DISCRIMINAREA DE GEN PE PIA ȚA MUNCII ÎN MUNICIPIUL ALEXANDRIA Coordonator știin țific: Anastasiu Ionu ț Autor: Cotola n A. Eliza Iulie 2018 2… [610934]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE ADMINISTRA ȚIE ȘI MANAGEMENT
PUBLIC
SPECIALIZARE RESURSE UMANE

LUCRARE DE LICEN ȚĂ
DISCRIMINAREA DE GEN PE PIA ȚA MUNCII ÎN MUNICIPIUL
ALEXANDRIA

Coordonator știin țific: Anastasiu Ionu ț Autor: Cotola n A. Eliza

Iulie 2018

2
CUPRINS
Capitolul 1. Introducere în problematica discrimin ării de gen pe pia ța muncii în municipiul
Alexandria ………………………………….………………………………………. ……………………4
Capitolul 2. Discriminarea de gen pe pia ța muncii………………………………………………. ……..7
2.1 Abordarea sociologic ă a problematicii discrimin ării de gen pe pia ța muncii………………….7
2.2 Discriminarea de gen direct ă și indirect ă pe pia ță muncii…………………………………….8
2.3 Consecin țele discrimin ării de gen pe pia ța muncii asupra individului…………………………9
2.4 Combaterea fenomenului de discriminare pe pia ța muncii ………………………………….10
2.5 Recomand ări în lupta contra discrimin ării de gen pe pia ța muncii…………………………….12
Capitolul 3. Metodologia cercet ării ………..…………………………………………………..14
3.1 Obiectivul general al cercet ării ………. ………………………………………………….…14
3.2 Obiectivele specifice ale cercet ării ……… …………………………………………………14
3.3 Întreb ările de cercetare………..……………………………………………………………..15
3.4 Metodele calitative de cercetare…………………………………… ………………………..16
3.5 Metoda anchetei sociologice…………………………………………………… …………….17
3.6 Eșantionarea…………………………………………………………………………………..18
Capitolul 4. Analiza și interpretarea rezultatelor……………………………………………..20
4.1 Prezentarea persoanelor intervievate…………………………… ……………………………20
4.2 Analiza r ăspunsurilor aferente ale persoanelor intervievate…… …………………………….21
4.3 Analiza global ă a datelor…………………………………………………………………….30
4.4 Analiza datelor prin raportare la întreb ările cercet ării……………………………………….31
4.5 Motivarea intervieva ților …………………………………………………………………….32
Capitolul 5. Concluzii,implica ții și recomand ări……………………………………………..34
5.1 Concluziile cercet ării…………………………………………………………………………34
5.2 Limitele cercet ării…………………………………………………………………………….35

3
5.3 Recomand ări………………………………………………………………………………… ………36
5.4 Direc ții ulterioare de cercetare………………………………………………………………. 36
4.5 Contribu ții proprii……………………………………………………………………………37
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….. ……………..38
ANEXE…………………………………………………………………..…………………….40

4
1) Introducere în problematica discrimin ării de gen pe pia ța muncii în
municipiul Alexandria
În România se discrimineaz ă mult și pe diferite criterii; nu de pu ține ori discrimin ările sunt
multiple adic ă de gen, de varst ă, de ras ă etc. De câ țiva ani, pu țini la num ăr, autorit ățile și societatea
civil ă se arat ă ceva mai preocupate de problematica discrimin ării de gen, considerând c ă este
timpul pentru o interven ție mult mai sus ținut ă. E discutabil îns ă în ce m ăsura aceast ă recent ă
abordare se datoreaz ă faptului c ă se practic ă în toat ă Europa, sau în țelegerii profunde a faptului c ă
discriminarea este cel mai grav atentat la demnitat ea omului. De multe ori cei ce discrimineaz ă din
cauza genului nu con știentizeaz ă acest fapt. Ei b ănuiesc c ă un anumit gen este mai pu țin potrivit
decât altul în anumite pozi ții. Personal cred c ă prima variant ă este mai adev ărat ă și în ciuda durit ății
acestei afirma ții, nu pot decât s ă sper, că în timp, impunerea prin diferite mijloace a unui
comportament nediscriminatoriu va duce și la întelegerea nevoii de a trata oamenii în mod e gal.
Am ales aceast ă tem ă pentru lucrarea de licen ță , deoarece o consider o problem ă de actualitate
pe pia ță muncii, fiind foarte des întâlnit ă atât la nivel na țional cât și interna țional. Discriminarea
de gen este o experien ță ce poate fi u șor ignorat ă de trec ători, aducând un impact puternic, atât
asupra vie ții persoanei discriminate, cât și asupra rela țiilor acesteia cu al ții. Tocmai din aceste
considerente, discriminarea de gen constituie o gra v ă înc ălcare a drepturilor omului. Consider c ă
aceast ă lucrare poate aduce informa ții noi persoanelor care au fost discriminate din ca uza genului
pe pia ța muncii în municipiul Alexandria, încurajându-i s ă apeleze la mecanismelor de interven ție
împotriva acestei probleme. Am ales ca e șantion 18 membrii ai familiei mele, cât și cuno știn țe
care au trecut prin inegalitatea de gen pe pia ța muncii, ace știa fiind locuitori ai municipiului
Alexandria, jude țul Teleorman.
Lucrarea are ca scop cunoa șterea percep țiilor, atitudinilor și a ștept ărilor persoanelor care s-au
confruntat cu discriminarea de gen pe pia ța for ței de munc ă în mun. Alexandria, dar și promovarea
egalit ății de gen în rândul acestora. Cercetarea dore ște să analizeze îndeaproape situa țiile de
discriminare de gen pe pia ța muncii întâlnite de persoanele intervievate în mu n.Alexandria, s ă
identifice gradul de cunoa ștere al subiec ților cu privire la mecanismele de interven ție asupra
problematicii discrimin ării de gen pe pia ța for ței de munc ă și s ă formeze o atitudine responsabil ă
fa ță de aceast ă problem ă. La finalul lucr ării voi analiza și interpreta r ăspunsurile subiec ților
intervieva ți, referitoare la problematica discrimin ării de gen pe pia ța muncii în mun.Alexandria.

5
Rezuma t: Prin lucrarea ”Discriminarea de gen pe pia ța muncii în municipiul Alexadria”, am
dorit s ă identific percep țiile unor persoane care au întâmpinat problematica discrimin ării de gen
pe pia ța muncii în mun. Alexandria, dar și s ă promovez egalitatea de gen prin încurajarea aplic ării
mecanismelor de interven ție împotriva discrimin ării de gen.
Lucrarea și-a dorit s ă r ăspund ă la 3 întreb ări, prima întrebare a cercet ării: Cum au ajuns
persoanele intervievate s ă fie discriminate din cauza genului pe pia ța for ței de munc ă în mun.
Alexandria? Prin aceast ă întrebare am vrut s ă cunosc situa țiile de discriminare cu care s-au
confruntat pe pia ța for ței de munc ă din cauza genului, dar și formele de discriminare de gen
(discriminare direct ă, discriminare indirect ă). A doua întrebare la care cercetarea de teren do re ște
să raspund ă: Care au fost metodele de ap ărare la care au apelat persoanele intervievate împo triva
discrimin ării de gen? Orice individ al timpurilor noastre tre buie s ă acorde o aten ție deosebit ă
instrumentelor și mecanismelor specializate în eliminarea discrimin ării de gen pe pia ța muncii și
să cunoasc ă totul, în am ănunt, a șadar, prin aceast ă întrebare am dorit s ă identific gradul de
cunoa ștere al subiec ților intervieva ți asupra mecanismele specializate în eliminarea dis crimin ării
de gen pe pia ța muncii. A treia întrebare de cercetare este: Care sunt efectele discrimin ării de gen
pe pia ța muncii asupra subiec ților intervieva ți? Problematica discrimin ării de gen pe pia ța muncii
poate aduce foarte multe efecte negative persoanei discriminate. Pentru a g ăsi r ăspunsuri la aceste
întreb ări, am folosit ca metod ă de cercetare ancheta sociologic ă, iar ca tehnic ă, interviul
semistructurat, acumulând 18 responden ți.
În concluzie, majoritatea subiec ților intervieva ți au trecut nep ăsători peste aceast ă experien ță .
Diferen țierea de gen pe pia ța muncii este ignorat ă de c ătre persoanele discriminate, îns ă aduce un
impact puternic asupra vie ții lor, cât și a rela țiilor acestora cu alte persoane. F ără dar și poate, tot
mai mul ți oameni se confrunt ă cu aceast ă form ă de discriminare, îns ă consider c ă angajatorii sunt
oamenii care ar putea îmbun ătăți aceast ă problem ă.

Cuvinte cheie: discriminarea de gen, pia ța muncii, egalitatea de gen, combaterea inegalit ății.

6
Abstract: Through the paper "Labor Gender Discrimination in Alexadria City", we wanted to
identify the perceptions of some people who have en countered gender discrimination on the labor
market in Alexandria, but also to promote gender eq uality by encouraging the implementation of
mechanisms anti-discrimination against women.
The paper wished to answer 3 questions, the firs t question of the research: How did interviewees
get discriminated against gender on the labor marke t in Alexandria? By this question I wanted to
know the situations of discrimination that they hav e faced in the labor market because of gender,
but also the forms of gender discrimination (direct discrimination, indirect discrimination). The
second question to which field research wishes to a nswer: What were the methods of defense to
which interviewed people have approached against ge nder discrimination? Every individual of our
times must pay special attention to the tools and m echanisms specialized in eliminating gender
discrimination on the labor market and to know ever ything thoroughly, so by this question we
wanted to identify the degree of knowledge of the s ubjects interviewed on the mechanisms
specialized in eliminating gender discrimination in the labor market. The third question is: What
are the effects of gender discrimination on the lab or market on the interviewed subjects? The issue
of gender discrimination in the labor market can br ing a lot of negative effects to the discriminated
person. In order to find answers to these questions , we used sociological inquiry as a research
method and, as a technique, the semi-structured int erview, accumulating 18 respondents.
In conclusion, most of the interviewed subjects h ave neglected this experience. Gender
differentiation on the labor market is ignored by d iscriminated individuals, but it has a strong
impact on their lives and on their relationships wi th other people. Without and perhaps more and
more people are facing this form of discrimination, but I think employers are people who could
improve this.

Key words : gender discrimination, labor market, gender equal ity, combating inequality.

