Discursul Masculin(online) Asupra Femeii Si Relatiile Dintre Femei Si Barbati

=== Discursul masc online ===

Cuprins :

IΝΤRОDUCΕRΕb#%l!^+a?

De câțiva ani, în societatea contemporană, și-a făcut apariția un fenomen care a reușit să se integreze în limitele totalităților de concepte abordate de către oameni. Acest fenomen poartă denumirea de blogging, iar noțiunea caracteristică este – blogul – privit drept o nouă tehnologie digitală, ce dezvoltă alte direcții menite să contureze formarea unui conflict între două activități răspândite în epoca contemporană. Prin existența și puterea unui blog, un brand, o companie, poate obține ceea ce-și dorește: să cucerească noi teritorii pentru a se dezvolta.

Actualitatea temei se reduce la faptul că, în prezent, mass-media tradițională este determinată de activitatea de blogging. Răspândirea acestei activități a avut loc prin intermediul unui proces rapid, astfel influențând multiaspectual domeniul mass-media în general și al jurnalismului în special, ceea ce a cauzat apariția unui conflict între bloggeri și jurnaliști, care apoi a condus spre conciliere pașnică, chiar la colaborări impresionante în diverse domenii ale cercetării jurnalistice.

Scopul lucrării reflectă principalele etape care au favorizat, într-un oarecare mod, apariția și extinderea domeniului virtual, cercetarea bazându-se pe următoarele determinative: analiza fenomenului de blogging în calitate de o nouă modalitate de comunicare și analiza bloggingului în contextul influențării manierelor de discurs în funcție de identități și de stereotipuri de gen.

Cercetarea propriu-zisă s-a desfășurat în urma identificării unor direcții de analiză, ce au în vedere caracteristicile unui autor de blog, scopurile și motivațiile acestuia, conținutul și forma materialelor publicate pe pagina de blog și publicul pentru care un blogger scrie și influențează ideile cititorului, având mesaje direcționate sau nu, în funcție de gen.. Alegerea perspectivei teoretice de abordare a blogurilor necesită stabilirea și descrierea acestora în baza unor criterii, cum ar fi:

genul posesorului de blog,

imaginea citirorului de blog,

identificarea stereotipurilor de gen specifice,

modul și direcția de abordarea a subiectelor prezentate.

Se poate spune că blogul este o altă dimensiune a presei, având propria ei putere. Blogosfera cuprinde o mulțime de bloggeri care prin munca lor determină existența și direcția vieții sociale, politice, economice.

Prezentul studiu redă modul în care blogul este interpretat de către societate la nivel de înțelegere a conceptului. În încercarea de a ordona anumite curente încă necercetate se realizează o analiză amplă a unor bloguri și modului de realizare a discursului, a comunicării cu publicul. Un blog care este o cărămidă în construcția imaginii publice a unei companii, a unei instituții prin publicarea unor articole care promovează produsele și serviciile acestora.

De aceea, principalul aport al lucrării constă în cunoașterea specificului blogurilor pentru a identifica care dintre acestea conțin materiale scrise din stimulul unei pasiuni și care conțin materiale cu tentă jurnalistică, noutatea științifică constând în realizarea unei cercetări complexe pentru o temă de studiu puțin cunoscută.

Lucrarea este structurată pe trei capitole: două teoretice și unul de analiză. În primul capitol, întitulat sugestiv „Noile media și locul blogosferei” se va analiza din punct de vedere al literaturii de specialitate blogosfera și blogurile, remarcându-se discursurile din cadrul acestora în context personal și prin prisma rețelelor de socializare. În al doilea capitol se va pune accent pe studiile de gen în comunicarea online, în funcție de identitățile și stereotipurile de gen. În ultimul capitol, partea practică, este o analiză de discurs a mesagelor transmise.

CΑPIΤОLUL 1

NOILE MEDIA ȘI LOCUL BLOGOSFEREI b#%l!^+a?

Totul începe de la comunicare. Fie că aceasta se realizează verbal sau virtual, aceasta există și participă la relațiile interpersonale. Dacă la comunicarea verbală, contează și comunicarea nonverbală, la comunicarea virtuală, atracția este asigurată de calitatea informației, modul de prezentare și aspectul paginii sitului.

Comunicarea este „un proces prin care un emițător transmite informație receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte” .

“Comunicarea reprezintă ansamblul proceselor fizice și psihice prin care se efectuează operația de punere în relație cu una sau mai multe persoane în vederea atingerii unor anumite obiective” , care pot fi comune sau individuale.

Conceptul de „comunicare publică” este un proces complex. În cadrul procesului de comunicare publică, în general este prezent un singur emițător și o multitudine de receptori, care reprezintă publicul. Acest emițător are rolul transmiterii informațiilor către publicul receptor prin intermediul canalului, cu scopul producerii unui efect (care în general este unul de persuadare ) asupra publicului receptor.

Unul dintre primele și cele mai cunoscute modele ale comunicǎrii a fost prezentat de cǎtre C. Shannon și W. Weaver încǎ din 1949 și a fost apoi preluat în multe dintre cercetǎrile ulterioare. Acest model a suferit o serie de adaptǎri – una dintre cele mai semnificative fiind aceea cǎ elementului de feed-back i s-a dat o mai mare importanțǎ (pe care autorii inițiali nu au consacrat-o).

Avantajul acestui model este dat de simplitatea procesului și funcționalitatea mai directǎ a elementelor actului de comunicare adaptat la nevoile exprese ale acesteia. Acest model este prezentat în figura 1.1.

Modul de comunicare este în trei pași: dobândirea informației, transmiterea acesteia sub forma unui mesaj prin atașarea unui anumit înțeles și prin codare.

Figura 1.1 – Structura comunicării

Publicul se poate constitui din mai multe persoane sau doar dintr-una singură, atâta timp cât acesta influențează o politică a comunicării, de care se ține cont.

Joe Marconi oferă o definiție, specializată, a publicului, care chiar dacă pare particularizată, aceasta este generală: „orice grup sau individ care este implicat în vreun fel în viața organizației” .

Structura sistemului media, tipologia media, este una complexă. Această structură care este prezentată în figura 1.2 conține patru categorii mari: presa scrisă, radioul, televiziunea și new media. În fiecare dintre acestea, imaginea publică a trustului are o mare importanță în clasificarea acestora, pe diverse ierarhii.

Figura 1 – Structura sistemului media

New media este reprezentată de competențele de comunicare virtuală. Blogul este una dintre sursele principale de informare mass-media. Acesta deține un rol important atât în plan social cât și în cadrul mediului de afaceri. Blogul face parte din new media.

1.1. Analiza a blogosferei

Procesul de comunicare, de-a lungul timpului, a evoluat constant, astfel încât au apărut noi modalități de socializare datorită internetului și trăsăturilor acestuia care au conturat societate prezentului drept una informațională. În acest context, bloggingul reprezintă acea nouă formă de counicare, la fel ca și poșta electronică, bibliotecile de fișiere, chatul sau forumul, însă care presupune un fenomen ce se înrădăcinează și se face cunoscut calitativ printr-o platformă de exprimare online dotată cu diverse opțiuni multimedia menite să faciliteze dreptul la exprimare în contextul democrației secolului al XXI-lea, dar și să cucerească utilizatorii de internet.

Internetul a avut o mare amploare în ultimul timp, fiind susținut și de politică. Larry Page și Sergei Brin ne pot demonstra acest lucru prin modul în care au ajuns să inventeze brandul care deține motorul de căutare online. Chiar Google, a apărut ca urmare a unei cercetări finanțate de guvernul american „Larry a ajuns să creeze un motor de căutare aproape din întâmplare, împins de două forțe diferite – pe de o parte un proiect de cercetare finanțat de guvern, și pe de altă parte, ascensiunea internetului” .

Conform cofondatorului agenției digitale Left Right Minds, Shane Birley, dar și autorul cărții „Blogging for dummies”, „bloggingul reprezintă relația dintre oameni, în care aceștia își exprimă interesele, în mod creativ, generâng discuții despre preferințe și multe alte subiecte pe un altfel de teritoriu virtual, cu mult mai inovativ”. O altă definiție este dată de către Robin Houghton, cu o experiență de 16 ani în lumea online-ului și autoare mai multor manuale de specialitate despre social media, care menționa faptul că „bloggingul oferă posibilitatea ca o persoană nu doar să-și expună opiniile, ci să câștige un statut în online, transformându-se într-o voce impunătoare.” Astfel orice persoană, ce posedă cunoștințe minime despre internet și despre cum să navigheze în acest sistem de operare în rețea care unește un număr considerabil de calculatoare, poate să publice periodic articole pe blog, de obicei, cu caracter personal, păstrând și sinceritatea povestirilor. De aceea, bloggerul american, web designerul și autorul de cărți despre blogging, precum „We media”, „MadiaBlog”, „Designing eeb sites that sell”, Shayne Bowman spune că „bloggingul înseamnă transparență și sinceritate”.

„Bloggingul a devenit un fenomen cu impact social evident în contextul primei revoluții informaționale din anul 1990, perioada în care toată lumea a început să lanseze site-uri web doar pentru a avea unul, însă apariția blogurilor a stârnit revoluția informațională” . (Briggs 2007, 54), care a permis oricărei persoane să devină un editor. De fapt, conceptul de „blogging” provine de la termenul de „blog” extras din expresia „weblog”. Expresia a fost instituită pe data de 17 decembrie în anul 1997 de către John Barger pentru a explica fenomenul de logare pe internet.

John Barger este un blogger american cunoscut, mai ales, drept editorul „Robot Wisdom”, unul din primele webloguri influente. Acesta a utilizat, pentru prima dată, noțiunea de „weblog” cu scopul de a descrie un nou tip de website care, de abia, prindea contur și care reprezenta navigarea obișnuită pe web. Ulterior, cuvântul „weblog” a generat în termenul de „blog” adoptat de colegul lui John Barger, Peter Merholz care, în anul 1999, a separat expresia inițială obținând „we blog”. Preluându-se doar noțiunea de „blog”, în prezent, aceasta are funcția sintactică atât de substantiv, cât și de verb, doar că pentru forma verbală se adoptă un alt termen, și anume cel de „blogging”.

Conceptul de „blogging” este considerat una din marile schimbări în societate, menționându-se faptul că este o apariție eficientă, care completează o nouă categorie ce aparține modalităților de comunicare dintre indivizi, unde este destul de comun să se conecteze la rețelele de socializare sau site-uri, să comenteze și să distribuie lucruri de care sunt interesați. Aceste acțiuni se reduc la activitatea de „blogging”, prin intermediul căreia doritorii își exprimă gândurile, sentimentele, intențiile, experiențele trăite, primind, totodată, informațiile altor persoane referitor la ceea ce scriu. Feedbackul articolelor publicate se regăsește în comentariile din josul paginii, unde cititorii apreciază și răspund materialelor de pe blog. Dinamica acestor schimburi de mesaje caracterizează noua modalitate de comunicare. Blogurile sunt actualizate prin intermediul procesului de adăugare a unor noi texte scrise asemănătoare unui jurnal alcătuit din destăinuirii, păreri sau critici proprii care formează, la rândul lor, materiale de opinie publicate într-o ordine cronologică inversă, astfel încât apar pe pagină articolele postate recent.

Inițial, numărul blogurilor era mic. Însă, în anul 2003, Technorati (Hulfinghton 2008, 15), recunoscut în calitate de motor de căutare a blogurilor până în anul 2014, în prezent identificat drept o platformă de publicitate editorială, a înregistrat un milion de bloguri. Astfel, în acea perioadă, oamenii își creau bloguri cu o rată de la cinci mii până la șase mii de bloguri pe zi. Acest număr s-a ridicat curând la o cifră cu mult mai mare, iar în anul 2004, blogosfera internațională adăpostea patru milioane de bloguri. Respectiv bloggingul a devenit o schimbare colosală pentru societate, astfel încât chiar și persoanele publice, cum ar fi președinții, aveau bloguri.

Un exemplu elocvent poate fi „anul 2004 – un nou moment de cotitură în istoria blogurilor, marcând intrarea lor în lumea politică, odată cu declanșarea alegerilor prezidențiale din SUA. Deși majoritatea candidaților au folosit bloguri de campanie, cel mai important este Blog for America, aparținând guvernatorului american Howard Dean, candidat pentru Partidul Democrat, care, deși a ocupat doar locul al treilea în alegerile preliminare, a reușit să intre în istorie prin impactul pe care 1-a avut blogul său. Blog for America s-a remarcat prin puterea platformei online de a-1 propulsa pe guvernator în atenția opiniei publice sau prin capacitatea nemaiîntâlnită până în acel moment de a coagula o comunitate puternică de susținători.”

Evident este faptul că rata a încetinit în procesul său evolutiv, cu toate acestea, noile voci nu se lasă așteptate și intră în lumea online-ului. Și dacă, inițial, blogurile erau actualizate manual, cu timpul au apărut programe speciale care au reușit să automatizeze procesul. Utilizarea unui software, adică a unui sistem de operații pentru calculatoare incluzând procedurile de aplicare printre care cea mai întrebuințată fiind aplicația browser, ce permite utilizatorilor sau bloggerilor să afișeze text, grafică, video, muzică și alte informații situate pe o pagină din internet, este, în prezent, un aspect obișnuit al bloggingului.

Astfel există mai multe software-uri ce oferă posibilitatea de a crea un blog gratuit și de a alege un design pentru pagină în mod automat. (Houghton 2012, 40). Două dintre software-urile globale cunoscute încă din anul 2003 sunt„wordpress.com” și „blogspot.com”, acestea fiind cele mai sigure și longevive. Persoanele care doresc să-și creeze un blog cu o denumire unică, pot să o facă achitând o anumită sumă pentru a se folosi de un blog care are o adresă electronică alcătuită din numele bloggerului, spre exemplu „numeblogger.com”. Iar scopul bloggerilor, deseori, variază de la postarea unor trăiri intime la promovarea subtilă a citatelor publicitare ce aparțin campaniilor politice, instituțiilor mediatice sau ale diverselor companii comerciale.

