Disertatie Corectate Pg26 Sova [307255]

Sova Sandu Alexandru

Psmp II

Producerea si comercializarea semintelor de porumb in zona Moldovei. Analiza a multiplicatorilor de hibrizi creati de I.C.C.P.T Fundulea.

Capitolul 1. Porumb – Importanta sa in lume si in Romania

Istoricul Porumbului

Statiunea Fundulea si istoricul ei

Soiuri si hibrizi romanesti cu genetica Fundulea

Capitolul 2. Multiplicatori de porumb din regiunea Moldovei

2.1 SCDA Secuienii Noi Jud. Neamt

2.1.1 Istoric

2.1.2 Suprafete cultivate si baza conditionare

2.1.3 Volumul de productiei si modul de desfacere

2.2 Societatea Agricola Moldova Tiganasi

2.2.1 Istoric

2.2.2 Suprafete cultivate si baza conditionare

2.2.3 Volumul de productiei si modul de desfacere

Capitolul 3. Analiza a [anonimizat]

3.1 Comertul cu seminte pe plan regional

3.1.1 Furnizori de seminte pe plan regional

3.1.2 Preturile si evolutia lor 2015-2016

3.2 Obiceiuri de consum ale micilor producatori agricolor

3.2.1 Metode de ambalare si desfacere

3.2.2 Legislatie si reglementari

CAPITOLUL I

Porumbul – Importanța sa în lume și în România

Istoricul porumbului

Istoria modernă a cultivării porumbului începe să fie scrisă odată cu descoperirea continetului american. [anonimizat] o plantă de bază a [anonimizat] o componentă principală a activităților spiritual. Aproape toate manifestațiile spirituale desfășurate de băștinași utilizau și porumbul ca ofrandă. Cercetările arheologice întreprinse în zona New Mexico SUA au scos la lumină rămășițe de porumb cu o vechime de peste 4000 de ani.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] o zeitate închinată porumbului (Fig 1 ). Arealul inițial de cultivare se întindea între S-E Canadei și S-E statului Chile. În 1492 [anonimizat] a fost introdusă și pe continentul european. [anonimizat], existând și o activitate intensă de export a cerealelor, în special cea de porumb. Culturile de porumb predomină în toate regiunile cu climă temperată de pe glob.

Fig. 1 [anonimizat], grâul și orezul constituie cerealele care compun baza alimentației pentru o [anonimizat].

[anonimizat] a introducerii în cultivare a porumbului se face pe timpul domniei lui George Racotzi din regiunea Transilvaniei (1613-1648), în regiunea Munteniei (1679-1688) și ulterior în regiunea Moldovei de către Constantin Duca Vodă (1693-1695). Datorită valorilor nutritive foarte bune și a [anonimizat] a [anonimizat].

Conform analizei realizate de Cristea în 2004, la nivelul anului 1880 cultura porumbului ocupa aproximativ jumătate din suprafața arabilă a țării. Ulterior, odată cu introducerea în cultivare a [anonimizat], ajungând la 40% [anonimizat].

[anonimizat], una din plantele cultivate de cea mai mare importanță, atât în agricultura țării noastre, cât și pe plan mondial, datorită suprafeței însemnate pe care o ocupă, producțiilor mari la hectar (4182 kg/ha producții medii globale) ce se pot obține și posibilităților diverse de valorificare a producției.

Caracteristicile biologice și alimentare deosebite ale porumbului au determinat cultivarea acestuia în diverse zone ale lumii, ocupând actualmente, la nivel global, primul loc, ca suprafață (peste 160 milioane hectare). Din cele 160 milioana hectare, 148 milioane sunt ocupate de porumbul pentru boabe, diferența fiind suprafața cultivată cu porumb furajer. Ponderea culturii de porumb în structura culturilor practicată în ultimii 5 ani în România, variază între 25,93% (2008) și 28,96% (2012), această pondere confirmând locul foarte important pe care porumbul îl ocupă în agricultura României

Porumbul este o cultură cu tradiție foarte prețioasă pentru noi, ca țară. În România, importanța culturii porumbului a fost dovedită – țara noastră ocupă locul trei în UE ca suprafață cultivată, după Franța și Germania și este în top 10 al marilor cultivatori de porumb la nivel mondial. Porumbul este, practic, a doua cultură ca suprafață după cerealele păioase. În prezent, aproximativ 30-40% din producția anuală de porumb a României se exportă. La nivel intern, consumul de porumb se distribuie în proporție de 70-80% pentru animale, 10-15% pentru industrializare și 10-15% pentru hrana umană.

Porumbul este una din principalele cereale ale lumii, situându-se pe locul trei ca suprafață cultivată după orez și grâu. Planta prezintă mai multe avanteje, remarcându-se printr-o capacitate mare de producție, o cultură ușor de implementat datorită faptului că poate fi mecanizabilă 100 %, recoltarea ușoara fără posibilitatea apariției de pierderi majore prin scurturare, o plasticitate ecologică mare și care valorifică foarte bine solurile, punând în valoare îngrășămintele organice și minerale, cât și apa de irigație.

Porumbul are multiple întrebuințări în alimentația omului, animalelor cât și ca materie primă pentru mai multe industrii.

În alimentația umană boabele de porumb constituie un aliment de bază, consumul realizându-se sub diferite forme, specifice fiecărei regiuni unde este cultivat. Acestea se pot consuma ca atare sau sub formă de procesare ( coacere, fierbere, măcinare etc).

Prin procesul de măcinare a porumbului omul a obținut făina de porumb sau mălaiul, produs indispensabil pentru alimentație, dar și pentru diferite arii de industrie, singurul aspect negativ fiind lipsa glutenului care face ca mălaiul să fie nepotrivit pentru fabricarea pâinii. Totuși, industria alimentară a reușit să găsească metode pentru a îngloba făina de porumb și în domeniul panificației prin amestecarea într-o proporție potrivită cu făina de grâu sau făina de secară. Prin procesul de măcinare a boabelor se fac crupe și fulgi de porumb.

Ca hrană pentru animale, porumbul este utilizat sub formă de boabe întregi sau măcinate, fiind hrana de bază în creșterea porcilor și păsărilor. Uruiala de porumb este utilizată ca nutreț concentrat pentru hrănirea taurinelor, ovinelor și cabalinelor.

Ciucălăii sunt folosiți ca nutreț grosier în toate țările cultivatoare de prumb. Aceștia pot fi tocați și insilozați împreună cu furaje suculente (sfecla de zahăr). Tot ca furaje sunt folosite rezidurile de la prelucrarea porumbului: tărâțe, turtele rezultate de la extragerea uleiului, borhoturile de la fabricile de spirt, etc.

Ca plantă întreagă, porumbul recoltat înainte de maturitatea deplină este considerat unul din cele mai valoroase plante de nutreț suculent (Fig 2), atât prin valoarea nutritivă cât și prin simplitatea culturii.

Fig. 2 Recoltare mecanizată a porumbului de siloz

În industrie, boabele de porumb se folosesc pentru extragerea făinii degresate sau la fabricarea berii cu adaus de orzoaică.

Din ciucălăi se obțin celuloza, furfurolul, săpunuri, vitamine sau pot fi folosiți drept combustibili. Planta întreagă se poate folosi în obținerea unor combustibili (metanol, etanol).

