Discriminarea evreilor din România [302005]

Discriminarea evreilor din România

Coordonator: Dr. G.Ichim

Student: [anonimizat], [anonimizat]. II )

PARTEA TEORETICĂ

I.1. Importanța acestei teme

Moto:

Știm cu toții că pentru a supraviețui în istorie „omul cultural” [anonimizat]-i resemnifică înzestrarea primordială. Unii numesc „socializare” [anonimizat]. Astfel, comunitățile își fac intrarea în istorie nu numai prin reflexele unei imaginații colective (cum se acreditează astăzi ideea), ci și printr-o realitate culturală prodigioasă: prin forța sa de a [anonimizat] a identității sale. Alții numesc „educație” [anonimizat]. [anonimizat] „rele” [anonimizat] „demne de dispreț”. [anonimizat], prăbușindu-se în abisul „ne-istoriei”, [anonimizat], nici nații.

Evreii sunt adepții religiei iudaice sau mozaice și apartenenții la populația de bază a Israelului. [anonimizat], [anonimizat] s-au convertit la iudaism și s-au alipit de poporul evreu.

[anonimizat], reprezintă o atitudine veche în Europa. [anonimizat] a [anonimizat].

Trebuie acordată o deosebită importanță acestei teme tocmai deoarece comunitatea evreiască a [anonimizat] a [anonimizat] a le cinsti memoria și de a transmite copiilor și urmașilor noștri adevărul despre trecut și responsabilitățile pentru viitor.

La o [anonimizat]-[anonimizat], (uciderea prin ardere a unui număr mare de oameni), unde milioane de evrei au murit. [anonimizat] a preveni situațiile de acest gen și pentru că acestea să nu devină probleme actuale. Holocaustul nu poate fi izolat de istoria multiseculară a [anonimizat] o [anonimizat].

În ianuarie 1942 [anonimizat] a hotărât exterminarea în masă a [anonimizat] a se fi născut. Nazișitii invocau varii motive pentru uciderea evreilor: [anonimizat], până și religia bunicilor cântărea greu în categorisirea unei persoane. [anonimizat], evreul aflat sub ocupația nazismului sau a regimurilor aliate a fost azvârlit în afara societății, a [anonimizat] a fost gazat. Supraviețuirea a fost sigura cale de scăpare.

Sunt multe locuri în Europa în care tragedia poporului evreu a rămas nedescoperită și necomemorată. [anonimizat], [anonimizat]minării naziste. În spațiul european sunt încă multe necunoscute în legătură cu Holocaustul, iar documentele și mărturiile adunate sunt parțial rememorate.

Regimul național-socialist și-a extins ura și către alte categorii entice și religioase: rromi, persoane cu handicap mental și fizic, bătrâni neputincioși, prizonieri de război, culte religioase (membri ai ritului penticostal, Martorii lui Iehova). Comunitatea evreiască era nevoită să poarte simbolul rușinii fiind reprezenat prin steaua lui David iar, în campania din Transnistria, pe lângă steaua galbenă, ei trebuiau să-și coase și numărul de ordine, ceea ce însemna o alta umilință pentru ei.

Din țară au plecat spre lagărele morții milioane de oameni nevinovați. Au fost duși către Auchwitz, Birchenau, Sobibor, Majdanek, Treblinka, etc. Erau transportați în vagoane pentru vite, au fost umiliți și mințiți, terorizați. Sistemul nazist, a dorit confiscarea tuturor bunurilor celor care erau trimiși în lagărele de ,,reeducare’’așa cum erau ele denumite, dar care erau de fapt, lagăre de exterminare. De asemenea, medicii naziști au efectuat mii de experimente medicale pe pacienți vii considerați ,,cobai’’, aceștia decedând în chinuri, fără nicio șansă la viață. Puțini dintre ei au mai ajuns să-și revadă locurile natale și să depună mărturie sau să povestească chinurile suferite.

Planul de exterminare a evreilor a fost inițiat și executat sub conducere lui Adolf Hitler, de regimul național-socialist din Germania.

– au murit peste 1,1 milioane de copii au murit.

– au fost omorâți mai bine de 33.000 de evrei. Aceștia au fost împușcați de trupele germane.

– Trupele naziste îi puneau pe prizonierii evrei să îngroape sau să incinereze alți evrei. Ulterior, aceștia erau și ei omorâți.

– Naziștii au devastat peste 1.000 de sinagogi, spitalele, școlile, casele evreilor și cimitirele evreiești.

– Se aproximează că în jur de o treime din populația evreiască de pe planetă a murit în timpul Holocaustului.

În Evul Mediu discrimarea evreilor a atins cote de neimaginat. Erau acuzați pe nedrept de diferite practici și ca pedeapsă erau puși să locuiască în ghetouri, în condiții inumane și nu aveau liberă optiunea de a practica orice meserie și doar ce li se ordona.

Sunt puțini supraviețuitorii acestor chinuri și crime, iar noi avem oblgația de a cunoaște adevărul istoric și de a transmite aceste informații mai departe, pentru a evita cât se poate demult un asemnea pericol.

Deși evreii aproape au dispărut din România, ne confruntăm și în zilele noastre cu antisemitismul, chiar dacă ne aflăm într-o țară cu mai puțin de 5000 de evrei, cei mai mulți dintre ei fiind persoane în vârstă. Și nu doar România se confruntă cu acest fenomen, ura față de evrei este tot mai întâlnită în Europa. De exemplu, în Paris, o femeie care a supraviețuit Holocaustului a fost ucisă pentru simplu motiv că era de religie iudaică, în Germania trebuie păzite de către poliție școlile, grădinițele și centrele culturale evreiești pentru a evita conflictele cu naziștii vechi, iar asta se întâmplă de decenii. În toată Europa, cimitirele evreiești sunt vandalizate, indiviizii se confruntă cu apelativul ”jidan” și nimeni nu ia nici o măsură.

Tema discriminării evreilor este amplă fiind încă prezentă în zilele noastre. Sunt de părere că trebuie luate măsuri și că nu este antisemitism să ai o altă opinie, argumentată, față de preopinent, dar este antisemitism să judeci pe seama evreității lui, sa-i consideri opinia neimportantă, drept una a oricărui evreu, să afirmi că ei trebuie discriminați din varii motive. Trebuie să privim dincolo de aparențe, să acordăm altruism, amabilitate, respect, empatie, toleranță, precum și egaliatate de șanse semenilor noștrii.

