Disertatie (formă Finală) Prim 17 Aprilie Rev 6.06 (3) [305578]
CUPRINS
Pag.
INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………..4
Capitolul 1. SITUAȚIA GENERALĂ A GESTIONĂRII DEȘEURILOR…………………….5
1.1. Situația generală la nivel european…………………………………………………………………………..5
1.2. Situația generală la nivel național…………………………………………………………………………….6
1.3. Cadrul legislativ în domeniul gestionării deșeurilor………………………………………………….12
Capitolul 2. DEȘEURILE………………………………………………………………………………………….14
2.1. Definiții și clasificarea deșeurilor…………………………………………………………………………..14
2.2. Deșeuri menajere: clasificare, surse, proprietăți……………………………………………………….16
2.3. Deșeuri reciclabile………………………………………………………………………………………………..19
2.4. Deșeuri de ambalaje……………………………………………………………………………………………..19
2.5. Transportul deșeurilor…………………………………………………………………………………………..21
2.6. Colectarea deșeurilor…………………………………………………………………………………………….21
2.7. Indici globali de generare………………………………………………………………………………………22
Capitolul 3. STUDIU DE ANALIZĂ A COMPOZIȚIEI DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL ARGEȘ…………………………………………………………………………………………………………………….24
3.1. Scop și obiective………………………………………………………………………………………………….24
3.2 Metodologia de lucru…………………………………………………………………………………………….24
3.3. Etapa de analiză din sezonul de toamnă…………………………………………………………………..28
3.3.1. Indici de generare deșeuri menajere ………………………………………………………….29
3.3.2. Deșeuri menajere generate în mediul urban………………………………………………..32
3.3.2.1. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mare………………32
3.3.2.2. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mic………………..34
3.3.2.3. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mediu…………….37
3.3.3. Deșeuri menajere generate în mediul rural…………………………………………………48
3.3.4. Deșeuri reciclabile generate în mediul urban………………………………………………51
3.4. Etapa de analiză din sezonul de primăvară………………………………………………………………54
3.4.1. Indici de generare deșeuri menajere…………………………………………………………..54
3.4.2. Deșeuri menajere generate în mediul urban………………………………………………..57
3.4.2.1. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mare………………57
3.4.2.2. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mic ……………….59
3.4.2.3. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mediu…………….62
3.4.3. Deșeuri menajere generate în mediul rural…………………………………………………72
3.4.4. Deșeuri reciclabile generate în mediul urban………………………………………………75
Capitolul 4. ANALIZA COMPARATIVĂ A ETAPELOR REALIZATE……………………79
Capitolul 5. EVOLUȚIA DEȘEURILOR GENERATE ÎN PERIOADA 2013-2015…….92
CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………….95
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………98
Anexa 1…………………………………………………………………………………………………………………..100
INTRODUCERE
Deșeurile la momentul actual constituie o problemă importantă de mediu, iar gestionarea corectă a acestora vine să întâmpine noile prevederi ale directivelor europene cu scopul de a preveni producerea și de a reduce cât de mult posibil cantitățile depozitate prin reducere, reutilizare, reciclare. Toate acestea vin în sprijinul reducerii impactului negativ asupra mediului și în mod special asupra sănătății oamenilor generat de emisiile poluante în aer, apă și sol. Totodată, prin reciclare putem contribui într-o mare măsură și la conservarea resurselor naturale înlocuind materiile prime din procesele tehnologice.
De asemenea, reciclarea prezintă beneficii economice și sociale importante: generează creștere economică, stimulează inovarea, creează locuri de muncă, contribuie la asigurarea disponibilității resurselor critice, generează prosperitate și păstrează un mediu sănătos și echitate socială pentru generațiile actuale și viitoare.
Un pas semnificativ în vederea unei bune gestionări a deșeurilor îl constituie creșterea gradului de colectare selectivă cât mai aproape de sursa de producere a acestor deșeuri.
Lucrarea are ca principal scop determinarea compoziției fizice a deșeurilor urbane și rurale cu accent pe deșeurile de ambalaje, urmărind totodată evoluția colectării selective în ultimii trei ani scurși până în prezent, în vederea unei îmbunătățiri în modul de gestionare a deșeurilor în județul analizat.
În primul capitol am analizat situația la nivel național și cea la nivel european privind gestionarea deșeurilor și legislația națională și europeană specifică.
Capitolul 2 redă noțiunile generale din literatura de specialitate cu privire la deșeurile menajere, deșeurile reciclabile din care am analizat în special deșeurile de ambalaje; colectarea și transportul acestora, dar și definiția și caracteristicile indicatorilor de generare ai deșeurilor menajere.
În capitolul 3 am realizat un studiu de determinare a compoziției deșeurilor urbane și rurale, în două sezoane diferite, respectiv toamnă și primăvară urmărind o serie de indicatori precum: venitul populației, zilele de lucru sau de week-end, tipul de locuință (bloc cu 4 etaje, bloc turn, case individuale), tipul de container de colectare (pentru deșeuri reziduale, plastic/metal, hârtie/carton, sticlă), frecvența de colectare, numărul de locuitori deserviți. În funcție de venit, tipul de locuință, numărul de locuitori deserviți și frecvența de colectare s-au calculat indicatorii de generare ai deșeurilor menajere, atât pentru mediul urban cât și pentru mediul rural. Capitolul cuprinde o serie numeroasă de fotografii, tabele și reprezentări grafice ale valorilor obținute în urma studiului.
Capitolul 4 reprezintă o paralelă între cele două sezoane detaliate și analizate în cel de-al treilea capitol, prin tabele și grafice de comparație.
Capitolul 5 redă evoluția deșeurilor colectate separat pe parcursul celor 3 ani scurși de la determinarea compoziției și până în prezent.
Capitolul 1. SITUAȚIA GENERALĂ A GESTIONĂRII DEȘEURILOR
Problemele apărute la sfârșitul secolului XX referitoare la globalizare, criza economică, schimbările climatice, pierderea biodiversității, deteriorarea calității mediului abiotic, au condus la eforturi conjugate din partea majorității statelor lumii. Aplicarea pricipiilor dezvoltării durabile duce la o nouă abordare privind deșeurile utilizând concepte de bază ecologice pentru a cântări cu precizie proiectele propuse în acest domeniu cu resursele de mediu existente. O nouă abordare a problematicii deșeurilor constă în trecerea la un model bazat pe prevenirea generării deșeurilor și utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând în acest fel prezervarea resurselor naturale naționale.
1.1. Situația generală la nivel european
Legislația națională în domeniul gestionării deșeurilor transpune directivele europene în materie de prevenire a generării deșeurilor și urmărește reducerea consumului de resurse și "ubcapitolul Ț. european TICLEI_ULUI SAU A STICLEI_'EUTILIZA ȘI ULTERIOR VALORIFICA MAI UȘOR_I SĂ ADOPTE MĂSURI CARE SĂ ÎNCURAJEaplicarea practică a ierarhiei deșeurilor. Principiul prevenirii este unul din principiile care stau la baza Ordonanței de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare, Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, prezentând ierarhia deșeurilor care “se aplică în calitate de ordine a priorităților în cadrul legislației și a politicii în materie de prevenire a generării și de gestionare a deșeurilor, astfel: prevenirea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, alte operațiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică și eliminarea”.
Abordarea UE în domeniul gestionării deșeurilor se bazează pe trei principii majore:
Prevenirea generării deșeurilor – factor considerat a fi extrem de important în cadrul oricărei strategii de gestionare a deșeurilor, direct legat atât de îmbunătățirea metodelor de producție cât și de determinarea consumatorilor să își modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) și să abordeze un mod de viață, rezultând cantități reduse de deșeuri.
Reciclare și reutilizare – încurajarea unui nivel ridicat de recuperare a materialelor componente, preferabil prin reciclare materială. În acest sens sunt identificate câteva fluxuri de deșeuri pentru care reciclarea materială este prioritară: deșeurile de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deșeuri din echipamente electrice și electronice.
Eliminarea finală a deșeurilor – în cazul în care deșeurile nu pot fi recuperate, acestea trebuie eliminate în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare.
Documentele strategice la nivel european cu impact asupra politicilor de gestionare a deșeurilor sunt:
„Strategia tematică privind prevenirea și reciclarea deșeurilor” – stabilește linii directoare privind reducerea impactului negativ asupra mediului datorat deșeurilor, de la generare la eliminarea finală. Astfel, principalele obiective ale acestei Strategii sunt reprezentate de:
Prevenirea generării deșeurilor;
Îndreptarea către o societate europeană a reciclării;
Utilizarea “analizei ciclului de viață” ca instrument în realizarea politicii din domeniul gestionării deșeurilor;
Îmbunătățirea bazei de cunoștințe la nivelul tuturor celor care au responsabilități;
Îmbunătățirea cadrului legal general, prin simplificarea și modernizarea legislației existente.
„Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene” – are ca obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și viitoare, prin crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei, în vederea asigurării prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.
„Al 6-lea Program de Acțiune pentru Mediu al Comunității Europene 2002 – 2012” – promovează integrarea cerințelor de mediu în toate politicile și acțiunile și reprezintă componenta de mediu a Strategiei de Dezvoltare Durabilă. El face legătura între protecția mediului și obiectivele UE de creștere economică, competitivitate și ocupare a forței de muncă. Planul identifică patru arii prioritare pentru politicile de mediu ale UE: schimbări climatice, natură și biodiversitate, mediu și sănătate, resurse naturale și deșeuri.
„Proiectul celui de-Al șaptelea Program Comunitar de Acțiune pentru Mediu”.
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor. Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic.
„Strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale” – pentru atingerea obiectivului său principal, adică reducerea impactului negativ asupra mediului generat de utilizarea resurselor naturale în economiile dezvoltate.
Dintre documentele strategice la nivel european cu impact asupra politicilor de gestionare a deșeurilor trebuie amintit faptul că, începând cu 9 ianuarie 2014, a intrat în vigoare Decizia 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 “O viață bună, în limitele planetei noastre” (denumit PAM 7).
1.2. Situația generală la nivel național
Tratatul de aderare al României la UE reprezintă rezultatul integral al procesului de negociere al celor 31 de capitole. Prin „Documentul de poziție al României Capitolul 22 – Protecția Mediului înconjurător”, România s-a obligat să implementeze acquis-ul comunitar cu următoarele derogări, dintre care le menționăm pe cele referitoare la managementul deșeurilor:
Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele și deseurile de ambalaje, pentru care s-a solicitat și obținut perioadă de tranziție, până în anul 2013;
Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deșeurilor, pentru care s-a solicitat și obținut o perioadă de tranziție până în anul 2017;
Directiva Consiliului nr. 2000/76/EC privind incinerarea deșeurilor, pentru care s-a solicitat și obținut o perioadă de tranziție până în anul 2009;
Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE), pentru care s-a solicitat și obținut o perioadă de tranziție până în anul 2008;
Regulamentul nr. 259/93 privind importul, exportul și tranzitul de deșeuri, până la sfârșitul anului 2015.
Principalele documente de programare și planificare la nivel național cu relevanță pentru gestionarea deșeurilor sunt reprezentate de:
„Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013 (PND)” – este documentul de planificare strategică și programare financiară al României, care are ca scop să orienteze și să stimuleze dezvoltarea economică și socială a țării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice și sociale.
„Stategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României (2013 – 2020 – 2030) (SNDD)” a fost elaborată de Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile împreună cu United Nations Development Programme România (UNDP România). În documentul final, aprobat prin HG nr. 1216/2007 problematica managementului deșeurilor are un impact asupra multor din Direcțiile strategice, respectiv:
Corelarea rațională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiționale, cu capacitatea de susținere a capitalului natural;
Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic și ecologic, în deciziile investiționale din fonduri publice; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficiență în toate activitățile de producție sau servicii;
Anticiparea efectelor schimbărilor climatice și elaborarea atât a unor soluții de adaptare pe termen lung, cât și a unor planuri de măsuri de contingență inter-sectoriale, cuprinzând portofolii de soluții alternative pentru situații de criză generate de fenomene naturale sau antropice.
În cadrul SNDD este vizată atingerea următoarelor obiective strategice:
Orizont 2013: Încorporarea organică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca Stat membru al UE.
Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.
Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al SM ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor este inclusă ca și obiectiv în cadrul acestei strategii naționale pentru dezvoltare durabilă.
În cadrul Strategiei sunt prezentate următoarele obiective ce privesc gestionarea deșeurilor:
până în anul 2013 – se va reduce până la 2,4 milioane tone cantitatea anuală a deșeurilor biodegradabile depozitate, reprezentând 50% din totalul produs în 1995;
până în anul 2013 – se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deșeurile de ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie de 60% pentru hârtie/carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticlă, 50% pentru metale și 15% pentru lemn;
până în 2015 – reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de județe;
până în anul 2015 – crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deșeurilor la nivel regional/județean; închiderea a 1.500 depozite mici situate în zone rurale și a 150 depozite vechi în zonele urbane; realizarea a 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate istoric; asigurarea unor servicii îmbunătățite de salubritate și management al deșeurilor pentru un număr de 8 milioane locuitori.
„Programul Operațional Sectorial de Mediu (POS Mediu)” – este strâns corelat cu obiectivele naționale strategice prevăzute în Planul Național de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007 – 2013 și Cadrul Național Strategic de Referință (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile și obiectivele urmărite la nivelul UE. În cadrul acestui program, Axa prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor poluate istoric” sprijină investițiile care vor asigura dezvoltarea acestor sisteme și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor. Operațiunile care se derulează în cadrul domeniului major de intervenție 2.1 finanțează următoarele activități indicative: achiziționarea și instalarea sistemelor de colectare separată, construcția facilitătilor de sortare, compostare și reciclare, achiziționarea vehiculelor de transport al deșeurilor, închiderea depozitelor neconforme, construcția stațiilor de transfer și a facilităților de eliminare a deșeurilor municipale, construirea unor facilități adecvate pentru deșeuri periculoase, dar și asistență tehnică pentru pregătire de proiecte, management, supervizare și publicitate.
Deșeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubritate. Gestionarea deșeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea și eliminarea acestora, inclusiv supervizarea acestor operații și întreținerea ulterioară a amplasamentelor de eliminare.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului împreună cu Institutul Național de Statistică realizează anual cercetarea statistică pentru toate tipurile de deșeuri pe baza a trei chestionare:
AS-GD-MUN „Ancheta statistică pentru primării sau unități specializate în servicii de salubrizare”;
AS-GD-TRAT „Ancheta statistică privind tratarea deșeurilor”;
AS-GD-PRODDES „Ancheta statistică privind gestiunea deșeurilor, pentru generatorii de deșeuri”.
În prezent, la nivelul UE deșeurile municipale sunt tratate prin depozitare (38%), incinerare (22%), (25%) reciclare și compostare (15%). În România, cu toate că au fost realizate investiții importante pentru alinierea la cerințele europene, situația a evoluat rapid, însă nu suficient încât să se ajungă la un grad de reciclare înalt, modalitatea principală de eliminare a deșeurilor fiind în continuare depozitarea.
În ceea ce privește indicatorii de generare a deșeurilor municipale, conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2010, cantitatea a fost de 365 kg/locuitor/an, cu 27% mai mică decât media la nivel european (502 kg/locuitor/an).
O altă problemă importantă a sistemului de gestionare a deșeurilor din România este reprezentată de aria scăzută de acoperire cu servicii de colectare. Astfel, la nivel național în anul 2009 doar 63% din populație este deservită de servicii de salubritate, ponderea în mediul urban fiind de aprox. 85% și de doar 52% în mediul rural (vezi Fig. 1.1), în prezent însă aceste procente au crescut datorită investițiilor făcute în ultimii 7 ani in infrastructură. Cu toate acestea încă mai sunt cantități de deșeuri care răman necolectate, în Fig. 1.2.
Fig. 1.1 Evoluția gradului de conectare la serviciul de salubritate în perioada 2006-2010 (Sursă: ANPM, Raportul privind Starea Mediului, 2011)
La nivelul anului 2010, mai mult de 95% din cantitatea de deșeuri municipale (exclusiv deșeurile din construcții și demolări) colectată de operatorii de salubrizare a fost eliminată prin depozitare, ratele de reciclare și valorificare a acestor tipuri de deșeuri fiind încă foarte reduse. Gradul de valorificare redus are în primul rând cauze de natură tehnică (inexistența infrastructurii de colectare separată și de sortare în cele mai multe zone ale țării, respectiv lipsa capacităților de reciclare pentru anumite tipuri de materiale, cum ar fi lemnul), dar și economică (lipsa unor instrumente financiare care să stimuleze/oblige operatorii de salubrizare să livreze deșeurile colectate către instalații de tratare/valorificare și nu către eliminare).
Fig.1.2 Cantitățile de deșeuri municipale generate și colectate (Sursă: ANPM, Raportul privind Starea Mediului, 2011)
Conform Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor 2014-2020, în România, colectarea separată a deșeurilor municipale în vederea valorificării deșeurilor de ambalaje provenite din deșeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) se practică într-o mică măsură, la nivel local, în cadrul unor proiecte inițiate de societățile de salubrizare și primării, asociații de dezvoltare intercomunitară în colaborare cu operatorii economici care pun pe piață ambalaje și produse ambalate. Aceste proiecte sunt în derulare, în colaborare cu asociațiile de locatari (pentru populație), școli, instituții și operatori economici, extinderea lor în funcție de rezultatele obținute fiind legată de fondurile disponibile. La nivel național, ȋn anul 2011 existau 698 localități (urban și rural) unde s-a implementat colectarea separată.
Față de întreaga cantitate de deșeuri de ambalaje introdusă pe piață, au fost realizate următoarele obiective de reciclare și valorificare (vezi Fig. 1.3):
Fig.1.3 – Sursă: ANPM, Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, ianuarie 2013
Valorificarea energetică a deșeurilor de ambalaje cu putere calorică se realizează, în primul rând, în fabricile de ciment care sunt autorizate pentru coincinerarea deșeurilor. Până în momentul actual, cantitatea de deșeuri de ambalaje coincinerată nu a fost foarte mare, având în vedere că, în primul rând, se acordă atenție reciclării, iar cantitatea de deșeuri pretabilă co-incinerării este relativ redusă.
Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcțiune instalații pentru incinerarea deșeurilor municipale.
Conform negocierilor pentru aderarea României la UE stipulate în Tratatul de aderare, România este obligată să asigure reducerea treptată a deșeurilor depozitate în cele 101 de depozite municipale de deșeuri neconforme existente la nivelul anului 2010, cu respectarea anumitor cantități maxime anuale.
În ceea ce privește deșeurile biodegradabile, încă din anul 2006 au fost demarate acțiuni în vederea construirii de platforme pentru compostarea deșeurilor vegetale din parcuri și spații verzi din zonele urbane și construirea unor stații de sortare a deșeurilor reciclabile și de stații de compostare a deșeurilor biodegradabile în apropierea depozitelor pentru deșeuri.
În tabelul nr. 1.1 este prezentată evoluția cantităților de deșeuri biodegradabile generate în anii 2008 și 2010 (inclusiv cele generate și necolectate), comparativ cu anul de bază 1995.
Tabelul 1.1 Calculul cantității de deșeuri biodegradabile ce trebuie reduse până în anul 2010
Sursă: ANPM, Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, Ianuarie 2013
Având în vedere cele prezentate, din Tabelul nr. 1.1 se poate observa că obiectivul stabilit pentru anul 2010, respectiv reducerea cu 25% a cantității de deșeuri biodegradabile depozitate, exprimată gravimetric față de cantitatea de deșeuri biodegradabile municipale produse în 1995, a fost atins deja în anul 2009.