Totalitatea blogurilor și autorilor de bloguri formează așa-zisa blogosferă, constituind un element important în fenomenul „web 2.0” care presupune un mod performant de implementare și exploatare a posibilităților organizatoare ale webului. Conform acestora, conținutul și informația din web poate fi oferită și de către persoane neoficiale care contribuie activ la răspândirea mesajelor utile întregului glob, nu doar de către mass-media sau instituțiile statale, iar „conștientizarea aparentă a unui flux nefiltrat de informații îi face pe cititori să creadă că iau parte din interior la evenimentul real. A menține comunicarea cât se poate de reală a devenit elementul cel mai atractiv al stilului de comunicare prin blog.” Din 2001 până în prezent, blogurile au născut o serie de controverse în domeniul jurnalismului tradițional. Controversele au pornit de la faptul că apariția blogurilor a zdruncinat monopolul instituțiilor media convenționale asupra informației, generând o nouă formă de jurnalism: „citizen journalism” (eng. jurnalism cetățenesc sau participativ). (Bowman et. all 2003, 7)

Astfel blogurile au devenit în scurt timp o alternativă pentru consumatorii de informație, clasându-se în calitate de parte componentă a jurnalismului online cu putere de influență asupra mijloacelor de informare tradiționale.

În dеzvoltarеa afacеrilor, еxiѕtă argumеntе рro și contra utilizării dе ѕocial mеdia. Un avantaj mai imрortant al onlinе-ul еѕtе ѕchimbul dе informații, dar și ofеrirеa fееback-ului atunci când vinе vorba dе рroduѕе și ѕеrvicii utilizatе. Dacă în trеcut, рrin intеrmеdiul canalеlor dе comunicarе tradiționalе, comрaniilе diѕtribuiau conținut cu ѕcoрul dе a atragе noi cliеnți și a-și facе cunoѕcutе ѕеrviciilе, în рrеzеnt ѕocial mеdia și intеrnеtul реrmit o comunicarе în două dirеcții (Gay et. all, 2009).

Dе la рroducător cătrе conѕumator – cu ѕcoрul dе a-i influеnța comрortamеntul dе conѕum și dе a-l facе ѕă cumреrе;

Dе la conѕumator cătrе рroducător – cu ѕcoрul dе a ofеri imрrеѕii – bunе ѕau rеlе – dеѕрrе bunurilе utilizatе.

Αcеѕtе mеѕajе au și еlе un conținut rеlеvant, dеoarеcе influеnțеază рotеnțialii conѕumatori – dacă imрrеѕiilе utilizatorilor ѕunt bunе, atunci mult mai mulți indivizi vor fi tеntați ѕă încеrcе. Ρе dе altă рartе dacă avеm рartе dе un fееdback nеgativ, atunci рotеnțialii cliеnți рot avеa rеținеri, înѕă și rеclama nеgativă еѕtе rеclamă.

Înѕă, acеaѕtă рartajarе onlinе dе informații, aducе cu еa și un aѕреct nеgativ, dеoarеcе reprezentanții din marketing controlеază mult mai grеu mеѕajеlе din onlinе. Dеși ѕituația еѕtе mult mai clară, informațiilе ѕunt mai aрroaре dе adеvăr, o criză dе comunicarе рoatе afеϲta grav imaginеa unеi comрanii. Unеori, aѕtfеl dе inѕtrumеntе ѕunt utilizatе în mod abuziv dе ϲătrе conѕumatorii nеmulțumiți, iar aѕcundеrеa acеѕtor mеѕajе еѕtе aрroaре imрoѕibilă. Сu toatе acеѕtеa, în рrеzеnt, majoritatеa afacеrilor ѕunt рrеzеntе în ѕocial mеdia, indifеrеnt dе ѕреcifiϲul lor, dе dimеnѕiuni și dе рoliticilе dе рromovarе utilizatе. Αvând în vеdеrе cеlе mеnționatе mai ѕuѕ, comрaniilе dерun еforturi ѕuрlimеntarе реntru a mеnținе o rеlațiе cât mai bună cu cliеnții.

Ѕocial mеdia, ca un mеdiu dе рromovarе contribuiе, рrin raрiditatе ѕa, la o rеlațiе ѕănătoaѕă și dirеϲtă întrе mărci și рublicul din mеdiul on-linе. Αcеaѕtă рoѕibilitatе de comunicarе еѕtе una nеmijlocită și ofеră рublicului рoѕibilitatеa dе a fi рrеzеnt, dе a comunica, dе a influеnța și dе a рăѕtra o рrеzеnță рutеrnică în raрort ϲu рoziția față dе brandurilе utilizatе.

În рluѕ, ѕocial mеdia реrmitе utilizarеa рlatformеlor ѕocialе și monitorizarеa convеrѕațiilor dintr-o anumită induѕtriе – monitorizarеa concurеnților, рroduѕеlor, rеacțiilor – acеѕtе рoѕibilități fiind atеnt fructificatе dе ϲătrе ѕреcialiștii în markеting onlinе. Dе faрt, ѕocial mеdia a contribuit la ѕchimbarеa modului dе comunicarе a organizațiilor, iar multе inѕtrumеntе diѕрonibilе în ѕocial mеdia ѕunt foartе rеntabilе, comрarativ cu abordărilе tradiționalе ,abordări cum ar fi е-mailul și рublicitatеa onlinе, рrеcum și рoѕibilitatеa dе a tranѕmitе mеѕajе cuѕtomizatе în funcțiе dе catеgoriilе dе рublic.

 Blogurilе și Тwееtеr-ul реrmit întrерrindеrilor ѕă:

crееzе comunități;

ѕă ofеrе un fееdback imеdiat;

ѕă ofеrе aѕiѕtеnță;

ѕă рromovеzе рroduѕеlе și ѕеrviciilе lor.

Înѕă caractеriѕticilе și imрactul ѕocial mеdia nu рoate fi anlizat ре рarcurѕul unui ѕubcaрitol, acеaѕtă lucrarе încеarϲă рractic ѕă analizеzе еfеctеlе crеștеrii ѕocial mеdia și imрlicațiilе ѕalе în ѕociеtatе și imрlicit, în zona dе buѕinеѕѕ.

Μеѕajеlе diѕtribuitе în ѕocial mеdia ѕunt mai ѕcurtе și mai frеcvеntе dеcât cеlе rеalizatе în рrеѕa tradițională, iar răѕрunѕurilе ѕunt mult mai raрidе și mai concеntratе. „Μеѕagеria inѕtant еѕtе o altă modalitatе dе intеracțiunе, lungimеa mеѕajеlor еѕtе mai ѕcurtă și ѕtilul dе intеracțiunе еѕtе ѕimilɑr unеi convеrѕații. Теhnologiilе difuzatе рrеcum Тwittеr tranѕformă acеѕtе rafalе ѕcurtе dе comunicarе în itеracțiuni dе unu-la-unu, iar informațiilе рot fi aϲtualizatе dе câtе ori еѕtе nеvoiе”.

 Inѕtrumеntе dе comunicarе onlinе, dе aѕеmеnеa, au рotеnțialul dе a crеștе conștiința cu рrivirе la rеalitatеa ѕocială și dе buѕinеѕѕ, рrеcum și la cеa рolitiϲă. Ρrin intеrmеdiul Тwittеr-ului și Facеbook-ului ѕе рot afla noi informații dеѕрrе рroduѕеlе unеi comрanii, рrеcum și еvеntualе рromoții. Αcеѕt luϲru contribuiе la crеștеrеa реrcерțiеi ѕocialе și la o conștiеntizarеa altora fără comunicarе dirеϲtă. Blogurile vin și susțin campaniile de pe siturile de socializare.

Blogurile corporatiste externe au drept funcție primară comunicarea publicitară și activitățile de relații publice care duc la construirea unei identități / imagini a companiei sau a produsului. De asemenea, acestea sunt create și pentru a înregistra feed-back-ul primit de la clienți.

Fiind instrumente de comunicare ce creează o rețea complexă și eficientă prin conexiuni și link-uri, blogurile ajută la impunerea firmei în domeniul în care activează. Pe lângă acestea, ele pot deveni instrumente de învățare, facilitând îmbunătățirea serviciilor sau a produselor companiilor.

Blogurile nu sunt numai instrumente corporative, ci și instrumente folosite de consumatori, mai ales că bloggerii – care au un număr mare de cititori și apar pe locuri fruntașe în motoarele de căutare – nu ezită să laude companiile ce își îndeplinesc promisiunile sau să le critice pe cele care nu oferă servicii de calitate. Această metodă de a interacționa cu clientul, așa încât el să poată să discute despre produsul / serviciul tău se numește Consumer Generated Marketing (CGM). CGM adaugă credibilitate companiei și îi oferă șansa de a se prezenta în fața clienților într-o formă mai prietenoasă, informală și dinamică.

Blogurile corporatiste externe pot fi de mai multe tipuri:

blogul (personal) al unui manager / CEO, care transmite într-un limbaj informal informații, promovând astfel imaginea companiei (de exemplu: Bob Langert – McDonald's, David Sifry- Tehnocrati, Bob Sutor – IBM);

blogul oficial al companiei;

blogul care se centrează pe un produs al companiei (de exemplu: Dell Linux Engineering Weblog, S60 Blogs, Forum Nokia Blogs, Midwest Airlines, Travels with Tish – Girlfriends' Getaway Guide).

Un blog poate influența mediul de afaceri prin: creșterea traficului sitului, mărirea vizibilității firmei în mediul online ajutând la construirea unei comunități a consumatorilor.

Blogurile ajută la creșterea traficului pe site, utilizatorii având un motiv să se întoarcă dacă posturile sunt afișate în mod regulat.

Mărește vizibilitatea firmei în mediul online prin diverse moduri. Comunitatea bloggerilor este una influentă în lumea Internetului. Deși nu foarte multe persoane au bloguri, există o audiență mare pentru aceștia. Comentariile și posturile de pe blog generează fenomenul numit “buzz”, aducând publicitate și promovând compania.

Blogul ajută la construirea unei comunități de consumatori. Mediul online oferă modalități de socializare pentru membrii săi. Interacțiunea și comunicarea sunt cele mai bune modalități prin care poți să construiești o comunitate cu ajutorul blogului. Este indicat să nu postezi mesaje promoționale sau scrise într-un stil rece, informal; trebuie doar înlesnită angajarea cititorilor într-o conversație.

Un blog duce de asemenea la îmbunătățirea poziției sitului în motoarele de căutare, pentru că beneficiază de tag-uri și de conținut updatat.

Prin intermediul unui blog, se oferă companiei o voce personalizată, umanizată, apropiind firma de clienții săi. Un exemplu notabil este blogul fostului angajat Microsoft: Robert Scoble. Multe persoane vedeau compania ca fiind “locul de muncă al lui Scoble”.

De asemenea se autorizează expertiza de specialitate. Așa cum menționează și Deborah Franke de la www.emersonprocessxperts.com, un blog este o modalitate potrivită de a te impune ca expert în comunitatea online, oferind expertize și sfaturi legate de domeniul tău de activitate.

Blogul este o formă alternativă de media. O parte dintre publisheri au construit debușee mediatice viabile cu ajutorul clienților fideli, așa cum au procedat companiile care produc bloguri sponsorizate.

Există oportunități de Word of Mouth (WoM) marketing. Studiul JupiterResearch din 2005 arată că blogurile generează oportunități de Word of Mouth (WoM) Marketing. Dintre directorii de marketing intervievați, 32% au menționat că folosesc blogul corporatist pentru a genera WoM în legatură cu produsele sau serviciile lor. Adobe are un agregator de blog care adună peste 800 de bloguri din cadrul blogosferei Adobe. Din acestea fac parte bloguri ale angajaților Adobe, ale clienților sau persoanelor interesate de produsele companiei. Este interesant pentru că oferă rapoarte statistice despre cele mai populare posturi, traduceri în mai multe limbi. Astfel Adobe poate să vizualizeze propagrarea promovării de care beneficiază firma în mediul online.

Intеrnеtul еѕtе loϲul undе oamеnii ѕе conеctеază cu рriеtеnii, ѕă conѕtruiaѕcă un ѕеntimеnt dе comuniunе.  Тot mai dеѕ, calculatoarеlе cu o conеxiunе la Intеrnеt ѕunt mijloacеlе рrin carе iau naștеrе și ѕunt dеzvoltatе intеrеacțiunilе. Faрtul că majoritatеa conѕumatorilor ѕunt onlinе, a contribuit la o îndrерtarе raрidă a organizațiilor cătrе zona dе ѕocial mеdia. Nu numai că a crеѕcut foartе raрid numarul dе utilizatori ai ѕocial mеdia, dar dе aѕеmеnеa a crеѕcut timрul реtrеcut ре acеѕtе rеțеlе.

Blogul oferă soluții concrete și face trimiteri spre paginile de site, care comunică și informează publicul. Blogul trebuie să fie un intermediar între producător și situl acestuia și cumpărător. Companiile prin canalele de socializare comunică, iar prin blog se prezintă. Toate blogurile sunt indexate de către programe speciale, softuri care ofera informații utile despre ele, atât posesorilor de bloguri care-și pot îmbunătăți platformele, cât și companiilor care doresc publicitate. În prezent, publicitatea online este indiscutabil, cel mai bun mod de promovare al produselor și serviiilor din portofoliul organizațiilor.

Persoanele care se ocupă de bloguri pot fi persoane reale sau inventate, individuale sau un grup cu interes comun. Blogurile indiferent că sunt ale bărbaților sau femeilor, au aceleași concepte și tipologie, doar accentul se pune mai mult sau mai puțin, pe anumite domenii specifice.