În România, porumbul este principala plantă de cultură, ocupând primul loc atât ca suprafață (în medie 30% din terenurile arabile), cât și ca producție (totală și în medie pe hectar). De aceea, nivelul producției și eficiența economică a culturilor de poumb sunt o problemă de interes național. Evoluția acestei culturi, pe teritoriul țării noastre, în decursul celor 144 ani (1862-2005) de evidențe statistice cu privire la cultura porumbului, a cunoscut schimbări importante, cu precădere în ultimii 50 de ani

Hibrizii de porumb vor continua să aibă un rol important în satisfacerea necesităților pentru hrana oamenilor, furajarea animalelor, asigurarea combustibilului, precum și pentru asigurarea materiilor prime pentru industriile prelucrătoare (din sectorul alimentar, farmaceutic, mase plastice etc.) din ce în ce mai diversificate în ultima vreme.

„Metodele de ameliorare au evoluat de-a lungul istoriei cultivării porumbului, de la selecția în masă, bazată pe selecția individuală a plantelor și caracteristicile știuletelui, până la actualele programe complexe de obținere a hibrizilor prin încrucișarea liniilor consangvinizate, folosind androsterilitatea citoplasmatică și restaurarea fertilității”, descoperiri apreciate de T.H. Sonneborn, drept capitale ale secolului XX

Din punctul de vedere al metodelor de ameliorare cercetătorii români au aplicat procesul de hibridare pentru a produce hibrizi între soiuri, primul astfel de hibrid care a fost folosit și în producție a fost obținut de Constantin Calniceanu la stațiunea Mărculești în anul 1935, fiind urmat apoi de Vladimir Moșneaga care în cadrul I.C.A.R. Băneasca a zinat și apoi a extins în cultură alți 5 hibrizi. Studiile lor au demonstrat avantajele procesului de hibridare, fiind considerat un mijloc facil de creștere a producției.

În perioada 1962-2001 institutul Fundulea și stațiunele sale de cercetare au înregistrat progrese în cazul a 132 de hibrizi dubli, triliniari și simpli. Soiurile noi create au primit omologarea și în parcursul timpului au fost cultivate pe suprafețe întinse, ocupând înainte de 1989 valori intre 75%-95% din totalul suprafețelor de porumb cultivate în România.

Stațiunea Fundulea și istoricul ei

INCDA Fundulea este cea mai importantă unitate de cercetare agricolă din România, datorită rezultatelor obținute în diferitele sectoare ale cercetării agricole privind cerealele, plantele tehnice și furajere, rezultatele fiind adoptate de o mare parte din cultivatorii autohtoni, având ca obiectiv principal dezvoltarea și implementarea în practica agricolă a folosirii de hibrizi dubli.

Stațiunea a ajutat la continuarea bogatei tradiții de cercetare agricolă organizate în țara noastră încă de la sfârșitul secolului al XIX- lea, obiectivul principal al acestor demersuri științifice fiind dezvoltarea agriculturii interne și dezvoltarea soiurilor tradiționale pentru a reduce decalajul de performanță față de hibrizii din import.

La 28 decembrie 1956, s-a luat decizia de înființare a unui institut pentru cultura porumbului la Fundulea (H.C.M. nr. 2731/28 decembrie 1956) și prin H.C.M. nr. 330/1 ianuarie 1957 s-a hotărât înființarea Institutului de Cercetări pentru Cultura Porumbului (I.C.C.P.) Fundulea, cu următoarele obiective de cercetare:

experimentarea hibrizilor de porumb creați de alte țări pentru a selecta și recomanda pe cei ce se potriveau condițiilor de climă și sol, din diferite zone ale României;

colectarea, inventarierea și studierea formelor locale (populații și soiuri) de porumb în vederea conservării și valorificării resurselor genetice vegetale naționale;

crearea de linii consangvinizate, pornind de la soiuri și populații locale de porumb, care să permită obținerea de hibrizi dubli și simpli de porumb, cu mare productivitate și calități superioare, hibrizi timpurii, rezistenți la cădere, la temperaturi scăzute și secetă și la boli și dăunători, adecvați tuturor zonelor naturale de cultură a porumbului din țară;

înmulțirea liniilor consangvinizate și producerea celor mai valoroși hibrizi, precum și îndrumarea și controlul producerii de sămânță hibridă;

elaborarea tehnologiilor adecvate cultivării hibrizilor de porumb în România: sistemul de arătură și intreținere a culturii porumbului, folosirea cea mai economică a îngrășămintelor minerale și organice;

stabilirea succesiunii culturilor care să permită folosirea eficientă a terenului și a condițiilor în care porumbul asigura cele mai bune condiții pentru cultura ulterioară a grâului și orzului;

crearea de hibrizi pentru cultura irigată a porumbului, în perspectiva extinderii irigației în România;

recomandarea celui mai adecvat set de mașini pentru cultivarea porumbului pe terenuri irigate sau neirigate;

analiza economicității culturii porumbului și sprijinirea extinderii rezultatelor cercetării în agricultura întregii țări.

Noul institut este organizat pe secții, deținând în activ mai multe stațiuni și existând o convenție de colaborare cu I.C.A.R-ul. Noul institut primește prin trasnfer baza G.A.S. de la Fundulea cu rol de bază experimentală, dar și alte baze G.A.S. „I. L. Caragiale”, Regiunea București, G.A.S. Podu-Iloaiei (acestea transformându-se în stațiuni experimentale), fermele didactice ale Institutelor Agronomice din Craiova, Timișoara și Cluj. Se preconiza ca studenții din cele cinci Institute Agronomice ale României să își desfășoare practica agricolă în institut.
Pe baza informațiilor cu privire la producțiile ce se pot obține la hectar pe teritoriul țării, s-a elaborat un plan pentru a produce 40.000 t sămânță hibridă, necesară României și s-au stabilit utilajele necesare procesării semințelor, precum și spațiile necesare depozitării acestora.

Colegiul a promis totodată instruirea unui specialist român în domeniul ameliorării, asfel s-a început o largă colaborare cu instituții străine de producere a seminței, în special cele din SUA.

Institutul Fundulea a jucat un rol fundamental în dezvoltarea agriculturii românești.

Date privind localizarea și condițiile de climă și sol

INCDA Fundulea este amplasat în partea de sud-est a orașului Fundulea, lângă autostrada Bucuresti-Constanța, în apropierea gării C.F.R. Fundulea, la 30 km pe șosea și 32 km pe calea ferată față de București.

Atât pentru sediul central din Fundulea cât și pentru Ferma culturi irigate, Ferma vegetală Chirnogi și Ferma vegetală de cercetare, INCDA deține autorizațiile de mediu necesare desfasurarii activitatilor experimentale.

Condiții de climă și sol

Terenul institutului este situat în estul Câmpiei Române, în zona de separație a Câmpiei Vlăsiei de Bărăganul de Sud, pe cursul de apă al Mostiștei la 44° 30’ latitudine nordică și 24° 10’ longitudine estică fiind la altitudinea de 68 m.

Climatul este unul continental, cu temperatura medie anuală de 10° C.

Luna cea mai rece este ianuarie, având temperatura medie de -3° C și temperatura minimă absolută de – 26° C.

Luna cea mai caldă este iulie, având temperatura medie 22° C și temperatura maximă absolută 41° C.