7
Capitolul 2. Discriminarea de gen pe pia ța muncii
2.1 Abordarea sociologic ă a problematicii discrimin ării de gen pe pia ța muncii
Discriminarea de gen a existat din cele mai vechi t impuri, ea fiind identificat ă ca fenomen social
și definit ă concret abia dup ă ce omenirea s-a confruntat cu problemele de acest fel, ani în șir și
dup ă ce suferin ța sufleteasc ă și traumele create de ea au devenit greu de vindecat și unele chiar
imposibil de dep ăsit (Banton,1998). În epocile preindustriale, oamen ii erau atât de pu țin
instrumenta ți încât se raportau la natur ă și societate proritar în func ție de poten țialul lor fizic. Și,
cum, femeile au, în compara ție cu b ărba ții, un poten țial fizic redus și într-o m ăsur ă semnificativ ă,
afectate de perioadele de sarcin ă și al ăptare, devine evident c ă, în majoritatea zonelor de pe glob,
femeile au fost condi ționate s ă-și dedice poten țialul în scopul satisfacerii necesit ăților din mediul
interior, de cre ștere a copiilor și de îngrijire a gospod ăriei, iar b ărba ții, în mod complementar, în
scopul satisfacerii necesit ăților din mediul exterior, de procurare a hranei și de ap ărare. Astfel, în
acest fel s-a produs prima împ ărțire a muncii, prin care femeile și b ărba ții au dobândit, progresiv
roluri sociale (Bulboac ă, 2009).
În mod indiscutabil, educa ția în școal ă are o influen ță direct asupra procesului de interiorizare
a tr ăsăturilor de gen (masculine/feminine) și profesorii joac ă un rol important în recunoa șterea și
exploatarea creativ ă a diferen țelor de gen în orice demers educational. Ignorarea perspectivei de
gen, tratarea elevilor nediferen țiat într-un process didactic poate conduce la conse cin țe negative,
dintre care cea mai important ă este chiar atingerea principiului egalit ății de șanse: ca elevi/eleve,
ca femei și b ărba ți (Aninosanu, 2007). Dezvoltarea unor atitudini și comportamente parteneriale
de gen în școal ă trebuie s ă fie o prioritate ținând cont de faptul c ă în societatea noastr ă sunt înc ă
foarte r ăspândite diverse forme de discriminare pe acest cri teriu (Baraba ș, 2009). Prin intermediul
acestor dezbateri, formele de discriminare au ajuns s ă fie puse mai bine în lumin ă, în țelese și s-au
făcut numeroase demersuri pentru eliminarea lor și instituirea unei reale egalit ăți de șanse
(Cornea&Petreu ș, 2012).
O prim ă form ă de discriminare care se cere eliminat ă este aceea bazat ă pe stereotipul dup ă care
principalul rol al femeii este acela de a na ște si de a cre ște copii. O a doua form ă de înc ălcare a
egalit ății de gen între femei si b ărba ți prive ște statutul ocupa țional si veniturile salariale. Unele
femei sunt pl ătite mai pu țin decât b ărba ții pentru aceea și munc ă prestat ă, acest factor explic ă numai

8
o mic ă parte a diferen ței de renumerare între femei și b ărba ți, datorit ă eficacit ății dreptului
comunitar și a legisla țiilor na ționale. În realitate, cel mai adesea, femeile prime sc mai pu țin decât
bărba ții pentru o munc ă de valoare egal ă. Una dintre principalele cauze este modul în care sunt
evaluate, în mod subiectiv, compente țele femeilor în compara ție cu cele ale b ărba ților (Tig ănescu,
2016). Tradi țiile și stereotipurile au dus de asemenea la tot felul de cazuri de discriminare pe baz ă
de sex. Rezolvarea unor astfel de probleme privind discriminarea de gen se poate realiza prin
cunoa șterea adev ăratelor cauze care genereaz ă dezechilibre, discrepan țe, decalaje de gen, în toate
domeniile de activitate (Paternostro, 1999).

2.2 Discriminarea de gen direct ă și indirect ă pe pia ța muncii
Între tipurile de discriminare existente și analizate de sociologi, discriminarea de gen dire ct ă și
cea indirect ă reprezint ă un capitol aparte tocmai pentru c ă ambele presupun mai multe chestiuni
de nuan țe, uneori aproape imperceptabile. Chestiunile de nu an ță ale discrimin ării directe țin de
felul în care cei care discrimineaz ă încearc ă s ă mascheze elegant ac țiunea lor condamnabil ă și s ă-
i dea un „ambalaj” uman g ăsind fel și fel de justific ări legate de grija pentru om, pentru femeie,
pentru b ărbat (Hurubean, 2012).
Inegalitatea de gen direct ă este foarte evident ă pentru c ă ea se refer ă la tratarea unei persoane,
în baza oric ăruia dintre criteriile interzise, în manier ă mai pu țin favorabil ă decât tratarea altei
persoane într-o situa ție comparabil ă. Acest tip de discriminare poate proveni din preve derile legilor
scrise sau din comportamentul concret și vizibil fa ță de persoana vizat ă (Hernu, 2003). Spre
exemplu, discriminarea direct ă de gen constituie legile care interzic angajarea î n unele func ții a
femeilor, a gravidelor, a mamelor cu mul ți copii, a femeilor c ăsătorite. Tot drept o discriminare
direct ă de gen sunt anun țurile publice în ziare care prev ăd printre cerin țele de angajare apartenen ța
la un anumit sex (Blocul Na țional Sindical, 2009). Consiliul Na țional pentru Combaterea
Discrimin ării sus ține într-o publica ție în anul 2014 c ă 26,16% reprezint ă ponderea anun țurilor care
con țin oferte de locuri de munc ă pentru un anumit sex și care pot fi interpretate ca discrimin ări de
gen (CNCD, 2014). Deci, practic vorbind discriminar ea direct ă apare atunci când o persoan ă fie
de genul feminin, fie masculin este tratat ă diferen țiat, nejustificat pe pia ța muncii (Avram & Radu,
2010).

9
Inegalitatea de gen indirect ă este recunoscut ă cel mai repede și cel cel mai simplu prin
cercetarea și analizarea informa țiilor privind accesul la drepturi, bunuri și servicii a persoanelor
din diferite grupuri sociale. Astfel, dac ă un angajator î și ordoneaz ă procesul de angajare într-un fel
anume, adic ă, de exemplu, sunt angaja ți preponderent sau exclusiv b ărba ți, în ciuda faptului c ă
pentru func ții vacante aplic ă și persoane de genul feminin calificate, i se pune î ntreb ări și i se pot
cere justific ări angajatorului. În situa ția în care angajatorul nu poate argumenta rapid și f ără
ajutorul avocatului sau nu poate demonstra într-un mod ra ținal (din punct de vedere juridic)
necesitatea angaj ării numai a b ărba ților/femeilor, atunci acest angajator urmeaz ă a fi tras la
răspundere pentru discriminare (Muscalu, 2014). Elimi narea discrimin ării de gen pe pia ța muncii,
fie direct ă, fie indirect ă este una dintre condi țiile neceare pentru contribuirea unei societ ăți
echitabile, aceasta presupunând implicarea autorit ăților statului, modific ări în optica angajatorului
dar și a fiec ărui om în parte (România Ministerul Muncii și Protec ției Sociale, 2001).
Pentru a combate aceste forme de discriminare, prim ul pas în acest sens îl constituie accesul
egal de șanse în momentul angaj ării în orice domeniu de activitate sau func ție. Angajatorul trebuie
să coopereze cu angaja ții și cu reprezentan ții sindicatelor pentru instruirea unui ordin interi oar care
să previn ă și s ă exclud ă cazurile de discriminare dup ă criteriul de sex în procesul de munc ă, s ă
asigure egalitate de șanse și tratament tuturor persoanelor, la angajare, potri vit profesiei, șanse
egale la oportunit ățile de perfec ționare profesional ă, la promovare în serviciu, f ără discriminare
dup ă criteriul de sex (B ălu ță , 2007). În acest sens, Volosciuc (2013) sus ține c ă pentru a combate
discriminarea de gen, orice angajator trebuie s ă aplice acelea și criterii de evaluare a calit ății
muncii, de sanc ționare și de concediere, trebuie s ă asigure renumerare egal ă pentru munci de
valoare egal ă. De asemenea, angajatorul trebuie s ă asigure condi ții egale pentru femei și b ărba ți,
condi ții absolut necesare îmbin ării obliga țiilor de serviciu cu cele familiale, și func ționare a
unit ății, dispozi ții pentru interzicerea discrimin ărilor de gen (Te șiu, 2004).

2.3 Consecin țele discrimin ării de gen pe pia ța muncii asupra individului
Fenomenul discrimin ării de gen este un fenomen social larg r ăspândit la nivel modial și cu
forme de manifestare dintre cele mai diverese, r ămâne un obiectiv al celor care lupt ă pentru o
societate modern ă, din care s ă fie eliminate definitiv toate restric țiile, prejudec ățile, stereotipurile

10
și ac țiunile generate de acestea (Curic, 2005). Pentru a se ajunge într-o zi, cât mai repede și cât
mai bine, la atingerea obiectivului „f ără discriminare” e nevoie de participarea tuturor fac torilor
care pot influen ța via ța oamenilor afecta ți, într-un fel sau altul, de fenomenul de discrimin are de
gen. Cei mai importan ți factori sunt chiar cei care sunt afecta ți de acest fenomen, și care nu trebuie
să accepte postura de victime și nici s ă se resemneze vreodat ă în fa ța situa țiilor care-i r ănesc
(Popescu, 2010).
Prin urmare, to ți cei implica ți în lupta pentru combaterea fenomenului de discrim inare, trebuie
să știe exact care sunt punctele slabe asupra c ărora trebuie ac ționat în viitor, la nivelul educa ției
genera țiilor urm ătoare. Discriminarea de gen pe pia ța muncii produce numai efecte negative asupra
persoanei discriminate. Fie c ă este de genul feminin, fie de genul masculin, disc riminarea poate
lăsa urme adânci. Indivizii discrimina ți î și pierd încrederea în ei, vizând starea economic ă, cât și
social ă (M ărinescu & Pricopie, 2003). Psihologii sus țin c ă, acele persoane care au fost refuzate pe
pia ța muncii din cauza genului sunt mult mai stresate, considerând c ă „nu sunt bune de nimic”,
acest lucru ducând chiar la depresie. Unele persoan e discriminate nu doresc ca cei din jurul lor s ă
afle c ă au fost refuza ți pe pia ța muncii din cauza genului, considerând c ă ace știa vor lua totul în
derâdere. Victima, pe parcursul carierei sale poate avea numeroase efecte precum: rezultate
sc ăzute, motiva ție sc ăzut ă și poate avea chiar un sentiment de vinov ăție. Toate aceste efecte
negative se pot manifesta în timp (Ciutacu, 2007).
Pe lâng ă lupta fiec ărui om în parte cu el însu și, dar și cu cei din jurul s ău, tenta ți s ă-l
marginalizeze dintr-un anumit motiv, un rol importa nt le revine institu țiilor locale cât și institu țiilor
guvernamentale, ONG-urile locale, na ționale sau interna ționale, pentru c ă într-o asemenea lupt ă e
nevoie de fiecare în parte și de toți la un loc. Pentru a elimina din societate urmele , manifest ările
și urm ările formelor de discriminare e nevoie ca toat ă lumea s ă î și depun ă for țele împreun ă și s ă
coopereze pentru un interes general la nivel global (Curic, 2005).

