Disertaţie Cosmin Valianu Finalaaaaaaaaaa [610737]

1

UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ȘI INGINERIA MEDIULUI
DOME NIUL
INGINERIE CIVILĂ ȘI INSTALAȚII
PROGRAM DE STUDII
INGINERIE HIDROTEHNICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE
REFACEREA BARAJULUI PENTRU ACUMULAREA PISCICOLĂ
« LACUL DE ARGINT »
COMUNA PODOLENI, JUDEȚUL NEAMȚ

Coordonator științific,
Șef Lucr. Dr. Ing. PET RU CERCEL
Masterand: [anonimizat]
2019

2
TEMA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

1. Tema lucrării : REFACEREA BARAJULUI PENTRU ACUMULAREA
PISCICOLĂ « LACUL DE ARGINT » COMUNA PODOLENI, JUDEȚUL NEAMȚ
2. Elemente esențiale pentru proiect: DATE TOPOGRAFICE, DATE CLIMATICE,
DATE HI DROGRAFICE ȘI HIDROLOGICE, DATE GEOTEHNICE, STUDIUL DE
GOSPODĂRIRE A APELOR.
3. Conținutul notei explicative de calcul: CALCULUL STABILITĂȚII BARAJULUI,
DETERMINAREA LĂȚIMII CORONAMENTULUI BARAJULUI, DETERMINAREA
LUNGIMII REALE A DESCĂRCĂTORULUI DE APE MARI , CALCULUL
PIERDERILOR DE SARCINĂ PE GRĂTAR , CALCULUL ÎNĂLȚIMII DE DEFERLARE
A VALURILOR , CALCULUL LA FLOTABILITATE, CALCULUL DE REZISTENȚĂ PE
TRONSONUL I LA DESCĂRCĂTORUL DE APE MARI .
4. Prezentare grafică : PREZENTAREA GRAFICĂ S -A REALIZAT PRIN
DISPUNEREA UNOR FOTOGRAFII REALIZATE ÎN DIFERITE ETAPE ALE
EXECUȚIEI PRECUM ȘI DUPĂ REALIZAREA LUCRĂRILOR.
5. Exploatarea acumulării: MODUL DE STABILIRE A DECIZIEI DE
EXPLOATARE, COMPETENȚE DE STABILIRE A DECIZIEI DE EXPLOATARE,
URMĂRIREA ȘI PREVENIREA CALITĂȚII APEI.
6. Supra vegherea acumulării: ELEMENTE GENERALE, DISPOZITIVE FOLOSITE,
ECHIPAREA BARAJULUI, PRELUCRAREA PRIMARĂ ȘI OPERATIVĂ A
MĂSURĂTORILOR.
7. Concluzii: DESCRIEREA SUCCINTĂ A FIECĂRUI CAPITOL ȘI SCOPUL
PREZENTEI LUCRĂRI.

3
Cuprins

I. GENERALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 5
1. Date generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
2. Caracterizarea amplasamentului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 6
3. Încadrarea în clasele de importanță ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
II. SITUAȚIA INIȚIALĂ A BARAJULUI ………………………….. ………………………….. …………………. 7
1. Prezentare generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
2. Cauzele producerii accidentului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
3. Considerații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
III. SITUAȚI A PROIECTATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
1. Dimensionarea funcțională a acumulării ………………………….. ………………………….. ……………… 10
1. 1. Stabilirea probabilităților de calcul și de verificare ………………………….. ………………………… 10
1. 2. Studii utilizate pentru dimensionarea barajului și a lacului de acumulare ……………………… 10
1. 3. Criterii avute în vedere la dimensionarea funcțion ală a acumulării ………………………….. ….. 12
1. 4. Niveluri și volume caracteristice ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
2. Stabilirea elementelor secțiunii transversale a barajului ………………………….. …………………….. 14
3. Stabilirea tipului și dimensiunilor deversorului ………………………….. ………………………….. …….. 15
3. 1. Stabilirea tipului de deversor ………………………….. ………………………….. ………………………….. 15
3. 2. Stabilirea lungimii frontului de acces ………………………….. ………………………….. ………………. 15
3. 3. Dimensionarea hidraulică a canalului de colectare – evacuare ………………………….. …………. 16
3. 4. Golire de fund turn de manevră ………………………….. ………………………….. ………………………. 17
3. 5. Disipatorul de energie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 18
3. 6. Rizberma ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
3. 7. Soluții de etanșare a deversorului și diafragme de etanșare ………………………….. …………….. 18
IV. DETERMINĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 19
1. Determinări hid rologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
1. 1. Determinarea hidrografelor de viitură pe pârâul Verdele ………………………….. ………………… 19
1. 2. Determinarea curbei suprafeței luciului de apă ………………………….. ………………………….. …. 20
1. 3. Determinarea curbei volumelor de apă din lac ………………………….. ………………………….. ….. 21
1. 4. Stabilirea capacității de atenuare a acumulării ………………………….. ………………………….. ….. 22
2. Determinări geotehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 24
2. 1. Calcule privind stabilitatea barajului ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
2. 2. Calculu l presiunii efective ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 28

4
3. Determinări hidraulice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 31
3. 1. Determinarea lungimii reale a descărcătorului de ape mari ………………………….. …………….. 31
3. 2. Determinarea pierderilor de sarcină pe grătar ………………………….. ………………………….. …… 32
3. 3. Determinarea înălțimii de deferlare a valurilor ………………………….. ………………………….. …. 33
3. 4. Calculul la flotabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
4. Calcule de rezistență ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 34
V. PREZENTAREA GRAFICĂ A BARAJULUI „ LACUL DE ARGINT” ………………………… 38
VI. EXPLOATAREA ACUMULĂRII „LACUL DE ARGINT” ………………………….. ……………. 43
1. Modul de stabilire a deciziei de exploatare privind regimul de funcționare ………………………. 43
2. Competențe de stabilire a deciziei de exploatare ………………………….. ………………………….. ….. 44
3. Exploatarea în perioade de ape medii ………………………….. ………………………….. ………………….. 45
4. Exploatarea în perioade de ape mici sau deficitare ………………………….. ………………………….. .. 45
5. Exploatarea în perioade de timp friguros ………………………….. ………………………….. …………….. 45
6. Exploatarea în perioada de viitură ………………………….. ………………………….. ………………………. 46
7. Urmărirea și prevenirea degradării calității apei ………………………….. ………………………….. …… 46
VII. SUPRAVEGHEREA LACULUI ………………………….. ………………………….. ………………………. 47
1. Elemente generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 47
1. 1. Importanța supravegherii construcțiilor hidrotehnice ………………………….. …………………….. 47
1. 2. Parametrii monitorizați ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 48
2. Dispozitive moderne folosite și condiții obligatorii pentru sistemul de monitorizare ………… 49
2. 1. Senzorii cu fibră optică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 49
2.2. Condiții obligatorii pentru sistemul de monitorizare ………………………….. ………………………. 51
3. Echiparea barajului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 52
4. Prelucrarea primară și operativă a măsurătorilor ………………………….. ………………………….. ….. 56
VIII. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 58
IX. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 59
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 61

5
I. GENERALITĂȚI

1. Date generale
Amenajarea piscicolă " Lacul de argint " este situată pe teritoriul localității Podolen i,
comună ce se află în extremitatea de sud a județului, aproape de limita cu județul Bacău, pe
malul stâng al Bistriței.
La sfârșitul secolului al XIX -lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița județului
Neamț și era formată din satele Podoleni și Dornen i. În acest moment comuna este formată
din satele Negritești și Podoleni (reședința), deoarece satul Dorneni (denumit acum Dornești)
a trecut la comuna Costișa.
Vatra satului Podoleni este aș ezată pe un șes lin, mărginit la nord ș i nord -est de
amfit eatru l unui deal brodat cu vii ș i pomi fructiferi. Satul Negritești își are matca într -o
scobitură terestră , pe valea pârâului Verd ele (fost Negriteasca). Suprafaț a com unei este de
39,32 km2, ocupând terasele Bistriț ei, lunca ș i dealurile din nord -est. Este str ăbătută de
pâraiele Verdele, Colacu și Calnes .
Formaț iunile geologice sunt în cea mai mare parte sedimentare. Peste miocenul cut at
al zonei sub -carpatice, se gă sesc depozitate straturile groase acu mulative ale straturilor
Bistriței. Sub albia Bistritei, prundiș urile au o grosime de 4 -5 metri. În zona î naltă din
nord-est, peste miocenul cutat stau transgresiv depozitele sarmatiene.

Fig. I.1 . Amplasamentul zonei de acumulare

6
2. Caracterizarea amplasamentului
Barajul amen ăjarii piscicole "Lacul de a rgint " este situat pe te ritoriul comunei
Podoleni, județul Neamt, pe râ ul Verdele ( cod cadastral XII.1.53.63.4) l a cca 4,0 km amonte
de confluența cu râul Bistrița.
Echiparea hidrotehnică a bazinului hidrografic al râului Verdele include un număr de
patru amenajări piscicole cu o suprafață totală a luciului de apă de 10 8 ha ( la nivel normal de
retenție), un volum util de cca. 0, 7 mil m3 si un volum brut de peste 4, 5 mil m3.
În tabel ul de mai jos sunt prezentate câteva elemente ale amenajă rilor din bazin:
Denumirea
barajului Hbaraj
[m] S
[Ha] Vutil
[mil. m3] Vbrut
[mil. m3] An PIF Sbazin amonte
[km2]
Epitropia 6.70 26 * * 1975 8.00
Negriteș ti 6.00 27 0.29 1.31 1962 32.3
Groapa 5.00 25 0.14 0.82 1964 36.2
Lacul de Argint 6.35 30 0.12 1.50 1964 40.0
Total – 108 0.55* 3.70* – –
Tabel ul I.1 Elemente ale amenajărilor din bazin ul hidrografic

*Pentru barajul din amonte nu sunt date în ceea ce pri vește volumul util și volumul brut al
acestuia.
3. Încadrarea în clasele de importanță
Conform STAS 4273/83, luc rarea de încadrează în clasa a IV -a de importanță și
categoria de importanță 4 (tabel 13 – STAS 4273/83 ).
 Construcția este de importanță secundară iar avarierea ei are o influ ență redusă asupra
altor obiective social – economice ( tabel 1 – STAS 4273/83 );
 Înălțimea barajului 6≤ H < 10 ș i volum ul brut al lacului V < 0.2 mil. m3 – Categoria 4
( tabel 2 – STAS 4273/83 ).
 Suprafața lacului S = 32 ha < 5000 ha – categoria 4 ( tabel 5 – STAS 4273/83 );
 Construcția este definitivă .

7
II. SITUAȚIA INIȚIALĂ A BA RAJULUI

1. Prezentare generală
Barajul din pământ , cu o lungime la coronament de cca. 170 m, o înălțime maximă de
cca. 5,50 m, cu lăț imi ale coronamentu lui de 3,50 – 5,00 m, cu înclină ri ale ta luzelor de 1/3,0 –
1/3,5 spre apă și 1/3,0 – 1/2,5 spre aval, a fost puternic afectat î n timpul un ei viituri produse î n
anul 1997. În versantul drept, se formează o breșă cu deschide rea de 30 m la partea superioară
de, 10 m la partea inferioară, cu taluzuri de 1/1, 7 – 1/1,8 și adâncimea maximă de cca. 7 m.
Evident, călugă rul deversor a fost complet distrus, corpu l orizontal al acestuia fiind târâ t la
aproximativ 30 m î n aval de baraj.

Fig. II.1 Elementele barajului inițial transportate în aval , de viitură
Versantul drept al pârâului Verdele este afectat de alune cări de teren de mici
dimensiuni, antrenând în mișcare deluviul, datorate afluxului de apă din rocă de bază (marna
cu intercalații nisipoase).
Din cauza viiturilor, după cedarea barajului în amonte și în aval de breșă , pe lungimi
de cca. 200 -250 m s -au pro dus ravenări cu adâ ncimi de 1.50 -2.00 m.

