Disertatie 14.03.2019 [627652]

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. habil Gheorghe SĂVOIU

Absolvent: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI DREPT
Specializarea Contabilitate Managerială și Audit Contabil
Forma de învățământ IF

Construirea și utilizarea unui sistem lunar de
indicatori statistici financiari – contabili în
managementul firmei SC Aka Automotiv SRL

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. habil Gheorghe SĂVOIU

Absolvent: [anonimizat]
2019

DECLARAȚIE PRIVIND ORIGINALITATEA LUCRĂRII DE LICENȚĂ/ PROIECTULUI
DE DIPLOMĂ

UNIVERSITATEA ……………………………………………………………………….
FACULTATEA …………………………………………………………………………………………………… .
PROGRAMUL DE STUDII………………………… …………………………………………………………
NUMELE ȘI PRENUMELE……………………………………………………………………………………
PROMOȚIA…………………
SESIUNEA DE LICENȚĂ / DIPLOMĂ / …….. ………………………………….
DENUMIREA LUCRĂRII / PROIECTULUI …………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………
………………………………………………………………………………………………… …………………………..

Declar pe propria răspundere că lucrarea de față este rezultatul muncii proprii, pe
baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și indicate
conform normelor etice, în textul lucr ării/proiectului, în note și în bibliografie.
Declar că nu s -a folosit în mod tacit sau ilegal munca altora și că nicio parte din
teză/proiect nu încalcă drepturile de proprietate intelectuală ale altcuiva, persoană fizică sau
juridică.
Declar că lucra rea/proiectul nu a mai fost prezentat(ă) sub această formă vreunei
instituții de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific ori didactic.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta rigorile legii.

Data: ……………… Numele, prenumele și semnătura absolvent: [anonimizat],

3
CUPRINS

Lista figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
INDICATORI STATISTICI FINANCIAR CONTABILI ȘI SISTEME DE INDICATORI ……… 6
1.1. De la dată la informație și indicator statistic ………………………….. ………………………….. …… 6
1.2. Indicatori și sisteme de indicatori statistici ………………………….. ………………………….. …… 10
Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
SISTEME DE INDICATORI CONJ UNCTURALI ȘI PE TERMEN SCURT ……………………… 17
2.1. Conjunctura și termenul scurt în economie ………………………….. ………………………….. …… 17
2.2. Rolul sistemelor de indicator în anticiparea viitorului firmei ………………………….. ……….. 22

4

Lista figurilor

5

INTRODUCERE

6

Capitolul I
INDICATORI STATISTICI FINANCIAR CONTABILI ȘI SISTEME DE
INDICATORI

1.1. De la dată la informa ție și indicator statistic

În evoluți a vieții și a societății în ans amblul său, informațiile și cunoștințele au o
importanță deosebită. Nici progresul societății și nici al indivizilor nu se poate realiza în lipsa
informațiilor întrucât prin intemediul acestora se asigură transferul cunoștințelor între generații și
accesul la realizările importante ale omenirii.
Conceptul de informație la modul general reprezint ă o știre, un mesaj, un semnal cu
privire la stări, fapte, evenimente, în esență la forme de manifestar e a realității înconjurătoare.
Dacă ne referim la conducerea activității economice atunci putem afirma că informația
reprezintă premise esențială a acesteia, iar dacă vorbim din perspective informaticii, informația
reprezintă în concepția lui J. Arsac „o formul ă scrisă susceptibil ă de a aduce o cuno ștință”.
Indiferent de accepțiunea termenului, de reținut este că informația are un caracter de
noutate.
Materia prima din care se ob țin informatiile o reprezintă datele. Prin urmare acestea
reprezintă suportul concret al informației.
Datele statistice reprezintă mărimi concrete rezultate ale experime ntelor, observațiilor,
numărării, măsurării sau calulculelor. Astfel, datele statistice reprezintă o descriere cantitativă
obținută de statistică cu privire la colectivități le supuse studiului statistic .
Datele statistice cuprind următoarele elemente1:
 noțiunea – care precizează fenomenul sau procesul la care se referă;
 identificare (de timp, de spațiu, organizatorică);
 valoarea numerică (datele statistice pot fi absolute, relative, primare, derivate).
Datele statistice reflectă o categorie economic ă bine delimitată în timp și spațiu și care
beneficiază de o valoare numeric determinată. Acestea se obțin fie prin observar e (date primare)
fie prin prelucrarea datelor primare (date derivate).
Din punct de vedere al informaticii, datele constituie modele de reprezentare a
informațiilor accesibile unui procesor prestabilit (om, unitate centrala, program, etc.), modele
care pot fi utilizate cu scopul obținerii de informații cu caracter de noutate cu privire la
fenomenele, procesele și obiectele lumii reale.
Informa țiile stau la baza raționamentelor utilizate de de mintea umana, î n vederea
obtinerii de noi cuno ștințe. Prin urmare cunoașterea nu ar putea fi dobândită în lipsa informațiilor
iar cunoștințele constituie ansamblul informațiilor referitoare la obectul considerat obținute
anterior .
Informațiile descriu un anumit element care face obiectul cunoașterii iar p entru ca
această descriere să fie corectă, informațiile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
– să fie cuprinzătoare și necontradictorii;
– să fie relevante, respectiv să ne ofere cunoștințele necesare;
– să fie oportune, în speță să fie oferite în timp util;

1 I. Movilă, “Statistica teoretică și economică: Manual pentru studenții profilului economic”, Acad. de Studii Econ.
din Moldova, Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălți. – Bălți: Presa universitară bălțeană, 2015, p. 16;

7
– să fie accesibile subiectului;
– să fie neredundante, adică întregul pachet de informații nu trebuie să furnizeze
aceleași aspecte de mai multe ori.
În realitatea practică, fluxului real din economie i se suprapune întotdeauna un flux
informațional care reflectă operațiile corespunzătoare fluxului real. Astfel, toate informațiile
transmise trebuie să fie însoțită de un suport material cu rolul de semnal de transmitere de la
emițător la receptor.
Din punct de vedere economic, informa ția are o esență c alitativă derivată dintr -o
terminare cantitativă accentul fiind pus pe conținutul economic al semnalului atât pentru emitent
cât și pentru receptor. În acest sens, rezultatul reprezintă un proces continuu determinat de
evoluția cunoașterii în domeniul econ omic.
Informația economică cuprinde date caracteristice pentru fiecare din stadiile de
culegere, selecție, agregare și prelucrare (micro, mezo și macro). În opinia autorului G. Săvoiu2
”din unghiul de vedere al nivelului economic, informația apare ca resursă potențială sau activ
intangibil al firmei (microeconomic), bun e conomic sau bun informațional ( mezoeconomic) și
factor de producție, de sine stătător (macroeconomic). ” Creativitatea umană a generat apariția
teoriei neofactorilor (tehnologia, inform ațiile, abilitatea întreprinzătorilor) și ca urmare și
recunoasterea costurilor de producție înalte ale acestora.
Informația statistică reprezintă conținutul specific, semnificația, mesajul datelor
statistice. În vedere înțelegerii modului de manifestare a fenomenelor economice,este nevoie ca
informația să fie structurată ținând cont de conținul și organizarea lor.

