Disertatie Lup Adriana (gep) [620519]

UNIVERSITATEA BABES -BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ -NAPOCA

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Programul operațional dezvoltarea resurselor umane 2007 -2013 /
Programul operațional capital uman 2014 -2020
Studiu de caz: Evluția ra tei de absorbție ,
Diferențe între condițiile generale de aplicare a POSDRU –
POCU

Coordonator științific
Conf. univ. dr. Criana Ioana FILIP
Masterand: [anonimizat]

2017

CUPRINS
ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….
LISTA FIGURILOR, GRAFICELOR ȘI TABELELOR ………………………….. ………
INTRODUCERE, MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA
LUCRĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………
CAPITOLUL 1. PROGRAMUL OPERATION CAPITAL UMAN:
OBIEC TIVE SI AXE PRIORITARE ………………………….. ………………………….. …….. 1
1.1 POCU – PREZENTARE, OBIECTIVE GENERLE SI SPECIFICE ……….. 1
1.2 AXE PRIORITARE ÎN CADRUL POCU ………………………….. ………………….. 4
CAPITOLUL 2 – PROGRAMUL OPEREAȚIONAL DEZVOLTAREA
RESURSELOR UMANE: OBIECTIVE ȘI AXE PRIORITARE …………………… 13
2.1 POSDRU: PREZENTARE, OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE .. 13
2.2 AXE PRIORITARE ÎN CADRUL POS DRU ………………………….. …………… 15
CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA RATEI DE ABSORBȚIE A FONDURILOR
EUROPENE IMPLEMENTATE DE POSDRU ÎN PERIOADA 2007 -2013.
ALOCAREA FINAN CIARĂ PENTRU PERIOADA 2014 -2020 ……………………. 23
3.1 INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
3.2 STADIUL IMPLEMENTARII POSDRU ………………………….. ………………… 25
3.3 ALOCAREA FINANCIARĂ PENTRU PERIOADA 2014 -2020 ……………. 34
CAPITOLUL 4. PARALELĂ ÎNTRE CONDIȚIILE GENERALE DE
APLICARE A POSDRU -POCU ………………………….. ………………………….. ………….. 36
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 39
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 40

ABREVIERI
AMPOSDRU AUTORITATEA DE MANAGEMENT POSDRU
AP AXA PRIORITARĂ
CE COMISIA EUROPEANĂ
DCI DOC UMENTUL CADRU DE IMPLEMENTARE
DMI DOMENIU MAJOR DE INTERVENȚIE
FEDR FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE
REGIONALĂ
FC FONDUL DE COEZIUNE
FSE FONDUL SOCIAL EUROPEAN
IMM INTREPRINDERI MICI ȘI MIJLOCI
OI ORGANISM INTERMEDIAR
PCES POLITICA DE COEZIUNE ECONOMIC Ă ȘI SOCIALĂ
PND PLANUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE
POCU PROGRAMUL OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN
POSDRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL DEZVOLTAREA
RESURSELOR UMANE
SPO SERVICIUL PUBLIC DE OCUPARE
UE UNIUNEA EUROPEANĂ

LISTA FIGURILOR, GRAFICELOR ȘI TABELELOR
Figu ra nr. 1: Obiective specifice POS DRU
Figura nr. 2 : Axa prioritară 1
Figura nr.3: Axa prioritară 2
Figura nr.4: Axa prioritară 3
Figura nr.5: Axa prioritară 4
Figura nr.6: Axa prioritară 5
Figura nr.7: Axa prioritară 6
Figura nr.8: Axa prioritară 7

Graficul 1 . Evoluția rate
i de succes
Graficul 2. Stadiu absorbției Fondurilor Structurale și de Coeziune la nivelul
POSDRU
Graficul 3. Număr proiecte depuse la data de 31 decembrie 2010
Graficul 4. Număr ul de proiecte depus e până la data de 31 decembrie 2011
Graficul 5. Numărul de proiecte depuse până la data de 31 decembrie 2012
Graficul 6. Numărul de proiecte contractate la data de 31 decembrie 2013 pe axe
prioritare
Graficul 7. Rata de succes pe axe prioritare(%)
Graficu l 8. Numărul de proiecte depuse până la data de 31 decembrie 2014
Graficul 9. Fonduri alocate României pentru perioada 2014 -2020

INTRODUCERE, MOTIV AȚIA, IMPORTANȚA ȘI
METODOLOGIA LUCRĂRII
Absorbția fon durilor europene este un subiect foarte discutat la ora actuala.
Capacitatea sau incapacitatea unei țări din Uniunea Europeană de a absorbi fondurile
este un element foarte important pentru economica unei țări. Un procent crescut al
absorbției reprezintă un sistem de plăți foarte bun și o rată a corupției scăzută.
Majoritatea problemelor apar la țările din centrul și estul Europei, fiind cauzate de
problemele statale cum ar fi diferențele de organizare și structura sau stadiul incipient
de dezvoltare a democrației locale.
În lucrarea de față voi analiza evo luția ratei de absobție a fondurilor europene
implementate de POSDRU 2007 -2013 la nivelul României și voi face niste previziuni
pentru fondurile europene implementate de POCU 2014 -2020.
În cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resursel Umane (POSDRU)
sunt stabilite axele prioritare și domeniile majorte de intervenție ale României în
domeniul resurselor umane fiind implementat prin intermediul Fondului Social
European în cadrul Obiectivului Convergență pentru perioada 2007 -2013 .
POSDRU a fost un element cheie în sprijinirea dezvoltării econoomice și a
schimbărilor structural. Investițiile facute în capitalul numan au completat și au
conferit sustenabilitate creșterii productivității pe termen lung.
Pentru o economie competitiv Ă și dinamică este nevoie de forță de muncă înalt
calificată, cu un nivel al educației ridicat, care să aibă capacitatea de a se adapta
noilor tehnologii și nevoilor în schimbare ale piețelor.
Obiectivul României este de acrește la maxim nivelul absorbției instrumentelor
structural și de a atenua la minim riscul de dezangajare automata a fondurilor și riscul
de aplicare a unor corecții financiare din partea CE (Raportul strategic 2012).
În lucrarea de față voi realiza o prezentare a Programului Operațional Sectorial
Dezvolta rea Resurselor Umane și a Programul Operațional Capital Uman , axându -ne
în special asupra capacității de absorbție a fondurilor europene implementate de aces
program în România cât și previziuni pentru pentru POCU 2014 -20120. În primul
capitol am pornit de la obiectivele generale și specific ale POCU 2014 -2020, precum

și o detaliere pe axe prioritare ale acestui program. În capitolul doi am cuprins
obiectivul general și specific ale POSDRU 2007 -2013 și 0o detaliere pe axe prioritare
ale acstui program cu aj utorul figurilor. P entru documentarea pentru acest capitol am
utilizat sursele disponibile online.
În capitolul 3 am surprins evoluția ratei de absorbție im plementate de POSDRU
2007 -2013 și față am realizat o analiza la nivelul POCU 2014 -2020 în ceea ce
privește fondurile alocate . Acest capitol a fost realizat cu ajutorul Rapoartelor anuale
de impementare POSDRU , surselor online și articolelor de specialitate.
În cadrul ultimului capitol am făcut o paralelă între Progamul Operațional Sectorial
Dezvoltare Re surselor Umane 2007 -2013 și Programul Operațional Capital Uman
2014 -2020. Pentru documentarea pentru acest capitol am util izat sursele disponibile
online.