Sunt 4 sărbători care oglindesc sărbătorile principale ce provin din istoria sacra a poporului evreu. Ele au un rol foarte important în conservarea tradiției și în definirea identității religioase a evreilor. Șabatul- este considerată ”cea mai importantă sărbătoare religioasă iudaică”. Această sărbătoare recapitulează ritualic scena egipteană. În familiile evreiești, vineri seara, gospodina familiei aprinde lumânările speciale, sfințește masa și face rugăciunea de binecuvântare a lumânărilor de șabat. Evreii religioși nu muncesc în acestă zi, au interdicția de a conduce mașina sau de a folosi transportul în comun. Roș Hașana reprezintă Anul Nou Iudaic, de-obicei se sărbătorește conform calendarului iudaic, în septembrie sau octombrie. Evrei credincioși trec printr-o de pocăință, reculegere și pregătire spiritual pentru Noul An (40zile). Purimul este singura sărbătoare veselă, o sărbătoare de primăvară si este sărbătorită prin dans, petrecere, cântec. Pesah-este sărbătoarea Paștelui Evreiesc fiind o sărbătoare de familie, simbolizează eliberarea poporului evreu din robia egipteană și fiecare familie se adună în jurul mesei de Pesah.

Comunitatea evreiască din județul Iași

În anul 1858 a fost publicată prima revistă evreiască din lume în limba idiș. Între cele două războaie mondiale, în județul Iași se tipăreau 127 de reviste ale comunității. Sinagoga Mare din Iași este cel mai vechi lăcaș de cult din Romănia, inaugurată în 1671. La momentul actual comunitatea evreiască este foarte mică, față de numărul mare de oameni ce exista în perioada celui de-al doilea Război Mondial. La recensământul din 1939 în Iași existau circa 45.000 de evrei, cea ce reprezenta cam 51% din populația Iașiului. În prezent sunt în jur de 300 de persoane, o comunitate mică cu probleme mari, datorită asistenței sociale si medicale care trebuie acordată, media de vârstă a comunității fiind de peste 75 de ani.

I.2. Definiții

”Potrivit prezenței ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie social, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu ce are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii le vieții publice.”

”Antisemitismul este o atitudine (politică, socială, religioasă, etc.) ostilă față de evrei pentru simplul fapt că sunt evrei. Termenul („Antisemitismus”) a fost lansat în 1879 de jurnalistul german Wilhelm Marr (1819-1904) într-o broșură propagandistă antisemită.”

”Antisemitismul poate lua diverse forme: învățături religioase care proclamă inferioritatea evreilor, de exemplu cartea lui Martin Luther „Evreii și minciunile lor”, carte în care Luther scria că evreii sunt otrăvitori de fântâni și ucigași de copii furați sau alt exemplu, predicile (Omiliile) lui Ioan Gură de Aur (Hrisostom), în care acesta instiga și cita pe cei care instigau la ură religioasă contra evreilor. Antisemitismul poate include opinii stereotipe și prejudecăți, sau forme politice care pot merge de la încercarea de a discrimina, izola și oprima, până la violența fizică contra evreilor.”

”Antisemitismul este în esență o formă de intoleranță etnico-religioasă, ca și xenofobia sau rasismul. În Israel, au fost arestați tineri antisemiți și neonaziști, rude de evrei. Există și un “antisemitism evreiesc” care se referă la faptul că unii evrei au adoptat stereotipurilor antisemite dominante sau care persistă în societățile non-iudaice în căre aceștia trăiesc.”

Cuvântul "jidan" este "o expresie a rasismului în cea mai primitivă formă" și conține "esența urii față de evrei".

Istoricul formei de discriminare pe teritoriul României și pe teritoriul altor state

Se pare că primii evrei au ajuns pe teritoriul România, în zona Carpatică, aduși de legiunile

romane. Totuși dacă ne întrebăm când au ajuns evreii pe teritoriul țării noastre, găsim răspunsuri diferite. Se spune că aceștia și-au făcut simțită prezența cu câteva secole înainte de creștinare. Decebal a dorit în lupta contra cuceritorilor romani să se alieze cu evreii, Sfântul Apostol Pavel a călătorit în Balcani, iar Sf. Andrei este considerat părintele creștinismului în Daco-Romania. El era originar din Palestina, fiind evreu. În timpul Imperiului Otoman, au apărut primele așezări de evrei în Țara Românească, precum și în Transilvania, ei venind din vestul Europei. Comuniățile evreiești erau numite bresle, acestea fiind discriminate și având un statut inferior față de celelalte comunități.

Începând cu secolul XVIII, populația evreiască continua să crească. Și pentru că numărul lor creștea, libertățile lor au fost micșorate: aveau voie să locuiască doar în anumite orașe (de exemplu Alba Iulia in Transilvania) și nu aveau dreptul să aibă propietăți sau pământuri.

Evreii au contribuit la dezvoltarea social economică pe teritoriul României, au activat în domeniul commercial, industrial, în domeniul finanțelor și alte meserii. La jumătatea secolului XIX, situația juridică a evreilor se schimbă și se înrăutățește: le-a fost luat dreptul de o locui în orice așezare, precum și dreptul de a practica comerț. Imediat după Revoluție, evreii, numiți de Alexandru Ioan Cuza “ români de cult mosaic”, devin o “problemă evreiască” și și-au pierdut calitatea de cetățean al patriei sale, devenind apatrizi.

Dacă în Țara Românească evreii erau văzuți ca pe o “problemă” si erau scoși din drepturi, în ciuda aportului lor la dezvoltarea culturală si economică a societații, în anul 1867, în Transilvania ei primeau, din partea Imperiului Austro-Ungar, toate drepturile civice.

M. Brociner a fost primul evreu care a devenit ofițer în armata română. El a fost unul dintre voluntarii evrei care au participat la Războiul de Idependență. In timpul razboiului evreii au donat bani, echipamente si alimente.

În 1879, la Congresul de Pace de la Berlin, România a primit ordin să modifice articolul 7 din Constituța 1866 și să acorde tuturor evreilor drepturi civile. Dar aceste drepturi au fost acordate doar în mod individual si nu colectiv. Atitudinea discriminatorie i-a făcut pe evrei să-și piardă încrederea în societatea și în țara pentru care ei au luptat.

În ciuda presiunilor internaționale, chiar dacă erau născuți pe teritoriul României, înainte de Primul Război Mondial, evreii înca erau lipsiți de drepturi civice elementare. Soldații și ofițerii evrei au luptat în timpul Primului Război Mondial. Au existat 23.000 de soldați și ofițeri evrei care au luptat. Au fost circa 800 de eroi evrei care au murit în acest război, și ceea ce e de menționat este faptul că evrei au luptat ca și multe alte minorități, pentru România Mare, chiar dacă ei nu erau recunoscuți ca fiind cetățeni ai României. Incetățenirea evreilor s-a făcut abia prin Constituția România din 1923. Prin această Constituție România a fost ultima țară din Europa care a recunoscut dreptul evreilor la încetățenire.