Corporațiile sunt nesigure și ezită să intre în blogosferă dintr-o dată, creează de multe ori bloguri false. Acestea sunt scrise de departamentul de marketing sau de PR și au ca scop promovarea unui produs, serviciu sau brand, utilizând un nume sau un personaj fals. Aceste pseudo-bloguri sunt riscante deoarece mulți bloggeri le percep ca pe un afront la adresa comunității lor. Așadar, este greu de spus dacă blogurile false constituie o amenințare (uneori, chiar și publicitatea negativă este benefică), însă trebuie să se știe că există riscuri.

În acest moment, indiferent ce pagină de internet este solicitată, găsim un loc cu banner sau un spot publicitar. Blogurile de pe subdomenii, wordpress sau blogspot, au aceste reclame ca un fel de răsplată că-și închiriează domeniul pentru mai mulți bloggeri. Cei care dețin propriile domenii de blog, pot beneficia de propriul design în care-și includ publicitatea care le poate aduce venituri suplimentare dar limitate, datorită pieței interne. Reclama online reprezintă aproximativ o treime din reclama existentă în mass-media.

Un blog bun trebuia să îl ajute pe vizitator să își extragă informații cât mai ușor cu putință, să nu fie supărător din punct de vedere cromatic, să fie lizibil. Navigarea clară se referea la modul cum sunt aranjate însemnările în cadrul blogului, pe categorii ordonate, pentru ca orice vizitator să poată ajunge direct la articolul pe care dorește să îl citească.

În general, blogurile sunt realizate în același format. Fiecare postare este însoțită de o fotografie și un început de text după care apare „read more” (traducere din engleză “citește mai departe”). Prima postare este cea mai vizualizată dintre toate celelalte, fiind ultima, iar în partea dreaptă sau stânga, după caz și preferințe este localizat un top alcătuit din cinci postări care sunt cele mai populare în momentul respectiv. Tot în partea dreaptă sau stângă, vizitatorul blogului găsește secțiunea în care sunt plasate alte platforme de socializare, unde poate fi urmărit bloggerul, platforme cum ar fi Instagram, Tweeter, Youtube, Facebook. Nivelul de accesibilitate al blogului este relativ înalt, dat fiind faptul că vizitatorul are posibilitatea să apeleze la căutare avansată, atunci când își dorește să găsească o anumită postare. Blogul are o pagină de ”Contact” și una “Despre Mine – About”, apoi urmează paginile specifice blogului.

Ca în orice domeniu de activitate este nevoie de principii etice care să aibă relevanță generală, sistemică. În general conceptele relevante au fost exprimate și documentate în timp și spațiu.

Tot ceea ce este necesar este de a le remodela într-o formă modernă, compatibilă cu știința și tehnologia informației. În domeniul tehnologiei informatice și a tot ceea ce ține de aceasta, ar putea deveni un centru spiritual care va îmbina știința, capacitatea de anticipare și responsabilitatea socială, care va forma informaticieni care să poarte responsabilități sociale și care să fie pregătiți pentru funcțiile solicitante ale societății.

Prima responsabilitate etică și morală a unui utilizator a domeniului virtual este de a procura și utiliza doar echipamente și programe originale. Când se procură software pentru o societate comercială, trebuie ca pentru fiecare calculator procurat să fie achiziționat propriul său pachet de produse soft original. Este ilegal și imoral procurarea a doar unui singur set de soft original care să fie apoi rulat în mai multe calculatoare. Acest lucru se poate face doar cu acordul prealabil și scris al producătorului de soft.

Informația în formă digitală este volatilă și extrem de ușor de reprodus. Respectul pentru activitatea creativă a altora este un factor critic în mediul cibernetic. Violarea dreptului de autor, inclusiv plagiatul, încălcarea dreptului la viața particulară, privată, accesul neautorizat într-un sistem de calcul, violarea dreptului de proprietate intelectuală, de secret comercial, de know-how, diseminarea de informație nocivă sau ilegală ar trebui să constituie temeiuri pentru sancționarea făptuitorilor.

Într-un asemenea caz este obligatoriu ca analistul să explice limitele și incertitudinile sistemului furnizat clientului iar acesta din urmă are obligația să nu se sustragă de la răspunderea sa în a înțelege aceste carențe ale sistemului și în a adopta măsurile de protecție necesare.

Toate drepturile asupra materialelor publicate pe bloguri, sau orice altă sursă virtuală, sunt protejate prin lege și sunt ale emițătorului. Acesta poate accepta sau nu, ca aceste materiale să fie redistribuite de terți.

1.2. Blogurile dedicate femeilor

În blogosferă există o multitudine de bloguri, conform celor prezentate anterior. Blogurile sunt deținute atât de femei cât și de bărbați, fiecare având o anumită nișă de bază sau articolele sunt de o varietate multiplă.

Dacă este să analizăm bloggurile după tipologia genului am găsi și aici o mare diversitate. Dacă femeile în general publică articole legate de activitățile și preocupările lor zilnice: gătit, modă sau pasiuni: muzică, film, călătorii, bărbații au o varietate mult mai mare de subiecte, chiar pe un singur blog. Bărbații au mai puține bloguri dedicate femeilor, decât femeile dedicate lor însele. Ei pun accent pe teme profesionale, pe mașini, sport.

Blogurile depind de mediul social și de publicul căruia i se adresează. Unul din elementele definitorii al fiecărui blog îl reprezintă aspectul acestuia. Interfața paginii în cauză trebuie să fie una plăcută pentru public, altfel materialele bloggerului riscă să nu fie citite vreodată. Un design corect conceput începe de la culoarea fundalului, care este capabilă să confere blogului un stil unic. De aceea, odată cu explozia de bloguri, au început să se contureze stiluri și combinații de culori în funcție de tematica acestora. Pentru a-și exprima scopul, bloggerul îl definește prin intermediul atât informației transmise textual, cât și al atmosferei de culori întâlnite de către cititor.

Fluxul comunicațional, este considerat un factor important în reconstituirea și interpretarea structurilor vieții sociale. Există rețele care nu sunt conforme nici unei structuri fizice observabile. ”Liniile comunicării informale interpersonal sunt adesea restrânse la limitele clasei sociale, familiei, vecinătății, religiei sau rasei. Așadar, canelele, rețelele și cercurile sociale au la bază canale și împrejurări, sau indivizi și subiecte” .

Blogul este imaginea publică a producătorului său, a bloggerului în sine. Publicul cititor este atras uneori mai mult de o persoană, dacă este publică și vedetă în special, mai mult decât uneori de conținutul blogului.

Conceptul de imagine a apărut într-o perioadă mai recentă, motiv pentru care are o istorie mai restrânsă în timp. Conceptul de imagine își are rădăcinile în domeniul comercial, unde s-a folosit pentru a putea defini reprezentarea unui individ sau a unui grup de indivizi despre un anumit produs sau serviciu.

Imaginea este “reprezentarea care s-a format ca o sumă de credințe, atitudini, opinii, prejudecăți, experiențe sau presupuneri la grupe de oameni din cadrul opiniei publice asupra unei persoane fizice sau juridice, organizații, fenomene, obiecte.”

Datorită acestei imagini, publicul face alegerea care i se pare cea mai bună, după tipul imaginii cu care ”s-a vândut” individual. Imaginea atât cea care apare în mass-media cât și în rețelele de socializare sunt cele care ”manipulează” publicul.

Blogurile percepute doar în calitate de pasiune sunt acele pagini web în care autorul publică texte prin intermediul cărora își descrie propriile slăbiciuni față de o anumită sferă. Spre exemplu, în ultima perioadă, lumea online-ului este împânzită de mulțimea blogurilor de modă sau de călătorii, deoarece oamenii, dintotdeauna, și-au dorit să arate frumos și să petreacă bine, dar, mai ales, să arate lumii întregi felul în care își petrec viața.

Un alt aspect este că în urma unui studiu, comparativ de aceeași instituție de cercetare prezentată în subcapitolul anterior, procentajul celor care cred că blogurile sunt la fel sau mai credibile decât presa tradițională este de 80,63%, față de 77,21% în 2016. Rezultă că, pentru majoritatea celor care se informau atunci prin intermediul blogurilor, acestea au ajuns să concureze ca surse credibile de informare cu media tradiționale. În fiecare an se întăreaște această percepție de credibilitate în rândul bloggerilor.

Pentru multe dintre bloggerițele care se ocupă cu fashion, totul a început ca un fel de joacă care însă ulterior, din hobby a devenit un mod de existență. Moda devine ocupația de bază, deoarece prin intermediul unui blog de succes autorul reușește să câștige bani din contractele încheiate cu brandurile pe care le promovează, dar și să devină în unele cazuri, o persoană influentă în lumea podiumului sau a showbiz-ului.

Realizând o simplă căutare pe “Google” am găsit conform imaginii de mai jos (figura 1.3) 546.000 de rezultate ale căutării “bloguri femei”, chiar dacă nu toate informațiile din prima pagină a căutării, sunt de la bloguri de femei.

Figura 1.3 – Rezultatele căutării „bloguri femei”

( sursa Google)

O altă verificare efectuată pe același motor de căutare pentru „cele mai citite bloguri de femei” a avut ca rezultat, conform figurii 1.4, 75.000 de rezultate aferente siturilor de statistică și a blogurilor realizate de femei.

Figura 1.4 – Rezultate căutării „cele mai citite bloguri de femei”

( sursa Google)

O altă analiză realizată cu sprijinul Google, având cuvintele cheie „bloguri moda” a avut ca rezultat, conform figurii 1.5, 384.000 de rezultate aferente blogurilor și siturilor specifice de modă, unde accesând paginile respective, de top, descoperim în proporție de 95%, situri și bloguri realizate de femei.

Figura 1.5 – Rezultate căutării „bloguri moda”

( sursa Google)

Repetând aceeași căutare dar, după cuvintele universale „fashion blog” (figura 1.6) rezultatele sunt copleșitoare. În lume s-au găsit 211 000 000 de rezultate cu aceste cuvinte în timp de doar 0,90 secunde. Conform acestor căutări pe Google se poate observa că moda este prioritară ca preocupare a bloggerilor. Majoritatea reclamelor publicitare din mass media fac referire la modă și cosmetice, deci ceea ce ține de frumusețe.

Figura 1.6 – Rezultate căutării „fashion blog”

( sursa Google)

Bloggurile dedicate femeilor, în majoritate realizate de bloggerițe sunt centrate pe femeie, pe frumusețea ei și modul în care poate evolua pentru a fi evaliată mai bine de public.

1.3. Tipuri de discursuri în bloggurile deținute de bărbați

Orice discurs are la baza ei fundamentală gândirea și cunoașterea. Acestea însă pot fi influențate de evenimente din viață, de educație, de prejudecăți și astfel se ajunge la unele concepte stereotipice care însă nu sunt universale pentru toți.

Deși există mai multe tipuri de discursuri în bloguri în general și în cele deținute de bărbați în special, legate de diferite domenii și/sau idei abordate, acestea nu sunt general aplicabile sau acceptate. Din acest motiv, blogul este un mod eficient și concret de comunicare.

Fiecare discurs ține cont de caracterul procesual, starea și condiția emițătorului mesajului. Aceste discursuri trebuie separate în mai multe părți distincte de nivelul motivațional al emițătorului, de nivelul intențional al emițătorului, nivelul performativ care este reprezentat de influența mesajului transmis și mai ales, de contextul și conjunctura comunicării și a modului de comunicare.

Discursul presupune o anumită interacțiune între două sau mai multe persoane. Aceste discursuri au caracter subiectiv fiind centrate pe pasiuni, idei, concepte ce includ trăsături de personalitate ale emițătorului în general, dar și al receptorului. În cadrul discursului nu apare pregnant fenomenul de manipulare, pentru a se obține informații ci doar situații existente, sau modalități de percepere a mediului înconjurător.

Blogurile bărbaților sunt în general îndreptate spre domeniu tehnic, legat de autoturisme, gadgeturi, știință și tehnică, oferind lămuriri legate de noua tehnologie, uneori cu multe amănunte, la fel cum femeile își prezintă rețetele culinare și moda. Unele bloguri care nu sunt specifice unei anumite nișe, prezintă generalități, intersectându-se astfel sfera de activitate a femeilor și a bărbaților.

Ca stiluri de abordare a temelor putem remarca mai multe modalități. Politețea este în general prezentă în discursurile bărbaților. Această politețe, în funcție de emițător este atât una pozitivă cât și una negativă. În discursurile politicoase și negative se poate observa exprimarea directă printr-o mascare a presupunerilor care indică receptorului să facă sau nu o anumită acțiune în urma parcurgerii articolului. De obicei, acele articole încep cu o prevenire scuzabilă și enunțurile sunt impersonalizate.

Politețea pozitivă este utilizată pentru atragerea și păstrarea publicului, cu observații pertinente care să atragă atenția interlocutorului, folosindu-se în exprimare persoana a doua singular, pentru a beneficia de admirația și aprobarea receptorului, pe subiecte convenabile pentru amândouă părțile prezente în comunicare (emițător și receptor).

Prezentarea textelor din articole au la baza discursului o anumită preocupare pentru acel subiect care trebuie să fie adaptat la personalitatea cititorului.

Dacă un tip de discurs este apreciat de public, se menține linia respectivă, chiar dacă, uneori părerile diferă și apar mici conflicte.

Fiecare discurs are un anumit șablon care respectă anumite principii și etape precum: documentarea și proiectarea lucrării și realizarea textului unde este delimitat propriul punct de vedere al emițătorului.

Discursurile din blogurile bărbaților sunt tipice, fiind modele clasice de tip:

informativ,

argumentativ,

descriptiv,

narativ.

Discursul informativ se mai numește și instructiv, deoarece informația este prezentată ca o caracteristică, fără implicare subiectivă, totul fiind obiectiv. În acest sens sunt prezentările de produse, tehnologii, gadgeturi și chiar comunicatele de presă.

Discursul argumentat prezintă un punct de vedere, o ipoteză asupra unui aspect real. Se folosesc multe argumente în acest caz de tip analogie, imagine, texte citate care fac apel la partea afectivă a receptorului. Emițătorul produce emoții. Folosindu-se de propria-i inteligență emoțională.

