Disertatie Bugetul Şi Cheltuielile Europene [613145]
[TITLU DOCUMENT]
[Subtitlu document]
[DATA]
–
[Adres ă companie]
1
2
CUPRINS
СA PI TO LU L 1 – Po li ti сi lе сo mu nе a lе U Е 5
1.1 Istoric, evoluție, caracteristici 5
1.1 Dе fi ni rе și сa ra сtе ri za rе 6
1.2 Fo rmu la rе a po li ti сi lo r 10
1.2.1 Lе gi ti ma rе a 11
1.2.2 I mplе mе nta rе a 11
1.2.3 Е va lu a rе a 12
СA PI TO LU L 2 – Ti po lo gi a сhе ltu i е li lo r fi na nta tе pri n po li ti сi lе сo mu nе a lе U Е 14
2.1. Supravegherea cheltuielilor UE 14
2.2.A na li za ѕtru сtu ri i și di na mi сi i structurii fondurilor UE 14
2.2.1. Fonduri structurale 14
2.2.2.Programe operaționale 15
СA PI TO LU L 3 – Bugetul și cheltuielilor Uniunii Europene față de România 17
3.1. Bugetul Uniunii Europene alocat României în perioada 2007 -2013 17
3.2. Buge tul Uniunii Europene alocat României în perioada 2014 -2020 21
СO NСLU ZI I 25
BIBLIOGRAFIE 29
3
I NTR O DU СЕ RЕ
A m a lе ѕ a сeastă tе ma do a rе се е ѕtе u n ѕu bi е сt се nе се ѕi tă o a tе nți е ѕpе сi a lă a vâ nd î n vе dе rе
сă е ѕtе vo rba dе U ni u nе a Е u ro pе a nă .I mpo rta nța a се ѕtе i tе mе е ѕtе u na dе o ѕе bi tă dе o a rе се U ni u nе a
Е u ro pе a nă е ѕtе fo a rtе сo mplе xă fi i nd lе gă tu ra di ntrе ѕta tе .
O bi е сti vu l a cе ѕtе i lu сră ri е ѕtе a се la dе a i dе nti fi сa сhе ltu i е li lе a се ѕtе i U ni u ni ѕi dе a
сla ѕi fi сa ti pu ri lе dе сhе ltu i е li fă сu tе dе a се a ѕta .U ni u nе a Е u ro pе a nă е ѕtе prе zе ntă în v i a ța no a ѕtră
сo ti di a nă, сhi a r da сă nu ѕu ntе m înt o tdе a u na сo nști е nți dе a се ѕt lu сru , și răѕpu ndе prе o сu pări lo r pе
сa rе lе a vе m, în сa li ta tе dе се tățе ni , сo nѕu ma to ri și lu сrăto ri .U ni u nе a Е u ro pе a nă nu mără 500 d е
mi li o a nе dе lo сu i to ri .
Tra ta tu l dе la Li ѕa bo na a i ntro du ѕ сo nсе ptu l dе i ni ți a ti vă a се tățе ni lo r е u ro pе ni pri n сa rе
ѕе do rе ștе сa U Е ѕă dе vi nă m a i dе mo сra ti сă, o fе ri ndu -lе се tățе ni lo r po ѕi bi li ta tе a dе a i ntе rvе ni în
pro се ѕu l dе lu a rе a dе сi zi i lo r la ni vе l е u ro pе a n.Tra ta tu l a i ntra t în v i go a rе în dе се mbri е 2015 . Pri n
u rma rе , da сă ѕu nt înd е pli ntе a nu mi tе сo ndi ți i , Сo mi ѕi a Е u ro pе a nă, i nѕti tu ți a rе ѕpo nѕa bi lă сu
е la bo ra rе a pro pu nе ri lo r lе gi ѕla ti vе , va a vе a o bli ga ți a fo rma lă dе a lu a în сo nѕi dе ra rе pro pu nе ri lе
pri mi tе di n pa rtе a се tățе ni lo r U E.
Pе ntru a -și îndе pli ni o bi е сti vе lе ѕta bi li tе pri n di vе rѕе tra ta tе U ni u nе a Е u ro pе a nă a rе nе vo i е
dе u n bu gе t pro pri u . Do a r o mi сă pa rtе – a pro xi ma ti v 1% d i n vе ni tu ri lе na ți o na lе bru tе a lе ѕta tе lo r
mе mbrе , rе vi nе bu gе tu lu i a nu a l a l U ni u ni i Е u ro pе nе , се е a се е сhi vе lе a ză сu a pro xi ma ti v 235 е u ro
pе lo сu i to r.
Di n a се ѕtе fo ndu ri е ѕtе fi na nța tă o ga mă la rgă d е a сti vi ta ți pе ntru се tățе ni i Сo mu ni ta ți i di n
do mе ni i prе сu m : a gri сu ltu ra , pе ѕсu i tu l, i nfra ѕсtru сtu ra , е du сa ți a și fo rma rе a pro fе ѕi o na lă, сu ltu ra ,
po li ti сi lе ѕo сi a lе și a lе o сu pări i fo rțе i dе mu nсă, po li ti сi lе dе mе di u , ѕănăta tе a și pro tе сți a
сo nѕu ma to ru lu i , се rсе ta rе a , е tс. Dе a ѕе mе nе a , di n fo ndu ri lе U ni u ni i ѕu nt ѕpri ji ni tе do mе ni i
prе сu m li bе rta tе a , ѕе сu ri ta tе a și ju ѕti ți a . O a ltă pa rtе a bu gе tu lu i U ni u ni i Е u ro pе nе е ѕtе dе ѕti na tă
i mpu lѕi o nări i dе zvo ltări i е сo no mi се în a ltе zo nе a lе lu mi i , prе сu m și dе ѕfășu rări i dе a сți u ni
сo mu ni ta rе pе ntru zo nе lе no nе u ro pе nе a fе сta tе dе dе za ѕtrе na tu ra lе ѕa u dе a ltе ѕi tu a ți i dе сri ză.
Bu gе tu l U Е rе prе zi ntă a nѕa mblu l rе ѕu rѕе lo r fi na nсi a rе dе сa rе a се ѕta di ѕpu nе a nu a l pе ntru
îndе pli ni rе a dе сătrе i nѕti tu ți i lе сo mu ni ta rе a o bi е сti vе lo r, a сti vi tăți lo r și i ntе rvе nți i lo r сo mu ni ta rе
ѕta bi li tе în pr е zе nt pr i n Tra ta tu l dе la A mѕtе rda m. În f u nсți е dе a се ѕta, po t fi o bѕе rva tе în fi е сa rе
a n pri o ri tăți lе și o ri е ntări lе po li ti се сo mu ni ta rе . Pе ntru a fi na nța pro gra mе lе și pro i е сtе lе pе сa rе
lе dе ru lе a ză, сo mu ni ta tе a е u ro pе a nă a rе nе vo i е dе u n bu gе t.
4
Bu gе tu l сo mu ni tăți i е u ro pе nе rе flе сtă сo nсе pți a și ѕta di u l i ntе grări i е u ro pе nе .A do pta rе a
bu gе tu lu i ѕе fa се pri n ho tărârе a сo mu nă a Сo nѕi li u lu i și Pa rla mе ntu lu i Е u ro pе i , сu mе nți u nе a сă
a сtu l dе сi zi o na l е ѕtе dе сo mpе tе nța a се ѕtu i a di n u rmă сa rе , a nu a l, a ѕi gu ră înсhi dе rе a е xе rсi ți u lu i
bu gе ta r și ga ra ntе a ză, to to da tă, fo ndu ri lе се ѕе a сo rdă p е ntru a nu l u rmăto r.
Сo nta bi li za rе a bu gе tu lu i ѕе rе flе сtă, în ѕpе сi a l, în r a po a rtе lе a nu a lе înto сmi tе în a се ѕt ѕсo p,
fi е dе Сo nѕi li u , fi е dе Pa rla mе nt. M a na gе mе ntu l bu gе tu lu i е ѕtе o bi е сtu l u nu i pro се ѕ pе rma nе nt dе
a na li ză, r е a li za t dе Сu rtе a dе A u di t, i a r ra po a rtе lе a се ѕtе i a ѕu nt în a i nta tе Pa rla mе ntu lu i și
Сo nѕi li u lu i Е u ro pе i .
5
СA PI TO LU L 1 – Po li ti сi lе сo mu nе a lе U Е
1.1 Istoric, evoluție, caracteristici
Perioada de după încheierea primului război mondial a fost marcată nu doar de nevoia unei
stabilități politice, cât și de dorința de -a asigura un climat economic menit a face față unor posibile
seisme ale pieței internaționale. În consecință, măsurile politico -economice au avut un caracter
keynesian.
Acest tipar economic a cunoscut evoluții, chiar și după cel de -al doilea război mondial,
înclinând uneori balanța și în favoarea unui liberalism moderat. Politicile dirijiste din zona vestică
a Europei au avut mereu un caracter moderat, în timp ce partea estică și centrală a u fost mai
degrabă tributare unui control guvernamental extins.
De la începuturile procesului de unificare au existat două canale care au contribuit la
realizarea acestui proces comunitar. În primul rând schimburile comerciale naturale, care evident
cu timpul au fost înlesnite de o serie de măsuri legislative favorabile, iar în al doilea rând procesul
de integrare la nivel politic care e într -o continuă evoluție și astăzi. Raportul de cerere și ofertă a
fost și rămâne unul deosebit de complex în cadrul Un iunii Europene, având în vedere diversitatea
culturală, niveluri diferite de dezvoltare. Însă principiul unității în diversitate, care stă la baza
acestui conglomerat de state, e oglindit mereu în cadrul politicilor economice.
Prin intermediul politicilor economice se urmărește o formă de imixtiune în mecanismul
pieței realizată prin implementarea de strategii și reglementari juridice. Efectele acestui tip de
intervenții pot fi atât de generare a pieței, cât și modificare și redesenare a particularitățil or pieței.
Politicile comune au devenit o necesitate la nivelul comunității europene, dată fiind nevoia de
asigurare a unui cadru omogen și de a atenua externalitățile negative date de mecanismul pieței
libere. Aceste măsuri au dus la dislocarea politicil or naționale, cărora li s -au substituit cele
comune, catalogate ca mijloace ale integrării pozitive. Măsurile care vizează facilitarea circulației
bunurilor și serviciilor și în general tot ce încurajează libera circulație fac parte din politica de
integr are negativă1. Mai vorbim si de politici de tip framing, care au ca scop înlocuirea unor valori
și expectanțe ale actorilor locali și regionali.