Fig. II.2 Ravenări produse în urma cedării barajului inițial

8
2. Cauzele producerii accidentul ui
În perioada de existență a unei construcții hidrotehnice, survin de regulă, o serie de
evenimente, produse de dife rite fenomene na turale ( ploi intense, seisme , etc.) sau de impactul
construcției asupra zonei amplasamentului.
Construcțiile hidrotehnice determină, încă de la execuția lor, sau de la punerea lor sub
sarcină, modificări ale condițiilor de teren sau de med iu, precum:
 modificarea caracteristicilor fizico -mecanice ale rocilor din fundațiile construcțiilor;
 modificarea morfologiei albiei râurilor în zona cuvetei lacurilor și în avalul
construcțiilor (colmatări, ero ziuni etc.);
 modificarea regimului hidrologic în zona aferentă amenajărilor.
Evenimentele asociate de viața construcțiilor, cu caracter neprevăzut, se produc fie
brusc, fie pe durată relativ redusă și au un caracter negativ. Evenimentele sunt legate, de
regulă, de modul în care construcțiile răspund la solicitările date de fenomene neobișnuite sau
la modificările produse prin realizarea construcțiilor.
Evenimentele sau succesiunile de evenimente de importanță deosebită se soldează cu
deteriorarea parțială sau totală a unor construcții sau a unor ech ipamente, determinând
scoaterea din funcțiune parțială sau totală, provizorie sau definitivă,a unor construcții,
provocând astfel pagube materiale și chiar pierderi de vieți omenești.
În cele ce urmează vom prezenta principalele cauze care au dus la cedare a barajului
inițial conform expertizei tehnice efectuate de experții prof. dr. ing. Ion Girma și ing. Ion
Bogdan Sbierea în anul 2007:
 capacitatea insuficientă de evacuare ( de cca. 10 m3/s) a călugă rului deversor;
 în zona centrală a barajului, în special î n zona călugă rului deversor, coronamentul
barajului era situat sub nivelul mediu al coronamentului. Ast fel, dacă în zona din stanga a
breșei coronamentul este situat între 268.4 – 268.6 mdM, î n zona din dreapta corona mentulul
are cote de 268 mdM la încastr area în versantul drept și de numai 267.20 mdM în zona breșei.
Datorită acestui fapt, în zona calugă rului deversor s -au produs concentră ri de debite care au
generat breș a;
 dacă la declanș area vi iturii s -ar fi făcut pregoliri și dacă s -ar fi luat măsuri de apărare
(supraî nălțarea barajului cu un dig de apărare în zona depresionară ș i realizarea unui canal
deversor la unul din capetele acestuia) accidentul hidrot ehnic putea să fie evitat sau, efecte le
lui puteau fi mult diminuate;
 după î ntreruperea circula ției pe coronamentul b arajului, î n urma accidentului,

9
populația din zonă a improvizat un podeț î n amonte de baraj. În vederea executării
terasamentelor pe ntru rampele de acces au fost realizate excavații în umă rul drept al barajului.

Fig. II.3 Podeț im provizat după cedarea barajului
3. Considerații
Faptul că au loc accidente ca cel prezentat mai sus relevă:
 cedarea sub diferite forme a digurilor de protecție, a terenurilor și a construcțiilor , din
cauza acțiunii apelor mari cu afectarea obiectivelor pr evăzute a fi apărate. Aceast a pledează
pentru efectuarea unor calcule judicioase de eficiență economică pentru stabilirea cotei de
coronament corespunzătoare ;
 capacitatea de rezistență relativ redusă a barajelor din cauza solicitărilor
nepermenente, la vii turi, cu gradienți mari, naturii materialului din care se execută aceste
baraje, modul în care se racordează bara jul cu fundația. Accidentul prezentat justifică
necesitatea unei analize atente a aspectelor de mai sus, care în final conduc la eroziuni și
antrenări de material din corpul digului;
 necesitatea organizării supravegherii sistematice a digurilor și a albiilor adiacente,
efectuându -se măsurători privind eroziunile și depunerile, calcule de verificare a capacității de
evacuare și luându -se măsuri d e remediere în faze incipiente ;
 crearea de posibilități pentru intervenții (accese, materiale de rezervă, utilaje etc) în
cazuri de necesitate.

10
III. SITUAȚIA PROIECTATĂ

1. Dimensionarea funcțională a acumulării
La dimensionarea funcțională a acu mulării, s -au luat în calcul mai mulți factori cum ar
fi: factorul hidrologic, factorul topografic,factorul geotehnic, clasa și categoria de importanță
a barajului. În prezentul capitol vom prezenta principalele elemente ce țin de funcționarea în
parametri optimi, a unei construcții hidrotehnice de tip baraj.
1. 1. Stabilirea probabilităților de calcul și de verificare
Conform STAS 4068/2 -87, corespunz ător cl asa a IV-a de importan ță, probabilitatea de
calcul este de 5% iar probabilitatea de verificare es te de 1% (pe baza unei justificari tehnico –
economice aprobate o dat ă cu investi ția, se poate renun ța la verificarea în condi ții speciale de
exploatare).
În cazul acumul ării discutate " Lacul de Argint" s-au luat următoarele decizii :
 Dimensionarea baraju lui și a desc ărcătorului se va face pentru probabilit ăți de dep ășire
de 5% ( calcul) si de 1% ( verificare).
 Dimensionarea disipatorului de energie și a rizbermei se va face pentru debite cu
probabilitatea de dep ășire de 5%, deoarece deterior area acestor a la trecerea unor viituri mai
mari nu ar periclita siguran ța barajului.
1. 2. Studii utilizate pentru dimensionarea barajului și a lacului de acumulare
 Studiul hidrologic
Prin realizarea studiului hidrogeologic s-a urmărit cunoașterea datelor hidrologic e
referitoare la amplasamentul pe care se află lacul de acumulare discutat.
Datele hidrologice au fost furnizate de către Administrația Bazinală de Apă Siret după
cum urmează:
 Suprafa ța bazinului hidrografic p ână în sec țiunea barajului F= 40 km2;
 Altitudin ea medie a bazinului H m= 350m ;
 Debite maxime cu probabilitatea de dep ășire:
Q1%= 136.0 m3/s
Q5%= 77.5 m3/s
 Debit mediu multianual :
Q0= 0.120 m3/s

11

W0= 3.79 mil. m3
Qmed. lunar minim annual 80% = 0.006 m3/s
Deoarece studiul hidrotehnic furnizeaz ă toate dat ele necesare redimension ării
acumul ării, folosind planurile directoare 1: 25000 și Instructiunile pentru calculul scurgerii
maxime în bazinele hidrografice mici (F<100 km2) elaborat de INMH au mai fost
determinate:
 Lungimea cursului de ap ă până în sec țiunea barajului L= 12.5 km
 Panta medie a albiei 11%
 Lungimea albiei principale inclusiv afluen ții Σ L= 29.80 km
 Lățimea medie a versan ților L= 0.74 km (L v= 0.55 F/Σ L= 0.55x 40/29.8)
 Panta medie a versan ților 43‰
 Timpul de cre ștere al viituri T c= 7 ore
 Timpul to tal T t= 28 ore
 Coeficientul de forma al viiturii γ= 0,24
 Volumul viiturii cu probabilitatea de 1% W 1%= 3,29 mil m3
 Volumul viiturii cu probabilitatea de 5% W 5%= 1.87 mil m3
 Studi ul topografic
În cadrul acestui studiu s -a trasat o drumuire închisă orientată cu plecare de pe borna
Negritești cu închidere pe borna Romini. S -a lucrat în sistem de proiecție STEREO 1970 și
sistem de cote Marea Neagră. S -a folosit stația totală Pentax R326NX .
Terenul cu suprafața totală de 37800 mp, este proprietatea comunei Podo leni,
concesionat de către S.C. LACUL DE ARGINT S.R.L., NCP 720, amplasamentul se află
situat în extravilanul comunei Podoleni, județul Neamț.
 Studi ul geotehnic
Prin realizarea studiului geotehnic s -a avut în vedere întocmirea unei documentații
tehnice pri vitoare la informații despre stratifica ția solului , caracteristicile fizico -mecanice ale
acestuia, nivelul apelor subterane, recomandări tehnice privind condițiile minime de fundare
pentru amplasamentul cercetat astfel încât proiectarea fundați ei să fie un a judicioasă.
Din punc t de vedere geologic, zona amplasamentului aparține zonei miocena
subcarpatică, situată la exteriorul unității marginale față de care joaca rolul de avant -fosa. La
constituția sa iau parte, în mod predominant, depozite cu caracter de molasa.
Pentru precizarea condițiilor geotehnice de fundare s -au executat zece foraje
geotehnice:

12

F1, F3, F6, F7, F8, F9, F10 cu adâncimi de câte 3,00 m ;
F2 cu adâncimea de 4,00 m;
F4, F5 cu adâncimi de câte 8,00 m.
Depozitele de argilă și argilă grasă, ce constituie formațiunea acoperitoare în zona
amplasamentului iazului, nu permit circulația apei, astfel încât nu există un acvifer freatic. În
perimetrul studiat, pârâul Verdele colectează apa afluentului de pe partea stângă și a
izvoarelor de coastă de pe partea dreaptă. Un izvor de coastă este și în aval de baraj, în
imediata vecinătate.
Pe baza criteriilor precizate în normele indicativ NP-074/2002 , anexa B3, tabelul B4 ,
aprobate de MLPTL, pentru depozitele argiloase, punctajul pentru categoria geote hnică este
de 10 puncte și ca urmare amplasamentul studiat se înscrie în categoria geotehnică 2 , cu risc
geotehnic moderat .
În cadrul prezentului studiu geotehnic s -au mai determinat următoarele aspecte :
 Conform STAS 6054 -77 adâncimea maximă de îngheț în z ona este de 0,90 † 1,00 m,
de la cota terenului natural ;
 Din punct de vedere seismic, comuna Podoleni face parte din grupa „E – VII” (K S =
0,12 și T C = 0,7 sec.), conform Normativului P 100-1992 ;
 Conform STAS 3300/2 -85, în amplasamentul studiat avem presiu nea convenționala de
calcul cu valoarea:
Pconv = 250 Kpa pentru argila si argila grasa
1. 3. Criterii avute în vedere la dimensionarea funcțională a acumulării
La dimensionarea func țional ă a lacului (stabilirea volumelor și nivelurilor) au fost
luate în considerare particularit ățile topografice, hidrologice și geotehnice ale
amplasamentului, precum și restric țiile impuse de prezența iazurilor situate în amonte.
Nivelul maxim în lac, la trecerea viiturii de verificare (cu prob . de 1%) nu trebuie s ă
depășească nivelul axului golirii de fund a amenaj ării piscicole “Groapa”, respective
N1%≤ 267 mdM, iar la trecerea viiturii de calcul ( cu prob . de 5%) nu trebuie să fie depăș it
nivelul radierului la aceea și golire, respectiv N 5% ≤ 266.50 mdM.
Cota cres tei deversorului N dev = 265.50 mdM ( și lungimea frontului deversant) au fost
determinate av ându-se în vedere restric țiile prezentate mai sus.
Nivelul normal de reten ție (NNR = 265 ,20 mdM) a fost stabilit cu 0 ,30 m sub nivelul
crestei deversorului pentru a se evita intrarea în func țiune a acestuia cu o frecven ță prea mare
(în felul acesta se evit ă degradarea cuvei canalului de colectare – evacuare datorit ă gelivit ății).

13
La stabilirea acestui nivel s -a urm ărit să se realizeze zone în lac cu ad âncimi de 1 ,50 – 2,00 m
pentru a se asigura condi ții de via ță acceptabile pentru materialul piscicol în perioadele
extreme (iarna și vara).
La stabilirea volumului util s -a ținut cont și de rapor tul dintre stocul mediu multian ual
al bazinului W 0= 3.787 mil m3 și suma volu melor utile a amenaj ărilor din ba zin V=0 ,8 mil m3,
raport ce reflect ă gradul de regularizare cvasi a nual al amenaj ărilor (deci ap ă suficient ă).
Totu și, având în vedere faptul c ă debitul mediu lunar minim anual cu probabilitatea de 80%
este de numai 0 ,006 m3/s, trebuie elaborat și respectat un plan de exploatare pe ansamblul
bazinului.
La stabilirea volumului mort s -a avut în vedere faptul c ă debitul solid provenit din
zona amonte a bazinului este re ținut integral în lacurile din amonte. Singurele surse de
aluviuni le constituie scurgerile de pe versan ții limitrofi ai lacului și aluviunile provenite din
erodarea malurilor ( în special cele provenite din zon ă, situate în stânga barajului).
Dacă ambele surse vor fi diminuate prin executarea de lucr ări de protec ție a malurilor
și de combatere a eroziunii solului, volumul mort este insignificant.
1. 4. Niveluri și volume caracteristice
În tabelul de mai jos sunt prezentate sintetic nivelurile , volumele și suprafe țele
corespunz ătoare pentru acumularea “Lacul de A rgint”.
Specifica ția Niveluri
[mdMN ] Volume [mil
m3] Suprafe țe [ha]
Nivel talveg 261.00 0.000 0.00
Nivel normal NNR 265.20 0.170 32.40
Ndeversor 265.50 0.298 35.10
N5% 266.45 0.670 40.78
N1% 266.98 0.870 41.16
Ncoronament* 268.00 1.300 42.06
Tabel ul III.1 Niveluri și volume caracteristice
Nivelul coronamentului a fost stabilit ad ăugând o înălțime de siguran ță de cca. 1.02 m
peste nivelul maxim de verificare cu probabilitatea de 1% tin ând cont și de înălțimea maxim ă
a valurilor calculat ă care este de 0.62 m conform calculului efectuat la punctul IV.5.

