Discurs Tivadarlilianamaria Grupa4 Ss [625869]

DISCURS INFORMATIV

Privind rolului mass -mediei în problema terorismului

Conștienti zarea rolului pe care-l are mass -mediei în promovarea
terorismului

Prezentare a st udentei Liliana -Maria Tivadar, din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie,
specializarea Studii de Securitate

Stimați profe sori,
Stimați colegi ,

„Într -o lume inundată de informații irelevante, claritatea înseamnă putere1.” spunea
Yuval Noah Ha rari în cartea sa, intitu lată „ 21 de lecții pentru secolul XXI”. Pornind d e la a ceastă
afirmaț ie, este important să luăm în calcul fapt ul că trăim într -un secol în care inf ormațiile
bombardează individul din orice direcție, as tfel că acesta s e concentrea ză în a recepta doar
informați ile pe care le crede de cuvi ință că-i sunt necesare și relevante deop otrivă. Trebuie să
știm, însă, cui și cum comunicăm informația .
Mass -media este un fenomen creat de ș i pen tru oameni, un fenomen cu care ne -am
obișnuit atât de tare în acest secol , încât ne pare firesc precum aerul și aproape c ă nu-l mai
observăm. Ce reprezintă ma ss-media în ade văratul sens al cuvântului ne spune chiar Dicționarul
explicativ al limbii român e: „desemnează ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice
moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiz iunea, presa,
interne tul etc; alte mijloace de comunicar e în masă .”
Lucrurile încep să se degradeze atu nci când mass -media, din tradiționalul instrument de
informare ș i diver tismen t, se transform ă într-un instrument de manipulare; în ultimul secol nu
puține au fost momen tele î n care mani pularea și -a pus amprenta prin intem ediul mass -media
asupra populației.
Mass -media a d evenit atât un mijloc , cât și o metod ă folosită de grupări le teroriste
contemporane cu preponde rență pentru comunicare, negociere, r ăscumpărare ș i răspândire a
terorii î n lumea largă. Acțiunile teroriste au grad ridicat de mediati zare, iar cercetă torii medi a
constată că aproape nici nu mai există zile în care jurnalele de știri s ă nu prez inte acte/ate ntate
teroriste p etrecute în diferite părți ale lumii . Acestea se remarcă printr -o amploare fără
precedent, atât î n ceea ce prive ște tehnici le și tacticile teroriste utilizate, numă rul victimelor,
implicațiile p olitice pe plan glo bal, cât și în ceea ce priv ește intensa lor mediatizare.

1 Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI , Editura Po lirom, 2018, p. 9