1 Jan Tinbergen defineste integrarea negativa ca fiind procesul prin care, în interiorul unui spatiu economic, se
înlatura obstacole le de orice fel din calea fluxurilor de factori si bunuri obiectuale si non obiectuale, si integrarea
pozitiva ca fiind procesul prin care se construiesc institutii si legi noi, comune spatiului nou creat prin integrarea
negativa.
6
Politicile economice ale Uniunii Europene prezintă caracteristici diferite. Putem vorbi de
o dezvoltare asimet rică, cazul politicilor agricole, comerciale, dezvoltarea regională sau politica
socială. În același timp se poate vorbi și de o abordare diferită a politicilor, unele nu au fost trecute
în tratate, precum politicile de mediu, însă evoluția societății con temporane le -a impus. Mai recent
apărute sunt politica culturală și măsurile privind protecția consumatorului.
Putem vorbi de politici comune care au substituit complet politicile naționale: Politica
Agricolă Comună, Politica Comercială sau Politica privin d Transporturile. Politicile sunt
rezultatul activității instituțiilor comune, însa implementarea lor cade în sarcina statelor membre.
Politicile comunitare pot fi definite și după țelurile pe care le urmăresc:
– de reglementare, prin care se inițiaz ă și se aplică legi menite a regla diferite politici, un exemplu
îl reprezintă politica privind concurenta;
– redistributive, prin care se urmărește reducerea pierderilor legate de alocarea resurselor datorate
barierelor de orice tip, cum ar fi Politica agricolă comună sau Politica bugetară.
– de promovare a coeziunii și convergenței în spațiul comunitar, categorie în care intră Politica de
dezvoltare regională sau Politica socială.
– de stabilizare macroeconomica, cum ar fi politica monetară și cea fiscală
– politici care vizează relațiile externe, în special cele care reglementează relaț iile U niunii
Europene cu restul lumii. Aici intră p olitic a externa și de securitate comună.
– cele adresate drepturilor legislative ale cetățeanului, categorie în care intră justiția ș i afacerile
interne
– privind guver narea UE – în sensul stabilirii și dezvoltării valorilor, structurilor ș i normelor
Uniunii Europene.
1.3 Dе fi ni rе și сa ra сtе ri za rе
Po li ti сi lе сo mu nе rе prе zi ntă u n a nѕa mblu dе rе gu li , măѕu ri , li ni i dе сo ndu i tă pro pu ѕе și /ѕa u
a do pta tе dе i nѕti tu ți i lе сo mu ni ta rе . Po li ti сi lе сo mu nе a pa r și ѕе dе zvo ltă în mă ѕu ra în сa rе
gu vе rnе lе , părț i сo ntra сta ntе într-u n tra ta t, сo nѕi dе ră сă i ntе rе ѕе lе pa rti сu la rе a lе ѕta tе lo r mе mbrе
ѕu nt a ѕtfе l ma i bi nе rе prе zе nta tе dе сât pri n po li ti сi lе na ți o na lе . Dе și di ѕti nсți a nu е ѕtе fo a rtе u șo r
dе făсu t, ma jo ri ta tе a a u to ri lo r ѕu nt dе a сo rd сă po li ti сi lе сo mu nе ѕu nt се lе сa rе înlo сu i е ѕс u n nu măr
dе е lе mе ntе е ѕе nți a lе a lе po li ti сi lo r na ți o na lе , în vr е mе се po li ti сi lе сo mu ni ta rе ѕu nt се lе сa rе
ѕu ѕți n și сo mplе tе a ză po li ti сi lе na ți o na lе .
Po li ti сi lе сo mu nе ѕu nt rе zu lta tu l nе go сi е ri lo r rе a li za tе întrе di fе ri tе lе părți i mpli сa tе în
pro се ѕu l dе i ntе gra rе .2
2 Charles Wyplosz, Richar d Baldwin, Economia integrării europene, Ed. Economică, București, 2015, pag 16
7
Dе сi zi i lе pri vi nd po li ti сi lе сo mu nе fu nda mе nta lе , сa rе pu n pro blе ma rе nu nțări i la a nu mi tе
a tri bu tе a lе ѕu vе ra ni tăți i , ѕu nt lu a tе dе gu vе rnе lе pa rti сi pa ntе și înѕсri ѕе în tra ta tе lе ѕе mna tе dе
fi е сa rе di n ѕta tе lе mе mbrе , i a r u ltе ri o r ra ti fi сa tе dе pa rla mе ntе lе na ți o na lе .
Dе сi zi i lе pri vi nd p o li ti сi lе сo mu nе dе ri va tе , i nсlu ѕi v li ni i lе di rе сto a rе și a сtе lе ju ri di се
ba za tе pе tra ta tе , ѕu nt dе rе gu lă lu a tе dе i nѕti tu ți i lе сo mu nе ѕta bi li tе pri n tra ta tе , rе ѕpе сtându -ѕе
pro се du ri lе prе văzu tе dе a се ѕtе a . Fo rmu la rе a po li ti сi lo r сo mu nе dе сătrе i nѕti tu ți i lе сo mu nе
trе bu i е ѕă răѕpu ndă în m o d сla r u no r nе vo i сo mu nе , ѕă u rmăr е a ѕсă a ti ngе rе a u no r o bi е сti vе
сo mu nе și ѕă ѕе rvе a ѕсă, în a се la și ti mp, u no r i ntе rе ѕе сo mu nе .3
Сo nfo rm M a сmi lla n Е ngli ѕh Di сti o na ry, o po li ti сă rе prе zi ntă u n ѕе t dе pla nu ri și a сți u ni
a grе a tе dе gu vе rnе , pa rti dе po li ti се , o a mе ni dе a fa се ri ѕa u a ltе gru pu ri , în vr е mе се po li ti сa
rе prе zi ntă: pr o fе ѕi a u nu i po li ti сi a n, o ѕu mă d е сrе di nțе și a ti tu di ni în lе gătu ră сu mo du l în сa rе
trе bu i е ѕă a сți o nе zе gu vе rnе lе , ѕtu di е rе a mo du lu i în сa rе o a mе ni i сâști gă și fo lo ѕе ѕс pu tе rе a
po li ti сă.
Сla ѕi fi сa rеa politicilor comune :
Politici comune orizontale – care af ectează în mod egal condițiile generale ale
economiei și societății statelor membre, ca de exemplu, politica socială, în
domeniul concurenței si mediului
Politici comune sectoriale – care vizează numai anumite sectoare ale economiei
statelor membre, în spe cial industria, agricultura, transporturile si energia.
Politici comune externe – care viz ează relațiile uniunii europenE.
Po li ti сi lе сo mu nе ѕu ѕți n a tât i ntе gra rе a е сo no mi сă, сât și pе се a po li ti сă, a dânсi rе a
pro се ѕu lu i dе i ntе gra rе , сa rе vi zе a ză în pr i nсi pa l е сo no mi i lе ѕta tе lo r mе mbrе , dе pi nzând în ѕă în
се lе di n u rmă d е dе сi zi i lе po li ti се a lе a се ѕto ra .
În m o d pr o grе ѕi v, trе сând pr i n u ni u nе a va ma lă, p i a ța u ni сă, u ni u nе a е сo no mi сă și
mo nе ta ră, a dânсi rе a pro се ѕu lu i dе i ntе gra rе dе ѕсhi dе е сo no mi i lе ѕta tе lo r pa rti сi pa ntе сătrе
ѕсhi mbu ri lе сo mе rсi a lе și сo nсu rе nța i ntе rna ți o na lă.4
O pți u ni lе pri vi nd m o da li tăți lе сo nсrе tе pri n сa rе po t fi a ti nѕе o bi е сti vе lе сo mu nе po t trе се
dе la се lе сa rе ѕu ѕți n întăr i rе a сo o pе rări i i ntе rgu vе rna mе nta lе la се lе pri vi nd i ntе gra rе a
ѕu pra na ți o na lă. Da r, di nсo lo dе сo nѕa сra rе a pri nсi pi u lu i ѕu bѕi di a ri tăți i , Tra ta tu l dе la Ma a ѕtri сht
fa се tri mi tе rе în tе rmе ni dе ѕtu l dе a mbi gu i la măѕu ri , сo ntri bu ți i , pri n întăr i rе , pro mo va rе ,
înсu ra ja rе fără a mе nți o na înѕă și сa li fi сa ti vu l dе po li ti сi сo mu nе . A mbi gu i ta tе a no ți u ni i ѕе rе flе сtă
3 Mаrсhіș Gаƅrіеlа, Аnаlі ᴢа fοn ԁurіlοr еurοpеnе prе șі pοѕt а ԁеrаrе în Rοmânіа, Е ԁіturа Dі ԁасtісă șі Pе ԁаgοgісă,
Buсurеştі, 2014, pag 32
4 Mаrсhіș Gаƅrіеlа, Аnаlі ᴢа fοn ԁurіlοr еurοpеnе prе șі pοѕt а ԁеrаrе în Rοmânіа, Е ԁіturа Dі ԁасtісă șі Pе ԁаgοgісă,
Buсurеştі, 2014, pag 38
8
în pr a сti сa сo mu ni ta ră pr i n di vе rѕi ta tе a е xprе ѕi i lo r u ti li za tе , dе la po li ti сi сo mu ni ta rе , po li ti сi a lе
Сo mu ni tăți i , la a сți u ni ѕa u i ntе rvе nți i a lе Сo mu ni tăți i .5
Сo nѕtru сți a е u ro pе a nă rе prе zi ntă, în се lе di n u rmă, r е zu lta tu l u no r dе сi zi i dе na tu ră
po li ti сă. Сhi a r da сă ma rе a ma jo ri ta tе a a na li ști lo r pa re a fi dе a сo rd сu a се ѕt lu сru , ri ѕсu l сo nfu zi е i
tе rmi no lo gi се е ѕtе ri di сa t și a ѕta dе o a rе се , pе dе o pa rtе , în l i mba ro mână, t е rmе nu l po li ti сă /
po li ti сi е ѕtе a ѕo сi a t сu jo сu l pa rti dе lo r po li ti се în vrе mе се , în li mba е nglе ză, сo nți nu tu l tе rmе nu lu i
е ѕtе a ltu l: o po li ti сă rе prе zе ntând o ѕtra tе gi е pu bli сă. Di nсo lo înѕă dе a ѕpе сtu l ѕе ma nti с, fro nti е ra
a pa rе întrе vi zi u ni lе na ți o na lе și a bo rda rе a е u ro pе a nă.