14
2. Stabilirea elementelor secțiunii transversale a barajului
Barajul este o construcție hidrotehnică, așezată transversal în albia unui curs de apă
pentru ridicarea nivelului apei în amonte și cr earea unui lac de acumulare.
Calculul stabilit ății barajului s -a efectuat folosind metoda Bishop aplicat ă în
programul “ Galena ”, verificarea f ăcându-se în acela și program folosind metoda Spencer
Wright.
Deoarece prin raportul geotehnic se precizeaz ă unghiul de f recare interioar ă Φ=11.9°
și coeziunea C=41.7 KPa numai pentru forajul F1, pentru p ământul din cariera s -au considerat
C= 20 K pa, γ= 20KN și Φ = 11.9 °, avand in vedere litologia forajelor 2 si 3 din raport.
Ca încercare suplimentar ă s-au considerat dou ă forțe punctuale de 30 kN pe
coronament, corespunzatoare încărcării unui camion.
În diverse ipoteze de exploatare au rezultat coeficien ți de siguran ță sensibil mai mari
decât coeficien ții minimi admisibili.
Astfel pentru NNR= 265.20 mdMN și Ncoronament = 268 .00 mdMN:
Ipoteza Taluz amonte Taluz aval
Lac plin 2.52 1.93
Lac golit brusc 2.10 1.93
Lac gol 2.09 2.17
Tabelul III. 2 Coefiecienti de siguranță ai taluzului în diferite ipoteze ale lacului
Soluția adoptată și determinarea coeficienților sunt descris e în capitolul IV.2.1.
Din cele prezentate se poate concluziona c ă elementele actuale ale sec țiunii
transversale a barajului pot fi menț inute la refacerea acestuia, cu următoarele preciză ri:
 Lățimea la coron ament b= 4.5 m poate fi majorată funcție de modul de utilizare al
acestuia (carosabil sau ne carosabil) în cazul în care coronamentul este carosabil , acesta v a fi
echipat conform prevederilor normelor drumurilor publice;
 Înălțimea maxim ă a barajului poate fi majorat ă până la H ≤ 7.00 m ( peste nivelul
coronamentului stabilit 268.00 mdMN) din condi ții de optimizare a mi șcărilor de terasamente
necesare pentru orizontalizarea coronamentului și eventual realizarea unei îmbrăcăminți ( strat
rutier);
 Înclinarea inițială a taluzurilor se va p ăstra:
taluz amonte : 1/3.5,
taluz aval : 1/3;

15
 Taluzul amonte se va perea cu dale p ână la cota 266.45 mdMN (cota aferent ă unui
debit de 5%) .
 Se va demola pereul de dale existent pentru a permite reamenajarea taluzelor amonte
și aval aferente cotei coronamentului de 268.00 mdMN. În zona central ă pereul de dale va fi
sprijinit pe o grind ă de beton armat, iar în zona de acces spre turnul de manevr ă se va realiz a
un zid de sprijin în formă de arip ă de racordare. Nivelul terenului în aceasta zon ă se va
sistematiza prin excavare. În continuarea acestei zone, pereerea se va face în mod obi șnuit.
Restul taluzului amonte, p ână la coronament și taluzul aval, vor fi consolidate prin înierbare.
3. Stabilirea tipului și dimensiunilor deversorului
Deversorul este o un element al unei con strucții hidrotehnice special realizat în corpul
barajelor sau adiacente acestora, cu scopul de a permite tran zitarea, din bieful amonte în
bieful aval, a debitelor maxime ce apar pe cursurile de apă în perioadele de ape mari, precum
și descărcarea apei di n lac în timpul reviziilor sau avariilor barajului .
3. 1. Stabilirea tipului de deversor
Deoarece lungimea frontului de acces este mare în compara ție cu deversorul propus
(Ldev = 48 m), realizarea unui deversor frontal ar conduce la un consum de beton mai mult
decât dublu iar continuarea circula ției pe coronamentul barajului ar impune fie realizarea unui
pod cu deschiderea de cca. 50 m (prohibitor) fie întreruperea circula ției pe coronamentul
barajului.
Soluția propus ă ar fi realizarea unui deversor cu încărcare pe trei fronturi și a unui
canal de colectare – evacuare const ând în realizarea unei cuvete cu panta longitudinal ă și
lățimea la fund variabil ă, ai c ărei pere ți laterali constitue creasta deversorului
(Ncreasta deversor = 265.50 mdMN).
Desc ărcătorul de ape mari va fi împărțit în 3 tronsoane separate prin rosturi de tasare
și etan șare.

3. 2. Stabilirea lungimii frontului de acces
Tronson I – Front de acces = 48 m
La determinarea cotei crestei deversorului și la calculul lungimii necesare din punct de
vedere hidraulic a frontului de acces, s -a ținut cont de necesitatea realiz ării unui gră tar
piscicol a c ărui prezen ță mărește lungimea frontului deversant de la 35.00 m la 48.00 m
conform pct. VI.3. Grătarele se vor realiza din panou ri de 1.00/1.00, astfel încât cota
superioar ă a grătarului este situat ă la nivelul de calcul al acumul ării (N5%= 266.50 mdMN).

16
Frontul de acces are lungimea de 48 m și are pe partea dreapt ă prevăzut un canal de
acces și un turn de manevr ă (cămin golire) p rotejat pe malul drept cu un zid de sprijin.
3. 3. Dimensionarea hidraulică a canalului de colectare – evacuare
Tronsonul II – Canalul de evacuare = 20 m .
În aceast ă zonă pereții canalului de evacuare au înălțime variabil ă plecând de la cota
265.50 mdMN creast ă deversor p ână la 267.55 mdMN cota de rezemare a celor 8 grinzi cu
corzi aderente ce au fost folosite pentru realizarea podului peste desc ărcător. În aval de pod
pereții canalului au deasemenea înălțime variabil ă de la 267.55 mdMN p ână la 265.50
mdMN.
Criteriile luate în calcul la dimensionarea canalului colector a deversorului au fost:
 Chiar și la viitura de verificare deversorul trebuie s ă lucreze ne înecat ( înecarea ar
conduce la mic șorarea debitelor evacuate și în final – la reducerea frontul ui deversant numai
la deschiderea dintre culeele podului) ;
 Lățimea canalului a fost limitat ă la 5 m în ideea de a reduce la maxim deschiderea
podului de peste canalul de evacuare ;
 Regimul de viteze a fost limitat la 6.5 m/s în funcție de acestea s -a stabi lit panta
canalului și marca betonului utilizat, acesta fiind beton hidrotehnic cu urmatoarele
caracteristici:
C18/22.5 ( B300) – P4-G150 – T2-CEM II/ A -S 32.5 N – LH/0 -30
Se va respecta cu stricte țe tipul de beton indicat ce folose ște agregate cu diametre între
0-16 mm, ciment hidrotehnic re zistent la agresivitatea chimică a apei pentru ob ținerea
gradului de permeabilitate P4 și rezisten ță la gelivitate G150, precum și lucrabilitatea
betonului T2 ob ținută printr -un re țetar cu raport A/C scă zut pentru beton ul hidrotehnic.
Pentru ob ținerea calit ății betonului se vor folosi aditivi “ mari reduc ători de ap ă”
conform anexei I3- tabel 1.3.2 din NE 012/99 – procent de 0.5 – 3% din cantitatea de ciment.
Soluția de amplasare a canalului de colectare – evacuare s -a stabilit la o distan ță de
10 – 15 m de bre șă, spre um ărul drept al barajului din urm ătoarele condi ții:
 Pe perioada execu ției canalului de colectare – evacuare, apele p ârâului vor fi evacuate
pe actuala bre șă, amonte de aceasta execut ându-se un batardou din pământ pentru protec ția
lucrărilor de construc ții a canalului de colecatre – deversare ;
 Dimensiunile geometrice a le construc ției din beton armat a deversorului și ale
canalului de evacuare au fost stabilite lu ând în considerare folosirea u nui procent minim de
armare precum și pentru stabilirea grosimii radierului din condi ția de flotabilitate. Conform
breviarului de calcul pentru pere ții deversorului s -a stabilit o form ă trapezo idală cu lățimea la

17
coronament de 30 cm iar la baza de 80 cm. C onform calculelor pentru dimensionarea
armăturilor procentele de armare pentru aceast ă secțiune de form ă trapez oidală cu baza mare
de 80 cm au variat func ție de valoare încărcărilor între 0.18% – 0.71% lu ând în calcul c ă:
 elemente le din beton armat supuse la încovoiere procentul minim de armare este
0.15% ;
 din condi ția de flotabilitate a rezultat o grosime a radierului de 90cm (Cap.IV, pct 3.4).

Fig. II I.1 Ansamblul descărcătorului de ape mari cu trei fronturi de deversare
3. 4. Golire de fund turn de manevră
Pentru controlul nivelului apei în lac sub creasta deversorului și pentru eventuala
golire a lacului v a fi realizat un turn de manevră cu dimensiunile interioare de 1 ,60 x 1,70 m,
cu accesul apei perpendicular pe axul barajului și evacuarea printr -un orificiu mare
(1,00 x1,00 m) practicat în peretele cuvei (Anexa 4) .
Turnul cu dimensiuni interioare de 1.60 x 1.70 m, este prev ăzut cu ghidaje pentru
grătare și stavil ă plană cu ac ționare manual ă.
Amplasarea turnului s -a real izat la cap ătul aval al canalului colector , situa ție în care
trebuie executat un canal de acces spre zona de intrare în turnul de manevră , canal de acces
protejat pe malul dr ept de un perete de beton armat . Accesul la turnul de manevr ă se va
realiza pe o pasarel ă metalic ă prevăzută cu balustrade de protec ție, balustrade ce se vor realiza
și pe laturile exterioare ale turnului de manevr ă. Pasarela metalic ă va rezema în amonte pe
peretele turnului de manevr ă, în axul ei pe o funda ție izolat ă iar în zona coro namentului tot pe
o funda ție izolat ă.
Tronson III – Difuzor = 10 m
În zona de aval a canalului de evacuare este executat un difuzor pentru reducerea
vitezei apei la accesul în disipatorul de energie. Pere ții difuzorului vor avea înălțime variabil ă
între c ota 265.50 mdMN și cota 263.33 mdMN , lungimea difuzorului fiind de 10 m.

18
3. 5. Disipatorul de energie
Disipatorul de energie este realizat pe o lungime de 20 m grosimea radierului pe
aceasta zon ă este de 50 cm, pentru disiparea energiei apei s -au prev ăzut 9 dinti tip Rebock
amplasati alternativ pe 2 linii. Pere ții disipatorului de energie vor avea înălțimea de 3 m.
3. 6. Rizberma
Rizberma are lungimea de 20 m și este realizată din anrocamente din piatr ă brută cu
greutatea ≥ 150 kg/buc, av ând prev ăzuți pinteni de încastrare amonte și aval precum și la zona
de racordare cu taluzele, acestea vor fi protejate cu un pereu din piatr ă brută de 20 cm
grosime, realizat pe un strat filtrant din balast de 15 cm grosime. Pereul se va continua pe
partea orizon tală a terenului amenajat cu o banchet ă de 1 m l ățime.
3. 7. Soluții de etanșare a deversorului și diafragme de etanșare
Între tronsoanele descărcătorului de ape mari s-au prev ăzut rosturi de dilata ție și
etanșare. Etan șarea rosturilor se va realiza cu b anda Sika O – 25, în rost sub și deasupra bandei
Sika se vor monta pl ăci din poliestiren expandat de 25 mm grosime iar la fa ța ce intră în
contact cu apa a rostului se va realiz a o etan șare cu mastic bituminos pe o ad âncime de 5 cm a
rostului.
Diafragmele de etan șare din beton armat au rolul de a prelungi drumul zonei de
infiltra ție a apei pe l ângă deversorul de ape mari, ele realiz ându-se conform prevederilor
planșelor de execu ție în zona rosturilor de etan șare precum și în zona central ă a culeei
podului.

19
IV. DETERMINĂRI

1. Determinări hidrologice
Formarea viiturilor rapide în bazinele mici este condiționată de procesele care au loc
pe versant și pe formațiunile torențiale (ogașe, ravene, torenți), în timp ce producerea
inundațiilor în aval de secțiunile de închidere ale bazinelor mici este condiționată nu numai de
debitul maxim generat de o ploaie torențială, ci și de capacitatea locală de transport a albiei în
zona localităților (Metodologia pentru determinarea bazinelor hidrografice c u caracter torențial ).
Din acest considerent sunt necesare o serie de investigații hidrologice, care au ca scop
determinarea intensității viiturilor ce pot avea loc într-un bazin hidrografic.
1. 1. Determinarea hidrografelor de viitură pe pârâul Verdele
Hidrografele de viitur ă conform Studiul hidrologic privind debitele maxime cu
diferite probabilit ăți de dep ășire în amplasamentul barajului amenaj ării Lacul de Argint,
loc. Podoleni, jud. Neamt nr. 3485 din 19.04.2006 elaborat de AN Apele Rom âne, D.A.
Siret Bac ău sunt întocmite pe baza următoarelor date :
 timpul de creștere a viiturii 7 ore;
 timpul total al viiturii 28 ore;
 coeficientul de forma al viiturii 0,24;
 debitul cu probabilitatea de depasire de 1% in regim natural 136 m3/s;
 debitul cu probabilitatea de depasire de 5% in regim natural 77,5 m3/s.