Figura 1.1 Circuitul datelor financiar contabile către informații și indicatori statistici
Sursa: G. Săvoiu , „Situa ții statistice financiar -contabile și sisteme de indicatori statistici derivați ”, Editura
Universitară, București 2013, pag. 20
Pentru a înțelege sensul statistic al informației este nevoie de o prezentare a conceptului
de dată3. Acest concept este alcătuit din următoare le componente: una noțională (pentru definirea
conținutului calitativ, de ex: PIB, cifra de afaceri, profit etc.), una cu scopul delimitării în timp,
spațiu sau organizatoric (inclusiv metodologică ex U.M.) și o alta cantitativă, data propriu -zisă ce
a fost recunoscută. Nu pot fi recunoscute ca fiind date statistice toate cifrele care rezultă din
măsurători, ca expresii grafice ale unor numere, la fel cum nici datele statistice nu pot ajunge

2 G. Săvoiu , „Situa ții statistice financiar -contabile și sisteme de indicatori statistici derivați ”, Editura Universitară,
București 2013, pag. 19
3 I. Ciu rea, „Sugerează relații logice dintre cauză și efect”, Economie, Editura Universității din Pitești, 2005, pag 28 –
29 Informația
statistică
Indicatorul
statistic Data
financiar
contabilă

8
indicatori statistici . De altfel, ca expresie cantitativă a unei stări calitative constatate pe
elementele unei colectivități bine delimitate în timp, spațiu și organizatoric, indicatorul statistic
prin densitatea mesajului devine simultan informație. ”
Din punct de vedere matematic, informa ția reprezintă un instrument de măsurare a
identității de semnificație a comunicării. Interpretarea matematică a informației generează atât
corelația informațională cât și energia informațională și statistica informațională .
În ultima vreme teoriile comportamentale au scos tot mai mult în evidență sensul
interdisciplinar 4al informației . Conform acestora, un comportament uman informat echivalează
cu un comportament economic rațional , fapt ce constituie elemental de bază al înț elesului
infromației din punct de vedere financiar.
În sens general însă, definirea informației este strâns legată de esența mesajului transmis,
în special de caracterul de noutate al mesajului respectiv.
Informa țiile pot fi clasificate în funcție de5:
– timpul de referință (prin interval, frecvențe, periodicitate, limită de validare,
opoziție trecut -viitor) ;
– spațiul de referință ;
– structura organizatorică ;
– sensul comunicării;
– suportul informatic;
– reprezentativitatea;
– sistemul de protecție;
– accesibilitatea;
– disponibilitatea;
– utilizarea finală etc.
Dintre acestea cele mai utilizate sunt cele în funcție de tipul de referință, în special în
funcție de frecvență și limita de validare (informații pe termen scurt, mediu și lung) și cele în
funcție de spațiul de referință și aici putem vorbi de informații globale , regionale și locale .
Proprietățile mai importante ale informației economice6se referă la congruența
semnificației la sursă și la destinație, coerența sau comparabilitatea logică între informații,
deductibilitatea sau derivarea informațiilor unele din altele, acoperirea explicativă, predictivă,
rezumativă și mai ales practică, verificabilitatea sau testarea credibilității emițătorului și
fragilitatea sau deformarea rapidă ca urmare a dimensiunilor sistemului informațional (de la
sursă pânǎ la destin atar) . Apariția “cuaternarului” prezintă informațiile tot mai procesual, ca și
cum ar fi fabricate , distribuite, repartizate și consumate ca orice alt produs economic .
Analiza informațiilor se face diferit în funcție de scopul și utilitatea acestora î nsă putem
aminti câteva criterii de apreciere generale și anume:
– raportul adec vat între mesajul original și mesajul decriptat ;
– raportul optimizat dintre detaliere și sinteză în conținutul mesajului;
– asigurarea unei frecvențe și pricizii optime cu privire la perioda de folosință a
informației;
– orientarea informației ținând cont de tipul fenomenului la care face referire și de
tipul de management.

4 G. Săvoiu, „Un mod stiințific de gândire”, Editura Universitară, București 2009, pag 59 -60
5 G. Săvoiu , „Situa ții statistice financiar -contabile și sisteme de indicatori statistici derivați ”, Editura Universitară,
București 2013, pag. 21
6 R. Dornbusch, S. Fischer, R. Startz, „Macroeconomie”, Editura Economică, București, 2007.

9
Orice informație va fi apreciată doar în măsura în care reușește să ” vorbească” în
limbajul cunoscut și utilizat de către receptor. De asemenea este bine să fie evitată redundanța și
surplusul inutil de informații deoarece acestea reduc eficiența mesajului ca și distorsiunea care va
detemina scăderea credibilității surselor . Excesul de informații și încărcarea excesivă a canalelor
de comunicații generează de asemenea ineficiență. Momentul ales pentru transmiterea
informațiilor este și el extreme de important deoarece efectele pot scădea daca nu este bine ales,
este lipsit de promptitudine. Astfel, putem spune că efectele informațiilor sunt dependente de
momentul producerii fenomenului economic și timpul necesar pentru obținearea de date
suplimentare.
Informațiile derivate din comportamentul rațional al anagajaților, al agenț ilor economici
sau economiei în ansamblul său, fie că este vorba de economia regional fie că este vorba de cea
națională apar ca urmare a unei dorințe normale de menținere și în special de creștere a
veniturilor, profitului, avuției, etc. Astfel, informați ile financiare contribuie la maximizarea
bogăției și la creșterea valorii economice acumulate.
Din punctul de vedere al teoriei economice neoclasice și a teoriei financiare în general ,
informația financiarǎ constituie acea informa ție al cărei obiectiv principal în urma descifrării
mesajului este de a maximize venitul, profitul sau averea proprietarului, în fruncție de caz.
Ținând cont de faptul că informația financiară7 se referă atât la rentabilitatea capitalului,
cât și la profi tabilitatea afacerii derulate de întreprinzător, aceasta este caracterizată de mai
următoarele principii:
– un risc major generează maximizarea rentabilității,
– financiar contabil, timpul reprezintă bani,
– hotărârea de a crea o investiție este urmarea evaluǎri i consecințelor prin prisma fluxurilor
de trezorerie, derivă din acceptarea sau neacceptarea
– investiția mărește importanța veniturilor derivate din fluxurile de trezorerie și nu din
profiturile prognozate,
– investiție rentabilă include sâmburele concurenței dure,
– tot ce este nou admite un plus de risc în raport cu ce este vechi, noua investiție aducând
după ea un plus de risc pentru vechea investiție,
– prin cunoaștere, informațiile despre preț ale piețelor se modifică în preț mai mic,
– informațiile conjuncturale descriu atât partea de început a declinului sau recesiunii, cât și
avântului sau boom -ului economic, iar cel care intră în posesia lor își minimizează
pierderile sau își maximizează profiturile;
– termenul de schimb poate fi îmbunătățit prin in formații despre comercializare externă,
– un sistem inovativ de informații apelat coerent în decizia managerială va duce la
majorarea constantă a profiturilor;
– mărirea rezultatelor, la orice nivel managerial, nu trebuie sǎ omitǎ adevǎrul recunoscut:
stimul entele conteazǎ pentru toți etc.
În concluzie, în accepțiunea autorului G. Săvoiu8 ” informația statisticǎ financiar
contabilă reprezintǎ ineditul sau originalitatea conținute într -un mesaj reflectat, descriind un
semnal cât mai identic emis, transmis și receptat, referitor la cunoașterea de tip economic sau
financiar, o formă de energie conținută de date statistice obținute din documente finaciar
contabile sau alte surse materiale tangibile sau intangibile, având utilitate evidentǎ în