2.4 Combaterea fenomenului de discriminare de ge n pe pia ța muncii
Eliminarea formelor de discriminare reprezint ă un obiectiv pentru orice om care î și dore ște s ă
tr ăiasc ă într-o societate modern ă cu oameni evolua ți din punct de vedere spiritual, se realizeaz ă
prin avertizarea oric ăror ac țiuni de discriminare, prin fundamentarea unor m ăsuri de protec ție a

11
persoanelor care sunt defavorizate din cauza genulu i pe pia ța muncii și prin sanc ționarea celui
care a aplicat aceast ă inegalitate (CNCD, 2016). CNCD elaboreaz ă, tipăre ște și difuzeaz ă în țar ă
și în str ăin ătate publica ții, rapoarte și materiale de informare în ceea ce prive ște subiectul
nediscrimin ării, de asemenea consiliul remarc ă și penalizeaz ă contraven țiile prev ăzute de legile în
viguare, coopereaz ă cu institu țile asem ănătoare și cu organiza ții neguvernamentale
Legile împotriva discrimin ării au, de asemenea, nevoie de sprijin din partea p oliticilor
implementate pe pia ța muncii. Pentru ca o politic ă a egalit ății de gen s ă fie eficient ă, va fi nevoie
ca ea s ă fie monitorizat ă (România Ministerul Muncii și Protec ției Sociale, 2001). Dup ă cum
men ționeaz ă și Michael Banton, o oragniza ție poate produce tabele anual care s ă cuprind ă num ărul
de angaja ți anual din diferite categorii, trecu ți pe list ă conform sexului, religiei, vârstei etc. În felul
acesta va fi posibil s ă se compare cifrele și s ă se vad ă dac ă s-a progresat în vreun fel în direc ția
acelor obiective ce urm ăresc o reprezentare mai egal ă a femeilor sau a b ărba ților. Pentru a se evita
discriminarea de gen în procesul de recrutare, cand ida ții la un post pot fi ruga ți s ă trimit ă la
departamentul de Resurse Umane al companiei un form ular complet care s ă indice sexul, originea,
handicapul etc. Acest formular nu va fi v ăzut de c ătre cosmisie. Monitorizarea de acest tip poate
reprezenta verificarea foarte util ă, îns ă valoarea sa depinde de disponibilitatea oamenilor de a
completa astfel de formular (Banton, 1998 ). A șadar, un prim remediu împotriva discrimin ării de
gen, const ă în dezvoltarea unei politici care s ă fie foarte clare pentru to ți angaja ții, precum c ă în
aceea întreprindere nu este îng ăduit ă discriminarea de niciun fel (BNS, Ghid de bune pra ctici
privind egalitatea de șanse, 2009).
Dup ă ce am stabilit c ă educa ția reprezint ă un factor esen țial la nivel de schimbare a
mentalit ăților fiec ărui individ în parte, nu trebuie neglijat nici rolu l institu ților abilitate s ă se ocupe
de acest fenomen. Un rol special și esential în lupta pentru combaterea acestui fenom en social
grav, care a adus atât de mult ă suferin ță de-a lungul timpului, îl are Consiliul Na țional pentru
Combaterea Discrimin ării. Îns ă și Uniunea European ă sus ține aplicarea mai multor m ăsuri pentru
combaterea discrimin ării, de la proiecte de finana țare pana la efectuarea unor cercet ări și sprijinirea
companiilor de con știentizarea și de informare a popula ției (Weber, 2004). Discriminarea pe pia ța
for ței de munc ă este foarte des întâlnit ă în România. Din p ăcate, num ărul de plângeri în materie
de discriminare de gen este unul mic. Fenomenul de discriminare este înc ă unul crescut, în ciuda
eforturilor legislative de combatere al acestuia. D iscriminarea de gen este un fenomen cu care

12
probabil cei mai mul ți s-au confruntat în mod direct sau indirect în div erse contexte, dar despre
care le este dificil s ă discute. Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimin ării în 2015 a realizat
un studiu de unde a reie șit c ă 51% dintre români consider ă fenomenul de discriminare ca fiind una
dintre problemele actuale (CNCD , 2015).
Prin urmare, lupta cu acest fenomen social care afe cteaz ă grav fiin ța uman ă chiar și în acest
secol este și trebuie s ă r ămân ă una permanent ă, a c ărei intensitate nu trebuie s ă scad ă niciodat ă,
iar cei care se implic ă în ea trebuie s ă identifice mereu noi și noi metode eficiente (Sergiu, 2013).

2.5 Recomand ări în lupta contra discrimin ării de gen pe pia ța for ței de
munc ă
În ciuda unor ample ac țiuni și ini țiative privind combaterea discrimin ării de gen, fenomenul
este departe de a fi totu și complet eradicat. În aceste condi ții, to ți cei implica ți în activitatea aceasta
au c ăzut de acord c ă nu se poate vorbi de coeziune social ă la nivel european, dar și la nivel mondial,
decât în condi țiile în care combatem discriminarea și inegalitatea de gen (Hernu, 2003). Educa ția
și autoeduca ția (în cazul celor maturi ,tributari înca unui anum it gen de comportament legat de
resemnare) sunt esen țiale. Nicio persoan ă care se simte discriminat ă într-un moment al vie ții ei,
pe un anumit criteriu și indiferent care ar fi acela, nu trebuie s ă se complac ă în situa ția creat ă, nu
trebuie s ă accepte niciun fel de marginalizarea ci trebuie s ă ac ționeze imediat în sensul semnaliz ării
cazului s ău c ătre cei abilita ți s ă rezolve în mod concret. Teorii cum ar fi „a șa este de când e lumea”
„nu ai ce s ă faci, te lup ți cu morile de vânt” , „ei fac legea, nu te po ți bate cu to ți” trebuie eliminate
și din mintea oric ărui individ care se las ă influen țat de spusele celor din jur. Nimic nu justific ă
umilin ța sau frustrarea unei persoane care trece printr-un caz de discriminare de gen, iar dreptul la
egalitatea de gen și la o via ță normal ă este unul divin, a șa c ă to ți trebuie s ă fim con știen ți și aten ți,
deoarece totul depinde de noi, de felul în care ac țion ăm cât mai eficient și cu mult curaj (B ălan,
201).
În anul 2016, la jum ătatea lunii septembrie, pre ședintele (CNCD), a ar ătat, dup ă prezentarea
unui sondaj privind percep ția discrimin ării în Romania, c ă pot fi luate mai multe m ăsuri împotriva
fenomenului care nu cost ă nimic. Acesta a mai declarat c ă slabiciunea actualei Strategii na ționale
de prevenire și combaterea a discrimin ării de gen, cea din 2007, este aceea c ă a fost adoptat ă de

13
CNCD, și nu de Guvern, ad ăugând c ă viitoarea strategie ar trebui s ă fie una a Guvernului. CNCD
a mai ar ătat și c ă pot fi luate m ăsuri împotriva discrimin ării care nu cost ă nimic, cum ar fi adoptarea
unui cod etic la nivel de școal ă sau de angajator sau includerea în materia de exam en pentru
titularizarea la dasc ăli (CNCD, Lupta împotriva discriminarii, 2016).
Este important ca orice individ al timpurilor noast re s ă fie la curent cu tot ceea ce acord ă o
aten ție deosebit ă instrumentelor și mecanismelor interna ționale specializate în eliminarea
discrimin ării și s ă cunoasc ă totul: în am ănunt, în materie de concepte moderne din domeniul
constitu țional și non-discriminatorii, pentru a deveni el/ea însu și/îns ăș i o surs ă de informare pentru
publicul larg asupra mecanismelor juridice de prote c ție a drepturilor omului, de prevenire,
combatere și eliminarea a oric ărei forme a discrimin ării, dar mai ales a celei bazate pe criteriii de
apartenen ță la sex (CNCD, Lupta împotriva discriminarii, 2015) .

14
Capitolul 3. Metodologia cercet ării
3.1 Obiectivul general al cercet ării
Obiectivul general al cercet ării este cunoa șterea percep țiilor, atitudinilor și a ștept ărilor
persoanelor care s-au confruntat cu inegalitatea de gen pe pia ța for ței de munc ă în mun.
Alexandria, dar și promovarea egalit ății de gen în rândul acestora. Inegalitatea de gen e ste reg ăsit ă
pe pia ța muncii din cele mai vechi timpuri, ea fiind ident ificat ă ca fenomen social și definit ă
concret abia dup ă ce omenirea s-a confruntat cu problemele de acest fel, ani în șir și dup ă ce
suferin ța sufleteasc ă și traumele create de ea au devenit greu de vindecat și unele chiar imposibil
de dep ăsit (Banton, 1998).

3.2 Obiectivele specifice ale cercet ării
Obiectivele specifice ale cercet ării deriv ă din obiectivul general men ționat și au în vedere:
Primul obiectiv specific al cercet ării este analizarea situa țiilor de discriminare de gen pe pia ța
muncii întâlnite de persoanele intervievate în muni cipiul Alexandria. Conform Constitu ției,
cet ățenii României sunt egali în fa ța legii, f ără privilegii și f ără discrimin ări. Așa cum rezult ă din
datele statistice exist ă o mare inegalitate din cauza genului între femei și b ărba ți pe pia ța muncii.
Oamenii trebuie s ă con știentizeze gravitatea acestei probleme tot mai des întâlnit ă pe pia ța muncii
și s ă se informeze în vederea drepturilor sale atunci câ nd întâmpin ă ineglitatea de gen (Ciutacu,
2007).
Al doilea obiectiv specific al cercet ării const ă în identificarea gradului de cunoa ștere al
subiec ților cu privire la mecanismele de interven ție asupra problematicii discrimin ării de gen pe
pia ța for ței de munc ă în mun. Alexandria. Este important ca orice indivi d s ă fie la curent cu tot
ceea ce acord ă o aten ție deosebit ă instrumentelor și mecanismelor specializate în eliminarea
discrimin ării de gen pe pia ța muncii, pentru a putea devenii el/ea o surs ă de informare pentru
publicul larg asupra mecanismelor de protec ție, de prevenire, combatere și eliminarea inegalit ății
de gen pe pia ța muncii. Principiul egalit ății de gen, pentru a fi corect aplicat, are nevoie n u numai
să fie cunoscut de oameni, ci și ca ace știa s ă fie informa ți cu privire la șansele, posibilit ățile și
drepturile pe care le au (CNCD, Lupa împotriva disc rimin ării în Romania, 2005).

15
Al treilea obiectiv specific al cercet ării de teren const ă în încurajarea aplic ării mecanismelor de
interven ție și formarea unei atitudini responsabile fa ță de discriminarea de gen pe pia ța for ței de
munc ă. Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimin ării sus ține într-o publica ție c ă în anul
2011 s-au prezentat 53 de persoane care au men ționat c ă au fost discriminate din cauza genului pe
pia ța muncii. Aproximativ jumate dintre aceste persoane au f ăcut sesiz ări cu privire la
discriminarea de gen pe pia ța for ței de munc ă (Consiliul Na țional pentru Combaterea
Discrimin ării, Raport de activitate al Consiliului Na țional pentru Combaterea Discrimin ării pe
anul, 2011). Aceste obiective sepcifice ale cercet ării de teren au caracterizat aria tematic ă abordat ă
în cadrul demersului, garantând ob ținerea unor informa ții relevante.

