economie și nivelul
ratelor de reciclare (a deșeurilor comunitare și a celor rezultate din ambalaje) poate fi explicată
de impactul pozitiv asupra costurilor totale din economie, ca efect al implementării unor soluții
tehnice ad ecvate principiilor de protecție a mediului. Aceste soluții sunt avute în vedere de state
membre ale Uniunii Europene, care și -au elaborat deja strategii pe modificare sistemică a
economiei (precum cazul Finlandei, care și -a asumat parcurgerea drumului căt re o economie
circulară la orizontul anului 2025). De asemenea, prin creșterea capacității de reciclare și
reutilizare a deșeurilor comunitare, în schimbul metodei actuale, aplicabilă pe scară largă, de
incinerare a acestora, se vizează reducerea emisiilor de gaze de efect de seră, reducerea prețurilor
materialelor secundare utilizate în producție sau crearea de compost și de energie . În baza acestui
model, creșterea cu o unitate a ratei de reciclare a deșeurilor comunitare va antrena o creștere a
productiv ității resurselor cu 0,01307, o relație pozitivă semnificativă statistic, dar nu
determinantă pentru îmbunătățirea producției.
Un impact și mai redus (chiar dacă este semnificativ statistic) este imprimat de rata de
reciclare a deșeurilor din ambalaje, pr oces ce se află în legătură directă cu producția de la nivelul
unei economii. Există relații pozitive între evoluția activității de cercetare și inovare din cadrul
Uniunii Europene și productivitatea resurselor, măsurată de indicatorul RES_PROD, această
relație, fiind explicată de orientarea companiilor și instituțiilor din Uniunea Europeană spre
identificarea și implementarea de soluții tehnologice care să conducă la reducerea costurilor de
producție. Așadar, la creșterea cu o unitate a numărului de patent e înregistrate în Uniunea
Europeană (exprimat la 1 milion de locuitori) se înregistrează o creștere a productivității
resurselor de 0.068711, în timp ce creșterea cu 1% a ponderii în PIB a cheltuielilor cu activitatea
de cercetare și inovare conduce la îmb unătățirea productivității resurselor cu 0.159988. Există și
o relație pozitivă dintre nivelul taxelor de mediu în PIB și productivitatea resurselor. Un pachet
legislativ referitor la taxe de mediu și subvenții, este o precondiție importantă pentru derular ea
unei activități eficiente de reciclare. Existența unei legături pozitive între productivitatea
resurselor (pe de o parte) și măsuri directe și indirecte de implementare a economiei circulare,
precum rata de reciclare a deșeurilor comunitare și a celor r ezultate din ambalaje, cercetarea și
inovarea cu impact asupra dezvoltării durabile a societății (măsurată prin numărul de patente și
ponderea cheltuielilor de cercetare în PIB), dar și ponderea taxelor de mediu în PIB. Stadiul
incipient de implementare a măsurilor de tranziție la economia circulară, fapt care menține

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

46 disparitățile dintre economia actuală și cea circulară (pentru eficientizarea producției, ale cărei
rezultate sunt reflectate și în evoluția PIB -ului real, sunt încă utilizate, pe scară largă, materii
prime a căror exploatare determină efecte negative asupra mediului înconjurător) existența unei
relații negative între dinamica PIB -ului real și cea a numărului de patente referitoare la reciclare
și materiile prime secundare. Această relație este explicată de specificul activității de cercetare,
care are un ciclu temporal semnificativ de la faza de proiectare la cea de punere în funcțiune
(demararea cercetării, realizarea unui prototip/elaborarea unei tehnologii noi, înregistrarea
patentului, vali darea practică a patentului și, ulterior, utilizarea sa în practică, pentru reducerea
impactului activității economice asupra mediului înconjurător). De asemenea, rezultatele
confirmă și impactul negativ pe care nivelul taxelor de mediu în PIB îl au asupra creșterii
economice, așa cum este măsurată de dinamica PIB -ului real.
Economia circulară este cel mai important pilon al devoltării durabile, fiind destinată
pentru reutilizarea, repararea, reciclarea materialelor și produselor, creșterea productivități i
resurselor, separarea creșterii economice de consumul de resurse și reducerea impactului asupra
mediului. Un alt pilon important al devoltării durabile este însăși societatea care este preocupată
în mod desosebit de eradicarea sărăciei, crearea de oportu nități egale pentru toți, obținerea unui
nivel ridicat de bunăstare și de realizare a stabilitații socio -culturale. Dezvoltarea tehnologică –
ca element al devoltării durabile – acționează pentru implementarea tehnologiilor nepoluante,
realizarea transferu lui de tehnologii verzi, creșterea nivelului de inovare și cooperare
tehnologică. Ultimul pilon al dezvoltarii durabile este mediul care acționează pentru restaurarea
biodiversității, obținerea unui consum rațional de resurse și pentru conservarea ariilo r protejate.
În România există unele inițiative izolate în sectorul privat pentru realizarea produselor
industriale cu impact minim asupra mediului. Soluția pentru minimizarea cantității de deșeuri
depozitate este introducerea unor reglementări naționale d e impozitare care să avantajeze
organizațiile care proiectează tehnologiile și produsele sale într -o manieră prietenoasă cu mediul.
Un domeniu major de acțiune este cel al reglementărilor românești privind deșeurile reutilizabile.
În mod concret, această c ategorie a deșeurilor, care reduce activitățile private de depozitare,
transport și prelucrare, este reglementată și supusă autorizațiilor.
Un prim obiectiv a lucrării este, realizarea unei sinteze a literaturii de specialitate din
domeniul temei alese rea lizând analiza stadiului actual și a evoluției economiei circulare la nivel
mondial. . În acest sens voi consulta, analiza și sintetiza o serie de cărți din domeniul economiei,
pe de o parte, și al protecției mediului, pe de altă parte, dar și legislația eu ropeană și cea la nivel
mondial privind economia circulară. Al doilea obiectiv al lucrării se referă la studiul
managementului integrat calitate -risc aferent economiei circulare. În acest scop voi realiza o