7 G. Săvoiu (coord.) – ,,Statistică financiară”,Ed. Independența Economică, Pitești, 2004, pag. 5
8 G. Săvoiu , „Situa ții statistice financiar -contabile și sisteme de indicatori statistici derivați ”, Editura Universitară,
București 2013, pag. 23

10
maximizarea câștigurilor, profitului, patrimoniului, avuției în general, dar și costuri foarte
ridicate. ”

1.2. Indicatori și sisteme de indicatori statistici

Indicatorul statistic constituie mesajul rezultat după prelucrarea datelor statistice prin
intermediul cărora se analizează un fenomen economic sau social, ca raport al structurii,
interdependențelor, al modificării lor în timp sau în spațiu. Indicatorul statistic reprezintă
rezultatul unui process de cercetare statistic și beneficiază atât de un conținut real și obiectiv
determinat cât și de o formă specific de calcul și de exprimare. In general, indi catorul statistic
măsoară o categorie economică, socială, demografică, managerială, tehnologică, etc.
Deși majoritatea consideră că informația și tranziția repezintă un remediu universal al
problemelor contempoarane există și voci care afirmă că acestea ar fi tocmai cauza acestor
probleme.
Tranziția reprezintă trecerea de la sistemul economic centralizat la sistemul economiei
de piață însă pentru a înțelege corect tranzi ția și mai ales modul de funcționare al economiei de
piață este important ă perceperea adecvată a noțiunii de sistem informațional.
Conformul DEX -ului sistemul reprezintă ”ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe
etc.) dependente între ele și formând un întreg organizat, care pune ordine într -un domeniu de
gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într -un domeniu de științe ale naturii
sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit.”
Deși există definiții di ferite ale sistemului în funcție de sfera de abordare, Ludwig von
Berthalanffy scoate în evidență caracterul interdisciplinar al sistemului definit ca o “mulțime de
elemente între care există relații sau raporturi neîntâmplătoare, care interacționează în v ederea
realizării unui obiectiv comun, care poate fi o lege a naturii sau un obiectiv stabilit de către om”.
Sistemul informațional economic apare ca un ansamblu organizat de informații
economice complexe, proceduri și mijloace de tratare a informațiilor , care sunt obținute în urma
prelucrării datelor obținute din anumite surse și care sunt necesare în vederea organizării,
conducerii și desfășurării activității economice, în speță în realizarea obiectivelor economice ale
societății .
Elementele componente ale sistemului informațional economic sunt corelate cu
structura și resursele activității economice, astfel că generează mai multe subsisteme, de la cel
financiar, contabil sau statistic pâna la cel al resurselor de personal etc. , care la rândul lor
beneficiază de subcomponente cum ar fi Se pot exemplifica în continuare și subcomponentele
pcomponenta fiscală în cazul susbistemului financiar, subcomponenta prețurilor în subsitemul
statistic sau subcomponenta salarială în subsistem ul de personal.
Sistemul informațional statistic poate fi analizat din trei perspective: al conținutului ,
organizațional și funcțional. Din punct de vedere al con ținutului informațiile statistice constituie
baza logică a acestuia. Din perspectivă funcționa lă avem în vedere operațiile, dar și mijloacele de
culegere, prelucrare, transmitere, stocare și regăsire a informațiilor iar din punct de vedere
organizațional vorbim de existența unei întregi structuri teritoriale inclusiv existența Institutelor
de Statisticǎ Națională .
Cea mai importantă componentă a sistemului informațional este banca de date car e are
la bază datele statistice cu rolul de a reduce redundanțele. Majoritatea activităților fiind
computerizat e putem afirma că sistemul informațio nal este preponderent informatic, fiind cu
precădere intern atunci când limitele coincid cu cele ale teritoriului economic și național, atunci
când limitele coincide cu cele ale circuitului economic național.

11
Fiind cu precădere informatice, sistemele informațional e statistice naționale au tendința
de a deveni unitate atât în ceea ce privește sistemul de gestiune cât și în ceea ce privește
modalitățile de culegere, prelucrare, transmitere, stocare, regăsire și mai ales în bazele de date.
Pentru a fi unitară, o baz ă de date statistice trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
 un sistem unitar de indicatori statistici;
 concepte, noțiuni, definiții statistice unitare;
 metodologii statistice unitare;
 clasificări și nomenclatoare statistice unitare;
 tipologie unitară a intrărilor (input -urilor), a ieșirilor (output -urilor) și a memorării.
La nivel intern ațional sistemele informaționale statistice au câteva caracteristic comune
și anume: precizia, oportunitatea, coerența, comparabilitatea, claritarea și disponibilitatea.
Din punct de vedere ierarhic putem vorbi de sisteme informaționale statistice la nive l
microeconomic, mezoeconomic sau macroeconomic. La fiecare dintre acestea pot fi conturate
subsisteme asemănătoare, respectiv la nivelul agenților economici, la nivelul județelor, regiunilor
sau al economiei naționale.
În România, în concordanță cu organi zarea statistică publică regăsim elementele
componente următoare: teritoriul (administrativ și geografic), populația, forța de muncǎ, nivelul
de trai al populației, agricultura și silvicultura, gospodărirea apelor, prospectarea și explorarea
geologică, pro tecția mediului înconjurător, industria și construcțiile, transporturile și
telecomunicațiile, dotarea tehnică -edilitară și serviciile comunale, comerțul interior, exterior și
turismul, evoluția prețurilor și studiul inflației, învățământ, cultură, artă, s ănătate publică și
asistență socială, cercetarea științifică și progresul tehnologic, conturile naționale, finanțele
publice, justiția și electoratul .
Sistemul de indicatori statistici este abordat diferit dacă economia de piață analizată
participă la schi mburi internaționale sau dacă este privită doar în context intern. Putem vorbi
astfel atât de o viziune structurală la nivel macroeconomic teoretică în raport cu una practică cât
și de una microeconomică, respectiv la nivelul agenților economici.
La nivel macroeconomic, sistemul de indicatori statistici este format din următoarele
subsisteme:

Figura nr. 1.1. Subsistemul de indicatori statistici ai avuției și ai potențialului economic
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