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile generate în anul 2010, comparativ cu anul 2009, se datorează extinderii colectării selective a deșeurilor de hârtie, carton și a deșeurilor biodegradabile din spațiile verzi, parcuri și alte zone precum și a aplicării prevederilor art. 9, lit. p) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare.
În vederea respectării angajamentelor asumate în acest domeniu, la începutul anului 2011, la nivel național, funcționau un număr de 60 de instalații și platforme finalizate (autorizate sau în curs de autorizare) pentru compostarea deșeurilor biodegradabile municipale.
În prezent, tot în scopul reducerii cantității de deșeuri biodegradabile depozitate se implementează compostarea individuală în gospodăriile populației, aceasta fiind o metodă folosită de dinaintea legiferării.
În ultimii ani, datorită evoluției crescătoare a pieței construcțiilor, România se confruntă cu problema gestionării deșeurilor de construcții și demolări. Pe de o parte, construcțiile existente, în mare proporție, au o stare fizică proastă sau nu mai corespund standardelor din construcții (ex. eficiență energetică) sau necesită reparații, modernizări, consolidări. În același timp, există tendința autorităților locale de a reloca unitățile de producție în afara localităților, fiind necesară demolarea clădirilor pe care acestea le ocupă. Pe de altă parte, mai ales în ultimii 10 ani investițiile rezidențiale face ca acest sector să fie foarte dinamic.
În fluxul deșeurilor municipale, deșeurile din construcții și demolări sunt reprezentate de:
deșeuri de beton, cărămizi, resturi ceramice;
deșeuri lemnoase, din sticlă, din plastic;
deșeuri de asfalt, gudroane și produse gudronate;
resturi metalice;
resturi din excavații (pământ, pietre, pietriș);
deșeuri de materiale izolante;
amestecuri de deșeuri de construcții și demolări, etc.
Deșeurile din construcții și demolări pot fi inerte, nepericuloase sau contaminate cu diferite substanțe periculoase de aceea, este obligatorie colectarea separată a acestora.
În județul Argeș, s-a implementat proiectul „Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor Solide”. Obiectivele acestui proiect vizează, pe de-o parte, colectarea tuturor deșeurilor generate de populație, precum și valorificarea unei bune părți din deșeurile reciclabile ca materii prime în diverse procese tehnologice, iar pe de altă parte, asigură protecția factorilor de mediu și schimbă aspectul fizic și peisagistic al zonelor urbane și rurale.
Grupul țintă pentru acest proiect îl constituie populația din 102 localități, aproximativ 652.625 persoane, grupate în 8 zone, după cum urmează: zona 1 – Curtea de Argeș (14 localități); zona 2 – Domnești (8 localități); zona 3 – Câmpulung (14 localități); zona 4 – Rucăr (3 localități); zona 5 – Mioveni (10 localități); zona 6 – Albota-Pitești (25 localități); zona 7 – Topoloveni (8 localități); zona 8 – Costești (20 localități).
Proiectul se află, la momentul actual, în etapa a doua de derulare, în cadrul căreia s-a construit celula nr. 2 a depozitului conform Albota-Pitești, s-a închis depozitul de deșeuri neconform de la Curtea de Argeș, s-au construit stații de transfer și compostare și s-a achiziționat infrastructura de colectare pentru zonele Curtea de Argeș, Domnești și Costești.
Prima etapă a cuprins 5 din cele 8 zone, cu cele mai urgente nevoi din punct de vedere al protecției mediului: zona 3 – Câmpulung, zona 4 – Rucăr, zona 5 – Mioveni, zona 6 – Pitești și zona 7 – Topoloveni. Investițiile primei etape au fost realizate pentru: închiderea depozitelor neconforme de deșeuri de la Câmpulung și Mioveni, relocarea deșeurilor și remedierea depozitelor de la Topoloveni și Rucăr și a aproximativ 86 de depozite neconforme din mediul rural, precum și închiderea depozitului de deșeuri neconform de la Albota și construirea primei celule a depozitului ecologic Albota (cu o capacitatea 750.000 m3 și o durata de viață de aproximativ 5 ani).
În concluzie, în județul Argeș au avut loc schimbări substanțiale în modul de gestionare a deșeurilor: s-au realizat sisteme integrate de gestionare a deșeurilor, incluzând facilități de colectare separată și stații de sortare, stații de compostare, s-a construit un depozit ecologic pentru eliminarea finală a deșeurilor nereciclabile, s-a dezvoltat o piață a materialelor reciclabile.
1.3. Cadrul legislativ în domeniul gestionării deșeurilor
Directivele europene transpuse în legislația românească au determinat o nouă abordare a problemei deșeurilor, acordând atenție necesității protejării și economisirii resurselor naturale, reducerii costurilor de gestiune și găsirii de soluții eficiente pentru reducerea poluării.
În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele directive comunitare privind managementul deșeurilor precum și transpunerea lor în legislația națională:
Tabelul 1.2 Cadrul legislativ privind deșeurile
Sursa http://www.mmediu.ro/beta/domenii/gestionarea-deseurilor/legislatie-deseuri-2/, An 2014
Capitolul 2. DEȘEURILE
2.1. Definții și clasificarea deșeurilor
Pentru definirea noțiunii de deșeu în literatura de specialitate și în legislația actuală de mediu sunt redate mai mute interpretări:
a) În dicționarul explicativ al limbii române 2009, prin deșeu, se înțelege rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv.
b) În anexa 1 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, prin deșeu se înțelege orice substanță sau obiect pe care deținătorul îl aruncă ori are intenția sau obligația de a-l arunca.
c) Reziduul este definit ca rest rămas în urma unui proces chimic sau fizic efectuat asupra unui material brut.
d) Conform Codului de Reglementări Federale nr. 40 (S.U.A.) un deșeu solid este definit ca orice gunoi, refuz, noroi rezultat al stațiilor de tratare a deșeurilor, de la stațiile de alimentare cu apă, sau alte instalații de control ale poluării aerului, precum și alte materiale abandonate, inclusiv solide, semisolide, lichide sau care conțin materiale gazoase din activități industriale, comerciale, miniere, agricole și din alte activități comunitare.
Deșeurile municipale sunt reprezentate de totalitatea deșeurilor menajere și similare acestora generate în mediul urban și rural din gospodării, instituții, unități comerciale și de la operatori economici, deșeuri stradale colectate din spații publice, străzi, parcuri, spații verzi, la care se adaugă și deșeuri din construcții și demolări rezultate din amenajări interioare ale locuințelor colectate de operatorii de salubritate.
Deșeurile menajere sunt deșeuri provenite din activități casnice care fac parte din categoriile 15 și 20 din anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002.
Deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere sunt cele provenite din industrie, comerț, secrorul public sau administrativ, care prezintă compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere și care sunt colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreună cu cele din urmă.
În Hotărârea nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, deșeurile biodegradabile sunt definite ca deșeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deșeurile alimentare sau de grădină, hârtia și cartonul.
Deșeurile biodegradabile municipale reprezintă fracția biodegradabilă din deșeurile menajere și asimilabile colectate în amestec, precum și fracția biodegradabilă din deșeurile municipale colectate separat, inclusiv deșeuri din parcuri și grădini, piețe, deșeuri stradale și deșeuri voluminoase.
Conform Raportului Agenției Europene de Mediu „Managementul deșeurilor biodegradabile municipale”, 2002, fracția biodegradabilă din deșeurile municipale este reprezentată de: deșeuri alimentare și de grădină, deșeuri de hârtie și carton, textile, lemn, precum și alte deșeuri biodegradabile conținute în deșeurile colectate.
Clasificarea deșeurilor se poate face după mai multe criterii, în general se vorbește despre următoarele categorii de deșeuri: deșeuri menajere, deșeuri stradale, deșeuri voluminoase, deșeuri industriale, deșeuri agricole, deșeuri periculoase, deșeuri nepericuloase.
Potrivit unor autori, după origine deșeurile se grupează ca rebuturi și reziduuri, iar după destinație recuperabile și irecuperabile.
După origine deșeurile se clasifică în urbane (menajere și stradale), din unități agricole, industriale (inerte, banale, speciale), speciale cu grad înalt de periculozitate (spitalicești, radioactive).
După natură și locul de producere, deșeurile se clasifică în:
Deșeuri menajere (deșeuri casnice sau asimilabile cu acestea);
Deșeuri stradale (specifice căilor de circulație publică);
Deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere (deșeuri similare cu deșeurile menajere provenite din industrie, comerț, din sectorul public sau administrativ și care pot fi colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea);
Deșeuri voluminoase;
Deșeuri din construcții;
Deșeuri periculoase (deșeuri toxice, inflamabile, explozive, infecțioase care pot dăuna ecosistemului);
Deșeuri agricole (gunoi de grajd, dejecții animale, deșeuri animaliere de la abatoare și din industria cărnii);
Deșeuri industriale (din procese tehnologice);
Deșeuri spitaliere (din activitatea spitalelor care sunt eliminate prin incinerare în crematoriile spitalelor).
Se consideră că generarea deșeurilor depinde de obiceiurile de consum ale oamenilor, condițiile generale de trai și tipul de industrie și comerț existente la nivel local. Nivelul de trai, anotimpul de generare, mediul rural sau urban sunt de asemenea factori importanți de influență asupra cantității și calității deșeurilor. În gospodăriile cu venit mai mic se produc mai puține deșeuri și cu un conținut organic mai mare decât în cele cu venit mare. Toamna deșeurile au o umiditate mai mare comparativ cu celelalte anotimpuri. În mediul rural cantitatea de deșeuri organice este relativ mai mică decât în mediul urban datorită utilizării acestora pentru hrana animalelor.
Clasificarea după compoziție:
– Deșeuri anorganice (metale feroase, neferoase, deșeuri din construcții, sticlă, ceramică, zgură, cenușă, agregate diverse, praf, nămoluri anorganice);
– Deșeuri organice (resturi vegetale, animaliere, hârtie, cartoane, textile, plastice, lemn, plută, cauciuc, piele, blană, nămoluri organice);
– Deșeuri combustibile: hârtie, cartoane, textile, plastice, lemn, plută etc.;
– Deșeuri fermentabile: resturi alimentare – legume, fructe, resturi animaliere;
– Deșeuri inerte: metale feroase, neferoase, din construcții, sticlă, ceramică, zgură, cenușă, pământ.
Clasificarea după posibilități de refolosire:
– Deșeuri refolosibile ca atare: sticlă, metale feroase, metale neferoase, textile, plastice, tăbăcărie, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc;
– Deșeuri refolosibile ca materii prime secundare: resturi de hârtie, carton, metale feroase și neferoase, textile, plastice, lemn, plută, resturi alimentare, vegetale, animaliere, etc.
2.2. Deșeuri menajere: clasificare, surse, proprietăți
Deșeurile menajere sunt deșeurile provenite de la populație, deșeurile stradale, cele rezultate din activitatea comercială, a școlilor, spitalelor, precum si a tuturor instituțiilor și industriilor de pe platformele urbane, care produc deșeuri similare cu cele colectate de la populație și care sunt colectate de firmele de salubritate.
În conformitate cu Legea nr. 426/2001:
– Deșeurile menajere sunt definite ca fiind deșeuri provenite din activități casnice sau asimilabile cu acestea și care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localități.
– Deșeurile asimilabile cu deșeuri menajere sunt deșeuri provenite din industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere și care sunt colectate, transportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea.
Conform Ordinului MMPA nr. 756/2004, deșeurile din comerț asimilabile cu cele menajere sunt deșeuri rezultate din activități comerciale, magazine, activități din servicii publice și industriale etc., cu condiția să poată fi depozitate împreună sau în același mod ca deșeurile menajere în funcție de tipul și cantitatea lor.
Generarea de deșeuri menajere este dependentă de o serie de factori ca:
Evoluția populației;
Tipul de industrie și de comerț;
Nivelul de trai; Mediul de locuire cu un venit mai redus produce mai puține deșeuri dar mai umede și cu un conținut ridicat de substanță organică față de locuințele cu un venit relativ ridicat. În zonele rurale, cantitatea de deșeuri este mai mică față de zonele urbane datorită, compostării, hrănirii animalelor, îngrășării terenurilor. În localitățile cu încălzire individuală pe baza de lemn, huilă sau cocs există deșeuri mai multe față de cele cu încălzire centrală.
Obiceiurile consumatorului legate de nivelul de informare și educație ecologică (ponderea cea mai mare o deține materiile organice). Cantitatea de deșeuri menajere și asimilabile din comerț, industrie, etc. este determinată de aria de acoperire cu servicii de salubritate.
După natura chimică deșeurile menajere se împart în:
Organice
Anorganice
După caracteristicile principalilor constituenți, deșeurile pot fi:
Combustibile (hârtie, carton, plastic, cauciuc, textile, lemn, oase, etc.);
Fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume, carne etc.);
Materiale inerte (sticlă, ceramică, etc.);
Materiale fine (cenușă, zgură, pământ).
În funcție de ponderea acestor componente și de variabila de timp se pot stabili metodele și tehnologiile de valorificare superioară a acestora.
Din punct de vedere chimic deșeurile menajere sunt compuse din următoarele substanțe:
Substanțe celulozice;
Substanțe albuminoide și proteice;
Substanțe grase;
Substanțe minerale;
Materiale plastice.
Pentru deșeurile depozitate în rampe, pentru determinarea compoziției chimice se face mai întâi o prelevare cat mai reprezentativă a probelor brute medii. Probele se prelevează de la diferite distanțe și adâncimi în funcție de succesiunea și stratificarea deșeurilor . (100…200 kg deșeu). Se pregătesc 2-4 probe de bază din deșeurile brute. După omogenizare și reducere prin metoda con-inel, proba se usucă la 1050C la etuvă, se formează cca. 10-20 grămezi mici din care se introduc 1-2 kg în pungi etanșe de plastic.
Pentru deșeurile în curs de colectare, prelevarea se realizează respectând următorii pași:
Se fixează itinerariile pentru colectare astfel încât proba să fie reprezentativă pentru o anumită categorie de locuițe, zone, etc.
Cantitatea deșeurilor colectate trebuie să fie de cca. 2-4% din cantitatea zilnică produsă în zona respectivă;
Deșeurile colectate vor fi din cele produse în ultimele 24 de ore pentru a nu influența în mod eronat rezultatul analizei;
Datorită faptului că în general colectarea se face cu autovehicule compactoare, greutatea specifică a probei de deșeu (Ɣ) se determină cu relația: Ɣ= , (t/m3), unde:
G1 = greutatea vehiculului plin, (t);
G2 = greutatea vehiculului gol, (t);
V= volumul ocupat de deșeuri în vehicul, (m3).
Rezultatele analizelor de laborator se consideră concludente dacă nu diferă mai mult cu 2%.
În vederea caracterizării deșeurilor menajere în U.E. sunt elaborate 3 standarde:
ENV 12506/2000 – Caracterizarea deșeurilor – Analiza eluatului – Determinarea valorilor ph-ului și a indicatorilor As, Cd, Cr-VI, Cu, Ni, Pb, Zn, Cl, NO-, SO-2;
ENV 13370/2001 – Caracterizarea deșeurilor – Analiza eluatului – Determinarea valorilor indicatorilor amoniu, mercur, conductivitate, fenoli, fluor, cianuri, COT;
ENV 12920/1997 – Caracterizarea deșeurilor – Metodologie pentru determinarea conținutului de apă.
alte 4 standarde (modul de determinare a hidrocarburilor, substanțelor organice COT)
În România caracterizarea deșeurilor menajere se face în general prin:
Greutate specifică (kg/m3) – greutatea unității de volum în starea în care acestea se găsesc depuse (se pot determina greutăți specifice diferite: în recipient, în depozit cu sau fără tasare, etc. în funcție de multiplele forme în care acestea se găsesc).
Umiditate (%) – are influență asupra greutății specifice, asupra puterii calorifice și a proceselor de fermentare (în cazul compostului).
Matematic pentru calculul umidității totale a deșeurilor există formula:
Wt=Wr+[%]
Unde:
Wt=umiditatea totală a deșeurilor (%)
Wr=umiditatea relativă (%)
Wh= umiditate higroscopică (%)
Umiditatea relativă este reprezentată de conținutul de apă care se poate îndepărta prin evaporarea în aer liber la temperatura de 16-200C și cu o umiditate relativă a aerului de circa 50%.
Umiditatea higroscopică sau absolută reprezintă conținutul de apă din deșeuri care nu poate fi îndepărtată decât prin uscare la etuvă la temperatura de 1050C.
Putere calorifică (kJ/kg sau kcal/kg) – cantitatea de căldură degajată prin arderea greutății de deșeuri brute exprimate în kJ/kg sau kcal/kg.
Deșeurile au o putere calorifică superioară (Hs) în care vaporii de apă au fost condensați și au restituit căldura de evaporare, si o putere calorifică inferioară (Hi) care caracterizează de fapt deșeurile menajere datorită faptului că prin incinerare vaporii de apă sunt evacuați împreună cu gazele de ardere.
Metodele cele mai utilizate pentru determinarea puterii calorifice sunt:
Măsurarea directă cu ajutorul calorimetrului (prin arderea 1 kg din probă în bomba calorimetrică prin care se obține puterea calorifică superioară);
Calculul puterii calorifice medii pe baza puterii calorifice a componenților deșeurilor (prin efectuarea mediei tuturor componenților);
Metode indirecte de determinare a puterii calorifice a deșeurilor menajere și periculoase (în instalații de incinerare pe baza căldurii recuperate și a pierderilor în instalație);
Raportul carbon/azot (C/N) – foarte important în cazul deșeurilor transformate în compost (se determină în laborator pe probe luate din diferite puncte ale deșeului supus fermentării).
Pentru dozarea carbonului organic există mai multe metode, precum metoda Pierre- Henry Pall. Din literatura de specialitate rezultă că raportul C/N se situează între următoarele limite:
Deșeu menajer proaspăt (C/N = 20-30);
Compost (C/N = 10-25);
Un bun compost (C/N= 15-18);
Un bun sol de cultură (C/N =10).
O importanță deosebită în tratarea deșeurilor o constituie conținutul de metale grele care sunt deosebit de poluante și care se regăsesc în special în cenuși și compost.
Ținând cont de compoziția deșeurilor menajere din România conținutul de metale grele este mult diminuat având o medie de cca. 30-35% din conținutul de metale grele al țărilor puternic industrializate.
Principalele surse de metale grele din deșeurile menajere sunt:
a) baterii și acumulatori (90% Hg, 45% Zn și 20% Ni din totalul de metale grele);
b) metalele (40% Pb, 30% Cu și 10% Cr din totalul de metale grele);
c) deșeurile mărunte (<20mm) care sunt purtătoare de Cu, Pb, Ni și Zn;
d) hârtia și cartonul (20% Pb și 10% Cr din totalul de metale grele).
Principalele metale grele prezente atât în compoziția deșeurilor menajere și periculoase cât și în a produselor rezultate din incinerarea deșeurilor periculoase sau coincinerarea deșeurilor periculoase cu deșeuri menajere sunt: plumbul, cadmiul și mercurul. Acestea sunt nocive și au impact negativ asupra mediului de aceea se urmărește ca ponderea lor în deșeuri sau în subproduse să fie cât mai mică.
2.3. Deșeuri reciclabile
Reciclarea constă în recuperarea și prelucrarea unor materiale deja folosite pentru a face posibilă refolosirea lor. Ținând seama de caracterul limitat al resurselor naturale, reciclarea deșeurilor prezintă avantaje ecologice (înlatură poluarea mediului) și economice (economisirea de materii prime și energie). Dezvoltarea economică a unei țări nu se poate separa de grija pentru un mediu sănătos. Deșeurile care se valorifică în cea mai mare masură sau integral sunt: metalele feroase, neferoase și prețioase, deșeurile chimice (deșeurile din cauciuc), deșeurile din hârtie, carton, materialele plastice, textilele, sticla.