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

47 cercetare documentară a presei de specialitate cu profil economic, protecției mediului și alte
domenii pentru a identifica acele aspecte care vizează sau au un impact asupra întreprinderilor
din perspectiva economiei circulare. Acest obiectiv se va realiza printr -o analiză a riscurilor de
mediu în contex tul economiei circulare, o evaluare a riscurilor de mediuși o cercetare asupra
sistemelor de calitate și siguranță
Al teilea obiectiv -realizarea unor instrumente și modele de management aferente
economiei circulare se va realizi prin elaborarea modelului de management integrat al
întreprinderilor și a procedurilor aferente.Voi defini componentele managementului aferent
economiei circulare pe baza etapelor ciclului de viață al produsului. Pentru a arăta relația dintre
ciclul de viață al produsului industria l și emisiile industriale, se va realiza o matrice care arată
corelația dintre ciclul de viață al produselor industriale și metodele ecologice destinate reducerii
emisiilor industriale poluante. Etapele ciclului de viață al produselor industriale sunt
următoarele: nevoile pieței, cercetare și dezvoltare, generare de idei, identificarea oportunităților
și definirea conceptului, design de cercetare și dezvoltare, prototip și producție, distribuție și
fabricație, marketing, vânzări, mentenanță și servisare, feedback produse, îndepărtare,
eliminarea și reciclarea.
Realizarea unui studiu comparativ privind economia circulară în intreprinderile
industriale din România și UE se va atinge prin cercetarea studiilor publicate și realizarea unor
comparații:
– comparaț ie între România și Uniunea Europeană privind indicatorul "Transformarea
deșeurilor într -o resursă";
– indicatorului "Transformarea deșeurilor într -o resursă" pentru România și UE;
– comparație între România și Uniunea Europeană privind indicatorul ” Consumul domestic
de materiale”.
Beneficiile tranziției către o economie circulară în Europa ar putea fi considerabile, prin
reducerea presiunilor asupra mediului, prin reducerea drastică a dependenței economiei
românești de importuri care, în cazul în care cresc treptat, pot deveni o sursă de vulnerabilitate
națională. Creșterea concurenței globale pentru resurse naturale a contribuit la o creștere a
prețurilor și a volatilității lor. De asemenea, strategiile economiei circulare aplicate ar putea avea
ca efect red ucerea costurilor și creșterea competitivității industriei românești prin beneficiile nete
care constau în oportunități de locuri de muncă. Crearea unei economii circulare în România
necesită schimbări fundamentale în cadrul lanțului valoric, de la procese le de proiectare a
produsului și de producție la modele noi, circulare de afaceri și la modele de consum. În acest