1
CAPITOLUL 1. PROGRAMUL OPERATION CAPITAL
UMAN: OBIECTIVE SI AXE PRIORITARE
1.1 POCU – PREZENTARE, OB IECTIVE GENERLE SI SPECIFICE
Acordul de parteneriat(AP) include cele 5 fonduri structural e și de investiții europene :
Fondul European de dezvoltare regional(FEDR), Fondul de coeziune(FC), Fondul
social European(FSE), Fondul European agricol pentru dezvolta re rurală(FEADR) și
Fondul European pentru pescuit și afaceri maritime(EMFF).
Noua perspectivă financiară 2014 -2020 a UE prevede o nouă abordare în materie de
programare strategică pentru politica de coeziune, conform obiectivelor Strategiei
Europa 2020.( http://www.fonduri -ue.ro )
Europa 2020 este o strategie lansată în anul 2010 , o stra tegie pe 10 ani care este o
strategie pentru ocuparea forței de muncă și creșterea economică elaborate de UE.
Urmează să creeze con dițiile necesare pentru o creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă.
UE dorește să își îndeplineasca o serie de obiective până la sfârșitul anului 2020 în
cinci domenii esentiale: ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare,
energie/climă, educați e, incluziune social și reducerea sărăciei.
Politica de coeziune(politica regional ă) este o politica de baza a Uniunii Europene
care are ca obiectiv reducerea diferențelor economice, sociale și teritoriale dintre
diverse regiuni și state memenre ale Uniuni i Europene.
Beneficiaza de 1/3 din bugetul UE adica de 351,8 miliarde de euro si pentru perioada
2014 -2020 are doua obiective prioritare :
• Investiții pentru creștere și locuri de munca în statele memb re și în regiuni,
acest obiectiv fi ind finanțat de FEDR, FC și FSE;
• Cooperare teritoriala europeană, beneficiind de finanțare din FEDR.
Obiectivele politcii regionale sunt realizate prin intermediul a trei fonduri:
• Fondul European de Dezvoltare Regional ă(FEDR)
• Fondul de C oeziune(FC)
• Fondul Social European(FSE)

2
Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR ) are unele domenii prioritare
asupra cărora își indreapta atentia:
• Inovare și cercetare;
• Agenda digital ă;
• Sprijin pentru IMM -uri
• Economiile cu emisii reduse de carbon .
Fondul de Coeziune(FC) sprijină statele memb re cu un PNB/cap de locuitor <90%
din media UE -27, investește in domeniu mediului:
• Adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor;
• Sectoarele apei și deșeurilor;
• Biodiversitatea, inclusive prin infrastructure ecologice
• Economia cu emisii redus e de dioxid de carbon.
Fondul de coeziune mai investește și in domeniul transporturilor:
• Rețelele transeuropene de transport(TEN -T);
• Sisteme de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon și transport urban.
Fondul Social European(FSE) este principalul pilon prin care Europa susține crearea
de locuri de muncă, ajuta la obținerea unor locuri de muncă mai bune și asigura
oprtunități mai echitabile pentru toți cetățenii Uniunii Europene . Investește în toate
regiunile. Petru perioada 2014 -2020 sunt alocate peste 80 de miliarde de euro statelor
member pentru invetiții în capital uman plus înca 3,2 miliarde de euro allocate
inițiativei ”Locuri de muncă pentru tineri”.
Pentru perioade 2014 -2020 va pune accentul pe următoarele obiective ale politicii de
coeziune :
• Promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității lucrătorilor;
• Promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei;

3
• Efectuarea de investiții în domeniul educației, al formării competențelor și al
învățării pe tot parcursul vieții;
• Consoli darea capacității instituționale și a eficienței administrației publice.
Pnetru a avea acces la Fondurile Structurale și de Coeziune ale UE, Ro mânia a
elaborat strategia națională pentru dezvoltare regională pentru perioada 2014 -2020 .
La nivel national est e coordonat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului în
calitatea sa de responsabil cu politica de dezvoltare regional a României, prin
intermediu Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional.
Planurile de Dezvoltare Regională p oliticile de dezvoltare relevante la nivel national
în raport cu nevoile regionale luându -le în considerare pe cele care sunt relevante la
nivel regional.
În aceasta lucrare îmi propun să analizez implementarea FSE în România prin
intermediu Programului Op erațional Capital Uman.
Atât statele membre cât și regiunile au acces la finanțare din FSE în cadrul unei
perioade de programare de șapte ani. Această lucrare va aborda perioada 2014 -2020.
Programele operaționale pot fi implementate de cătr e instituții de învățământ, ONG –
uri, furnizori de formare profesională, IMM -uri, camera de comerț și industrie,
parteneri sociali, instituții publice, etc.
Documentu l cadru pentru implementarea PO CU care este elaborate de cătr
AMPOCU conține informațiile necesare implemen tării proiectului, monitorizării
acestuia și informații despre potențialii beneficiary, regulile generale de eligibilitate și
selectie a proiectelor și beneficiarilor.
PO CU contribuie la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat –
implici t al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții din România și anume, de
a reduce disparitatile de dezvoltare economică și social dintre Romania și Statele
Membre UE.( www.fonduri -ue.ro )
POCU mai urmărește pr in acest program dezvoltarea resurselor umane prin creșterea
accesului la un system de educație și formare profesională de calitate, stumularea

4
ocupării în special în rândul tinerilor, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale prin
facilitarea acesului l a servicii sociale și de sănătate.
Pe lângă urm arirea obiectivelor generale PO CU urmărește și unele obiective specifice
cu ar fi:
• Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si
continua, inclusiv a invatamantului superior s i a cercetarii
• Promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii
muncii
• Facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii
• Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive
• Promovare a (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in
zonele rurale
• Imbunatatirea serviciilor publice de ocupare
• Facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.(.
http://dpfe.univ -ovidius.ro )
1.2 AXE PRIORITARE ÎN CADRUL PO CU
PO CU finanțează șapte domenii de activitate, care sunt cunoscute și sub denumirea
de ”Axe prioritat re”. Cuprinde șase axe prioritare și o axă prioritară dedicate
asistenței tehnice, astfelȘ
Axa Pr ioritară 1: Inițiativa locuri de muncă pentru tineri
Axa Prioritară 2: Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs
Axa Prioritară 3 : Locuri de muncă pentru toți
Axa Prioritară 4: Incluziunea socială și combaterea sărăciei
Axa Prioritară 5: Dezvol tare locală plasată sub responsabilitatea comunității
(DLRC)
Axa Prioritară 6: Educație și competențe

5
Axa Prioritară 7: Asistență tehnică
În cele ce urmeaza voi prezenta mai detaliat fiecare axă prioritară cât și obiectivele
specifice ale acestora.
1.2.1 Axa Prioritară 1 – Inițiativa locuri de muncă pentru tineri
Această axă urmăreșt e reducerea ratei șomajului, acțiunile din această axă prioritară
fiind implementate în regiunile in care rata șomajului depașește 25%. Regiunile din
România care au o rată a șo majului mai mare de 25% sunt: regiunea Centru unde rata
șomajului este de 31,7%, regiunea Sud -Est care are o rată a șomajului de 31,3% și
regiunea Sud Muntenia cu o rată a șomajului de 30,2%, regiuni care sunt mai pușin
dezvoltate în concordanță cu AP 2014 -2020.
Obiectivele specifice acestei axe sunt:
• creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani,
înregistrați la Serviciul Public de Ocupare și cu rezidența în regiunile eligibile
(Centru, Sud -Est și Sud Muntenia)
• îmbunătățirea nivelul ui de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non -formal și informal al tinerilor NEETs
șomeri cu vârsta între 16 -24 ani, cu rezidența în regiunile eligibile (Centru,
Sud-Est și Sud Muntenia).( www.fonduri -ue.ro )
Grupul țintă al acestei axe prioritare sunt tinerii NEETs șomeri care sunt înregistrați
la SPO direct nsau prin intermediul acțiunilot de identificarer a tinerilor NEETs care
sunt descrise la obiectivul specific d oi al acestei axe prioritare .
1.2.2 Axa Prioritară 2 – Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs
Această axă prioritară are trei obiective specifice, primele din ele vizând cele cinci
regiuni ale României care nu sunt eligibile în cadrul axei priori tate Locuri de munca
pentru tineri, adica regiunile București -Ilfov, Nord -Est, Nord -Vest, Vest, Sud -Vest
Oltenia, deoarece a fost identificatată nevoia de susținere a tinerilor pe piața muncii în
toate regiunile României.
Obiectivele specifice vizate în ca drul acestei axei prioritare vizează:

6
• creșterea ocupării tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani,
înregistrați la Serviciul Public de Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile
(București -Ilfov, Nord -Est, Nord -Vest, Vest, Sud -Vest Oltenia)
• îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non -formal și informal al tinerilor NEETs
șomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare,
cu rezidența în regiuni le eligibile (București -Ilfov, Nord -Est, Nord -Vest, Vest,
Sud-Vest Oltenia)
• creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul Public de
Ocupare.( www.fonduri -ue.ro )
Aceste proiecte vor fi finanța te din FSE, având același intervenți și complectând
acțiunile care au fost menționate la Axa Prioritară 1 vizând tinerii șomeri din
categoria NEETs din cele 5 regiuni rămase dar care se confrunta cu aceași problemă
chiar daca au o rată a șomajului mai mica de 25%.
1.2.3 Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți
Obiectivele specifice din cadrul acestei axe prioritare au fost identificate cu ajutorul
SNC și SNCDI ale angajațilot. Aceste obiective sunt următoarele:
• Creșterea ocupării șomerilor și a persoa nelor inactive, cu accent pe șomerii de
lungă durată, lucrătorii vârstnici (55 -64 ani), persoanelor cu dizabilități,
persoanelor cu nivel redus de educație
• Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândi te în sistem non -formal și informal al șomerilor și
persoanelor inactive, cu accent pe șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici
(55-64 ani), persoanelor cu dizabilități, persoanelor cu nivel redus de educație
• Creșterea ocupării cetățenilor români apar ținând minorității roma
• Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non -formal și informal al cetățenilor
români aparținând minorității roma

7
• Creșterea ocupării persoanelor din mediul rura l, în special cele din agricultura
de subzistență și semi -subzistență
• Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non -formal și informal al persoanelor din
mediul rural, în special cele d in agricultura de subzistență și semi -subzistență
• Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non -agricol din
zona urbană
• Creșterea numărului de angajați care beneficiază de noi instrumente, metode,
practici etc de management al resurselo r umane și de condiții de lucru
îmbunătățite în vederea adaptării activității la dinamica sectoarelor economice
cu potențial competitiv identificate conform SNC/ domeniilor de specializare
inteligentă conform SNCDI
• Creșterea șanselor de reintegrare pe piaț a muncii a lucrătorilor care urmează
să fie disponibilizați/ concediați prin furnizarea de măsuri de outplacement
• Adaptarea structurilor SPO de la nivel național și teritorial prin introducerea
unor noi instrumente / sisteme / proceduri / servicii / mecani sme etc. privind
nevoile pieței muncii/ corelarea cererii cu oferta de forță de muncă,
monitorizarea serviciilor furnizate de SPO, dezvoltarea bazei de date privind
tinerii NEETs
• Creșterea satisfacției clienților SPO, a diversității și gradului de cuprinde re a
serviciilor oferite angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă
• Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/ competențe/ aptitudini aferente
sectoarelor economice/ domeniilor identificate conform SNC și SNCDI ale
angajaților
Pentru ati ngerea acestor obiective sunt susținute următoarele tipuri de acțiuni din
FSE:
Acțiuni care vizează angajații:

8
• Participarea angajaților la programe de formare profesională (cursuri de
calificare de nivel 2 -4 conform Cadrului Național al Calificărilor, curs uri de
scurtă durată, de specializare și perfecționare etc.) în concordanță cu cerințele
locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv
identificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform
SNCDI. O atenție deos ebită va fi acordată participării la programe de formare
profesională a angajaților vârstnici
• Evaluare/ validare și certificare pentru recunoașterea competențelor aferente
cerințelor locurilor de muncă din sectoarele economice cu potențial competitiv
ident ificate conform SNC și din domeniile de specializare inteligentă conform
SNCDI
Acțiuni care vizează angajatorii:
• Stimularea angajatorilor pentru organizarea de programe de învățare la locul
de muncă . (www.fonduri -ue.ro)
1.2.4 Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială și combaterea sărăciei
Această axă prioritară își propune atingerea a patru obiective specifice:
• reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
din comunitățile marginalizat e în care există populație aparținând minorității
roma, prin implementarea de măsuri integrate
• reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
din comunitățile marginalizate (non roma), prin implementarea de măsuri
integrate
• îmbunătățirea alfabetizării digitale a populației din comunități dezavantajate
prin susținerea procesului de formare în cadrul rețelei PAPI (eincluziune)
• reducerea numărului de persoane aparținând grupurilor vulnerabile care au
depășit situația de vulnera bilitate prin furnizarea unor servicii sociale/
medicale/ socio -profesionale/ formare profesională etc. adecvate nevoilor
specifice în vederea integrării socio -profesionale. ( www.fonduri -ue.ro )

9
1.2.5 Axa Prioritară 5 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunității (DLRC)
Aceasta axă prioritară are două obiective specifice care vor contribui la:
• reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
din comunitățile marginalizate (roma și non -roma) din orașe cu peste 20.000
locuitori, cu accent pe cele cu populație aparținând minorității Roma, prin
implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de
DLRC.
• reducerea numărului de persoane aflate în risc de săr ăcie și excluziune socială
din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până
la 20.000 locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în
contextul mecanismului de DLRC. ( www .fonduri -ue.ro )
Aceste obiective vor contribui la îndeplinirea obiectuvului țintă și anume reducerea
cu 580.000 a numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie și excluziune
socială până în 2020.
1.2.6 Axa Prioritară 6 – Educație ș i compe tențe
Această axă prioritară are 17 obiective specifice dar in cele ce urmează voi vorbi doar
de cateva din ele, acestea fiind:
6.2 Creșterea participării la învățământul ante -preșcolar și preșcolar, în special a
grupurilor cu risc de părăsire timpurie a școli i, cu accent pe copiii aparținând
minorității roma și a celor din mediul rural
6.3 Reducerea părăsirii timpurii a școlii prin măsuri integrate de prevenire și de
asigurare a oportunităților egale pentru elevii aparținând grupurilor vulnerabile, cu
accent p e elevii aparținând minorității roma și elevii din mediul rural/ comunitățile
dezavantajate socio -economic
6.4 Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și -au
finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și formare,
inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională

10
6.6 Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar
în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate orientate pe nevoile
elevilor și a unei școli incluzive.
Toate obiectivele ce vor fi prezentate in cele ce urmează sunt finanțate din FSE.
Pentru îndeplinirea obiectivului numarul doi au fost vizate următoarele acțiuni și
anume:
• Sprijinirea participării la învățămâ ntul ante -preșcolar și preșcolar în special a
grupurilor cu risc de PTS, cu accent pe copiii aparținând minorității roma și a
celor din mediul rural
Pentru obiectivul specific trei sunt finanțate următoarele tipuri de acțiuni:
• Activități menite să reducă r iscul de PTS pentru elevii aparținând grupurilor
vulnerabile, cu accent pe elevii aparținând minorității roma și elevi din mediul
rural/ comunitățile dezavantajate socio -economic
• Activități suport menite să conducă la creșterea calității educației obligato rii
Pentru realizarea obiectivului patru sunt vizate următoarele actiuni:
• Activități menite să readucă în sistemul de educație și formare tineri și adulți
care nu și -au finalizat educația obligatorieÎn vederea îndeplinirii OS 6.5. vor fi
finanțate prin FSE următoarele tipuri de acțiuni:
• Reformarea/validarea/pilotarea curriculumului național școlar obligatoriu
(inclusiv pentru învățământul special și învățământul de tip a doua șansă) în
vederea orientării pe formarea de competențe cheie și pe nevoile de dezv oltare
ale elevilor pentru învățământul primar și secundar, inclusiv prin utilizarea de
soluții digitale/de tip TIC;
• Dezvoltarea/pilotarea ofertelor curriculare la decizia școlii (CDS) care sprijină
achiziția competențelor cheie ale elevilor din învățământ ul obligatoriu
• Elaborarea de materiale didactice care sprijină implementarea curriculumului
revizuit (ghiduri, resurse educaționale pentru elevi și cadre didactice), în
special cele de tipul resurselor educaționale deschise.

11
• Realizarea de studii tematice p rivind aplicarea curriculumului revizuit și
achizițiile competențelor cheie cu focalizare pe copiii și tinerii din minoritatea
roma, copii din medii dezavantajate socio -economic, din mediul rural și
copii/tineri cu dizabilități.
Pnetru a putea fi realizat obiwectivul 6 vor fi finanțate următoarele acțiuni:
• Perfecționarea profesională specializată pentru personalul didactic din
învățământul preuniversitar în vederea extinderii unor practici manageriale
noi, a utilizării TIC în procesul de predare, a promovăr ii unor servicii
educaționale de calitate orientate pe nevoile elevilor, a furnizării unor
programe de calitate pentru educația timpurie, pentru prevenirea și reducerea
timpurie a părăsirii școlii, a utilizării metodelor activ -participative de educație
bazate pe noul curriculum centrat pe competențe cheie și pe nevoile elevilor,
în special în cazul personalului care lucrează cu copiii aparținând grupurilor
vulnerabile, inclusiv copii aparținând minorității roma, copii cu nevoi
speciale, copii din comunități le dezavantajate socioeconomic
• Evaluarea și validarea competențelor obținute de cadrele didactice/ personalul
de sprijin prin rute alternative de formare
• Promovarea unor măsuri integrate de mobilitate pentru personalul didactic (de
exemplu, cu programul Er asmus +). Sunt avute în vedere intervenții care
valorifică rezultatele mobilităților anterioare ale personalului didactic
(susținute din ERASMUS+) în vederea completării perfecționării continue a
acestuia în relație cu domeniile de formare stabilite în cad rul AP6, în cadrul PI
• Alte măsuri care vin în sprijinul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite în
cadrul acestei PI (ex activități de formare care promovează incluziunea,
activități de formare în aria elaborării de resurse educaționale deschise pent ru
facilitarea implementării curriculumului revizuit, activități de formare pentru
echipele manageriale în aria monitorizării impactului măsurilor privind
creșterea accesului la educație etc) (www.fonduri -ue.ro )

12
1.2.6 Axa Prioritară 6 – Asistență tehnică
Această axă din cadrul PO CU va ajuta la implementare programelor din celelalte axe
menționate mai sus prin acoperirea cheltuielilor cu personalul.
Axa de Asistență Tehnică va funcționa în completarea Programului Operațional
Capasitate Administrativă în privința aranjamentelor procedurale, adică existentă
grilelor de salarizare personalului implicat în proiect, metode de recrutare a
personalului, etc.

13
CAPITOLUL 2 – PROGRAMUL OPEREAȚIONAL
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE: OBIECTIVE
ȘI AXE PRIORITARE
2.1 POS DRU: PREZENTARE, OBIECTIVE GENERALE ȘI SPECIFICE
POS DRU este un program care a fost elborat de România și abrobat ulterior de
Comisia Europeană având ca principal scop dezvoltarea în domeniul resurselor
umane prin intervenția Fondului Social European.
POS DRUa fost elaborat ținându -se cont de Rgulamentulk Consiliului (CE) nr.
1083/2006 care privește stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de
Dezvoltare Regională, Fondul Social European ș i Fondul de Coeziune, Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European și Regulamentul
Comisiei (CE) nr. 1828/2006 stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispoziții lor generale pentru Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune .
A fost elaborat în conformitate cu prevederile Orientărilor Strategice Comunitare
privin Coeziunea cu Strategia Lisabona care privește ocuparea și lo curile de muncă.
FSE intervine în România în Dezvoltarea Resurselor Umane prin asigurarea
investiției în capitalul uman, modernizarea sistemelor de educație și formarea
profesională, creșterea accesului la ocuparea și consolidarea incluziunii sociale pentr u
grupurile vulnerabile.
Din cauza presiunilor crescute provocate de procesul de globalizare și introducerea pe
piață a noilor tehnologii a apărut necesitatea de a asigura resurse umane pregătite și
care să fie competitive pe piața europeană a muncii, dete rminând astfel creșterea
actuală a României deoarece altfel nu putea asigura o dezvoltare durabilă pe termen
lung.
Obiectivul general al POS DRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman și
creșterea competitivității prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu
piața muncii și asigurarea de oprtunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață
a muncii modernă, flexibilă și inclusiva a 1.650.000 de persoane. Acest obiectiv a

14
reprezentat echivalentul a aproximativ 18% din totalul populației ocupate în 2006.
(www.fonduri -structurale.ro )
Obiectivul general al POS DRU este împărțit în următoarele obiective specifice
prezentate în figura următoare:
Figura 1: Obiective specifice POS DRU

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de www.fonduri -ue.ro

Promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate, inclusiv
educația superioară și cercetarea;
Promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calității și pro ductivității
muncii;
Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața
muncii;
Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive;
Promovarea inserției/reinser ției pe piața muncii a persoanelor inactive,
inclusiv din zonele rurale;
Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;
Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educație și pe piața muncii.

15
2.2 AXE PRIORITARE ÎN CADRUL POS DRU
În cadrul programului operațional sunt finanțate șapte domenii de activ itate care mai
sun numite și axe prioritare. Acestea la rândul lor sunt împărțite în subdomenii care
sunt numide „Domenii majore de intervenție.
Axele prioritare finanțate în cadrul POS Dru sunt următoarele:
• Axa Prioritară 1: Educația și formarea profesion ală în sprijinul creșterii
economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
• Axa Prioritară 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
• Axa Prioritară 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor
• Axa Prioritar ă 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
• Axa Prioritară 5: Promovarea măsurilor active de ocupare
• Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
• Axa Prioritară 7: Asistență tehnică
În cele ce urmează am detaliat fiecare axă prioritară specifica nd obiectivul general al
fiecareia cu ajutorul unor figuri. Informațiile ce urmează sunt preluate de pe
www.fonduri -ue.ro .

