Discurs Tivadar Liliana Maria Grupa4 Ss [625868]

DISCURS INFORMATIV

Privind rolului mass -mediei în problema terorismului

Conștientizarea rolului pe care -l are mass -medi a în promovarea
terorismului

Prezentare a student: [anonimizat], din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie,
specializarea Studii de Securitate

Stimați profesori,
Stimați colegi,

„Într -o lume inundată de informații irelevante, claritatea înseamnă putere1.” spunea
Yuval Noah Harari în cartea sa, intitulată „ 21 de lecții pentru secolul XXI ”. Pornind de la această
afirmație , este important să luăm în calcul faptul că trăim într -un secol în care informațiile
bombardează individul din orice direcție, astfel că acesta se concentrează în a recepta doar
informațiile pe care le crede de cuviință că-i sunt necesare și relevante deopotrivă. Trebuie să
știm, însă, cui și cum comunicăm informația.
Mass -media este un fenomen creat de și pentru oameni, un fenomen cu care ne -am
obișnuit atât de tare în acest secol, încât ne pare firesc precum aerul și ap roape că nu -l mai
observăm. Ce reprezintă mass -media în adevăratul sens al cuvântului ne spune chiar Dicționarul
explicativ al limbii române: „ desemnează ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice
moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa,
internetul etc; alte mijloace de comunicare în masă .”
Lucrurile încep să se degradeze atunci când mass -media, din tradiționalul instrument de
informare și divertisment, se transformă într -un instrument de manipul are; în ultimul secol nu
puține au fost momentele în care manipularea și -a pus amprenta prin intemediul mass -media
asupra populației.
Mass -media a devenit atât un mijloc, cât și o metodă folosită de grupările teroriste
contemporane cu preponderență pentru comunicare, negociere, răscumpărare și răspândire a
terorii în lumea largă. Acțiunile teroriste au grad ridicat de mediatizare, iar cercetătorii media
constată că aproape nici nu mai există zile în care jurnalele de știri să nu prezinte acte/atentate
teroriste petrecute în diferite părți ale lumii . Acestea se remarcă printr -o amploare fără
precedent, atât în ceea ce privește tehnicile și tacticile teroriste utilizate, numărul victimelor,
implicațiile politice pe plan global, cât și în ceea ce privește inte nsa lor mediatizare.

1 Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI , Editura Polirom, 2018, p. 9

Populația civilă constituie o țintă facilă și eficientă pentru teroriști, iar mesajul viat de
grupările teroriste este: oricine, oriunde, oricând poate constitui ținta următorului atac , astfel
atentatele teroriste au ca scop atragerea atenției opiniei publice internaționale privitor la
solicitările atentatorilor, în epoca globalizării, ceea ce marchează faptul că mijloacele mass –
media de comunicare joacă un rol de „complice” în acest sens2.
Atâta timp cât teroriștii vor săvâ rși atentate, mass -media va fi interesată să le
mediatizeze, cu scopul satisfacerii simțului dramatic al audienței, care implică curiozitatea
pentru infractori și pentru victime. Acoperirea mediatică însă, este de proporții uriașe chiar și –
n cazul atentate lor teroriste în care autorii nu -și asumă responsabilitatea3.
Sociologul france z Michel Wieviorka încerca să discrediteze opinia, conform căreia,
terorismul și mass -media se află într -o relație de simbioză . Acesta spunea că există între teroriști
și mass -media și relații de indiferență, atunci când „ teroriștii nu urmăresc nici să producă
panică la nivelul unor grupuri, nici să facă propagandă prin săvârșirea unor atentate ” sau de
indiferență relativă, prin care autorii violenței rămân indiferenți la media tizare, existând însă
canale de comunicare la care apelează pentru a -și motiva pozițiile adoptate4.
Dacă avem în vedere radicalizarea unor grupuri ale societății, evoluția formelor de
terorism și creșterea numărului de atacuri de acest tip în special în s pațiul european -vesti c, spre
exemplu , observăm că se pune un mare accent, din partea unor sociologi și jurnaliști, pe relația
dintre terorism și mass -media, elaborându -se diverse studii și teorii pe această temă. Brian
Jenkins afirma că „ terorismul este pr odusul libertății, în special al libertății presei ”; terorismul
nu este o invenție a modernității, el fiind practicat de -a lungul secolelor, dar acesta se adaptează
în continuu, în special „ mutațiilor sociale ” generate de dezvoltarea mijloacelor de comunicare
în masă5. Și alți autori sunt de părere că motivul principal al escaladării violenței de acest fel
este de a atrage atenția mass -media, a publicului și a factorilor politici6: Walter Laqueur afirma
într-un articol din 1976 că „ mass -media sunt cei mai buni prieteni ai teroriștilor, actul terori st
în sine nu înseamnă nimic, publicitatea este totul ”.
Un caz relevant din România în ceea ce privește terorismul și mediatizarea acestuia îl
contituie atentatul cu bombă de la Facultatea de Electronică din Iași, la data de 8 iulie 2013 ,

2 Cristian Barna, „Terorism și mass -media ”, Revista Geopolitica , Nr. 12, Editura Top Form, București, 2005, p.
161
3 Paul Wilkinson, The Media and Terrorism: A Reassessment, Terrorism and Political Violence , Vol. 9, No. 2,
1997, Frank Cass Publishing, Londra
4 Michel Wieviorka, The Making of Terrorism , University of Chicago Publishing, Chicago, 1988
5 Camelia Jula, Actul terorist, un act „mediatic prin excelență ”, 2017, http://occidentul -romanesc.com/22174 –
2/, accesat la data de 09.05.2020
6 Ibidem .

când un tânăr a intrat într -o sală de curs a Facultății de Telecomunicații din cadrul Universității
„Alexandru -Ioan Cuza”, în timpul examenului de licență și a detonat un dispozitiv exploziv7.
În momentul în care i s -a pus întrebarea „de ce a comis fapta”, bărbatul le -a răspuns jurnaliștilor
„ca să vină televiziunile”. La Spitalul de Psihiatrie s -a declarat că bărbatul suferea de
schizofrenie paranoidă, ceea ce ne sugerează că unii dintre cei care comit astfel de fapte sunt
instabili din punct de vedere psihologic, și cau tă nu doar să implementeze frica, ci și să -și
„procure” faimă. Aceste cazuri se găsesc peste tot în lume, însă de cele mai multe ori, atentatele
sunt mult mai complexe și au ca țintă un public mult mai mare, dacă ne gândim de exemplu la
cele care au avut l oc pe continentul european, și nu numai, în ultimii 10 ani.
Din păcate, mass -media „îi sprijină” involuntar pe teroriști prin publicitatea pe care
aceștia le-o oferă, prin știrea de presă și căutarea senzaționalului. Legătura dintre mass -media
și terorism este pe cât se poate de clară: pentru a răspândi teroare, terorismul are nevoie de
mediatizare, iar media , la rândul ei, are nevoie de subiecte „proaspete” și de impact, pentru a –
și spori audiența – fiecare răspunde printr -un mod sau altul la nevoile cele ilalte.
Sper că v -a plăcut această prezentare. Vă mulțumesc!

7 Mihail Păduraru, Terorism și mass -media: impactul atentatelor teroriste asupra societății , 2015,
http://www.ro -intelligence.com/2015/10/terorism -si-mass -media -impa ctul.html , accesat la data de 09.05.2020