Fig. IV.1 Hidrograful de viitură la
probabilitatea de 1% Fig. IV. 2. Hidrograful de viitură la
probabilitatea de 5%

20
T (ore) Q (mc/s) T (ore) Q (mc/s) T (ore) Q (mc/s)
0 0.12 10 79.7 18 14
4 34.19 10.5 72.27 20 9
4.5 45.72 11 65.36 22 5
5 59.3 11.5 58.94 24 3
5.5 75 12 52.97 26 2.8
6 93 12.5 47.45 28 2.6
6.5 113.3 13 42.35 30 2.4
7 136 13.5 37.65 32 2.1
7.5 125.1 14 33.34 33 1.9
8 114.83 14.5 29.4 34 1
9 96.12 15 25 35 0.12
9.5 87.6 16 21
Tabel ul IV.1 Valori pentru determinarea hidrografului cu probabilitatea 1%
T (ore) Q (mc/s) T (ore) Q (mc/s) T (ore) Q (mc/s)
0 0.12 10 45.41 18 9
4 16 10.5 41.18 20 7.8
4.5 23 11 37.25 22 6
5 33.79 11.5 33.58 24 5
5.5 42.74 12 30.18 26 4
6 52.98 12.5 27.04 28 2.6
6.5 64.55 13 24.13 30 2.3
7 77.5 13.5 21.46 32 2
7.5 71.28 14 19 33 1.6
8 65.44 14.5 16.75 34 1
9 54.77 15 14.7 35 0.12
9.5 49.94 16 12.6
Tabel ul IV. 2 Valori pentru determinarea hidrografului cu probabilitatea 5%
1. 2. Determinarea curbei suprafeței luciului de apă
Valorile prezentate in Expertiza tehnică pentru refacerea barajului amenajă rii
piscicole Lacul de Argint, com. Podoleni, jud. Neamt (SC. ALFAPROIECT S.R.L. Ia și, jud.
Iași) în anul 2007 calculate su nt prezentate în Tabelul IV.3, respectiv grafic în Fig. IV.3.

Fig. IV.3 Curba suprafețelor luciului de apă din lacul de acumulare

21
Suprafata lacului (mp) Cota (mdMN)
0 261
2000 261.5
2500 262
3000 262.5
4500 263
5100 263.5
8700 264
18000 264.5
324000 265.2
407800 266.5
411600 267
428000 267.5
450000 268
Tabel ul IV.3 Valorile suprafețelor luciului de apă corespunzătoare diferitelor niveluri ale apei în
lacul de acumulare
1. 3. Determinarea curbei volumelor de apă din lac
Valoril e prezentate în Expertiza tehnic ă pentru refacerea barajului amenaj ării piscicole
Lacul de Argint, com. Podoleni, jud. Neamt (SC. ALFAPROIECT S.R.L. Iasi, jud. Iasi) în
anul 2007 , sunt prezentate în Tabelul IV.4, respectiv grafic în Fig . IV.4.

Fig. IV.4 Curba suprafețelor luciului de apă din lacul de acumulare
Volum lac (mil.mc) Cota (mdMN)
0 261
0.010 261.5
0.020 262
0.055 262.5
0.100 263
0.110 263.5
0.120 264
0.140 264.5
0.170 265.2
0.670 266.5
0.870 267
1.050 267.5
1.200 268
Tabel ul IV.4 Valorile volumelor de apă din bazin corespunzătoare diferitelor niveluri ale apei

22
1. 4. Stabilirea capacității de atenuare a acumulării
Utiliz ând datele hidrologice prezentate la punctul 1.2 și curba capacit ății lacului au
fost generate și apo i atenuate hidrografele undelor de viitur ă prin integrarea ecua ției
diferen țiale de curgere a viiturii prin acumulare dv = (Q afl – Qdefl) dt în condi țiile respect ării
criteriilor prezentate mai sus .
Calculul hidrografelor s -a efectuat în două ipoteze:
 Golire blocată
Q = 1%
Q = 5%
Timp Qnat Niv Qat
Timp Qnat Niv Qat
[ore] [mc/s] [m] [mc/s]
[ore] [mc/s] [m] [mc/s]
4 34.193 265.610 2.266
3 9.582 265.291 0.000
4.5 45.723 265.785 9.427
3.5 14.016 265.352 0.000
5 59.296 265.974 20.240
4 19.485 265.4 39 0.000
5.5 75.015 266.163 33.427
4.5 26.055 265.555 0.795
6 92.977 266.360 49.381
5 33.790 265.694 5.273
6.5 113.275 266.564 68.024
5.5 42.747 265.843 12.447
7 136.000 266.775 89.229
6 52.983 265.997 21.702
7.5 125.099 266.923 105.162
6.5 64.55 0 266.145 32.077
8 114.835 266.974 110.895
7 77.500 266.297 44.090
8.5 105.184 266.980 111.250
7.5 71.288 266.412 53.949
9 96.125 266.930 106.314
8 65.439 266.466 58.773
9.5 87.636 266.880 100.457
8.5 59.940 266.479 60.049
10 79.694 266.818 93.782
9 54.777 266.469 59.053
10.5 72.278 266.753 86.851
9.5 49.940 266.443 56.700
11 65.367 266.686 79.979
10 45.514 266.408 53.596
11.5 58.940 266.619 73.334
10.5 41.188 266.368 50.123
12 52.976 266.554 67.006
11 37.250 266.326 46.521
12.5 47.454 266.490 61.038
11.5 33.587 266.283 42.933
13 42.354 266.429 55.447
12 30.188 266.240 39.445
13.5 37.657 266.370 50.233
12.5 27.042 266.198 36.107
14 33.344 266.313 45.392
13 24.136 266.156 32.945
14.5 29.393 266.258 40.911
13.5 21.459 266.116 29.974
Tabel ul IV.5 Elementele necesare realizării hidrograf. de viitură în ipoteza golire blocată

23

Fig. IV.5 Hidrografele undelor de viitură
natural și atenuat cu probab. de calcul 1% Fig. IV.6 Hidrografele undelor de viitură
natural și atenuat c u probab. de calcul 5%
 Golire funcțională
Q=1%
Q=5%
Timp Qnat Niv Qat
Timp Qnat Niv Qat
[ore] [mc/s] [m] [mc/s]
[ore] [mc/s] [m] [mc/s]
4 34.193 265.606 2.771
5 33.790 265.687 5.841
4.5 45.723 265.777 10.137
5.5 42.747 265.833 13.151
5 59.296 265.963 21.141
6 52.983 265.983 22.515
5.5 75.015 266.147 34.511
6.5 64.550 266.127 33.005
6 92.977 266.338 50.555
7 77.500 266.275 45.048
6.5 113.275 266.537 69.258
7.5 71.288 266.385 54.827
7 136 266.742 90.447
8 65.439 266.435 59.456
7.5 125.099 266.887 105.506
8.5 59.940 266.447 60.521
8 114.835 266.937 110.941
9 54.777 266.434 59.334
8.5 105.184 266.932 111.268
9.5 49.940 266.407 56.833
9 96.125 266.896 106.420
10 45.414 266.372 53.620
9.5 87.636 266.842 100.661
10.5 41.188 266.333 50.0 70
10 79.694 266.779 94.073
11 37.250 266.291 46.416
10.5 72.278 266.711 87.211
11.5 33.587 266.249 42.793
11 65.367 266.644 80.071
12 30.188 266.206 39.284
11.5 58.94 266.577 73.261
12.5 27.042 266.165 35.934
12 52.976 266.512 66.837
13 24.136 266.124 32.767
12.5 47.454 266.450 60.816
13.5 21.459 266.085 29.795
13 42.354 266.389 55.197
14 19.001 266.047 27.020
13.5 37.657 266.332 49.972
14.5 16.750 266.011 24.441
14 33.344 266.276 45.128
15 14.696 265.975 21.955
14.5 29.393 266.223 40.65 1 15.5 12.827 265.940 19.647
Tabelul IV.6 Elementele necesare realizării hidrograf. de viitură în ipoteza golire funcțională
-20020406080100120140160
0 10 20 30 40Hidrografele undelor de
viitură
Hidrograf natural Q1%
Hidrograf ateniat Q1%-20020406080100
0 5 10 15 20 25Hidrografele undelor de
viitură
Hidrograf natural Q5%
Hidrograf atenuat Q5%

24

Fig. IV.7 Hidrografele undelor de viitură
natural și atenuat cu probab. de calcul 1% Fig. IV.8 Hidrografele undelor de viitură
natural și atenuat cu probab. de calcul 5%
La efectuarea calculelor de gospod ărirea apelor mari nu s -a ținut cont de atenu ările
care se produc în lacurile din amonte, deoarece acestea au fost executate înainte de anii 1980
și conform standardelor în vigoare la acea vreme ( STAS 4273/61) barajele au fost încadrate
în clasa V de importan ță, căreia conform STAS 4068 îi corespundeau debite de calcul cu
probabilitatea de 10% și verificare de 3%. În plus, debitele maxime reactualizate sunt mai
mari cu cca . 40% dec ât cele calculate în anii ‟60. Este posibil ca la viit uri mai importante ( cu
probabilitatea de depășire > 5%) acestea să fie deversate sau s ă cedeze.
2. Determinări geotehnice
Determinările geotehnice au scopul de a afla valori referitoare la t erenul de fundare și
la materialul din care este compus barajul pentru a cunoaște modul în care acesta din urmă se
va dimensiona.
2. 1. Calcule privind stabilitatea barajului
Calculul stabilității barajului s -a efectuat folosind metoda Bishop aplicată î n
programul ,,Galena ‟‟, verificarea făcându -se în același program folosind metoda Spencer
Wright.
În literatura de specialitate sunt prevăzuți umătorii coeficienți de siguranță:
-20020406080100120140160
0 10 20 30 40Hidrografele undelor de
viitură
Hidrograf natural Q1%
Hidrograf ateniat Q1%0102030405060708090
0 5 10 15 20 25Hidrografele undelor de
viitură
Hidrograf natural Q5%
Hidrograf atenuat Q5%

25
Acțiuni
Stadiul
construcției Ipoteza de lucru Se verifică
taluzul Fs – admis ibil
Fără seism Cu seism Fundamentale
La terminarea
construcției – amente
1,30 1,30
aval Accidentale Exploatare
curentă Lac plin până la
nivelul de retenție aval 1,50 1,50
Lac parțial
umplut amonte 1,50 1,50
Golire bruscă De la nivelul
normal de retenție amonte 1,30 Nu se verifică
De la nivelul
maxim amonte 1,30 Nu se verifică
Tabelul IV.7 Coeficienți de siguranță conform literaturii de specialitate
Descrierea metodei
Ipoteze privitoare la cedare
 Ruperea se produce după o supraf ață unică de cedare, cilindrică cu ax orizontal ;
 Cedarea se produce dintr -o singură mișcare sau altfel spus, nu se ține seama de
deformațiile ce se produc înainte de ruptură;
 Rezistența la forfecare mobilizată sub toată suprafața de rupere, corespunde acel eiași
deformații;
 Masa de pământ situată deasupra arcului de cerc, pentru care se calculează coeficientul
de siguranță F, este divizată în n fâșii verticale.
Ipoteze privitoare la cedare
 Masa de pământ ce ține să lunece este descompusă în fâșii verticale, ținându -se seama
de reacțiunile dintre fâșii;
 Coeficientul de siguranță, definit ca raport între rezistența la forfecare mobilizată și
componenta tangențială a efortului unitar total aplicat pe suprafața de cedare, dat de relația de
mai jos:

∑ [ ( )]
Unde:
 C – coeziunea;
 Φ – unghiul de frecare internă;

26
 G – greutatea unei fâșii;
 α – unghiul pe care îl face raza cercului ce trece prin mijlocul bazei fâșiei cu verticala ,
care fixează poziția ei în cadrul pro filului transversal luat în calcul;
 µ – presiunea în pori la nivelul bazei fâșiei ,,i ”;
 l – distanța înclinată corespunzătoare lățimii unei fâșii.

Fig. IV.9 Metoda fâșiilor Bishop – secțiune transversală a unui taluz impărțit în fâșii
Coordonatele centru lui de cedare s -au calculat conform nomogramelor Jambu,
executate pentru taluze realizate din material omogen, în funcție de panta taluzului ( ) și de
coeficientul ( – greutatea volumică; H –înălțimea taluzului, – unghiul
de frecare interna). Coordonatele centrelor (X 0 = x 0 H si Y 0 = y 0 H) se obțin pe baza
coordonatelor reduse x 0 si y 0, aflate în ordonată pe baza parametrului m=ctg .

Fig. IV.10 Determinarea coordonatelor centrelor suprafeț elor posibile de cedare confor m Jambu
Calculul s -a efectuat pentru cele două taluzuri ale barajului în două ipoteze lac plin și
lac gol (cu curba de infiltrație la nivel normal – corespunzătoare unei goliri bruște a lacului
coroborată cu o perioadă ploioasă) . Coeficientul de stabilita te, schema de încărcare și
materialele din care este compus barajul și rezultatele calculului sunt anexate prezentei
lucrări. Deasemenea s -a considerat și acțiunea seismică (coeficientul accelerației seismice
0,1).