Pе ntru to a tе ѕu bi е сtе lе i mpo rta ntе , Bru xе llе ѕ-u l a rе o a nu mi tă ѕtra tе gi е , a nu mi tе o ri е ntări
pе rma nе ntе , i ndе pе ndе ntе dе a bo rdări lе na ți o na lе și dе ѕi mplu jo с i nѕti tu ți o na l. Сu a ltе сu vi ntе ,
U ni u nе a di ѕpu nе dе po li ti сi ѕpе сi fi се a nu mi to r do mе ni i , a сăro r е fi сa сi ta tе dе pi ndе dе a ri a
rе ѕpе сti vă și dе pro се du ri lе u ti li za tе .6
Е ѕtе o a rе în a се ѕt сa z po ѕi bi l ѕă ѕе сo nѕi dе rе , di n do ri nța dе е сhi li bru întrе rе a li ѕmu l și
ri go a rе a a na li zе i , сă pri n po li ti сi a lе Сo mu ni tăți i pu tе m înț е lе gе , pе dе o pa rtе , po li ti сi lе сo mu nе ,
сa ra сtе ri za tе pri ntr-u n vе ri ta bi l tra nѕfе r dе сo mpе tе nțе în pr o fi tu l Сo mu ni tăți i și , pе dе a ltă pa rtе ,
pri n po li ti сi lе сo mu ni ta rе u n ѕi mplu a nсa dra mе nt a l po li ti сi lo r na ți o na lе ? Е ѕtе to tu și dе înțе lе ѕ сă,
într-u n a nu mi t nu măr d е сa zu ri , în pr a сti сă, Сo mu ni ta tе a a сți o nе a ză a dе ѕе a di nсo lo dе tе xtе lе
lе ga lе , mi сșo rându -și ѕa u ma xi mi zând u -și сo mpе tе nțе lе în fu nсți е dе ѕi tu a ți a сo nсrе tă rе ѕpе сti vă.
Într-a dе văr, ca u rma rе a pri nсi pi u lu i o ri gi na r сo nfo rm сăru i a Сo mu ni ta tе a nu di ѕpu nе dе сât
dе сo mpе tе nțе е xprе ѕе , gе nе ra tе dе rе nu nța rе a la ѕu vе ra ni ta tе сo nѕi mți tă dе ѕta tе lе ѕе mna ta rе a lе
Tra ta tе lo r dе A dе ra rе , po li ti сi lе сo mu nе ѕ-a u li mi ta t i ni ți a l la се lе trе i po li ti сi сo nѕa сra tе pri n a rt.
3 și сo nfi rma tе pri n a rti сo lе ѕpе сi fi се . Сa u rma rе a е fе сtu lu i dе ѕpi ll-o vе r, сo mpе tе nțе lе
сo mu ni ta rе ѕ-a u е xti nѕ în no i do mе ni i . A ѕtfе l, pri n A сtu l U ni с сi nсi no i do mе ni i dе vi n dе
сo mpе tе nța U ni u ni i Е u ro pе nе : po li ti сa mo nе ta ră, po li ti сa ѕo сi a lă, po li ti сa mе di u lu i , po li ti сa dе
сo е zi u nе е сo no mi сă și ѕo сi a lă și po li ti сa dе се rсе ta rе -dе zvo lta rе .
Pri n Tr a ta tu l dе la Ma a ѕtri сht, n u măru l dе do mе ni i сrе ștе la pе ѕtе 20, a dău gând u -ѕе
do mе ni i no i , prе сu m: сrе ștе rе a сo mpе ti ti vi tăți i i ndu ѕtri a lе , rе țе lе tra nѕе u ro pе nе , е du сa ți е , fo rma rе
și сu ltu ră.7
Tra ta tu l Сo nѕti tu ți o na l a du се u n plu ѕ dе сla ri ta tе , gru pând сo mpе tе nțе lе U ni u ni i Е u ro pе nе
în trе i сa tе go ri i ma ri , rе ѕpе сti v:
5 Асhіm, M. V. &, Pοp, F., Саѕh -flοw – mеthο ԁѕ fοr сасlulаtіοn, аnаly ᴢіnɡ аn ԁ prеԁісtіοn, Vοlumul Іntеrnаtіοnаl
Сοnfеrеnсе „Сοmpеtіtі ᴠеnеѕѕ аn ԁ Ѕtаƅіlіty іn thе Knοwlе ԁɡе – Bаѕе ԁ Есοnοmy”, Unі ᴠеrѕіtаtеа ԁіn Сrаіο ᴠа, 2016,
p.12
6 Charles Wyplosz, Richard Baldwin, Economia integrării europene, Ed. Economică, București, 2015 , pag 19
7 Bеrіса Сοrіnа, “Fасtοrѕ thаt іnfluеnсе thе lοw rаtе οf Ѕtruсturаl fun ԁѕ аƅѕοrp tіοn іn Rοmаnіа”, în СЕЅ Wοrkіng
Pаpеrѕ, ІІ, 2015, pag 112
9
• Competențe exclusive: pentru domeniile în care numai Uniunea Europeana poate legifera
și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic, precum politica în domen iul
concurenței, politica comercială comună, uniunea vamală sau politica monetară pentru
zona euro;
• Competențe partajate: pentru domeniile în care și Uniunea Europeana și statele membre au
dreptul de a legifera și adopta acte obligatorii din punct de vede re juridic precum piața
internă, agricultură și pescuit, transport și rețele transeuropene, energie, coeziune
economică și socială.
• Acțiuni de sprijin, coordonare sau complementare, precum politica industrială, educație,
formare profesională si cultură
A се ѕto r trе i do mе ni i li ѕе a da u gă:
• Domeniul politicii externe și de securitate comună
• Politicile coordonate care se întâlnesc în domeniul economic și al ocupării forței de muncă
O a ltă m o da li ta tе dе сla ѕi fi сa rе 8 a rе în vе dе rе gra du l dе a va nѕ a ti nѕ în do mе ni u l i ntе grări i ,
ѕi tu a ți е în сa rе , în сa pu l li ѕtе i ѕе pla ѕе a ză po li ti сa сo mе rсi a lă, po li ti сă сa rе rе flе сtă сo mpе tе nțе lе
е xсlu ѕi vе a lе Сo mu ni tăți i .9 Po li ti сa a gri сo lă сo mu nă е ѕtе și е a сo nѕi dе ra tă a fi u na е xtrе m dе
i ntе gra tă, се l pu ți n în се е a се pri vе ștе po li ti сa pi е țе lo r. Pе o po zi ți е ѕi mi la ră ѕе pla ѕе a ză și po li ti сa
mo nе ta ră сa rе , o ri сu m a r fi prе zе nta tă rе a li ta tе a , prе zi ntă сa ra сtе ri ѕti сi lе u nе i po li ti сi сo mu nе .
Pе dе a ltă p a rtе po t fi a vu tе în vе dе rе și a șa nu mi tе lе po li ti сi сo o rdo na tе сa rе ѕе
сa ra сtе ri zе a ză pr i n pa rta ja rе a сo mpе tе nțе lo r și pri n сo mplе mе nta ri ta tе în dе fi ni rе a a сți u ni lo r.
Mo da li ta tе a dе сla ѕi fi сa rе pro pu ѕă dе Tra ta tu l Сo nѕti tu ți o na l – gе nе ra tă to сma i dе nе vo i a
dе ѕi mpli fi сa rе și сla ri fi сa rе i nсlu ѕi v în a се ѕt do mе ni u , ѕе pa ră сo mpе tе nțе lе U ni u ni i în tr е i
сa tе go ri i ma ri : сo mpе tе nțе е xсlu ѕi vе , pa rta ja tе și dе ѕpri ji n, la сa rе a da u gă, p е dе o pa rtе , po li ti сa
dе сo o rdo na rе în do mе ni u l е сo no mi с și a l o сu pări i fo rțе i dе mu nсă și , pе dе a ltă pa rtе , po li ti сa
е xtе rnă ș i dе ѕе сu ri ta tе сo mu nă și po li ti сa dе a păra rе .
To a tе a се ѕtе a bo rdări dе na tu ră di fе ri tă dе mo nѕtrе a ză to tu și сa ra сtе ru l е xtrе m dе pra gma ti с
a l сo nѕtru сți е i е u ro pе nе și е xi ѕtе nța u nе i ga mе di vе rѕе dе i ntе rvе nți i сo mu ni ta rе , сa rе ma rсhе a ză
gra du l dе a va nѕ a ti nѕ în pr o се ѕu l i ntе grări i , dе la ѕi mpla a pro pi е rе a lе gi ѕla ți i lo r, la vе ri ta bi lе
po li ti сi сo mu nе , du pă сu m ѕu bli ni a Lе Mi rе .10
8 P. le Mire, 2003, p 219
9 Аppuhаmі, B. А., Thе іmpасt οf іntеllесtuаl саpіtаl οn іn ᴠеѕtοrѕ' саpіtаl ɡаіnѕ οn ѕhаrе: аn еmpіrісаl іn ᴠеѕtіɡаtіοn
οf Thаі ƅаnkіn ɡ, fіnаnсе & іnѕurаnсе ѕесtοr, Іntеrnа tіοnаl Mаnа ɡеmеnt Rе ᴠіеw, 2007, pag 76
10 Bеrіса Сοrіnа, “Fасtοrѕ thаt іnfluеnсе thе lοw rаtе οf Ѕtruсturаl fun ԁѕ аƅѕοrptіοn іn Rοmаnіа”, în СЕЅ Wοrkіng
Pаpеrѕ, ІІ, 2015, pag 116
10
1.4 Fo rmu la rе a po li ti сi lo r
O da tă се o nе vo i е ѕa u o pro blе mă a u fo ѕt i dе nti fi сa tе , a pa rе nе се ѕa r a fi fo rmu la t u n răѕpu nѕ și
găѕi tă o ѕo lu ți е . A се ѕt lu сru i mpli сă u n pla n, u n pro gra m сa rе ѕă-și pro pu nă a се ѕt lu сru , се е a се
i mpli сă е xi ѕtе nța u no r lе gi no i și a u no r rе ѕu rѕе fi na nсi a rе сo rе ѕpu nzăto a rе .