La recensământul din 1929 s-a constat faptul că, în România locuiau 756930 de evrei, adică 4,2% din populația țării, iar 10 % din populația capitalei era evreiască.

”În 1937 Guvernul celor 44 de zile, cunoscut și ca Guvernul Goga a venit la putere. Condus de Octavian Goga si avându-l in componența sa pe Generalul Ion Antonescu, acest Guvern a emis Decretul Lege 169 – “ Decret Lege asupra revizuirii cetățeniei”. 30% din populația evreiască, adică 225222 evrei și-au pierdut cetătenia română și au devenit apatrizi in urma acestui decret-lege. În anii care au urmat situația evreilor romani s-a inrautatit: legi si decrete precum Decretul Lege 2650 din 1940 a fost preludiul la ceea avea să urmeze: legea a definit calitatea de evreu în spirit rasist și a legiferat “inferioritatea rasei evreiesti”. Drepturile civice ale evreilor au fost anulate: din nou.”

În 1940-1941, statul condus de Mareșalul Ion Antonescu a adoptat peste 20 de legi antisemite. În această perioadă populația evreiască a fost mutată din Vechiul Regat. În anul 1940 la sat trăiau peste 150.000 de evrei, iar în 1942 populația evreiască rurală a scăzut tranșant fiind mai puțin de 2.500 de persoane. Comunitatea evreiască nu a mai avut parte de protecția legilor care le asigurau siguranța și drepturile civice. Evreii lipsiți de apărare au devenit victime abuzurilor și au avut parte de o discriminare în masă.

Se aproximează că 340000 de evrei și-au găsit moartea în timpul regimului Antonescu, în Holocaustul Românesc.

Se pare că antisemitismul din Ucraina a fost o problemă istorică, care a devenit și mai răspândită în secolul al XX-lea. Între anii 1791 și 1917, aproximativ o treime dintre evreii din Europa locuiau înainte în Ucraina. Această mare concentrare a evreilor din această regiune a făcut din punct de vedere istoric o țintă ușoară pentru acțiunile și pogromurile anti-evreiești.

Războiul civil rus

În noiembrie 1917, Armata Rusă Imperială a inițiat un pogrom în Uman, în sudul Ucrainei. ”Un pogrom este o revoltă violentă îndreptată spre masacrarea sau persecuția unui grup etnic sau religios, în special unul destinat evreilor” . În luna februarie 1919, s-au ucis 1.500 de evrei în Proskurov . La 25 martie 1919, trupele mai ucis 4000 de evrei, la cererea colonelilor Cherkovski, Kurovsky și Shliatoshenko.

”În timpul războiului civil rus , evreii din Uman din estul Podoliei au fost supuși la două pogromuri în 1919, orașul schimbând mâinile de mai multe ori. Primul pogrom, în primăvară, a pretins 170 de victime; al doilea, în vară, au fost estimate mai mult de 90 de victime. De această dată, locuitorii creștini au ajutat la ascunderea evreilor. Consiliul pentru Pacea Publică, cu o majoritate creștină și o minoritate evreiască, a salvat orașul de pericol de mai multe ori. În 1920, de exemplu, a oprit pogromul inițiat de trupele generalului Denikin ”.

Între anii 1918 și 1921, în Ucraina au avut loc numeroase atacuri asupra evreilor, mai exact un număr de 1.236 de incidente violente împotriva evreilor. Se estimează că au fost uciși între 30.000 și 60.000 de persoane.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial au avut loc alte atacuri împotriva evreilor și în Ucraina. Ca și în alte multe state, evreii erau puși să-și sape singur mormintele. Mulți istorici evrei susțin că distrugerea populației evreiești din Ucraina, redusă de la 870.000 la 17.000, nu ar fi putut fi realizată fără ajutorul populației locale, deoarece germanii nu aveau forța de muncă pentru a ajunge la toate comunitățile care au fost anihilate, în satele îndepărtate.

În prezent, Chile găzduiește cea de-a treia comunitate evreiască din America de Sud, comunitatea evreiască din Chile provenind în principal din migrațiile care au avut loc în secolele XIX și XX. Primii evrei au sosit în Chile cu conchistadorii spanioli . Aceștia își schimbau religia, de cele mai multe ori la catolicism pentru că doreau să-și ascundă originea evreiască. Au fost trimiși evrei departe de țara lor printre spanioli, în Chile. Cei mulți evrei au fost executați. Unul dintre aceștia a fost Francisco Maldonado De-Silva, un doctor care a declarat în public despre religia sa evreiască și a fost executat numai din cauza asta. Cu independența Chile, rugăciunile evreiești au fost permise în public doar în 1856. Prima organizație oficială evreiască a fost înființată în 1909. În secolul al XX-lea, nivelurile antisemite împotriva evreilor din Chile au scăzut în direcție. În special în timpul celui de- al doilea război mondial, când Salvador Allende Gossens a fost ales în funcția de prim-ministru. În timpul lui Gossens în vârful administrației, mulți evrei au trebuit să părăsească Chile, și asta din cauza percepției sociale și agresive a guvernului și a faptului că mulți evrei au întreținut mari întreprinderi industrial.

Astăzi, în Chile, se află mai puțin de 32.000 de evrei, adică mai puțin 1% din populație.

2.1 Imaginea actuală în societatea Românească

Chiar și în ziua de astăzi, în România, încă ne confruntăm cu antisemitismul. Deși evreii aproape au dispărut din România, această atitudine ostilă față de evrei încă este prezentă, majoritatea persoanelor care adoptă astfel de atitudini fiind bătrânii. Deși România nu poate fi considerată ca o țară antisemită, existența unor incidente antisemite într-o țară în care populația evreiască este aproape inexistentă, este un fenomen extrem de îngrijorator la fel cum este negarea existenței antisemitismului și a Holocaustului în România.

Conform unui program numit Anti-Semitism Cyber Monitoring System, potrivit ministrului israelian, fiind cel mai avansat sistem din lume de monitorizare a antisemitismului în timp real, acesta analizează postări antisemite din social media și are capacitatea de a detecta țările și orașele care produc cel mai mult conținut antisemit. Pe parcurs a unei luni de testare, acest sistem a detectat circa 409.000 de postări antisemite, publicate de aproximativ 30.000 de utizatori. Potrivit acestui sistem, cele mai antisemite orașe sunt Santiago (Chile), Dnipro (Ucraina) și București (România).

De asemenea, conform sondajului comandat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “ Elie Wiesel”, o treime din români susțin că evreii nu se află printre acele persoane cu care ar dori să se întâlnească prea des. Potrivit acestei cercetări, 11% dintre români afirmă că evreii sunt o problemă pentru România, iar 22% dintre români i-ar dori în țară numai ca turiști.