Precipitațiile medii anuale sunt de 571 mm, din care 72% în timpul perioadei de vegetație, îndeosebi în lunile mai-iunie. În anotimpul de vară cad numai 35% din totalul precipitațiilor anuale, acestea având caracter torențial. Frecvența anilor secetoși este de peste 40%.
Sunt frecvente perioadele de secetă, de 10-14 zile, în lunile mai-iunie și în jur de 30 zile sau mai mari la începutul primăverii și, mai ales, la începutul toamnei. Iernile nu sunt bogate în zăpadă. Durata de strălucire a soarelui este de 2165 ore (medie multianuală).
Vânturile dominante: Crivățul din est și nord-est, cu o frecvență de 20% și Austrul din vest și sud-vest, cu o frecvență de 15%.

Institutul Fundulea reprezintă pilonul central al cercetării pe tema agronomică din România, deși anii de tranziție post descembristă au adus multe provocări atât administrative, cât și financiare, existând și momente în care lipsa de interes a dus la mari dificultăți în continuarea activității, momente care au reușit să fie depășite datorită unui colectiv administrativ și de cercetare unit și dornic să continue tradiția de cercetare și inovare a institutului.

Amelioratorii de porumb de la Fundulea au avut mereu scopul de a diversifica gama de hibrizi, sub aspectul menținerii principalelor însușiri, astfel încât să fie îndeplinite într-o măsură cât mai mare necesitățile cultivatorilor. În cinci decenii de activitate, în cadrul institutului Fundulea au fost produse sute de mii de combinații hibride. În urma unor testări riguroase, având ca normă o multitudine de însușiri dorite au fost selectați spre înregistrare 82 de hibrizi performanți (Fig.3) , în marea lor majoritate cultivați pe suprafețe mari.

Listele cu hibrizi de porumb înregistrați ca fiind producție Fundulea, în ordinea producerii și în ordinea contribuției autorului

Soiuri de porumb genetica Fundulea cultivate în regiunea Moldovei

Fundulea 376

Este unul dintre cei mai apreciați și cunoscuți hibrizi din țara noastră, fiind considerat un hibrid de top al geneticii românești, prin performanțe ridicate și o rezistență bună la boli și secetă.

Hibridul Fundulea 376 face parte din grupa FAO 500-600 apreciat pentru performanțele sale în ceea ce privește capacitatea de producție și însușirile lui agronomice superioare. Acest hibrid este cultivat pe mari suprafețe și a fost considerat ca reprezentând genotipul care întrunește cea mai mare concentrare și combinații de gene favorabile pentru infintarea de culturi cu performanda sporita.

Forma maternă a hibridului Fundulea 376 este înrudită cu soiurile Mo17 și C103 dezvoltate în anul 1964 la Universitatea din Missouri (S.U.A), soiuri cu trasături foarte proeminente grupului Lancaster cu bob dentat.

Caracteristicile hibrizilor cuprind: endospermă de culoare galbena, știulete de culoare roșie, ambele forme genetice se prezintă cu caracteristici similare la maturitate, hibridul C103 fiind mai pretențios în mediul de dezvoltare.

Rezistența la mană frunzelor (Helminthosporium turcicum) și o calitate similară la tulpinăl, se polenizează cu ușurință în condiții de semi-secetă.

Caracteristicile puse în valoare prin studiul cercetătorilor de la Stația de Experimentare Agricolă Missouri

Linia tată a hibridului Fundulea 376 are la bază o linie extrasă din soiul ICAR 54, soi foarte cultivat în sudul țării datorită adaptabilității la condițiile de secetă și arșiță. A fost folosit intens ca material inițial, din care s-a obținut numeroase linii consangvinizate de calitate, remarcandu-se prin capacitatea de combinare ridicată cu linii americane din categoria cu bobul dentat.

FUNDULEA 376 – FAO 440

Caracteristici

• Hibrid simplu, semitardiv

• Perioada de vegetație: 144 de zile

Știulete foarte mare – peste 22 cm, cilindro-conic, foarte bine acoperit cu boabe

Avantaje

• FOARTE TOLERANT la secetă și arșiță

• Rezistență bună la bolile știuletelui și frunzelor

• Rezistent la căderea și frângerea tulpinilor

• PRODUCTIVITATE FOARTE MARE la hectar chiar și în anii secetoși

• Adaptabil la diferite tipuri de cultură și sol

• Excelentă vigoare de răsărire

Producții

• Potențial de producție: 14.600 – 14.800 kg/ha

Densitate de cultivare

• 50.000 – 55.000 plante / ha (neirigat)

Necesar 22-25kg boabe la hectar (conform MMB)

Hibrid porumb Olt

Caracteristici generale

Este un hibrid simplu omologat in anul 1993 pentru arealele de cultura din sudul, sud-estul si vestul tarii.

Cu o perioada de vegetație de la semanat la maturitate cuprinsa între 135 și 138 zile; suma temperaturilor biologic active fiind de 1368 grade, incadrandu-se in clasificarea FAO 430.

Caractere morfologice.

Planta este viguroasa cu inaltime totala de 244 cm fara lastari, avand in medie 18 frunze semierecte. Formeaza un singur stiulete, bine dezvoltat, inserat la 95 cm si avand la maturitate o pozitie semierecta. Stiluletele este cilindro-conic, cu o lungime medie de 19.3 cm, cu numar mediu de 16 randuri de boabe. Greutatea medie a unui stiulete este de 235 grame. Randamentul de boabe este cuprins intre 81-83%. Rahisul este de culoare rosie.

Bobul este dentat, de culoare galbena portocalie, prismatic, cu misuna bine conturata, avand MMB de 285 grame. Boabele contin in medie 12.7% proteina, 70.4% amidon si 4.8% grasimi.

Capacitatea de productie.Productia de boabe in conditii normale de cultura la neirigat este de pana la 12350 kg/ha,iar la irigat de pana la 14690kg/ha.

Rezistenta.

Are o buna rezistenta la seceta, arsita, fuzarioza stiuletilor si a tulpinilor, helmintosporioza, precum si la cadere si frangerea tulpinilor la maturitate. Se remarca printr-o foarte mare plasticitate ecologica, dand rezultate foarte buna in majoritatea arealelor de cultura.

Cerinte agrotehnice. Densitatea optima la neirigat este de 50000-55000 pl/ha si de 65000-70000 pl/ha la irigat.

Valorifica eficient dozele moderate de ingrasaminte cu azot si fosfor, precum si apa de irigare. Se recomanda a fi cultivat in arealele din sudul, sud-estul si vestul tarii in mod special pe terenurile unde dupa porumb urmeaza a se cultiva cereale de toamna.

PORUMB OITUZ ( FAO 420 – 430 )

Hibrid simplu, semitimpuriu

Perioada de vegetație de la semănat la maturitate este de 127 zile ;

Talia plantei este înaltă având în medie o înălțime de 254 cm;

Aparatul foliar este format din 11 –13 frunze cu port semierect;

Știuletele are rahisul cu glume colorate cu antocian;

Bobul este de tip dentat intermediar, cu vârful de culoare galbenă ;

Are o bună rezistență la cădere și frăngere;

Are o rezistență bună și foarte bună la secetă, arșită și sistavirea boabelor;

Compoziția chimica a boabelor : proteină 9,31 % , amidon 73,58 %, grasimi 3,93 %

CAPITOLUL II

2.1 SCDA Secuienii Noi Jud. Neamț

2.1.1 Istoric și activitate

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni a luat ființă la 1 ianuarie 1962, fiind considerat un act de unificare a cercetării agricole regionale, fosta stațiunea I.C.A.R. Târgu-Frumos s-a transferat la Secuieni în scopul creșterii calității agriculturii practicate în partea de Nord-Vest a Podișului Central Moldovenesc, condițiile oferite de un climat temperat continental provocau destule difictultății producătorilor datorită regimului sărac în precipitații.