27

Fig. IV.11 Calculul stabilității pe ntru taluzul
amonte, în ipoteza lac plin Fig. IV.12 Calculul stabilității pentru taluzul
aval, în ipoteza lac plin

Fig. IV.13 Calculul stabilității pentru taluzul
amonte, în ipoteza lac golit brusc Fig. IV.14 Calculul stabilității pentr u taluzul
aval, în ipoteza lac golit brusc

Fig. IV.1 5 Calculul stabilității pentru taluzul
amonte, în ipoteza lac gol Fig. IV.16 Calculul stabilității pentru taluzul
aval, în ipoteza lac gol

Conform studiului geotehnic, s -au luat î n considerare următoarele caracteristici
geotehnice: C=20Kpa; γ=20kN; Φ=11,9O.
Ca încărcare suplimentară s -au considerat două forțe punctuale de 30 kN pe
coronament corespunzătoare încărcării unui camion.
Din calculul realizat cu ajutorul programului mai sus-menționat au reieșit următorii
coeficienți de siguranță :
 Pentru NNR=265,00 MdMN și N coronament = 267,50 MdMN.
 Pentru pantele: amonte 1:3,5 și aval 1:3,0
GALENA Version 4.02 Project:
Analysis:podoleni 2013
1 Calculul stabilitatii taluzelor barajului Podoleni
File: D:\constructii\baraje\lucru galena\podoleni\podoleni 2013\model.gmf0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50-15-10-5051015
111111111111 20 200.220
GALENA Version 4.02 Project:
Analysis:podoleni 2013
1 Calculul stabilitatii taluzelor barajului Podoleni
File: D:\constructii\baraje\lucru galena\podoleni\podoleni 2013\model.gmf0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50-15-10-5051015
111111111111 20 200.220
GALENA Version 4.02 Project:
Analysis:podoleni 2013
1 Calculul stabilitatii taluzelor barajului Podoleni
File: D:\constructii\baraje\lucru galena\podoleni\podoleni 2013\model.gmf0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50-15-10-5051015
111111111111 20 200.220
GALENA Version 4.02 Project:
Analysis:podoleni 2013
1 Calculul stabilitatii taluzelor barajului Podoleni
File: D:\constructii\baraje\lucru galena\podoleni\podoleni 2013\model.gmf0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50-15-10-5051015
111111111111 20 200.220
GALENA Version 4.02 Project:
Analysis:podoleni 2013
1 Calculul stabilitatii taluzelor barajului Podoleni
File: D:\constructii\baraje\lucru galena\podoleni\podoleni 2013\model.gmf0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50-15-10-5051015
20 200.220
GALENA Version 4.02 Project:
Analysis:podoleni 2013
1 Calculul stabilitatii taluzelor barajului Podoleni
File: D:\constructii\baraje\lucru galena\podoleni\podoleni 2013\model.gmf0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50-15-10-5051015
20 200.220

28
Taluz amonte Taluz aval
Lac plin 3,69 1,97
Lac golit brusc 2,56 1,97
Lac gol 2,65 2,03
Tabelu l IV.8 Coeficienți de siguranță pentru pantele amonte 1:3,5 și aval 1:3,0
 Pentru pantele: amonte 1:3,0 și aval 1:2,5
Taluz amonte Taluz aval
Lac plin 3,82 1,69
Lac golit brusc 2,61 1,69
Lac gol 2,62 1,82
Tabelul IV.9 Coeficienți de siguranță pentru pantele amonte 1:3,0 și aval 1:2,5
 Pentru NNR=265, 20 MdMN și N coronament = 268,00 MdMN.
 Pentru pantele: amonte 1:3, 5 și aval 1: 3,0
Taluz amonte Taluz aval
Lac plin 2,52 1,93
Lac golit brusc 2,10 1,93
Lac gol 2,09 2,17
Tabelul IV.10 Coeficienți de si guranță pentru pantele amonte 1:3, 5 și aval 1: 3,0
În urma determinării coeficienților de stabilitate în cele trei ipoteze ale lacului și cele
trei ipoteze ale barajului, se va adopta varianta trei, în care pantele barajului vor fi amonte
1:3,5 și aval 1: 3,0 iar cota la coronament și la NNR vor fi NNR=265, 20 MdMN și
Ncoronament = 268,00 MdMN .
2. 2. Calculul presiunii efective
 Calculul presiuni efective pe teren s -a realizat pe cele 3 tronsoane ale desc ărcătorului
de ape mari :
Tronson I – P efect = 0.68 daN/ cm2
Conditii: P ef ≤ P conv

29

Tronson II – Pefect = 0.75 daN/ cm2
Conditii: P ef ≤ P conv

Tronson III – P efect = 0.68 daN/ cm2
Conditii: P ef ≤ P conv

Conform complet ării la raportul geotehnic întocmit de c ătre laboratorul geotehnic al
S.C. Constructii Hidrotehnice S.A. , Pconv determinat în sondajele S 1, S 2 efectuate pe
amplasamente apropiate de axul deversorului de ape mari, amonte și aval de baraj ul existent,
au dat urmatoarele valori :
 în sondajul S 1 Pconv = 100 kPa ;
 în sondajul S 2 Pconv = 200 kPa .
Aceste presiuni conven ționale de calcul corespund unei l ățimi ale fund ațiilor
construc țiilor de 1,00 m și o ad âncime de fundare de 2,00 m. Pentru alte l ățimi ale funda țiilor
sau ad âncimi de fundare se calculează în rela ția:

CB – corectia de lățime pentru B > 5,00 se determină:

Corecția de adâncime D f – pentru D f > 2,00 m se calculează cu relația:

30
( )
Lățimea medie a fundației :
 în tronsonul I este egal ă cu 5.97 m
 în tronsonul II este egal ă cu 6.60 m
 în tronsonul III este egal ă cu 9.67 m
Adâncimea medie de fundare D f în cele trei tronsoane este:
 în tronsonul I este egal ă cu 2.62 m
 în tronsonul II este egal ă cu 2.72 m
 în tronsonul III este egal ă cu 2.82 m
În aceste condi ții C B :
 în zona sondajulu i S1 :
CB = 0.2P conv= 0.2 100 = 20 kPa
 în zona sondajului S 2:
CB = 0.2P conv= 0.2 200 = 40 kPa
Corec ția de ad âncime calculat ă:
 în zona sondajului S 1:
( )
( )
 în zona sondajului S 2 :
( )
( )
Corecția de presiune:
 în zona sondajului S 1:

 în zona sondajului S 2

După cum se poate observa are valori cuprinse între 135 kPa – 261 kPa iar
presiunea efectiv ă pe teren în cele trei tronsoane variaza între 58 – 75 kP a, valori mult mai

31
mici decat . Concluzia este ca terenul suporta presiunile generate de construc ții în
timpul exploat ării, chiar și în condi ția în care cuvele sunt pline cu ap ă la asigurarea de 1%.
3. Determinări hidraulice
Pentru buna funcționare a unei amenajări hidrotehnice, sunt necesare o serie de
determinări hidraulice cu ajutorul cărora se vor calcula dimensiunile construcțiilor aferente
acumulării . Pentru prezenta lucrare s -au determinat: lungimea reală a descărcăto rului de ape
mari, pierderile de sarcină pe grătar, înălțimea de deferlare a valurilor și calculul la
flotabilitate a deversorului.
3. 1. Determinarea lungimii reale a descărcătorului de ape mari
Analizând criteriile de dimensionare a acumulării și stud iul de gospodărirea apelor
mari, rezultă că este nesară o lungime “hidraulică” a frontului de acces de 35 m. Aceasta ar fi
suficientă dacă deversorul ar fi fără grătare.
Având în ved ere faptul că pe creasta deversorului se vor mota grătare (prezența
acest ora și a pilelor intermediare în care sunt montate ghidajele pentru grătare) lungimea
“hidraulică” trebuie majorată corespunzător, ținând seama de prezența pilelor, de contracțiile
laterale și de pierderile de sarcină.
Grătarele vor fi confiscate din bare de 0,5 cm grosime, dispuse la o distanță de 1,5 cm,
montate în panouri de 1,00/1,00 m. Între panouri se vor monta ghidajele cu profil U, cu latura
de 5 cm. În aceste condiții, o pilă intermediară va avea grosimea de 10 cm.
 Coeficientul de contracție dator at pilelor se determină cu formula:
( )

(Îndreptar pentru calcule hidraulice – Editura Tehnică – 1988)
în care:
 H0 – sarcina sub care se face scurgerea;
= h +
;
o = 0,98 +
= 1,15m;
 N – numărul de deschideri;
 =1 și =0,80 m – coeficienți de formă și de amplasare a pilelor (Tabel 6.8 și 6.9, pag.
81 Îndreptar pentru calcule hidraulice – Editura Tehnică – 1988)
 h = N calcul + N deversor = 266,48 – 265,50 = 0,98 m;
 – viteza de apropiere;

32

=

Prin urmare coeficientul de contracție datorat pilelor va fi:
( )

 Calculul lungimii corectate a deversorului (ținând seama de contracțiile laterale):
Dete rminarea numărului de deschideri:


Calculul final al lungimii deversorului:
 L = L 1 + N p Lp
Unde:
Np – numărul pilelor;
Lp – lățimea unei pile.
Rezultă:
L = 43,75 + (44+1) 0,10 = 48,25 m
L

Fig. IV.17 Vedere în plan – ansamblul deversor și golire de fund
3. 2. Determinarea pierderilor de sarcină pe grătar
Încărcarea specifică q [m3/m] a deversorului va fi:
 Pentru probabilitatea de 1% :
q =

3/s
=

33
Pierderile de sarcină prin grătar vor fi:

(
)

(
)

= 0,79 pentru bare rotunde ( Îndreptar pentru calcule hidraulice – Editura Tehnică – 1988)

Prin urmare, din cauza prezenței grătarului, nivelul apei în lac va crește cu 5 cm la o
viitură cu un debit de Q 1%.
Deci:
Ncalcul = 266,98 + 0,05 = 267,03 m
3. 3. Determinarea înălțimii de defe rlare a valurilor
Înălțimea de deferlare a valurilor se calculează utilizând formul ele lui Andrianov:
( )

( )

În care:
 – viteza vântului cu intensitate de 20 m/s măsurat la 10 m pest e nivelul apei și durata de
peste 30 min.;
 – lungimea de formare a valurilor măsurate perpendicular pe baraj.
Sau:
Hdef = 3,2 tg 2hv k
Hdef = 3,2
0,58 1,00 = 0,62 m
Pereul de dale va fi executat cel puțin până la cota 266,15. Restul taluzului, până la
coronament, va fi consolidat prin înierbare.
3. 4. Calculul la flotabilitate
Tronsonul I:
Calculul grosimii radierului din conditii de flotabilitate :
 Calculul volumului de beton folosit la pilă:
Vb.pilă =
m3
 Calculul volumului de beton folosit la radier:

34
Vb.rad = A rad = 123 ,57
Va =

Gb =
( )
 Grosimea radierului va fi:

Se va adopta o grosime de 0,90 m.
Tronsonul II:
Calculul grosimii radierului din conditii de flotabilitate :
 Calculul volumului de beton folosit la pilă:
Vb.pilă=

m3
 Greutatea podului :
GP = 59,28 t
 Determinarea volumului de beton în radier:
Vb rad = A rad = 115.60
Gb =

Ga =
Gb = G a <=> <=>
<=> =>
=>
Se adopt ă h = 0.90 m din condi ția de rezisten ță în zona culeelor podului în care eleva ția culee i
are lățimea de 0.85 m, iar radierul trebuie s ă aibă o grosime mai mare sau egal ă cu lățimea
elevatie .
4. Calcu le de rezistență
Pentru prezenta lucrare calculul de rez istență s -a efectuat pentru tronsonul I aferent
descărcătorului de ape mari .

35
Evaluarea inc ărcărilor.
În calculul structurii este necesar să se ia în considerare combinațiile de încărcări cele
mai defavorabile, a căror actiune simultană este practic realizabilă.
Există două tipuri de grupări a acțiunilor:
∑

– efectul pe structură al acțiunii permanente i, luată cu valoarea sa caracteristică;
– efectul pe structură al acțiunii variabile, ce are ponderea predominantă între acțiunile
variab ile, luată cu valoarea sa caracteristică;
 Încărcari permanente:
Se grupeaza în:
 Încărcări din greutatea proprie a betonului ;
 Încărcări din greutatea p ământului ;

γw – greutatea specific ă a apei = 1000 daN/m3
γb – greutatea specific ă a betonului = 2400 daN/m3
γp – greutate specific ă a pământului = 1650 daN/m3
 Scheme statice pentru c alculul încărcărilor;
 Încărcări variabile:
 P – presiunea apei

 Greutatea de calcul a încărcărilor – evaluate conform Cr 0 -2012 – Cod de proiectare –
Bazele proiectă rii construcțiilor:
 Verificarea structurilor se face la S.L.U. (starea limita ultim ă):
∑ ∑

=

36
=
=
În cele ce urmează vom efectua cal culul armăturilor pentru tronsonul 1, zona 1:
 Calculul static – Zona 1
 Schema static ă:

Fig. IV.17 Schema statică pent ru calculul deversorului pe tronsonul 1
 Calculul momentelor maxime fata de punctul A :
∑

∑
Dimensionarea arm ăturii, conform ”Îndrum ător pentru proiectarea și calc ulul construc țiilor
din beton, beton armat și beton precomprimat”.