Cercetarea Fundației Soros arată că percepțiile față de evrei sau de lucruri asociate lor au rămas problematice. Totodată, această cercetare atestă faptul că unul din șase români nu ar dori să aibă vecini evrei, musulmani sau maghiari. Concluzia acestei cercetări este că românii sunt intoleranți față de minorități entice sau religioase și resping tot ceea ce este diferit. Cu toate acestea vine si explicația de ce sunt respinși “sectanții” de o treime dintre români, fiind o a 2 a categorie pentru care românii nu au sentimente favorabile. De asemenea, persoanele cu vârsta sub 30 de ani sunt mai intolerante decât persoanele cu vârsta peste 30 de ani. Așadar, cei care nu au fost expuși propagandei antisemite sunt mai puțin toleranți față de cei care au fost expuși.

În studiul “Elie Wiesel” datele statistice arată că doar 12% dintre cei respondenți s-au declarat interesați de subiectul Holocaustului. Așteptările demonstrează că unii români încă se află în probleme cu trecutul.

Conform Recensământului din 2002, au existat în România:

5785 de persoane care s-au declarat evrei, printre care femeile, puțini copii și adolescenți, peste 40% tineri și generația de mijloc;

6057 de persoane care s-au declarat de religie mozaică

În anul 1938, populația evreiască a scăzut continuu în România. Populația evreiască în România de astăzi reprezintă 2% din cea care a fost în 1942.

Conform Recensământului din 2011, credincioșii cultului mozaic,ca număr 3519, sunt grupați în 78 de obști și comunități, răspândite în 30 de județe și în București. Așadar, cele mai importante comunități se găsesc în București, Iași, Timișoara; Bacău, Botoșani, Tg Mureș, Cluj, Brașov, Galați etc. Sunt localități în care trăiesc un număr mic de crendincioși evrei, aceștia fiind organizați în obști.

De la 31 Decembrie 2015 până în acest moment, pe teritoriul României există un număr de 103 de lăcașuri de cult. Declarate ca fiind monumente istorice și arhitectonice, un număr mare de temple și sinagogi sunt protejate prin lege: Templul vechi din Botoșani, Templul Coral și Sinagoga Mare din București, Templul din cetate din Timișoară și Sinagoga Mare din Iași.

În prezent, în România, Cultul Mozaic dispune de 6 deservenți (preoți) de cult. Acesta, de asemenea dispune de un număr de 766 cimitire prezente în aproximativ 600 de localități, fiind administrate de comunități religioase evreiești pe raza cărora sunt amplasate. Totodată, în cadrului cultului mozaic functionează 11 restaurante rituale, 3 case de odihnă și 4 cămine pentru bătrâni. Majoritatea membrilor comunității evreiești trăiesc în București și necesită asistență socială, care le este acordată în mare parte de JOINT prin Federația Comunităților Evreiești din România.

Un subiect important îl constituie căsătoria mixtă, care este definită ca fiind căsătoria dintre un bărbat și o femeie, în care unul dintre aceștia este evreu iar celălalt “ne-evreu”. Chiar și astăzi, natura căsătoriilor mixte în cadrul comunităților evreiești nu este văzută cu ochi buni de evreii ortodocși și rabini, unii refuzând să oficieze asemenea căsătorii. Numeroase studii arată că astfel de căsătorii, în timp, pot duce la segregarea și chiar dispariția comunităților evreiești.

De asemenea, Andrei Oișteanu vorbește în cartea sa despre portretul moral și intelectual al evreilor. “Nu caracterul evreului creează antisemitismul, ci mai degrabã antisemitismul creeazã caracterul evreului. Majoritatea clișeelor care compun portretul-robot al „evreului imaginar" sunt negativ e. Nu lipsesc, totuși, stereotipurile pozitive, dar acestea nu sunt mai puțin false, iar mentalitatea care operează cu ele nu este mai puțin nocivă. Mai ales că, așa cum vom vedea, unele dintre aceste clișee sunt doar aparent pozitive, ele subliniind, de fapt, explicit sau implicit, trăsături de caracter negative.

Un bun exemplu de stereotip (aparent) pozitiv este „proverbiala" inteligență a evreului. Exclamații admirative, de genul „Deștept ovreiu'!" sau „Cap de jidan!",erau atât de obișnuite printre ne-evrei, încât au fost preluate de evreii înșiși, în încercarea de a-și defini propria lor identitate. Este drept cã expresia echivalentă în idiș sau în ladino — A Jidischer Kop („Cap de evreu") sau Mioiu de judio („Minte de evreu") — nu exprimă atât inteligența evreului, cât caracterul speculativ al minții sale, un anume fel, specific, de a aborda și de a rezolva o problemă intelectuală. De altfel, înțelepciunea populară evreiascã preferã sã relativizeze situația, prin proverbe de genul „Evreul de-i deștept e deștept și de-i prost e prost"

Imaginea evreului în România nu este una unică și omogenă nici la nivelul unui individ dar nici în cadrul grupurilor mici. Creștinii din sate și-au păstrat mentalitatea din perioada interbelică care devenise generalizată și printre cei intelectualii ce îi vedeau pe evrei drept speculanți ce obținea u anumite avantaje din înapoierea, alfabetismul și sărăcia creștinului țăran. Totodată, creștinii de la oraș își amintesc cu nostalgie momentele în care conviețuiau în înțelegere în localitățile natale.

Generațiile actuale mai pot fi informate și pot auzi povești despre evrei și despre cum arătau satele interbelice doar de la acei bunici în vârstă, iar în viitorul apropiat acestea voi supraviețui doar înregistrate. La fel ca civilizațiile antice care au dispărut vor putea fi descoperite cu greu, astfel încât cercetarea de istorie orală cât și studierea și încercarea analizării detaliilor vieții private și religioase, a relațiilor evreilor cu creștinii și a urmelor viețuirii lor în România dar și imaginea acestora rămasă în memorie, vor contribui la Marea Istorie.

2.2 Ce nu merge în domeniul egalității de șanse sau a discriminării cu privire la evrei în România

Toate statele membre UE au transpus în legislația lor națională normele pentru combaterea discriminării pe motive de origine etnică sau rasială, credință sau religie, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală. În prezent sunt necesare eforturi suplimentare ca acestea să fie puse în aplicare.

Adoptate în anul 2000, Directiva privind egalitatea de tratament ce are în vedere încadrarea în muncă și Directiva privind egalitatea de tratament între rase au fost elaborate pentru a combate discriminarea. Aceste două directive fac parte din dreptul intern al tuturor celor 28 de țări din UE. Cu toate acestea, raportul scoate în evidență faptul că autoritățile naționale mai trebuie să asigure și prote cția efectivă a victimelor discriminării la fața locului. Sensibilizarea insuficientă a opiniei publice asupra drepturilor și a faptului că nu toate cazurile de discriminare sunt raportate se numără printre provocările principale.