În cadrul discursului descriptiv are loc o descriere a realității în funcție de subiectul abordat: femei, tehnologie, mediu ambiant folosindu-se și elemente științifice pentru a întări ideea prezentată.

Discursul narativ este mai puțin utilizat, deoarece contează mult creativitatea, care are la bază acțiuni ce implică unele personaje. Aceste povestiri sunt impersonale (relatări) și subiective (cu implicarea bloggerului și implicit, al receptorului). Modul de percepere al creației diferă de la gen la gen. Pot fi scurte povești de viață sau despre evenimentele de zi cu zi, privite dintr-un anumit unghi, care poate fi comic, trist sau pe baza realității.

1.4. Bloggul in context rețelelor de socializare

În рrеzеnt, lumеa, aѕiѕtă la o rеvoluțiе a ѕocial mеdia, carе еѕtе еxtrеm dе еvidеntă, mai alеѕ рrin intеrmеdiul rеțеlеlor dе ѕocializarе, cum ar fi Facеbook, Тwittеr, ΜyЅрacе, Ѕkyре sau de tip bloguri, carе ѕunt utilizatе еxtеnѕiv реntru ѕcoрul comunicării. Unul dintrе cеlе mai imрortantе avantajе în utilizarеa ѕocial mеdia еѕtе ѕchimbul dе cunoștințе și informații întrе difеritеlе gruрuri dе oamеni și/sau profesii. (Μееrman 2010, 99-145).

În еgală măѕură, еxiѕtă рoѕibilitatеa рartajării informațiilor рrin intеrmеdiul ѕрațiului onlinе. Αcеaѕtă рartajarе onlinе dе informații, dе aѕеmеnеa, рromovеază crеștеrеa abilităților dе comunicarе întrе oamеni mai alеѕ în rândul tinеrilor. Inѕtrumеntеle onlinе și tеhnologia nu numai că реrmit comunicarеa în nеnumăratе moduri, dar că tocmai рrin noilе căi dе comunicarе, au loc ѕchimbări marcantе în rеzultatеlе și еvoluțiilе anumitor buѕinеѕѕ-uri. Ѕocial mеdia arе рotеnțial dе a ѕchimba fundamеntal caractеrul ѕocial al conѕumatorului și comрortamеntul acеѕtuia (Gay et. all. 2009, 30-156).

Ѕocial mеdia ofеra o vɑriеtatе dе căi рrin carе рutеm comunica cu oamеnii. Dе faрt, ѕocial mеdia еѕtе cunoѕcută ca fiind utilizată la ѕcara marе în рromovarеa afacеrilor. Dе-a lungul ultimilor 30 dе ani natura comunicării a ѕufеrit o modificarе ѕubѕtanțială și еѕtе încă în ѕchimbarе. Е-mailul a avut un еfеct рrofund aѕuрra modului în carе oamеnii рăѕtrеază lеgătura.

Теrmеnul dе ѕocial mеdia ѕе rеfеră la utilizarеa wеbului și a tеhnologiilor mobilе, în ѕcoрul crеării unеi comunicări intеractivе. Ѕocial mеdia arе foartе multе formе, rеviѕtе, forumuri, bloguri, bloguri ѕocialе, microblogging, wiki, рodcaѕt-uri, fotografii ѕau imagini, vidеo еtc. Dat fiind faрtul că aѕiѕtăm la un рrocеѕ dе rеvoluționarе a ѕocial mеdia еѕtе mai mult dеϲât еvidеnt faрtul că ѕocial mеdia ca facеbook, twittеr, myѕрacе, Ѕkyре, wordpress, blogspot și altele, ѕunt utilizatе еxtеnѕiv реntru ѕcoрul comunicării. Αcеaѕtă formă dе comunicarеa рoatе fi rеalizată cu o ѕingură реrѕoană ѕau cu un gruр dе реrѕoanе (Gobе 2010, 50).

Αѕtăzi, majoritatеa oamеnilor în ѕреcial tinеrii ѕunt dереndеnți dе ѕocial, de рăѕtrarеa contactului cu рriеtеnii și colеgii. Dе рartеa cеalaltă, afacеrilе utilizеază toatе funcțiilе ѕocial mеdia реntru a ѕе рromova și a-și еxtindе afacеrilе. Ѕocial mеdia еѕtе o modalitatе dе intеracțiunе și comunicarе carе a rеușit ѕă dерășеaѕcă granițilе culturalе, rеușind ѕă faϲă virală o informațiе în doar câtеva ѕеcundе.

“Facebook aduce oamenii la un loc. A devenit o experiență culturală comună pentru oamenii din întreaga lume, în special pentru cei tineri. În ciuda începutului modest, proiectul unui student de 19 ani a devenit un centru de putere tehnologic, cu o influență nemaiîntâlnită asupra aspectelor vieții moderne, atât asupra vieții publice, cât și asupra vieții private” .

Toate informațiile care circulă prin rețeaua de socializare Facebook sunt publice, motiv pentru care, multe instituții urmăresc atent activitatea pe rețea pentru a afla dorințele și părerile clienților. Majoritatatea blogurilor au și pagini de Facebook dedicate, chiar cu denumirea blogului. Bloggerii își fac publicitate pe rețeaua de socializare atât lor ca persoane fizice, cât și companiilor cu care colaborează pentru diferite proiecte.

Justiția a început să facă anchete și cercetări pe baza informațiilor existente pe rețelele de socializare, ceea ce demonstrează puterea acestora în general și al blogurilor în special.

“Calitatea de utilizator Facebook șterge granițele generaționale, geografice, lingvistice sau de clasă. Ar putea fi foarte bine compania cu cea mai mare creștere din istorie, indiferent de profil” . Profitul unei companii este direct proporțional cu clienții săi, cu utilizatorii produsului său. Atât rețelele de socializare cât și blogurile sunt în continuă ascensiune, datorită publicului și a imaginii publice a producătorilor acestora.

“Facebook schimbă felul în care oamenii comunică și interacționează, modifică modul în care funcționează piața, felul în care guvernele încearcă să ajungă la oameni, chiar și operațiunile companiilor” . Aceeași influență o are și blogul, atât singur în contextul mass media, cât și alături și sprijinit de rețelele de socializare.

“Facebook are și o caracteristică fundamentală care l-a făcut atractivîn toate țările în care s-a lansat – pe site întâlnești doar prieteni. Profilul de pe Facebook, bazat pe adevărata identitate, este cel care de la bun început a diferențiat acest serviciu de aproape toate celelalte rețele de socializare și ia permis să devină un fenomen global unic” .

“Twitter este un site creat în 2006 care pune la dispoziția utilizatorilor un forum unde puteau posta mesaje de maxim 140 de caractere. Când vine vorba de utilizatorii nefamiliarizați cu niciunul dintre cele două site-uri, aceștia consideră că Twitter seamănă destul de mult cu Facebook pentru că amândouă serviciile permit schimbul imediat de informații între indivizi.

Diferența este că pe Twitter utilizatorii nu devin prieteni, ci se urmăresc unii pe alții, fiecare individ se poate înscrie ca urmăritor al unei persoane de la care va primi un flux de noutăți – sau tweets, numele pe care-l dau utilizatorii actualizărilor telegrafice. Utilizatorii Twitter nu trebuie să fie nici măcar persoane reale. O mare parte dintre utilizatorii Twitter folosesc identități diferite de cele reale sau numele diferitelor companii. Și spre deosebire de conexiunile de pe Facebook, conexiunile de pe Twitter pot fi doar dintr-o singură direcție.”

Bloggerii, pentru a-și menține publicul fidel, reușind în timp să acapereze și un public nou, folosesc în general numele de blogger, blog, pseudonimul lor, pe ambele rețele de socializare. Acest nume sau pseudonim este „brandul” blogului în general și al bloggerului în special.

Persoanele care se ocupă de bloguri pot fi persoane reale sau inventate, individuale sau un grup cu interes comun. La fel este și cu conturile de pe rețelele de socializare.

Corporațiile care sunt nesigure și ezită să intre în blogosferă dintr-o dată, creează de multe ori bloguri false. Acestea sunt scrise de departamentul de marketing sau de PR și au ca scop promovarea unui produs, serviciu sau brand, utilizând un nume sau un personaj fals. Aceste pseudo-bloguri sunt riscante deoarece mulți bloggeri le percep ca pe un afront la adresa comunității lor. Așadar, este greu de spus dacă blogurile false constituie o amenințare (uneori, chiar și publicitatea negativă este benefică), însă trebuie să se știe că există riscuri.

Ca în orice domeniu de activitate este nevoie de principii etice care să aibă relevanță generală, sistemică. În general conceptele relevante au fost exprimate și documentate în timp și spațiu..

Tot ceea ce este necesar este de a le remodela într-o formă modernă, compatibilă cu știința și tehnologia informației. În domeniul tehnologiei informatice și a tot ceea ce ține de aceasta, ar putea deveni un centru spiritual care va îmbina știința, capacitatea de anticipare și responsabilitatea socială, care va forma informaticieni care să poarte responsabilități sociale și care să fie pregătiți pentru funcțiile solicitante ale societății.

Informația în formă digitală este volatilă și extrem de ușor de reprodus. Respectul pentru activitatea creativă a altora este un factor critic în mediul cibernetic. Violarea dreptului de autor, inclusiv plagiatul, încălcarea dreptului la viața particulară, privată, accesul neautorizat într-un sistem de calcul, violarea dreptului de proprietate intelectuală, de secret comercial, de know-how, diseminarea de informație nocivă sau ilegală ar trebui să constituie temeiuri pentru sancționarea făptuitorilor.

Intr-un asemenea caz este obligatoriu ca analistul să explice limitele și incertitudinile sistemului furnizat clientului iar acesta din urmă are obligația să nu se sustragă de la răspunderea sa în a înțelege aceste carențe ale sistemului și în a adopta măsurile de protecție necesare.

Toate drepturile asupra materialelor publicate pe bloguri, sau orice altă sursă virtuală, sunt protejate prin lege și sunt ale emițătorului. Acesta poate accepta sau nu, ca aceste materiale să fie redistribuite de terți.

CΑPIΤОLUL 2

STUDIILE DE GEN ȘI COMUNICARE ONLINE b#%l!^+a?

2.1. Blogurile și diverse maniere de discurs

Blogurile sunt multiple iar fiecare blogger are propria lui personalitate. Nu există bloguri similare, doar concepte identice. În capitolul anterior am prezentat datele despre bloguri și femei, conform Google, iar în continuare vom vedea manierele de discurs privitoare la gen, tot cu ajutorul acestui motor de căutare.

Realizând o rapidă căutare de 0,40 secunde, au apărut 515.000 de rezultate legate de cuvintele cheie „bloguri barbati” (figura 2.1)

Figura 2.1 – Rezultatele căutării „bloguri barbați”

( sursa Google)

Accesând aleatoriu aceste rezultate ale căutărilor, găsim atât bloguri ale femeilor cât și ale bărbaților, care au ca domenii de activitate: relațiile bărbați-femei, moduri de prezentare ale imaginilor publice ale acestora, sport, sănătate și mai ales moduri de socializare între cele două sexe.

Manierele de discurs sunt cele argumentate și de informare. Fiecare blog încearcă să demonstreze că deține ideea cea mai bună legată de relațiile dintre bărbați și femei, unele ajungând ca prin sfaturile oferite, să scoată în derizoriu, comportamentul uman, prin discriminarea sexuală a unui anumit gen.

Pentru a vedea modul în care găsim diferențele și asemănările de gen, am repetat o căutare pe Google, după cuvintele cheie „blog despre femei și barbati” iar răspunsul după o reacție de 0,41 secunde a fost unul destul de larg 2 370 000 de rezultate (figura 2.2).

Figura 2.2 – Rezultatele căutării „blog despre femei si bărbați”

( sursa Google)

După cum se poate observa, există chiar și bloguri cu aceste cuvinte cheie. Majoritatea acestor bloguri sunt analize subiective asupra genului. Femeia este privită ca cineva „care te ridică și care te coboară”, bărbatul este văzut ca cel care „ruinează destine sau construiesc femei”. Nu se poate face o generalizare a blogurilor legate de gen sau tipul de discurs, acestea fiind specifice anumitor categorii de bloggeri, cu diferențele aferente culturii lor, educației primite, imaginii lor publice și stărilor de moment. Din acest motiv, în cadrul părții practice se va realiza o analiză completă asupra unor bloguri.

Un bărbat percepe într-un anumit fel femeia, iar femeia are o altă părere despre ea. Acestea converg dar apar mici discrepanțe care țin de modul în care fiecare gestionează și argumentează părerea, atât despre el, cât și despre genul opus lui.

Așa cum nici doi oameni nu seamănă între ei, nici două idei, concepte nu pot fi similare în totalitate.

2.2. Identități și stereotipuri de gen

“Convingerile stereotipe nu sunt implicate doar în evenimente tragice, ci afectează la fel de mult și interacțiunile cele mai anonine. În percepția noastră despre celălalt, se pare frecvent, că exploatăm informațiile care țin mai mult de apartenența lui la o categorie, la un grup, decât de individul aflat în fața noastră” susțin Vincent Yzerbyt și Georges Schadon în capitolul “Stereotipuri și judecată socială”.

Noțiunea stereotipului le evocă pe cele dedicate prejudecății și implicit discriminării, ea generînd ideea generalizării și a erorii de judecată, cu toate consecințele deloc de dorit generate la nivelul planului comportamental.

În cazul stereotipurilor, marele pericol este acela ca acestea să își exercite influența deosebită fără știrea persoanei, în acest fel limitându-se drastic atât posibilitățile de prevenire, cât și posibilitățile de remediere. O astfel de atitudine teoretică se remarcă în marea majoritate a cercetărilor realizate în domeniul psihologiei sociale.