Deșeurile reciclabile sunt deșeuri provenite din activități casnice sau asimilabile cu acestea și cuprind în general deșeuri de ambalaje sau neambalaje de hârtie, carton, sticlă, plastic sau metal.
Reciclarea deșeurilor de ambalaje este o operațiune de reprelucrare într-un proces de producție a deșeurilor de ambalaje pentru a fi folosite în scopul inițial sau pentru alte scopuri, termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie.
Reciclare organică reprezintă tratarea aerobă (compostare) sau anaerobă (biometanizare), în condiții controlate, cu ajutorul microorganismelor, a părților biodegradabile ale deșeurilor, care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Un aspect important este acela ca depozitarea în depozite a deșeurilor biodegradabile nu poate fi considerată reciclare organică.
2.4. Deșeuri de ambalaje
În sensul legii, prin ambalaj se înțelege orice obiect, indiferent de materialul din care este confecționat ori de natura acestuia, destinat reținerii, protejării, manipulării, distribuției și prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator și care intră la codul 15 în lista națională a deșeurilor.
Deșeuri de ambalaje – orice ambalaje sau materiale de ambalare care nu mai satisfac cerințele și scopul pentru care au fost proiectate și fabricate și care rămân după ce a fost utilizat produsul ambalat.
Legea stabilește trei criterii care stau la baza definirii unui obiect ca ambalaj:
– Un obiect se consideră ambalaj în măsura în care nu face parte integrantă din produs, fiind necesar pentru a conține, a susține sau a păstra produsul pe toată durata de viață a acestuia, iar elementele sale sunt destinate a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul. Astfel, sunt considerate ambalaje cutiile pentru dulciuri sau carcasa de compact-disc. Pe de altă parte, nu sunt ambalaje ghivecele pentru flori, cutiile de scule, plicurile de ceai, stratul de ceară de pe brânzeturi sau membranele mezelurilor.
– Obiectele proiectate și destinate a fi umplute la punctele de vânzare, precum și obiectele „de unică folosință” sunt considerate ambalaje dacă îndeplinesc funcția de ambalare. Constituie ambalaje pungile de transport din plastic sau hârtie, farfurii și pahare de unică folosință, filme aderente, pungi pentru sandviciuri, foliile de aluminiu. Însă nu reprezintă ambalaje paletele pentru amestecat sau tacâmurile de unică folosință.
– Componentele ambalajelor și elementele auxiliare integrate în ambalaj sunt considerate ca parte din ambalajul în care sunt integrate. Elementele auxiliare agățate direct de produs sau atașate de acesta sunt considerate ambalaje dacă nu sunt parte integrantă a produsului și dacă elementele lor nu sunt toate destinate a fi utilizate, consumate sau eliminate împreună cu produsul. Etichetele agățate direct de produs sau atașate de acesta sunt considerate ambalaje. Sunt considerate ca parte a ambalajului peria de mascara – parte a dispozitivului de închidere, etichetele adezive atașate altui ambalaj, capsele metalice, manșoanele din plastic sau dispozitivele de măsurare-dozare care formează dispozitivul de închidere pentru detergenți.
Categorii de ambalaje conform H.G. nr. 349/2002:
– Ambalaj primar – ambalaj de vânzare este ambalajul conceput și realizat pentru a îndeplini funcția de unitate de vânzare, pentru utilizatorul final sau pentru consumator în punctul de achiziție;
– Ambalaj secundar – ambalaj grupat – supraambalaj este ambalajul conceput pentru a constitui la punctul de achiziție o grupare a unui număr de unități de vânzare, indiferent dacă acesta este vândut ca atare către utilizator sau consumatorul final ori dacă servește numai ca mijloc de umplere a rafturilor în punctul de vânzare; acesta poate fi separat de produs fără a afecta caracteristicile produsului;
– Ambalaj terțiar – ambalaj de transport este ambalajul conceput pentru a ușura manipularea și transportul unui număr de unități de vânzare sau ambalaje grupate, în scopul prevenirii deteriorării în timpul manipulării sau al transportului;
– Ambalaj reutilizabil este ambalajul refolosit pentru același scop, a cărui returnare către consumator sau comerciant este asigurată de plata unei sume – sistem depozit, prin reachiziționare sau în alt mod.
Tipuri de ambalaje după constituența materială:
– Ambalaje din materiale plastice: PET – polietilen tereftalat, HDPE – polietilenă de mare densitate, PVC – policlorură de vinil, LPDE – polietilenă de mică densitate, PP – polipropilenă, PS – polistiren.
– Ambalaje din hârtie și plăci fibrolemnoase: carton ondulat, carton neondulat, hârtie;
– Ambalaje metalice: oțel, aluminiu;
– Ambalaje din lemn: lemn, plută;
– Ambalaje textile: bumbac, iută;
– Ambalaje din sticlă: sticlă incoloră, sticlă verde, sticlă brună;
– Ambalaje din materiale compozite: hârtie și carton/diverse metale, hârtie și carton/plastic, hârtie și carton/aluminiu, hârtie și carton/tablă galvanizată, hârtie și carton/plastic/aluminiu, hârtie și carton/plastic/aluminiu/tablă galvanizată, plastic/aluminiu, plastic/tablă galvanizată, plastic/diverse metale, sticlă/plastic, sticlă/aluminiu, sticlă/tablă galvanizată, sticlă/diverse metale.
Colectarea selectivă a deșeurilor de ambalaje de la populație se face prin:
a) sistemele de colectare selectivă, pe tipuri de materiale a deșeurilor reciclabile din deșeurile municipale, de către operatorii prevăzuți în Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată;
b) sistemele de colectare distinctă a deșeurilor de ambalaje înființate de operatorii economici care dețin autorizație de mediu pentru desfășurarea acestei activități.
Se interzice amestecarea deșeurilor de ambalaje colectate selectiv, precum și încredințarea, respectiv primirea, în vederea eliminării prin depozitare finală, a deșeurilor de ambalaje, cu excepția celor rezultate din colectarea selectivă ori din procesele de sortare, care nu sunt valorificabile sau care nu pot fi incinerate în instalații de incinerare cu recuperare de energie.
Pentru aplicarea unitară la nivel național a colectării selective, deșeurile de ambalaje se colectează în containerele inscripționate cu denumirea materialului/materialelor pentru care sunt destinate și fabricate sau inscripționate în mod corespunzător în culorile albastru – pentru deșeuri de hârtie/carton, galben – pentru deșeuri de plastic, metal și materiale compozite, verde/alb – pentru deșeuri de sticlă colorată/albă și roșu – pentru deșeuri periculoase.
2.5. Transportul deșeurilor
Transportul deșeurilor nepericuloase destinate operațiunilor de colectare/stocare temporară/tratare/valorificare, eliminare intermediară/valorificare, eliminare finală se efectuează pe baza formularului de încărcare-descărcare, al cărui model se regăsește în anexa 3 la Hotărârea nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României. Pentru deșeurile nepericuloase destinate eliminării, formularul se completează de către expeditor în 3 exemplare și se păstrează un exemplar semnat și ștampilat la expeditor, un exemplar la transportator și unul se transmite destinatarului prin intermediul transportatorului.
Transportul deșeurilor municipale, efectuat de către operatorii economici autorizați să presteze serviciul de salubrizare în localități, nu intră sub incidența prevederilor H.G. nr. 1061/2008.
După modul în care sunt încărcate și transportate deșeurile, în prezent se practică două moduri de transport:
– sistem semiînchis: încărcare deschisă – transport închis, prezintă un nivel tehnic foarte scăzut, inacceptabil în zilele noastre;
– sistem închis: încărcare închisă – transport închis, este cel mai modern sistem ce se bazează pe colectarea deșeurilor la locul de producere în recipienți de construcții unitare amplasați în spații de stocare corespunzătoare sau în saci de hârtie sau de plastic.
Cel mai ecologic transport se face cu mașini specializate, care să respecte exigentele riguroase privind protecția sănătății publice și a mediului, printr-un transport complet închis, eficient, sigur, cu o încărcare și o descărcare rapidă.
Numărul insuficient de echipamente sau condiția tehnică a autospecialelor de colectare a deșeurilor pot avea ca rezultat nerespectarea programului de ridicare a deșeurilor ducând la supraîncărcarea punctelor de colectare dar și colectarea în amestec a deșeurilor preselectate.
2.6. Colectarea deșeurilor
Colectarea deșeurilor reprezintă o etapă importantă în gestionarea eficientă a deșeurilor deoarece prin colectarea selectivă pe tipuri de deșeuri și în funcție de zona geografică, nivelul de trai al populației, distanța dintre punctele de colectare, frecvența de ridicare a deșeurilor se pot reduce semnificativ costurile.
Un rol semnificativ în obținerea unui grad ridicat de reciclare îl are alegerea tipului de container, capacitatea acestuia, numărul de recipienți pe tip de deșeu generat ținând cont de frecvența de umplere și nu în ultimul rând de golirea acestora în timp util.
În locurile de producere, deșeurile se colectează în recipiente speciale, amplasate în spații speciale. Deșeurile pot fi colectate în mod tradițional sau special. Există situații când se realizează o preselecție a deșeurilor pentru recuperarea materialelor potențial reutilizabile sau reciclabile. Pentru aceasta este necesară introducerea unui sistem de colectare diferențiată.
Colectarea deșeurilor poate fi făcută în una din variantele:
Colectare neselectivă, când deșeurile provenite din activitățile casnice precum și cele de la diferiți agenți economici și instituții publice conțin amestecate în diferite proporții hârtii, materiale plastice, sticlă, metale, materiale organice, etc. Este modul cel mai frecvent întâlnit la noi în țară;
Colectarea selectivă, are drept scop colectarea materialelor refolosibile (hârtie, cartoane, sticlă, textile, mase plastice, cauciuc, metale) direct de la populație prin dotarea locuințelor cu saci de plastic și amplasarea la fiecare loc de depozitare a resturilor menajere a containerelor de recepționare pe diferite tipuri de materiale. Preluarea și transportul materialelor refolosibile direct de la populație se face prin grija municipalității care livrează aceste materii uzinelor de prelucrare, avantajele fiind atât de partea locuitorilor prin micșorarea cheltuielilor, cât și de partea municipalității prin veniturile realizate din vânzarea materialelor refolosibile, dar mai ales de partea mediului care nu mai este agresat prin volume mari de deșeuri ce nu se descompun ușor, și prin scăderea presiunii asupra materiilor prime necesare producerii de hârtie, sticlă, textile, etc. Colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile (inclusiv deșeuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare.
În vederea protejării solului și a apei subterane se realizează platforme betonate la fiecare punct de colectare, dotate cu containere pentru colectare selectivă.
Colectarea deșeurilor urbane este un ansamblu de operațiuni care constau în ridicarea deșeurilor și trimiterea lor spre o stație de transfer, un centru de compostare, un centru de tratament sau o celulă de depozitare definitivă.
Colectarea selectivă este un proces de gestionare a deșeurilor municipale prin care materialele de origine casnică care au un potențial de reciclare sunt recuperate și dirijate spre filierele de reciclare. Acest proces necesită o compostare „la sursă”, o colectare separată a materialelor secundare și tratamentul lor într-un centru de recuperare.
Colectarea „din ușă în ușă” (U-U) este un mod de organizare a colectării selective în care numărul de persoane care produc deșeuri este ușor identificabil iar containerul de stocare a deșeurilor este situat în imediata vecinătate a domiciliului producătorului sau a locului unde sunt produse deșeurile.
Colectarea prin aport voluntar (AP) este un alt mod de colectare a deșeurilor în care containerul de stocare a deșeurilor nu aparține unui grup de producători. Unul sau mai multe containere sunt amplasate astfel încât să aibă acces liber pentru toate persoanele care își depun în mod voluntar deșeurile în prealabil sortate. Containerele sunt puse la dispoziția locuitorilor, pe drumul public, fie în centre de colectare voluntară, fie în parcările mari.
2.7. Indici globali de generare
Indicatorii de generare ai deșeurilor reprezintă raportul dintre cantitatea de deșeuri generate și numărul total de locuitori din județ. Cu ajutorul acestor indicatori se stabilesc prognoze privind generarea deșeurilor municipale, asimilabile din comerț, industrie și instituții și a deșeurilor de ambalaje ținând cont de anumiți factori importanți care le pot influența, cum ar fi:
Evoluția populației la nivelul județului;
Schimbările în economia județului;
Schimbările privind cererea și natura bunurilor de larg consum;
Schimbări în tehnologiile de producție;
Evoluția gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
Evoluția anuală a indicatorului de generare a deșeurilor municipale.
Indicatorul de generare a deșeurilor municipale este utilizat, pe plan intern, pentru monitorizarea planurilor de acțiune în domeniul gestiunii deșeurilor (la nivel național, regional și județean) și pentru dezvoltarea strategiilor de tratare a deșeurilor municipale. Indicatorul depinde de gradul de organizare a colectării și gestiunii deșeurilor. Variațiile acestuia reflectă diferențe în modul de consum și dezvoltarea economică a regiunilor.
În funcție de cantitatea și calitatea deșeurilor se pot stabili soluții tehnologice de colectare, neutralizare și valorificare și se pot determina capacitățile unităților de salubrizare.
Cantitățile de deșeuri menajere variază în funcție de mai mulți factori, precum: numărul populației, standardul de viață, tipul de hrană, condițiile climatice, anotimpurile anului, dar și de la o țară la alta, de la un oraș la altul (în funcție de climă, mod de viață, tip de industrie) iar în cadrul aceleiași localități, după anotimp, week-end sau zi de lucru, etc.
Pentru determinarea cantităților de deșeuri menajere se folosesc următoarele metode:
Metoda indicelui mediu de producere a deșeurilor menajere pe cap de locuitor – se determină cantitățile de deșeuri menajere produse de un locuitor pe zi din diferite zone caracteristice ale localităților.
Cantitatea deșeurilor menajere se determină aplicând formula:
Qmed.zi=NIm0,001 [t/zi]
Unde: Qmed.zi = cantitatea medie zilnică de deșeuri menajere (t/zi);
Im = indicele mediu de producere a deșeurilor menajere (kg/loc.zi);
N = numărul de locuitori
Metoda gravimetrică directă – determinarea zilnică a deșeurilor menajere produse și a componentelor acestora.
Calitatea unui deșeu este factorul principal care stă la baza stabilirii procedeelor si tehnologiilor optime de neutralizare și valorificare. Parametrul principal care determină calitatea este componența structurală (fizică și chimică), însă mai sunt și alți factori ca: puterea calorică, conținutul de cenușă, umiditatea, raportul carbon/azot (C/N) etc. După natura fizică deșeurile sunt eterogene și variază în funcție de nivelul de trai, tehnico-științific și nu în ultimul rând de civilizație al fiecărui popor precum și de specificul regiunilor geografice. Compoziția fizică și chimică a deșeurilor diferă de la o localitate la alta datorită factorilor sociali și economici.
Un deșeu menajer are următoarele componente principale: metale, hârtie, materiale plastice, cauciuc, textile, piele, resturi alimentare, veselă spartă, sticle și geamuri, sparte, moloz, frunze, paie, cenușă, diverse.
Capitolul 3. STUDIU DE ANALIZĂ A COMPOZIȚIEI DEȘEURILOR ÎN JUDEȚUL ARGEȘ
3.1. Scop și obiective
Studiul de față prezintă rezultatele comparative a două din cele patru campanii de determinare a compoziției deșeurilor menajere și a deșeurilor de ambalaje generate de gospodăriile populației, campanii care au constat în eșantionare, triere și prelucrare a rezultatelor și care s-au desfășurat în mod similar celorlalte două. Prima campanie s-a desfășurat în perioada septembrie – noiembrie 2012, în sezonul de toamnă, iar cea de-a doua în perioada martie – mai 2013 în sezonul de primăvară.
Acțiunea a fost realizată în cadrul programului din a cărui echipă am făcut parte, intitulat: “Determinarea compoziției deșeurilor, precum și a deșeurilor de ambalaje generate de gospodăriile populației – eșantionare, triere și prelucrare a rezultatelor obținute în patru anotimpuri diferite desfășurat în perioada septembrie 2012 – august 2013” la care au participat un număr de 20 studenți voluntari, o societate de preluare a responsabilității privind gestionarea deșeurilor, o societate care a asigurat echipamentele și a planificat și organizat activitățile și asociația de dezvoltare intercomunitară care a asigurat colectarea, transportul și accesul la depozitul de deșeuri solide Albota.
Obiectivul principal al studiului realizat este acela de obținere a unor date cât mai recente cu privire la compoziția deșeurilor menajere și reciclabile în județul Argeș, dar și la nivel național cu scopul unei mai bune gestionări a deșeurilor și a atingerii țintelor impuse de legislația de mediu în vigoare cu privire la reciclare.
Acest studiu a servit la stabilirea de noi jaloane pentru deșeurile de ambalaje la nivel național.
3.2. Metodologia de lucru
Determinarea compoziției fizice a deșeurilor menajere și a celor reciclabile s-a realizat cu ajutorul metodologiei SWA-Tool (Solid Waste Analysis) (2004), o metodă statistică de analiză și interpretare procentuală a datelor de mediu agreată de Comisia Europeană, folosită mai ales pentru determinarea compoziției deșeurilor menajere. Studiul s-a desfășurat într-o hală a stației de sortare din incinta depozitului de deșeuri solide nepericuloase Albota.
Probele de deșeuri au fost prelevate din puncte de colectare reprezentative pentru mediul urban și pentru mediul rural, de la platforme dotate cu 5 tipuri diferite de containere: pentru deșeuri menajere, deșeuri biodegradabile, deșeuri de hârtie/carton, deșeuri de plastic/metal și deșeuri de sticlă din diferite cartiere ale orașului Pitești și din comuna Drăganu, comună reprezentativă pentru mediul rural.
În vederea alegerii zonelor de prelevare a probelor, s-au urmărit o serie de indicatori precum: anotimpul de generare, mediul de locuire (urban, rural), stratul de venit al populației (mic, mediu sau mare), tipul de locuință: bloc de 4 etaje (Foto. 3.1), bloc turn (Foto. 3.2) case individuale; tipul de container de colectare existent (pentru deșeuri reziduale, plastic/metal, hârtie/carton, sticlă), zilele de colectare (zi de week-end sau zi de lucru), frecvența de colectare, numărul de locuitori deserviți.
Containerele pentru analiză au fost colectate din punctele stabilite în prealabil, au fost etichetate și transportate la depozitul ecologic Albota (Foto. 3.4).
Fiecare campanie a constat în:
etape de eșantionare și sortare deșeuri menajere colectate neselectiv din mediu urban după zile de week-end;
etape de eșantionare și sortare a deșeurilor de ambalaje colectate neselectiv din mediu urban după zile de lucru;
eșantionare și sortare a deșeurilor colectate în recipienții de deșeuri reciclabile;
eșantionare/sortare/analiză a deșeurilor menajere colectate din mediul rural;
determinări de umiditate a deșeurilor sortate: subcategorii ambalaje și categorii neambalaje;
prelucrarea rezultatelor.
Sortarea probelor recoltate de la locuitorii din straturile de generatori stabilite conform metodologiei de lucru s-a desfășurat în incinta Depozitului Ecologic Albota, într-o hală a stației de sortare în care a fost amenajat un spațiu de lucru, incluzând toate echipamentele necesare.
Sortarea s-a realizat pe două mese de sortare. Pe fiecare masă de sortare s-a descărcat periodic, câte o porție de deșeuri din proba de sortat. La fiecare masă au lucrat câte 10 sortatori, fiecare sortator având sarcina de a selecta un anumit tip de deșeu.