16
2.2.1 Axa Prioritară 1: Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii econ omice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere
Figura nr 2: Axa prioritară 1
DMI 5: Progra me doctorale și postdoctorale în sprijinul cercetării
Dezvoltarea domeniilor de cercetare, dezvoltare, inovare în România
prin Imbunătățirea accesului la programe doctorale si postodctorale și
calitatea formării inițiale a cercetătorilor. DMI 4: Calitate în FPC
Obiectivul acestui DMI este creșterea capacității sistemului
public și privat de FPC de a furniza servicii de calitate Axa prioritară 1
Obiectivul general al acestei axe prioritare îl reprezintă dezvoltarea rutelor flexibile d e învățar e pe
tot parcursul vieț ii și creșterea accesului la educaț ie și formare prin furnizarea unei educa ții iniț iale
și continue moderne și de calitate, incluzând învăț ământul superior și cercetarea. DMI 1: Acces la educație și formare
profesională inițială de calitate;
Vizează restructurarea și îmbunătățirea
educației și formării profesionale inițiale DMI 2: Calitate țn învățământul superior
Vizează modernizarea și restructurarea
învățământului superior DMI 3: Dezvoltarea resurselor umane din
educație și formare
Vizează modernizarea formării inițiale și formării
conti nue a profesorilor, cât și imbunătățirea
sistemelor de recurtare și menținere în cariera
didactică

17
2.2.2 Axa Prioritară 2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii
Figura nr. 3: Axa prioritară 2

Axa prioritară 2
Obiectivul principal al acestei axe prioritare îl constituie facilitarea accesului la educaț ie,
creșterea ocupabilită ții și a nivelului de educaț ie și formare profesională al resurselor umane
printr -o aborda re de tip „ pe tot parcursul vieț ii”, în contextul societă ții bazate pe cunoaștere. DMI 1: Tranziția de la școală la viața activă;
Vizează inserția absolvențil or pe piața muncii.
DMI 3: Acces și participare la formare profesională conuinuă
Vizează dezvoltarea competențelor și cunoștințelor
profesionale prin cursuri pentru dobândirea unei calificări
complete. DMI 2: Prevenirea și corectarea părăsirii
timpurii a școlii
Vizează prevenirea și corectarea fenomenului
de prevenire timpurie a școlii

18
2.2.3 Axa Prioritară 3: Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor
Figura nr.4: Axa Prioritară 3

Axa prioritară 3
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: promovarea culturii antreprenoriale, flexicurității și
adaptabilității prin sprijinirea f orței de muncă și a întreprinderilor competente, pregătite și adaptabile. DMI 1: Promovarea culturii antreprenoriale;
Obiectivul urmărit va fi transformarea
antreprenoriatului într -o opțiune de carieră pentru
fiecare
DMI 3: Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea iniŃiativelor pentru
partenerii sociali și societatea civilă
Sprijinirea imbunătățirii capacității partenerilor sociali și a societ ății civile
pentru a contribui pe deplin la dezvoltarea resurselor umane din România
DMI 2: Formare profesională și sprijin pentru întreprinderi și
angajați pentru promovarea adaptabilității
Crearea capacității interne a firmelor de a oferi programe de
dezvoltare pentru resursele umane prorpii

19
2.2.4 Axa Prioritară 4: Modernizarea Serviciului Public de Ocupare
Figura nr.5: Axa Prioritară 4

DMI 1: Întărirea capacității SPO de furnizare a serviciilor de ocupare
A vizat încă de la început descentralizarea serviciilor de ocupare,
îmbunătățirea și diversificarea serviciilor furnizate beneficiarilor,
respectiv angajatorilor, persoane lor aflate în căutarea unui loc de
muncă și șomerilor DMI 2: Formarea personalului SPO
Formarea continuă a personalului SPO este privită ca o
necesitate în procesul de dezvoltare a calității și
eficienței serviciilor oferit e de acesta.
Axa prioritară 4
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: creșterea calită ții, eficienței și transparenț ei
serviciilor de ocupare furnizate de Serviciul Public de Ocupare (ANOFM).

20
2.2.5 Axa Prioritară 5: Pr omovarea măsurilor active de ocupare
Figura nr.6: Axa Prioritară 5

Axa priori tară 5
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea integrării pe piaŃa muncii a
șomerilor tineri și a șomerilor de lungă durată, atragerea și menŃinerea unui număr mai
mare de persoane pe pia ța muncii, inclusiv în zonele rurale și spriji nirea ocupării formale.
DMI 1: Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare
Îmbunătățirea atractivității locurilor de muncă și calitatea
productivității muncii, prevenirea excluderii de pe piața muncii,
reducerea disparităților regionale în ce ea ce privește ocuparea,
șomajul și productivitatea muncii, în special în regiunile mai puțin
dezvoltate. DMI 2: Promovarea sustenabilităŃii pe termen lung a zonelor rurale în ceea
ce privește dezvoltarea resurselor umane și ocuparea forŃei de muncă
Se ad resează persoanelor din mediul rural, inclusiv persoanele implicate în
agricultură de subzistență. O atenție deosebită va fi acordată tinerilor;
micilor întreprinzători sau viitorilor întreprinzători .

21
2.2.6 Axa Prioritară 6: Promovarea incluziunii sociale
Figura nr.7: Axa prioritară 6

DMI 1: Dezvoltarea economiei sociale
Crearea unei ocupări flexibile și inovatoare, vor fi stabilite
politici de dezvoltare locală puternice, vor fi promovate
servicii pentru populaŃie, cetățenia activă, c ooperarea socială
și solidaritatea.
DMI 4: Inițiative transnaționale pentru o piață
inclusivă a muncii
Inițiativele transnaționale vor fi promovate în special
în scopul dezvoltării unei piețe a muncii mai
permisive, flexibile și inclusive. DMI 3: Promovarea egalității de șan se pe piața
muncii
Eliminarea discriminării și a practicilor
discriminatorii din diferite motive, ca de exemplu
originea etnică, dizabilitatea sau vârsta. DMI 2: Îmbunătățirea accesului și participării grupuri lor vulnerabile pe
piața muncii
Facilitarea accesului la educație și ocupare pentru grupurile vulnerabile,
asigurarea faptului că rămân pe piața muncii și creșterea capacității de a
ocupa un loc de muncă sunt factori esențiali pentru creșterea participării
pe piața muncii și combaterea excluziunii sociale
Axa Prioritară 6
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: facilitarea accesului pe piața muncii a grupurilor vulnerabile
și promovarea unei societăți inclusive și coezive în scopul asigurării bunăstării tuturo r cetățenilor.

22
2.2.7 Axa Prioritară 7: Asistență tehnică
Figura nr.8: Axa p rioritară 7

Axa prioritară 7
Obiectivul general al acestei axe prioritare este: acordarea de sprijin pentru
procesul de implementare a POS DRU și utilizarea eficientă a sprijinului
financiar al Comunității și a cofinanțării naționale

DMI 1: Sprijin pentru implementarea, managementul general și
evaluarea POS DRU
Activităț ile di n cad rul acestui domeniu de intervenț ie vor
sprijini personalul AM și al organismelor intermediare pentru o
mai bună implementare, monitorizare, evaluare și control al
operațiunilor finanț ate de FSE. DMI 2: Sprijin pentru promovare și comunicare POS DRU
Operațiunile propuse vor urmări creșterea nivelului de
conștientizare priv ind intervenț iile FSE în România precum și
promovarea informării și comunicării asupra activită ților FSE de
sprijinire a persoanelor în educa ție și pe piaț a muncii.