12

Figura nr. 1.2. Subsistemul indicatorilor de măsurare a rezultatelor obținute în activitatea
economică
Sursa: realizat de auto r pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

Figura nr. 1.3. Subsistemul de indicatori ai eficienței folosirii avuției și potențialului
economic
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

13

Figura nr. 1.4. Subsistemul de indicatori ai echilibrului extern al economiei
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

Figura nr. 1.5. Subsistemul de indicatori exclusiv financiar contabili ai economiei
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

Figura nr. 1.6. Subsistemul de indicatori ai ciclicității și conjuncturii economice europene și
internaționale
Sursa: realiz at de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și
sisteme de indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

14

Figura nr. 1.7. Subsistemul de indicatori ai calității vieții (populației)
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

Figura nr. 1.8 . Componente structurale genearale ale s istemului de indicatori statistici ai INS
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

15
La nivel de agent economic, sistemul de indicatori statistici este compus din subsistemele
prezentate în tabel nr.1.1. precum9:

Tabelul nr. 1. 1. Subsistemele sistemului de indicatori statistici la nivelul uui agent
economic
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 48

9 G. Săvoiu , „Situa ții statistice financiar -contabile și sisteme de indic atori statistici derivați ”, Editura Universitară,
București 2013, pag. 49 -50

16
Prezentarea sistemului de indicatori statistici la nivelul agenților economici evidențiază
rolul și importanța deosebită a statisticii financiare în desfășurarea activității economice.
Concomitent, acest sistem al indicatorilor statistici la nivelul agenților economici include și
indicatori care fac referire la contextul economic național și internațional, ciclul afacerilor,
instabilitatea prețurilor, evoluția în cazul unei inflații ridicate, etc.
Aceste subsist eme oferă indicatori importanți pentru managementul agenților economici
și pentru înțelegerea evoluției agentului economic în contextul economiei de piață. În concluzie,
sistemul de indicatori statistici ai mediului extern agentului economic sintetizează t rei niveluri de
activitate: macroeconomic, mezoeconomic și microeonomic evidențiind evoluția sub forma unor
ciclicități, sezonalități și conjuncturi diferite.
Un sistem de indicatori statistici este optim atunci când analiza mediului extern se face
pornind de la evoluția internațională (prin intermediul unui număr determinat de indicatori
statistici) și terminând cu evoluția la nivel național (prin intermediul unui număr mai mare de
indicatori decât cei la nivel internațional). Atunci când vorbim de analiza evoluției mediului
intern la nivelul agentului economic se utilizează un sistem mult mai extins de indicatori
statistici.
Sistemele informaționale sunt organizate în mod diferit în funcție de scopul cu care sunt
constituite. Astfel, în interiorul organiza țiilor internaționale precum Organizația Națiunilor Unite
(ONU), Organizația Internațională a Muncii (ILO), Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca
Mondială, EUROSTAT sistemele informaționale sunt diferite. În cad rul ONU sistemul
informațional este unul global cu privire la statistica economică, a comerțului, demografică,
socială, a mediului, energiei și industriei sau serviciilor statistice. Sistemul informațional al ILO
este divizat pe domenii concrete precum: populație, forță de muncă, educație, sărăc ie. FMI a creat
un sistem propriu specializat pe statistica financiară și monetară iar sistemul informațional al
Băncii Mondiale este unul descentralizat, centrat pe analiza bancară, informațiile fiind publicate
în: Tabele mondiale de datorii , Indicatori sociali de dezvoltare , Raport al dezvoltării umane. În
cazul EUROSTAT, Sistemul European de Conturi este cel care stă la baza sistemul
infromațional. În cadrul UE o preocupare importantă o reprezintă armonizarea acestor sisteme
informaționale statistice na ționale ale statelor membre și elaborarea unui sistem de indicatori
standard care să aibă în vedere urmărirea ciclului afacerilor pe diferite piețe.
În cazul sistemului de indicatori statistici financiar contabili la nivelul agenților
economici, acesta tr ebuie să urmărească în principal indicatorii de rezultate și indicatorii de
eficiență a utilizǎrii resurselor aflate la dispoziția firmei indiferent că este vorba de resursele
umane, materiale , informaționale, abilitatea managementului, etc.

17
Capitolul 2
SISTEME DE INDICATORI CONJUNCTURALI ȘI PE TERMEN SCURT

CUPRINS
2.1. Conjunctura și termenul scurt în economie

Urmărirea ciclului afacerilor și a evoluției economiei este necesară pentru toți
participanții în economia de piață , politicieni, agenții guvernamentale, bancheri, cei cu afaceri
proprii, consumatori și sindicate .
În vederea luării celor mai bune decizii toți aceștia trebuie să cunoască cât mai exact și
rapid posibil orice semn de schimbare în progresul economiei. În ace st context, un element
important îl constituie punctele de inflexiune, respectiv momentul când un boom se transformă
într-o recesiune și invers. Statisticile europene pe termen scurt au la bază o Directivă a
Consiliului Europei care este revizuită periodic ca urmare a efortului combinat al Eurostat -ului și
al oficiilor statistice naționale.
Metodele de culegere a datelor, calcularea indicatorilor, metodele de estimare, politicile
privind publicațiile, etc, sunt intensiv verificate de statisticienii europeni pentru a actualiza
permananet regulilor și recomandărie în vederea îmbunătățirii calită ții și comparabilității
statisticilor europene pe termen scurt.
Pentru a aprecia conjunctura sau evoluția pe termen scurt10, în scopul descrierii cât mai
echilibrate și coerente a ciclului afacerilor, se poate apela și la alte instrumente de investigare a
piețelor teritoriale, regiunilor și economiilor, precum și de apreciere a situației macroeconomice.
Astfel de instrumente sunt precizate în firgura nr. 2.1.

10 G. Săvoiu , „Situa ții statistice financiar -contabile și sisteme de indicatori statistici derivați ”, Editura Universitară,
București 2013, pag. 182