Fiecare tip de deșeu selectat a fost introdus într-un sac dedicat. Fiecare sac a fost etichetat cu denumirea deșeului sortat, cântărit și eșantionat pentru determinarea umidității deșeurilor.
Sortarea deșeurilor menajere s-a desfășurat concomitent la două mese de sortare, utilizând pentru etichetarea probelor sortate liste ce cuprindeau fiecare categorie și subcategorie conform metodologiei de lucru (Foto.3.5, Foto. 3.6), astfel:
în prima etapă au fost sortate deșeurile de ambalaje, separat pe 11 subcategorii (Anexa 1), în saci diferiți;
în cea de-a doua etapă, s-au sortat deșeurile care nu erau ambalaje pe categorii primare (Anexa 1) de deșeuri menajere, deșeurile din fiecare categorie fiind puse de asemenea în saci separați.
Sortarea s-a desfășurat până la epuizarea tuturor deșeurilor din prima tavă a mesei. După golirea completă a primei tăvi a celor două mese, pe fiecare dintre ele s-a descărcat o nouă porție de deșeuri și acțiunea a continuat în mod similar.
După ce au fost sortate deșeurile de dimensiuni mari de pe prima tavă a mesei de sortare, prin orificiile acesteia s-au sitat deșeurile de dimensiuni mici care au căzut pe tava fără orificii a mesei de sortare. Această fracție numită “mărunt” a fost adunată în saci separați (Foto. 3.7)
La epuizarea întregii probe de sortat, sacii corespunzători fiecărei categorii/subcategorii și măruntului au fost cântăriți, greutățile lor au fost înregistrate, iar datele obținute au fost centralizate (greutăți pentru mărunt, categorii și subcategorii).
În cazul deșeurilor reciclabile sortarea s-a realizat pentru deșeurile de plastic/metal, hârtie/carton și sticlă (depuse totuși amestecat – Foto. 3.3) în recipienții dedicați deșeurilor reciclabile. Au fost sortate pe categorii și subcategorii, atenție deosebită acordându-se ambalajelor.
În același mod ca și pentru deșeurile menajere s-au sortat:
în prima etapă, am sortat pe subcategorii deșeurile de ambalaje, punându-le în saci diferiți;
în a doua etapă, am sortat pe categorii primare masa de deșeuri rămase care nu erau ambalaje.
După finalizarea separării subcategoriilor de ambalaje și a categoriilor de deșeuri reciclabile care nu erau ambalaje, deșeurile nereciclabile, introduse accidental, din neștiință sau dezinteres (deșeuri organice, deșeuri periculoase, inerte, textile) și măruntul au fost colectate împreună în saci în vederea cântăririi. Acest amestec a reprezentat masa de “contaminant”.
La epuizarea întregii probe de sortat, sacii corespunzători fiecărei categorii/subcategorii cât și contaminantul au fost cântăriți separat (Foto. 3.8), iar datele au fost centralizate.
Din masa deșeurilor sortate din fiecare categorie primară și subcategorie, pentru fiecare strat de populație aleasă pentru determinare, s-a extras câte o probă reprezentativă pentru determinarea de umiditate (Foto.3.9). Valorile calculate pentru substanța uscată au servit pentru interpretarea rezultatelor (Foto. 3.10).
Foto. 3.1 Platformă de colectare la blocuri de 4 etaje Foto. 3.2 Colectare deșeurilor la bloc turn
Foto. 3.3 Aspectul deșeurilor municipale în containere de colectare neselectivă/selectivă
Foto. 3.4 Etichetarea recipientului de colectare, colectarea și transportul probelor de deșeuri
Foto. 3.5 Mese de sortare/ etichete care definesc fiecare categorie și subcategorie
Foto. 3.6 Activitatea la mesele de sortare
Foto. 3.7 Colectarea măruntului Foto. 3.8 Cântărirea categoriilor și subcategoriilor sortate
Foto. 3.9 Probe recoltate pentru determinare umiditate
Foto. 3.10 Determinare umiditate pentru diferite tipuri de deșeuri
3.3. Etapa de analiză din sezonul de toamnă
În campania de toamnă cea dintâi constatare a fost aceea că populația colectează selectiv deșeurile din gospodării doar în mică măsură deși există recipienți dedicați pentru diferitele tipuri de deșeuri reciclabile: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă.
Această afirmație se bazează pe următoarele elemente:
– proporția mare de deșeuri reciclabile găsite în recipienții de deșeuri menajere;
– procentul mare de contaminanți din recipienții de deșeuri reciclabile (cca. 50%).
3.3.1. Indici de generare deșeuri menajere
Indicii de generare ai deșeurilor menajere de către populația din mediul urban rezultați pe baza cantităților de deșeuri depuse în recipienții dedicați deșeurilor menajere și calculați ca greutate umedă, conform Tabelului 3.1, Fig. 3.1 se înscriu între următoare valori:
0,35 și 1,37 kg./om.zi – în zi de lucru;
0,51 și 2,17 kg./om.zi – în zi de week-end.
Tabelul 3.1 Indici de generare deșeuri menajere
Fig. 3.1 Indici de generare a deșeurilor menajere în funcție de stratificația populației
Evaluarea cantităților generate poate fi într-o oarecare măsura incertă datorită următoarelor elemente:
– suspiciunea de nerespectare a programului de colectare a deșeurilor. Astfel, am depistat nerespectarea programului de ridicare zilnică a gunoiului în cazul blocului turn, iar datele pentru locația din stratul de venit mic ar putea conduce la aceeași supoziție;
– bănuiala de declarare incorectă a numărului de locatari din apartamente;
– prezența unei cantități semnificative de deșeuri de construcții și de la curățirea spațiilor verzi în unele probe recoltate de la blocurile cu 4 etaje – venit mediu.
Din punct de vedere al stratificației în funcție de venit și tip de locuință în mediul urban, în Tabelul 3.1 s-au înregistrat:
cantități de deșeuri peste 1 kg./om.zi – la blocurile de 4 etaje din stratul de venit mediu și stratul venit mic, precum și la casele individuale din strat de venit mare;
cantitățile cele mai mici s-au înregistrat la blocurile turn din stratul venit mediu.
Campania de toamnă s-a desfășurat într-o perioadă uscată, ceea ce a făcut ca umiditatea deșeurilor menajere să provină în principal din componenta organică.
În probele sortate s-au regăsit aproape toate categoriile de deșeuri menționate în metodologie cu excepția probei de la case individuale în care nu s-au găsit în această campanie următoarele categorii: lemn, textile, deșeuri periculoase, deșeuri compozite, deșeuri inerte. O mențiune important de făcut referitor la deșeurile periculoase: în probele sortate s-au regăsit truse de perfuzie și deșeuri rezultate din îngrijiri medicale efectuate la domiciliul bolnavilor care ar trebui să nu se regăsească printre deșeurile menajere.
Tabelul 3.2 Cantitățile de deșeuri de ambalaje regăsite în probele sortate
* raportare la cantitatea de deșeuri fără deșeurile de construcții
Din Tabelul 3.2 se constată că:
– În mediul urban, exceptând casele individuale care reprezintă doar 3% din locuitori :
ponderea deșeurilor de ambalaje în masa totală de deșeuri umede a fost cuprinsă între 19,16 și 25,03 %;
indicele de generare a deșeurilor de ambalaje a avut valori între: 0,115 kg/om.zi și 0,321 kg/om.zi – în zi de weekend; 0,084 kg/om.zi și 0,139 kg/om.zi – în zi de lucru.
– În mediul rural:
ponderea deșeurilor de ambalaje în masa totală de deșeuri umede a fost de 22,94%;
indicele de generare a deșeurilor de ambalaje a fost 0,135 kg/om.zi.
Practic, nu par a fi diferențe semnificative de generare a deșeurilor de ambalaje între mediul urban și cel rural (Tabelul 3.2).
Fig. 3.2 Indici de generare deșeuri de ambalaje în funcție de stratificația populației
Indicele de generare a deșeurilor de ambalaje de la blocurile de 4 etaje, venit mediu, de 0,084 kg/om.zi este cel mai mic indice înregistrat în condițiile stratificării alese (Fig. 3.2).
Tabelul 3.3 este sistematizat astfel încât să ofere valori în funcție de tipul de material reciclabil și stratificația stabilită, ca procente de greutate umedă, în: cantitatea totală de deșeuri de ambalaje și în cantitatea totală de deșeuri sortate.
Tabelul 3.3 Ponderea deșeurilor de ambalaje în funcție de tipul de material reciclabil
Valorile din Tabelul 3.3 indică preponderența deșeurilor de ambalaje din plastic și hârtie/carton în ambele medii de locuire și respectiv în toate straturile definite în mediul urban.
Ambalajele de sticlă au înregistrat procentele cele mai mici în cazul deșeurilor din mediul rural (18%), iar în mediul urban exceptând casele individuale, cele mai mari procente în deșeurile de la blocurile de 4 etaje ale straturilor de venit mic și mediu.
O comparație între deșeurile de ambalaje generate de la blocurile cu 4 etaje și cele de la blocurile turn (ambele fiind componente ale stratului venit mediu care reprezintă cca. 81% din totalul populației) ar conduce la ideea unor procente mai mari de ambalaje din plastic, hârtie/carton, compozite și metale în masa totală de deșeuri sortate de la blocurile turn.
3.3.2. Deșeuri menajere generate în mediul urban
3.3.2.1. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mare
Colectarea deșeurilor menajere de la casele individuale se face în pubele de 240 l. iar evacuarea lor se face săptămânal (7 zile).
În campania de față s-a recoltat și sortat conținutul unei pubele de 240 l., în care cantitatea de deșeuri a fost de 15,3 kg., fiind generată de 2 persoane. În consecință a rezultat un indice mediu de generare de 1,09 kg. deșeuri/om.zi (Tabelul 3.1).
Proba sortată, în greutate de 15,3 kg., a avut următoarea componență (Tabelul 3.4, Fig. 3.3):
Tabelul 3.4 Cantități deșeuri menajere sortate din stratul de venit mare
Fig. 3.3 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate
Din Fig. 3.3 se observă că deșeurile nereciclabile reprezintă 43% din totalul deșeurilor sortate, procent asemănător cu cel al deșeurilor de ambalaje care reprezintă aprox. 39%.
Tabelul 3.5 Deșeuri de ambalaje pe categorii sortate
Fig. 3.4 Procente pe tipuri de ambalaje din masa totală de deșeuri generată/masa totală de ambalaje
Din Tabelul 3.5, Fig. 3.4 rezultă că cele mai mari cantități de deșeuri s-au înregistrat în cazul ambalajele din plastic și sticlă.
Cantitatea de deșeuri de ambalaje sortată de 6,1 kg. Reprezintă 39,86% din cantitatea totală de deșeuri generată de casa respectivă. Ținând cont că această cantitate a fost generată de 2 persoane în decurs de 7 zile, rezultă un indice de generare a deșeurilor de ambalaje de 0,435 kg./om.zi (Tabelul 3.2).
După extragerea ambalajelor, în proba sortată au fost identificate doar categoriile din Tabelul 3.6, menționate în ordine descrescătoare a greutății lor:
Tabelul 3.6 Cantități categorii de deșeuri
În tabelul de mai sus se poate observa că ponderea categoriei organice este cea mai semnificativă, aceasta reprezentând cca. 40% din masa totală de deșeuri umede, ceea ce dovedește că în gospodăria respectivă nu se practică compostarea.
Fig. 3.5 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile in masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
Din Fig. 3.5 reiese că ponderea cea mai mare din categoria deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje o înregistrează deșeurile de hârtie/carton, urmate de cele din sticlă și plastic.
Fig. 3.6 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
În Fig. 3.6 sunt evidențiate deșeurile reciclabile cele mai semnificative și cât la sută din acestea reprezintă deșeul de ambalaj, ponderea cea mai mare de ambalaje se regăsește în cazul celor de plastic, urmate de sticlă și metal, hârtia și cartonul înregistrând doar 33%.
3.3.2.2. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mic
Cartierul locuit de populația cu venituri mici, cuprinde blocuri de 4 etaje de la care colectarea deșeurilor se face în recipienți de 1.100 l., care se golesc zilnic.
În campania de toamnă, din această zonă s-a recoltat o singură probă dintr-o zi de lucru de la o platformă folosită de un număr de 215 persoane și dotată cu 6 containere pentru deșeuri menajere. După recoltarea probei, 1 recipient de 1.100 l., pe platformă au mai rămas 5 containere având grade de umplere diferite.
Conținutul recipientului recoltat a avut o greutate de 119,7 kg. Pentru recipienții rămași pe platformă s-a estimat o greutate a deșeurilor conținute de 315,88 kg.
Cantitatea totală de deșeuri menajere existentă pe platformă în ziua respectivă a fost estimată la 435,58 kg. Nu este însă cert dacă această cantitate a fost generată într-o singură zi sau în 2 zile, având în vedere că operatorul de salubritate fusese anunțat despre acțiunea de sortare planificată și de necesitatea de a nu evacua gunoiul de la această adresă. O altă incertitudine provine din posibilitatea ca deșeurile respective să provină de la mai mult decât 215 persoane, câte sunt declarate.
Considerând că deșeurile menajere existente în ziua recoltării au fost generate într-o singură zi lucrătoare de cele 215 persoane (declarate), cantitatea de deșeuri generate pe om și zi ar fi de 2,02 kg./om.zi (Tabelul 3.1). Dacă luăm în calcul faptul că deșeurile menajere existente în ziua recoltării au fost generate în 2 zile lucrătoare, cantitatea de deșeuri generate pe om și zi ar fi de 1,01 kg./om.zi, ceea ce pare a fi mai verosimil.
Conform Tabelului 3.7 proba sortată a avut următoarea componență:
Tabelul 3.7 Cantități deșeuri menajere sortate din stratul de venit mic
Fig. 3.7 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procentul de ambalaje din masa deșeurilor generate
Procentajul deșeurilor de ambalaje reprezintă 25% din total deșeuri sortate (Fig. 3.7) și sunt detaliate și reprezentate în Tabelul 3.8, Fig. 3.8, în ordine descrescătoare a ponderii lor: plastic, sticlă, hârtie/carton, metale și compozite.
Tabelul 3.8 Deșeuri de ambalaje pe categorii sortate
În total, conform Tabelului 3.8 deșeurile de ambalaje au însumat 30 kg. greutate umedă, adică aprox. 25 % din cantitatea totală de deșeuri sortate (vezi Tabelul 3.7).
Indicele de generare al deșeurilor de ambalaje de la locuitorii blocurilor cu 4 etaje din stratul de venit mic rezultă a fi de 0,139 kg./om.zi (Tabelul 3.2).
Fig. 3.8 Ponderea categoriilor de ambalaje din total deșeuri generate/total deșeuri de ambalaje
Cantitățile de deșeuri aparținând diferitelor categorii rămase după extragerea ambalajelor din proba sortată au fost cele menționate în Tabelul 3.9, în ordine descrescătoare a greutății lor umede. În total, aceste deșeuri (inclusiv măruntul) au reprezentat 89,70 kg., adică aprox. 75 % din totalul probei sortate.
Tabelul 3.9 Cantități categorii de deșeuri
În Tabelul 3.9 observăm că ponderea cea mai mare au avut-o deșeurile organice 59,82 kg. (aprox. 67% din totalul categoriilor fără ambalaje).
Fig. 3.9 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
Din Fig. 3.9 se observă că ponderea cea mai mare din categoria deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje o înregistrează deșeurile de hârtie/carton, urmate de cele din plastic și compozite.
Din totalul deșeurilor reciclabile sortate pe categorii, ponderea deșeurilor de ambalaje înregistrează următoarele procente (Fig. 3.10):
Fig. 3.10 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mediu
De la populația considerată a avea venituri medii și locuind în blocuri fie de 4 etaje, fie blocuri turn de mai multe etaje, s-au recoltat atât probe de deșeuri generate în week-end, cât și probe de deșeuri generate în zi de lucru.
Deșeuri generate de la un bloc turn
Colectarea deșeurilor menajere de la blocurile turn se face într-o încăpere specială aflată la parterul blocului prin intermediul topoganului la care există acces de la fiecare etaj. Evacuarea deșeurilor din aceasta încăpere se face de 2 ori pe săptămână.
Proba de week-end
Cantitatea de deșeuri generată de cei 78 locatari ai acestui bloc, recoltată după 2 zile de week-end, a fost de 79,01 kg. Conform Tabelului 3.1 a rezultat că, în week-end, populația cu venituri medii care locuiește în acest tip de blocuri generează în medie 0,51 kg./om.zi deșeu umed.
Proba sortată, în greutate de 79,01 kg, a avut următoarea componență (Tabelul 3.10):
Tabelul 3.10 Cantități deșeuri menajere sortate din stratul de venit mediu – bloc turn
Fig. 3.11 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procentul de ambalaje din masa deșeurilor generate
Conform Fig. 3.11 ponderea ambalajelor în totalul deșeurilor generate este de aprox. 23%.
Din Tabelul 3.11, Fig. 3.12, se observă că cele mai mari cantități de deșeuri s-au înregistrat pentru ambalajele din plastic și hârtie/carton iar cele mai mici s-au identificat pentru ambalajele compozite și sticlă.
Tabelul 3.11. Deșeuri de ambalaje pe categorii sortate
În total, deșeurile de ambalaje din diferite subcategorii au totalizat 18 kg. ca greutate umedă, adică 22,8 % raportat la greutatea umedă a tuturor deșeurilor sortate (Tabelul 3.11), rezultând un indice de generare a deșeurilor de ambalaje (de la bocul turn) de 0,115 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.2).
Fig. 3.12 Ponderea categoriilor de ambalaje din total deșeuri generate/ total deșeuri de ambalaje
Din Tabelul 3.11, Fig. 3.12 se observă că cele mai mari procente s-au înregistrat în cazul ambalajelor de plastic care reprezită 61% din totalul deșeurilor de ambalaje și 14% din totalul deșeurilor generate.
După extragerea ambalajelor, în proba sortată au fost identificate categoriile prezente în Tabelul 3.12, menționate în ordine descrescătoare a greutății lor:
Tabelul 3.12 Cantități categorii de deșeuri
În total, deșeurile din diferitele categorii, fără ambalaje au reprezentat 61,01 kg., adică 77,22 % raportat la greutatea umedă. Cea mai mare cantitate s-a înregistrat pentru categoria organice, care a reprezentat cca. 55% din masa deșeurilor fără ambalaje și aprox. 42% din masa totală de deșeuri sortate.
Fig. 3.13 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor care nu sunt ambalaje
Din totalul deșeurilor care nu sunt ambalaje ponderea cea mai mare o înregistrează deșeurile de hârtie/carton, urmate de deșeurile compozite și plastic (Fig. 3.13).
În Fig. 3.14 sunt reprezentate principalele categorii de deșeuri reciclabile și procentul de ambalaj pentru fiecare categorie:
Fig. 3.14 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Din Fig. 3.14 se observă că cele mai mici procente de ambalaje din deșeurile reciclabile pe tip de material s-au înregistrat în cazul ambalajelor de hârtie/carton.
Proba din zi de lucru
Cantitatea de deșeuri generată în 2 zile de lucru de cei 78 locatari ai acestui bloc a fost de 54,8 kg. A rezultat ca, într-o zi de lucru, populația cu venituri medii care locuiește în acest tip de blocuri generează în medie 0,35 kg./om.zi deșeu umed (vezi Tabelul 3.1).