3.3 Întreb ările cercet ării
Cercetarea îsi dore ște s ă raspund ă la un numar de 3 întreb ări ce înt ăresc obiectivul general al
cercetarii. Prima întrebare a cercet ării de teren este: Cum au ajuns persoanele intervie vate s ă fie
discriminate din cauza genului pe pia ța for ței de munc ă în municipiul Alexandria? Prin aceast ă
întrebare de cercetare doresc s ă cunosc și s ă analizez situa țiile de discriminare cu care s-au
confruntat pe pia ța for ței de munc ă din cauza genului de la fiecare subiect în parte, dar și formele
de discriminare de gen (discriminare direct ă, discriminare indirect ă).
A doua întrebare la care cercetarea dore ște s ă raspund ă este: Care au fost metodele de ap ărare
la care au apelat persoanele intervievate împotriva discrimin ării de gen? Este important ca orice
individ al timpurilor noastre s ă acorde o aten ție deosebit ă instrumentelor și mecanismelor
specializate în eliminarea discrimin ării de gen pe pia ța muncii și s ă cunoasc ă totul, în am ănunt.
Dupa cum stim discriminarea de gen este interzis ă pe pia ța for ței de munc ă. CNCD sus ține într-un
articol c ă nivelul de cunoa ștere a acestui drept ca un drept prev ăzut de lege este redus. Eventualele
practici de discriminare în aceast ă privin ță sunt considerate chiar legale atâta timp cât nu le
sanc ționeaz ă nimeni (CNCD, Lupa împotriva discrimin ării în Romania, 2005).
A treia întrebare de cercetare este: Care sunt efec tele discrimin ării de gen pe pia ța muncii asupra
subiec ților intervieva ți? Dup ă cum știm discriminare este un fenomen care, în ciuda apa ren țelor,
poate „lovi” în cele mai ascunse moduri cu putin ță și poate afecta grav starea psihic ă a oric ărui
om. Oamenii se pot trezii c ă tr ăiesc un profund sentiment de frustrare în anumite m omente din

16
via ța lor. Conform CNCD, în cele mai multe situa ții, cei mai mul ți dintre nemul țumi ți vorbesc
despre o „nedreptate” a c ăror victim ă sunt, când, în realitate, este vorba fie de o disc riminare
direct ă, fie una indirect ă (CNCD, Raport de activitate, 2015).

3.4 Metodele calitative de cercetare
Din perspectiva lui Babbie (p. 216, 2010) cercetare a de teren „ este util ă mai ales în studierea
unor nuan țe subile ale atitudinilor și comportamentelor și pentru a examina procesele sociale în
timp”. Ca atare, principalul avantaj al cercet ării de teren st ă în profunzimea în țelegerii pe care o
permite. Anastasiu Ionu ț (p. 299, 2011) sus ține c ă cercetarea calitativ ă constituie „ una dintre
preocup ările majore ale abord ărilor sociologice contemporane atât din punct teore tic, cât si
empiric”. Cercetarea calitativ ă în viziunea lui Robert Emerson (1983) vizeaz ă cunoa șterea modului
în care oamenii tr ăiesc, în care oamenii vorbesc și se comport ă, precum si a lucrurilor care îi bucur ă
și îi sup ără. Ea ținte ște mai ales spre cunoa șterea sensului pe care îl au pentru oameni, a propr iilor
cuvinte si comportamente. Atât metodele calitative, cât si cele cantitative m ăresc baza noastr ă de
cuno știnte în moduri diferite, dar complementare. Leslie & Rothery (2005) compar ă cele dou ă
metode ca fiind dou ă vinuri bune, unul ro șu, iar cel ălalt alb. Pe scurt, unul poate fi mai potrivit
decat cel ălat în func ție de condi ții și de preferin țele noastre.
Exist ă o mul țime de diferen țe între cercetarea de tip calitativ ă si cea cantitativ ă. Din punct de
vedere al rela ției dintre cercet ător si subiect în cercetarea calitativ ă exist ă o rela ție mult mai
apropiat ă între cei doi, îns ă în cercetarea cantitativ ă nu putem spune acela și lucru, fiind o rela ție
distan țat ă. În metoda cantitativ ă exist ă foarte multe tabele, grafice, comentarii, iar în m etoda
calitativ ă exist ă un limbaj natural, metaforic, cu pu ține date statistice si reprezent ări grafice. Spre
deosebire de analiza cantitativ ă, analiza calitativ ă se bazeaz ă pe esen ța, pe experien ța individului
si, deci, pe subiectivitatea analistului (Chelcea, 2007). Una dintre dificult ățile majore ale cercet ării
calitative o reprezint ă faptul c ă foarte rapid ea genereaz ă foarte multe date adunate din diferite
surse utilizate în cercetarea calitativ ă: note de teren, transcrieri de interviu sau docume nte (Sârbu,
2012). Metodele cantitative folosesc cifre pentru a descrie rezultatele ob ținute, iar cele calitative
folosesc cuvinte. De exemplu, adep ții cercet ării cantitative interesa ți de problematica discrimin ării
de gen pe pia ța muncii culeg informa ții ce pot fi exprimate în cifre. Adep ții cercet ării calitative

17
prefer ă s ă reprezinte informa țiile în alte forme decât cele numerice, cum sunt te xtele, imaginile,
cuvintele. Aceste tipuri de reprezentare sunt mai p otrivite pentru captarea și comunicarea
aspectelor complexe și subtile ale tr ăirilor umane. Daca scopul cercet ării de teren ar fi fost s ă
stabilim cu precizie identificarea unui numar de pe rsoane discriminate din cauza genului pe pia ța
muncii în mun. Alexandria, atunci opt ăm desigur pentru o metod ă cantitativ ă, în care aceste
variabile pot fi exprimate în cifre, iar rezultatel e pot fi analizate statistic. Îns ă, de vreme ce scopul
este s ă se ajung ă la o cunoa ștere complex ă a percep țiilor, atitudinilor și a ștept ărilor subiec ților
intervieva ți care s-au confruntat cu discriminarea de gen pe p ia ța muncii și s ă re ținem cât mai
mult din acea complexitate si subtilitate în prezen tarea final ă a rezultatelor, p ăstrând informa țiile
în forma în care ni le-au dat, c ăutând tipare si rela ții semnificative, dând sens unui volum imens
de informa ții, g ăsind teme comune cu alte persoane aflate în aceea și situa ție, îns ă nu vom reduce
informa țiile la cifre si nu vom sprijini în cercetare pe st atistici. A șadar, prin metoda calitativ ă se
pot cunoa ște percep țiile fiec ărei persoane intervievate despre problematica discr iminarii de gen pe
pia ța muncii și cu o bog ăție de am ănunte pe care rareori o poate atinge un studiu cant itativ (Leslie
& Rothery, 2005).

3.5 Metoda anchetei sociologice
Ancheta sociologic ă „ se particularizeaz ă în universul cercet ărilor sociologice concurente prin
aceea c ă utilizeaz ă cu prec ădere chestionarul și interviul pentru culegerea datelor” (Chelcea, p.2 01,
2001). Cercetarea sociologic ă trebuie s ă se orienteze în permanen ță spre studiul unor probleme cu
un grad mare de relevan ță pentru via ța comunit ății sau grupului c ăruia se adreseaz ă.Pentru g ăsirea
unor r ăspunsuri la întreb ările cercetarii de teren am folosit ancheta sociolo gic ă, deoarece în orice
investiga ție, anchetele sunt utile pentru cunoa șterea de ansamblu a unor aspecte, iar cercet ătorul
care utilizeaz ă aceast ă metod ă a șteapt ă s ă ob țin ă o serie de informa ții (Babbie, 2010). Tehnicile
utilizate în cazul anchetelor sociologice sunt: che stionarul sau interviul. Ambele metode au un grad
înalt de standardizare, îns ă spre deosebire de chestionar, a c ărui dimensiune cantitativ ă nu pote fi
negat ă de nimeni, interviul poate fi utilizat atât în cad rul anchetei, cât și în scop calitativ
(Anastasiu, 2011). Caplow (1970) afirm ă c ă ancheta prin interviu a devenit cea mai fecvent
utilizat ă metod ă, în cercetarea sociologic ă. În fiecare an, în întreaga lume sunt intervievate sute de

18
mii, dac ă nu milioane de persoane. Speciali știi sus țin c ă „sociologia a devenit știin ța interviului”
(Chelcea, p.205, 2001).
Tehnica folosit ă este interviul semistructurat pentru a identifica și analiza percep țiile, atitudinile
și a ștept ările persoanelor intervievate despre problemele dis crimin ării de gen întâlnite pe pia ța
muncii în mun. Alexandria. Interviul în opinia lui Chelcea (2001) este o tehnic ă prin întreb ări și
răspunsuri, pentru a ob ține informa ții de la persoanele intervievate în vederea prob ării ipotezelor
sau a întreb ărilor cercet ării. Interviul se bazeaz ă pe comunicare și presupune ca și chestionarul
întreb ări și r ăspunsuri. Spre deosebire de chestionar, interviul i mplic ă totdeauna ob ținerea unor
informa ții verbale (Chelcea, 2001). Operatorul va pleca pe teren cu un ghid de interviu. În acest
ghid de interviu se reg ăsesc teme/subiecte ce urmeaz ă s ă fie dezb ătute, concretizate în întreb ări. În
cadrul unei teme sau subteme, cercet ătorul este liber s ă exploreze, s ă adreseze câte întreb ări
dore ște, uneori și în ce ordine dore ște, pentru a elucida tema vizat ă (Cazan & Orzea, 2016). Forma
ghidului de interviu depinde cât de familiar îi est e cercet ătorului problema și colectivitatea de
investigat; dac ă ele sunt mai pu țin cunoscute, se porne ște cu un ghid mai sumar (Rotariu & Petre,
1997).
Interviul a con ținut ”întreb ări filtru”, dar si întreb ări de control, vizând identificarea
informa țiilor legate de problematica discrimin ării de gen pe pia ța muncii în mun. Alexandria,
cunoa șterea situa țiilor de discriminare întalnite de subiec ți pe pia ța for ței de munc ă, identificarea
nivelului de cunoa ștere a drepturilor, dar și recomand ări privind îmbun ătățirea mecanismelor de
interven ție asupra discrimin ării de gen pe pia ța muncii în mun. Alexandria. A șadar, cercetarea de
teren const ă într-un dialog între cercetator si subiec ții propu și cercet ării, cei ce s-au confruntat cu
discriminarea de gen pe pia ța muncii în mun. Alexandria, în vederea culergerii de informa ții legate
de mai multe aspecte privind aceast ă problem ă.

3.6 E șantionarea
Înainte de a realiza un studiu, cercet ătorul trebuie s ă ia o serie de decizii despre cum va realiza
efectiv cercetarea. Pentru c ă nu este posibil s ă observ ăm comportamentul în ansamblu, vom alege
doar anumite comportamente, la momente specifice și în condi ții specific, deci vom e șantiona.
Prin urmare trebuie e șantionate comportamentele, locurile, momentele, dur ata (Babbie, 2010).