( )

37
Se folose ște beton C 18/22.5 (B300) care are R c = 140 kgf/cm2. Armare a se face cu PC52 care
are R a = 2900 kgf/cm2, având un grad de acoperire de p=0.45%.

Se armeaz ă cu 9 PC 52 Ø22/ml => Sec țiunea de calcul de 34.21 cm2.
 Calculul momentului in sectiunea B :

 Dimensionarea arm ăturii în punctul B :
b = 0.67
L = 1.00
h0 = 0.67-0.06=0.61m

( )

Se folose ște beton C 18/22.5 (B300) care are R c = 140 kgf/cm2. Armarea se face cu PC52 care
are R a = 2900 kgf/cm2, având un grad de acoperire de p=0.33%.

Se armeaz ă cu 8 PC 52 Ø18/ml => Sec țiunea de calcul de 20.36 cm2 .

Fig. IV.18 Armarea peretelui stâng al deversorului pe zona 1

38
V. PREZENTAREA GRAFICĂ A BARAJULUI „LACUL DE ARGINT”

Fig. V.1 Amenajarea terenului pentr u realizarea barajului ,,Lacul de Argint”

Fig. V.2 Evacuarea apei din săpăturile realizate

Fig. V.3 Compactarea terenului pe care urmeză să se realizeze radierul descărcătorului de ape mari

39

Fig. V.4 Armarea radierului la descărcătorul de ape mari

Fig. V.5 Cofrarea radierului la descărcătorul de ape mari

Fig. V.6 Sprijinirea cofrajelor

40

Fig. V.7 Descărcătorul de ape mari – Tip crocodil

Fig. V.8 Echipament hidromecanic la golirea de fund – manevrare stavilă

Fig. V.9 Realizarea disipator ului de energie

41

Fig. V.10 Disipatorul de energie și rizberma

Fig. V.11 Detalii ansamblu descărcător de ape mari și golirea de fund

Fig. V.12 Coronamentul barajului Lacul de Argint

42

Fig. V.13 Vedere în ansamblu asupra taluzului amonte protejat c u plăci de beton

Fig. V.14 Vedere în ansamblu asupra taluzului aval – înierbat

Fig. V.15 Vedere în ansamblu asupra barajului de pământ

43
VI. EXPLOATAREA ACUMULĂRII „LACUL DE ARGINT”

1. Modul de stabilire a deciziei de exploatare privind regimul de funcționare
Datorită faptului că umpluturile din corpul barajului sunt neomegene (corpul barajului
a fost executat pe amplasamentul barajului existent, în aceste condiții umpluturile din argilă
compactate s -au executat în zona descărcătorului de ape mari și în zona breșei din barajul
existent) nu se recomandă umplerea brutală a barajului până la cota N.N.R.

Fig. VI.1 Umplerea progresivă a barajului
După cum se poate observa până la atingerea cotei de umplere la nivelul N.N.R. – ului
se vor efectua 3 paliere de umplere la cotele 263,55, 264,10, 264,65.
Viteza de umplere până la palierul 263 ,55 va fi de aproximativ 4cm/zi.
Între palierul de 263,55 și palierul 264,10 viteza de umplere va fi de 3 cm/zi iar între
palierele 264,10 și 264,65 viteza de u mplere va fi de 2 cm/zi.
Un aspect important după cum se poate vedea este că în timp ce nivelul apei în
acumulare creste, viteza de umplere scade.
După atingerea cotei de 263,55 se va opri umplerea în lac timp de 2 zile pentru a avea
timp pentru efectuar ea măsurătorilor, prin intermediul forajelor pezometrice, privind nivelul
apei de infiltrații și a evoluției cotei nivelului de infiltrații în corpul barajului .
Aceste măsurători se vor efectua în decursul acestor 2 zile co o fr ecvență de 2 ori pe zi
(dim ineața și sear a).
Palierul de la cota 264,10 va avea durata de 3 zile necesare pentru măsurătoerile curbei
de infiltrații identic ca în paragraful anterior iar palierul 264,65 va avea durata de 4 zile.
Menținerea nivelului constant al apei se va face pri n manevre a stavelei de golire.

44
Conform masuratorilor efectuate in perioada aprilie -mai 2012 debitul apei paraului
Verdele era de 0.0179 m3/zi.
În aceste condi ții umplerea lacului p ână la cota N.N.R. va dura circa 110 zile.
Valorile debitului de calcul a p ârâului Verdele și durata de umplere p ână la N.N.R.
sunt estimative, fiind func ție de varia ția debitului zilnic ce poate fi influen țat de precipita țiile
din zon ă.
În cazul unor precipita ții abundente se va p ăstra viteza de umplere a barajului prin
manevre cu stavila de golire, evit ându-se astfel umplerea brutal ă a acumularii și eventuala
pierdere a stabilit ății corpului barajului.
2. Competențe de stabilire a deciziei de exploatare
Pentru urmărirea nivelurilor în acumulare se p revede echiparea barajului cu
dispozitivele arătate la punctul VII.3, dar prin documentația tehnică pentru o bținerea
autorizaț iei de gospodă rire a apelor s-a propus doar montarea aparatelor și instalațiilor
enumerate mai jos:
 Mira hidrometrică pe turn de manevră
 Reperi nivelitici p e coronamentul iazului.
 Măsurato ri a nivelului apei de infiltraț ii in forajele piezometrice
Personalul de explo atare va intra în alertă în urmă toarele situații:
 Depășirea pragului de precipitații în bazinul hidrografic al pârâului Verdele
 Creșterea nivelul ui în lac și atingerea nivelului crestei deversorulul de ape mari;
 Primirea de avertizări hidrometeorologice de la Dispeceratul Sistemului de
Gospodarire a Apelor Neamț (prin dispecerul de serviciu) ca urmare a analizei evoluției
fenomenelor hidrometeorol ogice.
În timpul ploilor se va urmări în mod continuu, din ora în ora, nivelul apei în lac,
luându -se totodată următoarele măsuri: se va regla poziția vanetelor de la calugar la cotele
nivelului normal de retenție, astfel încat să nu se piardă din volumul util al iazurilor; când
nivelul în lacuri este mai mare decat cel normal se va face și o eventuală pregolire a lacurilor
până la cota NNR -ului.
În cazul în care se primesc avertizări hidrometeorologice, persoanele abilitate din
cadrul secției de producție piscicolă vor fi alertate șj vor începe pregătirile conform planului
de apărare împotriva inundațiilor, situație în care se vor utiliza materialele și mijloacele de
apărare existente în stocul de apărare al obiectivului, conform prevederilor „Normativului –
cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor,
ghețurilor și combaterea efectelor poluărilor accidentale”.

45
3. Exploatarea în perioade de ape medii
Manevrele executate cu vanetele ce echipeaz ă călugărul se vor înscrie în registrul
acumul ării.
Curățirea grătarelor de la călugăr si de pe desc ărcător se va face ori de cate ori este
nevoie folosind greble speciale. De asemenea, indepărtarea plutitorilor se va face cand este
necesar. Verificarea vizuală a barajului se fa ce în mod regulat, eventualele nereguli
consemnându -se în registrul de evenimențe. Deteriorările de mică amploare se vor remed ia
imediat pentru a se impiedică avansarea lor. O dată pe lună sau ori de câ te ori este nevoie se
verifică stabilitatea versanț ilor limitrofi.
Zilnic se va verifica vizual taluzul aval al barajului pentru depistarea eventualelor
infiltrații prin corpul acestuia. În perioada c ât lacul este gol, se vor verifica vanetele ce
echipează călugărul, cele defecte vor fi î nlocuite în cel mai scurt timp, evitându -se astfel
eventualele pierderi de apă. În cazul producerii unui cutremur de p ământ este obligatorie în
perioada imediat urm ătoare, verificarea st ării tehnice a barajului.
4. Exploatarea în perioade de ape mici sau deficitare
În aceast ă perioadă se va urmări ca pierderile de apă pe la golirea de fund sa fie
minime, astfel încat nivelul apei în lac sa fie menținut la cote c ât mai convenabile.
5. Exploatarea în perioade de timp friguros
Pregătirea instalaț iilor pentru perioada de timp fr iguros
Se va face o verificare a echipamentului de închidere de la călugăr, iar vanetele
degradate vor fi înlocuite.
Se vor asigura materialele pentru eventualele intervenții, pentru curățirea zapezii și
spargerea gheții în jurul călugărului și la mira hid rometrică și în zona gră tarului de pe
descărcător.
Atribu țiile personalul ui de exploatare pentru perioada de timp friguros
În perioada de iarnă, acumularea nu va fi ținută cu volume mai mari dec ât cele
corespunzatoare NNR -ului.
La apariția fenomenului de î nghet și formarea podului de gheața se va m ăsura, pe c ât
posibil, grosimea gheții și se vor face copci pentru asigurarea aerării apei din lac.
Pentru o exploatare corespunzătoare a calug ărului și pentru protejarea acestuia
împotriva acțiunii distructive a gheții, aceasta se va sparge de jur imprejur p ână la o l ățime de
circa 1 m, îndepărtându -se pe cat posibil din zona spartă și mai ales din fața grătarelor și de pe
direcția vântului dominant.

46
De asemenea, se va sparge și gheața din jurul mirei, astfel înc ât citirea cotelor în lac
să se fac ă în mod corespunz ător.
6. Exploatarea în perioada de viitură
La prognozarea sau anunțarea unei viituri, se iau măsuri de supraveghere atentă a
acumulărilor. În această perioadă este necesar ca la acumulare să fie în perm anență dou ă
persoane.
În timpul evacuării apelor mari scurgerea va fi urmarită de persoane avizate, care sa
observe conditiile hidraulice de funcționare reală, în comparație cu cele avute în vedere la
proiectarea obiectivului.
Modul de acționare după trece rea viiturii
Parametrii ce caracterizează încetarea regimului de viitura
Nivelul apei în lac atinge cota maximă dupa care se constată o stagnare urmată de
scăderea acestuia datorita lipsei precipitațiilor și scăderea debitului afluent.
Măsuri și acțiuni sp ecifice perioadei tranzitorii
După trecerea viiturii, în cazul în care sunt prognozate alte precipitații, se golește lacul
pană la un nivel convenabil.
Prevederi referitoare la controlul construcțiilor și a echipamentelor
Se va acorda o atenție deosebită v erificării construcțiilor și se va trece de urgență la
repararea eventualelor deteriorări. Se va observa starea paramentului aval, eventual aparitia
infiltrațiilor. Se va constata starea sistemului de închidere a golirii de fund. Se vor curăța
grătarele de la golirea de fond si de pe descărcă tor de plutitori pentru a se asigura o scurgere
normală a apei.
7. Urmărirea și prevenirea degradării calității apei
Se va observa vizual aspectul apei, eventualele pelicule prezente pe suprafața apei a
unor substante poluante.
Se va urmări culoarea și transparența apei, mirosul și chiar gustul acesteia.
Orice abatere de la condițiile normale va conduce la prelevarea probelor de apă ce vor
fi trimise la un laborator de analiza.