Din Tabelul 3.13, Fig. 3.15 proba sortată a avut următoarea componență:
Tabelul 3.13 Cantități deșeuri menajere sortate din stratul de venit mediu – bloc turn
Fig. 3.15. Procentul de ambalaje din masa totală a deșeurilor generate
Conform Tabelului 3.14, cele mai mari procente de ambalaje s-au înregistrat în cazul ambalajelor din plastic și hârtie/carton:
Tabelul 3.14 Deșeuri de ambalaje pe categorii sortate
Fig. 3.16 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procente de ambalaje din masa deșeurilor de ambalaje
Din Fig. 3.16 se constată că deșeurile reciclabile reprezintă 45% din totalul deșeurilor generate, din acestea amblajele totalizează cca. 19 procente (din care peste 57% sunt ambalaje din plastic).
Ambalaje din diferite subcategorii au totalizat 10,5 kg. ca greutate umedă, rezultând un indice de generare deșeuri de ambalaje în zi de lucru de 0,134 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.2).
După extragerea ambalajelor, în proba sortată au fost identificate categoriile și cantitățile din Tabelul 3.15, menționate în ordine descrescătoare a ponderii lor:
Tabelul 3.15 Cantități categorii de deșeuri
În Tabelul 3.15 se observă că deșeurile din diferitele categorii, fără ambalaje, au totalizat 44,3 kg., reprezentând cca. 81 % raportat la total deșeu sortat. Categoria deșeurilor organice a reprezentat cca.51% din masa deșeurilor fără ambalaje și respectiv cca. 41% din total deșeuri sortate.
Fig. 3.17 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
În Fig. 3.17 se observă că dintre materialele reciclabile care nu sunt ambalaje predomină deșeurile de hârtie/carton (73%) urmate de cele din plastic (23%).
Fig. 3.18 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Din Fig. 3.18 se observă că cele mai mari procente de ambalaje s-au înregistrat în cazul deșeurilor de sticlă, metal și plastic în ordine descrescătoare a ponderii lor, ambalajele de hârtie/carton înregistrând un procentaj de doar 16% din totalul deșeurilor de hârtie/carton.
Deșeuri generate de la blocuri de 4 etaje
Colectarea deșeurilor menajere de la locatarii blocurilor de 4 etaje din municipiul Pitești se face în recipienți de 1.100 l., amplasați pe platforme de colectare la care au acces mai multe scări de bloc. Evacuarea gunoiului din recipienți se face zilnic, uneori și de 2 ori pe zi.
De la populația considerată a avea venituri medii și locuind în blocuri de 4 etaje s-au recoltat atât probe de deșeuri generate în week-end, cât și probe de deșeuri generate în zi de lucru. Probele recoltate pentru analiza compoziției deșeurilor menajere generate de locuitorii blocurilor cu 4 etaje au provenit de la platforme situate la 3 adrese din cartiere diferite.
Proba din week-end
De la adresele menționate s-a recoltat câte 1 recipient de 1.100 l. Și s-a măsurat gradul de umplere a recipienților rămași pe platforme, în vederea estimării cantității totale de deșeuri generate în week-end (2 zile).
Cantitatea de deșeuri recoltate în vederea sortării a fost de 643,5 kg (Tabelul 3.16). Cantitatea totală de deșeuri generată de cei 675 locatari, în cele 2 zile de week-end a fost estimată la 2.929,030 kg. Rezultă că, în week-end, populația cu venituri medii care locuiește în aceste blocuri a generat în medie 2,17 kg./om.zi gunoi menajer umed (vezi Tabelul 3.1).
Conform Tabelului 3.16, Fig. 3.19 proba sortată a avut următoarea componență:
Tabelul 3.16 Cantități deșeuri menajere sortate din stratul de venit mediu – bloc 4 etaje
Fig. 3.19 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procentul de ambalaje din masa deșeurilor generate
Din Tabelul 3.17 observăm că cele mai mari cantități de deșeuri s-au înregistrat, în ordine descrescătoare a greutății umede, pentru ambalajele din plastic și hârtie/carton. Cantități relativ mici s-au identificat pentru ambalajele de sticlă, metale și compozite.
Tabelul 3.17 Deșeuri de ambalaje pe categorii sortate
Deșeurile de ambalaje din diferite subcategorii au totalizat 87,5 kg. ca greutate umedă, adică 13,6 % raportat la greutatea umedă a tuturor deșeurilor sortate (Tabelul 3.17).
Fig. 3.20 Ponderea categoriilor de ambalaje din total deșeuri generate/total deșeuri de ambalaje
După cum se va vedea din Tabelul 3.18, procentul scăzut de ambalaje se explică prin prezența unei cantități mari de deșeuri inerte de construcții (210,13 kg.), rezultate din reparații (cărămizi, faianță, beton) care au reprezentat cca. 33% din totalul deșeurilor sortate (643,5 kg.).
Eliminând deșeurile de materiale de construcții, procentul deșeurilor de ambalaje din gunoiul generat în zi de week-end devine 20,19 % din masa totală de deșeuri, iar indicele de generare deșeuri de ambalaje și neambalaje: 0,321 kg/om.zi (Tabelul 3.2).
După extragerea ambalajelor, în proba sortată au fost identificate categoriile și cantitățile din tabelul de mai jos, menționate în Tabelul 3.18 în ordine descrescătoare a ponderii lor:
Tabelul 3.18 Cantități categorii de deșeuri
În total (adică inclusiv materialele din demolări), deșeurile din diferitele categorii incluzând măruntul, dar fără ambalaje, au reprezentat 556 kg., adică 86,4% raportat la greutatea umedă. Categoria deșeurilor organice a reprezentat cca. 40% (224,49 kg.) din masa deșeurilor care nu sunt ambalaje (Tabelul 3.18).
Cantitatea mare de deșeuri de construcții inclusă în categoria inerte a condus la un rezultat viciat al indicelui de generare pe om și zi, care apare excesiv (2,17 kg./om.zi conform Tabelului 3.1). Dacă se face abstracție de cantitatea de deșeuri inerte din construcții (care nu ar trebui să se regăsească în recipientul de deșeuri menajere) și se iau în calcul doar celelalte categorii, cantitatea de deșeuri sortate 482,5 kg. conduce la un indice de generare pe persoană și zi de week-end de 1,63 kg./om.zi. care este mult mai apropiat de valoarea din zi de lucru.
Fig. 3.21 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile in masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
Din masa deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje (Fig. 3.21), cele mai mari procente s-au înregistrat în cazul hârtiei și sticlei.
Fig. 3.22 Procentul de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Din Fig. 3.22 în masa deșeurilor reciclabile, ambalajele de diferite categorii s-au regăsit în proporția cea mai mare în deșeurile de plastic (98%) și metal (74%).
Proba din zi de lucru
Proba sortată s-a recoltat de la aceleași adrese și s-a sortat în mod similar probei de week-end. Cantitatea de deșeuri generată într-o zi de lucru de cei 675 locatari de la blocurile de 4 etaje pentru stratul de venit mediu a fost de 293 kg conform Tabelului 3.19. A rezultat că, într-o zi de lucru, populația cu venituri medii care locuiește în acest tip de blocuri generează în medie 1,37 kg./om.zi gunoi umed (vezi Tabelul 3.1).
Din Tabelul 3.19, se observă următoarea componență a probei sortate:
Tabelul 3.19 Cantități deșeuri menajere sortate din stratul de venit mediu – bloc 4 etaje
Fig. 3.23 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/ procentul de ambalaje din masa deșeurilor generate
Din Fig. 3.23 se observă că deșeurile reciclabile se regăsesc în proporție de 36% în totalul probei sortate, iar ambalajele reprezintă 19%.
Conform Tabelului 3.20, Fig. 3.24, cele mai mari cantități de deșeuri în ordine descrescătoare s-au înregistrat pentru ambalajele din plastic, sticlă și hârtie/carton. Cantități relativ mici s-au identificat pentru metale și ambalajele compozite.
Tabelul 3.20 Deșeuri de ambalaje pe categorii sortate
Fig. 3.24 Procente pe tipuri de ambalaje din masa totală de deșeuri generate/masa deșeurilor de ambalaje
În total, deșeurile de ambalaje din diferite subcategorii au totalizat 56,5 kg. ca greutate umedă, reprezentând cca.19% raportat la greutatea umedă a tuturor deșeurilor sortate (Tabelul 3.20). Raportat la numărul de locuitori, indicele de generare a deșeurilor de ambalaje de la blocurile de 4 etaje din stratul de venit mediu este de 0,084 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.2), pentru moment fiind cel mai mic indice înregistrat în condițiile stratificării alese.
După extragerea ambalajelor, în proba sortată au fost identificate cantitățile din Tabelul 3.21, menționate în ordine descrescătoare a ponderii lor:
Tabelul 3.21 Cantități categorii deșeuri
Din tabelul de mai sus se observă că în total, deșeurile din diferitele categorii, fără ambalaje au reprezentat 236,5 kg., adică cca. 81 % raportat la greutatea umedă, iar categoria deșeurilor organice a reprezentat 56,7% din masa totală de deșeuri sortate.
Fig. 3.25 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
Așa cum putem observa din Fig. 3.25, din masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje cele mai mare procent s-a înregistrat în cazul deșeurilor de hârtie/carton (48%) iar ponderea cea mai mică în cazul deșeurilor compozite (3%).
Fig. 3.26 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Raportat la masa deșeurilor reciclabile, ambalajele au înregistrat cel mai mic procent în cazul materialelor din hârtie/carton și procente apropiate în cazul deșeurilor de plastic, metal și sticlă (Fig. 3.26).
3.3.3. Deșeuri menajere generate în mediul rural
Colectarea deșeurilor menajere în mediul rural se face în containere dedicate, amplasate pe platforme. Evacuarea gunoiului de pe platforme se face săptămânal.
În campania de față s-a sortat conținutul unui recipient de 1.100 l. în greutate de 148,6 kg. Cantitatea totală de deșeuri menajere existentă pe platformă la momentul preluării probei pentru sortare a fost de 4.880 kg., reprezentând cantitatea generată în cele 7 zile. În consecință, cantitatea de deșeuri menajere generate în mediul rural de la cei 1.922 locuitori este în medie de 0,36 kg./om.zi (Tabelul 3.1).
Proba sortată în greutate umedă de 148,6 kg., a avut următoarea componență din Tabelul 3.22:
Tabelul 3.22 Cantități deșeuri menajere sortate în mediul rural
Fig. 3.27 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procentul de ambalaje din masa deșeurilor generate
În Fig. 3.27 deșeurile reciclabile reprezintă aprox. 50% din masa deșeurilor generate, din care ambalajele înregistrează 23 de procente.
Cantitățile cele mai mari de deșeuri de ambalaje s-au înregistrat pentru plastic, hârtie/carton și sticlă conform Tabelului 3.23, Fig. 3.28:
Tabelul 3.23 Cantități de ambalaje pe categorii sortate
Fig. 3.28 Ponderea categoriilor de ambalaje din total deșeuri generate/total deșeuri de ambalaje
Așa cum se poate observa și din Fig. 3.28, deșeurile de ambalaje au reprezentat 23% din totalul deșeurilor generate. Dintre categoriile de ambalaje, cele mai însemnate valori s-au înregistrat în cazul deșeurilor de plastic, urmate de procente apropiate în cazul deșeurilor de hîrtie/carton și sticlă.
Indicele de generare a deșeurilor de ambalaje rezultat pentru mediul rural este 0,135 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.2).
În proba sortată au predominat categoriile menționate în Tabelul 3.24:
Tabelul 3.24 Cantități categorii deșeuri
Fig. 3.29 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
Din Fig. 3.29 se observă că în proba sortată, din materialele reciclabile care nu sunt ambalaje predomină deșeurile de sticlă, plastic și hârtie/carton.
Raportat la greutatea umedă a întregii probe sortate, deșeurile din diferite categorii fără ambalaje au cântărit 114,5 kg., adică 77,05% din total proba sortată, iar categoria deșeurilor organice a reprezentat cca. 38% din proba sortată. Acest procent mare de deșeuri organice dovedește că, în mediul rural compostarea în gospodării este prea puțin folosită pentru reducerea cantității de deșeuri trimise la depozitare.
Fig. 3.30 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Din Fig. 3.30 se constată că în mediul rural cea mai mare pondere a înregistrat-o deșeurile de ambalaje de plastic (63%) și metal (61%), iar cea mai mică cele de sticlă (31%).
3.3.4. Deșeuri reciclabile generate în mediul urban
Campania de sortare a deșeurilor reciclabile a inclus 2 etape, respectiv:
Sortarea conținutului unui singur container galben dedicat pentru deșeuri de plastic și metal, provenit din zona Expo Parc;
Sortarea conținutului a 3 containere dedicate pentru plastic/metal, hârtie/carton și sticlă, recoltate de la o platformă situată în cartierul Exercițiu.
În ambele situații s-a constatat că, indiferent de dedicația containerului, conținutul a fost reprezentat de deșeuri amestecate în care deșeurile specifice containerului respectiv se aflau în proporție relativ redusă.
Colectarea săptămânală în containere dedicate, pe platforma Exercițiu, a condus la următoarele cantități totale de deșeuri amestecate și ambalaje reciclabile:
Container plastic/metal – 90,3 kg. din care ambalaje reciclabile – 20,3 kg. (22%)
Container hârtie/carton – 92,2 kg. din care ambalaje reciclabile – 25,1 kg. (27%)
Container sticlă – 50,9 kg. din care ambalaje reciclabile – 15,85 kg. (31%)
Fiind singurul pentru deșeuri reciclabile, containerul galben din zona Expo-Parc a fost foarte plin și a conținut o cantitate de 100,5 kg. de deșeuri (amestecate), din care 30,5 kg. (30%) au fost ambalaje reciclabile din toate categoriile.
Raportat la numărul de locuitori care depun deșeuri în containerele de reciclabile alese pentru sortare au rezultat cantitățile din Tabelul 3.25:
Tabelul 3.25 Cantități deșeuri sortate din containerele de deșeuri reciclabile
Având în vedere că pe platforma Expo Parc toți cei 162 locuitori au depus reciclabile într-un singur container, cel galben, iar pe platforma Exercițiu 178 persoane au avut la dispoziție 3 containere de reciclabile, cantitatea de deșeuri pe om și zi la această adresă ar putea fi reprezentată de însumarea valorilor calculate pentru această adresă.
Analiza compoziției deșeurilor din recipienții de deșeuri reciclabile amplasați pe platforma Exercițiu și din zona Expo-Parc a condus la următoarele rezultate conform Tabelului 3.26, Fig. 3.31- 3.34:
Tabelul 3.26 Compoziția deșeurilor din containerele de deșeuri reciclabile
Nota: cifrele boldate reprezintă cantități pentru tipurile de deșeuri cărora le sunt dedicate containerele.
Din datele prezentate mai sus în Tabelul 3.26, rezultă următoarele observații:
În recipientele de deșeuri reciclabile se colectează deșeuri amestecate, în masa cărora tipul de deșeu de ambalaje căruia îi este dedicat recipientul a fost între 57,3% – în recipientul PL/M pentru proba din Expo-Parc și 31,54% – în recipientul S pentru proba din Exercițiu, valoarea medie fiind de 41,5%.
Considerând procentele de colectare a deșeurilor de ambalaje indiferent de dedicația containerului a rezultat că:
Cele mai mari procente de colectare deșeuri de ambalaje s-au identificat pentru:
Hârtie/carton (41,87; 43,80; 41,01%);
Plastic (32,01; 42,23; 22,08 %) – și 54,9.
Cele mai mici procente de colectare deșeuri de ambalaje s-au identificat pentru:
Metale (1,48; 1,59; 3,47; 3,28 %)
Compozite (2,46; 3,98; 1,90; 4,92 %).
Ambalajele de sticlă au înregistrat procente de colectare aleatorii, cuprinse între 8,36 și 31,54%.
Rata medie de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje în cei 3 recipienți de reciclabile de la adresa din cartierul Exercițiu rezultă a fi de:
20,3+25,1+15,85 = 61,25 kg. : 7 zile :178 persoane = 0,049 kg./om.zi
Dacă la rata de generare deșeuri menajere calculată pentru locatarii blocurilor de 4 etaje cu venit mediu de 1,37 kg./om.zi în zi de lucru se adaugă rata medie de generare deșeuri ambalaje reciclabile de 0,049 kg./om.zi rezultă o valoare de 1,42 kg./om.zi.
Având în vedere că peste 80% din populația Piteștiului locuiește în blocuri cu 4 etaje și intră în categoria venit mediu valoarea de 1,42 kg./om.zi poate fi considerată drept rata medie de generare deșeuri în mediul urban în campania de sortare de toamnă.
Recipient plastic/metal zona Expo-Parc
Fig. 3.31 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate/masa deșeurilor de ambalaje
Recipient plastic/metal zona Exercițiu
Fig. 3.32 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate/masa deșeurilor de ambalaje
Recipientul hârtie/carton zona Exercițiu
Fig. 3.33 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate/masa deșeurilor de ambalaje
Recipientul sticlă/metal zona Exercițiu
Fig. 3.34 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate/masa deșeurilor de ambalaje
3.4. Etapa de analiză din sezonul de primăvară
Ca și în campania anterioară, rămâne valabilă constatarea că populația colectează selectiv doar în mică măsură deșeurile din gospodării, deși există recipienți dedicați.
3.4.1. Indici de generare deșeuri menajere
Potrivit Tabelului 3.27 indicii de generare ai deșeurilor menajere în mediul urban, în timp de primăvară, calculați ca greutate umedă se înscriu între 0,81 kg./om.zi, în zi de lucru și 0,73 kg./om.zi în zi de week-end.
Considerând stratificația în funcție de venit și mod de locuire s-a constatat că:
în zi de lucru indicele de generare se înscrie între 1,68 (bloc 4 etaje – venit mic) și 0,28 kg./om.zi (bloc turn)
în week-end indicele de generare se înscrie între 1,02 (bloc 4 etaje – venit mediu) și 0,44 kg./om.zi (bloc turn)
Aceste date pot fi ușor incerte datorită bănuielii de declarare incorectă a numărului de locatari din apartamente și a nerespectării programului de colectare a deșeurilor (cel puțin ca oră din zi).
Din punct de vedere al stratificației în funcție de venit și tipul de locuire în mediul urban, așa cum reiese din Tabelul 3.27, în cursul campaniei de primăvară s-au înregistrat:
cele mai mici cantități de deșeuri menajere generate la blocurile turn din stratul de venit mediu;
cele mai mari cantități de deșeuri menajere generate la blocurile de 4 etaje din stratul de venit mic.
Tabelul 3.27 Indici generare deșeuri menajere în cursul campaniei de sortare de primăvară
Fig. 3.35 Indici de generare a deșeurilor menajere în funcție de stratificația populației
Campania de primăvară s-a desfășurat într-o perioadă uscată, ceea ce a făcut ca umiditatea deșeurilor menajere să provină în principal din componenta organică. În general, deșeurile organice au avut umidități cuprinse între 27,14 și 43,87 32 %, iar celelalte categorii sau subcategorii sortate umidități între 0 și 42%.
Tabelul 3.28 Indici generare deșeuri de ambalaje în cursul campaniei de primăvară
Din Tabelul 3.28 reiese că:
a) În mediul urban, exceptând casele individuale care reprezintă doar 3% din locuitori, ponderea deșeurilor de ambalaje în masa totală de deșeuri umede a fost cuprinsă între 18 și 25,25%, iar indicele de generare al deșeurilor de ambalaje a avut valori între:
0,112 – 0,22 kg./om.zi – în zi de week-end;
0,1 – 0,061 kg./om.zi – în zi de lucru.