Toți cetățenii UE au dreptul la tratament egal în ceea ce privește încadrarea în muncă, au dreptul să beneficieze de ajutor din partea organismelor naționale pentru egalitate și să depună plângeri printr-o procedură judiciară sau administrativă și au dreptul la protecție juridică împotriva discriminării directe și indirecte.

În legea 53 din 2003 privind Codul Muncii, în capitolul 2 se menționează:

(1) În cadrul relațiilor de muncă functionează principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii.

(2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenența națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă.

(3) Constituie discriminare directă actele si faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.

(4) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminări directe.

Legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului afirmă că:

Art. 1. — Prezenta lege are ca scop stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

Art. 2. — În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles :

a) prin antisemitism se înțelege atât percepția referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora cât și manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăților acestora, împotriva instituțiilor comunităților evreiești sau lăcașurilor lor de cult;

b) prin organizație cu caracter antisemit se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor antisemite. In această categorie pot fi incluse organizațiile cu sau fără personalitate juridică, partidele și mișcările politice, asociațiile și fundațiile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte persoane juridice care intră sub incidența prezentei

c) prin simboluri antisemite se înțelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul;

d) prin materiale antisemite se înțelege: imagini, mesaje text, conținut audio-video, precum și orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepții sau doctrine care promovează antisemitismul.

Art. 3

Fapta persoanei de a promova, în public, în orice mod, idei, concepții sau doctrine antisemite se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 4.

Distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, de materiale antisemite constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.

Art. 5.

(l) Confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri antisemite se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și utilizarea în public a simbolurilor antisemite.

(3) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută la alin. (l) sau (2), dacă este săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației sau în scopul dezbaterii unor aspecte de interes public.

Art. 6.

(l) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (l) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.

(3) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute la alin. (l), dacă denunță autorităților existența organizației, înainte ca aceasta să fi fost descoperită și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului.

(4) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la alin. (l) și (2) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.

2.3 Strategii de acțiune împotriva discriminării evreilor

În legislația fiecărui stat din Uniunea Europeană, deci și în legislația României, au fost transpuse Normele privind combaterea discriminării pe motive etnice.

Este interzisă discriminarea etnică în domenii importante. Drept urmare cetățenii României, indiferent de etnie au dreptul să ocupe orice loc de muncă, au dreptul de a alege și de a fi aleși. Elevii și studenții români de diferite etnii au voie să învețe în orice școală sau facultate.

Dacă aruncăm o privire și în structura parlamentului se observă că etniile se bucură de grupuri parlamentare proprii. Fiecare etnie este reprezentată în parlament de un număr de deputați și de un număr de senatori de etnie respectivă.

Se monitorizează eventualele cazuri de discriminare etnică și se încearcă sensibilizarea populației în legătură cu această problemă.

Evreii din România au posibilitatea să își păstreze cultura; există teatre în limba ebraică, se sărbătoresc “Zilele Culturii Iudaice”, “Ziua Holocaustului”. Au loc lansări de carte, expoziții, emisiuni televizate în care se prezintă activități ale Comunităților evreiești din România.

De asemenea, elevii au posibilitatea să studieze în limba maternă și chiar să dea examen în limba maternă. Statul român respectă drepturile minorităților naționale.

“Pentru a se asigura că drepturile UE la egalitate de tratament sunt aplicate în mod corespunzător la fața locului, Comisia recomandă statelor membre:

Să continue să sensibilizeze opinia publică în legătură cu drepturile antidiscriminare și să își concentreze eforturile asupra categoriilor celor mai expuse, cu implicarea angajatorilor și a sindicatelor. Comisia pune la dispoziție fonduri pentru sprijinirea acestor activități și a publicat un ghid practic pentru victimele discriminării (a se vedea anexa 1 la raportul de astăzi).

Să faciliteze raportarea cazurilor de discriminare pentru victime, prin îmbunătățirea accesului la mecanismele de soluționare a plângerilor. Organismele naționale pentru egalitate au de îndeplinit un rol crucial, iar Comisia va continua să sprijine stabilirea de contacte între organismele pentru egalitate și să se asigure că acestea își pot îndeplini efectiv sarcinile, conform dreptului UE.

Să asigure accesul la justiție pentru cei afectați de discriminare. Ghidul pentru victime elaborat de Comisie cuprinde îndrumări specifice despre cum trebuie prezentată și susținută o plângere în materie de discriminare. În același timp, Comisia finanțează cursuri de pregătire pentru practicienii în domeniul dreptului și pentru ONG-urile care reprezintă victimele discriminării cu privire la modul de aplicare a dreptului UE în materie de egalitate.

Să abordeze problemele de discriminare specifice cu care se confruntă romii, în cadrul strategiilor lor naționale pentru integrarea romilor, inclusiv prin punerea în aplicare a orientărilor Comisiei, astfel cum sunt incluse în recomandarea recent adoptată de Consiliu cu privire la integrarea romilor (IP/13/1226).”

Pentru a pune în practică un program folositor ce privește eliminarea discriminării și hărțuirii la locul de muncă putem ține cont de următoarele etape:

să se dezvolte politici și proceduri pentru furnizarea informațiilor și soluțiilor ce au în vedere evitarea apariției unor situații de hărțuire și discriminare la locul de muncă;

să se asigure condițiile în care managerii vor discuta față în față cu personalul pentru comunicarea politicii și a procedurilor;

să se asigurare instrucția managerilor și supraveghetorilor pentru a îi ajuta în identificarea comportamentului ilegal sau inacceptabil la locul de muncă;

să se asigurare faptul că managerii vor comunica și vor răspunde corespunzător în cazul în care constată sau li se raportează astfel de comportamente;

să se promoveze corect practicile de la locul de muncă în rândul tuturor categoriilor de angajați.

Participarea la sesiuni interactive de instruire vor aduce managerilor multe beneficii, accentul fiind pus pe comunicarea față în față. Fiecare program de succes are nevoie de experți instruiți care vor interveni atunci când nivelul de expertiză al managerilor și supraveghetorilor nu este necesar pentru întreprinderea de acțiuni de remediere a situației sau când aceștia însăși sunt implicați fiind vinovați de comportament inadecvat. Procedurile care vor fi adoptate trebuie să țină cont de acest lucru.