Walter Lippmann a insistat în mod deosebit pe rigiditatea concepțiilor, cu precădere a celor dedicate grupurilor sociale, el apreciind că o persoană nu vede înainte de a realiza o definire, ci dimpotrivă, definește înainte chiar de a vedea.

De regulă, stereotipurile dispun de o mare capacitate de tonalitate afectivă, originea acestora regăsindu-se la nivelul societății, prin intermediul lor existând posibilitatea explicării naturii diverselor raporturi existente între grupuri și noțiuni.

Ca urmare a existenței diverselor stereotipuri în modul de gândire al indivizilor, se remarcă, ca și manifestări de tip comportamental-atitudinal, două efecte negative, respectiv prejudecățile și discriminările. Prejudecățile sunt amplasate la nivelul reacțiilor afective și al judecăților de tip cognitiv, în vreme ce discriminările se manifestă cu preponderență la nivel comportamental.

Prin prejudecată se înțelege fenomenul de respingere al individului ce este considerat ca fiind un membu al grupului față de care sunt manifestate diverse sentimente de tip negativ. Se poate afirma astfel că prejudecata este predispoziția adoptării unui comportament de tip negativ în raport cu membrul unui grup, avându-se la bază diverse generalizări rigide și eronate, în absența luării în considerare a respectivelor caracteristici personale și trăsături ale respectivului membru.

Asemeni stereotipurilor, și prejudecățile se manifestă frecvent în cotidian, de cele mai multe ori marea majoritatea persoanelor neremarcând aceste aspecte. În acest sens există cercetători care susțin că toți indivizii prezintă diverse prejudecăți, cele mai multe dintre acestea manifestându-se îndeosebi prin tendința favorizării grupului din care fac parte, raportat la alte grupuri, ca și printr-o cunoaștere a stereotipurilor ce vizează restul grupurilor.

“Demn de menționat este faptul că, la fel ca și în cazul stereotipurilor, și prejudecățile se manifestă destul de devreme, de cele mai multe ori ele manifestându-se în comunicarea cu diversele persoane ce sunt considerate ca fiind semnificative” .

Numeroasele studii ce au fost realizate de-a lungul vremii în domeniu au reliefat faptul că atât stereotipurile, cât și prejudecățile nu sunt transmise în mod obligatoriu verbal, ele fiind preluate deseori printr-o observare a modului în care respectivele persoane considerate semnificative obișnuiesc să se comporte în prezența altor persoane (reprezentanți ai unor minorități).

În domeniul dedicat rasismului, atât stereotipurile, cât și prejudecățile copiilor sunt foarte asemănătoare cu cele semnalate în cazul familiei (părinți, bunici), în vreme ce la adolescenți se remarcă influența anturajului, a grupului de prieteni.

Ca și stereotipurile, prejudecățile provin din diverse erori ale percepției modului de existență, fenomenul prejudecății implicând deseori o respingere a „celuilalt”, ce este considerat a fi membrul unui grup față de care marea majoritate manifestă diverse sentimete negative.

Conform lui G.W. Allport, prejudecata este imaginea negativă ori predispoziția adoptării unui comportament negativ în raport de un grup ori în raport cu membrii acestuia, predispoziție ce este consolidată de generalizări rigide și eronate.

Prejudecățile pot fi sesizate față de diverșii membrii ai oricărei categorii sociale ce este diferită de categoria socială proprie și în raport cu care se semnalează diverse sentimente defavorabile.

“Deseori, prejudecățile sunt clasificate de către specialiști avându-se în vedere categoria socială ce face respectivul obiect al generalizării eronate. Spre exemplu:

Sexismul – prejudecata îndreptată împotriva bărbaților ori împotriva femeilor

Antisemitismul – prejudecata ce este îndeptată împotriva persoanelor de origine evreiască

Rasismul – prejudecata îndreptată spre indivizii altei rase”

Făcând o simplă comparație între statutul femeii din societățile preindustriale și cele postindustriale sau societățile de consum, specialiștii din domeniul psihologiei, consideră că femeia este mai împovărată în al doilea caz. În primul caz femeia era respectată pentru activitățile casnice prestate. În al doilea caz i se rezervă rolul de cripto-servitoare (servitoare ascunsă, femeie de casă) . Exercitarea îndeletnicirilor casnice, care sunt tot mai numeroase pe măsură ce crește consumul, este considerată ca ceva de la sine înțeles.

Stereotipurile afectează mai mult femeile decât bărbații. Concluzia generală a specialiștilor este că ”în societate se operează cu standard dublu: în timp ce femeile sunt constrânse să arate într-un anume fel, bărbaților nu li se impune neapărat acest lucru. În general, dacă o femeie nu arată bine fizic, nu poate compensa acest lucru cu inteligența sau alte calități, pe când dacă un bărbat care nu arată bine, poate compensa cu averea sau profesia”.

Carol Gilligan de la Universitatea Harvard a explicat propria sa concepție despre comunicarea dintre femei și bărbați în lucrarea sa din 1982, intitulată In a Different Voice. Aceasta afirmă că atât femeile, cât și bărbații conversează în mod diferit pentru că utilizează un ,,ethos” diferit în formarea limbajului lor.

Ethosul se poate defini ca fiind modelul ideal al rolului de credibilitate al fiecăruia. Carol Gilligan a pornit de la premisa că bărbații și femeile folosesc modele de roluri diferite ca elemente de bază pentru dezvoltarea propriilor abilități de comunicare.

Bărbații utilizează în mod preponderent metafora ,, jocului” ca model de credibilitate. Persoana care ,,joacă” după regulile jocului este considerată a fi un comunicator competent. Carol Gilligan încearcă să demonstreze că discursul bărbaților este un limbaj al regulilor.

Spre deosebire de bărbați, șabloanele comunicaționale ale femeilor sunt dominate de metafora ,,grijii” ca bază a modelului lor de credibilitate. Un comunicator competent de genul feminin este o persoană căreia îi pasă de ceilalți și ajunge să îi cunoască dincolo de evaluarea de suprafață.

Femeilor le place să mențină o rețea de prieteni apropiați, să își întâlnească mai des cercul de prieteni în oraș pentru a reînnoi fidelitatea acestora. Dimpotrivă, bărbații încearcă să mențină un cerc larg de cunoștințe mai puțin apropiate.

Bărbații și femeile au temeri diferite. Bărbații se tem de o acțiune al cărui rezultat nu îl pot prevedea, în timp ce femeilor le este teamă de izolare și singurătate, să nu fie date la o parte.

În ceea ce privește femeile, procesul de gândire funcționează ca o pânză de păianjen: totul este interconectat. De exemplu, atunci când este vorba despre un proiect, oamenii și procesul sunt la fel de importanți ca și rezultatul final. Ele se concentrează pe sentimente, în timp ce bărbații se concentrează pe fapte.

Femeile pentru a strânge informații, adresează întrebări. Bărbații percep întrebările ca un semn de slăbiciune și își consideră colegul care pune întrebările ca fiind incompetent.

Din perspectiva calităților sociale, femeile sunt considerate ca fiind mai sociabile decât bărbații, fundamentul afirmației fiind acela că femeile zâmbesc mai des decât o fac bărbații, angajează mai des contacte vizuale și senzitive.

Cele trei moduri în care putem comunica sunt: verbal (cuvinte spuse), paraverbal (felul în care sunt spuse cuvintele) și nonverbal (comunicarea fără cuvinte).

Femeile au calități verbale mai accentuate decât bărbații. Ele tind să utilizeze mai multe formule de politețe decât bărbații, să adauge mai des întrebări disjunctive dând impresia de nesiguranță, să nege mai mult decât bărbații, să folosească multe cuvinte care sunt foarte rar dacă nu niciodată, incluse în vocabularul bărbaților (încântător, adorabil, expresii exclamative de genul ,,Oh, dragă!”).

Subiectele de discuție feminine includ cel mai adesea copiii, școala, moda, gătitul și întreținerea casei, pe când mașinile, sportul și afacerile sunt subiecte preferate de bărbați. Aceștia din urmă vorbesc liber în fața femeilor despre ce îi interesează pe ei, dar dacă femeile fac la fel, nu e un lucru neobișnuit ca bărbații să se retragă și să-și formeze propriul lor grup de discuție. Diferite studii au arătat că, într-o conversație, o femeie abordează mai multe subiecte decât bărbații, deoarece o mare parte din ceea ce ea spune trece neobservată de bărbați și că bărbatul este cel care controlează și dirijează discuția.

Gloria Steinem a realizat un studiu care a stat la baza cercetării Lindei Carli. Studiile efectuate în Rhode Island și California au scos în evidență faptul că bărbații întrerup femeile când vor și nu invers. Cercetătorii au observat interacțiunile verbale dintre bărbați și femei și au descoperit că 96% dintre întreruperi erau făcute de bărbați. Și mai interesantă este concluzia la care au ajuns aceștia: ei spun că atât femeile, cât și bărbații cred în subconștient, că bărbații au dreptul de a controla discuția. Aceasta ar fi explicația faptului că femeile nu obiectează atunci când bărbații intervin în ceea ce spun ele, însă obiectează când acest lucru este făcut de o femeie.

Dintr-un studiu realizat de sociologul american Linda Carli asupra discursului ezitant și a discursului asertiv, reiese că primul are efect asupra bărbaților, dar nu și asupra femeilor. Răspunsul ar fi că, dacă o femeie vrea să-l determine pe bărbat să-i adopte părerile nu ar trebui să fie asertivă, directă. În schimb, aceeași atitudine în fața unei alte femei nu ar avea nici o putere de convingere.

Limbajul paraverbal înseamnă modul în care spunem cuvintele. Și din acest punct de vedere femeile și bărbații se deosebesc substanțial. Bărbații tind să vorbească mai mult decât femeile, contrar ideii că femeile pălăvrăgesc mult, iar vocea bărbatului este mai joasă și mai tare decât a femeii.

În ceea ce privește comunicarea nonverbală, bărbații tind să facă un anumit gest numit clopotnița: unirea (atingerea) degetelor de la ambele mâini când își odihnesc coatele pe o suprafață plată, de exemplu un birou. Este un semn de superioritate intelectuală. Femeile stau jos pe scaun cu picioarele apropiate, ocupând cât mai puțin loc posibil, afișând ceea ce este numit ,,comportamentul unei doamne”. Bărbații tind să ocupe mai mult spațiu fizic decât au nevoie, invadând spațiul celorlalți, în special al femeilor.

Din punct de vedere al contactului vizual, femeile privesc mai des persoanele care nu se uită la ele și au tendința de a le avertiza atunci când vorbesc cu alte persoane. Bărbații privesc persoana în față.

Femeile au tendința de a zâmbi mai mult ca semn de încurajare al celorlalți spre deosebire de bărbații. Ele folosesc și datul din cap ca semn de înțelegere sau de susținere a emițătorului în actul de comunicare. Bărbații preferă păstrarea unei distanțe mai mari față de interlocutorul cu care este antrenat într-o discuție.

Walter Lippmann este cel care a folosit pentru prima dată noțiunea de ,,stereotip’’, aceasta fiind descrisă drept un set de imagini, indispensabile pentru a face față informațiilor emise de mediul nostru înconjurător.

„Stereotipul apare în relațiile intergrupuri și nu între indivizi singulari, constând în generalizarea unor atribute întâlnite la câțiva membri ai unui grup asupra tuturor persoanelor care fac parte din grupul respectiv”.

„Fiecare dintre noi face parte din diferite grupuri, categorii sociale, însă ne deosebim prin diverse criterii cum ar fi: sex, etnie, vârstă, clasă socială etc.. Există trei componente care apar într-un grup: componenta cogmitivă, afectivă și comportamentală.

Componenta cognitivă face referire la modul în care gândim despre un grup, componenta afectivă cuprinde sentimentele și emoțiile pe care ni le stârnește grupul respectiv, în timp ce componenta comportamentală include toate acțiunile noastre față de acea categorie socială”.

Stereotipurile le putem încadra în clasa cognitivă, ele reprezentând ceea ce credem noi despre o anumită categorie socială, atributele pe care le asociem în mod automat unui grup. În opinia altor cercetători, stereotipurile sunt determinate de informațiile pe care le primim din mediul înconjurător, fiind o modalitate de ordonare și simplificare a realității în care trăim.

Psihologii sociali au identificat și alte funcții ale acestor procese cognitive, printre care funcția explicativă care se referă la faptul că oamenii folosesc stereotipurile dintr-o nevoie de a găsi răspunsuri care să le clarifice realitatea socială în care trăiesc și funcția socială care percepe gândirea stereotipică drept modalitate colectivă de acțiune și reprezentare.

Procesul de formare al stereotipurilor poate fi explicat în trei modalități: stereotipurile apar pentru că mintea umană funcționează în acestă manieră, procesele cognitive ducând la stereotipizare; principalul motiv pentru categorizare și discriminare fiind faptul că personalitatea noastră ne determină să recurgem la acestea sau pentru că folosim stereotipurile pentru a răspunde anumitor nevoi psihologice și nu în ultimul caz existența factorilor sociali care ne constrâng să avem această viziune limitativă asupra societății.

Este mult mai ușor să generalizezi și să atribui automat o serie de caracteristici unei persoane care aparține unui grup anume, decât să o tratezi ca pe un individ și să încerci să o cunoști. Această extrapolare a experienței noastre, cu un reprezentant al unui grup la întreaga categorie din care face parte, constituie o economisire cognitivă, fiind una dintre funcțiile deținute de stereotipuri.