23
CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA RATEI DE ABSORBȚIE A
FONDURIL OR EUROPENE IMPLEMENTATE DE
POS DRU ÎN PERIOADA 2007 -2013. ALOCAREA
FINANCIARĂ PENTRU PERIOADA 2014 -2020
3.1 INTRODUCERE
POSDRU prin Decizia CE nr.5811/22 noiembrie 2007 a fost aprob at și a devenit
operațional.
Absobția fondurilor europene este un element important în creșterea economică a
unei țări. O rată de absorbție a fondurilor europene cu un nivel ridicat pentru un stat
membru, evidențiază faptul că are un nivel al corupției scă zut și un sistem de plăți
eficient.
Potrivit ministrului fondurilor europene rata de absorbție a crescut de la 58.67% din
noiembrie 2015 la 76.69% in iulie 2016.
Conform Ministerului Afacerilor Europene absorbția fondurilor de coeziune și
structurale și po ate fi calculat atât din punct de verdere al volumului plăților interne
efectuate de autoritățile de management către beneficiari („absorbția în plan
national”), cât și din punctul de vedere al fondurilor primite de România de la
Comisia Europeană(„absorbț ia efectivă”).
În această lucrare se urmareșteabsorbția în plan național a fondurilor europene
implementate de POS DRU în perioada 2007 -2013. În cele ce urmează se vor definii
următorii termeni:
Rata de absorbție este calculată ca și raport între valoare p lăților către beneficiari în
perioada aferentă și bugetul alocat pentru perioada 2007 -2013.
Bugetul alocat pentru perioada 2007 -2013 face referire la Contribuția UE pentru
această perioadă fără a lua în calcul contribuția națională publică și cea privată. Acest
buget este specificat în Cadrul Strategic Național de Referință și este specific pentru
fiecare țară fiind aprbat de Comisia Europeană.
Rata de contractare este raportul între valoarea contractelor finanțate din fonduri
europene pentru perioada afere ntă și bugetul alocat.

24
Rata de succes este raportul dintre proiectele selectate și proiectele care a u fost
depuse, la nivelul POS DRU fiind de 20,7%.
Graficul 1 . Evoluția rate
i de succes
050100150
0 5

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
Numărul cererilor de finantare aprobate a înregistrat o ușoară creștere cantitativă, dar
o scădere raportată la numărul total de cereri de finanțare depuse. Această situație
poate fi influențată de:
• creșterea semnificativă a numărului de cereri de finanŃare depuse (în special în anii
2009, 2010, 2011, 2013);
• complexitatea procesului de evaluare;
• calitatea cererilor de finanț are depuse.

25
Graficul 2. Stadiu absorbției Fondurilor Structurale și de Coeziune la nivelul
POSDRU

Sursa: Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate pe site -ul fondurilor europene
(www.fonduri -ue.ro )
Din graficul prezentat mai sus se poate observa ca în primii ani rata de absorbție a
fost de aproximativ 6% în 2011 și de aproximativ 12% în 2012 ajungând ca în anul
2013 să se dubleze față de anul precedent. Se poate observa că în ultimul an a avut
cea mai mare rată de absorbție ajungand la 46.55 de procente , fiind mai mare doar cu
0.2 procente fată de anul 2014.
3.2 STADIUL IMPLEMENTARII POSDRU
Contributția UE la proiectele contractate are un procent de 81.74% din alocarea
pentru 2007 -2013 a UE.
În anul 2008 a apărut primul raport anual de implementare în care era subliniat faptul
că în urma celor trei lansări care au avut loc în anul 2008, au fost depuse în total 2842
de cereri de finanțare care însumau aproximat 2.4 miliarde de euro reprezentând
aproximativ 238% din alocarea financiară a UE pentru perioada 2007 -2008.
În această perioadă un număr crescut de cereri au fost depuse pentru Axa prioritară 1,
Axa prioritară 2 și Axa prioritară 3.

26
Atenția beneficiarilor a fost îndreptată după cum se poate observa spre domenii ce
presupun moderni zarea sistemelor de educație și formare profesională, facilitarea
ttranziției de la școală la viața activă și promovarea culturii anteprenoriale fiind un
factor cu o mare importanță pentru creșterea competitivității economice.
Raportandu -ne la valoarea fon durilor alocate un grad scăzut al proiectelor selectatea
au avut DMI 2.1 și DMI 6.1.
Pentru anul 2009 la nivelul programului operațional , rata de succes a fost de 32%.
Pentru proiectele strategice s -a înregistrat o rată de succes de 41% iar pentru
proiecte le de tip grant o rată de succes de 23%.
Raportandu -ne la anul 2008 s -a constatat un interes crescut al beneficiarilor pentru
AP4, DMI 4.2 având cea mai mare rată de succes respectiv 50%.
DMI 3.3 a înregistrat o rată de succes 45.51% indicând o creștere a interesului pentru
beneficiarii proiectelor care vizau dezvoltarea componentei societății civile prin
obiectivele lor.
Pe baza raportu lui din 2010 se constată că până la data de 31 decembrie 2010 în
cadrul POSDRU s -au deschis 111 linii de finanțare, fiind alocate aproximvativ 2,75
miliarde de euro.

27
Grafic ul 3. Număr proiecte depuse la data de 31 decembrie 2010

Sursa: Proiectția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POSDRU 2007 -2013
Cel mai mare interes în anul 2 010 a fost pentru AP5 având un număr de 2370 de
proiecte depuse urmată la o distanță mica de AP2 cu un numar de 2089 de proiecte
respectiv AP3 cu un număr de 1963 de proiecte.
Cea mai slabă performantă a fost înregistrată la nivelul AP4 cu doar 82 de proie cte
depuse.
În rândul proiectelor aprobate, p rimul loc este ocupat de AP 2 cu 634 de proiecte
urmată de AP 3 cu 581 de proiecte. Pe locul trei este AP 5 cu 510 proiecte aprobate.
Cea mai slaba performanță este tot în rândul AP 4 cu doar 33 de proiecte abro bate.
Se poate observa din cele prezentate mai sus că până în anul 2010 este menținut
interesul din partea beneficiarilor pentru AP 1, AP 2 și AP 3.
Din punct de vedere al plăților efectuate către beneficiari în cadrul AP 4 s-au
înregistrat aprox imativ 143. 9 mil euro fata de AP 3 unde au fost înregistrate 199.53
mil euro fiind urmată de AP 1 cu 190.72 mil. euro și AP 5 cu 173,26 mil. euro. Axele
prioritare 6 cu 171,75 mil. euro și AP 2 cu 143,9 mil. euro înregistrează și ele un nivel
al plăților destul de rid icat.

28
În cursul anului 2011 au fost depuse 1939 cereri de finanțare, care reprezintă 19% din
totalul cererilor de finanțare care au fost depuse până la data de 31 decembrie 2011 .
Reprezintă o creștere față de situația care a fost înregistrată în anul anter ior cu
aproximativ 23%.
Graficul 4. Număr de proiecte depuse până la data de 31 decembrie 2011

Sursa: Proiectția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POSDRU 2007 -2013
Din graficul prezentat mai sus s e poate observa ca AP 4 înregistrează din nou cele
mai slabe performantțe cu 14,5 mil euro și 55 de proiecte aprobate din 157 de proiecte
depuse.
După cum se poate observa interesul potențialilor beneficiari este îndreptat catre AP 6
urmată , la o distanță relativ mica de AP 5.
Din raportul pe anul 2012 se poate observa că interesul beneficiarilor este îndreptat
către AP 5 cu un număr de 858 de proiecte aprobate, AP2 cu un număr de proiecte de
756 și AP 3 cu un numar de 620 de proiecte aprobate.
În cadrul AP5 s -au încheiat 69 4 de contracte, în cadrul AP 2 cu 571 de contracte iar
îhn cadrul AP 4 s -au înregistrat din nou cele mai slabe performanțe cu 54 de contracte
înbcheiate.