Ca soluții pentru prevenirea discriminării și hărțuirii în România propunem următoarele:

să se obțină sprijinul managerului general, conducerii companiei pentru aplicarea strategiei abordării discriminării și hărțuirii;

să se consulte părerile interesate pentru a se realiza aceste politici antidiscriminare sau antihărțuire, inclusiv a personalului, organizațiilor patronale, asociațiilor profesionale, a agențiilor naționale antidiscriminare;

să se promoveze regulat această politică la toate nivelurile organizației sau companiei;

să se traducă în limbile străine relevante, acolo unde este necesar, respectiva politică pentru a fi accesibilă pentru toți angajații;

la ședințele cu personalul managerii să discute și să se aplice respectiva politică;

să se includă informații despre această politică și alte informații ce au în vedere discriminarea și hărțuirea la locul de muncă ca parte standard a introducerii la noul loc de muncă a persoanelor nou angajate;

să se organizeze cursuri pentru toți managerii în ceea ce privește rolul lor în asigurarea unui loc de muncă fără discriminare și hărțuire;

să se asigure că managerii urmează o conduită profesională adecvată.

PARTEA PRACTICĂ

Obiectivele campaniei

Promovarea egalității de șanse.

Identifiarea cunoștințelor pe care studenții Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași le au cu privire la religia iudaică.

Analiza reacțiilor pe care persoanele evreice le au în momentul în care discută despre discriminarea religioasă.

Eliminarea barierelor de comunicare si înțelegere dintre persoanele ce aparțin unor religii diferite.

Scopul campaniei

Scopul acestei campanii este unul amplu. Pe de o parte, putem vorbi despre informarea studentilor Universitatii Alexandru Ioan din Iasi, cu privire la difersitatea si discriminarea religioasa, axandu-ne in acest sens pe discriminarea evreilor in spatiul Romanesc. Pe de alta parte, dorim ca prin intermediul acestei campanii, sa aflam informatii de la persoanele evreice, informatii bazate pe posibila lor discriminare religioasa.

Ipotezele campaniei

Diversitatea religiilor reprezintă un factor al dicriminării.

De cele mai multe ori, evreii sunt discriminați pe baza religiozității acestora.

Odată ce evreii sunt discriminați pe o perioadă îndelungată de timp, pot ajunge să discrimineze și ei alte categorii sociale.

În anumite situații oamenii apelează la discriminare.

Majoritatea evreilor sunt discriminați pe piața forței de muncă.

Evreii nu sunt o amenințare pentru populația română.

Numărul evreilor din municipiul Iași scade tot mai mult.

Românii prezintă tot mai multe reticențe față de populația iudaică.

Discriminarea evreilor produce efecte favorabile schimbării comportamentului acestora.

Grupul Țintă

Grupul tinta al campaniei „ Dicriminarea evreilor din Romania” este adresat persoanelor evreice din cadrul Centrului Comunitar Evreiesc, judetul Iasi.

Motivul alegerii grupului țintă

Am ales ca grupul tinta al campaniei „ Dicriminarea evreilor din Romania” sa fie reprezentant de catre evreii din cadrul Centrului Comunitar Evreiesc din judetul Iasi deorece ei reprezinta una dintre principalele categorii de indivizi care se confrunta cu discriminarea religioasa, intr-un oras in care religia majoritara este reprezentata de catre ortodoxism.

Ghid de interviu

Bună ziua, mă numesc Tulbure Maria Izabela, sunt studentă în cadrul Univerisității Alexandru Ioan Cuza din Iași, Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice, specializarea Asistență Socială, anul II, grupa 2, Zi, iar alături de colegele mele Botezatu Astrid-Ioana, Codreanu Aida-Livia si Dogariu Iustina, implementăm o campanie cu privire la „Discriminarea evreilor în România”. Dorim să obținem permisiunea dumneavostră privind atât participarea la un interviu ce are ca și temă „Discriminarea evreilor” cât și analiza acestor date. De asemenea, dorim să vă cerem permisiunea pentru a înregistra această convorbire, ajutându-ne în acest mod să analizăm corect informațiile furnizate de către dvs. Totodată, ținem să vă informăm că toate datele pe care le veți oferi vor rămâne strict confidențiale, doar noi și profesorul de la seminar vor avea acces la ele. Aceste date vor fi folosite strict în sensul campaniei, ele nefiind făcute publice.

1. Pentru început, aș dori să îmi spuneți care este opinia dumneavoastră despre discriminare?

2. S-a întâmplat să aveți atitudini discriminatorii cu privire la anumite grupuri sociale?

3. Considerați că discriminarea reprezintă o atitudine normală a oamenilor?

3.1. Dacă da, ce vă face să considerați acest lucru?

3.2. Dacă nu, ce vă face să considerați acest lucru?

4. Ați fost vreodată discriminat pe baza religiozității dumneavoastră?

4.1. Dacă da, cum s-au manifestat aceste forme de discriminare?

5. Cum v-au afectat aceste forme de discrimare?

6. Vi se întâmplă des să vă întâmpinați cu astfel de situații?

7. Care considerați că sunt cauzele pentru care oamenii apelează la discriminare?

8. În ceea ce privesc efectele pe care discriminarea le are, cum credeți că acestea schimbă comportamentul persoanelor discriminate?

9. Considerați că evreii sunt des discriminați pe piața forței de muncă?

9.1. Dacă da, cunoașteți cazuri?

9.2. Cum s-au manifestat acestea?

10. Sunteți de părere că numărul evreilor din România este într-o continuă scădere?

10.1 Dacă da, de ce considerați acest lucru?

10.2. Dacă nu, de ce considerați acest lucu?

11. Credeți în egalitatea de șanse?

12. În ceea ce privesc celelalte religii (ortodixism, catolicism, protestantism, neoprotestantism, hinduism) ce tip de relații aveți cu persoanele ce aparțin acestor religii?

13. Considerați că oamenii ar trebui să fie mai informați în ceea ce privește diversitatea religiilor?

Vă mulțumesc atât pentru timpul dvs. alocat acestui interviu cât și pentru răspunsurile oferite. Totodată, dacă mai sunt aspecte pe care ați omis să mi le spuneți, dar ați dori să o faceți, puteți să mi le comunicați acum. De asemenea , vă reasigur ca tot ceea ce s-a discutat va rămâne strict confidențial!

Chestionar

Nr. chestionar: ………………………….. Data aplicării: …………………………….

Operator: …………………………………..

Chestionar „Discriminarea evreilor in Romania”

Q1. Ce înțelegeți prin termenul de discriminare?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Q2 . Sunteți de acord ca în anumite situații să se apeleze la discriminare?

a. Da

b. Nu

Q3. Sunteți o persoană tolerantă?