Văzută ca și un răspuns la anumiți factori motivaționali, formarea stereotipurilor include câteva elemente interesante, dintre care vom alege trei pentru a fi prezentate. În prima ipoteză este vorba despre nevoia de a respecta propria persoană, nevoie care, conform teoriei identității sociale dezvoltată de Henri Taifel stă la baza dorinței noastre de a aparține unui grup; a doua ipoteză face referire la necesitatea oamenilor de a justifica regulile sistemului în care trăiesc prin folosirea atitudinilor, ideilor și credințelor care favorizeză realitatea existentă și ultima ipoteză conform căreia categoriile sunt înființate pe baza unor caracteristici fizice: sexul, rasa, vârsta,…

2.3. Sexism în blogosfera

Stereotipurile de gen reprezintă o temă care trezește interes datorită faptului că, deși contextele social-istorice s-au schimbat, ele continuă să existe în societate, să se conserve puternic. Din punct de vedere al egalității de gen, aceasta există încă din trecut în diferite domenii cum ar fi politica, care are în centrul său puterea și care a permis prezența femeilor destul de târziu. Dependența femeilor de bărbați se poate observa nu doar în aspectele juridice, politice ci chiar în identitatea socială și în domeniul financiar.

Blogosfera acordă o mare atenție persoanelor, a femeilor și a bărbaților. Pe lângă poveștile de iubire care sunt prezentate ca niște vechi clișee, cele două personaje, în funcție de emițător sunt ambele puternice, caractere speciale dar uneori de neînțeles. Bărbatul nu poate înțelege femeia, așa cum femeia se înțelege pe sine. La fel este și varianta inversă, legată de bărbați.

Chiar dacă în discursurile argumentate, apar diferite dovezi ale ideilor emițătorului, se știe că nu este optimă generalizarea genurilor. Femeile se implică în activitățile casnice și cele legate de frumusețe. Femeile apreciază un anumit stil de bărbat, diferit de la persoană la persoană, ceea ce se reflectă în cadrul blogurilor, chiar dacă oferă informații reale și detalii succinte sau mai ample despre relațiile de cuplu.

Astrologia a devenit un fenomen la modă care atrage prin planetele care guvernează în așa fel încât influențează zodiile. Fiecare gen este influențat, atât de Lună cât și de Soare, dar mai ales, de anumite stereotipuri și prejudecăți.

Despre femei și bărbați sunt multe de prezentat, atât prin prisma familiei cât și separat, persoană cu persoană. Blogosfera oferă multe explicații legate de gen, de implicații sexuale, care uneori converg spre psihologie, alteori fac parte doar din domeniul comnicării, conform plăcerii receptorilor și a concepției emițătorului. Uneori mesajul nu este codificat prea bine, iar decodificarea acestuia de receptor duce la controverse.

„Din punct de vedere social, unul dintre cele mai importante efecte ale accentuării categoriale este că oamenii percep mai puțină variabilitate în rândul out-grupurilor decât în rândul in-grupurilor. Acest fenomen- al omogenității out-grupurilor – este studiat de psihologi, întrucât conduce la evaluări extreme ale membrilor out-grupurilor și la generalizări mai ușoare ale comportamentelor lor la nivelul întregului grup” .

Dacă este să realizăm o căutare după cuvintele cheie din titlu (figura 2.3), se găsesc peste 203 000 rezultate, semn că blogosfera produce articole, mesaje, discursuri despre sexism, iar publicul este mare consumator al acestor informații, chiar dacă părerile sunt împărțite. Dacă nu există cerere, nu poate fi ofertă.

Femeile sunt susceptibile și se opun chiar anumitor idei prezentate de reprezentantele aceluiași gen ca și ele. Bărbații par confuzi, în funcție de mesajul transmis și sunt influențați de percepția receptorului.

Figura 2.3 – Rezultatele căutării „sexism în blogosferă”

( sursa Google)

Nu există o anumită discriminare de genuri, doar stereotipuri, care își au originea în prejudecățile vremurilor trecute. Viața socială influențează și este la rândul ei, dependentă de grup și de gen. Fiecare persoană are o viață socială, unde ia contact cu diverse persoane, care influențează ideile, conceptele și principiile de viață.

„După Alice Eagly și colaboratorii săi, stereotipurile față de grupurile sociale sunt derivate pe baza inferențelor făcute despre trăsăturile oamenilor. Interferențele sunt axate pe observarea felului în care aceștia se comportă în virtutea unor roluri sociale. (Eagly și Kite, 1987). Conform teoriei rolurilor sociale, stereotipurile tind să justifice diviziunea muncii într-o societate, atribuind trăsături de personalitate acolo unde, de fapt, există doar diferențe de comportamente dictate de natura ocupațiilor preponderente” .

Discursul și mesajele transmise, indiferent că sunt în blogosferă sau în cadrul activităților zilnice sunt influențate de viața socială, economică, politică și de modul în care omul își gestionează sentimentele. Inteligența emoțională este un factor important în transmiterea și recepționarea mesajelor, transmise prin canale adecvate, de la emițător la receptor.

CΑPIΤОLUL 3

STUDIU DE CAZ: CE TIP DE MESAJ TRANSMIT B#%L!^+a?

3.1. Metodologia cercetării – analiza de discurs

Mass-media folosește tot mai des metoda manipulării opiniei publice, dirijându-o într-un fel comportamentul, atitudinile, gusturile și preferințele. Aceste manipulări au fost și sunt în continuare dezvăluite și demonstrate prin experimente și diverse studii psihologice. Aceste studii au fost puțin mediatizate pentru că prin această metodă, mass-media își păstrează puterea. Opinia publică nu conștientizează cu adevărat ceea ce li se întâmplă stând în fața micului ecran, ascultând știrile radiofonice sau citind presa. O mare parte dintre oameni, cred cu naivitate tot ceea ce li se prezintă, adică „tot ce zboară se mănâncă”. Din acest motiv, producătorii mass-media neglijează cu bună știință valorile, standardele și etica profesională folosind diferite tertipuri de încurajare a consumului mediatic și a implicațiilor acestuia în cadrul vieții sociale și politice.

Rolul imaginii personale a omului în cadrul comunicării publice este unul important. Dacă o persoană nu are o imagine pozitivă în viziunea opiniei publice, comunicarea cu publicul nu este una credibilă. O imagine pozitivă individuală se poate realiza în timp scurt, dar poate fi compromisă în cazul unei deficiențe în comunicare. Astfel imaginea poate fi compromisă. De asemenea, există persoane cu imagine foarte bună, care însă nu reușesc să capteze atenția publicului datorită deficiențelor în comunicarea publică, fie că este una online (blog, rețele de socializare) sau offline.

În prezent, fiecare persoană publică încearcă să profite de imaginea lui, pentru a obține mai multe avntaje. Vedetele încep să-și publice cărți și să-și realizeze propriile bloguri sau colaborează cu diverse platforme și sit-uri online pentru a-și cuceri publicul dorit.

Cercetarea despre analiza discursului, în care se va identifica tipul de mesaj transmis are la bază partea teoretică prezentată și aplicată pe blogurile bărbaților, printre care am ales ca reprezentativi pe Alex Chermeleu, Bogdan Marcu, Andrei Vulpescu.

Chiar dacă cele trei personaje nu au multe în comun, fiecare dintre ei, are propria viziune despre femei, iubire, sex și filozofia vieții, ca urmare a experiențelor existențiale pe care le-au avut.

3.2. Alex Chermeleu

Alexandru Chermeleu (figura 3.1) este absolvent al Universității de Vest din orașul său natal, Timișoara, având licență în Psihologie și master în Sociologie Organizațională.

Alex este un specialist în comunicare, un fin observator a ceea ce-l înconjoară, observând oamenii și viața din jurul său, cu ochi critic, de psiholog. El oferă soluții pentru ceea ce apare în lumina viații lui, atât în articolele de pe blog cât și în viața obișnuită.

Figura 3.1 – Alexandru Chermeleu

Domeniul literar

Alex Chermeleu a publicat două cărți care păstrează tematica și discursul său despre femei și iubire. Prima carte este Iubind-o pe ea, în care discursul este îndreptat spre iubirea sublimă, unde femeia nu trebuie cercetată, înțeleasă, ci doar iubită.

A doua carte, Rai și iad în iubire prezintă experiențe de viață și povești cu momente adevărat unice, unde percepția relațiilor de cuplu și a relațiilor interumane sunt de fapt, percepții despre viața însăși.

Iubirea este văzută ca un sentiment nobil care trebuie să satisfacă cuplul, cu precădere viața sexuală. Autorul blogului și al cărților își prezintă “produsul” mentalității și gândirea atât prin intermediul blogului cât și pe pagina personală de Facebook, având peste 180 000 de aprecieri.

Cărțile sunt apreciate de către public, oferind de multe ori situații reale din viață, din tumultul existențial, toate văzute din prisma pshică a mentalității oamenilor, fie că sunt femei sau bărbați. Omul nu trebuie judecat, doar îndrumat.

Blogging

Blogul alexandruchermeleu.ro (figura 3.2) este pe domeniu propriu și are o tematică restrânsă: mașini, femei, povești de iubire și bineînțeles sunt prezentate cărțile autorului. Sindromul “femeie” este prezent în fiecare articol.

Figura 3.2 – Blogul alexandruchermeleu.ro

Cunoscând perfect modurile de comunicare, acesta reușește prin intermediul blogului său, să prezinte aspecte din viață, unde femeia și iubirea sunt în centrul atenției. Blogul acestuia a obținut locul doi la Național Bloguri Personale.

În cadrul blogului, femeia este privită ca fiind unică, dar totuși departe de aspirația bărbatului. Neștiința ei de uneori, poate duce spre uitare sufletească și încet dar sigur, spre o despărțire preconizată, așa cum este descris în articolul Fii tu ploaia ei de stele: “I-ai fi dat și soarele, nu doar luna. Oricum nu ar fi avut ce să facă cu ele. S-ar fi uitat la ele ca „proasta”, în timp ce tu uitai să te mai uiți în sufletul ei. Ea nu și-a dorit decât să fii tu ploaia ei de stele. Ai fi plimbat-o și prin țări străine, uitând ca ați ajuns, voi doi, niște străini ai inimii. I-ai fi luat ultimul model de telefon, uitând s-o suni de ziua ei. O mie de buchete și flori presărate în pragul dormitorului ei, uitând că ea e floarea pe care zilnic trebuia s-o uzi.”

Postările de pe blog sunt realiste, îmbinând sfaturi legate de situații, probleme, mașini, cu cele specifice relațiilor de cuplu. Uneori bărbatul este certat pentru propria mentalitate și gândire, așa cum apare în articolul De ce nu s-ar culca cu tine, din pagina principală de blog Tu și eu:

“Unii bărbați cred că toate femeile din jurul lor ar trebui să le cadă la picioare. Și daca s-ar întâmpla lucrul acesta, există unele probleme. Nu toți pot face față. Că de întors spatele mulți o fac. O iau la sănătoasa și apoi se miră că rămân singuri. Ba mai mult, aia e o proastă și o curvă ordinară. De ce? Pentru ca nu s-a culcat cu tine. Femeile nu sunt mașini de facut sex. Așa cum nici bărbații nu ar trebui să se erijeze în tauri comunali. Unii au coarnele tocite iar alții obosesc prea repede. La sală suntem toți campioni. Acolo nu ne vede nimeni. Chiar dacă multi ajung acolo pentru a fi văzuți de toți!”

Alex mai deține o pagină de blog pe http://www.catchy.ro/author/alex-chemeleu, (figura 3.3) unde a publicat un singur articol, legat de iubire, de cupluri, de viață. Pentru el, nimic nu este mai presus de iubire.

Figura 3.3 – Alex Chemeleu – pagina catchy

” Azi nu te las să vorbești. O gură poate fi ocupată numai cu o altă gură. Așa cum două buze se lipesc perfect una de alta. Femeie, tu să taci! Azi doar privim. Nu în tabletă sau în telefon. Nici în oglinzi ce mint aievea. Azi mâinile vorbesc.”

Pe această pagină, Alex își face o autocaracterizare: “Psiholog. Autor. Blogger. Visător Iubesc femeia. În toate formele și universurile ei. Iubesc și bărbații. Pe aia inteligenți și care au ceva de spus. Scriu. Mult. Al naibii de mult. Unii spun că scriu bine. Al naibii de bine. Eu zic că întotdeauna e loc de și mai bine. Sunt peste tot. În minte și în inimă.”

3.3. Bogdan Marcu

Bogdan Marcu (figura 3.4) este un împătimit al călătoriilor, fiind și un pasionat al bicicletelor și a motocicletelor. El a străbătut continentul african pe propria lui bicicletă.

Acesta este atras de scris, fiind atât blogger cât și scriitor, autor al unei cărți de beletristică, după al cărui nume ne dăm seama că este una de dragoste: Jurnalul unui Adam.

Figura 3.4 – Bogdan Marcu

Domeniul literar

El este autorul cărții Jurnalul unui Adam, al cărui prim volum a fost publicat în anul 2016, iar volumul al doilea în anul 2017. Eroul acestei cărți este un bărbat care trece prin numeroase aventuri amoroase, cu mai multe partenere, care sunt mai mari decât el, ca vârstă, cu un an. Andreea, Diana, Monica, Carmen, Cristina, Andrada și multe altele fac parte din colecția de dragoste a eroului care este poreclit Adam, deși poartă alt nume. Povestea amoroasă a acestuia începe de la vârsta de 15 ani, iar parteneră este experimentata Andreea, care avea „deja” 16 ani.

Pentru personajul cărții, fiecare femeie are propria ei identitate, dar toate sunt considerate niște bunuri de consum pentru o scurtă perioadă de timp. Fiecare femeie romantică, iubitoare este doar o treaptă în evoluția eroului, conform descrierilor lui Adam. Femeile sunt privite ca niște ființe sublime pentru care trebuie să faci tot ceea ce este nevoie.

Această carte a fost apreciată de la momentul apariției, fiind îndrăgită mai ales de către fetele adolescente, pentru că le deschidea calea spre iubire, oferind oportunitatea de a se regăsi, a se descoperi și a trece peste obstacolele din viața de zi cu zi, a anilor de liceu. Romanul are numeroase recenzii favorabile pe internet, pe diverse bloguri, fiind unanim apreciată.