29
Din analiza datelor pana la data de 31 decembrie 2012, se constată un progres față de
sfârșitul anilor anterior i în procesul de depunere, selecție și contractare a proiectelor
care au fost finanțate prin POSDRU .
Până la sfârșitul anului 2012 au fost depuse 10378 de cereri de finanțare în valoare
totală de peste 9,66 miliarde euro. Rata de succes în acest a n a fost de 29%.
Graficul 5. Numărul de proiecte depuse până la data de 31 decembrie 2012

Sursa: Proiectția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POSDRU 2007 -2013
Din graficul prezentat mai sus se poate observa că AP 6 a manifestat cel mai mare
interes pentru potențialii beneficiar cu un număr de 2619 de proiecte depuse
reprezentând 25,23%, fiind urmată de AP 5 cu un număr de 2373 proiecte care
reprezintă 22.86% din total.
Cea mai slabă performantă se înregistrează din no u în cadrul AP4 cu doar 157 de
proiecte depuse. Această situație poate fi determinată de:
• caracterul restrictiv al axei din perspectiva aplicanților, grup țintă limitat;
• alocare financiară mică comparativ cu alte AP;
• prevederi legislative restrictive în ceea ce privește numărul și salarizarea
personalul implicat în implementare proiecte;

30
• ponderea ridicată a proiectelor strategice – din totalul de 157 proiecte depuse
au fost depuse doar 14 granturi;
• lipsa experienta scriere proiecte.
Din raportul pe anul 2013 se poate observa că l a data de 31 decembrie 2013, se aflau
în curs de evaluare 4.479 cereri de finanțare. Cele 1.806 proiecte depuse în cadrul
Cererii de propuneri de proiecte nr.112 deschisă în anul 2011 pe Axa Prioritară 6,
Domeniul major de interv enție 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale”, au fost anulate
prin Memorandum de Guvern, aprobat în data de 14 august 2012. Un număr de 829
de cereri de finanțare se află în curs de evaluare în cadrul DMI 5.1 și 811 în cadrul
DMI 6.3.
Pana la data de 31 dece mbrie 2013 au fost deschise 165 de linii de finanțare cu o
alocare financiară de aporximativ 3.92 miliare de euro.
In anul 2013 au fost depuse 4.534 de proiecte, ajungând astfel la un număr total de
cereri de la lansarea POSDRU și pana la sfârșitul anului 2013 de 14.892 fiind în
valoare de 15.15 miliarde de euro, din care 14.51 miliarde de euro sunt cotribuția UE.
În anul 2013 s -au încheiat 59 contracte de finanțare, ajungând astfel de la lansarea
POSDRU și până la 31 decembrie să fie încheiate 2.515 de con tracte de finanțare cu
valoarea totală eligibila de 3.34 miliarde de euro din care 2.84 miliarde de euro au
fost contribuția UE.

31
Graficul 6. Numărul de proiecte contractate la data de 31 decembrie 2013 pe axe
prioritare

Sursa : Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013
După numărul de contracte încheiate pe primul loc se situează AP 5 cu un număr de
680 de contracte încheiate și reprezintă 27.03% din total iar pe locul al doilea se află
AP2 cu un număr de 567 de contracte reprezentând 22.54% din total.
Axele prioritare în cadrul cărora au fost semnate cele mai puține contracte sunt AP4
unde au fost semnate 53 de contracte și AP 7 unde au fost semnate 103 contracte.
In graficul prezentat mai jos se observă ca rata de succes diferă de la o axă prioritară
la alta. Aceasta este condiționată de calitatea proiectelor depuse și de interesul
posibililor beneficiari pentru a accesa fondurile europene.

32
Graficul 7 . Rata de succes pe axe prioritar e(%)

Sursa : Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013.
Din raportul pe anul 2014 se poate observa că de la lansarea POSDRU și până în anul
2014 au fost deschise 180 de linii de finanțare, cu o alo care financiară de aproximativ
4,14 mild euro. Pana la sfârșitul anului 2014 au fost depuse 15418 cereri de finanțare
care însumau în total 15.84 mld euro, 15,18 mld. euro fiind reprezentați de co ntribuția
UE, iar în cursul anului 2014 au fost depuse 526 c ereri de finanțare, în valoare de
0,69 mld euro.

33
Graficul 8. Numărul de proiecte depuse până la data de 31 decembrie 2014

Sursa : Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de Rapoartele anuale de
implementare POS DRU 2007 -2013.
După cum se ved e și în graficul prezentat mai sus, după numărul de proiecte depuse
în cadrul AP 1 -6 cel mai mare interes din partea beneficiarilor este pentru AP 6 cu
4118 proiecte depuse reprezentând 26,7% din total, urmată de AP 5 cu 3982 proiecte
depuse, care reprezin tă 25,82% din total și AP 2 cu 3338 proiecte depuse care
reprezintă 21,65% din total.
În cursul anului 2014, la nivelul AP 5 au fost depuse 511 cereri de finanțare dintre
care au fost aprobate un număr de 87 de proiecte. Pentru AP 4 au fost depuse 121
cereri de finanțare din care au fost aprobate 29 .
Până la finalul anului 2014, au fost abrobate 4321 cereri de finanțare cu o valoare
totală de 5,04 mld euro, din care 4,71 mld. euro reprezentând contribuția UE, aceasta
reprezentând 98,33% din alocarea UE 2007 -2013.
3.2.1 CONCLUZII
În perioada 2008 -2012 absorbția fondurilor UE a evoluat lent, urmând ca în perioada
2013 -2014 aceasta să aiba o accelerare de proporții. Absorbția a fost influențată de o
gamă largă de factori, printer cei mai importanți care au afec tat absorbția fiind:
• Stagnarea depunerilor de cereri de finanțare în perioada 2011 – 2012

34
• Termenele scurte de depunere și calendarul necunoscut al lansărilor apelurilor
pentru proiecte
• Viteza proceselor de selecție și contractare
• Procentul de proiecte res pinse
• Întârzieri în implementarea proiectelor, cauzate în principal de dificultăți în
asigurarea fluxului financiar și de complexitatea deosebit de ridicată a
cadrului de reglementări aferent implementării proiectelor POSDRU
POSDRU a avut cea mai mica rat ă a absorbției, doar 49.68% adica 1,72 mld euro. În
martie 2016 au fost blocate prin procedura de întrerupere, de către Comisia
Europeană, plata a 167,9 milioane de euro către România, care reprezentau cheltuieli
effectuate în proiecte eruropene.
3.3 ALOCA REA FINANCIARĂ PENTRU PERIOADA 2014 -2020
În cadrul apelurilor de proiecte aferente POCU lansate și închise până la data de
25.11.2016, au fost depuse un număr total de 776 proiecte.
Graficul 9. Fonduri alocate României pentru perioada 2014 -2020

Sursa. Proiecția autoarei pe baza datelor furnizate de www.fonduri -ue.ro
Se poate observa ca fondurile care sunt puse la dispoziția României, vor crește cu
14,7% față de perioada de programare anterioară.

35
Pentru îmbunătățire a ratei de absorbție a FSE în perioada 2014 -2020 se va aplica o
metodologie de implementare care va presupune:
• definirea clară a unui sistem de rate fixe pentru costurile indirecte;
• compatibilitatea cu regulile naționale; – introducerea definirii costuril or directe
în reglementări;
• comunicarea între autoritățile de audit, management, de certificare;
• armonizarea acțiunilor pentru programele operaționale;
• îmbunătățirea siguranței juridice.
Datorită experienței accumulate în absortbția fondurilor FSE din pe rioada de
programare 2007 -2013, toate persoanele care vor fi implicate în desfășurarea
proiectului, își pot revizui documentele programatice pentru perioada 2014 -2020 cu
professionalism, astfel încât să existe o strategie națională pe termen mediu și lung
privind implementarea FSE.
Pentru ca rata de absorbție să fie una ridicată este nevoie de voința politică de a
asigura independența experților care lucrează în cadrul structurilor administrative
responsabile cu implementarea programelor, precum și un buget pe măsură pentru
autoritățile de management, organismelor intermediare, autorității de certificare și
autorității de audit.