Încă din primii ani de funcționare Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni s-a remarcat ca o instituție de valoare științifică, axată pe rezolvarea problemelor agriculturii din zonă, având ca scop : dezvoltarea de soluții tehnologice pentru agricultura din județele Bacău, Neamț, și Vrancea. Scopul era producerea de semințe din categoriile biologice superioare, instituția avand în incintă și un sector legat de activitatea zootehnică.

Stațiunea ia naștere pe baza existentă la „Gospodăria Agricolă de Stat” ce utiliza un patrimoniul funciar initial de 4086 ha, care s-a redus constant după anul 1989, în prezent fiind de 694 ha.

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni este situată în partea de S-E a județului Neamț, între coordonatele geografice de 26°5’ longitudine estică și 46°5’ latitudine nordica, la o altitudine de 205,7 m față de nivelul mării. Sediul unitații este în comuna Secuieni, la o distanță de 10 km față de municipiul Roman și aproximativ 30 km de municipiul Bacău.

Câmpurile experimentale sunt amplasate pe terasa I-a a Siretului, unde solurile predominante sunt : cernoziomul cambic tipic si brun eumezobazic molic. Conținutul în humus al solurilor de la Stațiunea Secuieni variază între 2,3-3,1%, iar reacția solurilor este slab acidă (47,6%), moderat acidă (34,4%) și slab alcalină (18%). Solurile sunt caracterizate ca fiind slab aprovizionate cu azot, moderat bine aprovizionate cu fosfor și bine aprovizionate cu potasiu. Climatul este de tip temperat continental (D.f.b.x. – Köppen) caracterizat prin primăveri scurte, veri răcoroase și ierni aspre. Temperatura medie anuală este de 8,7 °C. Luna cea mai rece din an este ianuarie (temperatura medie -3,8°C), iar cea mai caldă este iulie (temperatura medie 20,2°C). Clasificând anii din punct de vedere al temperaturilor rezultă o frecvență a anilor normali de 70,2%, a celor călduroși de 17% și a anilor răcoroși de 12,8%. Anual cad cca. 547 mm precipitații, total neuniform repartizate în sezonul de vegetație. Sub aspect pluviometric s-a constatat că din totalul anilor analizați, 48,9% sunt caracterizați ca fiind normali, 27,7% secetoși și 24,5% ploioși.

(Datele climatice provin de la stația meteorologică proprie, organizată de S.C.D.A. Secuieni în anul 1962, lângă câmpul experimental).

Organizarea activității

Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni face parte din rețeaua de stațiuni zonale ale Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă – Fundulea, subordonate Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti" București, activitatea fiind structurată în două sectoare :

Cercetare – ce include un laborator de producere a semințelor, cu rolul de multiplicare a semințelor pentru necesarul propriu, semințe din categoriile biologice superioare: sămânța amelioratorului, prebaza 1 și prebaza 2.

Dezvoltare – sectorul de dezvoltare este cel care înmulțește materialul de cercetare, obținând cantități însemnate de sămânță, inclusiv cele din categoria baza, toate soiurile produse sunt din categoria hibrizilor românești.

2.1.2 Suprafețe cultivate și baza de condiționare

Suprafețele cultivate oscilează de la an la an în funcție de suprafețele de terenuri pe care stațiunea le primește în arendă de la propietarii din zonă. La nivelul anului 2015 stațiunea își opera activitatea pe aproximativ 950ha teren agricol, suprafața alocată hibrizilor românești fiind de aproximativ 20ha în condițiile în care stațiunea avea deja rezerve înseminate de material semincer din anii anteriori, plus existența unei colaborări strânse cu alți producători în vederea condiționării de mari cantități de porumb pentru însămânțare, recepționând și cantități importante de material semincer de la stațiunea de cercetare Turda.

Stațiunea are în componeță permanetă un număr de 120 de angajați ( aproximativ 30% fac parte din aparatul de cercetare, aparat ce are în componență 11 cercetători cu diferite grade științifice, 4 fiind doctori și 6 doctoranzi), necesarul de forță de muncă fiind completat de lucrători sezonieri.

Baza de condiționare ( FIG.3) a stațiunii a fost modernizată în anul 2002, modernizare ce a avut scop dezvoltarea capacității de producție, cât și creșterea calitativă a condiționării materialului genetic procesat.

Fig 3. Stația de condiționare semințe din cadrul SCDA Secuienii Noi

Cele mai noi utilaje în baza de condiționare sunt reprezentate de utilajele calibroare marca “Carter Day SUA”, respectiv doua bucați din modelul 212 (Fig 4) și un utilaj din seria 414.

Fig. 4 Separator cererale CarterDay 212

Utilaje cu rol în separarea și calibrarea boabelor pot fi folosite atât pentru porumb cât și pentru floarea soarelui, orez, soia etc.

Procesul de sortare are loc printr- un tambur cu gauri reglabile.

Stațiunea Secuieni mai are în dotare și două unități de Gravitator Forsberg 50VMS anul fabricației (2001) cu rolul de sortare și curățare a boabelor. Utilajul poate sorta atât cereal cât și material ca plasticul, cauciucul, metale etc.

Aparatul folosește un proces de vibrare pentru a separa produsul finit de impurități, aplicând totodată un aspirator de mare putere care elimină praful.

Fig 5. Gravitator Forsberg 50VMS

Ambalarea se face printr-o linie de ambalare manuală, sacii fiind calibrați cu unități de măsură metrologizate și sigilați cu mașini de cusut manuale, activități desfășurate în mediu supravegheat de către personal calificat.

2.1.3 Volumul de producție și modul de desfacere

S.C.D.A. SECUIENI – NEAMȚ poate livra producatorilor agricoli semințe de plante cu însușiri biologice superioare și de bună calitate la prețuri convenabile pentru cumpărători. În fiecare an se produce samânță din soiuri și hibrizi de plante care s-au dovedit a fi cei mai productivi

Volumul de producție estimativ a fost de 1800 tone (valori obținute în 2012).

Stațiunea comercializează produsele atât prin contract cât și direct către orice persoană fizică sau juridică interesată de oferta curentă.

Cotația prețurilor este stabilită prin analiză de către consiliul director, luându-se în calcul aspecte legate de costurile de producție ce pot fluctua în funcție de prețurile la electricitate, gaz metan, plus alte costuri adiționale legate de întreținerea utilajelor de prelucrare și forță de muncă permanentă sau sezonieră implicată în procesul de producție. Cantitățile produse și calitatea materialului genetic, dictează prețul final. Stațiunea datorită faptului că este o instituție publică nu poate oferi facilități legate de eventualele reduceri de preț pentru comenzile mai mari. În cazul contractelor prețurile se pot negocia în funcție de comandă și de producția care va iesi la sfârșitul sezonului.

SCDA colaborează cu foarte multe firme străine, existând foarte multe contracte bilaterale, cu firme din industria producerii de semințe, pesticide și alte imputuri agricole. Baza de uscare și condiționare oferă serviciul de prelucrare a materialului genetic, prelucrare ce costă în medie 180-200e per tona, în funcție de gradul de umiditate, impurități și de metoda finală de tratare. Stațiunea obține venituri importante din acest proces, dat fiind faptul că aici se prelucrează și material genetic de la marii jucători de pe piață precum KWS și PIONNER.