Blogging

Bogdan Marcu deține două bloguri, unul pe domeniu propriu: thediaryofadam.com și unul pe platforma blogspot: bogdanmarcu.blogspot.ro

Pe blogul https://thediaryofadam.com/author/bmarcu/page/2/ (figura 3.5) se regăsesc scurte povestiri care fac referire la cartea lui Bogdan. Autorul prin povestirea lui, oferă „sfaturi” pentru bărbați, despre femei: să fie iubite așa cum trebuie, să li se acorde atenție și ele să-și facă treburile specifice femeilor: „Între picioarele unei femei, să intri pregătit” , „Vreau între picioarele tale”, „Sunt bărbați care vorbesc. Și vorbesc. Și vorbesc. Și bărbați care te iau de mână și te fac fericită”, sunt ultimele trei articole în care autorul îndeamnă bărbații să acorde mai multă atenție femeilor și relațiilor amoroase. Finalul fiecărui articol de pe acest blog și al discursului său online, face referire la cartea publicată, o mică promovare a propriei realizări din domeniul artistic.

Bogdan Marcu reusește să atragă atenția publicului din mediul online prin discursul specific bărbaților care doresc să cucerească și să fie apreciați de către femei, dincolo de aparențele care pot înșela.

Figura 3.5 – Blogul – thediaryofadam.com

Femeia este subjugată bărbatului prin iubirea pe care o are pentru acesta, schimbându-se pentru el: „Vezi tu, ție-ți plac meciurile de fotbal, mai ales atunci când joacă echipa ta preferată. Între timp, a început să-i placă și ei fotbalul, iar pentru că voi doi faceți echipă, acum echipa ta preferată a devenit și a ei. Și a învățat cine sunt fundașii, mijlocașii și atacanții. Are probleme cu portarul, dar, în timp, îl va învăța și pe ăla. De fapt, nu prea înțelege ce se întâmplă acolo, pe teren, dar îi place să-l privească alături de tine și să se bucure alături de tine când echipa ta dă gol. Iar când pierde, te consolează și-ți promite că data următoare va câștiga” .

Discursul propriei lui păreri, este unic: femeia te ridică, femeia de coboară. Dacă o femeie cucerește bărbatul, ea va reuși să-i schimbe ideile, principiile, deci și destinul.

„Iulia, ce-mi faci tu mie! Și cum ai reușit tu să-mi sfidezi propriile legi ale firii, eu fiind sigur că știu să diferențiez sexul făcut doar din plăcere și nevoie de cel făcut din dragoste? Cum ai reușit ceea ce multe altele n-au putut? Ah, probabil dacă ai auzi întrebarea, ai spune că ești mai bună decât ele și de aici puterea asta a ta”.

Bogdan Marcu deține de asemenea și blogul de pe platforma blogsport: http://bogdanmarcu.blogspot.ro/ (figura 3.6) unde a publicat câteva articole.

Aceste articolele sunt realizate în limbajul specific online-ului, stereotipice rețelelor de socializare, cuvinte și expresii specifice, care atrag tinerii spre acest blog, dar îi alungă pe cei intelectuali, care nu agreează acest stil de scriere, dar poate se vor întoarce, ca urmare a recunoașterii valorii autorului. Discursul de pe acest blog este specific tinerilor, celor care în curând, vor trece din viitorul țării, în prezentul actual.

Figura 3.6 – Blogul – bogdanmarcu.blogspot.ro

Stilul de prezentare al evenimentelor vrea să fie comic, scris fără diacritice (făcând citirea mai dificilă), chiar dacă apar greșeli ortografice, care pot fi intenționate (romania, allalta) și cuvinde de jargou care sunt combinate cu alte cuvinte care nu au ce căuta în mediul online. Indiferent de articol, sau poveste, reală sau inventată, femeile sunt prezente sub diferite forme care tind spre același tip de discurs.

În articolul Cum îți înmatriculezi mașina în Romania femeile apar ca niște persoane care produc disconfort autorului: doamna foarte pufoasă, tanti cu motz. Nu trebuie privită femeia prin prisma acestor personaje, ele fiind doar elemente ce întregesc povestea.

În articolul din 10 Mai 2016, Văru lui Fritz BMW S10000 XR, bloggerul prezintă pe scurt avantajele motocicletei de test drive din titlu .

În articolul Motociclismu în Romania,din 17.07.2011, pe lângă prezentarea problemelor de trafic prin oraș, oamenii în general și femeile în special, blondele, sunt denigrate “începând cu blondele sau aia cu 3 ouă și cucu mic care îți intorc jeepul în față pe dubla continuă, cei care se suie peste tine pe bandă pentru că oglinzile sunt doar de design, continuând cu craterele din asfalt, nisipul, uleiul, balegile, apa jegoasă din Dâmbovița cu care se "spală" strazile și alte capcane puse acolo special pentru a-ți testa și antrena zilnic reflexele și finalizând cu animale pe șosea aici incluzând și pietonii care traversează cu capul în pământ “. Oamenii sunt prezentați așa cum apar în realitate, prin ochii bloggerului, obligat să fie atent atât la detaliile de drum, cât și la cele de viață.

Pasiunea bloggerului se reflectă în articolele rare, de pe acest blog. Conform celor prezentate în prima parte a lucrării, Marcu nu are articole săptămânale, deci se poate spune că nu este un blogger activ, dar doar pe acest blog. Pasiunea pentru motociclete se îmbină cu critica evidentă, fără perdea, față de oameni în general și de femei în special.

Bloggerul are o fetiță pe care o iubește, implicit având cuvinte de laudă. Discursul său despre femei, este total diferit pentru femeile din viața lui, respectiv, celelalte femei. Se poate considera că discursul său este unul misogin (legat de femei), care se vrea comic (povești din viață), tehnic (motociclete), critic (instituții).

În data de 10.05.2017, Bogdan Marcu, care are porecla de Capone pe Google+, deținea 530 de urmăritori pe această rețea de socializare și doar 25 de persoane interesate de blogul său. Puținele comentarii care apar în articole, sunt în majoritate în limba engleză, deși nu toate persoanele sunt de altă naționalitate.

Din ianuarie 2007 și până în prezent, blogul are 88 de articole. Postările fac referire la concursurile foto, motociclete și anumite evenimente de viață.

Făcând o cercetare asupra blogurilor și cărților lui Bogdan, putem observa discursul negativist, uneori agresiv, atât asupra femeilor cât și asupra bărbaților

Discursul trivial, uneori chiar obscen se încadrează în tipul politicos, negativist dar este influențat de starea de spirit a autorului.

3.4. Andrei Vulpescu

Andrei Vulpescu (figura 3.7) se caracterizează singur pe pagina propriului său blog: “17 ani de presa, aproape 20 de ani de Hip-Hop, divorțat, un copil… mulți neuroni care se bat prin cap… ce să mai, un bărbat adevărat!”

Pe lângă cariera muzicală pe care a avut-o, Andrei s-a dezvoltat profesional ca jurnalist la trustul de presă “Antena” unde a realizat emisiuni de divertisment, fiind și protagonistul unei mari gafe, chiar cu colega de platou, Mihaela Rădulescu. Ceea ce demonstrează că este un om spontan, care se bazează pe informații, chiar dacă nu le-a verificat, putând fi uțor indus în eroare.

Figura 3.7 – Vulpescu Andrei

Domeniu literar

Bogdan Andrei Vulpescu după ce a fost cunoscut ca urmare a implicării acestuia în muzică, a continuat să-și etaleze talentul și în domeniul literar. Prima carte pe care o scrie: “Bărbații inteligenți nu au nevoie de amante” este dedicată bărbaților și relațiilor acestora cu femei, cu soțiile și implicit cu amantele pe care unii, le descoperă. Conform opiniei autorului, totul ține de inteligența emoțională a bărbatului, mai puțin de principiile femeilor.

“Bărbații inteligenți nu au nevoie de amante. Bărbații inteligenți își aleg femei inteligente, iar dacă printr-un complex de imprejurări fac o alegere greșită, știu să pună punct și apoi să meargă mai departe.

Din punct de vedere emoțional, mi-e greu să spun că știu câți bărbați inteligenți există.

Nu știu dacă a măsurat vreodată cineva asta. De ce? Pentru că inteligența emoțională vine cu vârsta și, din păcate, în unele cazuri nu vine deloc.

Nu cred că poți da dovadă de inteligență emoțională reală sub vârsta de 30 de ani. Până pe la 25 de ani creierul tău încă se formează.

Pentru a ajunge la acea inteligență emoțională la care mă refer, trebuie să acumulezi experiență de viață, trebuie să treci și peste primăveri și peste ierni ale relațiilor, iar aici nu mă refer la acele iubiri adolescentine, ci la iubiri ce implică angajament, responsabilități…

Nu te poți considera inteligent emoțional peste noapte. Asta se capătă în timp, cu lecții de viață uneori extrem de dure și cu efort constant și susținut.

Eu cred ca amantele apar doar în viețile barbaților care nu au atins acea inteligență emoțională. Ei încă sunt ambivalenți, împărțiți, nehotărâți…”

Andrei este un specialist în relațiile dintre femei și bărbați, conform acestei prezentări a cărții publicate. El vorbește din experiență, deoarece a trecut și el prin perioade nu tocmai plăcute în relația de cuplu, care s-a finalizat cu un divorț.

Blogging

În blogging, Andrei are o zonă mai largă de acoperit, atât propria lui pagină de pe catchy, cât și propriul său blog: vulpescu.eu.

Andrei are 13 articole publicate pe platforma http://www.catchy.ro/author/andrei-bogdan-vulpescu (figura 3.8) în care vorbește despre răsfăț, iubire, femeie, sex, orgasm, tabu, femei, bărbați adevărați, critică, toate prin prisma imaginii bărbatului și prin ochii și viziunea autorului.

Figura 3.8 – Andrei Bogdan Vulpescu – pagina catchy

În cadrul postărilor, Alex se adresează în mare parte, direct femeilor, țintind uneori și spre bărbați. “Și mie, ca bărbat, îmi place să fac dragoste, dar te-aș ruga să nu punem carul înaintea boilor. Nu mă face să mă simt forțat să te mint doar pentru că ești disperată după trenduri și de-sexualizezi dragostea. Vreau să te fac fericită, vreau să ajungem să facem dragoste” .

În acest an, pe 29 septembrie, Alex va aniversa 4 ani de existență a blogului: vulpescu.eu. (figura 3.9). În acest blog există pagini dedicate mai multor subiecte, de la dragoste, sex, viață, nutriție, modă, până la tehnică și gadgeturi. Este un blog activ, care oferă pe lângă sfaturi, informații, studii și multe oportunități legate de existența umană, chiar dacă acesta nu este o persoană religioasă. În pagina blogului apare permanent, reclama propriei cărți, care este oferită spre vânzare vizitatorilor blogului.

Figura 3.9 – Blogul vulpescu.eu

În articole precum Fără inteligență, sexul e pustiu, sau Bărbații fug de prostie, Alex realizează o analiză a relației de cuplu, unde nu contează doar apropierea fizică, deoarece dacă apropierea psihică, inteligența emoțională nu există în cuplu, toată dragostea se transformă pur și simplu doar în sex, ca o concluzie, fiind articolul Vrei să fii sexy? Lucrează și la caracter nu doar la trup.

Femeia este o veșnic necunoscută, care se diferențiază de bărbat dar are aceleași idei, gânduri și totul ține doar de psihicul ei interior. Uneori vrea prea mult, uitând să și ofere ceva în schimb. Femeile nu sunt diferite, totul ține doar de seducție, de arta de a cuceri, art. Seducția este viață în cea mai pură formă.

În momentul cînd apar articole care-l “atacă” indirect, chiar prin imaginea femeilor, Alex Vulpescu ripostează dur. Unul dintre exemplele concludente este în articolul Femeia divorțată dușmanul tradiționaliștilor, unde se opune vehement la un site care critica femeia divorțată, aflată în situație similară cu el.

“Cum este femeia divorțată? Cum vrea ea! E ok să ai o relație cu o femeie divorțată, care are și copii? De ce nu? Câtă vreme bazele relației se pun pe asumare și acceptare, de ce nu?

Haideți să nu o mai considerăm ca fiind o nenorocită lipsită de scrupule. Femeia divorțată este o femeie care a fost adusă de viață în această poziție. Chiar credeți că a vrut vreuna să divorțeze? Fac pariu că nu. Se întâmplă. La fel și în cazul bărbaților. Dar asta nu înseamnă că trebuie să le condamnăm. Mai sunt ele capabile de iubire? De ce nu? Divorțul este o filă complicată a vieții, nu un capăt de drum!”

Acest discurs este realist și de bun simț. Femeia și bărbatul trebuie să fie apreciați pentru calități nu pentru statut și în funcție de situațiile de viață în care se află.

3.4. Concluziile analizelor de discurs

În subcapitolele anterioare s-au prezentat trei celebrități din jurnalism care au traiectorii identice: renume, publicare de cărți și gestionarea unui blog propriu și chiar o pagină pe situl catchy.

Analiza celor trei bloguri în contextul manierelor de discurs, în funcție de identități și de stereotipuri de gen este una subiectivă. Nu poate fi pur obiectivă, deoarece s-a urmărit pur și simplu mesajul masculin, despre femei, al unor persoane publice, care pot folosi tehnica manipulării, care depinde de cerințele specifice, pentru a fi agreat de public.

Cercetarea propriu-zisă s-a desfășurat în urma identificării unor direcții de analiză, ce au avut în vedere caracteristicile autorilor de bloguri, scopurile și motivațiile acestuia în realizarea lor, conținutul și forma materialelor publicate pe pagina de blog și publicul pentru care unii bloggerii au scris în direcția și influența cititorilor, având mesajele direcționate în funcție de genul persoanelor care le sunt fani. Fiecare dintre cei trei bloggeri analizați, au fost preocupați de menținerea celebrității și mai ales de promovarea cărților scrise, prin intermediul blogurilor. Nu pot fi numiți, în adevăratul sens al cuvântului, bloggeri, pentru că obiectul online (blogul) are un scop clar și precis, acela de a menține notorietatea posesorului și să vândă produsul propriu, adică cartea.