Q4. Care este atitudinea dumneavoastră în momentul în care sesizați o situație de discriminare?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Q5. Care considerați că sunt cauzele pentru care oamenii apelează la discriminare?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Q6. Vorbind despre efectele pe care discriminarea le are, cum credeți că acestea schimbă comportamentul persoanelor discriminate?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..…

Q7. Evaluați de la 1 până la 5 gradul de discriminare a următoarelor criterii:

Q8. În ceea ce privește diversitatea religiilor (ortodixism, catolicism, protestantism, neoprotestantism, iudaism) considearați că acestea pot deveni factori ai discriminarii?

a. Da

b. Nu

c. Nș/Nr

Q9. Credeți că evreii sunt discriminați datorită religiei?

Da

Nu

Nș/Nr

Q10. Cunoașteți persoane de religie iudaică?

a. Da

b. Nu

c. Nș/Nr

Q11. Cum vă înțelegeți cu persoanele de religie iudaică? (Dacă ați răspuns la întrebarea Q10 negativ treceți direct la întrebarea Q12)

Q12. Care considerați că este rata de discriminare a evreilor din municipiul Iași privind integrarea lor socială?

Q13. Sunteți de acord cu urmatoarele afirmații :

DATE SOCIO-DEMOGRAFICE

SD.1. Sexul 1. Masculin 2. Feminin

SD.2. Vârsta ____

SD.3. Statut matrimonial:

SD.4. Ultima școală absolvită___________________________________________________

SD.5. Mediul de proveniență ___________________________________________________

SD.6. Ocupația principală ____________________________________________________

SD.7. Email ________________________________________________________________

SD.8. Nr. Tel. ______________________________________________________________

EVALUAREA CAMPANIEI

Evaluarea interviului

Diversitatea religiilor reprezintă un factor al dicriminării.

Ipoteza această se confirmă prin întrebarea 8 din chestionar, unde 80% din cei chestionați au răspuns afirmativ.

De cele mai multe ori, evreii sunt discriminați pe baza religiozității acestora.

Această ipoteză se confirmă prin întrebarea 9 aplicată în chestionar unde observăm că 80% dintre persoanele chestionate au răspuns afirmativ. Pe lângă asta observăm că la întrebarea 7, gradul de discriminare pe baza religiei este foarte ridicat.

Odată ce evreii sunt discriminați pe o perioadă îndelungată de timp, pot ajunge să discrimineze și ei alte categorii sociale.

Acest lucru nu se confirmă în totalitate, deoarece persoana intervievată de religie iudaică a afirmat faptul că ea nu a discriminat niciodată alte persoane indiferent de religia acestora chiar daca știe că discriminarea este prezentă din partea celorlalte persoane.

În anumite situații oamenii apelează la discriminare.

Acest lucru nu se confirmă deoarece la întrebarea 2 din chestionar, 99% dintre cei chestionați au răspuns negativ.

Majoritatea evreilor sunt discriminați pe piața forței de muncă.

Acest lucru nu se confirmă deoarece în cadrul interviului pe care l-am avut cu doamna „X”, aceasta ne-a relatat faptul că în România comunitatea evreiască este îmbătrânită, nemaifiind foarte activă pe piața muncii. De asemenea, în decursul anilor în care a profesat ca și medic pediatru, aceast nu s-a simțit discriminată de către colegi sau angajatori.

Evreii nu sunt o amenințare pentru populația română.

Ipoteza aceasta se confirmă prin întrebarea 13.4 din chestionar unde 55% dintre cei chestionați au răspuns negativ, iar 35% au răspuns cu NȘ/NR.

Numărul evreilor din municipiul Iași scade tot mai mult.

Acest lucru reiese din interviu, unde persoana intervievată afirmă faptul că populația iudaică este tot mai îmbătrânită, iar din întrebarea 13.5 din chestioar observăm că 25% dintre persoanele chestionate au răspuns afirmativ, iar 65% au afirmat faptul că nu cunosc situația.

Românii prezintă tot mai multe reticențe față de populația iudaică.

Această ipoteză se confirmă prin întrebarea 11 din chestionar unde reiese că doar 5% dintre persoanele chestionate se înțeleg bine cu persoane de religie iudaică.

Discriminarea evreilor produce efecte favorabile schimbării comportamentului acestora.

În ceea ce privește această ipoteză, putem afirma că doamna „X” considera că efectele pe care discriminarea le are sunt de ordin psihologic.

Evaluarea chestionarului

Ce înțelegeți prin termenul de discriminare?

Sunteți de acord ca în anumite situații să se apeleze la discriminare?

Sunteți o persoană tolerantă?

Care este atitudinea dumneavoastră în momentul în care sesizați o situație de discriminare?

Care considerați că sunt cauzele pentru care oamenii apelează la discriminare?

Vorbind despre efectele pe care discriminarea le are, cum credeți că acestea schimbă comportamentul persoanelor discriminate?

Evaluați de la 1 până la 5 gradul de discriminare a următoarelor criterii:

Rasă

Limbă

Religie

Culoare

Sex

Orientare sexuală

Orientare politică

Vârstă

Handicap

În ceea ce privește diversitatea religiilor (ortodoxism, catolicism, protestantism, neoprotestantism, iudaism) considerați că acestea pot deveni factori ai discriminării?

Credeți că evreii sunt discriminați datorită religiei?

Cunoașteți persoane de religie iudaică?

Cum vă înțelegeți cu persoanele de religie iudaică?

Care considerați că este rata de discriminare a evreilor din municipiul Iași privind integrarea lor socială?

Sunteți de acord cu următoarele afirmații:

Orice persoană are dreptul de a-și alege singur religia.

Evreii sunt persoane credincioase.

Iudeii sunt urmații tribului lui Iuda.

Evreii sunt o amenințare pentru populația română.

Numărul evreilor în România este în continuă scădere.

Evaluarea obiectivelor

Promovarea egalității de șanse.

Obiectivul a fost atins prin împărțirea flayerelor cu mesajul „SPUNE STOP ANTISEMITISMULUI”, pe care le-am împărțit pe holurile Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Acestea aveau ca scop conștientizarea egalității de șanse între persoane fie ele și de religii diferite.

Identifiarea cunoștințelor pe care studenții Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași le au cu privire la religia iudaică.

Acest obiectiv a fost atins prin aplicarea chestionarelor studenților din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Aceștia au fost receptivi la completarea chestionarelor.

Analiza reacțiilor pe care persoanele evreice le au în momentul în care discută despre discriminarea religioasă.

Prin aplicarea interviului, doamna „X” a mărturisit că abordând acest subiect am atins o latură sensibilă. Doamna „X” nu a rămas deloc surprinsă când a auzit despre discriminarea religioasă, ea știe că discriminarea există și mai ales în rândul evreilor.

Eliminarea barierelor de comunicare si înțelegere dintre persoanele ce aparțin unor religii diferite.