Stațiunea operează siteul „ http://www.scda.ro/” care facilitează accesul persoanelor interesate la informații actualizate despre stațiune, ofertă de material semincer și prețurile practicate în sezon. Pagina mai conține și alte informații precum și modul de ambalare, tratamente și chiar informații despre tehnologia de cultivare. Sectiunea „Ofertă” (Fig 6) cuprinde prețurile pentru semințe cât și informații în legătură cu categoria biologică și substanța de tratare.

Fig. 6. Ofertă de preț produse afișată pe site-ul SCDA Secuieni Neamț

2.2 Societatea Agricolă Moldova Tigănași

2.2.1 Istoric si date generale

Societatea Agricolă Moldova are sediul în Comuna Țigănași, județul Iași, fiind situată la 25 de km de Municipiul Iași.

Unitatea se află în nord-estul județului în bazinul hidrografic al Prutului mijlociu, reprezentând partea terminală a interfluviului Jijia- Prut. Sub aspect geomorphologic teritoriul societății se află în partea de sud-est a Câmpiei Moldovei.

Relieful care predomină este cel de deal și șes, altitudinea maxima este de 142 metri reprezentată de dealul Rediu, iar cea minima 40 metri șesul Jijiei.

Clima este una specifică zonei de silvostepă deluroasă sud- est europeană.

Din punct de vedere al structurii solului, unitatea se încadrează în categoria cernoziomurilor levigate de silvostepa ceva mai aridă. În general solurile au un grad ridicat de fertilitate cu humusul cuprins între 3.4- 4.4, azot total mai mult de 0.2, fosfor mobil 15-20mg/ 100g sol, bine structurate cu structură mijlocie, permeabile dând posibilitatea dezvoltării unei agriculturi intensive moderne.

Societatea este înființată în 1991, conform legii 36/1991 și după apariția legii 18/1991 care refăcea dreptul de propietate asupra terenului agricol și în același timp prevedea modul de desființare a fostelor C.A.P.

Propietarii de teren, foști membri ai C.A.P Țigănași, la momentul revendicării bunurilor cuvenite după suprafața înscrisă în fosta cooperativă și după volumul de muncă prestat de-a lungul timpului au optat ca o parte din bunuri, reprezentând baza materială a fermei, utilaje agricole, autocamioane, magazii, sedii de fermă, să fie împărțite doar valoric, valoare care constituia aportul fiecăruia la înființarea noii firme. După acest model în 1992 firma și-a început activitatea moștenind 80% din patrimoniul fostului C.A.P Țigănași.

Cetățenii au luat acestă decizie sub îndrumarea domnului ing. Aurel Placinschi, inginer al fostei cooperative, el fiind numit director, functie pe care o pastrează și în ziua de azi.

Localnicii care au optat pentru acestă formă de asociere primesc din partea societății dividente sub formă de produse sau echivalentul lor în bani. Decizia a fost una inspirată în contextul în care societatea s-a dezvoltat fiind una din unitățile agricole de top ale județului Iași.

2.2.2 Suprafețe cultivate și baza de condiționare

Societatea are in exploatare : 1260 ha

Numărul de angajați permanenți: 240

Suprafața destinată producției de sămânță porumb genetică Fundulea : 60ha

Suprafața alocată hibridului Fundulea 376 : 20ha

Suprafața alocată hibridului Olt : 20ha

Suprafața alocată hibridului Oituz : 20ha

Producția medie 3800kg / ha

Ca baza de condiționare societatea operează diverse utilaje precum batoze, uscătoare de cereale si masini de sortare. Dintre toate cele mai însemnate utilaje sunt :

Curățitor Cimbria Delta 143 2002: o unitate (Fig.7)

Fig. 7 : Curatitor/ sortator de cereale Cambria Delta 143

Cimbria DELTA 143 sunt curățitoare de semințe cu sită, conceput special pentru diferite activități de curățare a semințelor de cereale. Sitele reglabile fac ca aparatul să fie extrem de versatil, pornind de la activități de precurățare a diverselor semințe de cereale, mazăre, rapită pană la curațare fină, sitele având o suprafață de 7 metri pătrați, în tandem cu un sistem puternic de aspirare.

Societatea Agricolă Moldova mai detine si trei utilaje :Calibrator Cimbria zs300 2003 (Fig 8)

Fig. 8 Calibrator cilindric Cimbria SZ300 ( 4 bucati )

Calibratoarele cilindrice au rolul de a sorta și grada semințele, iar utilajul indicat poate fi folosit la condiționat grâu, porumb, floarea-soarelui, orez sau alte semințe de plante tehnice.

Sortarea se efectuează în funcție de perforațiile din tamburul rotativ, iar datorită mișcării de rotație semințele ajung permanet s fie în contact cu tamburul. Cele conforme trec prin perforații, iar cele ce nu îndeplinesc condițiile sunt eliminate la capătul celalalt al aparatului

Unitatea mai deține și două utilaje gravitator Forsberg din anul 2003.

Ambalarea se face manual de către personalul calificat, sigilarea sacilor se face cu mașini de cusut manual, cantarirea realizandu-se pe mijloace de masurare omologate.

2.2.3 Volumul de productie si modul de desfacere

Societatea Agricolă Moldova, prin cultivarea unei suprafețe de 60ha loturi semincere, cu o producție medie de 3800kg/ ha poate furniza aproximativ 228 tone material semincer.

Modul de desfacere este unui direct, societatea nu are contracte cu firme de distribuție, toate vânzările derulandu-se de la sediul societății din localitatea Tigănași.

Societatea valorifică semințele la prețul stabilit de consiliul director, consiliu ce ține cont de costurile legate cu producția, condiționare și de metoda de tratare.

Societatea oferă o gamă largă de metode pentru ambalare, pornind de la clasica ambalare în saci de rafie 10kg, 12kg, 20kg, 40kg, 600kg ( pentru cultivatorii mari) și în saci de hârtie (Fig.9), cu greutăți cuprinse între 10kg, 12kg, 22kg, 25kg, metoda de ambalare solicitata de societățile care se ocupă cu revânzarea materialului genetic.

Fig. 9 Sac de porumb cu modelul tipizat al Societăți Moldova Tigănași

CAPITOLUL III

Analiza a comerțului cu semințe de porumb, prețul factorul decisiv în utilizarea hibrizilor de porumb Fundulea.

3.1 Comertul cu seminte pe plan regional

3.1.1 Furnizori de semințe pe plan regional

3.1.2 Prețurile i factorii ce influientețază evoluția lor.

3.2 Obiceiuri de consum ale micilor producători agricoli

3.2.1 Metode de ambalare și desfacere

3.2.2 Legislatie și reglementri

3.1 Furnizori de semințe pe plan regional

In zona Moldovei unul dintre cei mai mari furnizori de material semincer de genetică Fundulea este reprezentata de Societatea Agricoal Moldova Tigănași, companie ce produce, conditioneaza și desface trei tipuri de hibrizi de porumb, OLT, Oituz si Fundulea 376. Oferta companiei mai conține si o gama larga de hibrizi străini. Compania este unul din cei mai mari producatori de seminte din regiunea Moldovei, totodată și o prezenta discreta pe piața de profil regionala.

Stațiunea de cercetari și dezvoltare agricolă Secuieni oferă pentru sezonul de primavară 2016 trei hibrizi de porumb, doua soiuri din gama Fundulea, respectiv Fundulea 376 si Olt și un soi de porumb dezvoltat de SCDA Turda respectiv Turda Star.