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

48 mod, reciclarea va transforma deșeurile într -o resursă și facilitatea de extindere a ciclului de viață
al produsului va contribui la reducere a consumului de resurse naturale.
Se poate considera că principalele etape de implementare cu succes, în viitor, a
economiei circulare în întreprinderile din România sunt următoarele:
– schimbarea gradului de responsabilitate a managerilor și proiectanț ilor români prin
inovarea ecologica a arhitecturii proceselor de producție si prin folosirea Eco -designului în
proiectarea produselor industriale;
– reproiectarea (reinventarea) proceselor prin schimbări de fond realizate la nivelul
funcțiilor și struc turilor și a managementului în scopul implementării economiei circulare la toate
nivelurile întreprinderii; – activitatea de convingere și motivare a salariaților întreprinderilor
românești pentru a -i determina să lucreze performant în aplicarea conceptel or „Cradle to
Cradle” și ”Zero Deșeuri”;
– definirea clară și exactă a obiectivelor din cadrul programului de introducere a
principiilor economiei circulare;
– aplicarea principiilor economiei circulare în întreprinderile romanești începând cu nivelul
superior de management;
– acceptarea ca manager general a unui lider care înțelege conceptul de economie circulară
în ansamblu și este capabil să -l aplice creator în întreprinderea industrială unde este
angajat.

Acțiunea de introducere a principiilor economiei circulare în economia României trebuie
să îndeplinească patru condiții de bază și anume:
1 – să aibă un caracter fundamental;
2 – să fie un proces de schimbare susținută, constantă, ireversibilă și radicală;
3 – să asigure obținerea unor rezultate coerent e și vizibile din punct de vedere economico –
social (locuri de munca verzi, eliminarea completa a deșeurilor, reducerea poluării industriale)
4 – să se concentreze pe reconfigurarea ”verde” a proceselor operaționale.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

49

BIBLIOGRAFIE

[1] https://www.ellenma carthurfoundation.org/circular -econom y/interactive -diagram, link
accesat la data de 20.11.2018, ora 16:00.
[2] https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/circular -economy, link accesat la data de
20.11.2018, ora 18:00.
[3] www.agir.ro/buletine/2847 ,link accesat în data de 20.11.2018, ora 19:00
[4] http://www.anpm.ro/ro/dezvoltare -durabila, link accesat în data de 20.11.2018, ora 19:00.
[5] F. Bonciu, Economia Europeană: la un liniar către o economie circulară, Rom. J. Eur.
Aff., vol. 14, nr. 4, 2014.
[6] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef= -//EP//TEXT+REPORT+A8 –
2015 -0215+0+DOC+XML+V0//RO#title2 Comisia Europeană. (201 5, December
Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară. Comunicare a
Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul economic și social european și
Comitetul regiunilor, COM(2015) 614 final. Bruxelles Comisia Europeană. (2015,
December ANEXĂ .COM (2015) 614 final ANNEX 1, Bruxelles Comisia Europeană.
(2014). Spre o economie circulară: un program „deșeuri zero”pentru Europa .Comunicare
a Comisiei către Parlamentul european, Consiliu, Comitetul economic și social european
și Comitetul regiunilor.COM/2014/0398 final Ellen Macarthur Foundation., (2016) , link
accesat la data de 29.12.2018, ora 10:00.
[7] http://www.europa.eu/rapid/press -release_MEMO -15-6204 _ro.pdf, link accesat la data
de 29.12.2018, ora 1 1:00.
[8] https://www.mae.ro /node/35846#null, link accesat la data de 13.01.2019, ora 16:00.
[9] http://lege5.ro/Gratuit/hezdmmzwgu/hotararea -nr-3-2016 -cu-privire -la-pachetul -privind –
economia -circulara -com2015 -614-final-comunicare -a-comisiei -catre –
parlamentuleuropean -consiliu -comitetul -economic -si-social -european -sicomitetul -re, link
accesat la data de 13.01.2019, ora 21:00.
[10] http://lege5.ro/Gratuit/geydqnbyge3q/hotararea -nr-69-2016 -referitoare -la-pachetul –
privind -economia -circularapropunere -de-regulament -al-parlamentului -european -si-