Prin aplicarea interviului ne-am dat seama că barierele de comunicarea din partea evreilor raportându-se la alte religii nu există. Totodată, primirea de care am avut parte la Centrul Comunitar Evreiesc ne-a lăsat fără cuvinte. Cei din cadrul centrului au fost foarte primitori și ne-au ajutat cu mare drag pe tot parcursul campaniei cu informații.

Evaluarea ipotezelor

Diversitatea religiilor reprezintă un factor al dicriminării.

Ipoteza această se confirmă prin întrebarea 8 din chestionar, unde 80% din cei chestionați au răspuns afirmativ.

De cele mai multe ori, evreii sunt discriminați pe baza religiozității acestora.

Această ipoteză se confirmă prin întrebarea 9 aplicată în chestionar unde observăm că 80% dintre persoanele chestionate au răspuns afirmativ. Pe lângă asta observăm că la întrebarea 7, gradul de discriminare pe baza religiei este foarte ridicat.

Odată ce evreii sunt discriminați pe o perioadă îndelungată de timp, pot ajunge să discrimineze și ei alte categorii sociale.

Acest lucru nu se confirmă în totalitate, deoarece persoana intervievată de religie iudaică a afirmat faptul că ea nu a discriminat niciodată alte persoane indiferent de religia acestora chiar daca știe că discriminarea este prezentă din partea celorlalte persoane.

În anumite situații oamenii apelează la discriminare.

Acest lucru nu se confirmă deoarece la întrebarea 2 din chestionar, 99% dintre cei chestionați au răspuns negativ.

Majoritatea evreilor sunt discriminați pe piața forței de muncă.

Acest lucru nu se confirmă deaorece în cadrul interviului pe care l-am avut cu doamna „X”, aceasta ne-a relatat faptul că în România comunitatea evreiască este îmbătrânită, nemaifiind foarte activă pe piața muncii. De asemenea, în decursul anilor în care a profesat ca și medic pediatru, aceast nu s-a simțit discriminată de către colegi sau angajatori.

Evreii nu sunt o amenințare pentru populația română.

Ipoteza aceasta se confirmă prin întrebarea 13.4 din chestionar unde 55% dintre cei chestionați au răspuns negativ, iar 35% au răspuns cu NȘ/NR.

Numărul evreilor din municipiul Iași scade tot mai mult.

Acest lucru reiese din interviu, unde persoana intervievată afirmă faptul că populația iudaică este tot mai îmbătrânită, iar din întrebarea 13.5 din chestioar observăm că 25% dintre persoanele chestionate au răspuns afirmativ, iar 65% au afirmat faptul că nu cunosc situația.

Românii prezintă tot mai multe reticențe față de populația iudaică.

Această ipoteză se confirmă prin întrebarea 11 din chestionar unde reiese că doar 5% dintre persoanele chestionate se înțeleg bine cu persoane de religie iudaică.

Discriminarea evreilor produce efecte favorabile schimbării comportamentului acestora.

În ceea ce privește această ipoteză, putem afirma că doamna „X” considera că efectele pe care discriminarea le are sunt de ordin psihologic.

STABILIAREA STRATEGIEI DE ACȚIUNE ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII EVREILOR

Informarea locuitorilor din Municipiul Iași cu privire la istoria evreilor dar și discriminarea acestora în spațiul Românesc.

Participarea la diverse acțiuni realizate în cadrul Centrului Comunitar Evreiesc din Iași.

Participarea la activități de instruire privind orice formă de discriminare.

CULEGEREA INFORMAȚIILOR DE PE TEREN

În data de 27-28.02.2019 am hotărât să ne îndreptăm spre culegerea datelor de pe teren, respectiv vizitarea Centrului Comunitar Evreiesc, Cimitirul Evreiesc și Muzeul Comunității Evreilor din Iași.

Centrul Comunitar Evreiesc

Ajungând la centru, cei de acolo au fost foarte binevoitori, printre care se regăsea si doamna „X” care ne-a răspuns cu drag la toate întrebările adresate de noi. Am rămas cu o impresie foarte bună și cu multe informații din istoria evreilor.

Cimitirul Evreiesc

Ajungând cu greu la cimitir, am întâlnit o femeie care ne-a lăsat să mergem în locul unde au fost îngropați eroii care au fost uciși de către „nelegiuiți, antisemiți,rasiști, fasciști în 29 Iunie-2 Iulie 1941”.

Muzeul Comunității Evreilor

Cele 4 mari sărbători evreiești: Sabatul, Roș Hașana (Anul Nou), Purim (Sărbătoarea sorților) și Pesah.

Teatrul evreiesc Pomul Verde

Obeliscul amplasat pe locul Teatrului evreiesc Pomul Verde din Iași este un monument dedicat memoriei primului teatru profesionist din lume în limba idiș, întemeiat de către actorul și dramaturgul Avraham Goldfaden  în anul 1876.

Baldachinul

Baldachinul sub care se căsătoreau cuplurile evreiești. Ultima căsătorie oficiată din Municipiul Iași a fost realizată în urmă cu 5 ani, din dragostea cuplului s-au născut cei mai tineri membrii din comunitatea evreiască, o fetiță de 4 ani și un băiețel de 2 ani.

Implicația evreilor în viața socială

Evreii au avut implicații seriose în industrie, comerț, finanțe și meserii.

Fosta Chestură a Poliției

În curtea Chesturii Poliției din Municipiul Iași, evreii au fost uciși în data de 29 Iunie 1941 în timpul cercetărilor penale.

Bibliografie

Brustein, William I. (2003). Roots of Hate: Anti-Semitism în Europe before the Holocaust. Cambridge University Press, p. 52

Christopher Patridge, Religiile lumii, ed. cit., p. 292

Editori ai Encyclopædia Britannica; și colab. (2017). "Pogrom" . Encyclopædia Britannica

Enciclopedia Judaica , a doua ediție, voi. 20, p. 244

Legea nr. 53 din 2003 publicată în Monitorul Oficial nr. 72 din 5 februarie 2003

Legea nr.157 din iulie 2018

Leonidas DONSKIS, Forms of Hatred:The Troubled Imagination in Modern Philosophy and Literature, Amsterdam/New York, 2003, p.12

Marius-Ioan Grec, Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor,ed. a II-a, Institutul European, Iași, 2009, pp.14-15.

MCA România, Evreii din România, vizat în 30 septembrie 2014

OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Ordonanța nr. 137/2000 republicata 2014

Oișteanu, A., 2001, „Imaginea evreului în cultura Română”, ed. Humanitas, București.

Wilhelm Marr, Der Sieg des Germanenthums über das Judenthum – Vom nichtconfessionellen Standpunkt aus betrachtet („Victoria germanității asupra evreimii. Privită din punct de vedere neconfesional”), broșură de propagandă, Berlin, februarie 1879.

. http://europa.eu/rapid/press-release_IP-1