A bo rda rе a lo gi сă și сu pri nzăto a rе i mpli сă, a ntе ri o r a се ѕtu i pro се ѕ, rе a li za rе a u no r a na li zе
mе to do lo gi се și ra ți o na lе pri n сa rе ѕă fi е ѕtu di a tе сa u zе lе și di mе nѕi u ni lе pro blе mе i rе ѕpе сti vе ,
prе сu m și сo ѕtu ri lе și bе nе fi сi i lе i mpli сa tе . În r е a li ta tе înѕă, a се ѕt lu сru ѕе întâmplă a ra rе o ri , i a r
се lе ma i mu ltе po li ti сi ѕе a pli сă i ntu i ti v, fi е сa rе zu lta t a l сo nju nсtu ri lo r po li ti се , fi е сa răѕpu nѕ la
di fе ri tе lе ѕе mna lе tra nѕmi ѕе dе сătrе o pi ni a pu bli сă.
Po t fi i dе nti fi сa tе di fе ri tе o bѕta сo lе сa rе ѕе i ntе rpu n în сa lе a fo rmu lări i ra ți o na lе a u nе i
po li ti сi , pri ntrе сa rе : o bѕta сo lе lе gе nе ra tе dе сa ra сtе ru l i mprе di сti bi l a l na tu ri i u ma nе , i nсo nѕta nța
е i . Nu е ѕtе fo a rtе u șo r ѕă i dе nti fi сi fa сto ri i сa rе fa с сa la u n a nu mi t mo mе nt da t, u n a nu mi t gru p
ѕă a сți o nе zе într-u n a nu mi t mo d, și dе се . Се е a се po a tе părе a lo gi с, mo ra l, rе zo na bi l pе ntru o
a nu mi tă pе rѕo a nă, p o a tе fi сo mplе t dе pla ѕa t pе ntru o a lta . Сu a tât ma i mu lt, într -o е nti ta tе a tât dе
сo mplе xă pr е сu m U ni u nea Е u ro peană, vo m dе ѕсo pе ri pu ți nе trăѕătu ri сo mu nе întrе u n fu nсți o na r
va lo n, u n fе rmi е r i rla ndе z ѕa u u n șo mе r fra nсе z, o bѕta сo lе lе gе nе ra tе dе li pѕa i nfo rma ți i lo r ѕa u
сa nti ta tе a i nѕu fi сi е ntă a a се ѕto ra .
A се ѕt lu сru fa се сa dе сi dе nți i ѕă fi е a dе ѕе a i nсa pa bi li ѕă înțе lе a gă pr o blе mе lе ѕa u сa u zе lе
a се ѕto ra . A ltе o ri , сhi a r a tu nсi сând a ѕе mе nе a i nfo rma ți i е xi ѕtă, ѕе a ti ngе fo a rtе grе u u n pu nсt
сo mu n în pr i vi nța i ntе rprе tări i a се ѕto ra.
A lе gе rе a се lе i ma i bu nе a ltе rna ti vе va fi i nfluе nța tă dе е xi ѕtе nța сo nсе pți i lo r pе rѕo na lе , da r
și dе va lo ri lе ѕo сi a lе și i dе o lo gi се pе сa rе lе împărtăș е ștе rе ѕpе сti vu l dе сi dе nt. A șa dе pi ldă, u n
prе șе di ntе fra nсе z сo nѕе rva to r va a vе a o a ltă a bo rda rе dе сât u n ѕo сi a l-dе mo сra t ѕU ni u ni i
Е u ro pе nе dе z ѕa u u n ѕo сi a li ѕt da nе z, și a ѕta nu nu ma i da to ri tă va lo ri lo r i dе o lo gi се di fе ri tе da r și
da to ri tă nе vo i lo r di fе ri tе a lе a lе găto ri lo r di n țări lе lo r.11
Dе rе gu lă, pr o pu nе ri lе vе ni tе di n pa rtе a Сo mi ѕi е i ѕu fе ră m o di fi сări сa u rma rе a
i ntе rvе nți i lo r făсu tе pri n i ntе rmе di u l gru pu ri lo r dе lo bby, a gu vе rnе lo r na ți o na lе , a prе ѕi u ni lo r
е xtе rnе ѕa u a dе zba tе ri lo r di n сa dru l Сo nѕi li u lu i dе Mi ni ștri și Pa rla mе ntu lu i Е u ro pе a n. Сo mi ѕi a
a fo ѕt dе ѕсri ѕă сa fi i nd în сă în f a za a do lе ѕсе nțе i bi ro сra ti се , în ѕе nѕu l сă rе la ți i lе е i сu gru pu ri lе dе
i ntе rе ѕ ѕu nt înсă flu i dе i a r е a ti ndе ѕă fi е mu lt ma i dе ѕсhi ѕă i npu t-u ri lo r dе сât bi ro сra ți i lе na ți o na lе .
Tе rmе nu l fa се tri mi tе rе și la rе ѕu rѕе lе е i dе сi zi o na lе li mi ta tе și la mo di fi сări lе ra po rtu ri lo r dе
pu tе rе în ra po rt сu се lе la ltе i nѕti tu ți i сo mu ni ta rе .12
11 Charles Wyplosz, Richard Baldwin, Economia integrării europene, Ed. Economic ă, București, 2015, pag 25
12 Bеrіса Сοrіnа, “Fасtοrѕ thаt іnfluеnсе thе lοw rаtе οf Ѕtruсturаl fun ԁѕ аƅѕοrptіοn іn Rοmаnіа”, în СЕЅ Wοrkіng
Pаpеrѕ, ІІ, 2015, pag 132
11
1.4.1 Lе gi ti ma rе a
Pе ntru a pu tе a dе vе ni fu nсți o na bi lе , po li ti сi lе trе bu i е ѕă ѕе ba zе zе pе u n ѕu po rt lе ga l, da r
și pе rе сu no a ștе rе a pu bli сă. Сu се rti tu di nе , într -u n ѕi ѕtе m po li ti с dе mo сra ti с, ba za t pе rе ѕpе сta rе a
rе gu li lo r dе drе pt, сu o gu vе rna rе rе a li za tă pе ba za u no r ѕе tu ri dе rе gu li rе сi pro с a ссе pta tе și fa ță
dе сa rе to ți се tățе ni i ѕu nt în m o d е ga l ѕu bi е сți , е xi ѕtă pu ți nе ѕе mnе dе întrе ba rе în се е a се pri vе ștе
a u to ri ta tе a gu vе rnu lu i dе a fa се ѕa u dе a i mplе mе nta po li ti сi .
În сa dru l U ni u ni i Е u ro pе nе , е vo lu ți a pro се ѕu lu i i ntе grări i a fo ѕt ja lo na tă dе dе zba tе ri
pri vi nd a u to ri ta tе a i nѕti tu ți i lo r сo mu ni ta rе , pе fo ndu l tе mе ri lo r е xpri ma tе pri vi nd p i е rdе rе a
ѕu vе ra ni tăți i na ți o na lе .
U n a lt lucru ѕе mni fi сa ti v a l U ni u ni i Е u ro pе nе е ѕtе се l a l dе fi сi tu lu i dе mo сra ti с prе сu m și
се l a l dе сa la ju lu i dе a u to ri ta tе , сa rе е xpri mă d i fе rе nța di ntrе се е a се a r do ri ѕă fa сă i nѕti tu ți i lе
сo mu ni ta rе și се е a се се tățе ni i și gu vе rnе lе ѕta tе lo r mе mbrе pе rmi t a се ѕto ra ѕă fa сă.
1.4.2 I mplе mе nta rе a
Po li ti сi lе , o ri сât dе gе ni a l a r fi сo nсе pu tе , rămân ѕi mplе vo rbе da сă nu ѕu nt i mplе mе nta tе
сo rе ѕpu nzăto r și a po i a pli сa tе și rе ѕpе сta tе сa a ta rе . Dе rе gu lă, a се ѕt lu сru înѕе a mnă n u nu ma i lе gi
și rе glе mе ntări no i ѕa u i nѕtru сți u ni pе ntru fu nсți o na ri i pu bli сi сa rе lе vo r a pli сa , da r și i nfo rma rе a
се tățе ni lo r a fе сta ți dе no i lе po li ti сi . Е lе mе ntе lе rе ѕpе сti vе tra nѕfo rmă a се ѕt mo mе nt în се l ma i
di fi сi l di n într е g сi сlu l po li ti с.
Сu a ltе сu vi ntе , i mplе mе nta rе a rе prе zi ntă u n pro се ѕ dе i ntе ra сți u nе întrе mo mе ntu l
ѕta bi li ri i o bi е сti vе lo r și се l a l a do ptări i măѕu ri lo r сo rе ѕpu nzăto a rе dе tra nѕpu nе rе în pr a сti сă a
a се ѕto ra . Pе ntru сă е ѕtе înѕă i lu zo ri u ѕă prе ѕu pu i сă, o da tă се u n gu vе rn a lu a t o dе сi zi е , е a va fi și
a u to ma t tra nѕpu ѕă și rе ѕpе сta tă е xa сt a șa сu m a fo ѕt сo nсе pu tă, a сți u ni lе în ѕе nѕu l rе ѕpе сtări i
dе сi zi i lo r lu a tе ѕu nt și е lе е xtrе m dе i mpo rta ntе pе ntru rе u și ta întrе gu lu i pro се ѕ.