47
VII. SUPRAVEGHEREA LACULUI

1. Elemente generale
Barajel e sunt const rucții cu durat ă de viață foarte lungă, pe lângă faptu l că
realizare a lor necesi tă investiți i importante . Supraveghe rea compor tării lor în timpul
construcției , la prima puner e sub sarcină și pe toată durat a exploatări i reprezint ă garanția
sigura nței lor și a prevenirii unor accident e care pot deveni catastrof e.
1. 1. Importanța supravegherii construcțiilor hidrotehnice
Datele obținute din supravegher ea barajelor permit luarea deciziilor de decla nșare a
lucrărilor de întreținere curentă la cele mai bune momente de timp. Ele permit de ase menea de
a cuno aște din faze de debut eventuale fenomene atipice de comportare și de a lua măsuri în
conseci nță înainte ca asemenea fenomene să devină periculoase pentru sigur anța constru cției.
Supravegherea comportării barajelor se realizează prin insp ecții viz uale efectuate de
perso nal calificat și interpretarea datelor o bținute din monitorizarea comportării cu aparatură
de măsură a unor parametri releva nți. În stadiul actual există în general opinia că un sistem
de monitorizare oricât de complet și sofisticat ar fi, el nu poate înlocui o inspe cție vizuală
directă. Unele dintre cele mai periculoase eveni mente cum sunt defo rmații locale, fisuri,
infiltrații concentrate, pete umede nu pot fi detectate cu instru mentele de măsură. Dar oda tă ce
o ano malie a fost det ectată prin inspecțiile vizuale prin sistemul de monitorizare, evolu ția ei
va putea fi urmărită și interpretată pe baza datelor furnizate de sistemul de monitorizare.
Siguranța barajelor a fost în permanen ță în atenția comisiilor specializate din
cadrul ICOLD. Dealungul timpului au fost realizate mai multe statistici asupra
incidentelor sau cedărilor de baraje, inve stigându-se în mod special cauzele care le -au
provocat și rata ce dărilor în funcție de tipul, vârsta, î nălțimea sau nu mărul tot al de ba raje.
Aces te cercetări având ca obiectiv final reducerea numărului de incidente și cedări de
baraje sunt pe deplin justificate dacă se are în vedere că cedarea unui baraj poate provoca
pagube materiale depășind de zeci de ori costul lucrării și ceea ce este și mai grav, multe
victime omenești. Progresele realizate în conce pțiile de proiectare și tehnologiile de execu ție,
în supravegherea comportării în exploatare au condu s în mod consta nt în timp la scăderea
ratei incidentelor și cedărilor de baraje. În paral el s-au dezvoltat sisteme de alarmare în
caz de pericol pentru populația din aval de baraje, care și -au dovedit în mai multe ocazii din
trecut utilitatea și sunt în curs de implementare siste me de asigurare a barajelor pentru situ ații
neprevă zute

48
1. 2. Parametrii monitorizați
Parametrii monitori zați se pot grupa în do uă categorii: acțiuni ale mediului
înconju rător și mărimi fizice care descriu răspunsul sistemului baraj -funda ție la acțiunile
mediului înconjur ător. Parametrii principali din pri ma categorie sunt următorii: nivelul apei în
lac, temperatura aerului, temperatura apei în lac la diverse adânci mi, radiația solară,
mișcările seismice. Parametrii fizici monitoriz ați care descriu răspunsul sistemului baraj –
fundație se diferențiază în funcție de tipul de baraj. În cazul barajelor de beton se pot
menționa: deplas ări absolute ale baraj ului și funda ției, deplasă ri relative între ploturi, evoluția
temperat urilor în corpul barajului, starea de deformație și de eforturi în baraj și funda ție,
starea de fisurare, presiuni interst ițiale și subpresiuni, debite de infiltr ații. În cazul barajelor de
umpluturi parametrii princi pali de răspuns monitoriza ți sunt următorii: deplas ările și în special
tasările sistemului baraj -fundație în timpul constr ucției și exploa tării, in filtrațiile și poziția
curbei de infiltrație, presiunea apei din pori în ele mentele pământoase de etanșare, starea
de eforturi efective și totale, infiltrații prin versanți, p oziția curbei de infiltr ație în versanți,
deplasări ale versanților, starea de defo rmație și de eforturi în lucrările de beton asociate
barajului din umplutură (desc ărcători de supraf ață, goliri de fund etc.).
În tabelul ur mător se prezintǎ sintetic parametrii principali pentru baraje din
umpluturi , masive de fundare a barajelor, care trebuie monitoriz ați. Apara tura de monitorizare
trebuie sǎ fie suficient de numeroasǎ și extinsǎ astfel î ncât în cazul unei co mportǎri anormale
pe baza datelor înregistrate și a inspe cțiilor în teren sǎ poatǎ fi stabilite cauzele
fenomenului. Instalarea unor instrumente suplimentare de monitorizare ar putea deveni
necesarǎ în ase menea sit uații.
Instru mentele și sistemele de măsurare a parametr ilor menționați în tabelul următor au
evoluat foarte mult în timp. Dacă în peri oada interbeli că și în primele decenii după cel de al
doilea r ăzboi mondial erau preferate instru mentele cu func ționare mecani că sau electri că
cu măsurare in situ, în preze nt se aplică tot mai frecvent sistemele de monitori zare auto mată
cu trans miterea datel or la dista nță în centre de colectare, procesare și interpretare. Electronică –
informatică s-a impus în special în domeniul trans miterii și prelucră rii datel or. Pentru
trans miterea datelor înt re unitățile din teritoriu și unitatea centrală, în locul tradiționalel or
linii telefonice, în prezent se folosesc trans misii prin radio, cabluri de fibre optice, rețele
de telefonie mobilă, r ețeaua Intern et.

49
Baraje de umplutu ri Fundații
Defo rmațiile corpul ui
Baraj ului;
Deplasări s peciale (leg ăturile cu o structu ră
de beton);
Detect area infiltrațiilor prin măsurarea
temperaturii corpul ui barajului (posibil);
Presiunea în pori în corpul barajului din
umpluturi și nivelul piezo metric;
Debitele de in filtrație și drenaj;
Analiza c himică a apei in filtrate;
Turbiditatea; Defo rmații;
Deplasă rile versanțil or la naște rile
barajelor;
Deplasări s peciale (fis uri, falii);
Presiunea în pori (în roci stâncoa se
presiunea int erstițială);
Nivelu l piezometric; Nivelul a pei
freatice; Debitele de in filtrații; și drenaj
și sursele lor;
Analiza c himică a apei in filtrate;
Turbiditatea.
Tabelul VII.1 Parametri principali grupați, care trebuie monitorizați
2. Dispozitive moderne folosite și condiți i obligatorii pentru sistemul de monitorizare
Eficiența supravegherii în cadrul managementului siguranței barajului este dată în
primul rând de la nivelul de organizare. Numărul de instrumente de monitorizare montate în
corpul, fundația și versanții bara jelor este foarte diferit de la o lucrare la alta, acedtes fiind
dispuse în funcție de importanța lucrării.
2. 1. Senzorii cu fibră optică
Senzorii cu fibră optică posedă numeroase propriet ăți optice date de lumina care
traversează fibra optică, acestea putând fi modificate de unele acțiuni cum ar fi:
presiunea, efortul sau temperatura care a cționea ză asupra fibrei.
Princi palele avant aje ale senzorilor cu fibră opti că sunt ur mǎtorel e:
 sunt i muni la interferențele electromagnetice: fiind i deali în medii cu microunde;
 prezi ntǎ rezistență la temperatu ri înalte și medii chimice reactive: fiind ideali
pentru medii ostile și severe;
 sunt de mărime redusă chiar miniaturală: ideali pentru încap sulare sau montare pe o
suprafa ță;
 pot măsura un do meniu l arg de para metri fizici și chimici;
 prezi ntă potențial pentru măsurători cu caracteristici foarte bune: precizie,
sensibilitate și do meniu;
 au izolație electri că completă împotriva potențialului electro static înalt (descărcări
electrice);

50
 pot fi operați de la dista nțe foarte mari, de ordinul km, fără pierderi importante ale
semnalului măsurat: avantaj oși pentru măsurători pe lun gimi foarte mari (diguri, versanți) sau
medii riscante;
 senzorii multiplexați și senzorii distribu iți sunt unici deoarece ei furnizea ză
măsurători într-un număr mare de puncte în lungul acelui ași cablu de fibră optică: ideal pentru
minimizarea lungi mii sau greutății cablul ui de fibră optică, pentru supravegherea barajelor sau
digurilor foarte lungi sau a conductelor îngropate pentru ali mentări cu apă.
Fibrele optice sunt niște fire lungi de sticlă foarte pură de diametrul unui fir de păr.
Ele sunt adunate în pachete numite cabluri optice și sunt folosite pentru trans miterea de
semnale luminoase pe dista nțe mari.
Părțile co mponente ale unui cablu de fire optice sunt ur mǎtoarele (Fig.VII.1) :
 miez – centrul fibrei prin care circ ulă lumina, realizat din stic lă;
 învel iș – material optic care în velește miezul și c are refl ectă total lu mina;
 îmbrăcăminte protectoare – înveliș de plastic din material acrilic care protejează
fibra de zgârieturi și umezeală;
 îmbrăcăminte din material polia midic (opțional) utiliz at pentru a ridica protecția
fibrei la te mperaturi de pâ nă la 300°C;
 un strat ta mpon realizat d intr-un material plastic ușor;
 fibre de întărire tip Kevlar sunt adăugate pentru a da o reziste nță mecanică spori tă
cablul ui de pâ nă la circa 200 kgf;
 ultimul strat este un manșon din poliuretan pentru prote cție contra mediului
exterior.

 Fig.VII. 1 Alcătuirea unei fibr e optice

51

Fig.VII. 2 Alcătuirea unei fibre optice (Ghid privind echiparea construcțiilor hidrotehnice de retenție
cu aparatură de măsură și control – faza 1 – București, Iulie 2010)
În fig . VII.3 se prezintă o schemă tipică a unui sistem automat de moni torizare, sub
forma unui lanț. Parametrii sunt măsurați cu senzorii (traductorii). Calitatea principală a
senzorilor este fiabilitatea, ținând cont că în multe cazuri înlocuirea lor este imposibilă, ei
fiind înglobați în corpul sau fundația barajelor. Inst rumentele pentru măsurarea deformațiilor
(eforturilor) bazate pe principiul corzii vibrante spre exemplu și -au demonstrat fiabilitatea
existând lucrări la care ele funcționează de peste 50 de ani. Senzorii cu transmitere electrică
sunt tot mai frecvent înt âlniți fiindcă se adaptează ușor unui sistem automat de monitorizare.

Fig.VII. 3 Schema tipică a unui sistem automat de monitorizare sub forma unui lanț
2.2. Condiții obligatorii pentru sistemul de monitorizare
Nu exis tǎ nici o re glementare ca re sǎ stabileascǎ nu mǎrul de instr umente de
monitori zare care trebuie instalate. Acest numǎr variazǎ funcție de tipul barajului și
dimensiunile lui, modul de constru cție, vârsta și cond ițiile specifice ale a mplasa mentului, în
particular cele privind terenu l de fundare. Concep ția sistemului de monitorizare trebuie sǎ ia
în consider ație cǎ struct ura și funda ția constituie un sistem unit ar dar aparatura treb uie sǎ
înregistreze distinct co mportarea fie cǎrui sub sistem.
Aprecierea co mportǎrii unui baraj se bazea zǎ în mare mǎsurǎ pe interpretarea datelor
furnizate de sistemul de monitorizare. Operat orul UCC are oblig ația sǎ se asigure cǎ citirile la
aparatura de monitoriz are sunt corecte, plauzibile si sǎ le valideze. In ginerul responsabil UCC
este primul care are oblig ația sǎ interpreteze citirile dacǎ este posibil “on line” și sǎ verifice
dacǎ comportarea barajului se înscrie în limitele normale. În caz contrar, în func ție de
gravitatea situa ției trebuie activate procedurile specifice pentru depistarea cauzel or eventual
cu implicarea un or expe rți.

52
În România în confo rmitate cu Legea sigura nței barajelor (nr. 466/2001) activitatea de
UCC se organizea ză pe trei niveluri:
 nivelul I se desfășoară la baraj și constă din observ ații vizuale, măsurăt ori la
aparatele de măsură, prelucrarea și interpretarea primară a rez ultatelor cu verific area depășirii
unor criterii de avertizare, realizate de personalul de exploatare cu sarci ni specifice;
 nivel ul II cuprinde sinteza perio dicǎ a observațiilor vizuale și a măsurăto rilor
efectuate la nivel ul I, cât și a inspecțiilor anuale, cu interpretarea acestora din punct de
vedere al sigura nței barajului; aceas tă sinteză e ste realiza tă prin grija de ținătorului, de către
speciali ști care întoc mesc rapoarte si ntetice anual e;
 nivel ul III este reprezentat de analiza și avizarea rapoartelor de sinte ză anuale,
realiza tă de către o co misie de ur mărire a co mportării în ti mp a bar ajelor.
Eficie nța supravegherii în cadrul managementulu i sigura nței barajulu i este dată în primul
rând de activitatea de la nivelul I de organizare. Analiza efectuată la acest nivel trebuie să fie
sigură, rapidă și ușor de aplicat de către personal cu o pregătire medie. De aceea soluția adoptată
în mod obișnuit este comparația direct ă a rezultatelor măsurătorilo r efectuat e cu va lori critice.
Riscul prezentat de lucrările de acumulare este multiplu (hidrologic, seismic, structural etc.) iar
valorile parametrilor urmăriți prin măsurători în cadrul supraveghe rii depind în general de mai
mulți factori exteriori (nivel în lac, temperaturi etc.). Ca urmare, domeniul normal pentr u un
parametru de răspuns definitoriu pentru siguranță nu poate fi caracterizat decât cel mult prin
valori care depin d la rându l lor de factori i exteriori . Din acea stă cauză s-a introdu s noțiunea de
criteriu de avertiza re care corespund e mai bine cu ca racterul comp lex al fenomenelo r ce
contribuie la sporirea riscului.
3. Echiparea barajului
Parametrii principali care se monitorizea ză în mod uzual la barajele de u mpluturi au
fost preze ntați în prezentul capitol la punctul V.1.2 .
În fig. VII.4 este prezentat modul în care s -a proiectat echiparea cu AMC -uri a
barajului aferent Amenajării Piscicole ,,Lacul de Argint ” folosind echipamente moderne de
,,Urmărire a Comportării în Timp a Barajelor ”.