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

50 alconsiliului -de-stabilire -a-normelor -referitoare -la-punereala -dispozitie, link accesat la
data de 13.01.2019, ora 21:30.
[11] http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do= groupDetail.group
DetailDoc&id = 10 271&no = 5, link accesat la data de 12. 02.2019, ora 1 8:00.
[12] www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Articol_2733.pdf
Negrei, C. and Istudor, N., 2018. Circular Economy – Between Theory and Practice.
Amfiteatru Economic, 20(48), pp. 498 -509
[13] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php?title=W aste_statistics/ro
link accesat la data de 16.06.2019, ora 11:00.
[14] http://www.unep.org/resourceefficiency/Portals/24147/scp/ nap/pdf/DTIx1515xPA -‐
SCPforPovertyAlleviation.pdf, link accesat la data de 16.0 6.2019, ora 1 3:00.
[15] https://ec.europa.eu/transparency /regdoc/rep/1/2019/RO/COM -2019 -190-F1-RO-MAIN –
PART -1.PDF, link accesat la data de 23.03.2019, ora 18:00.
[16] https://www.green -report.ro/10 -modele -inovatoare -de-afaceri -care-integreaza -principiile –
economiei -circulare/, link accesat la data de 28.03.2019, ora 2 1:00.
[17] http://europa.eu/rapid/press -release_IP18 -6867_ro.htm.
[18] www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Journal_no_48.pdf
Vuță, M., Vuță. M., Enciu, A. and Cioacă, S.I., 2018. Assessment of the Circular
Economy’s Impact in the EU Economic Growth. Amfiteatru Economic, 20(48), pp. 248 –
261
[19] https://eur -lex.europa.eu/legal -ontent/RO/TXT/DOC/ accesat 30.06.2019, ora10
[20] https://i4r -platform.eu/ link accesat la data de 23.03.2019, ora 20:00
[21] adev.ro/pteb3o , link accesat la data de 26.06.2019, ora 18:00
[22] old.unitbv.ro/Portals/31/Sustineri de doctorat/Rezumate2017/IUGA ANCA (Butnariu)
RezumatTeza dedoctorat.pdf , link accesat la data de 28.06.2019, ora 18:00
[23] https://bioeconomie.ro , link accesat la data de 08.07.2019, ora 11:00

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

51

Anexa nr. 1 CHESTIONAR TRANZIȚIA CĂTRE O ECONOMIE CIRCULARĂ

1.Pe o scala de la 1 la 10, cat de familiarizați sunteti cu conceptul de economie circulară:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
2.In opinia dvs.,conceptul de economie circulară poate viza un set de măsuri:
a) Protecția mediului
b) Utilizarea eficientă a resurselor material și energetice
c) Productivitatea resurselor
d) Decuplarea creșteri economice de consum

3.Care credeti c a sunt problemele de aplicare vizavi de economia circulara (mai multe vairiante) :
a) Gradul redus de colectare separată a deșeurilor
b) Lipsa soluțiilor de reciclare/valorificare energetică
c) Dificultăți legate de repararea produselor
d) Dificultăți leg ate de acceptarea noilor produse de către clienți

4.Cum poate fi acest concept aplicabil modelului economic românesc?
a) îmbunătățirea proiectării ecologice a produselor
b)cercetare , dezvoltare, inovare
c) promovarea unor noi oportunități de afaceri
d)analiza ciclului de viață al produselor

5. Creșterea potențialului economiei circulare în România poate fi realizată prin:
a) informare și educare
b) implementarea unui calendar de măsuri
c) o mai bună reciclare a resurselor la producător
d) platform onlin e

6.Pentru o mai bună recirculare a resurselor la nivelul economiei României, ar fi nevoie de o serie de
initiative(mai multe variante):
a) inițierea unor parteneriate public -private
b) adaptarea unor standard la nivelul U.E.
c) simplificarea barierelor l egate de repunerea pe piață a produselor din resurse reciclate
d) o mai bună comunicare între mediul de afaceri și cel politic
7. Ce instrumente pot facilita implementarea economiei circulare în România?
a) proiecte de investiții
b)proiecte de cercetare
c) proiecte de educare

8. Este tranziția către economia circulară integrată în strategiile sau planurile de dezvoltare ale companiei/
instituției în care lucrați?
a) Da
b) Nu

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

52 9. Cele mai mari obstacole în procesul de tranziție către o economie circulară?
a) costurile cu infrastructura
b)costurile de operare
c) lipsa soluțiilor performante de reciclare
d) publicul

10. Care sunt fluxurile de deșeuri relevante pentru economia circulară în România?
a) deșeuri din ambalaje
b)deșeuri din construcții și demolăr i
c)deșeuri din echipamente electrice și eletronice
d)deșeuri alimentare.

11. Vă interesează și credeți că se pot desfășura, la nivelul localității dumneavoastră, activități de
economie circulară pentru gestionarea deșeurilor?
a) Da
b)Nu

12. V -ar intere sa să cunoașteți mai multe informații despre:
a) economia circulară
b) proiectarea produselor pentru a fi ușor reciclabile
c) soluții performante pentru reciclare
d)exemple de afaceri din economia circular

13. Varsta: scale
14. Sexul dvs.
a) Masculin
b) Feminin

15. Mediul de provenienta
a) Urban
b) Rural

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

53
Anexa nr. 2 INTERPRETAREA REZULTATELOR CU AJUT ORUL
PROGRAMULUI SPSS 17

Populația investigată
Populația investigată a fost formată din persoane cu domiciliul în Romania.