Populația civilă constit uie o țintă facilă și eficientă pentru teroriști, iar mesajul viat de
grupările teroriste es te: oricine, oriunde, or icând poate constitui ținta următorului atac , astfel
atentatele teroriste au ca scop atragerea at enției opiniei publice internaționale privitor la
solicitările atentatorilor, în epoca globalizării , ceea ce marchează faptul că mijlo acele mass –
media de comunicare joacă un rol de „complice” în acest sens2.
Atâta timp cât terori știi vor săvârși atentate, mass -media va fi interesată să le
mediatizez e, cu scopul sati sfacerii simțului dramatic al audienței, care implică curi ozitatea
pentru infractori și pentru victime . Acoperirea mediatică însă, este de prop orții uriaș e chiar și-
n cazul atentate lor tero riste în care autorii nu -și asumă responsabilitatea3.
Sociologul france z Michel Wieviorka încerca să discre diteze opinia , conform căreia,
terorismul și mass -media se află într-o relație de simbioză . Acesta spunea că există într e teroriști
și mass -media și relații de in diferenț ă, atunci câ nd „teroriștii nu urmăresc nici s ă produc ă
panică la nivelul unor grupuri, nici să facă propagandă prin săvâr șirea unor atentate ” sau de
indiferență rela tivă, prin care aut orii violenței rămân ind iferenți la mediatizare, existând însă
canale de comunicare la care apelează p entru a-și moti va pozițiile adoptate4.
Dacă avem în vedere radicaliz area unor grupuri ale societății, evoluția formelor de
terori sm și cre șterea numărului de atacuri de ac est tip în special în spaț iul europe an-vestic, spre
exemplu , observăm că se pune un mare accent , din parte a unor sociologi și jurna liști, pe rela ția
dintre t erorism și mass -media, elaborând u-se diverse studii și te orii pe această temă. Brian
Jenkins afirma că „ terorismul es te produsul libertății, în special al libertății p resei ”; terorismul
nu este o invenție a modernității, e l fiind practicat de -a lungul secolelor, dar acesta se adaptează
în continuu, în special „mutațiilor sociale ” generate de dezvoltarea mijloacelor de comunicare
în masă5. Și alți autori sunt de părere că motivul principal al escaladă rii vi olenței de acest fel
este de a atrage aten ția ma ss-media, a publicului și a f actorilor politici6: Walter La queur afirma
într-un art icol din 1976 că „mass -media sunt cei mai buni prieteni ai tero riștilor, actul terorist
în sine nu înseamnă nimic, p ublicitatea este totul ”.
Un caz relevant din Româ nia în ceea ce prive ște terori smul și mediati zarea acestuia îl
contituie atentatul cu bombă de la Facultatea de Electronică din Iași, la dat a de 8 iulie 2013 ,

2 Cristian Ba rna, „Terorism și mass -media ”, Revista Geopolitica , Nr. 12, Editura Top Form, Bu curești, 200 5, p.
161
3 Paul Wilkinson , The Media and Terrorism : A Reassessment, Terrorism and Political Violence , Vol. 9, No. 2,
1997 , Fran k Cass Publi shing, Lond ra
4 Michel Wieviorka , The Ma king of Terrorism , Universit y of Chicago Publishing, Chi cago, 1988
5 Camelia Jula, Actul teroris t, un act „mediatic prin excelen ță”, 2017, http://occidentul -romanesc.com/22174 –
2/, accesat la data de 09.05.2020
6 Ibidem .

când un tânăr a intrat într -o sală de curs a Facultății de Telecomunicații din cadrul Universității
„Alexandru -Ioan Cuza”, în timpul examenului de licență și a detonat un dispozitiv exploziv7.
În momentul în care i s -a pus înt rebarea „de ce a comis fapta”, b ărbatul le -a răspuns jurna liștilor
„ca să vină televiziunil e”. La Spitalul de Psi hiatrie s -a declarat că bărbatul suferea de
schizofrenie paranoidă , ceea ce ne sugerează că unii dintre cei care comi t astfel de fapte sunt
instabili din punct de vedere psihologic , și caută nu doar să implementeze frica , ci și să -și
„procure ” faimă. Aceste caz uri se găsesc peste tot în l ume, însă de cele mai multe ori, atentatele
sunt mult mai complexe și au ca țintă un pu blic mult mai mare, dacă ne gândim de exemplu la
cele care a u avut loc pe continentul european, ș i nu numai, în ultimii 10 ani .
Din păcate, m ass-media „îi sprijină” invo luntar pe teroriști prin public itatea pe care
aceștia le-o oferă, prin ști rea de presă și căutarea senzaționalului . Legătura dintre mass -media
și terorism este pe cât se poate de cla ră: pe ntru a răspândi t eroare, tero rismul are nevoie de
mediatizare, iar media , la rândul ei, are nevoie de subi ecte „proaspete” ș i de impact, pentru a –
și spor i aud iența – fiecare răspunde printr -un mod sau altul la nevoile celeilalte.
Sper că v-a plăcut această prezentare. Vă mul țumesc !

7 Mihail Pădur aru, Terorism și mass -med ia: im pactul a tentatelor teroriste asupra societății , 2015 ,
http://www.ro -intelligence.com/2015/10/terorism -si-mass -media -impactul.html , accesat la data de 09.05. 2020