Acești indici se corelează cu cantitatea mai redusă de deșeuri generată în această perioadă.
b) În mediul rural:
– ponderea deșeurilor de ambalaje în masa totală de deșeuri umede a fost de cca. 31,6 %;
– indicele de generare a deșeurilor de ambalaje a fost 0,06 kg./om.zi.
c) În condițiile stratificării alese și în timp de primăvară, cel mai mic indice de generare a deșeurilor de ambalaje s-a înregistrat în cazul stratului venit mediu bloc turn și anume 0,061 kg./om.zi.
Fig. 3.36 Indici de generare a deșeurilor de ambalaje în funcție de stratificația populației
În Tabelul 3.29 am calculat ponderea deșeurilor de ambalaje în funcție de tipul de material reciclabil, ca procente de greutatea umedă în :
cantitatea totală de deșeuri de ambalaje
cantitatea totală de deșeuri sortate.
Tabelul este sistematizat astfel încât să ofere valori în funcție de stratificația stabilită.
Tabelul 3.29 Ponderea deșeurilor de ambalaje în funcție de tipul de material reciclabil
Cum era de așteptat, valorile din Tabelul 3.29 indică preponderența deșeurilor de ambalaje din plastic (folie, PET, plastic dens) și hârtie/carton urmate de cele de metal și sticlă în ambele medii de locuire și în toate straturile definite în mediul urban.
Ca detalii specifice etapei de primăvară se menționează:
cele mai mari cantități de deșeuri s-au înregistrat pentru stratul de venit mic, iar cele mai mici pentru stratul venit mediu, bloc turn
cel mai corect s-au colectat deșeurile de hârtie/carton, urmate de cele de plastic, iar cea mai slabă colectare s-a înregistrat la sticlă, în recipientul dedicat regăsindu-se cantitatea cea mai mare de contaminant.
3.4.2. Deșeuri menajere generate în mediul urban
3.4.2.1. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mare
Colectarea deșeurilor menajere de la casele individuale se face în pubele de 240 litri, iar evacuarea lor se face la 7 zile.
În campania de primăvară s-a recoltat și sortat conținutul unei pubele de 240 l., cantitatea de deșeuri conținută în pubelă de 9,9 kg. a fost generată de 2 persoane. În consecință, a rezultat un indice mediu de generare de 0,71 kg. deșeuri/om.zi (Tabelul 3.27).
Proba sortată a avut următoarea componență conform Tabelului 3.30, Fig. 3.37:
Tabelul 3.30 Cantități deșeuri menajere sortate din stratul de venit mare
Fig. 3.37 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate
Din Fig. 3.37 se observă că ambalajele reprezintă 20% din totalul deșeurilor generate, iar dintre categoriile de ambalaje sortate cele de plastic au avut ponderea cea mai mare (10%).
În cazul deșeurilor de ambalaje s-au înregistrat cantitățile prezentate în ordine descrescătoare în Tabelul 3.31, ponderea cea mai mare având-o ambalajele din plastic (50%).
Tabelul 3.31 Cantități deșeuri de ambalaje sortate
Din tabelul de mai sus (Tabelul 3.31) se observă ca deșeurile de ambalaje totalizează 2 kg. (20,2% din cantitatea totală de deșeuri generată de casa respectivă). Ținând cont că această cantitate a fost generată de 2 persoane în decurs de 7 zile, rezultă un indice de generare al deșeurilor de ambalaje de 0,14 kg./om.zi (Tabelul 3.28).
Fig. 3.38 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procentul de ambalaje pe tipuri de material din masa deșeurilor de ambalaje
Deșeurile reciclabile reprezintă 36% din totalul deșeurilor generate, iar dintre acestea ambalajele cca. 20%, din care jumătate sunt ambalaje din plastic (Fig. 3.38).
După extragerea ambalajelor, în proba sortată cântărind 9,9 kg. (Tabelul 3.30), au fost identificate printre cantitățile semnificative categoriile din tabelul de mai jos, menționate în ordine descrescătoare a ponderii lor:
Tabelul 3.32 Cantități categorii de deșeuri sortate
Din Tabelul 3.32 se poate observa că ponderea cea mai mare o are categoria deșeurilor organice, reprezentând 34,6% din masa totală de deșeuri umede. Ponderea mare a acestei categorii dovedește că în gospodăria respectivă nu se practică compostarea sau altă valorificare a deșeurilor organice (ex. hrana la animale).
Fig. 3.39 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
În figura de mai sus printre categoriile deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje cele mai predominante se regăsesc deșeurile de plastic și hârtie/carton (Fig. 3.39).
Fig. 3.40 redă procentele de ambalaje din masa deșeurilor reciclabile pentru diferite tipuri de materiale:
Fig. 3.40 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Din Fig. 3.40 se observă că procentele cele mai mici de ambalaje din totalul deșeurilor reciclabile se înregistrează în cazul deșeurilor de hârtie/carton (37%), iar cele mai mari în cazul celor de metal și sticlă.
3.4.2.2. Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mic
Cartierul locuit de populația cu venituri mici, cuprinde blocuri cu 4 etaje de la care colectarea deșeurilor se face în recipienți de 1.100 l., care se golesc zilnic.
În campania de primăvară 2013, din această zonă s-a recoltat și sortat o singură probă rezultată într-o zi de lucru, de la o platformă folosită de un numar de 215 persoane și dotată cu 6 containere pentru deșeuri menajere. După recoltarea probei pe platformă au mai rămas 5 containere având grade de umplere diferite. Din Tabelul 3.33 rezultă că recipientul recoltat a avut o greutate de 82,81 kg. Pentru recipienții rămași pe platformă s-a estimat o greutate a deșeurilor conținute de 277,97 kg. În consecință, cantitatea totală de deșeuri menajere existentă pe platformă în ziua de recoltare a fost estimată la 360,77 kg.
Persistă incertitudinea legată de faptul că această cantitate de deșeuri ar fi fost generată de un număr mai mare de persoane decât cel declarat; de asemenea nu este sigur că această cantitate a fost generată într-o singură zi.
Considerând totuși că deșeurile menajere existente în ziua recoltării au fost generate într-o singură zi lucratoare, de cele 215 persoane (declarate), cantitatea de deșeuri generate de o persoană într-o zi ar fi de 1,68 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.27).
Din Tabelul 3.33 reiese că proba sortată, în greutate umedă de 82,81 kg., a avut următoarea componență:
Tabelul 3.33 Cantități deșeuri menajere sortate din stratul cu venit mic
Fig. 3.41 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate
În figura de mai sus (Fig. 3.41) ambalajele reprezintă 22% din totalul deșeurilor generate, cel mai mare procent înregistrându-se la plastic (12%).
Procentele calculate pentru deșeurile de ambalaje, se regăsesc în ordine descrescătoare, în Tabelul 3.34, Fig. 3.42:
Tabelul 3.34 Cantități deșeuri de ambalaje sortate
În total, deșeurile de ambalaje au cântărit 18 kg. greutate umedă, ținând cont de numărul persoanelor arondate (215), rezultă un indice de generare al deșeurilor de ambalaje de la locuitorii blocurilor cu 4 etaje din stratul venit mic de 0,083 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.28).
Fig. 3.42 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procentul de ambalaje din masa deșeurilor de ambalaje
În Fig. 3.42 deșeurile reciclabile reprezintă 35% din totalul deșeurilor generate, din acestea aprox. 60% sunt ambalaje. Din masa deșeurilor de ambalaje procentele cele mai mari s-au înregistrat în cazul deșeurilor de plastic, urmate de sticlă și hârtie/carton.
Cantitățile aparținând diferitelor categorii rămase după extragerea ambalajelor din proba sortată sunt menționate în Tabelul 3.35, în ordine descrescătoare a greutății lor umede. În total, aceste deșeuri (inclusiv măruntul) au cântărit 64,81 kg.(78,26%) din total generat.
Tabelul 3.35 Cantități categorii deșeuri sortate
Din Tabelul 3.35 reiese că:
– în proba sortată nu s-au găsit deșeuri de metale și sticlă care nu sunt ambalaje;
– între categoriile sortate, ponderea cea mai mare în masa de deșeuri sortate s-a înregistrat la deșeurile organice (64%), urmate de deșeurile de hârtie și carton (12,79%).
Fig. 3.43 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
Dintre deșeurile reciclabile care nu sunt ambalaje cea mai mare pondere o au deșeurilor de hârtie/carton (Fig. 3.43).
Fig. 3.44 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
În Fig. 3.44 din masa deșeurilor reciclabile, ambalajele au înregistrat procente semnificative în cazul sticlei, metalelor și plasticului (89-100%), dar și un procent de 19% în cazul deșeurilor de hârtie/carton.
3.4.2.3 Compoziția deșeurilor menajere din stratul de venit mediu
Cercetarea deșeurilor generate de populația considerată a avea venituri medii și locuind în blocuri, fie de 4 etaje, fie blocuri turn de 8 sau mai multe etaje, s-a efectuat pe probe recoltate atât după zile de week-end, cât și după zile de lucru.
Deșeuri generate de la un bloc turn
Colectarea deșeurilor menajere de la blocurile turn s-a realizat în același mod ca și în cazul etapei de toamnă.
Proba de week-end
Cantitatea de deșeuri generată de cei 78 locatari ai acestui bloc, recoltată după 2 zile de week-end, a fost de 69,3 kg. A rezultat că, pe timp de primăvară și în week-end, populația cu venituri medii care locuiește în acest tip de bloc generează în medie 0,44 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.27).
Conform Tabelului 3.36, Fig. 3.45 proba sortată, în greutate de 69,3 kg., a avut următoarea componență:
Tabelul 3.36 Cantități deșeuri menajere sortate la bloc turn
Fig. 3.45 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate
Din Fig.3.45 se observă că ambalajele reprezintă 25% din totalul deșeurilor generate, iar din acestea cele mai semnificative procente se înregistrează în cazul hârtiei urmată de ambalajele de plastic.
Tabelul 3.37 Cantități deșeuri de ambalaje sortate
Ținând cont de cantitatea totală a deșeurilor de ambalaje (17,5 kg.) și de cei 78 de locuitori care au generat aceste deșeuri în 2 zile de week-end, indicele de generare al deșeurilor de ambalaje de către populația din blocul turn rezultă a fi de 0,112 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.28).
Fig. 3.46 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procente de ambalaje din masa deșeurilor de ambalaje
Din Tabelul 3.37, Fig. 3.46, se observă că deșeurile reciclabile reprezintă 49% din totalul deșeurilor generate, din care 25% sunt ambalaje, din acestea din urmă cele mai mari cantități s-au înregistrat la hârtie/carton și plastic urmate de ambalajele metalice.
După extragerea ambalajelor, în proba sortată au fost identificate categoriile și cantitățile menționate în tabelul de mai jos (Tabelul 3.38), în ordine descrescătoare a ponderii lor:
Tabelul 3.38 Cantități categorii deșeuri sortate
În proba sortată, conform Tabelului 3.38 nu s-au regăsit următoarele categorii: lemn, sticlă și metale. În total, deșeurile din diferitele categorii (inclusiv măruntul), fără ambalaje, au cântărit 51,8 kg., adică aprox.75 % raportat la totalul probei sortate (Fig. 3.47).
Cea mai mare pondere s-a înregistrat pentru categoria deșeurilor organice, care a reprezentat 38,78 % din masa deșeurilor fără ambalaje și aprox. 29 % din masa totală a deșeurilor sortate.
Fig. 3.47 Procente deșeuri reciclabile din total deșeuri generate
Din figura de mai sus (Fig. 3.47), reciclabilele au reprezentat 49% din total deșeuri generate, din care aprox. 25% sunt ambalaje.
Fig. 3.48 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Din Fig. 3.48 se observă că cele mai mari cantități s-au înregistrat în cazul ambalajelor de sticlă și metal (100%), în timp ce la plastic și sticlă aproximativ jumătate din deșeurile reciclabile sunt ambalaje.
Proba din zi de lucru
Cantitatea de deșeuri generată în campania de primăvară, în cele 2 zile de lucru de cei 78 locatari a fost de 43,2 kg (Tabelul 3.39). A rezultat că, într-o zi de lucru, populația cu venituri medii care locuiește în blocuri turn a generat în medie 0,28 kg./om.zi deșeu umed (vezi Tabelul 3.27).
Proba sortată a avut următoarea componență:
Tabelul 3.39 Cantități deșeuri menajere sortate la blocul turn
Fig. 3.49 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate
Din totalul deșeurilor generate, ambalajele reprezintă 22%, cel mai preponderent în proba sortată regăsindu-se plasticul (Fig. 3.49).
Potrivit Tabelului 3.40, pentru subcategoriile de ambalaje identificate s-au înregistrat greutăți umede cuprinse între 5 – 0,5 kg:
Tabelul 3.40 Cantități deșeuri de ambalaje sortate
Fig. 3.50 Procente deșeuri reciclabile din totalul deșeurilor generate/procente de ambalaje din masa deșeurilor de ambalaje
În total, deșeurile reciclabile au reprezentat 58% din totalul deșeurilor generate, din acestea ambalajele sunt în proporție de 22%, cel mai mare procent fiind la ambalajele de plastic.
Ținând cont de cantitatea totală a deșeurilor de ambalaje, de frecvența de colectare și de numărul de locuitori arondați, indicele de generare deșeuri de ambalaje în zi de lucru rezultă a fi de 0,061 kg./om.zi, indicând faptul că locatarii acestui bloc fie colectează selectiv ambalajele, fie nu mănâncă acasă (vezi Tabelul 3.28).
După extragerea ambalajelor, în proba sortată au fost identificate categoriile din Tabelul 3.41, menționate în ordine descrescătoare a ponderii lor:
Tabelul 3.41 Cantități categorii sortate
În Tabelul 3.41 nu s-au identificat următoarele categorii: sticlă, lemn, metale.
În total, deșeurile din diferitele categorii fără ambalaje, dar incluzând măruntul, au reprezentat 33,7 kg., adică cca. 78% raportat la greutatea umedă.
Categoria organice a reprezentat 33,74 % din masa deșeurilor fără ambalaje și respectiv 26,32% din total deșeuri sortate.
Fig. 3.51 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
În masa deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje cel mai mare procent s-a înregistrat în cazul deșeurilor de hârtie/carton (87%), iar cea mai slabă colectare s-a înregistrat la plastic.
Fig. 3.52 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
În Fig. 3.52 dintre diferitele tipuri de materiale reciclabile, amblajele de hârtie/carton reprezintă doar 7% din masa deșeurilor de hârtie/carton (ambalaje și neambalaje), în timp ce amblajele de plastic sunt în proporție de 88%.
Deșeuri menajere generate de la blocuri de 4 etaje
Colectarea deșeurilor menajere de la locatarii blocurilor de 4 etaje din municipiul Pitești se face în recipienți de 1,1 m3, amplasați pe platforme la care au acces locatarii de la mai multe scări de bloc și se realizează zilnic.
De la populația considerată a avea venituri medii și locuind în blocuri de 4 etaje (79 % din populația Piteștiului) s-au recoltat atât probe de deșeuri generate în week-end, cât și probe de deșeuri generate în zile de lucru.
Probele recoltate pentru analiza compoziției deșeurilor menajere generate de locuitorii blocurilor cu 4 etaje au provenit de la platformele pentru recipienți situate la 3 adrese din cartiere diferite și anume:
– blocuri – 162 locatari
– bloc – 335 locatari
– blocuri – 178 locatari.
Proba din zi de week-end
De la adresele menționate mai sus s-a recoltat câte 1 recipient de 1,1 m3 (1100 l) și s-a măsurat gradul de umplere al recipienților rămași pe platforme, pentru estimarea cantității totale de deșeuri generate în week-end.
Cantitatea totală de deșeuri generată de cei 675 locatari de la cele 3 adrese, în 2 zile de week-end, a fost estimată la 1.375,11 kg. Din calculele efectuate rezultă că, în perioada de primăvară și în week-end, populația cu venituri medii care locuiește în aceste blocuri a generat în medie 1,02 kg/om.zi gunoi menajer umed (vezi Tabelul 3.27).
Cantitatea de deșeuri recoltată în vederea sortării a fost de 269,51 kg. și a avut următoarea componență (Tabelul 3.42):
Tabelul 3.42 Cantități deșeuri menajere sortate
Fig. 3.53 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate
Conform Fig. 3.53, Tabelului 3.43, cele mai mari cantități de ambalaje s-au înregistrat la plastic, hârtie/carton și sticlă. Ca și în etapa anterioară, cantități relativ mici s-au identificat pentru ambalajele de metale și materiale compozite.
Tabelul 3.43 Cantități deșeuri de ambalaje sortate
Fig. 3.54 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procentul de ambalaje din masa deșeurilor de ambalaje
Din Fig. 3.54 se observă că, în total, deșeurile reciclabile au reprezentat 35% din totalul deșeurilor generate, din care ambalajele sunt în proporție de 22%, cele mai reprezentative fiind ambalajele de plastic (47%).
Ambalaje din diferite subcategorii au totalizat 58,5 kg. ca greutate umedă (Tabelul 3.43, așadar a rezultat un indice de generare deșeuri de ambalaje de 0,22 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.28).
După extragerea ambalajelor, din proba sortată au fost identificate categoriile din Tabelul 3.44, menționate în ordine descrescătoare a ponderii lor:
Tabelul 3.44 Cantități categorii de deșeuri sortate
În total, în proba sortată deșeurile din diferite categorii incluzând măruntul, dar fără ambalaje, au cântărit 211,01 kg., adică 78,3 % raportat la total generat(Tabelul 3.42). Din Tabelul 3.44 se observă că deșeurile organice au reprezentat 94,54 kg. (44,8%) din masa deșeurilor fără ambalaje.
Fig. 3.55 Procente deșeuri pe tip de materiale în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
Din masa deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje, cel mai mare procent se află în cazul deșeurilor de hârtie/carton (63%), iar cel mai mic este la sticlă și metale (Fig.3.55).
Fig.3.56 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Din Fig. 3.56, la fel ca în cazul celorlalte straturi de venit, proporția cea mai mică o înregistrează ambalajele de hârtie/carton.
Proba din zi de lucru
Proba din zi de lucru s-a recoltat de la aceleași adrese și s-a sortat în mod similar probei de week-end. Cantitatea de deșeuri generată într-o zi de lucru de cei 675 locatari de la cele 3 adrese – blocuri 4 etaje, venit mediu – a fost de 761,5 kg. A rezultat că, într-o zi de lucru, populația cu venituri medii care locuiește în acest tip de blocuri a generat în medie 0,56 kg./om.zi deșeu umed (vezi Tabelul 3.27).
Potrivit Tabelului 3.45 proba sortată, în greutate de 152,32 kg., a avut următoarea componență:
Tabelul 3.45 Cantități deșeuri menajere sortate
Fig. 3.57 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor generate
În Figura 3.57 ambalajele reprezintă 18% din totalul deșeurilor generate, ambalajele de plastic au procentul cel mai ridicat (8% din total deșeuri generate).
Tabelul 3.46 Cantități deșeuri de ambalaje
Din Tabelul 3.46 putem observa că cele mai mari cantități de deșeuri s-au înregistrat în ordine descrescătoare în cazul ambalajelor de plastic, sticlă și hârtie/carton:
Fig. 3.58 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procente de ambalaje din masa deșeurilor de ambalaje
În total, deșeurile reciclabile au totalizat 31% din total deșeuri generate, din acestea ambalajele reprezentând 18% cu o pondere semnificativă în cazul celor de plastic.
Raportat la numărul de locuitori, indicele de generare a deșeurilor de ambalaje de la blocurile de 4 etaje, stratul de venit mediu – în zi de lucru – a fost de 0,1 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.28).