Metoda de eșantionare util izată și structura eșantionului investigat
Ținând cont de limitele impuse de resursele alocate cercetării, metoda de eșantionare utilizată a fost
empirică, de tip neprobabilistic. Astfel, s -a utilizat eșantionarea în „bulgăre de zăpadă”. Astfel, subiec ții
care au fost dispuși să ofere informațiile necesare studiului au fost rugați să indice alți potențiali
respondenți, aceștia fiind ulterior investigați utilizând instrumentul de colectare și mijloacele de contact
descrise în continuare. Eșantionul inves tigat a fost compus din 58 de persoane.
Statistics
Varsta
N Valid 58
Missing 0
Mean 36.67
Median 34.00
Mode 33
Std. Deviation 8.253
Variance 68.119
Skewness 1.079
Std. Error of Skewness .314
Kurtosis 1.193
Std. Error of Kurtosis .618
Range 40
Minimum 25
Maximum 65
Percentiles 25 30.75
50 34.00
75 42.25

Vârsta
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 25 1 1.7 1.7 1.7
26 1 1.7 1.7 3.4
27 1 1.7 1.7 5.2
28 5 8.6 8.6 13.8
29 5 8.6 8.6 22.4
30 1 1.7 1.7 24.1

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

54 31 2 3.4 3.4 27.6
32 5 8.6 8.6 36.2
33 7 12.1 12.1 48.3
34 4 6.9 6.9 55.2
35 1 1.7 1.7 56.9
36 1 1.7 1.7 58.6
37 2 3.4 3.4 62.1
38 2 3.4 3.4 65.5
40 2 3.4 3.4 69.0
41 1 1.7 1.7 70.7
42 3 5.2 5.2 75.9
43 1 1.7 1.7 77.6
44 5 8.6 8.6 86.2
45 1 1.7 1.7 87.9
47 1 1.7 1.7 89.7
48 1 1.7 1.7 91.4
50 1 1.7 1.7 93.1
52 1 1.7 1.7 94.8
53 1 1.7 1.7 96.6
54 1 1.7 1.7 98.3
65 1 1.7 1.7 100.0
Total 58 100.0 100.0

Interpretare: Vârsta medie a populatiei investigate es te 36.67; jumatate dintre respondenți au vârsta sub
34, cealaltă jumatate peste (median); vârsta cea mai des întalnită în sondaj este de 33 (mode); cu 8.253 se
abate vârsta de la medie (Std. Deviation).
În ceea ce privește parametrii formei, se observă ca seria este usor asimetrică pozitiv (Skewness>0), iar
boltirea (Kurtosis) seriei, leptocurtică.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

55

Instrumentul de culegere a datelor
În vederea colectării informațiilor necesare s -a elaborat un chestionar cuprinzând 15 întrebări. Tipul de
întrebări util izate și modul de formulare a acestora a fost adaptat populației investigate. Întrebările de
identificare a caracteristicilor demografice au fost plasate la sfarsitul chestionarului. În privința
succesiunii întrebărilor, s -a plasat în continuare întrebări le mai simple, cu efort mai mic de concentrare,
iar pe parcurs s -a abordat progresiv întrebări din ce în ce mai dificile.

Mijlocul de contact și metoda de colectare a răspunsurilor
Metoda de colectare a răspunsurilor a constat într -o anchetă pe bază de chestionar în rândul unui eșantion
neprobabilistic al populației investigate, această metodă oferind posibilitatea obținerii unor informații
relevante și chiar reprezentative statistic, în legătură cu obiectivele cercetării. Decizia a fost luată ținând
cont de informațiile necesare, de dimensiunea populației investigate, de restricțiile de timp și buget
aferente etapei de culegere a acestor date. În privința stabilirii tipului de anchetă, au trebuit luate în
considerare o serie de aspecte cu efect restr ictiv asupra cercetării. Astfel, datorită absenței unor informații
și date de contact detaliate despre populația investigată, a lipsei unui buget alocat recompensării
indivizilor investigați, a restricțiilor de timp afectat cercetării, mai ales din punct d e vedere al
disponibilității de implicare voluntară pe termen lung în culegerea datelor a anchetatorilor, a fost impusă
recurgerea la ancheta punctuală („ad -hoc”). Contactul cu respondenții a fost realizat față în față și online,
chestionarul fiind auto -administrat de către respondenți.
Program utilizat in analiza datelor: SPSS 17
Perioada de culegere a datelor: Iunie 2019