19
Eșantionarea este nealeatoare simpl ă. Determinarea m ărimii optime a e șantionului se realizeaz ă
printr-un proces de analiz ă, în care intr ă, pe lâng ă elementele statistice, costurile și alte aspecte
legate de posibilit ățile de care se dispune la un moment dat (M ărginean, 2000).
Cercetarea a fost realizat ă într-un cadru restrâns, iar informa țiile au fost culese de la 12 femei
și 6 b ărba ți care s-au confruntat cu discriminarea de gen pe p ia ța muncii în Alexandria.
Convorbirile au durat, în medie, o or ă și jum ătate și au oferit descrierea detaliat ă și contextual
experien ței fiec ărui subiect. Doisprezece persoane din optsprezece a u vârste cuprinse între 40 și
55 de ani, iar șase persoane au vârste cuprinse între 25 și 35 de ani. Cercetarea s-a derulat în
perioada aprilie-mai 2018, utilizând interviul fa ță în fa ță , având 18 întreb ări care se raporteaz ă la
informa țiile oferite de c ătre subiec ți, dar si atitudinile, practicile, cât si protec ția în ceea ce prive ște
discriminarea de gen pe pia ța for ței de munc ă în mun.Alexandria.

20
Capitolul 4. Analiza și interpretarea rezultatelor
4.1 Prezentarea persoanelor intervievate:
Cercetarea a fost realizat ă într-un cadru relaxant, iar informa țiile au fost culese de la 18
persoane care s-au confruntat cu discriminarea de g en pe pia ța muncii în mun. Alexandria.
Persoanele intervievate sunt membrii ai familiei me le, cât și cuno știn țe. Cercetarea s-a derulat în
perioada aprilie-mai. Interviurile au fost conceput e ca segven țe de o or ă și jum ătate, în care prima
jum ătate de or ă a fost rezervat ă prezent ărilor, dar și detalierii scopului cercet ării, cât si oferirea
detaliat ă a altor am ănunte. Cea mai lung ă convorbire a durat în medie, o or ă și jum ătate, iar cea
mai scurt ă a durat o or ă și zece minute.To ți cei intervieva ți au fost de acord cu înregistrarea
interviului. Fiecare interviu s-a desf ășurat într-un cadru restrâns.Fiecare respondent al a cestui
interviu a fost discriminat din cauza genului pe pi a ța muncii în mun. Alexadria, aceasta fiind și
principala condi ție de participare la acest interviu.

Persoana 1- C., D., genul masculin, vârsta de 48 de ani, inginer telecomunica ții, vechimea în munc ă
este de 23 de ani.
Persoana 2- C., D., A., genul masculin, vârsta de 2 5 de ani, șomer, vechimea în munc ă este de 1
an.
Persoana 3- D., A., genul masculin, vârsta de 30 de ani, frizer, vechimea, în munc ă este de 2 ani.
Persoana 4- E., V., genul masculin, vârsta de 48 de ani, înv ăță tor pre școlar, vechimea în munc ă de
15 ani.
Persoana 5- M., V., genul masculin, vârsta de 47 de ani, șomer și are vechimea în munc ă de 20 de
ani.
Persoana 6- T., A., genul masculin, vârsta de 51 de ani, croitor și are vechimea în munc ă de 30 de
ani.
Persoana 7- L., V., genul feminin, vârsta de 42 de ani, vânz ător comercial, vechimea în munc ă de
10 ani.

21
Persoana 8-V., H., genul feminin, vârsta de 25 de a ni, șomer, vechimea în munc ă este de un 1 an.
Persoana 9- M., A., genul feminin, vârsta de 42 de ani, tehnician dentar, vechimea în munc ă este
de 8 ani.
Persoana 10- A., L., genul feminin, vârsta de 29 de ani, șomer, vechimea în munc ă de 4 ani.
Persoana 11-S., L., genul feminin, vârsta de 42 de ani, profesor de sport, vechimea în munc ă de 10
ani.
Persoana 12-D., T., genul feminin, vârsta de 50 de ani, șomer, vechimea în munc ă de 25 de ani.
Persoana 13-V., A., genul feminin, vârsta de 35 de ani, agent de paz ă, vechimea în munc ă de 5
ani.
Persoana 14-J., A., genul feminin, vârsta de 42 de ani, șofer, vechimea în munc ă de 15 ani.
Persoana 15-V., A., J., genul feminin, vârsta de 26 de ani, cameraman, vechimea în munc ă de 5
ani.
Persoana 16-N., S., genul feminin, vârsta de 48 de ani, șofer taxi, vechimea în munc ă de 21 de ani.
Persoana 17- E., V., genul feminin, vârsta de 25 de ani, șomer, vechimea în munc ă de 4 ani.
Persoana 18-I., A., genul feminin, vârsta de 35 de ani, electrician, vechimea în munc ă de 8 ani.

4.2 Analiza r ăspunsurilor aferente ale persoanelor intervievate
Prima întrebare a interviului: „ Care este vârsta dumneavoastr ă?” la aceast ă cercetare au
participat doisprezece persoane din optsprezece cu vârste cuprinse între 40 și 55 de ani, iar șase
persoane cu vârste cuprinse între 25 și 35 de ani. Dou ăsprezece responde ți au fost de genul feminin,
iar șase responde ți au fost de genul masculin. A doua întrebare a int erviului de acomodare: „Care
este ocupa ția dvs.?” la aceast ă cercetare au luat parte atât persoane care activea z ă pe pia ța muncii,
cât și persoane șomere. Doisprezece persoane din optsprezece profese az ă pe pia ța muncii în
municipiul Alexandria, iar șase persoane sunt șomere. Cele 12 persoane profeseaz ă în diferite
domenii de activitate precum: ingineria, agricultur a, construc ții, înv ăță mânt, confec ții, transport,
industria alimentar ă. A treia întrebare a acestui interviu de acomodare : „ Care este vechimea dvs.

22
pe pia ța muncii?” vechimea total ă pe pia ța for ței de munc ă difer ă la fiecare persoan ă în parte, în
func ție de vârsta pe care ace știa o au. Persoanele trecute de vârsta de 45 de ani au o vechime de
peste 10 ani, iar persoanele cu vârste cuprinse înt re 25-35 de ani au o vechime pe pia ța muncii
între 1-8 ani. Cea mai mic ă vechime pe pia ța muncii este de 1 an, iar cea mai mare vechime est e
de 30 de ani. Pot afirma c ă la aceast ă cercetare au luat parte atât persoane cu o vast ă experien ță pe
pia ța muncii, cât și persoane nou intrate pe pia ța for ței de munc ă în municipiul Alexandria.
Ultima întrebare de acomodare este: „ Ave ți vreo temere în g ăsirea unui loc de munc ă?” în afar ă
de dou ă persoane, to ți responden ții intervieva ți au r ăspuns c ă au temeri în c ăutarea unui nou loc
de munc ă, fiecare având temeri diferite. Respondentul D.T. cu vârsta peste 45 de ani a r ăspuns la
aceast ă întrebare c ă: „Temerea mea în c ăutarea unui loc de munc ă este vârsta pe care o am ,
persoanele trecute de v ârsta de 40 de ani î și g ăsesc foarte greu un loc de munc ă în ora șul
Alexandria”. Un alt respondent a specificat c ă nu are experien ță în meseria pe care dore ște s ă o
practice și de aceea poate s ă fie refuzat pe pia ța muncii: „ Nu am experien ță în domeniul meu. Îmi
este team ă de înc ă un refuz din partea angajatorului”. Respondentul D.A. a afirmat la aceast ă
întrebare: „ pân ă s ă fiu refuzat pe pia ța muncii din cauza genului eram foarte încrez ător în mine,
dar de când am întâmpinat aceast ă discriminarea de gen, mi-am pierdut încrederea în mine și
îmi este team ă atunci când știu c ă trebuie s ă îmi caut un alt loc de munc ă”. Aceast ă persoan ă este
afectat ă vizibil din cauza discrimin ării de gen pe pia ța muncii, pierzându- și încrederea în el. Cel
mai mult m-a impresionat un respondent de genul fem inin, care a fost foarte sigur ă pe ea, afirmând
ca nu are temeri în privin ța c ăut ării unui nou loc de munc ă, aceasta sus ținând c ă meseria pe care o
profeseaz ă este foarte c ăutat ă pe pia ța muncii în mun. Alexandria.
La întrebarea cu num ărul 5: „ Considera ți util ă abordarea problematicii inegalit ății de gen pe
pia ța muncii?” la aceast ă întrebare m-au impresionat r ăspunsurile acelor persoane care au fost
foarte entuziasmate de participarea lor la acest in terviu, ace știa m ărturisind c ă pentru ei este foarte
important ă abordarea acestui subiect, discutând cu o alta per son ă. Un alt respondent a afirmat c ă
participarea la acest interviu îl va ajuta, deoarec e este nedumerit în privin ța anumitor aspecte legate
de acest subiect. Respondentul C.D. a afirmat c ă: „ acest subiect ar trebui s ă se aduc ă mai des în
discu ție, prin sondaje de opinie oferite locuitorilor din mun. Alexandria…”. Respondentul D.T. a
afirmat c ă este prima dat ă când particip ă la un interviu și c ă este foarte benefic ă discutarea cu o
alt ă persoan ă despre acest subiect. Prin urmare, am fost foarte entuziasmat ă de faptul c ă to ți