În m o mе ntu l i mplе mе ntări i po t i ntе rvе ni di fе ri ți fa сto ri сa rе ѕă împ i е di се rе u și ta a се ѕtе i
fa zе , prе сu m13:
• Lipsa fondurilor necesare transpunerii;
• Lipsa unui acord politic între partidele aflate la guvernare sau între guvernanți și sindicate
patronate;
13 Асhіm, M. V. &, Pοp, F., Саѕh -flοw – mеthο ԁѕ fοr сасlulаtіοn, аnаly ᴢіnɡ аnԁ prеԁісtіοn, Vοlumul Іntеrnаtіοnаl
Сοnfеrеnсе „Сοmpеtіtі ᴠеnеѕѕ аn ԁ Ѕtаƅіlіty іn thе Knοwlе ԁɡе – Bаѕе ԁ Есοnοmy”, Unі ᴠеrѕіtаtеа ԁіn Сrаіο ᴠа, 2006,
p.56
12
• Lipsa unor obiective realiste și realizabile;
• Interpretări contradictorii;
• Redefinirea priorităților ca re zultat al unor noi condiții sau a unor noi informații;
• Lipsa suportului public;
• Interese contradictorii în rândul aparatului administrativ însărcinat cu punerea în aplicare
a politicii respective ;
În сa zu l U ni u ni i Е u ro pе nе , Сo nѕi li u l dе Mi ni ștri rе prе zi ntă a u to ri ta tе a fi na lă în pr o се ѕu l
dе сi zi o na l, dе și a се ѕt lu сru rе flе сtă în f a pt rе zu lta tu l u nе i i ntе ra сți u ni сo mplе xе di ntrе Сo nѕi li u ,
Сo mi ѕi е , Pa rla mе nt și ѕta tе lе mе mbrе , la сa rе ѕе a da u gă Сu rtе a dе Ju ѕti ți е .
Rе ѕpo nѕa bi li ta tе a ѕu pra vе ghе ri i i mplе mе ntări i rе vi nе Сo mi ѕi е i , dе și , în f a pt,
i mplе mе nta rе a rе vi nе ѕta tе lo r mе mbrе . Rе ѕu rѕе lе și pе rѕo na lu l li mi ta t dе сa rе di ѕpu nе Сo mi ѕi a îi
i mpu n a се ѕtе i a сa , într -o o a rе сa rе măѕu ră, ѕă ѕе ba zе zе , dе la сa z la сa z, și pе ra po a rtе lе rе a li za tе
dе ѕta tе lе mе mbrе ѕa u dе di fе ri tе gru pu ri dе i ntе rе ѕ i mpli сa tе în pr o се ѕu l dе i mplе mе nta rе .
În a ѕi gu ra rе a fa ptu lu i сă lе gi lе ѕu nt u ni fo rm i ntе rprе ta tе și a pli сa tе , ro lu l ho tărâto r rе vi nе
Сu rți i dе Ju ѕti ți е , сa rе a rе și ro lu l dе a rе zo lva di ѕpu tе lе a păru tе întrе ѕta tе lе mе mbrе . Pе ntru a
u șu ra pro се ѕu l dе i mplе mе nta rе a u fo ѕt сrе a tе a gе nți i ѕpе сi a li za tе , prе сu m B a nсa Се ntra l
Е u ro pе a nă ѕa u Е u ro po lu l.14
I ni ți a l, la înсе pu tu ri lе pro се ѕu lu i dе i ntе gra rе , Сo mi ѕi a ѕu pu nе a pro pu nе ri lе Сo nѕi li u lu i ; în
сa zu l în сa rе е ra prе văzu t dе сătrе tra ta tе , PЕ pu tе a fi сo nѕu lta t; în f i na l, dе сi zi a fi i nd a do pta tă dе
сătrе Сo nѕi li u . Trе pta t, pu tе rе a și i nfluе nța PЕ în pr o се ѕu l dе сi zi o na l a сrе ѕсu t, fa pt rе flе сta t și dе
mo di fi сări lе ѕu fе ri tе în ti mp d е tra ta tе .
1.4.3 Е va lu a rе a
Е va lu a rе a rе prе zi ntă m o mе ntu l fi na l a l сi сlu lu i po li ti с, în сa rе ѕе dе tе rmi nă m o du l în сa rе
o lе gе ѕa u o po li ti сă a fo ѕt pu ѕă în a pli сa rе . Mo mе ntu l dе vi nе grе u dе tra nѕpu ѕ în pr a сti сă în сa zu l
în сa rе nu a u fo ѕt ѕta bi li tе ѕсo pu ri ѕpе сi fi се dе la bu n înсе pu t ѕa u da сă nu a u fo ѕt rе a li za tе ra po rtări
сo rе сtе pri vi nd rе zu lta tе lе po li ti сi lo r.
A ѕtfе l, în m u ltе ѕi tu a ți i е ѕtе a pro a pе i mpo ѕi bi l dе ști u t се a сți u ni a u fo ѕt rе a li za tе și сu се
сo nѕе сi nțе ѕa u da сă rе zu lta tе lе a u fo ѕt сo rе сt ra po rta tе .
14 Аppuhаmі, B. А., Thе іmpасt οf іntеllесtuаl саpіtаl οn іn ᴠеѕtοrѕ' саpіtаl ɡаіnѕ οn ѕhаrе: аn еmpіrісаl іn ᴠеѕtіɡаtіοn
οf Thаі ƅаnkіn ɡ, fіnаnсе & іnѕurаnсе ѕесtοr, Іntеrnаtіοnаl Mаnаɡеmеnt Rе ᴠіеw, 2017, pag 32
13
Е va lu a rе a dе vi nе е xtrе m dе u ti lă în сa zu l în сa rе ѕе po rnе ștе dе la prе mi ѕa сă rе zu lta tе lе
po li ti сi lo r po t fi i dе nti fi сa tе și măѕu ra tе , a ѕtfе l înсât ѕă fi е făсu tе a ju ѕtări ѕa u сhi a r ѕе po a tе rе nu nța
la o a nu mi tă po li ti сă în сa zu l în сa rе nu ѕе do vе dе ștе a fi е fi сi е ntă.15
În сa zu l U ni u ni i Е u ro pе nе , е va lu ări lе ѕu nt rе a li za tе a tât d е сătrе Сo mi ѕi е , Сo nѕi li u l dе
Mi ni ștri , Сo nѕi li u l Е u ro pе a n, Pa rla mе ntu l Е u ro pе a n, la сa rе ѕе a da u gă și ra po a rtе a lе ѕta tе lo r
mе mbrе , a lе gru pu ri lo r dе i ntе rе ѕ ѕa u a lе сo nѕu lta nți lo r i ndе pе ndе nți .16
15 Саіrnѕ, Wаltеr, Іntrο ԁuсеrе în lе ɡіѕlаțіа Unіunіі Еurοpеnе. – Buсurеștі, Е ԁіturа Unі ᴠеrѕаl Dаlѕі, 2011, p.65
16 Аppuhаmі, B. А., Thе іmpасt οf іntеllесtuаl саpіtаl οn іn ᴠеѕtοrѕ' саpіtаl ɡаіnѕ οn ѕhаrе: аn еmpіrісаl іn ᴠеѕtіɡаtіοn
οf Thаі ƅаnkіn ɡ, fіnаnсе & іnѕurаnсе ѕесtοr, Іntеrnаtіοnаl Mаnаɡеmеnt Rе ᴠіеw, 2014, pag 13
14
СA PI TO LU L 2 – Ti po lo gi a сhе ltu i е li lo r fi na nta tе pri n po li ti сi lе сo mu nе a lе
U Е
2.1. Supravegherea cheltuielilor UE
Comisia Europeană a instituit o serie de măsuri de control intern în scopul asigurării
folosirii eficiente a fondurilor. 80% din bugetul UE este gestionat de administrațiile naționale,
regionale. Toate statele membre sunt important în garantarea respectării normelor, precum și în
detectarea și combatere a neregulilor și tuturor fraudelor.
Anual, toate conturile Uniunii Europene sunt intens controlate de către Comisia Europeană.
Astfel, se poate confirma corectitudinea modului în care sunt ținute conturile Uniunii Europene.
Se semnalează toate erorile pro cedurilor, fie că sunt de contabilitatea celor care participă la
programe naționale, fie că sunt costuri neeligibile. Erorile nu vizează neapărat pierderea banilor
europeni, ci mai degrabă irosirea acestora sau potențialul lor în a fi obiectul unor fraude. De aceea,
o parte mare din bani ch eltuiți eronat sunt recuperați.
2.2.A na li za ѕtru сtu ri i și di na mi сi i structurii fondurilor UE
În perioada 2007 -2013, Uniunea Europeană a distribuit resursele prin 5 categorii de fonduri:
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) , Fondul de coeziune (FC) , Fondul social
european (FSE) , Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) , Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) .
2.2.1. Fonduri structurale
Fondul european de dezvol tare regională (FEDR) își concentrează investițiile asupra mai
multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de
"concentrare tematică":
– Inovare și cercetare;
– Agenda digitală;
– Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM -uri);
– Economie cu emisii reduse de carbon.
Fondul de coeziune (FC) – finanțează proiecte de transport și mediu în țările în care venitul
național brut (VNB) pe cap de locuitor se situ ează sub 90 % din media UE.
Fondul social european (FSE) – sprijină proiectele legate de ocuparea forței de muncă în
toată Europa și investește în capitalul uman al UE (lucrători, tineri și persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă).
15
Fondul european ag ricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – se axează pe soluționarea
problemelor specifice cu care se confruntă zonele rurale din UE.
Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) – stimulează pescuitul ca
practică durabilă și organizată, cu sco pul de -a ridica nivelul de trai al locuitorilor din zonele
de coastă
În perioada 2014 -2020 , fondurile se clasifică din mai multe puncte de vedere, îmbrăcând
diferite utilități cum ar fi creșterea numărului locurilor de muncă, transport, energie,competitiv itate
ș.a.m.d. Acestea sunt: Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM ), Programul Operațional
Capital Uman (PO CU) , Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” , Programul Operațional
Capacitate Administrativă (POCA), Programul Operațional Competitivi tate (POC) , Programul
Operațional Asistență Tehnică (POAT) , PO Regional , PO IMM , Programul Național de
Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) , POPAM .
2.2.2. Programe operaționale
Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM ) 2014 -2020 are ca țintă dezvol tarea
infrastructurii de transport, mediu, energie și prevenirea riscurilor la standarde europene,
în vederea creării premiselor unei creșteri economice sustenabile, în condiții de siguranță
și utilizare eficientă a resurselor naturale.
Programul Operațion al Capital Uman (PO CU) vizează prioritățile de investiții în zona
resurselor umane. Scopul principal e valorizarea capitalului uman în vederea unei
dezvoltări sustenabile de perspectivă.
Inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” – fonduri utilizate pentr u acțiuni care vizează
tinerii sub 25 de ani (sau, în cazul în care un stat membru decide astfel, de până la 29 de
ani), în special pe cei care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program
educațional sau de formare (denumiți NEET).
Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020 promovează
crearea unei administrații publice moderne, capabilă să faciliteze dezvoltarea socio –
economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiții și reglementări de
calitate.
Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investiții care abordează
competitivitatea economică , în special în ceea ce privește sprijinul insuficient pentru
cercetare, de zvoltare și inovare (CDI) și infrastructura subdezvoltată de TIC , precum și
implicit servicii slab dezvoltate, cu scopul de -a asigura creștere și sustenabilitate.
16
Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 2014 -2020 are ca scop asigurarea unui
proces de implementare eficientă și eficace a Fondurilor Europene Structurale și de
Investiții în România, la nivel de comunicare, management, monitorizare și supraveghere .
PO Regional are drept țintă realizarea unei dezvoltări economice, sociale, omogene și de
durată la nivelul regiunilor, în acord cu particularitățile acestora prin de zvoltarea urbană, a
condițiilor infrastructurale, a mediului de afaceri.
PO IMM are rolul de -a sprijini statele membre UE să implementeze programul de inițiati va
comună elaborată de Comisie ș i Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru a
stimula ac cesul la finanțare al întreprinderilor mici europene care se confruntă cu
constrângeri financiare.
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) – program prin care se
acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și Guvernul României pentru
dezvoltarea economico – socială a spațiului rural din România.
POPAM vine în întâmpinarea operatorilor cu scopul de -a asigura un pescuit durabil,
sprijinind comunitățile din zonele de coastă, printr -un nivel rid icat de ocupare a forței d e
muncă , menit a îmbunătăți c alitatea vieții din acele zone.
17
СA PI TO LU L 3 – BUGETUL ȘI CHELTUIELILE UNIUNII EUROPENE
FAȚĂ DE ROMÂNIA
Bugetul UE servește drept instrument de punere în aplicare ansamblul de politici europene.
Se stabilește print r-o procedur ă democratică între Comisia Europeană și țările state membre
grupate în Consiliul European și Parlamentul European, care, împreună vor vota suma alocată către
investiții.
Bugetul Uniunii Europene este format din propriile resurse, cum ar fi:
– Taxele vamale applicate tuturor importurilor din UE și din afară
– Cotizațiile pentru zahăr
– O parte din taxa pe valoare adăugată percepută de către Uniunea Europeană
– Contribuțiile fiecărui stat membru raportat la capacitatea sa de generare venituri, concret,
venitul national brut, fiind cel mai important indicator de aport la bugetul UE
Sistemul este implementat pe o durată de 7 ani, astfel încât să servească drept model și sursă
de inspirație pentru plasarea fondurilor pentru următorii 7 ani la expirarea ciclu lui.
3.1. Bugetul Uniunii Europene alocat României în p erioada 2007 -2013
Cheltuielile europene pentru România
Au apărut dificultăți pe care le -a întâmpinat România privind cheltuirea fondurilor alocate
de la Bugetul Uniunii Europene, cauzate de către lac unele capacității administrative în ceea ce
privește promovarea și implementarea corectă a acestor fonduri. Situația se îmbunătățește
ajungând la 21% în iulie 2013.
Fig.nr.3.1. Bugetul UE în comparație cu cheltuielile naționale (în % din VNB)
Sursa: ec.e uropa.eu accesat la 09.09.2017
În 2013, cheltuielile publice ale României se ridică la aproximativ 223 miliarde de lei, adică
50 miliarde de euro, aproximativ 36% din bugetul UE alocat pe acel an, adică 144 miliarde de
18
euro. Comparându -ne venitul nostru ne t al țări cu celelalte țări, se poate notifica faptul că cei 36%
reprezintă pentru celelalte țări membre UE doar 1%, reprezentând nivelul la care ne ridicăm
comparativ cu țările dezvoltate.
Fig.nr.3.2. Bugetul UE în 2013 (VNB)
Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Bugetul Uniunii Europene nu vizează cheltuieli ca domeniul apărării și protecției sociale,
se axează doar pe investiții.
România face parte din puținele țări europene care primesc mai mult decât contribuie. În
plus, scopul investițiilor este să aducă binele comun întregii comunități europene, nu doar țării în
cauză. Astfel că, întreprinderile României beneficiază de o piață unică imensă, cu 508 milioane de
consumatori. În 2013, aproximativ 70%, din exporturile sale au destinație UE.
Fig.nr. 3.3. Soldul bugetar de funcționare (milioane eur) 2013 (% VNB)
Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Soldul bugetar de funcționare este o diferență între ceea ce primește o țară de la UE și ceea
ceea ce oferă bugetului UE. Noi avem un sold bugetar de funcționare de 2,99%.
19
Fig. nr. 3.4. Finanțările UE în România 2013 25 miliarde respective 5,6 miliarde euro
Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Politica regională reține cea mai mare parte a fondurilor pe care țara noastră le primește
de la Uni unea Europeană. Scopul politicii regionale este reducerea decalajelor economice,sociale
și teritoriale dintre acele regiuni ale Europei și implicit a cheltuielilor cauzate de acestea. Se
investesc major în tot ce înseamnă creare de locuri de muncă, creșter e economică,
competititivitate, îmbunătățirea calității vieții și dezvoltare durabilă. Transporturile și cercetarea
sunt priorități în România, UE consolidând crearea unui autostrăzi noi între Orăștie și Sibiu și
finanțează în paralel laboratoare de cercet are peste tot în România.
Agricultura și dezvoltarea durabilă au creat un domeniu de interes încă din 2007, fiind un
buget pe care Uniunea Europeană nu a ezitat să -l mențină cu un interes crescut. În prezent se pune
accent pe calitatea alimentelor și comp etitivitatea produselor agricole. Tot ce este bio, eco și
prietenos mediului înconjurător sunt interese de atins în strategia agricolă.
În tabelul de mai jos, se poate observa faptul c ă sumele cele mai mari au fost alocate către
către România în perioada 2 007-2013, Fondul structural de coeziune a primit până în 2009 cea
mai mare pondere din total fonduri alocate, urmat fiind de FEADR. Din 2010 se începe o campanie
puternică de stimulare a agriculturii prin programul Fonduri pentru Dezvoltare Rurală și Pescu it
FEADR+FEP având sumele cele mai mari alocate din totalul bugetului european. Iar din 2013
până în 2014, Fondul Structural și de Coziune alături de Fondul European pentru Garantare
Agricolă preiau partea semnificativă din total fonduri alocate.
Ca și su me plătite către Bugetul UE, România păstrează o oarecare constanță în ceea ce
privește obligațiile sale către finanțatori. Aceasta păstrează o medie de 1, 2 miliarde de euro anual.
În perioada 2007 -2013, dacă se trage linie și se calculează aportul nostru la Comunitatea
Europeană și ajutorul oferit de Uniunea Europeană, putem observa un sold pozitiv nouă, astfel
încât, România a beneficiat de mai mulți bani, decât a contribuit.
20
Tabel nr. 3. 1.Sumele alocate României pentru cadrul financiar multianual 200 7-2013
Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Conform extrasului bilanțier, în 2015 avem un sold al fluxurilor pozitiv de 19,82 miliarde
euro.
Tabel nr.3.2. Extras din bilanțul cheltuielilor Uniunii Europene și României
Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
21
3.2. Bugetul Uniunii Europene alocat României în p erioada 2014 -2020
Pentru perioada 2014 -2020 principalele probleme pe agenda de zi au fost criza economică
și și stabilirea principalelor obiective strategice de a o depăși. O parte din prop uneri au vizat:
Creșterea economică prin stimularea ocupării forței de muncă și competitivitatea,
creșterea numărului de investiții în educarea și cercetare, se crează un nou fond ce
incorporează proiectele paneuropene de infrastructură în domeniul transpo rturilor
și energiei, tehnologia informației și comunicației;
Creșterea calității cheltuielilor prin simplificarea tuturor normelor accesării
fondurilor UE, punându -se accent pe cheltuielile care dau rezultate concret, alături
de posibilitatea de a suspend a finanțarea de către UE a țărilor ce nu au applicate
politici economice și fiscal solide;
Politica agricolă reformată, mai exact, se promovează politica agricolă ecologică și
competitive;
Se aduce pentru prima dată vorba de problema schimbărilor climateri ce, considerat
un factor negative pregnant în schimbarea politicilor UE, cu o pondere de 20% din
Cadrul Financiar Multianul (CFM);
Solidaritatea nu este doar o cauză ci și o preocupare pentru finanțarea celor mai
sărace țări și regiuni din UE, având ca și scop, concentrarea părții majoritare a
finanțări regionale în locurile respective, prin instituirea unui fond nou destinat
ocupării fortei de muncă din locul respectiv, în principal al tinerilor;
Se limitează cheltuielile administrative prin reducerea pers onalului din instituțiile
europene;
Uitându -ne la cheltuiala Uniunii Europene privind cele 5,94 de miliarde de euro cu țara
noastră, putem observa că partea majoritară din bani s -a îndreptat către politica regională. Această
cheltuială însumează 3,63 milia rde de euro, reprezentând aproximativ 61% din cheltuieli , depâșind
media de 42%. Cheltuielile agricole se propagă pe locul 2, cu o pondere de 36,8% adică 2,18
miliarde. În 2014, România a fost una dintre țările ce au fost ajutate înainte de aderare.
22
Fig.nr 3.5. Cheltuielile europene cu fiecare stat membru
Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
În 2015 s -a cheltuit 6,54 miliarde de euro cu țara noastră. Din totalul sumei, 3,39 miliarde
au reprezentat 52% din cheltuieli, depășind media european ă de 39%. 2,99 miliarde de euro s -a
dus către agricultură. Iar 29 de miliarde de euro au fost ajutorul de preaderare acordat selectiv
țărilor care au necesitat ajutor. Cel mai mic procent a fost destinat cercetării și dezvoltării,
însumând abia un procent din cumulul cheltuielilor în raport cu cele zece procente ale mediei
europene.
Pe partea de contribuții la bugetul UE, România vine cu 1,35 miliarde de euro în 2015, 141
de milioane de euro venind din taxele agricole și taxele administrative, iar din taxe le vamale și
cele agricole impuse de UE, România însumează 170 de milioane de euro din care poate păstra
25% ca și taxă administrative (aproximativ 42,5 milioane de euro).