Compania Rodbun, distirbuitor național de imputuri pentru agricultură, cu o experiență de peste 14 ani în domeniul distribuției de material semincer, este o companie ce a inovat metoda de marketing a semintelor autohtone, reușind sa se impuna ca unul din cei mai mari furnizori nationali de seminte în genetica romanească. Oferta pentru sezonul 2016 cuprinde porumb OLT si Fundulea 376, produse ambalate fie la saci de hartie 10kg sau doze de 25.000boabe

PFA Alionte Tecuci, mic producator agricol din judetul Galați cultiva loturi semincere de porumb, soi Olt, pentru compania Semrom Muntenia SA, societate care asigură condiționarea și tratamentul semintelor. Loturile se intind pe o suprafata de aproximativ 100ha, o parte din productie fiind ambalata și sub numele PFA Alionte, produse care sunt distribuite direct de catre societate, oferind un pret foarte competitiv si o livrare directa. Metodele de ambalare sunt diverse, saci de hartie 10kg-20kg si saci rafie 40kg.

3.1.2 Preturile si factorii ce influienteaza evolutia lor.

Prețurile practicate pentru semintele de porumb difera în funcție de calitatea materialului genetic, de brandul sub care se comercializează, metode de ambalare și de metoda de plata, pentru plata cash se pot obtine reduceri, iar pentru plata la recoltare prețurile sunt în medie mai mari cu 10%.

.

Un factor important de stabilire a pretului la samânta de porumb vine din estimarile de producție ale lotului semincer, pentru hibrizii romanești un lot semincer poate produce între 2000-3800kg samânta la hectar, cantități obținute într-un an agricol bun, cantitățile maxime fiind obtinute în conditii de irigare.

Costurile de productie conțin și taxele de verificare a loturilor semincere, costuri de prelevare de mostre, și analizare, pași necesari în vederea obținerii certificatului de calitate, în vederea comercializării seminței.

Un alt factor în calcularea prețului la semințe este costul de condiționare, dacă în medie o unitate de condiționare oferă serviciul de prestare pentru 200 euro tona, prețul poate oscila în funcție de prețurile la energie electrică, gaze naturale ( pentru uscatoarele de porumb), și de costul tratamentului aplicat (exemplu tratamentul la samânță de porumb, cu fungicid Royal Flo 42s, costă aproximativ 150ron/ 50ron per litru).

Metoda de ambalare implică costuri , atât din punctul de vedere a tehnologiei de ambalare care poate fi automatizata sau manuala, ce implica costuri suplimentare cu forța de muncă ( costuri destul de mari în condițiile în care mediul de ambalare a semințelor este unui nociv datorita tratamentelor aplicate). Prețul ambalajului diferă în funcție de cerințele fiecărui producator, daca ambalarea în saci de rafie este cea mai ieftina ( 1leu per ambalaj 10-40kg).

Ambalajele tipizate din hartie multi strat au costuri mai mari, media fiind intre 2lei – 9lei per bucata în funcție de mărime, grosimea ambalajului și de complexitatea graficii aplicate.

Preturile din sezonul 2016 au fost stabile, datorita productiilor bune întregistrate în 2015 cererea de semințe a fost acoperită, prețurile menținâ+ndu-se pe tot parcursul sezonului.

Pretul cel mai mare per kg de produs, îl are divizia de distribuție de la Rod Bun, datorita sistemului prin care se plasează comenzile, pretul difera foarte mult în funcție de cantitatea comandată și de comenzile pe care agentul companiei le primește ( agentul unieste 3-4 comenzi pentru a obtine un discount mai mare), prețul de lista oferit de un agent din zona Bacău, a fost de 80lei doza 10kg , preț ce nu include tva si discount-ul aferent comenzii.

Societatea Moldova Tigănași are un pret stabilit de 5,5 ron pe kg, pret ce nu include tva, prețul este egal pentru toate cele trei produse din gama hibrizilor Fundulea, prețul este egal cu cel practicat și în sezonul 2015.

PFA Alionte Tecuci pune în vânzare samanță de porumb hibrid Olt cu 4.5 ron kg fără tva, desi pretul este condiționat de o comanda mai mare, producatorul facilitează și livrarea produsului. Nivelul scăzut al prețului se datorează faptului ca samânta se produce prin comanda pentru Semrom Muntenia SA societate ce conditioneaza producția in statiile propii, iar o cantitate este returnată producatorului ca redevența, societatea din Tecuci valorificând stocurile la un preț cat mai competitiv.

O alta societate care produce și comercializează samanta de porumb hibrid românești, este Babybeef.srl din Pascani, societatea a pus în vanzare pentru campania 2016 doi hibrizi de porumb genetica Fundulea, respectiv Fundulea 376 si Oituz , ambalați la saci de 10kg, prețurile practicate fiind între 5-5.5lei per kg fara tva.

Fig.10 Grafic cu preturile din sezonul 2016.

3.2 Obiceiuri de consum

Dupa revolutia din decembrie 1989, primii ani au insemnat o decadere a agriculturii, datorita reogranizarii structurale si functionale a intitutiilor statului, agricultura fiind una din domeniile foarte afectate, suferind transformari majore care au influientat negativ productia agricola. Farmitarea fondului agricol in milioane de mici parcele a oprit evolutia hibrizilor romanesti, trecerea panaturilor din administratia organismelor centrale in mana cetatenilor a dus la pierderea obiceiurilor tehnologice, noii producatori neavand posibilitatile sa continuie aplicarea masurilor de imbunatatire a productiei, costul materialului genetic negăsindu-și fezabilitatea in parcelele micilor producatori. Producatorii care au renuntat la terenuri sau care s-au asociat in exploatatii agricole au posibilitatea sa aplice corect tehnologiile agricole si sa obtina profit.

Romania este al treilea mare producator de material semincer la porumb din Europa. Calitatea solului si suprafata insemnata de pamant agricol au fost puncte de atractie pentru marii jucatori din piata de seminte. La toate acestea au contribuit foarte mult si calitatea pregatirii agronomice pe care au au specialistii nostri datorita universitatilor de profil si a intensei activitati de cercetare.

Din punct de vedere calitativ samanta hibrida de porumb trebuie sa indeplineasca doua cerinte minime mai importante puritatea de 98% si facultatea germinativa de 90%

Pentru prevenirea atacului provocat de daunatori si boli, se recomanda ca inainte de semnata, materialul genetic sa fie tratat cu substante insecto-fungicide impotriva bolilor (exemplu Fusarium sp. Cu Tiradin 75 ( norma de 3kg/tona), iar impotriva daunatorilor din sol (Agriotes sp., Tanymecus dilaticollis) cu Seedox 80 WP (norma de 12kg/tona) sau Furadan 35 (2.5kg/ tona)

Densitatile de semnare sunt descrise in tabelul de mai jos, numarul de plantelor putând varia in functie de conditiile tehnice oferite ( irigat/ neirigat), de calitatea solului si de imputurile oferite respectivelor culturi ( ingrasaminte, stimulenti etc).

Comertul cu seminte din Romania este in continua dezvoltare, plecand de la marile entitati care produc si ambaleaza semintele, firme care au ca rol distribuirea produselor in teritoriu si vanzatorii finali (magazine autorizate pentru comercializarea semintelor) până la cei care faciliteaza accesul micilor cultivatori (care cultiva suprafete intre 1ha-20ha) cu seminte certificate.