Posesorii blogurilor sunt bărbați, care au un public vast motiv pentru care-și adaptează discursurile în funcție de aceștia, încercând să-și păstreze fanii. Subiectele sunt comune la toți trei, făcând referire la dragoste, iubire, cuplu cu mici deviații, stil specific pentru o comunicare dorită, din două părți: emițător și receptor.

Blogurile prin intermediul intеrnеtulului реrmite o comunicarе în două dirеcții, în cazul promovării de produse: dе la рroducătorul articolelor cătrе conѕumator, având ѕcoрul dе a-i influеnța comрortamеntul și de la conѕumator cătrе рroducătorul postărilor, ce are ca scop, feedback-ul legat de ceea ce este oferit, menținându-se astfel o legătură permanentă între vedetă și public.

Αcеѕtе mеѕajе au și un conținut rеlеvant, influеnțând рotеnțialii cumpărători ai creațiilor literare. Dacă imрrеѕiilе cititorilor ѕunt bunе, atunci mult mai multe persoane vor fi tеntate ѕă achiziționeze cartea sau cărțile. Bloggerii pot modera comentariile, astfel ca cele cu fееdback nеgativ, indiferent că se referă la articole, situații, să poată fi ascunse publicului larg, sau рotеnțialii cititori renunță la propriile rеținеri și sunt preocupați mai mult de ceea ce văd, iar rеclama nеgativă devine chiar o rеclamă potrivită.

Cele trei vedete dețin mai multe bloguri, fiecare cu propriul său specific: blogul personal care transmite informații și gânduri personale, blogul oficial al propriei persoane (cele de pe catchy) sau al creației literare (cele cu numele cărții publicate). Reclama proprie este reușita afacerii literare și menținerea imaginii publice, în perfectă armonie.

Blogul ajută la construirea unei comunități de consumatori ai articolelor, cărților, dintre care, o parte sunt fanii vedetei, din lumea jurnalismului. Mesajele postate sunt cu temperament, calde, care îndeamnă și angajează cititorii într-o conversație, care să fie benefică ambelor părți.

În blogurile lui Alex Chermeleu și Bogdan Marcu se poate observa combinația perfectă a pasiunilor bărbaților: mașini, motociclete și femei. Un amalgam de pasiuni care satisfac cerințele bărbaților, iar discursurile sunt specifice. Fiecare discurs are la baza lui, ca fundament, gândirea și cunoașterea. Acestea sunt influențate de evenimentele din viață, de educație, de prejudecăți și astfel conceptele devin stereotipuri personale.

Discursul este o interacțiune între două (blogger-cititor) sau mai multe persoane (blogger-publicul larg), care rezonează. Aceste discursuri au caracter subiectiv fiind centrate pe pasiuni și idei. În cadrul discursului nu apare doar fenomenul de manipulare ci și situații existente, modalități de percepere a mediului înconjurător, care influențează stilul.

Ca stiluri de abordare a temelor putem remarca pregnant, la toți cei trei bloggeri, politețea, această politețe, diferă în funcție de emițător. Ea este una pozitivă (Chermeleu) cât și una negativă (Bogdan Marcu și Alex Vulpescu). În discursurile politicoase negative se vede o exprimare directă, mascând presupunerile care indică receptorului să facă sau nu o anumită acțiune în urma parcurgerii articolului. Articolele care fac parte din acest tip de mesaj sunt cele în care Marcu și Vulpescu oferă sfaturi femeilor, legate de ele. La Vulpescu mai apare și în cadrul ultimului articol, unde oferă o replică, altei postări, legat de femeile divorțate, unde acesta se simte atinse în propriul său orgoliu, deși nu este femeie, ci bărbat. Se poate observa în această postare o prevenire scuzabilă și iar enunțurile sunt impersonalizate.

Politețea pozitivă este utilizată pentru atragerea și păstrarea publicului, cu observații pertinente care să atragă atenția interlocutorilor și apar la toți cei trei bloggeri analizați. Sunt postările unde printr-o exprimare la persoana a doua singular, prin acel „tu”, ei beneficiază și obțin admirația, aprobarea cititorului, manipulând subiectul în așa fel încât să fie convenabil tuturor.

Prezentarea textelor din articole au la baza discursului o preocupare disimulată pentru acel subiect care trebuie să fie adaptat la personalitatea cititorului, fiind apoi des utilizată și în alte articole.

Discursurile folosite de cei bloggeri analizați sunt argumentate, descriptive și cu suport narativ.

Discursurile pleacă de la ipoteze reale. La Alexandru Chermeleu, acest tip de discurs, apare în articolul în care descrie experiența de la instituția publică unde a stat mult la coadă. La ceilalți doi bloggeri, discursul argumentat apare în cazurile reale, descrise prin povești de iubire, nuanțate de analogii, imagini și chiar texte citate care fac apel la partea afectivă a receptorului. Emițătorul produce emoții. Folosindu-se de propria-i inteligență emoțională, așa cum și recunosc, cele trei vedete, voalat, sau nu.

În cadrul discursului descriptiv are loc o descriere a realității iubirii, a femeilor și a pasiunilor care-i domină, separat, pe femei și bărbați.

Discursul narativ este mai puțin utilizat, deoarece contează mult creativitatea, care are la bază acțiuni ce implică unele personaje care sunt fictive dar fac referire la personaje reale, din viața de zi cu zi, chiar cu cei care trăiesc alături de aceste vedete. Aceste povești de iubire sunt fie comice, fie triste dar au la bază, realitatea relației dintre femeie și bărbat, în context familial, profesional, educativ și cultural.

Modul de percepere al creației diferă de la gen la gen. Bărbații pot aprecia anumite idei creative, iar femeile să le considere misogisme, sau poate, chiar să le aprecieze mai mult, în funcție de calitățile și trăsăturile emițătorului și ale receptorilor.

De asemenea, se poate remarca, că cele trei vedete, au mai mulți fani de genul feminin, decât masculin, ceea ce înseamnă că mesajul, discursul transmis de ei, este receptat pozitiv, de sexul feminin. De asemenea, uneori nu contează ce transmiți, ci doar cum arăți, conform prejudecăților că se admiră ambalajul, apoi eventual, produsul.

CΑPIΤОLUL 4

CОΝCLUΖII

Imaginea publică are un rol important deoarece publicul se lasă de multe ori cucerit de emițătorul care are o asemenea imagine bună. Comunicatorul își folosește în primul rând imaginea publică, care este prima percepție a publicului, mesajul căzând pe locul doi în ordinea importanței.

Efectele mass-media le vedem în viața de zi cu zi. Atât televiziunea, cât și presa, radioul sau internetul au o modalitate proprie de a influența opinia publică.

Internetul se folosește de toate facilitățile existente pentru a propaga informația. O știre care nu este concludentă sau se dorește verificarea ei, se poate face accesând și alte site-uri care oferă același mesaj, poate decodificat în alt fel. Se poate regăsi aceeași informație pe mai multe site-uri web, iar publicul poate discerne și alege ceea ce consideră că este adevărat. De aceea, pe internet, contează mult mai mult, imaginea publică a celui care oferă informația, brand sau persoană. Publicul percepe ceea ce-i place sau ceea ce îi este prezentat de o persoană pe care o agreează, care are o imagine publică favorabilă lui.

Mass-media, prin instrumentele ei, influențează viața celor care se folosesc de ele. Mass-media are un avantaj important în informarea publicului cu ultimele noutăți, știrile de ultimă oră. Pe lângă aceste avantaje, încep să-și găsească loc, tot mai multe dezavantaje, care influențează viața, cultura și existența individului sau a grupului.

Mass-media a fost și este în continuare utilizată ca mijloc de influență a opiniei publice în multe puncte strategice și decizionale pentru acesta și pentru comunitate. Aici se poate face referire la campaniile electorale, la unele campanii privind aplicarea unor programe diferite ( de sănătate, sociale, economice), la îndemnarea publicului de a participa la diverse promoții, jocuri de noroc.

Prin mesaje subtile, cu substrat, se induce în educația populației ideea că totul este posibil și permis în societate. Acest adevăr, relativ conduce spre percepția și concepția că nu este nimic perfect. Totul este relativ, ceea ce conduce publicul să primească o educație în care să nu existe limite morale, fără existența unor anumite valori, totul realizându-se după propria conștiință, care de fapt este una dirijată.

Procesul de transmitere al informației este asemănător cu vânzarea de produse. Diferența constă în faptul că prin mass-media, publicului i se vinde o informație, nu un produs. Gradul de informare al consumatorilor depinde de maniera în care se realizează comunicarea producător-consumator și feed-back-ul acestei relații.

Putem concluziona cu certitudine că jurnalismul, publicitatea și relațiile publice sunt în strânsă legătură cu comunicarea mediatică.

Femeile și bărbații trebuie priviți sub lupă, ei depind de ceea ce cred, de propriile experiențe. Fiecare discurs mediatic este influențat, voit sau nu, de păreri, principii și mai ales de momentele din viață, care și-au pus o anumită amprentă asupra vieții sociale și percepției societății.

Nu toate femeile, precum nici toți bărbații nu pot fi perfecți, fiecare trebuie luat în considerare cu defectele lui, care sunt compensate de calitățile și virtuțiile de care dau dovadă în timp.

Ar fi interesant de cercetat în continuare, felul în care gândește o femeie despre bărbat, discursul ei, în cadrul intim, al familiei, precum și în cel larg, în cadrul public. De asemenea, un alt punct de cercetare poate fi verificarea aleatorie, a unor bloguri, în care se poate observa discursul feminin sau masculin, al celor obișnuiți, nu al unor vedete, care pot transmite și mesaje manipulatorii, pentru a-și forma sau menține o imagine publică favorabilă. Femeile, chiar dacă sunt de pe Venus, iar bărbații de pe Marte, de-a lungul existenței comune, au reușit să conviețuiască împreună.

ABREVIERI

art. = articol (ul);

cit. = citat (ul);

Ed. = editura;

op.cit. = operă citată;

p. = pagina;

ВIВLIОGRΑFIΕ

Cărți:

Balaban, Delia, Cristina, Iancu, Ioana, Meza, Radu. PR, publicitate și new-media, București: Editura Tritonic, 2009.

Bădău, H.M. Tehnici de comunicare în social media, Iași: Editura Polirom, 2011.

Bourhis, Richard Y., Leyens, Jacques-Philippe (coord.). Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri, Iași: Editura Polirom, 1997.

Bowman, Shayne, Willis, Chris. We Media: how audiences are shaping the future of news and information, Stanford: The Media Center at The American Press Institute, 2003.

Brandt, Richard L. Băieții de la Google, București: Editura Curtea Veche, 2012

Briggs, Mark. Journalism 2.0: how to survive and thrive, Washington D. C : J-Lab. Institute for Interactive Journalism, 2007.

Carli, Linda. Gender, language and influence, Journal of Personality and Social Psychology, 1990.

Cernat, Vasile. Psihologia stereotipurilor, Iași: Editura Polirom, 2005.

Chelcea, Septimiu (coord). Comunicarea nonverbală în spațiul public, București, Editura Tritonic, 2004

Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana și Chelcea, Adina. Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns (ediția a II-a, revăzută și adăugită), București: Editura Comunicare ro, 2008

Chiru, Irena. Comunicare interpersonală, București: Editura Tritonic, 2003.

Coman, Cristina. Relații publice – principii și strategii, Iași: Editura Polirom, 2007.

Cortese, Anthony J. Provocateur- Images of Women and Minoritiesin Adevertising, 3rd edition, USA: Rowman & Littlefiend Publishers Inc., 2008.

Cuilenburg, Van J.J., Scholten O., Noomen G.W. Știința comunicării, București: Editura Humanitas, 2004.

Gay, Richard, Charlesworth, Alan, Esen, Rita. M@rketing online: o abordare orientată spre client, București: Editura All, 2009.

Gilligan, Carol. In a Different Voice, Cambridge: Harvard University Press, , 1998.

Gobе, Μark. Εmotionɑl Вranding: Тһе Νеw Ρaradigm for Ϲonnесting Вrandѕ to Ρеoрlе Ηardbaсk, Νеw Υork: Ρubliѕһеr Νorton & Ϲo, 2010.

Houghton, Robin . Blogging for creatives, Great Britain: Ilex,. 2012.

Huffington, Arianna. The Huffington post complete guide to blogging, New York.: Simon & Schuster Paperbacks, 2008.

Kirkpatrick, David. Efectul Facebook – Din culisele rețelei de socializare care unește lumea, București: Philobia, 2010.

McQuail, Denis. Comunicarea, București: Institutul European, 1999.

Μееrman, Ѕcott,D.: Noilе rеguli dе markеting și ΡR. Сum ѕă ajungi la cliеnți рrin rеțеlеlе dе ѕocializarе, bloguri, comunicatе dе рrеѕă, ѕitе-uri vidеo și markеting viral, Bucurеști: Editura Ρublică, 2010.

Pânișoarǎ, Ion-Ovidiu. Comunicarea eficientǎ, Ediția a III-a, Iași: Editura Polirom, 2006.

Rotaru, Ileana. Comunicarea virtuală – Impactul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale în spațiul educațional contemporan, București: Editura Tritonic, 2010.

Sălcudeanu T., Aparaschivei P., Toader F. Bloguri, Facebook și politică, București: Editura Tritonic, 2009.

Stancu, Serb. Relații Publice și Comunicare, București: Editura Teora, 2006.

Bibliografie online:

Alexandru Chermeleu Blog, http://alexandruchermeleu.ro/

Alexandru Chermeleu Blog, http://www.catchy.ro/author/alex-chemeleu

Andrei Vulpescu Blog: http://www.catchy.ro/author/andrei-bogdan-vulpescu

Andrei Vulpescu Blog: http://www.vulpescu.eu/

Bogdan Marcu Blog, http://bogdanmarcu.blogspot.ro/

Bogdan Marcu Blog, https://thediaryofadam.com/

https://google.com/