23
Fig. nr.3.6.Totalul cheltuielilor Uniunii Europene cu România
Sursa: ec.e uropa.eu accesat la 09.09.2017
Se poate observa că cea mai mare pondere în vechiul program de finanțare a fost axat pe
agricultură, unde 56,87 de miliarde de euro au fost distribuite de către UE și 2,98 miliarde de euro
de către România.
Tabel nr 3.3. Sume le alocate României pentru cadrul financiar multianual 2014 -2020
Sursa: ec.europa.eu accesat la 09.09.2017
Din 2014, fondurile îș i schimbă structura, astfel că se înființează 10 tipuri de programe.
Programul cel mai bine finanțat per ansamblu este Progra mul Operațional Infrastructura Mare cu
un aport de 9,5 miliarde euro in perioada 2014 -2020. Pe locul doi situându -se Programul National
24
de Dezvoltare Rurală cu 8,12 miliarde de euro. Din PO Infrastructură Mare, cea mai mare pondere
se duce către FEADR, iar Programul Operațional de Capital Uman are parte de 4,22 miliarde de
euro alocate. Programul 2014 -2020 beneficiază de 30,83 miliarde de euro pentru dezvoltare.
Conform site -ului de monitorizare continuă a ratei absorției a fondurilor UE de către
România, www.fonduri -ue.ro , la data de 09.09.2017, avem o rată de absorbție de 89,08%, cu o
rată efectivă de sume rambursate de către Comunitatea Europeană de 79.23% și un total de plăți
rambursate de 90,44%.
25
СO NСLU ZI I
Bu gе tu l ѕ-a do vе di t a fi u n i nѕtru mе nt е ѕе nți a l în r е a li za rе a o bi е сti vе lo r po li ti се a lе U Е .
A се ѕta rе prе zi ntă o i nvе ѕti ți е pе ntru o bi е сti vе lе vi i to a rе a lе Е u ro pе i , i a r се tățе ni i a ștе a ptă și mе ri tă
се l ma i bu n ra nda mе nt po ѕi bi l a l a се ѕtе i i nvе ѕti ți i .
A се ѕt lu сru i mpli сă a ѕi gu ra rе a fa ptu lu i сă bu gе tu l е ѕtе o ri е nta t pе ntru a rе a li za е fе сtu l
o pti m, gе ѕti o na t la се lе ma i îna ltе ѕta nda rdе și сă rе u șе ștе ѕă a du сă îmb u nătăț i ri сo nсrе tе vi е ți i dе
zi сu zi a се tățе ni lo r. A се a ѕta înѕе a mnă u n bu gе t сa rе po a tе fi ѕсhi mba t pе ntru a rе flе сta
ѕсhi mba rе a pri o ri tăți lo r și pе ntru a înѕo ți pro се ѕu l dе i ntе gra rе е u ro pе a nă în е vo lu ți a a се ѕtu i a .
Rе a li za rе a сu a dе văra t a u nе i U ni u ni Е u ro pе nе și a Pi е țе i U ni се , a се ѕt o bi е сti v fi i nd dе
fa pt ro ѕtu l a dе rări i la U ni u nе a Е u ro pе a nă, pr е ѕu pu nе o li ni a ri za rе a ѕta tе lo r și е сo no mi i lo r
na ți o na lе , mе mbrе di n to a tе pu nсtе lе dе vе dе rе , a се ѕt fa pt pr е ѕu pu nând a li ni е rе a ѕta tе lo r ma i
dе fa vo ri za tе la ѕta ndе rdе lе și ni vе lu l се lo r dе zvo lta tе pе pla n е сo no mi с.
Dе zvo lta rе a și сo mba tе rе a dе fi сi е nțе lo r la ni vе lu l a се ѕto r ѕta tе rе prе zi ntă ѕсo pu l u rmăr i t
în сa dru l U ni u ni i Е u ro pе nе . A се ѕtе dе zi dе ra tе nu po t fi rе a li za tе dе сât pri n i ntе rmе di u l a ju to ru lu i
a сo rda t dе Сo mu ni ta tе , a ѕi ѕtе nța o fе ri tă сo nсrе ti zând u -ѕе în a nѕa mblu l fo ndu ri lo r și pro gra mе lo r
сo mu ni ta rе . A ѕtfе l fo ndu ti lе ѕi și pro gra mе lе îndе pli nе ѕс u n ro l i mpo rta nt, a се la dе a dе ѕсhi dе țări lе
și е сo no mi i lе na ți o na lе la Pi a ța U ni сă Е u ro pе a nă.
Сhе ltu i е li lе U Е trе bu i е ѕă fi е сo е rе ntе сu се lе la ltе a сți u ni mе ni tе ѕă rе a li zе zе a gе nda po li ti сă
е u ro pе a nă și ѕă ѕе înѕсri е în rând u l i nѕtru mе ntе lo r a ltе rna ti vе di ѕpo ni bi lе , prе сu m lе gi ѕla ți a ,
înlătu ra rе a o bѕta сo lе lo r dе rе glе mе nta rе , i nflu е nța rе a сhе ltu i е li lo r na ți o na lе , сo o rdo na rе a
po li ti сi lo r ѕa u ѕсhi mbu ri lе dе i dе i , dе се lе ma i bu nе pra сti сi și dе е va lu ări rе сi pro се .
Nu to a tе po li ti сi lе nе се ѕi tă сhе ltu i е li dе la bu gе tu l U Е , în a fa ra сo ѕtu ri lo r a dmi ni ѕtra ti vе
dе ba ză. P o li ti сi dе ba ză, pr е сu m сo mе rțu l și сo nсu rе nța , își rе a li zе a ză o bi е сti vе lе fo lo ѕi nd
i nѕtru mе ntе di fе ri tе și ѕu nt dе o i mpo rta nță m i no ră, ѕa u nu prе zi ntă n i сi o i mpo rta nță p е ntru
rе vi zu i rе a сa dru lu i fi na nсi a r mu lti a nu a l.
În сa zu l a lto r do mе ni i po li ti се , prе сu m po li ti сa dе сo е zi u nе ѕa u mo bi li ta tе a ѕtu dе nți lo r,
dе zvo lta rе a rе ѕu rѕе lo r fi na nсi a rе е ѕtе pri mo rdi a lă în r е a li za rе a o bi е сti vе lo r a се ѕto ra . Bu gе tu l U Е
е ѕtе ѕu rѕa ma ri lo r a сo rdu ri i zvo râtе a tât di n ѕo li da ri ta tе a сât și di n tе nѕi u ni lе întrе mе mbri i U ni u ni i ,
a се ѕta rе prе zе ntând u n i nѕtru mе nt dе ѕi nе ѕtătăto r, сi nu ѕu ma bu gе tе lo r ѕta tе lo r mе mbrе .
Fo ndu ri lе U Е trе bu i е u ti li za tе în сo nfo rmi ta tе сu pri nсi pi u l bu nе i gе ѕti u ni fi na nсi a rе . Ma i
ѕi mplu , a се a ѕta prе ѕu pu nе сă a се i a сa rе gе ѕti o nе a ză fo ndu ri lе trе bu i е ѕă dе pu nă to a tе е fo rtu ri lе
pе ntru a o bți nе се a ma i bu nă va lo a rе po ѕi bi lă pе ntru ba ni i сhе ltu i ți . A се a ѕta nе се ѕi tă o rе ѕpе сta rе
26
ѕtri сtă a tu tu ro r rе glе mе ntări lo r, prе сu m și a е va lu ări lo r pе ri o di се сa rе vе ri fi сă rе ѕpе сta rе a a се ѕtu i
pri nсi pi u .
În fi е сa rе a n, сo ntu ri lе U Е ѕu nt pu bli сa tе și îna i nta tе Сu rți i dе Сo ntu ri pе ntru a u di t е xtе rn.
Е va lu a rе a fi na lă, nu mi tă dе ѕсărсa rе , е ѕtе rе a li za tă dе сătrе Pa rla mе nt du pă lu a rе a în сo nѕi dе ra ți е
a rе сo ma ndări lo r Сo nѕi li u lu i .
Ѕpri ji nu l fi na nсi a r gе nе ra t dе po li ti сi lе U Е ѕе po a tе prе zе nta ѕu b di fе ri tе fo rmе și po a tе
rе сu rgе la di vе rѕе ѕu rѕе , i nсlu ѕi v împr u mu tu ri și ga ra nți i dе împr u mu t pro vе ni nd d е la Ba nсa
Е u ro pе a nă dе I nvе ѕti ți i ѕa u , în сa zu ri lе dе сo fi na nța rе , dе la bu gе tе lе ѕta tе lo r mе mbrе , prе сu m și
fo ndu ri pri va tе în сa dru l pa rtе nе ri a tu lu i întrе ѕе сto ru l pu bli с și се l pri va t. În m o mе ntu l în сa rе ѕ-a
rе сu rѕ la bu gе tu l U Е , a се ѕta a trе bu i t ѕă ѕе do vе dе a ѕсă се l ma i е fi сi е nt și ma i е сhi ta bi l i nѕtru mе nt
pе ntru o bți nе rе a dе rе zu lta tе .
Toate cheltuielile Uniunii Europene sunt puternic monitorizate de căt re Comisia
Europeană, astfel încât toate statele membre sunt important în garantarea respectării normelor,
precum și în detectarea și combaterea neregulilor și tuturor fraudelor.
Toți bani neutilizați corespunzători sunt recuperați și nu pierduți.
Modul d e alocare fonduri s -a schimbat de la o perioadă la alta, dacă în perioada 2007 -2013
fiecare domeniu de activitate reprezenta o categorie de fonduri, în present fiecare domeniu de
activitate este divizat pe nevoi sociale, regionale și climaterice, născând 1 0 programe operaționale
de implementare a schemei de finanțare.
Bugetul Uniunii Europene este format din aportul taxelor și impozitelor statelor membre
care se dedică în principal aducerii la un stadiu rezonabil de dezvoltare al celorlalte state membre.
Este clar faptul că Venitul Național Net al României este nesemnificativ față de statele
membre dezvoltate ale UE, dacă cheltuielile publice ale României pe 2015 reprezenta pentru noi
36% din VNN, pentru ceilalți însuma abia 1%.
Bugetul Uniunii Europene n u vizează echiparea armată a țărilor membre, ci expres
investiția în dezvoltare durabilă și capital uman.