După extragerea ambalajelor, în proba sortată au fost identificate categoriile și cantitățile din Tabelul 3.47, menționate în ordine descrescătoare a ponderii lor:
Tabelul 3.47 Cantități categorii de deșeuri sortate
Potrivit datelor din Tabelul 3.47, deșeurile din diferitele categorii inclusiv măruntul dar fără ambalaje au totalizat 124,62 kg., (82 % raportat la total deșeuri generate din Tabelul 3.45). Categoria deșeurilor organice a reprezentat 55,45% din masa totală a deșeurilor sortate.
Fig. 3.59 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor care nu sunt ambalaje
În Fig. 3.59 se observă că cea mai mare pondere se înregistrează în cazul deșeurilor de hârtie/carton (66%)
Fig. 3.60 Procent de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Analizând Figura 3.60, se confirmă constatarea că cele mai puține deșeuri de ambalaje se regăsesc în masa deșeurilor de hârtie/carton.
3.4.3. Deșeuri menajere generate în mediul rural
Colectarea deșeurilor menajere în mediul rural se face în containere dedicate, amplasate pe platforme betonate, iar evacuarea se realizează săptămânal.
În campania de primăvară s-a sortat conținutul unui recipient de 1.100 l., în greutate de 76,3 kg. (Tabelul 3.48). Cantitatea totală de deșeuri menajere existentă pe platformă la momentul preluării probei pentru sortare, colectată în timp de 7 zile, a fost de 2.500 kg. În consecință, rezultă că în primăvară cantitatea de deșeuri menajere generate în mediul rural de la unul din cei 1.922 locuitori arondați platformei a fost în medie de 0,19 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.27).
Din Tabelul 3.48, proba sortată în greutate umedă de 76,3 kg. a avut următoarea componență:
Tabelul 3.48 Cantități deșeuri menajere sortate din mediul rural
Fig. 3.61 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate
Din Fig. 3.61 se observă că ambalajele reprezintă 32% din totalul deșeurilor generate, procentul cel mai mare fiind al plasticelor, urmat de hârtie/carton.
Tabelul 3.49 Cantități deșeuri de ambalaj sortate
Fig. 3.62 Ponderea deșeurilor reciclabile din total deșeuri generate/procente de ambalaje din masa deșeurilor de ambalaje
Din Fig. 3.62 observăm că deșeurile reciclabile au totalizat 48 de procente, din care amblajele reprezintă 32% (din acest procent peste jumătate sunt ambalaje de plastic).
Indicele de generare al deșeurilor de ambalaje pentru mediul rural în timp de primăvară a rezultat a fi 0,06 kg./om.zi (vezi Tabelul 3.28).
În proba sortată au predominat următoarele categorii de deșeuri menajere detaliate în Tabelului 3.50:
Tabelul 3.50 Cantități categorii de deșeuri sortate
Raportat la greutatea umedă a întregii probe sortate, deșeurile din diferite categorii (Tabelul 3.50) fără ambalaje – dar cu mărunt – au totalizat 52,2 kg., adică 68,41%.
Categoria deșeurilor organice a fost reprezentată de materiale foarte mărunte care au trecut prin ochiurile primei site și au fost incluse în mărunt. Ca urmare nu s-a putut determina o cantitate/proporție specifică pentru acestea. Prin analogie cu etapele anterioare, se poate presupune că deșeurile organice au reprezentat cca. 33% din cantitatea de mărunt, deci 11,55 kg. Această cantitate ar însemna cca. 15% din totalul probei de deșeuri sortate.
Fig. 3.63 Procente deșeuri pe tip de materiale reciclabile în masa totală a deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje
Din Figura 3.63 se observă că în cazul deșeurilor reciclabile care nu sunt ambalaje, cele mai mari procente s-au înregistrat la hârtie/carton (57%) și plastic (38%).
Fig. 3.64 Procente de ambalaje din masa totală a deșeurilor reciclabile ambalaje și neambalaje pe tipuri de deșeuri reciclabile
Din Fig. 3.64 rezultă că ponderea cea mai mare a ambalajelor din totalul deșeurilor reciclabile pentru diferitele categorii, s-a înregistrat la deșeurile de sticlă (100%) și plastic (48%).
3.4.4. Deșeuri reciclabile generate în mediul urban
Campania de sortare a deșeurilor reciclabile a inclus o singură etapă care a constat în sortarea conținutului a 3 containere dedicate pentru plastic/metal, hârtie/carton și sticlă, recoltate de la o platforma situată în cartierul Exercițiu. În aceste containere s-au aflat deșeuri reciclabile colectate în decurs de o săptămână.
Colectarea în containere dedicate, a condus la cantități prezentate în Tabelul 3.51:
Tabelul 3.51 Cantități deșeuri sortate din containerele de deșeuri reciclabile
Conform datelor din Tabelul 3.51 în perioada de primăvară:
– ponderea materialelor reciclabile ambalaje și neambalaje a fost cuprinsă între 43,9 și 74,67%;
– procentul de deșeuri de ambalaje în masa de deșeuri reciclabile aflată într-un recipient dedicat a fost cuprins între 56,79 și 64,67%;
– cantitățile de materiale contaminante au fost cuprinse între 25 și 56%.
Cel mai corect s-au colectat deșeurile de hârtie/carton, urmate de cele de plastic/metal, iar cea mai slabă colectare s-a înregistrat la sticlă, în recipientul dedicat regăsindu-se cantitatea cea mai mare de contaminant. Din raportarea cantităților de deșeuri reciclabile la numărul de locuitori care depun deșeuri în containerele alese pentru sortare au rezultat cantitățile din tabelul de mai jos:
Tabelul 3.52 Cantități de deșeuri în containerele de deșeuri reciclabile
Analiza compoziției deșeurilor din recipienții de deșeuri reciclabile amplasați pe platforma Exercițiu a condus la rezultatele din Tabelul 3.53:
Tabelul 3.53 Compoziția deșeurilor din containerele de deșeuri reciclabile
Notă: cifrele boldate reprezintă cantități pentru tipurile de deșeuri cărora le sunt dedicate containerele.
Din datele prezentate în Tabelul 3.53, Fig. 3.65, Fig. 3.66, Fig. 3.67 reies următoarele observații:
În recipientele de deșeuri reciclabile se colectează deșeuri amestecate, în masa cărora tipul de deșeu – ambalaj căruia îi este dedicat recipientul a reprezentat între 97,82% în recipientul de plastic și 30,9% în recipientul de sticlă.
Considerând procentele de colectare a deșeurilor de ambalaje, indiferent de dedicația containerului a rezultat că:
cele mai mari procente de colectare deșeuri de ambalaje (cifrele boldate) s-au identificat pentru:
Hârtie/carton (0%; 56,33 %; 15,46 %);
Sticlă (30,9%; 14,08% și 0 % – în recipientul de Pl/M);
Plastic (97,82%; 17,60 %; 41,24%%).
cele mai mici procente de colectare deșeuri de ambalaje s-au identificat la:
Metale (0%; 4,94 %; 10,3%)
Compozite (2,17 %; 7,05%; 2,06%).
Rata medie de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje în cei 3 recipienți de reciclabile rezultă a fi de 0,023 kg./om.zi:
4,6 + 14,20 + 9,7 = 28,5 kg. : (7 zile x 178 persoane) = 0,023 kg./om.zi.
Rata medie de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile (incluzând și neambalaje) a fost de 0,037 kg./om.zi:
8,1 + 22,7 + 15 = 45,8: (178 persoane x7 zile) = 0,037 kg./om.zi
Dacă la rata de generare deșeuri menajere calculată în această etapă pentru locatarii blocurilor de 4 etaje cu venit mediu și considerată reprezentativă pentru orașul Pitești, de 0,69 kg./om.zi (conform calculului de mai jos), se adaugă rata medie de generare deșeuri reciclabile (0,037 kg./om.zi), rezultă o rată generală de producere deșeuri menajere de 0,73 kg./om.zi.
Calculul cantitații globale de deșeuri generate de locuitorii cu venit mediu
Rata generare – strat venit mediu, blocuri cu 4 etaje:
– fără deșeurile din containerele de reciclabile (doar containere de menajere):
(5 zile x 0,56 kg./om.zi) + (2 zile x 1,02 kg./om.zi) = 4,84 : 7 zile = 0,69 kg./om.zi
– cu deșeurile din containerele de reciclabile:
0,69 kg./om.zi + 0,037 kg./om.zi = 0,73 kg./om.zi
Recipient plastic/metal
Fig. 3.65 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate
Recipient hârtie/carton
Fig. 3.66 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate/masa deșeurilor de ambalaje
Recipientul sticlă
Fig. 3.67 Ponderea ambalajelor din total deșeuri generate/masa deșeurilor de ambalaje
Capitolul 4. ANALIZA COMPARATIVĂ A ETAPELOR REALIZATE
Atât în campania de toamnă cât și în cea de primăvară am constatat ca populația colectează selectiv doar în mică măsură deșeurile din gospodării, deși există recipienți dedicați pentru diferitele tipuri de deșeuri reciclabile: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă. În campaniile desfășurate s-a regăsit o cantitate mare de deșeuri reciclabile în recipienții destinați deșeurilor menajere (31,7% în toamnă și 37,15% în primăvară) și un procent mare de contaminanți în recipienții destinați deșeurilor reciclabile (între 25,33-56,1 % primăvara, comparativ cu 50,1-59,7 % toamna).
Comparativ cu datele înregistrate în sezonul de toamnă, în etapa de primăvară (Tabelul 4.1.) indicii de generare ai deșeurilor menajere sunt mai mici în cazul tuturor straturilor de populație analizate în funcție de venit și de modul de locuire (făcând abstracție de bănuiala de declarare incorectă a numărului de locatari din apartamente sau de nerespectarea programului de colectare a deșeurilor).
Din punct de vedere al stratificației, excluzând casele individuale care reprezintă doar 3% din locuitori, în mediul urban, în ambele campanii cele mai mici cantități de deșeuri menajere generate s-au înregistrat la blocurile turn din stratul de venit mediu iar cele mai mari cantități la blocurile de 4 etaje din stratul de venit mic.
Tabelul 4.1 Indicatori de generare ai deșeurilor menajere în recipienții destinați deșeurilor menajere
*s-a remarcat prezența unei cantități semnificative de deșeuri stradale și de construcții
Fig. 4.1 Evoluția indicilor de generare ai deșeurilor menajere în cursul celor 2 campanii de sortare
Cele două campanii s-au desfășurat într-o perioada uscată, ceea ce a făcut ca umiditatea deșeurilor menajere să provină în principal din componenta organică, înregistrând valori mai ridicate în sezonul de toamnă în cazul tuturor straturilor de populație analizate.
Tabelul 4.2 Indicii de generare ai deșeurilor de ambalaje în recipienții destinați deșeurilor menajere
* raportare la cantitatea de deșeuri fără deșeurile de construcție în probele de week-end
Din tabelul de mai sus (Tabelul 4.2) rezultă că indicii medii de generare ai deșeurilor de ambalaje în mediile rural și urban au înregistrat valori semnificativ mai mici în campania de primăvară, acest lucru corelându-se și cu o cantitate mai redusă de deșeuri generată în această perioadă.
Fig. 4.2 Evoluția indicilor de generare ai deșeurilor de ambalaje în cursul celor 2 campanii de sortare
În ambele campanii, atât în mediul urban, cât și în cel rural, categoriile principale de deșeuri sortate au inclus și măruntul (deșeuri de dimensiuni mici care au căzut în tava mesei de sortare).
Deșeuri menajere – stratul venit mare
În campania de primăvară a rezultat un indice mediu de generare de 0,71 kg. deșeuri/om.zi, valoare apropiată de cea înregistrată în campania de toamnă 1,09 kg./deșeuri/om.zi (Tabelul 4.1)
Cantitatea de deșeuri de ambalaje sortată în primăvară (2 kg.) este mult mai mică decât cea înregistrată în toamnă (6 kg.), la fel și indicele de generare al deșeurilor de ambalaje din Tabelul 4.2) semnificativ mai mic în campania de primăvară comparativ cu cea din toamnă (0,14 kg./om.zi primăvara, 0,435 kg./om.zi toamna).
Tabelul 4.3 Situația comparativă a compoziției deșeurilor menajere din stratul de venit mare
Fig. 4.3 Compoziția procentuală a deșeurilor menajere din stratul de venit mare
Din Tabelul 4.3, Fig. 4.3 se observă următoarele:
deșeurile organice au un procentaj mai mare cu aproximativ 6% în toamnă comparativ cu etapa de primăvară;
în ceea ce privește deșeurile reciclabile, în campania de toamnă s-au înregistrat procente semnificativ mai mari comparativ cu cea de primăvară
în campania de primăvară se observă o cantitate foarte mare de deșeuri textile.
Deșeuri menajere generate de populația cu venit mic – blocuri 4 etaje
Cantitatea totală de deșeuri menajere existente pe platformă în ziua recoltării a fost mai mică în campania de primăvară comparativ cu cea din toamnă (campania de primăvară – 360,77 kg., campania de toamnă – 435,08 kg), cantitatea de deșeuri generate de o persoană într-o zi fiind de 1,68 kg/om.zi – în campania de primăvară și 2,02 kg/om.zi – în campania de toamnă.
Cantitatea de deșeuri de ambalaje sortate a fost de asemenea mai mică în campania de primăvară (18 kg. primăvara, 30 kg. toamna), indicele de generare a deșeurilor de ambalaje de la locuitorii blocurilor cu 4 etaje din stratul venit mic rezultă a fi de 0,083 kg./om.zi primăvara, mai mic decât cel din toamnă (0,139 kg./om.zi).
Tabelul 4.4 Situația comparativă a compoziției deșeurilor menajere din stratul de venit mic
Fig. 4.4 Compoziția procentuală a deșeurilor menajere din stratul de venit mic
Din Tabelul 4.4, Fig. 4.4 rezultă că procentele deșeurilor organice sunt asemănătoare în ambele campanii analizate, reprezentând aprox. 50% din totalul probei sortate, iar în cazul ambalajelor de plastic se observă o ușoară creștere în etapa de toamnă.
Deșeuri menajere generate de populația cu venit mediu – bloc turn
În week-end:
– În total, pe timp de primăvară, deșeurile de ambalaje din diferite subcategorii au totalizat 17,5 kg. greutate umedă, adică 25,25%, procent foarte asemănător cu cel înregistrat în campania de toamnă (22,76 %).
– În total, deșeurile din diferitele categorii (inclusiv măruntul) – dar fără ambalaje – au reprezentat 75 % în primăvară față de 81% în toamnă.
– Deșeurile organice au reprezentat 38,78 % din masa deșeurilor fără ambalaje și 29 % din masa totală de deșeuri sortate în primăvară, procente mai mici decât în toamnă 50% din masa deșeurilor fără ambalaje și respectiv 40% din total deșeuri sortate.
În zi de lucru:
– În total, deșeurile din diferitele categorii fără ambalaje, dar incluzând măruntul, au reprezentat cca. 78% raportat la greutatea umedă primăvara, puțin sub valoarea din toamnă când s-a înregistrat 81 % raportat la greutatea umedă.
– Categoria organice, a reprezentat 33,73 % din masa deșeurilor fără ambalaje în etapa de primăvară (toamnă – 50%) și respectiv 26,32% din total deșeuri sortate (toamnă – 40%).
– Procentele prezentate mai sus pentru categoria organice, în deșeurile zilelor de lucru, la blocul turn sunt semnificativ mai mici decât cele înregistrate în campania de toamnă, susținând ideea că locatarii blocului își prepară în mai mică măsură mâncarea în casă.
Tabelul 4.5 Situația comparativă a compoziției deșeurilor menajere din stratul de venit mediu – bloc turn/zi de week-end
Fig. 4.5 Compoziția procentuală a deșeurilor menajere din stratul de venit mediu – bloc turn/zi de week-end
În cazul stratului de venit mediu (bloc turn/zi week-end) din Tabelul 4.5, Fig. 4.5 se observă procentul semnificativ mai mare al deșeurilor organice și al plasticului ambalaj înregistrate în campania de toamnă. În campania de primăvară valorile semnificativ mai mari au fost în cazul plasticului neambalaj, hârtiei/carton ambalaj și altor categorii de deșeuri.
Tabelul 4.6 Situația comparativă a compoziției deșeurilor menajere din stratul de venit mediu – bloc turn/zi de lucru
Fig. 4.6 Compoziția procentuală a deșeurilor menajere din stratul de venit mediu – bloc turn/zi de lucru
În cazul stratului de venit mediu (bloc turn/zi de lucru) din Tabelul 4.6, Fig. 4.6 se observă procentul semnificativ mai mare al deșeurilor organice și al plasticului neambalaj înregistrate în campania de toamnă. În campania de primăvară valorile semnificativ mai mari au fost în cazul hârtiei/carton neambalaj, textilelor și a deșeurilor compozite.
Deșeuri menajere generate de populația cu venit mediu – blocuri 4 etaje
În week-end:
– În ambele etape, cele mai mari cantități de deșeuri s-au înregistrat la ambalajele din folie de plastic și din hârtie/carton, iar cantitati relativ mici s-au identificat pentru ambalajele de metale neferoase, din materiale compozite și sticle și borcane din sticlă brună. În total, deșeurile de ambalaje din diferite subcategorii au totalizat în primăvară 21,70 % raportat la greutatea umedă a tuturor deșeurilor sortate procent apropiat de cel rezultat în campania de toamnă (20,19%).
– În campania de primăvară și pe timp de week-end a rezultat un indice de generare deșeuri ambalaje de 0,22 kg./om.zi (față de 0,32 kg./om.zi în campania de toamnă).
– În proba sortată deșeurile din diferite categorii incluzând măruntul – dar fără ambalaje – au reprezentat 78,30 % raportat la greutatea umedă, valoare ușor diferită de cea rezultată în campania de toamnă (87,4%).
– Categoria organice a reprezentat 44,80 % procent foarte asemănător cu cel raportat în toamnă, care a fost de cca. 47%.
În zi de lucru:
– În total, deșeurile din diferitele categorii inclusiv măruntul – dar fără ambalaje – au reprezentat cca. 82 % primăvara, valoare care este apropiată de cea din campania de toamnă (81%).
– Categoria organice a reprezentat 43,66 % din masa totală de deșeuri sortate primăvara, valoare mai mică decât cea din campania de toamnă, cînd procentul de deșeuri organice a fost de 56,65%.
Tabelul 4.7 Situația comparativă a compoziției deșeurilor menajere din stratul de venit mediu – bloc 4 etaje/zi de week-end
Fig. 4.7 Compoziția procentuală a deșeurilor menajere din stratul de venit mediu – bloc 4 etaje/zi de week-end
În cazul stratului de venit mediu (bloc 4 etaje/zi week-end) din Tabelul 4.7, Fig. 4.7 se observă un procent asemănător în cazul deșeurilor organice în ambele campanii și o proporție semnificativă a deșeurilor din construcții în etapa de toamnă.
Tabelul 4.8 Situația comparativă a compoziției deșeurilor menajere din stratul de venit mediu – bloc 4 etaje/zi de lucru
Fig. 4.8 Compoziția procentuală a deșeurilor menajere din stratul de venit mediu – bloc 4 etaje/zi de lucru
Din Tabelul 4.8, Fig. 4.8 nu se observă diferențe semnificative în cazul celor două campanii analizate.
Fig. 4.9 Situație comparativă a compoziției deșeurilor menajere – mediul urban
Din Fig. 4.9 se constată că proporția deșeurilor organice în deșeurile menajere în cele două campanii se situează între 40 – 43% iar în campania de toamnă proba sortată a fost influențată de prezența unei cantități mari de deșeuri inerte din construcții.