Accesul la seminte certificate nu este ingradit nimanui, desfacerea se face la liber, singurul impediment clar fiind pretul, pret conditionat de lantul de furnizare a semintelor, de cantitatile solicitate si de forma de organizare a producatorului agricol care poate insemna o diferenta de pret la achizitie de 20% reprezentand valoarea TVA la incasare (taxarea inversa)

” Potrivit OUG nr.49/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, pentru livrările de cereale și plante tehnice se aplica taxare inversa, in acesta categorie intrand si Porumbul. Condiția obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA conform art.153 din Codul fiscal”

Marile ferme pe langa avantajul organizarii juridice si a faptului ca sunt platitori de TVA, prin marimea exploatatiilor agricole care este direct proportional cu marimea comenzilor facute si a facilitarii achizitiei directe de la producatori, preturile de achizitie fiind de multe ori sub media care o ofera firmele de distributie, existand o reticenta a marilor fermieri in folosirea hibrizilor autohtoni datorita performantelor scazute in comparatie cu hibrizii din import.

Micii fermieri sunt nevoiti sa achite si TVA la achizitie, generand astfel un cost suplimentar de 20% pentru seminte .

Fermierii care doresc sa incerce hibrizii nou aparuti, cu potential de productie mai mare, datorat progresului genetic. Pe de alta parte, interactiunea dintre comportamentul hibrizilor si conditiile de cultura determina alegerea acelor hibrizi care fac dovada unor rezultate mai bune. Aprecierea valorii agronomice a hibrizilor de porumb se face pe baza mai multor criterii. Pentru o alegere buna, criteriile trebuie ierarhizate.

Hibrizii de porumb romanesti sunt cei mai cautati de micii fermieri, fermieri ce au inceput trecerea de la metodele clasice de agricultura care se bazau pe folosirea materialului genetic propiu la semanare ( procesul de selectie a materialului genetic fiind traditional, bazat pe alegerea stiuletilor cu caracteristici biologice mai proeminente, precum marimea, culoarea etc), procedeu ce nu garanteaza calitatea materialului genetic si care in contextul unor costuri tot mai crescute in aplicare tehnologiei agricole se dovedeste a fi doar o piedica in obtinerea unor productii bune care sa ramburseze investitia initiala dar sa si genereze profit.

Obiceiurile de consum in materie de samanta, difera in functie de dotarile disponibile fiecarui producator, lipsa utilajelor performante in agricultura duce de multe ori la lucrari agricole slabe, care nu respecta normele si care in conditiile climatice actuale genereaza productii mici, care de cele mai multe ori sunt mai mici decat investitia initiala depusa de fermier.

Masinile de semanat moderne au un sistem reglabil digital asigurand un randament de plantare aproximativ exact, la o medie de plantare de 65.000 de boabe existand o toleranta de 1-5% ( numar boabe in plus sau in minus in functie de metoda de reglare a utilajului si uzura componentelor) care nu se poate considera un factor ce afecteaza productia. Lipsa dotarilor moderne sau a cunostintelor necesare operarii utlilajelor duce de cele mai multe ori la greseli in procedeul de insamantare. La micii producatori greseala cea mai mare fiind supra popularea parcelelor. Daca norma de insamantare la culturi neirigate este de 55.000 plante/ ha ( Porumb Fundulea 376 / MMB 350g/ 1000 boabe, rezulta un necesar de 55 x 350g = 19,25 kg /ha) la o ambalare de 20kg, producatorii solicita completari de 4-6 kg pe hectar pentru a compensa uzura echipamentului si rezulta de aici ca numarul efectiv de plante la hectar este aproximativ 68.000 – 74.000pl/ ha cu mult peste reconandarile producatorilor.

Daca anul este bogat in precipitatii, iar solul are calitati mai deosebite, productiile obtinute vor fi peste medie, dar in eventualitatea unei perioade de seceta care provoaca o scadere drastica in productie micii producatori vor pune accentul pe slaba calitate a semintelor folosite.

Micii agricultori prefera sa se aprovizioneze din timp mai ales datorita faptului ca au existat ani in care stocurile de seminte sau epuizat din timp, fapt ce a dus la o crestere a preturilor din magazinele autorizate. Sezonul de comercializare a semintelor de porumb tine din 15.02 – 15.05 (conditionat de sarbatori legale si de factorii climatici).

3.2.1 Metode de ambalare si desfacere

In cazul regulilor de ambalare legislatia din tara noastra prevede anumite obligatii privind metoda de ambalare, inscrisuri si modul de protejare a marcilor/ soiurilor inregistrate, astfel se specifica conform ordinului 350 din 2002 :

„Unitatea care ambaleaza semintele are obligatia de a mentiona pe ambalaj: numele si prenumele producatorului / ambalatorului, adresa de domiciliu, denumirea populara a speciei, eventual destinatia produsului obtinut, valoarea germinatiei, ambalajul nu poate fi de acelasi model sau cu insemnele nici unei persoane fizice sau juridice inregistrate oficial, nu poate fi utilizata denumirea unui soi inregistrat sau protejat oficial.

Fig 10. Imaginea prezinta eticheta oficiala cat si eticheta producatorului care are rol in informarea mai amanuntita a utilizatorului despre continut

Conform Art.40 – Semintele conditionate se comercializeaza numai ambalate, inchise, etichetate si certificate.

(2) Ambalajele pot fi confectionate din materiale textile sau plastice, hartie, carton, lemn, metal etc, suficient de rezistente pentru a nu se deteriora in cursul manipularii, depozitarii si transportului si care sa nu afecteze calitatea semintelor in perioada de garantie.

Pentru un lot se foloseste un singur tip de ambalaj, iar masa sau numarul semintelor din fiecare ambalaj care formeaza un lot trebuie sa fie aceeasi, cu exceptia fractiunii ramase.

(3) Sacii din materiale netesute care sunt inchisi prin coasere trebuie sa aiba pe una din laturile deschiderii imprimate un sir de numere, litere sau un desen care sa arate ca sacul si-a mentinut dimensiunile initiale.(Fig.11)

Fig.11. Insemne cu rolul de a marca locul unde sa facut cusatura, pentru a preveni tentativele de desigilare

(4) Capacitatea ambalajelor este obligatorie pentru cazurile prevazute in anexa nr.2. Se pot utiliza ca ambalaje si containerele de diverse marimi, etichetate si sigilate”

In cazul semintelor de porumb, in comert gasim o multitudine de ambalaje pornind de la ambalajele moderne ale marilor producatori straini care contin doze exacte de boabe, cu un numar cuprins intre 25.000 – 90.000 boabe, obiceiul de ambalare difera de la o firma la alta :

KWS ambaleaza semintele de porumb la doze de 25.000 boabe, 50.000 boabe ( 60.000 boabe in cazul unor hibrizi mai tardivi unde norma de insamantare nu poate depasi 60.000 plante);

DKC ofera doua tipuri de ambalaja 50.000 boabe ( cel mai des intalnit in comertul cu amanuntul) si 80.000 boabe metoda de ambalare care este folosita in cazul unor comenzi mai mari;

Pionner ofera 2 metode de ambalare, 25.000 boabe si 80.000 boabe.

In cazul soiurilor romanesti ambalarea este un pic mai diversificata, diferentele regasindu-se de la un producator la altul.