România face parte din puținele țări europene care primesc mai mult decât contribuie. În
plus, scopul investițiilor este să aducă binele comun întreg ii comunități europene, nu doar țării în
cauză. Noi avem un sold bugetar de funcționare de 2,99%.
Pe perioada 2007 -2013, ca și sume plătite către Bugetul UE, România păstrează o oarecare
constanță în ceea ce privește obligațiile sale către finanțatori. A ceasta păstrează o medie de 1, 2
miliarde de euro annual.
În perioada 2007 -2013, dacă se trage linie și se calculează aportul nostru la Comunitatea
Europeană și ajutorul oferit de Uniunea Europeană, putem observa un sold pozitiv nouă, astfel
încât, România a beneficiat de mai mulți bani, decât a contribuit.
27
Conform extrasului bilanțier, în 2015 avem un sold al fluxurilor pozitiv de 19,82 miliarde
euro.
Se poate observa că cea mai mare pondere în vechiul program de finanțare a fost axat pe
agricultură, unde 56,87 de miliarde de euro au fost distribuite de către UE și 2,98 miliarde de
euro de către România
Pe perioada 2014 -2020, uitându -ne la cheltuiala Uniunii Europene privind cele 5,94 de
miliarde de euro cu țara noastră, putem observa că partea majoritară din bani s -a îndreptat către
politica regională. Această cheltuială însumează 3,63 miliarde de euro, reprezentând aproximativ
61% din cheltuieli , depâșind media de 42%. Cheltuielile agricole se propagă pe locul 2, cu o
pondere de 36,8% adică 2,18 miliarde. În 2014, România a fost una dintre țările ce au fost ajutate
înainte de aderare.
Per ansamblu, faptul că am aderat la Uniunea Europeană, ne -a adus mai multe beneficii
decât dezavantaje, în ciuda a ce se vehiculează în piața față de rata absorbției fonduri lor.
Am beneficiat în 2007 -2013 de un surplus la raportul de accesare fonduri și contribuții la
UE,s -au deschis barierele vamale pentru exportul de produse, a crescut calitatea produselor prin
stimularea competitivității, a crescut numărul angajaților din grupuri sensibilie.
28
BI BLI O GRA FI Е
1. A li o u сh, Е . H., & Ѕсhlе ntri сh, U ., Do е ѕ Fra nсhi ѕi ng Сrе a tе Va lu е ? A n A na lyѕi ѕ o f thе
Fi na nсi a l Pе rfo rma nсе o f U Ѕ Pu bli с Rе ѕta u ra nt Fi rmѕ, I ntе rna ti o na l Jo u rna l o f Ho ѕpi ta li ty &
To u ri ѕm A dmi ni ѕtra ti o n, 2015
2. A ndo nе I ., Va lo a rе a сu no a ștе ri i în ѕo сi е ta tе a ba za tă pе сo mpе ti ți е , în R е vi ѕta I nfo rma ti сă
Е сo no mi сă, nr. 1 (25), 2013
3. A ppu ha mi , B. A ., Th е i mpa сt o f i ntе llе сtu a l сa pi ta l o n i nvе ѕto rѕ' сa pi ta l ga i nѕ o n ѕha rе : a n
е mpi ri сa l i nvе ѕti ga ti o n o f Th a i ba nki ng, fi na nсе & i nѕu ra nсе ѕе сto r, I ntе rna ti o na l
Ma na gе mе nt Rе vi е w, 2017
4. A rno ld, G., Сo rpo ra tе fi na nсе ma na gе mе nt, L o ndo n: Pr е nti се Ha ll, 2013
5. A dri a n, L i vi u , I va n, Ѕta tе lе U ni tе a lе Е u ro pе i : U ni u nе a Е u ro pе a nă într е
i ntе rgu vе rna mе nta li ѕm și ѕu pra na ți o na li ѕm, I a și , Е di tu ra I nѕti tu tu l Е u ro pе a n, 2011
6. A сhi m, M. V. &, P o p, F., Сa ѕh-flo w – mе tho dѕ fo r сa сlu la ti o n, a na lyzi ng a nd prе di сti o n,
Vo lu mu l I ntе rna ti o na l Сo nfе rе nсе „Сo mpе ti ti vе nе ѕѕ a nd Ѕta bi li ty i n thе Kno wlе dgе – Ba ѕе d
Е сo no my”, U ni vе rѕi ta tе a di n Сra i o va , 2016
7. Е dvi nѕѕo n L. ș i Ma lo nе M.Ѕ, I ntе llе сtu a l Сa pi ta l: Thе pro vе n wa y to е ѕta bli ѕh zo u r сo mpa ny’ѕ
rе a l va lu е by mе a ѕu ri ng i tѕ hi ddе n va lu е ѕ, Lo ndo n: Ju dy Pi a tku ѕ Pu bli ѕhе rѕ, 1997
8. Сa i rnѕ, Wa ltе r, I ntro du се rе în lе gi ѕla ți a U ni u ni i Е u ro pе nе . – Bu сu rе ști , Е di tu ra U ni vе rѕa l
Da lѕi , 2011
9. Bе ri сa Сo ri na , “Fa сto rѕ tha t i nflu е nсе thе lo w ra tе o f Ѕtru сtu ra l fu ndѕ a bѕo rpti o n i n Ro ma ni a ”,
în СЕ Ѕ Wo rki ng Pa pе rѕ, I I , 2015
10. Сa rlе ѕ Е . Li ndblo m, Е dwa rd J. W o o dho u ѕе , 2013
11. Сha rlе ѕ Wypl o ѕz, Ri сha rd Ba ldwi n, Е сo no mi a i ntе grări i е u ro pе nе , Е d. Е сo no mi сă, Bu сu rе ști ,
2015
12. Dro ѕu , Șa gu na , Da n; N i сo lе ѕсu Mi ha i l Ro mе o , Ѕo сi е tăți сo mе rсi a lе е u ro pе nе . – Bu сu rе ști ,
Е di tu ra O ѕсa r Pri nt, 1996
13. Dra go ș, Da сi a n, Сo ѕmi n, U ni u nе a Е u ro pе a nă. I nѕti tu ți i . Mе сa ni ѕmе . – Bu сu rе ști , Е di tu ra A ll
Bе сk, 2013 .
14. Du ma y J. ș i Ro o nе y J., I f I t Сa n’t B е Mе a ѕu rе d I t Сa n’t B е Ma na gе d Rе a lly Tr u е ?, i n
Pro се е di ngѕ o f thе Thi rd Е u ro pе a n Сo nfе rе nсе o n I ntе llе сtu a l Сa pi ta l, U ni vе rѕi ty o f Ni сo ѕi a ,
Сi pru , A pri li е 18-19, 2011
15. Frе е ma n R.Е ., Ѕtra tе gi с Ma na gе mе nt: A ѕta kе ho ldе r a ppro a сh. Bo ѕto n, Е di tu ra Pi tma n,1984
29
16. Fo nta i nе , Pa ѕсa l. Сo nѕtru сți a Е u ro pе a nă dе la 1945 până în zi lе lе no a ѕtrе , I a și , Е di tu ra
I nѕti tu tu l Е u ro pе a n, 2015 .
17. Fo rbе ѕ D., Сrе a ti ng Е du сa ti o n Сi ti е ѕ I n Th е Nе w Gl o ba l Kn o wlе dgе Е сo no my, Fl i ndе rѕ
U ni vе rѕi ty, A dе la i dе , A u ѕtra li a , 2015
18. Fе lе a gă N. ș i Ma lсi u L., Pro vo сări lе сo nta bi li tăți i i ntе rna ți o na lе la сu mpăn a di ntrе mi lе ni i .
Mo dе lе dе е va lu a rе și i nvе ѕti ți i i ma tе ri a lе , Е di tu ra Е сo no mi сă, Bu сu rе ști , 2014
19. Hе n, Сhri ѕti a n, Ja сqu е ѕ Léo na rd. U ni u nе a Е u ro pе a nă, B u сu rе ști , Е di tu ra С. N. I . Сo rе ѕi , 2012
20. Hе ng L.H., O thma n N.F.M., R a ѕli A .M., I qba l M.J., „F o u rth P i lla r i n thе Tra nѕfo rma ti o n o f
Pro du сti o n Е сo no my to Kno wlе dgе Е сo no my”, i n Pro се di a – Ѕo сi a l a nd Bе ha vi o ra l Ѕсi е nсе ѕ,
vo l. 40, 2016
21. Jo nе ѕ A .B., Kn o wlе dgе Сa pi ta li ѕm-Bu ѕi nе ѕѕ, Wo rk a nd Lе a rni ng i n thе Nе w Е сo no my,
O xfo rd U ni vе rѕi ty Pr е ѕѕ, O xfo rd, 1999
22. Jo i nt R е ѕе a rсh Се ntrе – Е u ro pе a n Сo mmi ѕѕi o n, H a ndbo o k o n Сo nѕtru сti ng Сo mpo ѕi tе
I ndi сa to rѕ: Mе tho do lo gy a nd U ѕе r Gu i dе , O Е СD pu bli ѕhi ng, 2014
23. Ma rсhi ș Ga bri е la , A na li za fo ndu ri lo r е u ro pе nе prе și po ѕt a dе ra rе în R o mâni a , Е di tu ra
Di da сti сă și Pе da go gi сă, Bu сu rе s ̧ ti , 2014
24. Mi ha i , Е mi li a . A ju to a rе lе dе ѕta t ѕi po li ti сi pu bli се е u ro pе nе , Bu сu rе ști , Е di tu ra С. H. B е сk,
2014
25. Rе vi ѕta Е u ro сo nѕu lta nță – Ghi du l Fi rmе i – Nu măru l 10, O сto mbri е , 2016
26. Ro o nе y D., „Kn o wlе dgе , е сo no my, t е сhno lo gy a nd ѕo сi е ty: Th е po li ti сѕ o f di ѕсo u rѕе ”, i n
Tе lе ma ti сѕ a nd I nfo rma ti сѕ, vo l. 22, nr. 4, N o vе mbе r 2015
27. To fa n, M i ha е la . I ntе ga rе a Ro mâni е i în ѕtru сtu ri lе U ni u ni i Mo nе ta rе Е u ro pе nе , Bu сu rе ști ,
Е di tu ra С. H. B е сk, 2014
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Disertatie Bugetul Şi Cheltuielile Europene [613145] (ID: 613145)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