23
subiec ții acestui interviu au considerat c ă vor afla lucruri noi și benefice pentru ei. Acest lucru m-
a bucurat foarte tare și m-a f ăcut să fiu mult mai încrez ătoare în mine.
La întrebarea cu num ărul 6: „Crede ți c ă anumite meserii nu pot fi practicate de b ărba ți/femei
pe pia ța muncii? Care crede ți c ă sunt acelea?” majoritatea responden ților cu vârste peste 25 de
ani au considerat c ă nu exist ă meserii care nu pot fi practicate de c ătre b ărba ți/femei, iar câ țiva
dintre responde ți au cosiderat c ă exist ă anumite meserii ce nu pot fi profesate de c ătre femei,
respectiv b ărba ți. Respondentul E.V. a considerat c ă singura meserie care nu poate fi practicat ă de
persoanele de genul feminin este aceea de preot, de oarece nu este permis acest lucru. C.D. a afirmat
că meseria care nu poate fi practicat ă de persoanele de genul feminin este aceea de alpin ist, un alt
respondent având ini țialele numelui N.S. a afirmat c ă meseria de sudor nu este o meserie destinat ă
femeilor. Respondentul D.T. a afirmat c ă meseria de șofer nu este o meserie care poate fi practicat ă
de c ătre persoanele de genul feminin. Cel mai mult m-a i mpresionat un r ăspuns din partea unui
respondent care a considerat c ă orice persoan ă, de orice gen poate s ă profeseze orice meserie
dore ște, dând un exemplu din familia sa, chiar sora aces tuia care profesa meseria de șofer pe tir.
Respondentul a povestit câteva am ănunte legate de sacrificiile pe care le-a f ăcut sora lui, din iubire
pentru meseria mult dorit ă, astfel încât, aceasta cosider ă c ă: „ dac ă î ți dore ști foarte mult s ă
profesezi o anumit ă meserie, vei reu și…”.
La întrebarea cu num ărul 7: „ Ave ți cuno știn țe care au fost discriminate din cauza genului pe
pia ța muncii în mun.Alexandria?” patru responden ți au cuno știn țe care s-au confruntat cu aceea și
problem ă cu care s-au confruntat si ei. Aceste 4 persoane a u fost discriminate în mod direct, cât și
indirect. Respondentul C.D. a relatat povestea de discriminare din cauza genului, prin care a trecut
chiar sora lui. Aceasta a fost discriminat ă la un interviu pentru un loc de munc ă sezonier,
angajatorul considerând c ă pentru acel job nu este potrivit ă o persoan ă de genul feminin. Cel mai
mult m-a impresionat r ăspunsul respondentului M.V. care a vrut s ă trag ă un semnal de alarm ă
pentru toate persoanele discriminate care trec nep ăsătoare peste aceast ă problem ă. Acesta a afirmat
că aceast ă problem ă i-a adus numai necazuri unei prietene care a fost refuzat ă la un interviu de
angajare. Aceasta a intrat în depresie și a necesitat multe consulta ții la un psiholog, dar și terapii
de consiliere pentru a trece peste aceast ă traum ă. Responden ții care au avut cuno știn țe discriminate
au afirmat c ă aceste persoane nu au apelat la niciun mecanism de ap ărare împotriva discrimin ării
de gen.

24
La întrebarea cu num ărul 8: „ Din perspectiva dvs. un anun ț de angajare care solicit ă numai
femei sau numai barba ți, este ilegal?” majoritatea responden ților au r ăspuns c ă din perspectiva
lor orice anun ț care solicit ă numai femei sau b ărba ți este ilegal. Unul dintre responden ți a
men ționat c ă to ți oamenii ar trebui s ă aib ă drepturi egale pe pia ța muncii. Respondentul L.V. și
respondentul cu ini țialele E.V. s-au ar ătat destul de înver șuna ți împotriva angajatorilor care doresc
să angajeze doar un anumit sex pe pia ța muncii, neîn țelegând de ce ace știa folosesc aceast ă form ă
de discriminare. Ceilal ți responden ți au afirmat c ă nu este ilegal din perspectiva lor un anun ț de
angajare care solicit ă numai femei sau numai b ărba ți, au fost acei responden ți care au r ăspuns
negativ la întrebarea cu num ărul 6. Respondentul D.T. a m ărturisit c ă a identificat numeroase
anun țuri în care se preciza foarte clar c ă se caut ă o persoan ă de un anumit gen, îns ă acesta a afirmat
că nu a catalog acel anun ț, ca fiind un anun ț discriminatoriu. A considerat c ă acel loc de munc ă
este destinat femeilor și el nu este potrivit. Putem observa nep ăsarea oamenilor, considerând c ă nu
este o problem ă grav ă.
La întrebarea cu num ărul 9: „ Cunoa ște ți institu ții, organiza ții, funda ții care au ca scop
protejarea împotriva discrimin ării de gen pe pia ța muncii? ” la aceast ă întrebare, r ăspunsurile au
fost împ ărțite astfel încât, nou ă persoane cunosc decât o singur ă institu ție care are ca scop
protejarea împotriva discrimin ării și anume, Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimin ării,
iar celelalte persoane au afirmat c ă nu cunosc institu ții, organiza ții sau funda ții pentru combaterea
sau protejarea împotriva discrimin ării de gen pe pia ța muncii. Îns ă, majoritatea au recunoscut c ă
nu au apelat niciodat ă la Consiliul Na țional pentru Combaterea Discrimin ării, deoarece nu am
suficient ă încredere. M-a bucurat foarte mult s ă aud r ăspunsul acestui respondent, specificând c ă
a devenit membru al unei asocia ții care are ca scop protejarea împotriva discrimin ării de gen pe
pia ța muncii, exact atunci când a sesizat c ă este refuzat din cauza genului la un interviu de a ngajare:
„Cu ajutorul acestei organiza ții dorim s ă schimb ăm mentalit ățile învechite potrivit c ăreia un
anumit sex nu este la fel de bun ca cel ălalt sex pe pia ța muncii în ora șul Alexandria…”. Pentru a
elimina discriminarea de gen pe pia ța muncii este foarte important ca orice individ al timpurilor
noastre s ă fie la curent cu privire la toate mecanismele împo triva discrimin ării de gen pe pia ță
muncii, dar și s ă acorde o aten ție sporit ă acestora.
La întrebarea cu num ărul 10: „ În ce situa ție de discriminare din cauza genului v-a ți confruntat
pe pia ța muncii în mun. Alexandria?” to ți subiec ții acestei cercetari s-au confruntat cu

25
discriminarea de gen pe pia ța muncii în mun. Alexandria, acesta fiind și un criteriu pentru a putea
participa la acest interviu. Fiecare respondent a p ovestit întâmplarea nefericit ă cu care s-a
confruntat pe pia ța muncii. Toate cele optsprezece persoane s-au conf runtat cu discriminarea de
gen direct ă pe pia ța muncii, în momentul interviului de angajare, to ți responde ții au fost refuza ți
din cauza genului. Toate cazurile povestite de c ătre responden ți m-au sensibilizat, îns ă cel mai
mult m-a impresionat un respondent care a povestit c ă aceast ă situa ție de discriminare cu care s-a
confruntat pe pia ța muncii l-a afectat foarte tare. Acesta a fost sin gurul dintre cei 18 responden ți
care a afirmat acest lucru, f ără a se jena. Acesta era foarte afectat, chiar și în momentul în care
povestea. Acesta a specificat c ă era primul s ău interviu de angajare și de aceea a fost foarte afectat
de acel refuz. Acesta s-a reprofilat spre un alt do meniu. Un alt aspect destul de grav pe care l-am
remarcat a fost faptul c ă persoanele de genul feminin sunt extrem de re ținute în a comunica cazul
în care s-au sim țit discriminate din cauza genului pe pia ța muncii, considerând, dintr-o pudoare
gre șit în țeleas ă, c ă acestea sunt experien țe nefaste pe care trebuie s ă le p ăstreze pentru ele.
Respondentul C.D. a fost la un interviu de angajare pentru postul de Asistent Manager.Acesta a
întâlnit la acest interviu de angajare numai persoa ne de genul feminin. Acesta a primit un refuz
categoric din partea angajatorului, sus ținând c ă acel job este dedicat femeilor, deoarece sunt lucr uri
mig ăloase pe care doar o persoan ă de genul feminin le poate face. Persoana discrimin at ă a
recunoscut c ă la momentul respectiv nu și-a dat seama c ă este vorba de o difere țiere de gen, îns ă
povestind colegilor s ăi,doar a șa a aflat c ă s-a confruntat cu discrimianrea de gen. Nu a apela t la
autorit ăți sus ținând c ă nu are încredere în acestea. To ți responde ții au întâmpinat discrimin ări de
gen asem ănătoare, cu refuzuri asem ănătoare. Cinci responden ți au afirmat c ă era specificat în
anun țul de angajare genul persoanei potrivite pentru ace l post, îns ă ei au încercat și au fost la
interviul de angajare, acolo fiind refuza ți în mod categoric. Un respondent a afirmat c ă a fost tratat ă
foarte urât de c ătre angajator atunci când a cerut explica ții. Din p ăcate, doar dou ă persoane au
demarat procedurile legale împotriva firmei respect ive care a folosit aceast ă metod ă de difere țiere
pe pia ța muncii în mun. Alexandria.
La întrebarea cu num ărul 11: „ Care a fost atitudinea dvs. în momentul în care a ți sesizat c ă
sunte ți discriminat din cauza genului pe pia ța muncii?” la aceast ă întrebare, cel mai mult m-au
impresionat atitutudinile unor persoane care au fos t discriminate din cauza genului, acestea
mărturisind c ă nu s-au sim țit deloc dezam ăgite de acest refuz, din contr ă, ele au sus ținut c ă au

26
avut mai mult curaj s ă mearg ă mai departe: „ în momentul în care am sesizat câ sunt refuzat pe
pia ța muncii pe motiv c ă sunt b ărbat, am considerat c ă sunt neîndrept ățit și nu am vrut s ă las
lucrurile a șa. M-a ajutat foarte mult și asocia ția din care fac parte fiind o asocia ție care are ca
scop prevenire discrimin ării de gen pe pia ța muncii”. Aceste dou ă persoane sunt acele persoane
care au depus plângere împotriva firmei respective. Respondentul L.A. a fost foarte afectat din
cauza refuzului oferit din partea angajatorului și a dorit s ă se reprofileze c ătre un al domeniu,
crezând c ă acela nu este destinat b ărba ților: „ Am fost la un interviu pentru postul de croitor. Nu
m-au acceptat din cauza faptului c ă sunt barbat, justificându-se c ă pentru acest post se potrive ște
o persoan ă de genul feminin.”. Se pare c ă aceste discrimin ări din cauza genului pe pia ța muncii
pot afecta grav persoana discriminat ă, producând frustr ări și umilin ță asupra acesteia.
La întrebarea cu num ărul 12: „ La cine a ți cerut ajutorul pentru a v ă ap ăra împotriva
discrimin ării de gen?” nou ă persoane cunosc o institu ție împotriva discrimin ării, dar din nefericire
decât 2 persoane au depus plângere la Consiliului N a țional pentru Combaterea Discrimin ării.
Consider c ă educa ția și autoeduca ția, în cazul celor maturi, tributari înc ă unui anumit gen de
comportament legat de resemnare, sunt esen țiale. Cel mai mult m-a impresionat una dintre
persoanele care nu a acceptat s ă fie discriminat ă și a depus imediat plângere la autorit ăți, aceasta
afirmând c ă : „ nu m-am compl ăcut în situa ția creat ă, nu am acceptat niciun fel de margializare
din partea nim ănui și am semnalizat cazul c ătre cei abilita ți s ă îl rezolve”. Aceasta este una dintre
persoanele care au încredere în autorit ăți. Cele dou ă persoane care au apelat la Consiliul Na țional
pentru Combaterea Discrimin ării au afirmat c ă au încredere în autorit ăți, sperând ca ace știa s ă î și
fac ă datoria. Respondentul A.C. care nu a apelat la aut orit ăți atunci când a sesizat c ă este
discriminat a afirmat c ă: „ discriminarea este de când lumea și p ământul și sunt sigur c ă
autorit ățile nu m-ar fi luat în seam ă, deoarece nu de țineam probe care s ă ateste c ă am fost
discriminat din cauza genului”. Aceste teorii precum „te lup ți cu morile de vânt, nu ai ce s ă faci”
fac parte din discursul mai multor persoane care au fost intervievate, acestea l ăsându-se influen țate
de spusele celor din jurul s ău: „ Am vrut s ă apelez la autorit ăți, îns ă m-am sf ătuit cu câ țiva prieteni,
dar și cu familia și m-au sf ătuit c ă voi apela degeaba…”. Din p ăcate, foarte pu ține persoane
con știentizeaz ă faptul c ă orice minus al societ ății moderne poate fi eliminat și cu ajutorul s ău.
La întrebarea cu num ărul 13: „ Care sunt sursele dvs. de informare cu privire la p roblematica
discrimin ării de gen pe pia ța muncii?” persoanele cu vârste cuprinse între 50-55 de ani au ca surs ă