53

Fig.VII. 4 Echiparea cu AMC -uri a baraj ului ,,Lacul de Argint”
În tabelul de mai jos se prezintă tipurile de instru mente folosite pentru măsurarerea
diferiților parametri:
Para metrii monitori zați la
Barajul ,,Lacul de Argint” Tip de instru mente
1. Presiunea a pei în p ori;
Celule de presiune interstițială;
2. Deplasările axiale în zona de fundație; Rockmetru;
3. Presiuni totale în talpa barajului; Celule de presiune totală;
4. Ră spuns la acțiuni seismice; Accelerograf;
5. Tasări le; Reperi topo -geodezici;
6. Nivelul apei în lac; Telelimnimetre; Miră hidrometrică
7. Temperatura din placa de beton (taluz amonte); Teletermetru;
8. Nivelul apei în corpul barajului; Foraje piezometrice;
9. Eforturi interioare. Extensometru de
umplutură
Tabelul VII. 2 Parametri principali grupați, care trebuie monitorizați
Numărul de instru mente de monitorizare montat în sistemul baraj -fundație la
barajele din umpluturi este diferit de la o lucrare la alta putând ajunge până la maxim
1500 – 2000. Comparativ cu barajele de beton, numărul de instru mente de monitorizare
montat la barajele de u mpluturi este în general mai redus.
Pentru barajul dicutat s -au folosit 10 tipuri de aparate de măsură și control , aceste a
sunt evidențiate în tabelu l următor.

1
2
3
4
5
6
7
8
9

54
Tip de instrument Numărul instrumentelor folosite
Celule de presiune interstițială 24
Rockmetru 12
Accelerograf 2
Reperi topo -geodezici 12
Telelimnimetre 2
Teletermetru 6
Foraje piezometrice 6
Extensometru de umplutură 2
Celule de pre siune totală 8
Miră hidrometrică 1
Tabelul VII. 3 Numărul instru melor folosite pentru măsurarea comportării în timp a barajului
În cele ce urmează vom prezenta detaliile de amplasare și execuție a două dintre AMC -uri
folosite la supravegherea barajulu i „Lacul de Argint„„:
Forajele piezometrice:
Acestea au ca scop monitorizarea nivelului infiltrațiilor în corpul barajului. În acest sens au
fost exe cutate 6 foraje piezo metrice pe taluzul aval al barajului de tip tup deschis, și au ca destinație
determinarea nivelului infiltrațiilor în corpul barajului. În figura VII.5 este evidențiată dispunerea
forajelor pe taluzul aval iar în figura VII.6 sunt prezentate secțiunile laterale și în plan ale forajelor.

Fig.VII. 5 Distributia forajelor piezometrice p e baraj ul ,,Lacul de Argint” – vedere în plan

55

Fig.VII.6 Secțiuni foraj piezometric
Mira hidrometrică
Pentru acumularea „Lacul de Argint„„, s -a prevăzut o miră amplasată pe călugăr, aceasta ca
scop determinarea nivelurilor în lacul de acumulare. În figu ra VII.7 este dataliat modul de amplasare
al mirei hidrometrice.

Fig.VII.7 Secțiune transversală – deversor și golire de fund

56
4. Prelucrarea primară și operativă a măsurătorilor
Activitatea de ur mărire a comportării barajului se va desfășura în mai multe etape
succesi ve sau si multane care se descriu pe scurt în continuare:
 Efectuarea obser vațiilor și măsurăt orilor – culegerea infor mațiilor prin
inspe ctarea perio dică a lucră rii;
 Prelucrarea primară – transfor marea mărimilor măsurate în mărimi utilizate
în UCC. Aceas tă opera ție se poate face înai nte sau după introducerea datel or în calculator;
 Introducerea datel or în baza de date care serv ește atât pentru conservarea în
decursul ti mpului a infor mațiilor, cât și pentru t ransmiterea lor la ni velurile ur mătoare de
prelucrare și int erpretare;
 Verificar ea „normalității“ comportării prin compararea rezultatel or
măsură torii cu rezultatele ob ținute prin calcul pe un model de comportare, pentru
solici tările exterioare din momentul efectu ării măsurătorii. Oper ațiunea se poate face manual
(folosind modele prelucrate sub for mă grafică) sau pe calculator (folosind ca model o rel ație
analitică). În caz ul în care se int ră în sit uație extraordinară, se trece la efect uarea măsurătoril or
cu frecvență spori tă și, dacă este cazul, se declan șează analize speciale pentru ex plicarea
fenomenelor ob servate;
 Analiza unor fenomene atipice presupune în pri mul rând separarea solicit ărilor
exterioare de factorul timp, pentru a vedea dacă fenomenul este evolutiv sau nu și cum
reacționea ză la eve ntualele măsuri de exploatare menite să-l mențină sub control. Opera țiunile
de mai sus sunt în general cara cteristice p entru ni velul local de analiză.
 Reanalizarea datelor obținute în etapele anterioare de anali ză sub forma grafică
a diagra melor de evolu ție în timp a mărimilor măsurate și eventuala eliminare a unor
puncte pentru care exis tă argumente de eroare grosolană.
 Selectarea valorilor ca racteristice pentru variațiile înregistrate în perioada
analizat ă: medii, minime, maxime, variații etc. și compararea lor cu val orile caracteri stice din
perioadele anterioare de exploatare.
 Stabilirea para metrilor ese nțiali pentru definirea comportării barajului, ținând
seama de tipul de constru cției, de proble mele amplasamentul ui și de comportarea anterioa ră.
 Stabilirea modelelor de co mportament pentru para metrii ese nțiali care
caracterizea zǎ comportarea barajului prin prelucrarea statisti că a măsurătoril or efectuate.
În figura fig. VII.4 este prezentată schema etapelor de evaluare a siguranței
barajului pe baza datelor o bținute din siste mul de supraveghere.

57

Fig.VII. 6 Schema etapelor de evaluare a siguranței unui baraj pe baza datelor obținute din sistemul de
supraveghere (Ghid privind echiparea construcțiilor hidrotehnice de retenție c u aparatură de măsură
și control – faza 1 – București, Iulie 2010)

58
VIII. CONCLUZII

Scopul acestei lucrări a fost de a aduce la cunoștință modul în care s -a acționat asupra
acumulării „Lacul de Argint„„ , după ce barajul a fost parțial distrus în urma v iiturii din anul
1997. După acest accident acumularea a fost scoasă din funțiune, pentru o perioadă de
aproximativ 15 ani.
În capitolul unu s -au avut în vedere caracteristicile amplasamentului, pentru ca în
capitolul doi să se discute situația i nițială, înainte de refacerea barajului respectiv cauzele care
au dus la acident și considerațiile generale.
În cadrul capitolului trei s -a făcut referire la situația proiectată, aici aducându -se în
discuție modul în care s -a efectuat dimensiona rea funcțională a acumulării respectiv stabilirea
tipului de deversor și stabilirea dimensiunilor barajului.
Prin capitolul patru s -au scos în evidență valorile necesare (hidrologice, hidraulice,
geotehnice, de rezistență) care au condus la o dim ensionare corectă și eficientă a elem entelor
ce fac parte din amenajarea piscolă „Lacul de Argint„„.
În capitolul cinci s -au prezentat grafic cele mai importante momente de la începerea
lucrărilor până la punerea în funcțiune a acumulării.
La capitolul șase s -a evidențiat modul în care se va efectua exploatarea lacului în diferite
situații (ape mici, ape medii, viituri și pe timp friguros).
Prin capitolul șapte s -au scos în evidență dispozitive noi de măsură și control folosite la
supravegherea barajelor din materiale locale, respectiv echiparea cu AMC -uri a barajului
,,Lacul de Argint”.
În capitolul opt s -au arătat cheltuielile aferente investiției discutate prin elaborarea
devizului general, respectiv ordinea în care se desfășoară lucrările și perioada în care acestea
se vor finaliza.
În anexe s-au dispus schițele principale ale prezentei investiții , prin care s -a arătat o
imagine în ansamblu a lucrărilor proiectate.
Prin urmare prezenta lucrare a urmări t scoaterea în evidență a unor tehnologii de
execuție care să se plieze pe condițiile impuse de amplasament și în concordață cu nevoile at ât
ale beneficiarului cât și ale localnicilor din zonă . Printre acestea s -a urmărit și echiparea
barajului cu dispozit ive noi de măsură și control astfel încât exploatarea lacului să se facă în
condiții de siguranță.

59
IX. BIBLIOGRAFIE

Cioc D. (1983) ,,Hidraulică”. București: Ed. Didactică și Pedagogică.
Drobot, R., Giurma, I. (1990). „Hidrologie”, vol. I. Iași: Rotap rint I.P.
Drobot, R., Giurma, I. (1990). „Hidrologie”, vol. I I. Iași: Rotaprint I.P.
Hagiu, V., Șerbănoiu, I. (1987). „Organizarea și conducerea proceselor de construcții”. Iași:
Rotaprint I.P.
Ilie, E., Morărescu , V., Nicolaev, N. (1978) ”Îndrumător pentr u proiectarea și calculul
construcțiilor din beton, beton armat ș i beton precomprimat”. București: Ed. Tehnică.
Ilinca, C. (2003) ,,Aplicarea rețelelor neuronale și a metodelor statistice în supravegherea
construcțiilor hidrotehnice”. Teză de doctorat UTCB , București.
Ionescu Șt. (2009) ,,Siguranța funcțională a evacuatorilor de ape mari”. București:
Ed. Conspress.
Kiseleff, P.G. (1988). „Îndreptar pentru calcule hidraulice”. București: Ed. Tehnică.
Manolovici, M. (1990 -1991). „Construcții hidrotehnice”. Note de curs .
Mușat, V., Răileanu, P., Boțu, N. (1992). „Fundații”, vol I și II. Iași: Rotaprint I.P.
Patraș, M.. Note de curs „Beton armat”. Iași: Univ. Tehnică „Ghe. Asachi”, Fac. de
Hidrotehnică.
Pavel D. (1950) ,,Hidraulică teoretică și aplicată”. B ucurești: Ed. Tehnică
Popovici, A.(2002) ,,Baraje pentru acumulări de apă”, vol II. București: Ed. Tehnică.
Prișcu, R. (1982). „Construcții hidrotehnice”, vol I și II. Editura Didactică și Pedagogică.
Răileanu, P., Mușat, V. (1991). „Geotehnică și fundații – îndrumător de proiectare”. Iași:
Rotaprint I.P.
Alte resurse:
1. Cr 0 -2005 – Cod de proiectare -Bazele proiectă rii construcțiilor .
2. Expertiza tehnică pentru refacerea barajului a menajării piscicole, Lacul de Argint ,
comuna Podoleni, județu l Neamț.
3. Ghid privind echiparea construcțiilor hidrotehnice de retenție cu aparatură de măsură
și control. București. (iulie 2010).
4. HGR 766/1997, Regulament privind urmărirea comportării în expl oatare, intervențiile
în timp și postutilizare a construcțiilor. MO partea I, Anul IX, nr. 352,10.12.1997.
5. HGR 766/1997, Regulament privind stabilirea categoriilor de importanță a
construcțiilor, MO partea I .
6. Legea apelor (Legea 107/1996) MO partea I, 08.1 0.1996.

60
7. MLPAT, Instrucțiuni privind autorizerea responsabililor cu urmărirea specială a
construcțiilor, Buletinul construcțiilor, nr.4, 1996.
8. MLPAT, Normativ pentru urmărirea comportării în timp a construcțiilor, P130/1999,
Buletinul construcțiilorm Vol. 6 /2000.
9. NTLH -021, Metodologia de evaluare a stării de siguranță în exploatare a barajelor și
lacurilor de acumulare, Ordin comun MAPN nr. 116/11.02.2002 și MLPAT nr.
289/06.03.2002, MO partea I, Anul XIV, nr. 427,19.06.2002.
10. NTLH -022, Metodologia privind ca tegoriile de importanță a barajelor, Ordin comun
MAPN nr. 115/11.02.2002 și MLPAT nr. 289/06.03.2002, MO partea I, Anul XIV, nr.
427,19.06.2002.
11. STAS 10107/0 -90 „Calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton, beton
armat și precomprimat ”. Bucure ști. (1990 ).
12. STAS 4068/2 -87, Debite și volume maxime de apă. Probabilitățile anuale ale debitelor
și volumelor maxime în condiții normale și speciale de exploatare.
13. STAS 4273/83, Construcții hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanță.
14. STAS 7883/90, Co nstrucții hidrotehnice. Supravegherea comportării în timp.
Prescripții generale.

61
ANEXE

Anexa 1

Fig. XI.1 Plan de situație – lucrările proiectate

62
Anexa 2
Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4

Fig. XI.2 Vedere în plan – ansamblul descărcător de ape mari și golire de fund
Anexa 3

Fig. XI.3 Profil longitudinal – ansamblul descărcător de ape mari și golire de fund

63
Anexa 4

Fig. XI.4 Vedere laterală – golire de fund
Anexa 5

Fig. XI.5 Vedere transversală – Deversor și golire de fund