Pe o scală de la 1 la 10, cât de familiarizați sunteti cu conceptul de economie circulara?
Statistics
Conceptul de economie ci rculara
N Valid 58
Missing 0
Mean 8.29
Median 8.00
Mode 8
Std. Deviation 1.140

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

56 Variance 1.299
Skewness -.535
Std. Error of Skewness .314
Kurtosis .251
Std. Error of Kurtosis .618
Range 5
Minimum 5
Maximum 10
Percentiles 25 8.00
50 8.00
75 9.00

Conceptul de economie circulară
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid 5 1 1.7 1.7 1.7
6 3 5.2 5.2 6.9
7 8 13.8 13.8 20.7
8 20 34.5 34.5 55.2
9 18 31.0 31.0 86.2
10 8 13.8 13.8 100.0
Total 58 100.0 100.0

Interpretare: Nota medie acordată este 8.29; jumatate dintre respondenți au acordat nota sub 8, cealaltă
jumatate peste (median); nota cea mai des întalnită în sondaj este de 8 (mode); cu 1.140 se abate vârsta de

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

57 la medie (Std. Deviation). În ceea ce priveșt e parametrii formei, se observă că seria este ușor asimetrică
negativ. (Skewness<0), iar boltirea (Kurtosis) seriei, leptocurtică.

În opinia dvs.,conceptul de economie circulară poate viza un set de măsuri:

Interpretare: Utilizarea eficientă a resurse lor materiale, energetice este masura cea mai aleasă de către
respondenti. Aproximativ un sfert au ales Protectia mediului si aproximativ un sfert Productivitatea
resurselor.

Care credeți ca sunt problemele de aplicare vizavi de economia circulară (mai mul te variante)?

Interpretare: În opinia respondentilor Gradul redus de colectare separată a deșeurilor și Dificultati legate
de acceptarea noilor produse de către client sunt cele mai dese probleme de aplicare vizavi de economia
circulară (100% răspuns, au fost alese de fiecare dată).

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

58 Cum poate fi acest concept aplicabil modelului economic românesc?

Interpretare: Potrivit graficului de mai sus, aplicabilitatea acestui concept se poate realiza în principal
prin Promovarea unor noi oportunități (41.38%). Totusi, aproximativ un sfert (24.14%) ar spune prin
Cercetare, dezvoltare, inovare.

Creșterea potențialului economiei circulare în România poate fi realizată prin:

Interpretare : Conform graficului de mai sus, Implementarea unui calendar de masuri ar fi principala
masura de crestere (39.66%). Un cuvânt de spus ar fi si prin Informare si educare dar si Platforma online
(ambele răspunsuri au fost cotate la 20.69% din opinia respondenților).

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

59 Pentru o mai bună recirculare a resurselor la nivelul economiei Ro mâniei, ar fi nevoie de o serie de
initiative(mai multe variante):

Interpretare: Simplicarea barierelor legate de repunerea pe piață a produselor din resurse reciclate
(81.03%) a fost cea mai des bifată inițiativă de către respondentii acestui studiu, di ntre cele propuse.

Ce instrumente pot facilita implementarea economiei circulare în România?

Interpretare: Proiectele de investitii sunt cele mai eficiente instrumente pentru a facilita implementarea
economiei circulare în Romania (55.17% dintre responde nti).

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

60 Este tranziția către economia circulară integrată în strategiile sau planurile de dezvoltare ale
companiei/ instituției în care lucrați?

Cele mai mari obstacole în procesul de tranziție către o economie circulară?

Interpretare: Respondentii car e au participat la acest studiu pun Costurile de operare ca fiind cele mai
mare obstacole în procesul de tranziție către o economie circulară (34.48%), dar și ținut și de Costurile cu
infrastructura si Lipsa solutiilor performante de reciclare (cate 29.31% ) dețin aproape o treime din
răspunsuri.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

61 Care sunt fluxurile de deșeuri relevante pentru economia circulară în România?

Interpretare: Conform graficului de mai sus, Deseurile din ambalaje (43.1%) reprezintă fluxul de deșeu
relevant pentru economia circula ră din Romania. Ceea ce este interesant, este faptul că Deseurile din
constructii sau demolari a fost ales doar de 12.07% dintre respondentii acestei anchete.

Vă interesează și credeți că se pot desfășura, la nivelul localității dumneavoastră, activități d e
economie circulară pentru gestionarea deșeurilor?