Deșeuri menajere rezultate din gospodăriile populației în mediul rural
Procentul de deșeuri de ambalaje raportat la greutatea umedă a deșeurilor sortate a fost de 31,58 % primăvara, mai mare decât în toamnă (23%). Categoria deșeurilor organice a fost reprezentată de deșeuri de dimensiuni foarte mici care au fost incluse în cantitatea de mărunt, estimată la o valoare de cca. 15% din totalul probei de deșeuri sortate în etapa de primăvară comparativ cu cea de toamnă când a atins 38%.
Tabelul 4.9 Situația comparativă a compoziției deșeurilor menajere din mediul rural
Fig. 4.10 Compoziția procentuală a deșeurilor menajere din mediul rural
În campania de primăvară, categoria deșeurilor organice a fost reprezentată de materiale foarte mărunte care au fost incluse în mărunt. Prin analogie cu etapele anterioare, s-a presupus că deșeurile organice au reprezentat cca. 15% din totalul probei de deșeuri sortate, mult mai puțin decât în etapa de toamnă (vezi Fig. 4.11).
Fig. 4.11 Situație comparativă a compoziției deșeurilor menajere – mediul rural
Deșeuri reciclabile rezultate din gospodăriile populației din mediul urban
Ca și în campania de toamnă, în primăvară s-a constatat că, indiferent de dedicația containerelor, conținutul lor a fost reprezentat de deșeuri amestecate, deșeurile specifice containerului respectiv se aflau în proporție relativ redusă.
Tabelul 4.10 Cantități deșeuri sortate în recipienții de deșeuri reciclabile
Din Tabelul 4.10 se remarcă faptul că:
– în primăvară ponderea materialelor reciclabile – ambalaje și neambalaje – a fost cuprinsă între 43,9 și 74,67%, pondere semnificativ mai mare decât în toamnă (46,85 – 49,9 %);
– în primăvară procentul de deșeuri de ambalaje în masa de deșeuri reciclabile aflată într-un recipient dedicat a fost cuprins între 56,79 și 64,67%, adică semnificativ mai mare decât cel din toamnă când a fost de 46,88-62,4%;
– în primăvară cantitățile de materiale contaminante au fost cuprinse între 25 și 56%, în toamnă 50-53%.
Prin comparație cu datele înregistrate în anotimpul anterior rezultă că în timpul primăverii s-au colectat mai puține deșeuri în recipienții de materiale reciclabile plastic/metal și hârtie/carton, dar cantități nu foarte diferite în recipientul de sticlă.
În recipientele de deșeuri reciclabile se colectează deșeuri amestecate, în masa cărora tipul de deșeu – ambalaj căruia îi este dedicat recipientul a avut o valoare mai mare în etapa de primăvară decât cea înregistrată în campania de toamnă.
Capitolul 5. EVOLUȚIA DEȘEURILOR GENERATE ÎN PERIOADA 2013-2015
Deșeurile generate de populația din mediul urban sau rural sunt colectate în containere dedicate amplasate pe platforme de colectare și ridicate la un anumit interval de timp prestabilit de către operatorul de transport. Toate deșeurile provenite de la populație sau instituții/societăți sunt transportate la depozitul de deșeuri solide nepericuloase Albota în vederea efectuării unei operații de valorificare/tratare/eliminare.
În scopul monitorizării modului de separare a deșeurilor reciclabile la platformele de colectare, conform cantităților colectate de către operatorii de salubritate în ultimii 3 ani, am obținut rezultate cu privire la evoluția colectării selective a deșeurilor și tipurile de deșeuri segregate de către populația județului Argeș, ca rezultat al amplelor campanii de informare/conștientizare/educare efectuate.
În decursul celor 3 ani scurși până în prezent s-au realizat numeroase campanii de informare și conștientizare în rândul populației cu privire la importanța colectării selective, s-a adoptat colectarea cu sacul a reciclabilelor la casele individuale, s-au desfășurat ecologizări pe toate râurile județului și astfel lucrurile au evoluat în bine cu rezultate vizibile în cantitățile intrate la depozitare.
În Tabelul 5.1 putem observa evoluția deșeurilor colectate din județul Argeș:
Tabelul 5.1 Evoluția cantităților de deșeuri colectate din județul Argeș
Din Tabelul 5.1., Fig. 5.1. se observă că în mediul rural cantitățile de deșeuri menajere depozitate au scăzut cu 4,45 procente (1.473,2 tone) față de anul anterior, ceea ce înseamnă că se face o mai bună separare a deșeurilor de cele care nu mai pot fi valorificate material, fapt care se observă și din cantitățile materialelor reciclabile colectate separat.
Fig. 5.1 Evolutia deșeurilor menajere eliminate prin depozitare definitivă
Din Tabelul 5.1. se observă că în mediul rural cantitățile de deșeuri depozitate au scăzut cu 4,45 procente în anul 2015 (1.473,2 tone) față de anul anterior.
Fig. 5.2. Evoluția deșeurilor reciclabile colectate din mediul urban și rural
Fig. 5.3. Evoluția deșeurilor biodegradabile colectate din mediul urban și rural
Pe parcursul celor 3 ani analizați se remarcă tendința de colectare separată în amestec a diferitelor tipuri de materiale reciclabile ca obicei majoritar al populației, urmată de colectarea selectivă a deșeurilor de hârtie și carton, materiale plastice și sticlă.
O creștere semnificativă a cantităților colectate separat se înregistrează în cazul materialelor plastice în special la cele provenite din mediul rural.
Important de menționat este aportul semnificativ din anul 2015 al deșeurilor biodegradabile provenite din mediul rural, corelat și cu o scădere de 4,45% a cantității de deșeuri eliminate prin depozitare definitivă.
CONCLUZII
În urma campaniilor desfășurate și pe baza analizelor realizate se pot trage următoarele concluzii:
– Colectarea selectivă a deșeurilor din gospodării este puțin practicată atât de populația din mediul urban cât și de cea din mediul rural, deși sunt disponibili recipienți dedicați pentru diferitele tipuri de deșeuri reciclabile – plastic/metal, hârtie/carton și sticlă. Această afirmație se bazează pe următoarele elemente:
– proporția mare de deșeuri reciclabile găsite în recipienții dedicați deșeurilor menajere teoretic nereciclabile;
– procentul mare de contaminanți din recipienții de deșeuri reciclabile (25-56%).
În ceea ce privește diferitele tipuri de deșeuri s-au constatat aspectele precizate mai jos. Astfel pentru:
Deșeurile menajere
– În containerele pentru colectarea deșeurilor menajere, în mediul urban, indicele mediu de generare al deșeurilor menajere de către populație în anotimp de primăvară a fost de: 0,85 kg./om.zi. Această valoare medie este mai mică decât cea înregistrată în perioada de toamnă care au fost de: 1,27 kg./om.zi, însă în campania de toamnă în cazul venitului mic există bănuiala de colectare la 2 zile a cantității recoltate, iar în cazul venitului mediu la blocurile cu 4 etaje s-a remarcat prezența unei cantități semnificative de deșeuri stradale și de construcții.
– În mediul rural indicele mediu de generare deșeuri menajere de către populație a fost de 0,19 kg./om.zi, mai mic decât cel din toamnă care a fost de 0,36 kg/om.zi.
– Rata medie de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile în cei 3 recipienți dedicați a rezultat a fi de 0,037 kg/om.zi în campania de primăvară, mai mică decât cea determinata în campania de toamnă (0,049 kg./om.zi)
– Având în vedere faptul că peste 80% din populația Piteștiului locuiește în blocuri cu 4 etaje și intră în categoria venit mediu, rezultă un indice mediu ponderat de generare deșeuri menajere, pe zile de week-end și zile de lucru, în mediul urban de 0,73 kg./om.zi în campania de primăvară, mai mic decât cel calculat în campania de toamnă (1,42 kg./om.zi).
– Ambele campanii s-au desfășurat într-o perioadă uscată – fără averse pe toată durata, ceea ce a facut ca umiditatea deșeurilor menajere să provină în principal din deșeurile organice.
– În masa deșeurilor menajere s-au identificat aproape toate categoriile de deșeuri, pentru fiecare din ele înregistrându-se mici variații în funcție de ziua săptămânii, modul de locuire și venit.
– Cea mai mare pondere în masa deșeurilor menajere continuă să fie reprezentată de deșeurile organice, care au reprezentat 42,54% din masa probei sortate provenite din mediul urban în toamnă (prin comparatie în primăvară 40,72%) și 37,87% în toamnă în mediul rural (în primăvară 15%). În campania de primăvară, categoria deșeurilor organice a fost reprezentată de materiale foarte mărunte care au fost incluse în mărunt. Aceste valori de deșeuri organice, încă destul de mari, se datorează lipsei de preocupare pentru compostare, mai ales acolo unde ar fi foarte posibil – respectiv în mediul rural și la casele cu curte din mediul urban. În ultimii trei ani însă, situația s-a înbunătățit, în mediul rural componenta organică se colectează separat într-o mai mare masură decât în anii anteriori, crescând cu aproximativ 79 de procente în anul 2015 comparativ cu anul 2014.
Deșeuri de ambalaje
– Raportat la greutatea umedă, ponderea deșeurilor de ambalaje în masa totală de deșeuri sortate, în campania de primăvară, s-a înscris în următoarele valori:
mediul urban: 21,25 %, mai mare decât cea din toamnă (17,31%)
mediul rural: 32,92%, mai mare decât în toamnă (21,53%).
– Indicii de generare ai deșeurilor de ambalaje (exceptând deșeurile provenite de la casele individuale) s-au înscris între următoarele valori:
– în mediul urban: 0,108 kg./om.zi, mai mic decât în toamnă – 0,214 kg./om.zi);
– în mediul rural : 0,06 kg./om.zi, mai mic decât în toamnă – 0,135 kg./om.zi).
– Acești indici comparativ mai mici în primăvară decât în etapele trecute se corelează și cu cantitatea mai redusă de deșeuri generată în această perioadă.
– În condițiile stratificării alese și în timp de primăvară, cel mai mic indice de generare a deșeurilor de ambalaje s-a înregistrat în cazul stratului venit mediu – bloc turn și anume 0,061 kg./om.zi, mai mic decât cel din etapa de toamnă (0,084), iar indicele cel mai mare, anume 0,22 kg./om.zi – în cazul stratului de venit mediu în zi de week-end mai mic decât în etapa de toamnă.
– Din punct de vedere calitativ, valorile înregistrate indică preponderența deșeurilor de ambalaje din hârtie/carton și plastic, urmate de sticlă și metal în ambele medii de locuire.
– Comparația între deșeurile de ambalaje de la blocurile cu 4 etaje și deșeurile de la blocurile turn, (subdiviziuni ale stratului venit mediu care reprezinta 81% din populația Piteștiului) nu a mai indicat diferențe clare în ceea ce privește procentele de deșeuri de ambalaje din plastic, hârtie/carton, metale sau sticlă, ca în etapele trecute.
– Referitor la prezența ambalajelor de PET, raportat la greutatea umedă a tuturor deșeurilor de ambalaje s-au remarcat următoarele:
procentul cel mai mare de ambalaje PET s-a regăsit în deșeurile din mediul rural (49,3%) și în cele de la blocul turn (20-28%);
procentul cel mai mic de PET s-a regăsit în deșeurile de la blocuri de 4 etaje, venit mic (10%). O explicație a acestei situații poate fi extragerea acestor deșeuri de către colectorii ocazionali care au acces mai usor în zonele menționate.
– Ca și în campaniile anterioare, indiferent de dedicația containerelor, conținutul lor a fost reprezentat de deșeuri amestecate, deși s-a constatat o evoluție spre o mai corectă colectare în ultimii trei ani. Din studiul efectuat reiese faptul că cel mai corect s-au colectat deșeurile de hârtie/carton, urmate de cele de plastic/metal, iar cea mai slabă colectare s-a înregistrat la sticlă, în recipientul dedicat regăsindu-se cantitatea cea mai mare de contaminant.
– În perioada de primăvară ponderea materialelor reciclabile – ambalaje și neambalaje – colectate în recipienții dedicați acestora a fost cuprinsă între 56,79 și 64,67%, pondere semnificativ mai mare decât în toamnă, când a fost între 46,88 și 62,4 %.
– procentul de deșeuri de ambalaje în masa de deșeuri reciclabile aflată într-un recipient dedicat a fost cuprins între 56,79 și 64,67%, asemănător cu cel din toamnă (când a fost de 46,88 – 62,4%);
– cantitățile de materiale contaminante au fost cuprinse între 25 – 56% în primăvară mai mici decât în toamnă, când au fost de 50 – 53%.
– Raportat la numărul de locuitori care folosesc containerele de deșeuri reciclabile sortate au rezultat următorii indici de colectare selectivă:
– deșeuri reciclabile incluzând ambalajele (fără contaminanți) – 0,037 kg/om.zi
– deșeuri de ambalaje reciclabile (fara contaminanti) – 0,023 kg/om.zi
Aceste cifre cu aprox 50% mai mici față de cele rezultate în campania de toamnă.
– O încercare de stabilire a unor indici de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile în recipienții dedicați diferitelor materiale – fără contaminanți – pe baza datelor obținute în această campanie – a condus la următoarele valori:
– indice de colectare în containerul PL/M: 0,007 kg/om.zi
– indice de colectare în containerul H/C: 0,020 kg/om.zi
– indice de colectare în containerul de sticlă: 0,010 kg/om.zi
Acești indici sunt mai mici decât cei înregistrați în campaniile anterioare.
– Considerând procentele de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje din masa de materiale reciclabile din containerele dedicate, valorile medii rezultate au prezentat o creștere semnificativă la plastic și hârtie/carton, după cum rezultă din datele de mai jos:
– ambalaje plastic: 97,82 % ( în toamnă – 32,01%)
– ambalaje hârtie/carton: 56,33% (în toamnă – 43,8%)
– ambalaje sticlă: 30,9% (în toamnă – 31,54%).
În decursul celor 3 ani scurși până în prezent s-au realizat numeroase campanii de informare și conștientizare în rândul populației cu privire la importanța colectării selective, s-a adoptat colectarea utilizând saci în cazul deșeurilor reciclabile la casele individuale, s-au desfășurat ecologizări pe toate râurile județului și astfel lucrurile au evoluat în bine cu rezultate vizibile în cantitățile intrate la depozitare. Pe parcursul celor 3 ani analizați s-a constatat că tendința populației este aceea de depunere amestecată a diferitelor tipuri de materiale reciclabile în recipienții dedicați. Făcând abstracție de materialele reciclabile în amestec, cele mai mari cantități colectate s-au înregistrat în cazul deșeurilor de hârtie și carton, urmate de deșeurile din materiale plastice și sticlă.
Important de menționat este aportul semnificativ din anul 2015 al deșeurilor biodegradabile provenite din mediul rural, corelat și cu o scădere de 4,45% a cantității de deșeuri eliminate prin depozitare definitivă.
Datele obținute în aceste etape de sortare a deșeurilor menajere generate de gospodăriile populației, conduc la concluzia că este necesară o campanie și mai susținută și chiar agresivă de educare a populației, în scopul promovării colectării selective. Organizarea colectării selective nu înseamnă doar simpla instalare a infrastructurii de colectare. Informarea și conștientizarea publicului este esențială pentru ca – în timp – colectarea selectivă să devină o obișnuință pentru toți locuitorii.
Numai cu o contribuție semnificativă a populației, vor putea fi îndeplinite obiectivele naționale de reciclare și valorificare impuse de directivele europene și de legislația națională, respectiv reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conținute în deșeurile de ambalaje și valorificarea sau incinerarea în instalații de incinerare cu valorificare de energie a minimum 60% din greutatea deșeurilor de ambalaje.
Bibliografie:
[1] Apostol Tiberiu, Cosmin Mărculescu, „Managementul deșeurilor solide“, Editura Tehnică, București, 2006
[2] Atudorei Alexei, Păunescu Ioan, “Gestiunea deșeurilor urbane”, Editura Matrix Rom, București, 2002.
[3] Camelia Căpățână, Cristinel Racoceanu, “Deșeuri”, Editura Matrix Rom, București, 2003
[4] Corneliu Ungureanu ș.a., “Gestionarea integrată a deșeurilor municipale”, Editura Politehnica, Timișoara 2006
[5] C. Munteanu, M. Dumitrascu, A. Iliuta, “Ecologie și protecția calității mediului”, Editura Balneară, București, 2011
[6] F. Boar, C. Bodea, N. Baciu, L. Ciupe, “Gestionarea deșeurilor – strategia viitorului pentru conservarea resurselor naturale”, Proiect din cadrul Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului, finanțat de Administrația Fondului de Mediu, Cluj Napoca, 2011
[7] Ion Bumbu, “Reciclarea, tratarea și depozitarea deșeurilor solide: Elemente de proiectare a sistemelor de evacuare, valorificare și neutralizare a deșeurilor solide”, Chișinău, 2007
[8] N.N. Antonescu, Nicolae Antonescu, Paul-Dan Stănescu, Lelia Letiția Popescu, “Gestiunea și tratarea deșeurilor urbane: gestiunea regional”, Editura Matrix Rom, București, 2006
[9] Octavian Valerian Bold, Gelu Agafiel Mărăcineanu, “Managementul deșeurilor solide urbane și industriale”, Editura Matrix Rom, București, 2003
[10] R.V. Pascu, “Managementul deșeurilor”, Editura Univeristatii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009
[11] Agenția Națională de Protecția Mediului, “Raport național privind starea mediului pentru anul 2013”
[12] Agenția Națională de Protecția Mediului, “Raport privind Starea Mediului 2011 – București”
[13] Agenția de Protecția Mediului Argeș, “Rapoarte privind starea mediului în județul Argeș: 2013 și 2014”
[14] Depozitul de deșeuri solide nepericuloase Albota, “Rapoarte anuale de monitorizare 2013, 2014, 2015”
[15] Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje
[16] Legea 132/2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice
[17] Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată 2014
[18] Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006
[19] Legea 99/2014 pentru modificarea si completarea Legii serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 101/2006
[20] Ordin nr. 82 / 2015 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților
[21] Ordonanța de urgență nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor
[22] Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privind protecția mediului
[23] Hotărârea nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor 2014 -2020
[24] Hotărârea nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase
[25] Hotărârea nr. 1.470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor și a Planului național de gestionare a deșeurilor
[26] Directiva Consiliului 1999/31/CEE din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi
[27] http://www.mmediu.ro/beta/domenii/gestionarea-deseurilor/legislatie-deseuri-2/
[28] http://www.anpm.ro/transport-deseuri
[29] http://www.anpm.ro/Mediu/raport_privind_starea_mediului_in_romania-15/
[30] http://www.eea.europa.eu/ro/
[31] https://dexonline.ro/definitie/de%C8%99eu
[32]http://www.intermanagement.eu/stire/MANAGEMENTUL+AMBALAJELOR+SI+DESEURILOR+DE+AMBALAJE
[33] http://www.raportaremediu.ro/blog/
[34] http://www.prevenireambalaje.ro/clasificarea-ambalajului/
[35] http://www.deseuri.ro
[36] http://www.ecoteca.ro/
[37] http://www.green-report.ro/?s=deseuri
[38] http://www.green-environment.ro/
[39] http://scoalaverde.webgarden.ro/menu/mediul-un-semnal-de-alarma/deseurile
[40] http://www.regimuldeseurilor.ro/2012/04/transportul-deseurilor-nepericuloase.html
[41] https://compostareadeseurilor.wordpress.com/
[42] http://selectam.ro/
[43] http://www.managementuldeseurilorarges.ro/
[44] http://ecoromambalaje.ro/
[45] http://www.incdpm.ro/
46 ICIM București
Anexa 1
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Disertatie (formă Finală) Prim 17 Aprilie Rev 6.06 (3) [305578] (ID: 305578)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.