18
Figura nr. 2.1. Indicatori de descriere a ciclului de afaceri
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din G. Săvoiu , „Situații statistice financiar -contabile și sisteme de
indicatori statistici derivați”, Editura Universitară, București 2013, pag. 50
Indicele Libertății Economice publicat de către Fundația Heritage din Statele Unite ale
Americii este unul dintre cei mai populari indici de reprezentare a libertății economice dar care,
în același timp este dificil de cuantificat într -o cifră ca urmare a complexității sale dar și a
subiectivității care este greu de evi tat. Acesta reprezintă un indice sintetic, care ia în considerare
„10 libertăți” specifice mediului de afaceri și anume: libertatea afacerilor, libertatea comerțului,
libertatea fiscală, libertatea față de intervenția guvernului, libertatea monetară, liber tatea
investiției, libertatea financiară, libertatea exercitării drepturilor de proprietate, libertatea de
corupție, libertatea forței de muncă. Orice impediment în calea acestor procese reprezintă o
piedică în calea derulării afacerilor.
Clasamentul mediu lui de afaceri întocmit de Economist Intelligence Unit este realizat în
funcție de atractivitatea mediului de afaceri, cu diferitele sale elemente component care sunt
ajustate ținând cont de mărimea fiecărei țări. Astfel, fiecărui stat îi este atribuit un calificativ
calculate luând în considerare 70 de factori, grupați in 10 categorii, cu efect direct asupra
stimulării sau frânării afacerilor. Acest model presupune evaluarea calificativelor din ultimii cinci
ani și elaborarea previziunilor pentru perioada următoare de cinci ani.
Indicele competitivității globale elaborat de Forumul Economic Mondial reprezintă un
instrument de bază în vederea analizării potențialului economiilor la nivel mondial , evidențiind
zonele de creștere economică sustenabilă. Indicele competitivității globale are la bază trei
elemente fundamentale:
 competitivitatea mediului macroeconomic din fiecare țară analizată;
 calitatea instituțiilor publice și a politicilor promovate de acestea;
 eficiența tehnologică la nivel de țară.
Indicele de Percepție a Corupției la nivel global este calculate annual de către
Organizația Transparency International și prezintă gradul de corupție în sectorul public care este
stabilit prin consultarea unor experți și oameni de afaceri din fiecar dintre cele 180 de state care
sunt incluse în analiză. Clasamentul este elaborat în urma acordării de puncte, de la 0 la 100, în
care 0 înseamn ă "foarte corupt" iar 100 – "deloc corupt". Pentru a determina idicatorul la nivelul
fiecărui stat sunt folosite între 3 și 16 surse diferite. Metodologiile folosite de acestea sunt
revizuite de Transparency International în vederea asigurării îndeplinirii standardelor de calitate.
Ciclul economic constă în fluctuațiile la nivelul activității economice de ansamblu, care
au loc în mod repetat de -a lungul mai multor luni sau ani. În ciuda denumirii, frecvența și
magnitudinea sunt destul de greu predictibile, chiar dacă evoluția ciclică reprezintă o inerentă
inerentă economiei de piață.
Ciclul economic este în general măsurat prin mișcările ascendente și descendente ale
Produsului Intern Brut în jurul trendului însă în vederea identificării fazelor ciclului eco nomic
sunt importanți și alți indicatori ca de exempu: cererea de consum, rata inflației, gradul de
ocupare a forței de muncă, rata dobânzii.
Cicluri economice se suprapun și se întrepătrund cu cele politice sau electorale.

19

Literatura economică ev idențiază patru tipuri principale de cicluri economice, așa cum se
prezintă în figura nr. 2.2.

Figura nr. 2.2. Tipuri de cicluri economice
Sursa: realizat de autor

Din teoria ciclurilor lungi s -au dezvoltat două direcții de cercetare: ciclurile tehnologice și
ciclurile financiare.

Figura nr. 2.3. Inovații tehnologice majore și cicluri economice lungi

20
Sursa: M. Isărescu, Ciclurile economice, București, 18 octombrie, 2013

Ciclurile lungi se desfășoară sub forma unor unde lungi cu o durată de 40 -60 ani.
Ciclicitatea este rezultată din necesitatea înlocuirii unui anumite tehnologii de producție, cu alta
mai perfecționată. În fiecare ciclu lung de tip Kondratief se disting două faze, una asc endentă și
alta descendentă sau, mai rar, staționară, fiecare cu o durată cuprinsă între 20 și 30 ani.
Ciclurile medii de tip Juglar (după numele profesorului lui Joseph Schumpeter)
beneficiază de o durată între 8 -12 ani, uneori chiar mai puțin cuprinzând patru faze a căror
denumire este foarte diversă, dar se utilizează standard sinusoida clasică: declin, recesiune,
relansare, expansiune.
Ciclurile scurte sau minore (Kitchin) cuprind doar două faze, expansiunea și declinul
economic, cu durate cuprinse circ a 40 de luni și se încadrează în ciclul mediu Juglar (două
hipocicluri într -unul mediu). Durata unui ciclu depinde de evoluția ofertei și a prețului la produse
și se desfășoară pe parcursul a doi -trei ani, atât cât durează în medie și ciclul producției
zootehnice.
Cea mai simplă prezentare statistică conjuncturală a economiei într -o manieră sintetică
este aceea a „careului magic” al strategiei economice și cuprinde rata creșterii economice, rata
inflației, rata șomajului și soldul balanței comerciale. Dacă acestui minisistem de indicatori i se
adaugă raportul între veniturile maxime și cele minime se obține „pentagonul magic”11.
Cele mai simple soluții de prezentare statistică conjuncturală a economiei într -o manieră
ceva mai extinsă sunt considerate a fi următoarele:
• decalogul strategic și tactic al competitivității”, unde tabloul „pentagonului magic” se
poate extinde semnificativ completând imaginea economiei cu aspecte caracteristice
privind formarea brută de capital fix, dinamica investițiilor străine, participarea la
circuitul intern și internațional al capitalului (prin îndatorarea internă și externă) și
evoluția deficitului bugetului general consolidat ca procent din PIB.
• „dodec agonul conjunctural” al unei economii naționale, care adaugă la „decalogul
strategic și tactic al competitivității” alți doi indicatori esențiali, respectiv ratingul riscului
de țară (ca primă evaluare independentă și anterioară oricărui alt minisistem de indicatori
conjuncturali) și un indicator esențial de ierarhizare a economiei.
La nivelul Uniunii Europene prin mecanismul statisticii oficiale comunitare
(EUROSTAT) se oferă o soluție de identificare a evoluției economiilor europene pornind de la un
domen iu puțin mai larg de indicatori economici. Toate seriile cronologice ale acestor indicatori
reuniți ca Business Cycle Clock (BCC) au fost recalculate pentru a dezvălui numai componenta
lor ciclică.
Business Cycle Clock (BCC) este un sistem de informații st atistice financiar contabile
care cuprinde un număr de 12 indicatori, așa cum sunt prezentați în figura 2.4.

11 G. Săvoiu , R. Grigorescu, “ Statistică financiară – elemente de statistică macro și microfinanciară ”, Editura
Independența Economică, Pitești, 2003, pag. 131.

21

Figura nr. 2.5. Indicat orii Business Cycle Clock (BCC)
Sursa: realizat de autor pe baza datelor din Isac -Maniu, Al., Voineagu, V., Mitruț, C., Săvoiu, G. –
Statistica afacerilor, Editura Independența Economică, Pitești, 2002, pag. 103.

Indicatorii Business Cycle Clock (BCC)

PIB (GDP volume)
Consum fi nal (Private final consumption)
Prețuri industria le (Industrial producer prices)
Investiții (Investments)
Exporturi (Exports)
Importu ri (Imports)
Gradul de o cupare a forței de muncă
(Unemployment, volume and %);

Producția industrială (Industrial production)
Construcț ii (Production in construction)
Comerț (Retail trade deflated turnover)
Indice al sentimentului economic
(Economic Sentiment Indicator).