Intepretare: Conform graficului de mai sus, aproximativ 7 din 10 dintre persoanele anchetate își exprimă
interesul și au speranța că la nivelul localității de domiciliu se vor desfășura activități de ec onomie
circulară pentru gestionarea deșeurilor.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

62 V-ar interesa să cunoașteți mai multe informații despre:

Interpretare: Informatiile sunt resursele cele mai importante. Asta o demonstreaza si răspunsurile
respondentilor acestei anchete. Fiecare raspuns r eprezentand aproximativ un sfert din optiunile
respondenților.

Analiza încrucișată: Pe o scala de la 1 la 10, cât de familiarizați sunteti cu conceptul de economie
circulară? și Mediul de proveniență cu ajutorul testului ANOVA
Descriptives
Conceptul de economie circulara

N Mean Std. Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for
Mean
Minimum Maximum Lower Bound Upper Bound
Urban 36 8.19 1.191 .198 7.79 8.60 5 10
Rural 22 8.45 1.057 .225 7.99 8.92 6 10
Total 58 8.29 1.140 .150 7.99 8.59 5 10

ANOVA
Conceptul de economie circulara
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups .924 1 .924 .708 .404
Within Groups 73.093 56 1.305
Total 74.017 57

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

63

Intepretare: Desi nu exista legatură din punct de vedere statistic (Sig.0.404>0 .05) persoanele din mediul
rural sunt usor mai în temă cu conceptul de economie circulară, obținând o medie de 8.455.

Analiza încrucișata: Pe o scala de la 1 la 10, cat de familiarizați sunteti cu conceptul de economie
circulara? si Sexul cu ajutorul te stului ANOVA

Descriptives
Conceptul de economie circulara

N Mean Std. Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for
Mean
Minimum Maximum Lower Bound Upper Bound
Masculin 27 8.26 1.130 .217 7.81 8.71 6 10
Feminin 31 8.32 1.166 .209 7.89 8.75 5 10
Total 58 8.29 1.140 .150 7.99 8.59 5 10

ANOVA
Conceptul de economie circulara
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups .058 1 .058 .044 .835
Within Groups 73.959 56 1.321
Total 74.017 57

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

64

Interpretate: Desi nu exista lega tura din punct de vedere statistic (Sig.0.835>0.05) persoanele de sex
feminin sunt usor mai in tema cu conceptul de economie circulara, obtinand o medie de 8.323.

Analiza incrucisata: Pe o scala de la 1 la 10, cat de familiarizați sunteti cu conceptul de economie
circulara? si Cele mai mari obstacole în procesul de tranziție către o economie circular? cu ajutorul
testului ANOVA
Descriptives
Conceptul de economie circulara
N Mean Std.
Deviation Std. Error 95% Confidence
Interval for Mean
Minimum Maximu
m Lower
Bound Upper
Bound
Costurile cu
infrastructura 17 8.24 1.300 .315 7.57 8.90 6 10
Costurile de
operare 20 8.35 .745 .167 8.00 8.70 7 10
Lipsa solutiilor
performante de
reciclare 17 8.00 1.323 .321 7.32 8.68 5 10
Publicul 4 9.50 .577 .289 8.58 10.42 9 10
Total 58 8.29 1.140 .150 7.99 8.59 5 10

ANOVA
Conceptul de economie circulara
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 7.408 3 2.469 2.002 .125
Within Groups 66.609 54 1.233

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

65 ANOVA
Conceptul de economie circulara
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 7.408 3 2.469 2.002 .125
Within Groups 66.609 54 1.233
Total 74.017 57

Interpretare: Desi nu e xista legatura din punct de vedere statistic (Sig.0.125>0.05) aceste date ofera
informatii interesante despre cunoasterea conceptului de economie circulara. Respondentii care pun
Publicul ca fiind un obstacol in tranzitia catre o economie circulara par a f i cele mai in tema cu conceptul
de economie circulara (media fiind de 9.5).