27
de informare, c ărțile și ziarele. Persoanele cu vârste cuprinse între 25-4 5 de ani am ca surs ă de
informare, internetul. Respondentul D.T. dore ște s ă fie mult mai mediatizat acest subiect în mass-
media, deoarece acesta nu de ținte internet. Cel mai interesant r ăspuns a fost al unui respondent
care a afirmat c ă sursa lui de informare cu privire la acest subiect este blogul surorii sale, care
posteaz ă subiecte cu privire la problemele societ ății de ast ăzi, unde a abordat și problematica
discrimin ării de gen. Respondentul C.D. a afirmat c ă sursa lui de informare cu privire la acest
subiect sunt articolele, cât și sondajele de opinie. Respondentul N.S. dore ște s ă primeasc ă cât mai
multe informa ții despre problema discrimin ării de gen pe pia ța muncii, cât și despre institu țiile
care au ca scop protejarea împotriva discrimin ării pe re țelele de socializare.Am observat c ă
persoanele trecute de vârsta de 45 de ani doresc s ă primeasc ă informa ții în leg ătur ă cu aceast ă
problemă din ziare, dar și din c ărți. Persoanele cu vârste cuprinse între 25-35 ani do resc s ă se
informeze cu privire la acest subiect, apelând la i nforma țiilor digitale.
La întrebarea cu num ărul 14: „ Crede ți c ă mass-media și societatea civil ă promoveaz ă suficient
egalit ățile de gen pe pia ța muncii?” la aceast ă întrebare cel mai mult mi-a atras aten ția r ăspunsul
unui intervievat care era foarte dezam ăgit de faptul c ă în ultimii 5 ani nu a mai citit niciun articol
în ziar despre promovarea egalit ății de gen în mun. Alexandria. Respondentul T.A. a a firmat c ă
singura surs ă care promoveaz ă egalitatea de gen pe pia ța muncii sunt c ărțile, cât și anumite articole
publicate pe internet. Respondentul J.A. a afirmat c ă: „ mass-media în loc s ă sus țin ă egalitatea de
gen, promovând-o prin diverse emisiuni, ace știa mai mult mediatizeaz ă acest fenomen încurajând
popula ția s ă discrimineze” . Respondentul I.A. a afirmat c ă „ societatea civil ă lupt ă contra oric ăror
forme de discriminare” acesta venind cu un exemplu: „Evenimentele organizate împotriva
discrimin ării persoanelor, de exemplu Ziua Interna țional ă pentru eliminarea discrimin ării
rasiale, sunt organizate fel și fel de manifest ări care marcheaz ă acest moment. Toate aceste
manifest ări sunt organizate de c ătre noi, de c ătre societatea civil ă…”. Prin acest exemplu, acest
respondent a dorit s ă sublinieze faptul c ă societatea civil ă chiar promoveaz ă acest subiect, referitor
la lupta împotriva discrimin ării persoanelor. Respondetul C.D.A. a afirmat c ă mass-media
promoveaz ă egalitatea de gen : „apari ția internetului și influen ța re țelelor de socializare asupra
noilor genera ții au f ăcut ca multe dintre companiile contra discrimin ării s ă fie publicate de multe
vedete prin intermediul internetului…”.

28
La întrebarea cu num ărul 15 : „ În mediul familial a ți avut posibilitatea s ă discuta ți în mod serios
despre egalitatea între femei și b ărba ți?” majoritatea r ăspunsurilor m-au sensibilizat foarte tare,
deoarece câ țiva responden ți și-au amintit anumite lucruri triste din via ța lor. R ăspunsul unui
respondent care a afirmat c ă și-ar fi dorit foarte mult s ă aib ă discu ții despre acest subiect cu familia
lui, acesta m ărturisind: „…am r ămas orfan de la vârsta de 3 ani tr ăind într-un orfelinat și din
păcate acolo nu avea cine s ă ne explice despre egalitatea între femei și b ărba ți”, aceast ă afirma ție
m-a emo ționat foarte tare. Respondentul S.L. a afirmat c ă nu a avut o leg ătur ă apropiat ă cu familia
sa: „ mama mea este decedat ă de 25 de ani, iar cu tat ăl meu nu am avut o rela ție bun ă…”. Aceasta
a afirmat c ă nu a avut posibilitatea s ă discute în mod serios cu familia sa despre egalita tea între
femei și b ărba ți. Respondentul cu ini țialele J.A. a afirmat c ă nu a avut discu ții de acest fel în
familie, îns ă și-a amintit c ă la școal ă a discutat despre acest subiect. Cei care nu au av ut discu ții în
mediul familial aveau regrete, considerând c ă este un lucru foarte important. Doar 3 persoane au
confirmat c ă în mediul lor familial au avut discu ții despre egalitate între femei și b ărba ți. Un caz
care m-a bucurat a fost al unui respondent care a a firmat: „… am trecut peste aceast ă problem ă a
discrimin ării de gen chiar cu ajutorul p ărin ților mei care m-au sus ținut necondi ționat. Am avut
discu ții despre egalitatea de gen înc ă din copil ărie având și o sor ă cu care am împ ărțit absolut
tot…”. Respondentul T.A. a afirmat c ă „ Pe vremea mea nu aveam astfel de discu ții în familie, cu
totul c ă mi-ar fi pl ăcut, îns ă, am discu ții pe aceast ă tem ă cu nepo ții mei, încerc s ă le explic pe
în țelesul lor abordând acest subiect, încerc s ă fac jocule țe care s ă îi formeze pe mai departe…”.
Acest r ăspuns m-a bucurat foarte tare.
La întrebarea cu num ărul 16: „C rede ți c ă autorit ățile se implic ă pentru protejarea drepturilor
angajatului pe pia ța for ței de munc ă?” răspunsurile la aceast ă întrebare sunt împ ărțite în dou ă
părti egale: se pare c ă o parte din responden ți consider ă c ă autorit ățile nu se implic ă în protejarea
drepturilor angajatului pe pia ța muncii, iar cealalt ă parte de responden ți consider ă c ă autorit ățile
se implic ă. Respondentul C.D. a afirmat c ă: „ nu am încredere în autorit ăți și consider c ă, nu se
implic ă deloc în protejarea angajatului pe pia ța muncii…”. Persoanele intervievate care au
răspuns c ă nu au încredere în autorit ăți sunt acelea care nu au apelat la ele atunci când au sesizat
că sunt discriminate. Respondentul M.V. a afirmat c ă autorit ățile nu iau în serios aceast ă problem ă
și din cauza lor exist ă inegalitate de gen pe pia ța muncii. Un alt respondent a considerat c ă totul
pleac ă de la faptul c ă municipiul Alexandria este un ora ș foarte mic: „ unde toat ă lumea se cunoa ște
cu toat ă lumea ” și de aici porne ște și problema discrimin ării de gen pe pia ța muncii. V.H. a afirmat

29
că aceast ă problem ă este vizibl ă pe pia ța muncii, îns ă autorit ățile nu vor s ă recunoasc ă acest lucru.
Respondentul N.S. a afirmat c ă: „ autorit ățile nu vor s ă recunoasc ă c ă exist ă discriminare de gen
pe pia ța muncii…” . În principiu, majoritatea subiec ților intervieva ți sunt dezam ăgi ți de autorit ăți.
La întrebarea cu num ărul 17: „A ți dori s ă v ă implica ți în activit ăți pentru combaterea
discrimin ării de gen pe pia ța muncii în mun.Alexandria?” din p ăcate, exist ă foarte pu ține persoane
dintre cele intervievate care sunt doritoare s ă se implice în activit ăți pentru combaterea
discrimin ării de gen pe pia ța muncii, majoritatea au invocat diverse motive pre cum: „ Nu am timp
suficient s ă ma implic într-o asemenea activitate, dac ă a ș mai fi tan ăr și mi s-ar propune, a ș
vrea…”. Cazul respondentului C.D.A m-a f ăcut s ă zâmbesc, acesta afirmând c ă a devenit membru
al unei asocia ții exact dup ă ce s-a confruntat cu aceast ă discriminare de gen pe pia ța muncii în
mun. Alexandria. Cel mai interesant r ăspuns a fost al unei persoane care este posesoarea unui blog,
în care public ă o dat ă pe lun ă articole despre inegalitatea de gen, cât și despre combaterea
problematicii discrimin ării. Aceasta a considerat c ă prin acest mod va ajuta persoanele care sunt
discriminate, informându-le despre aceast ă problem ă. Înc ă trei persoane au afirmat c ă sunt
membrii al unui ONG, care are ca scop combaterea di scrimin ării de gen pe pia ța muncii. Din
nefericire exist ă și persoane dintre cele intervievate care nu au auzi t de ONG-uri care s ă aib ă ca
scop combaterea discrimin ării în mun. Alexandria.
Ultima întrebare a acestui interviu este: „ Ce sugestii ave ți pentru o bun ă respectare a
drepturilor angajatului pe pia ța muncii în mun.Alexandria? ” participan ții acestei cercet ări au l ăsat
sugestii atât persoanelor discriminate din cauza ge nului pe pia ța muncii, cât și angajatorilor care
practic ă aceast ă diferen țiere de gen. Respondentul C.D.A a propus pentru o b un ă respectare a
drepturilor angajatului pe pia ța muncii : ”o monitorizare mult mai eficient ă a autorit ăților”. Una
dinte cele mai interesante sugestii a fost din part ea respondentului E.V. care a propus organizarea
unui workshop unde s ă fie abordat ă tematica educa ției privind discriminarea de gen, adic ă
confruntarea prejudec ăților, a discrimin ării de gen pe pia ța muncii și dezvoltarea de abilit ăți
interculturale, astfel încât, aceste înt ălniri pot avea ca scop sensibilizarea tuturor perso anelor cu
privire la formele de discriminare. O alt ă sugestie la fel de interesant ă este a respondentului M.V.
care a propus organizarea unei zile dedicate comuni c ării între angajatori și persoanele interesate
de c ăutarea unui loc de munc ă în mun.Alexandria. Respondentul T.A. a cosiderat c ă formare și
implicarea oamenilor în combaterea discrimin ării de gen, crearea unor programe de sprijin a

30
educa ției celor expu și riscului discrimin ării de gen pe pia ța muncii, considerând c ă sunt esențiale
pentru un progres sigur cu rezultate dorite. Respon dentul C.D. a afirmat c ă: „ înfiin țarea unor
centre de consiliere pentru persoanele care au fost discriminate pe pia ța muncii, ace știa pot s ă fie
consilia ți și pot trece mai repede peste o asemenea problem ă”. Cel mai important lucru este c ă
majoritatea persoanelor discriminate au con știentizat faptul c ă au gre șit atunci când au fost
nep ăsătoare în privin ța discrimin ării de gen pe pia ța muncii în mun.Alexandria.