22

Cele patru faze ale dezvoltării ciclice conform Business Cycle Clock (BCC) sunt
prezentate astfel:

Figura nr. 2.6. Fazele dezvoltării ciclice conform Business Cycle Clock

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/BCC/xdis_en.html – accesat la data de 28.02.2019

2.2. Rolul sistemelor de indicator în anticiparea viitorului firmei

Sistemul de indicatori pe termen scurt sau conjuncturali este structurat astfel:
 indicatori -„țintă” (sau obiectiv), ca de exemplu rata șomajului, rata inflației;
 indicatori de „pilotaj”, ca de exemplu soldul balanței comerciale;
 indicatori „instrumentali”, ca de exemplu deficitul bugetului consolidat.
Prezența unui sistem de indicatori conjuncturali sau pe termen scurt permite o mai bună
identificare a apariției tendinței , subînțeleasă ca varia ție lentă într -o perioadă îndelungată (ani)
a unui fenomen economic, precizarea ciclicității , respectiv a duratei și timpului de oscilație
qvasiperiodică (ascensiune – recesiune sau contracție – expansiune) în activitățile economice,
fixarea variații lor sezoniere ca urmare a unor evenimente climatice, instituționale,
tradiționale și nu în ultimul rând, recunoașterea cu ușurință a fluctuațiilor neregulate cauzate de
evenimente rare, imprevizibile (greve, inundații, cutremure etc.)12
Stabilitatea p rețurilor este măsurată folosind următorii trei indicatori statistici:
 indicele prețurilor de consum (IPC), ca instrument de evaluare generală a creșterii
prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor folosite de către populație
 indicele „imp licit” al prețurilor produsului intern brut („deflatorul PIB” –ului) care
reflectă variația medie a prețurilor bunurilor și tarifelor serviciilor producției totale a economiei
naționale
 indicele prețurilor produselor industriale (IPPI), prin intermediul c ăruia se
măsoară evoluția de ansamblu a prețurilor produselor industriale fabricate și livrate de
producători interni.

12 A. Isac -Maniu , V. Voineagu , C. Mitruț , G. Săvoiu ,.” Statistica afacerilor ”, Editura Independența Economică,
Pitești, 2002, pag. 103.

23

Promptitudinea IPC – ului în raport cu aceea a „deflatorului PIB” – ului și sfera sa de
cuprindere mai adecvată în comparație cu aceea a IPPI –ului, face ca acesta să devină principalul
indicator de măsurare a stabilității prețurilor. IPC este calculat prin formula indicelui de preț de
tip Laspeyres, ca o medie aritmetică ponderată:

IPC = ,

unde sunt coeficienții de ponderare

Indicele prețurilor de consum stă la baza culculului inflației, rata inflației exprimându -se
ca ritm al indicelui prețurilor de consum: R = IPC – 100%
Analiza conjuncturală sau pe termen scurt a stabilității prețurilor are resurse importante.
Calculul decadal al indicelui prețurilor de consum face posibilă evaluarea inflației în chiar cursul
lunii. Această abordare lunară beneficiază de existența unei serii de tip „istoric”, cu mai mult de o
sută de termeni. În vederea asigurării comparabilității statistice temporale a sistemului de
indicatori conjuncturali poate fi utilizată o evoluție trimestrială.
Ocuparea forței de muncă este exprimată prin intermed iul șomajului și este exprimată
sintetic prin rata șomajului. Rata șomajului poate fi calulcată prin intermediul a trei relații. Prima
este reprezentată de raportarea numărului de șomeri de către instituțiile specializate la populația
activă. A doua este reprezentată de raportarea numarului de șomeri definiți conform Biroului
Internațional al Muncii ca persoane care nu au de lucru, dar caută un loc de muncă și sunt dispuse
să înceapă lucrul imediat (respectiv în 2 săptămâni), la populația ocupată. Ultima r elație constă în
calculul șomerilor înregistrați în populația cu vârstă cuprinsă între 18 și 62 de ani (ca pondere).
Prima relație se consider că are cea mai bună relevanță națională, cea de -a doua ca permite cea
mai bună comparabilitate internațională și cel de -a treia ca posedă cea mai extinsă disponibilitate
teritorială (locală).
Rata șomajului înregistrat se determină raportând numărul șomerilor înregistrați fie la
populația activă (PA), fie la cumulul populației ocupate și al șomerilor (PO + S).
100xPASRS
sau
100xS POSRS
Disponibilitatea anuală a populației ocupate la 1 ianuarie cât și a șomerilor înregistrați la
aceeași dată, conferă posibilitatea determinării relative tardive a populației active ca indicator de
stoc, valabil practic un întreg an de calcul. Întârzierea po ate atinge 8 până la 10 luni, ceea ce
conferă un caracter provizoriu și rectificabil anual ratei șomajului, ca urmare a dificultăților
practice de realizare a „Balanței forței de muncă”13.
Echitatea socială are în vedere modul de repartizare a venitu rilor între subiectele
economice și membrii societății. Indicatorul conjunctural sau pe termen scurt prin care se
evaluează echitatea socială în compensarea prin venituri este reprezentat de „raportul dintre
venitul personal cel mai ridicat și venitul pers onal cele mai redus” întregit și de evoluțiile
câștigului salarial mediu net real și minim net real.

13 A. Isac -Maniu, V. Voineagu, C. Mitruț, G. Săvoiu, op. cit., pag. 105 -106.

) () (
ooooP
qpqpI
) () (
oooo
qpqp


24
Indicele de coeziune/echitate socială (IES) reprezintă un raport între valoarea maximă și
cea minimă a câștigului salarial (brut sau net):
100xCSCSI
MINIMMAXIM
ES

O valoare excesivă a numărătorului sau numitorului indicelui „denaturează” imaginea
asupra coeziunii sociale.
Dacă nu există informații cu privire la câștigul salarial lunar maxim și minim realizat,
indicatorul de coeziune/echitate socială în repartiția veniturilor se poate realize evaluarea relativă
și ca tendință din media maximă la nivel de activitate raportată la media minimă la nivel de
activitate.
Disponibilitățile de date sunt lunare, dar pentru comparabilitate indicatorul conjunctural
sau pe termen scurt este calculat trimestrial, respectiv în ultima lună a trimestrului. Media
maximă publicată este a indu striei tutunului sau a activităților financiare, bancare și de asigurări,
iar cea minimă a industriei pielăriei și încălțămintei sau a lemnului14.
Echilibrul extern al economiei naționale se determină în urma unei analize a contului
curent al balanței de pl ăți externe. Soldul arată creșterea sau descreșterea performanțelor unei
economii. La nivelul unei economii naționale, ponderea cea mai mare în soldul contului current o
are soldul balanței comerciale (EN):
EN = E – I

unde:
E = volumul exportului
I = volumul importului

În orizontul conjunctural, tabloul macroeconomic al pentagonului magic poate fi extins
destul de mult, întregind imaginea economiei cu informații referitare la formarea brută de capital
fix, dinamica investițiilor străine, prin partic iparea la circuitul internațional al capitalului,
îndatorării interne și externe și evoluției deficitului bugetului general consolidat ca procent din
PIB.
Formarea brută de capital fix (FBCF) constituie valoarea bunurilor și serviciilor
achiziționate de un itățile producătoare rezidente în vederea utilizării timp de cel puțin un an în
procesul de producție. Ratele anuale de creștere sau descreștere a Formării brute de capital fix
determinate în prețuri comparabile evidențiază expansiunea sau recesiunea econ omic cu
consecințe importante asupra PIB -ului viitor:

100 100  x I R FBCFq
FBCF
Investițiile străine în economie reprezintă consecința percepției exteriorului cu privire la
economia respectivă, o imagine favorabilă, un climat competițional și un sistem de facilități
atractiv, iar un trend ascendant al acestui indicator relevă o atracție economică în creștere.
Îndatorarea internă și externă prin datoria publică internă și externă, prin cumularea
acestora ș i raportarea la PIB dar și prin serviciul anual al datoriei oferă indicatori utili unui sistem
informațional pe termen scurt mai detaliat.

14 G. Săvoiu, R. Grigorescu , op. cit., pag. 137.

25
Deficitul bugetului general consolidat ca procent din PIB reprezintă expresia sintetică
conjuncturală a unui criteri u economic important dintre cele prezentate la Maastricht, alături de
stabilitatea prețurilor.
Indicatorul de investiții străine poate fi înlocuit în cazul economiilor cu un nivel mai
ridicat al competitivității cu investițiile totale cu accent pe cele au tohtone.
Sistemul de indicatori conjuncturali folosiți de Bănca Mondială au la bază datele oferite
de statisticile Băncii Mondiale, Institutului Mondial pentru Resurse și alte organizații
internaționale (ONU, FMI etc.). Acest sistem are în vedere o sinteză a indicatorilor dezvoltării
socio -economice, urmat de indicatorii a trei domenii: resurse umane; condiții de mediu;
performanțe economice.
În setul indicatorilor de bază sunt cuprinși:15
 Populația și informațiile cu privire la forța de muncă eferă o imagine a
principalelor tendințe demografice dintr -un stat. În cadrul Băncii Mondiale populația unui stat
este definit prin situația de „facto”, respectiv prin „numărul total al rezidenților în statul respectiv,
fără a ține cont de cetățenia sau de statut legal” al acestora (cu excepția refugiaților, care nu sunt
stabiliți definitiv în statul care le -a acordat azil).
 Suprafața este furnizată de FAO16 și se referă la suprafața totală, care cuprinde atât
uscatul cât și apele interioare. Produsul intern brut pe locuitor este calculat cu ajutorul metodei
„Atlasului Băncii Mondiale”. Factorul de conversie al „Atlasului” pentru oricare an este media
cursului de schimb a unei țări (sau a unui factor de conversie alternativ) pentru anul respectiv și
cursul său de schi mb pentru doi ani precedenți. Înainte de aceasta se realizează corecții ca urmare
a diferențelor dintre rata inflației în statul analizat și rata inflației în principalul grup de state
dezvoltate. Factorul de conversie este aplicat PNB -ului statului respec tiv iar PNB -ul rezultat în
dolari SUA se împarte la populația totală la jumătatea anului, în vederea determinării
PNB/locuitor.
 Speranța de viață la naștere (denumită și durata medie a vieții) reflectă numărul de
ani pe care se presupune că îi va trăi un n ou- născut în contextul menținerii constante a indicilor
de mortalitate.
 Proporția analfabetismului adult se determină ca raport între populația în vârstă de
peste 15 ani și care nu poate citi și scrie o propoziție simplă, pe care să o și înțeleagă și popu lația
totală.
Un alt subsistem de indicatori macroeconomici cuprinde17:
 deficitul/excedentul curent al guvernului (veniturile curente ale bugetului
diminuate cu cheltuielile curente);
 ratele nominale ale dobânzilor bancare (rata dobânzii la depozit plătită de băncile
comerciale sau similare pentru depozitele la vedere, la termen sau de economii și rata de
împrumut percepută de bănci pentru împrumuturi acordate clienților preferați);
 media anuală a inflației (estimată cu IPC sau provizoriu cu „deflatorul P IB”-lui);
 echilibrul de cont curent anterior transferurilor oficiale (suma exporturilor nete de
bunuri, servicii și transferuri private);
 rezervele internaționale brute (respectiv de aur monetar, drepturi speciale de
tragere – DST – uri);

15 G. Săvoiu, R. Grigorescu, , op. cit., pag. 145 -146;
16 Organizatia Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură;
17 A. Isac -Maniu, V. Voineagu, C. Mitruț, G. Săvoiu , op. cit., pag. 117 -118.

26
 poziția ce rezultă din punct de vedere al rezervelor și valoarea netă actuală a
datoriei externe totale (valoarea ajustată a plății serviciului întregii datorii pe durata acestuia, în
prețuri curente) explică de manieră conjuncturală evoluția economiei naț ionale;
 distribuția veniturilor și a cheltuielilor de consum . Pentru măsurarea inegalității
sociale se pot utiliza indicele Gini18, curba Lorentz sau alți indicatori structurali.
 nivelul calității mediului înconjurător este sintetizat de indicatori privind aerul
(emisiile de bioxid de carbon), folosirea terenurilor, despăduririle, zonele naționale protejate,
asigurarea cu apă, orașele și aglomerările urbane și consumul de energie.
Sistemul de indicatori statistici conju ncturali selectivi ai dezvoltării mondiale conceput
de Banca Mondială are în vedere atât evoluțiile esențiale nu doar în economia mondială ci în
special în modul de apreciere și măsurare a dezvoltării. Imaginile oferite de indicatorii
„pentagonului magic ”, de sistemul de indicatori conjuncturali sau pe termen scurt ai
EUROSTAT -ului și de sistemul de indicatori conjuncturali selectivi ai Băncii Mondiale dau
substanță orizontului economic al țării partenerului de afaceri, devenind astfel utile în
management ul firmelor românești.
Ca urmare a schimbărilor care au avut loc în cadrul UE odată cu apariția și evoluțuia
monedei euro dar și a Băncii Centrale Europene au determinat revizuirea reglementărilor
referitoare la sistemul de indicatori conjuncturali sau pe termen scurt.
Armonizarea noțiunilor, normelor, clasificărilor, nomenclatoarelor, tehnicilor de
culegere, instrumentelor de calcul și în final a sistemelor naționale de indicatori ale statelor
membre ale UE este o condiție necesară pentru comparabilitatea statisticilor conjuncturale dar și
pe termen scurt.

Figura nr. 2.6. Cerințele sistemului de indicatori conjuncturali sau pe termen scurt la nivelul
EUROSTAT
Sursa: elaborate de autor
Cerințele acestui sistem rezultă din obiectul acestuia, respectiv „evaluarea, analizarea și
prognozarea” detaliată a cât mai multor metode posibile pentru activitățile desfășurate în
economiile țărilor membre.