Analiza incrucisata: Pe o scala de la 1 la 10, cat de familiarizați sunteti cu conceptul de economie
circulara? si Vă interesează și credeți că se pot desfășura, la nivelul localit ății dumneavoastră,
activități de economie circulară pentru gestionarea deșeurilor? cu ajutorul testului ANOVA

Descriptives
Conceptul de economie circulara

N Mean Std. Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for
Mean
Minimum Maximum Lower Bo und Upper Bound
D
a 41 8.41 1.048 .164 8.08 8.75 6 10
N
u 17 8.00 1.323 .321 7.32 8.68 5 10

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

66 Descriptives
Conceptul de economie circulara

N Mean Std. Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for
Mean
Minimum Maximum Lower Bo und Upper Bound
D
a 41 8.41 1.048 .164 8.08 8.75 6 10
N
u 17 8.00 1.323 .321 7.32 8.68 5 10
T
o
t
a
l 58 8.29 1.140 .150 7.99 8.59 5 10

ANOVA
Conceptul de economie circulara
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 2.066 1 2.066 1.608 .210
Within Groups 71.951 56 1.285
Total 74.017 57

Interpretare: Desi nu exista legatura din punct de vedere statistic (Sig.0.210>0.05), persoanele care
prezinta interes pentru gestionarea deseurilor sunt mai bine informate in legatura cu conceptul de
economie circulara.

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

67
Anexa nr. 3 ANALIZA REZULTATELOR CU AJUTORUL TESTULUI ANOVA

Analiza i ncrucisata: Pe o scala de la 1 la 10, cât de familiarizați sunteti cu conceptul de economie
circulară? și Sexul cu ajutorul testului ANOVA

Descriptives
Conceptul de economie circulara
N Mean Std.
Deviation Std. Error 95% Confidence Interval for
Mean Minimu
m Maximu
m Lower Bound Upper Bound
Masculin 27 8.26 1.130 .217 7.81 8.71 6 10
Feminin 31 8.32 1.166 .209 7.89 8.75 5 10
Total 58 8.29 1.140 .150 7.99 8.59 5 10

ANOVA
Conceptul de economie circulara
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups .058 1 .058 .044 .835
Within Groups 73.959 56 1.321
Total 74.017 57

Interpretate: Deși nu există legatură din punct de vedere statistic (Sig.0.835>0.05) persoanele de sex
feminin sunt ușor mai în temă cu conceptul de economie c irculară, obținând o medie de 8.323.

Analiza incrucisata: Pe o scala de la 1 la 10, cat de familiarizați sunteti cu conceptul de economie
circulara? si Cele mai mari obstacole în procesul de tranziție către o economie circular? cu
ajutorul testului ANOVA

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

68 Descriptives
Conceptul de economie circulara
N Mea
n Std.
Deviatio
n Std.
Error 95% Confidence Interval for
Mean Minimum Maximu
m Lower Bound Upper Bound
Costurile cu
infrastructura 17 8.24 1.300 .315 7.57 8.90 6 10
Costurile de
operare 20 8.35 .745 .167 8.00 8.70 7 10
Lipsa solutiilor
performante de
reciclare 17 8.00 1.323 .321 7.32 8.68 5 10
Publicul 4 9.50 .577 .289 8.58 10.42 9 10
Total 58 8.29 1.140 .150 7.99 8.59 5 10

ANOVA
Conceptul de economie circulara
Sum of
Squares df Mean Squar e F Sig.
Between Groups 7.408 3 2.469 2.002 .125
Within Groups 66.609 54 1.233
Total 74.017 57

Interpretare: Deși nu există legatură din punct de vedere statistic (Sig.0.125>0.05) Respondenții care
pun Publicul ca fiind un obstacol în tranziția catre o economie circulară par a fi cei mai în temă cu
conceptul de economie circulară (media fiind de 9.5).

Mariana -Nicoleta n.Mărcuș (căs N osal) Studii asupra riscurilor și oportunităților în economia circulară

69 Analiza incrucișată: Pe o scală de la 1 la 10, cât de familiarizați sunteti cu conceptul de economie
circulară? și Vă interesează și credeți că se pot desfășura, la nivelul localității dumneavoastră,
activități de economie circulară pentru gestionarea deșeurilor? cu ajutorul testului ANOVA

Descriptives
Conceptul de economie circulara
N Mean Std.
Deviatio
n Std.
Error 95% Confidence Interval
for Mea n Minimum Maximum Lower
Bound Upper
Bound
Da 41 8.41 1.048 .164 8.08 8.75 6 10
Nu 17 8.00 1.323 .321 7.32 8.68 5 10
Total 58 8.29 1.140 .150 7.99 8.59 5 10

ANOVA
Conceptul de economie circulara
Sum of
Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 2.066 1 2.066 1.608 .210
Within Groups 71.951 56 1.285
Total 74.017 57

Interpretare: Desi nu există legatură din punct de vedere statistic (Sig.0.210>0.05), persoanele care
prezintă interes pentru gestionarea deșeurilor sunt mai bine inf ormate în legatură cu conceptul de
economie circulară.