Pornind de la ambalarea clasica in saci de rafie cu sau fara un model tipizat pe el, pana la saci din hartie cu 2-4 straturi (Fig.12), ce permite o grafica complexa similara produselor din import si care pot influenta clientul in decizia de achizitie.

Fig.12 Portiune din sac de seminte, structura este compusa din doua straturi de hartie cerata, iar la exterior un strat de hartie alba, care permite imprimarea graficii

In cazul producatorilor cu capital de stat ( statiuni de cercetare) metodele de ambalare sunt traditionale, saci de rafie (Fig 12) cu sau fara un model tipizat, cu valori de ambalare cuprinse intre 20-40kg pentru micii producatori ( exista posibilitatea achizitionarii si la ambalaje de 500-600kg). Producatorii de stat nu investesc in ambalare dat fiind faptul ca procesul de achizitie a noilor tehnologii este mai anevoios, iar produsele lor se vand si fara un marketing bun.

Fig 12. Ambalare material semincer la saci rafie neinscriptionati (40kg), sacul trebuie sa contina la cusatura certificatul oficial si eticheta producatorului, iar la depozitare insemne distinctive pentru a separa loturile/ seriile de certificare.

În cazul producatorilor de seminte cu capital privat, metoda de ambalare influenteaza mult cota de piata, grafica unui ambalaj, logoul si chiar informatiile despre hibrid influenteaza clientul in momentul achizitiei. Multi producatori au adoptat formele de ambalare moderne (saci de hartie) atat din nevoia de inovare in domeniul comercial cat si din considerente legate de protectia personalului cat si a mediului inconjurator, forma de ambalare in saci de rafie permite scapari ale substantelor de tratare ( infecticid/fungicid ) ce pot cauza efecte nefaste atat supra mediului cat si asupra persoanelor ce intra in contact cu respectivul produs.

Intr-o societate dominata pe consum, marketingul este totul. O marca (Fig. 8) nu se poate dezvolta doar prin calitatea produselor atat timp cat produsul comercializat nu poate fi vizualizat in practica decat dupa o buna perioada de timp. Clientii din categoria fermierilor mici pun mult accent pe modul de ambalare.

Fig. 8 reprezinta metoda de ambalare a companiei Rod Bun, ce pune accent pe numele companiei dar si pe originea semintei, “Genetica Fundulea” fiind un adevarat brand de piata.

Hibrizii de porumb din sortimentele dezvoltate de INCDA Fundulea se regasesc in ambalari cu valori cuprinse intre 10kg -12kg (cantitate necesara pentru 0.5ha conform MMB), 20-25kg ( cantitate necesara pentru 1ha conform MMB) si 40kg (cantitate necesara pentru 2ha).

Desi producatorii fac calcule pentru a ambala cat mai eficent produsele, obiceiul de insamantare ale micilor fermieri face ca in momentul achizitiei sa se solicite si cantitati suplimentare de samanta, însă legea nu permite comercializarea semintelor certificate vrac (cu ambalajul deschis), existand aici posibilitatea ca odata ce ambalajul este deschis continutul sa fie inlocuit cu un alt continut diferit de cel specificat pe insemnele oficiale. Desi este o practica des intalnita in comert, ce prezinta riscuri atat pentru sanatatea celor care interactioneaza direct cu respectivele produse (comercianti, manipulanti etc), vanzarea semintelor vrac nu poate fi exclusa datorita faptului ca foarte multi consumatori (mici producatori agricoli) insamanteaza suprafete de diverse tipuri, de cele mai multe ori mai mici decat suprafetele din ambalajele sigilate.

3.2.2 Legislatie si reglementari

In cazul producerii si comercializarii de materiale genetic din categoria certificata reglementarile sunt facute de „Legea 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea semintelor si a materialului saditor, precum si testarea si inregistrarea soiurilor de plante. Lege nr. 266/2002 republicata 2014”, capitolul II cuprinde normele legale privind Producerea, prelucrarea si/sau comercializarea semintelor.

Art. 5 „Operatorii economici inregistrati pentru producerea, prelucrarea si/sau comercializarea semintelor au urmatoarele obligatii:

a) sa respecte normele si regulile in vigoare privind producerea, prelucrarea si comercializarea semintelor, inclusiv cele privind starea fitosanitara, dupa caz, si sa se supuna controlului tehnic si economic efectuat de autoritatile oficiale abilitate, conform legii;

b) sa tina la zi evidenta productiei, a tranzactiilor si a stocurilor de seminte intr-un registru de intrari si iesiri, conform modelului stabilit prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale, pe care sa il puna la dispozitia autoritatilor oficiale, la cererea acestora;

c) sa respecte prevederile legale privind protectia soiurilor de plante protejate prin brevet;

d) sa declare autoritatii oficiale desemnate suprafetele pentru producerea semintelor si cantitatile pe care le propun pentru certificare si comercializare, precum si datele tehnice, statistice si raportarile solicitate de autoritatea oficiala desemnata, in termenul stabilit de aceasta;

e) sa asigure folosirea metodelor de inmultire si a tehnologiilor adecvate, autocontrolul calitatii si al cerintelor de calitate si sa garanteze beneficiarilor calitatea semintelor livrate pe perioada de valabilitate.

Obligatiile enumerate mai sus au rolul de a asigura calitatea materialului genetic livrat, operatorul economic are obligatia sa mentina la zi o evidenta stocurilor, registrul conținând date privind cantitatile, starea fitosanitara si operatiunile de intrare/ iesire din gestiune.

Evidenta cantitatilor se face prin sistemul de lotare, fiecare lot avand o serie distincta care se noteaza pe pasaportul oficial, lipsa seriilor sau a pasaportului oficial ridica un semn de intrebare asupra veridicitatii lotului semincer.

Perioada de valabiitate la porumb este de 12 luni de la data eliberarii buletinului oficial de analiza, producatorul garanteaza calitatea semintelor in limita perioadei specificate pe certificatul de calitate.

Art. 10: „Operatorii economici inregistrati pentru producerea, prelucrarea si/sau comercializarea semintelor raspund pentru calitatea si identitatea acestora si vor suporta daunele provocate beneficiarilor pentru comercializarea de seminte necorespunzatoare, conform legislatiei in vigoare.”

Vanzatorul are obligatia sa verifice provenienta materialului genetic, să constate conformitatea inscrisurilor fata de certificatul de calitate emis de MADR (Fig.9), garantand calitatea produselor si integritatea continutului. In eventualitatea unor probleme de ordin calitativ, in special de germinatie, daca utilizatorul face dovada aplicarii tehnologiei necesare in actul de semanare, dar calitatea materialului genetic nu corespunde inscrisurilor oficiale atrage raspunderea vanzatorului, vanzatorul fiind obligat sa ofere compensatii materiale .

Fig. 9: Eticheta oficiala emisa INCS.

Art. 11: „Operatorii economici inregistrati pentru producerea, prelucrarea si/sau comercializarea semintelor au obligatia de a le depozita, manipula, trata si transporta pe specii, soiuri, categorii si loturi de seminte, in ambalaje specifice, corespunzatoare, etichetate conform normelor in vigoare.”

Materialul semincer poate fi manipulat doar insotit de actele oficiale (Fig.10), fara a se permite eventuale amestecari, existand o delimitare clara privind soiul si specia.

Fig.10 Reprezinta un model de certificat de calitate, document ce atesta originea si calitatea semintelor, documentul se elibereaza in 2 exemplare (un exemplar pentru vanzator si un exemplar pentru cumparator)