18 Indicele Gini, deși cel mai utilizat coeficient de măsurare a inegalității, nu diferențiază foarte sensibil. Astfel,
pentru cazul a două state în care curbele Lorenz după distribu irea venitului se întretaie, deși distribuțiile de venit sunt
diferite se pot obține valori egale ale indicelui Gini.

27
Proiectul minimal și funcțional al acestui sistem conține în esență un set de indicatori
conjuncturali sau pe termen scurt care prezintă minimum 10 elemente19:
 evaluarea de tip cantitativ a activității definită prin producție ;
 anticiparea activității sintetizată prin comenzi și contracte ;
 factorul esențial al fluctuațiilor conjuncturale, respectiv investițiile;
 anticiparea tendințelor în domeniul fluctuațiilor (abordate prin investiții)
aproximând profitabilitatea prin excedentul brut de exploatare ;
 aproximarea profitabilității se realizează faptic prin evidențierea a doi indicatori:
cifra de afaceri și compensația pentru salariați;
 ajustarea pe diferite piețe cu scopul asigurării comparabilității valorice prin indicele
de preț (indicele prețurilor produselor industriale, indicele prețurilor de consum,
indicele valorii unitare);
 detalierea statistică nece sară privind utilizări și destinații prin stocuri și fonduri fixe ;
 evaluarea de tip cantitativ a resurselor de muncă prin numărul forței de muncă și
rata șomajului;
 utilizarea intensivă a forței de muncă prin productivitate;
 expresia cantitativă a legături i cu restul lumii dată de cererea externă prin exporturi
și de competiția din afară prin importuri.
În general se observă modificări comparative cu perioade corespunzătoare din anul
precedent sau chiar față de perioade ante rioare, după formula generală:
R (%) = I x 100 -100

unde I este indicele exprimat printr -un coeficient și constituit special pentru astfel de situații.

Cele mai importante aspect sunt:
 Orizontul de timp are în vedere compararea cu perioada cea mai apropiată și este
avantajoasă catunci când vorbim despre fenomene, dar devine mai puțin precisă în cazul în care
ciclul afacerilor este apropiat de un moment hotărâtor, respectiv un punct de inflexiune.
 Forma indicatorului care reprezintă un indice statistic ce scoate în evidență ciclul
tendinței în încercarea de a elimina fluctuațiile. Acest aspect este exemplificat cel mai adecvat
prin folosirea seriilor de indici statistici cronologici care sunt disponibili pe un număr mare de
ani.
 Tipul de valoare totalizatoare finală reprezintă media lunară formată din mai
multe luni. Chiar dacă media nu prezintă aproape niciodată exact ultima evoluție deține avantajul
de a avea o volatilitate mai scăzută la factori extremi sau distorsiuni mari.
Conform metodologiei EUROSTAT, producția este definită fie ca activitate în sine de
prelucrare, de transformare a bunurilor, fie ca rezultat al activității de prelucrare, de transformare
a bunurilor. Producția devine astfel valoare a dăugată la costul factorilor, iar indicele producției
caracterizează evoluția valorii adăugate.
Evaluarea dinamicii producției se realizează practic prin indicele său de volum, calculat
cu formula indicelui lunar standard Laspeyres (în varianta sa de tip indice Geary):

19 Săvoiu, G., – Statistică pentru afaceri , Editura Universitară, București, 2011, pag. 219.
100
*
1*
11 1* *
0/ x
qp qpqp qp
I
jom
jjon
iioion
im
jjt jo itio
tq

  



28

unde:
P = prețul
q = cantitatea
i = produse utilizate ca intrări
p* = prețul materialului
q* = cantitatea materială
j = ma terialele utilizate ca intrări
Dinamica producției fizice se poate determina și prin indici în formula Laspeyres fără a
lua în considerare intrările de materiale:

Dificultatea obținerii datelor cu privire la prețuri afectează evoluția producției valorice,
soluția acceptată de majoritate fiind deflaționarea vânzărilor cu un i ndice de preț de tip
Laspeyres.
Indicii comenzilor și contractelor se referă la evoluția noilor comenzi (contracte) și a
stocului de comenzi iar calculul indicilor se realizează utilizând indici valorici lunari simpli:

unde = valoarea comenzilor noi în perioadele „0” sau „t”
Evaluarea investițiilor pe termen scurt este realizată folosind metoda fluxului bunuri lor
corporale. În acest caz investițiile se referă la toate bunurile de capital corporale cu o durată de
viață mai mare de un an, indiferent dacă sunt cumpărate recent sau existau deja, de la terți sau
realizate pentru uz propriu cu scopul:
 de a creștei capacitatea de producție;
 de a crește productivitatea reducând costurile unitare;
 de a înlocui bunurile de capital învechite (mașini, echipamente, instalații).
Anchetele sunt trimestriale și conduc la evaluarea producției naționale (PINV) la care se
adaugă , în vederea estimării corecte, importurile (M) de bunuri de capital și se scad exporturile
(X) de bunuri de capital:
INV INV INV INV X M P I 

Indicele cifrei de afaceri asigură cunoașterea dinamicii desfacerilor, diferența între cifra
de afaceri și producție fiind una de substanță.20 Cifra de afaceri este utilizată la evaluarea
tendințelor curente ale desfacerii, respectiv la identificarea fluctuațiilor pieței (a punctului de
echilibru cerere – ofertă), în timp ce producția reflectă tendințele de volum ale valorii adăugate la
costul factorilor. Calculul indicelui cifrei de afaceri rezidă în compararea cifrei de afaceri (CA)
din toate unitățile eșantionate și observate efectiv ale lunii curente t, cu cifra de afaceri a
perioadei de bază 0

unde CA este cifra de afaceri

2020 A. Isac -Maniu, V. Voineagu, C. Mitruț, G. Săvoiu, op. cit., pag. 115.
100
000
0/ xqpqpIt
tq

100
00/ xVVI
CNCNt
tCN

t CNV
,0
100 0/ xCACAI
ot
tCA


29
Compensația pentru salariați sau salariul în termenii sistemului conturilor naționale se
evidențiază printr -un indice agregat la nivel de activități.
Indicatorii cei mai importanți de ajutare în ceea ce privește forța de muncă sunt: forța de
muncă utilizată , rata șomajului și volumul timpului de muncă efectiv lucrat .
Indicii prețurilor , au scopul de a asigura rapid informațiile cu privire la fluctuațiile
ciclului economic.
Pentru a evidenția legătura cu restul lumii se folosesc indicatori precum: volumul
exportului și cel al importului, gradul de acoperire al importurilor prin exporturi și soldul
balanței comerciale
Rezultatele indicatorilor conjuncturali și cele ale indicatorilor pe termen scurt trebuie să
fie în concordanță cu celelalte domenii ale sistemului statistic, mai ales cu sistemul conturilor
naționale deoarece doar un sistem de indicator i integrat și necontradictoriu este relevant și
beneficiază de încrederea utilizatorilor.