36
CAPITOLUL 4. PARALELĂ ÎNTRE CONDIȚIILE
GENERALE DE APLICARE A POSDRU -POCU
Programul Operațional Capitalul U man stabilește p rioritățile investiționale,
obiectivele specifice și acțiunile întreprinse în domeniul resurselor umane, continuând
astfel investițiile prin intermediul Fondului Social European în perioada 2007 -2013 și
contribuind, de asemenea, la atingerea obiectivului g eneral al Acordului de
Parteneriat (AP 2014 -2020) prin Fondurile Structurale Europene și Investițiile în
România, și anume reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre
România și statele membre ale UE.
POSDRU a fost implementat în tim p ce a creat o interdependență a resurselor umane
între educație și dezvoltarea pieței forței de muncă iar POCU implementează această
interdependență axându -se pe calitatea forței de muncă prin dezvoltarea resurselor
umane și a competențelor pieței muncii.
Paralela dintre cele două programe de finanțare arată schimbări în ceea ce privește
aplicabilitatea impleme ntării acestora, astfel încât subliniem:
POCU – Capacitatea financiară și operațională
Ca regulă generală, o persoană juridică nu poate participa la mai mult de 5 proiecte
pentru fiecare cerere de propuneri, indiferent de solicitant sau de partener. În cazul în
care se identifică participarea la mai mult de 5 proiecte în cadrul unei cereri de
propuneri, toate proiectele identificate de entitatea jurid ică participantă vor fi
respinse. În funcție de tipul cererii de propuneri, condițiile specifice sau
amendamentele ghidului solicitantului pot conține excepții de la această regulă.
POSDRU – Capacitate financiară și operațională: această condiție nu există .
În urma unei analize a mediului de afaceri și a cadrului instituțional atât din partea
autorităților de finanțare, cât și a reprezentanților acestora, am constatat că un număr
semnificativ de beneficiari care au implementat proiecte POSDRU întâmpină
dificultăți în soluționarea cheltuielilor proiectului, ca efect al cererilor de plată c u
întârziere pentru rambursare ș i / sau plata de către autoritatea competentă.

37
Noul program de finanțare, POCU, încearcă să reglementeze chestiuni de natură
financiară nedor ite (incapabile să plătească sau insolvabilitatea sau falimentul) prin
limitarea depozitului până la 5 proiecte.
POCU – Capacitatea financiară a parteneriatului
1. Instituțiile publice
2. Organizații neguvernamentale (ONG) mai vechi de 1 an
3. Companii (SC ) mai vechi de 1 an
4. Organizațiile n onguvernamentale (ONG -uri) sunt mai vechi de 1 an
5. Companiile (SC) sunt mai vechi de 1 an
POSDRU – Capacitatea financiară a parteneriatului
1. Instituțiile publice
2. ONG mai vechi de 1 an
3. SRL mai vechi de 1 an
4. ONG pentru mai puțin de 1 an
5. SRL sunt mai vechi de 1 an
Importanța și relevanța acestei schimbări aduc valoare adăugată principiului egalității
de șanse pentru POSDRU, a început și a continuat prin această schimbare, permițând
diversificarea tipurilor de companii sprijinirea obiectivelor bine definite de POCU.
POCU – Reguli generale privind eligibilitatea
Plățile în numerar vor fi utilizate numai în circumstanțe justificate în mod
corespunzător (de exemplu subvenții pentru grupul țintă), numai în situaț iile în care
plățile prin sistemul bancar sau prin ordin poștal nu pot fi efectuate. În aceste cazuri
particulare, b eneficiarul va cere consimțământul prealabil al AM / OI POCU
responsabil. Orice plată în numerar efectuată de Beneficiar / Partener fără AM / OI
POCU anterioară va fi considerată neeligibilă.
POSDRU – Reguli generale privind eligibilitatea: această condiție nu există.

38
Având în vedere politicile contabile, alinierea României la cea europeană are ca scop
eliminarea posibilelor tranzacții în nume rar, astfel încât POCU să ajute la atingerea
acestora prin adăugarea amendamentului menționat mai sus.
POCU – Cheltuieli legate de activități externalizate
Proiectele finanțate de POCU nu sunt servic ii obligatorii de audit . În cazul în care,
pentru impleme ntarea proiectului, solicitantul decide să utilizeze serviciile,
cheltuielile vor fi clasificate drept costuri indirecte.
POSDRU – servicii de audit și audit financiar
Aplicațiile de rambursare a a sigurării de calitate transmise în timpul implementării
proiectului și cheltuielile efectuate sunt servicii necesare furnizate de un contabil
autorizat / contabil autorizat și de un auditor independent.
Analizând scopul acestei schimbări, putem spune că are atât puncte pozitive, cât și
mai puțin favorabile. Consid erăm termeni financiari favorabili care, fără ca expertiza
contabilă externalizată obligatorie și auditul financiar să intervină în solicitanții de
economii bugetare, se află, de asemenea, în curs de obținere a cererilor de timp pentru
plată sau rambursare ; Faptul că o expertiză contabilă nefavorabilă și un audit
financiar asupra cheltuielilor asigură autenticitatea și exactitatea acestora, astfel încât,
dacă s -ar produce unele erori, acestea ar putea fi verificate și corectate.
Concluzii
Nevoia de finanțar e europeană pentru organizațiile din România axată pe dezvoltarea
capitalului uman a fost, este și va trebui să se dezvolte atât pe plan orizontal, cât și pe
verticală acestor organizații în acest context, pe baza
În concluzie noul ghid POCU vine cu o seri e de completări și clarificări, dar nu
suficient de detaliate pentru micul antreprenor din România.

39
CONCLUZII
Chiar dacă România a fost printre primele țări a căror programe operaționale au fost
aprobate de către CE, implementarea a dat peste numeroase bariere în demararea
efectivă. Beneficiarii și autoritățile de management au dat peste multiple și complexe
probleme care au necesitat effort și timp consistent.
Obstacolele care au apărut în perioada de implementare 2007 -2013 au început de la
dificultăți le în pregătirea portofoliului de proiecte și lansarea cererilor, până la
întârzieri în evaluarea și selecția proiectelor, numeroase bariere legislative, dar și
problem de natură instituțională. Aceste obstacole sunt propuse a fi depășite pentru
perioada 2 014-2020.
În cee ace privește rata de absorbție a României, ea este un foarte mica comparativ cu
restul statelor member, România fiind situată pe ultimul loc.
Autoritățile publice locale au reprezentat și vor reprezenta și în perioada care urmează
o catego rie importantă de beneficiary, de care depinde în mare parte absorbția
fondurilor europene . La acest nivel este foarte importantă existența unor unități de
pregătire și implementare a proiectelor cu o expertiză corespunzătoare.

40
BIBLIOGRAFIE
Docum entul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013
Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Capital Uman 2014 –
2020
Fondurile structurale și de coeziune 2007 -2013 – îndrumar
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Programul Operațional Capital Uman 2014 -2020
Rapoartele anuale d e implementare POSDRU 2007 -2014
Ministerul Fondurilor Europene http://old.fonduri -ue.ro/
Agora International Journal of Economical Sciences http://univagora.ro
Tomescu A., 2013 European perspectives of the labour market Innovation,
competences, performance
https://www.researchgate.net/profile/Ada_Tomescu/publication/261986290_Creative
_graduatecreative_ employee_ –
_a_big_challenge_for_economics_education/links/02e7e53625c91ccd38000000.pdf#
page=132
Prezentare comparativă POCU -POSDRU
https://www.academia.edu/17741103/Prezen tare_comparativa_POS_DRU_POCU