4.3 Analiza global ă a datelor
În analiza asupra percep țiilor, atitudinilor și a ștept ărilor persoanelor care s-au confruntat cu
inegalitatea de gen pe pia ța for ței de munc ă în mun. Alexandria, am identificat c ă majoritatea
responde ților devin indiferen ți atunci când întâmpin ă discriminarea de gen. Toate persoanele care
au participat la interviu au fost discriminate din cauza genului, îns ă doar dou ă din optsprezece au
apelat la autorit ăți atunci când au considerat c ă sunt nedrept ățiți pe pia ța muncii în mun.
Alexandria. Am identificat din acest interviu c ă aceast ă problem ă a produs efecte negative asupra
celor discrimina ți, ace știa sus ținând c ă și-au pierdut încredere în ei. Pentru a se ajunge câ t mai
repede și cât mai bine, la atingerea țelului „f ără discriminare” e nevoie de participarea tuturor
factorilor care pot influen ța via ța oamenilor afecta ți, într-un fel sau altul. Cei mai importan ți factori
sunt îns ă chiar cei afecta ți de acest fenomen.
În aceast ă cercetare de teren am identificat gradul de cunoa ștere al subiec ților cu privire la
mecanismele de interven ție asupra problematicii discrimin ării de gen pe pia ța for ței de munc ă în
mun. Alexandria. Nou ă persoane cunosc o institu ție care are ca scop prevenirea discrimin ării, îns ă
surprinz ător este faptul c ă aceste persoane nu au apleat la acest ă institu ție. Este forte important ca
orice individ s ă fie la curent cu tot ceea ce acord ă o aten ție deosebit ă instrumentelor și
mecanismelor specializate în eliminarea discrimin ării de gen pe pia ța muncii. Astfel încât, ace știa
pot s ă devin ă o surs ă de informare pentru publicul larg.
Cu ajutorul acestei cercet ări am dorit s ă încurajez persoanele discriminate s ă apeleze la
autorit ăți atunci când observ ă c ă sunt refuza ți din diverse motive pe pia ța muncii. Aceste persoane
care sunt discriminate nu ar trebui s ă ramân ă nep ăsătoare în fa ța acestei probleme, deoarece acest
fenomen poate afecta atât persoana în cauz ă, cât și persoanele din jurul acesteia. Formarea unei

31
atitudini responsabile fa ță de aceast ă problem ă este cel mai important lucru care ar putea diminua
inegalitatea de gen pe pia ța muncii.

4.4 Analiza datelor prin raportare la întreb ările cercet ării
Cercetarea discrimin ării de gen pe pia ța muncii în municipiul Alexandria și-a dorit s ă r ăspund ă
la un num ăr de 3 întreb ări, pe care le voi discuta r ăspunsurile în continuare. Prima întrebare a
cercet ării este: Cum au ajuns persoanele intervievate s ă fie discriminate din cauza genului pe pia ța
for ței de munc ă în mun.Alexandria? Prin aceast ă întrebare am dorit s ă cunosc mult mai bine
situa țiile de discriminare cu care s-au confruntat subiec ții acestui interviu pe pia ța for ței de munc ă
din cauza genului, dar și formele de discriminare de gen (discriminare dire ct ă, discriminare
indirect ă). Fiecare dintre subiec ți au descris experien ța nepl ăcut ă prin care au trecut pe pia ța
muncii. Ca urmare, to ți subiec ții au fost refuza ți la interviul de angajare.
O alt ă întrebare la care cercetarea și-a dorit s ă r ăspund ă este: Care au fost metodele de ap ărare
la care au apelat persoanele intervievate împotriva discrimin ării de gen? Este important ca orice
individ al timpurilor noastre s ă acorde o aten ție deosebit ă instrumentelor și mecanismelor
specializate în eliminarea discrimin ării de gen pe pia ța muncii. Conform r ăspunsurilor, majoritatea
dintre subiec ți au afirmat c ă nu apelat la niciun mecanism de interven ție împotriva discrimin ării
de gen pe pia ța muncii, doar dou ă persoane au apelat cu încredere la Consiliul Na țional pentru
Combaterea Discrimin ării. Nep ăsarea acestora poate produce efecte negative atât c elor
discrimina ți, cât și persoanelor din jurul lor.
Care sunt efectele discrimin ării de gen pe pia ța muncii asupra subiec ților intervieva ți? Aceasta
este ultima întrebare la care cercetarea și-a dorit s ă r ăspund ă. Discriminare este un fenomen care,
în ciuda aparen țelor, poate „lovi” în cele mai ascunse moduri cu pu tin ță și poate afecta grav starea
psihic ă a oric ărui om. Oamenii se pot trezii c ă tr ăiesc un profund sentiment de frustrare în anumite
momente din via ța lor. Majoritatea persoanelor intervievate au afir mat c ă au fost dezam ăgite atunci
când au fost respinse la interviul de angajare. Ace ast ă respingere a creat numeroase efecte negative
asupra subiec ților discrimina ți precum: team ă, neîncredere, dezam ăgire, neputin ță , în cel mai r ău
caz, depresie. Dou ă persoane mai puternice au afirmat c ă nu au fost deloc dezam ăgite de refuz,

32
mergând mai departe. Îns ă, oricât de puternic e ști nu po ți s ă treci cu vedere peste o asemenea
problem ă.
Exist ă foarte multe nemul țumiri la adresa sistemului pentru protejarea dreptu rilor omului pe
pia ța muncii, îns ă majoritatea persoanelor intervievate s-au compl ăcut în situa ția creat ă și s-au
resemnat cu idea c ă „a șa este de când e lumea și p ământul ” sau „nu ai ce s ă faci, te lup ți cu morile
de vânt”.

4.5 Motivarea intervieva ților
La acest interviu au participat atât membrii ai fam iliei mele, cât și anumite cuno știn țe care au
fost refuzate pe pia ța muncii în mun. Alexandria din cauza genului. Ace știa și-au exprimat opinia,
atitudinea lor despre problematica discrimin ării de gen, venind la final cu numeroase sugestii
pentru o bun ă respectare a drepturilor angajatului pe pia ța muncii în mun. Alexandria. La început
am crezut c ă va fi foarte simplu, deoarece îi cuno șteam pe responden ții intervieva ți, îns ă nu a fost
așa. Dup ă cum am să men ționez și în subcapitolul precedent, doi dintre responde ți au fost pu țin
reticen ți, îns ă dup ă ce le-am explicat în detaliu scopul și obiectivele cercet ării de teren și-au
schimbat p ărerea. Le-am explicat subiec ților c ă participarea lor la acest interviu poate ajuta alt e
persoane care se afl ă în aceea și stiua ție ca și ei sau chiar ace știa pot afla numeroase aspecte pe care
nu le cunosc. Anumite persoane care au fost pu țin reticente la început și-au dat seama pe parcus
că participarea la acest interviu îi va putea ajuta atât pe ei, cât și pe cei din jurul lor s ă treac ă peste
aceast ă problem ă a discrimin ării de gen pe pia ța muncii mult mai u șor și f ără a produce efecte
negative. Majoritatea responden ților au fost entuziasma ți c ă prin acest interviu o s ă își prezinte
problema prin care au trecut pe pia ța muncii.
Majoritatea responden ților au fost motiva ți s ă participe la acest interviu atunci când au aflat c ă
pot s ă ofere sugestii pentru o bun ă respectare a drepturilor angajatului pe pia ța muncii în mun.
Alexandria. Subiec ții acestui interviu au dorit s ă povesteasc ă aceast ă problem ă prin care au trecut
mul ți numind-o „trauma”, deoarece majoritatea dintre ac e știa nu au apelat la autorit ăți atunci când
au fost discrimina ți, regretând foarte mult acest lucru.To ți responden ții acestei cercet ări doresc s ă
combat ă discriminarea de gen pe pia ța muncii în mun.Alexandria, acesta fiind și principalul motiv
pentru care au ales s ă participe la acest interviu. Subiec ții intervieva ți au primit încuraj ări s ă

33
apeleze cu încredere la autorit ăți atunci când se simt îndrept ățiți pe pia ța muncii. Ace știa au fost
îndruma ți spre participarea la anumite programe de sprijin a celor discrimina ți în mun. Alexandria.
La finalul interviului participan ții au fost ruga ți s ă ofere feedback cu privire la derularea acestui
interviu.

34
Capitolul 5. Concluzii, implica ții și recomand ări
5.1 Concluziile cercet ării
Discriminarea de gen este o tem ă important ă în orice dezbatere privind atât persoanele de genu l
masculin, cât și cele de genul feminin, iar nep ăsarea este tot mai des întâlnit ă în rândul persoanelor
discriminate. Dincolo de teoriile celor care prives c discriminarea de gen pe pia ța muncii, p ărerile
celor care au tr ăit experien țe traumatizante pentru unii dintre ei, care s-au lo vit în mod direct de
situa ții concrecte de rezuf din partea angajatorilor sunt mai importante decât orice pentru c ă ele
pot oferi solu ții, idei, variante.
Dup ă finalizarea acestei cercet ări pot afirma c ă în mod indiscutabil, mentalit ățile joac ă un rol
decisiv atât în determinarea comportamentului celui care discrimineaz ă, cât și în construirea
rela ției de r ăspuns a celui discriminat. În aceast ă cercetare am identificat persoanele discriminate
din cauza genului în mun. Alexandria, fiecare perso an ă povestind experien ța nepl ăcut ă prin care a
trecut. Dup ă cum știm, to ți cet ățenii României sunt egali în drepuri, f ără privilegii și f ără
discrimin ări, îns ă se pare c ă realitatea este cu totul alta. Teoria legat ă de acest fenomen social
descrie o lume ideal ă. Cu toate acestea, discrimin ăriile de gen continu ă s ă aduc ă suferin ță
persoanelor care s-au confruntat cu o asemenea situ a ție. Aceast ă crud ă realitate este o reflectare
nu numai a timpurilor pe care le tr ăim, ci și a naturii imperfecte a omului care este supus
sl ăbiciunilor și gre șelilor. Un rol deosebit de important îl au institu țile pentru combaterea
discrimin ării de gen pe pia ța muncii, îns ă în analiza gradului de cunoa ștere al subiec ților cu privire
la mecanismele de interven ție asupra problematicii discrimin ării de gen pe pia ța for ței de munc ă
în mun. Alexandria, am identificat c ă doar dou ă persoane din optsprezece care au apelat la instit u ții
care combat discriminarea de gen. Majoritatea nu au încredere în autorit ăți și consideră c ă este
mult mai bine pentru ei s ă se retrag ă.
La finalul cercet ări am dorit s ă încurajez persoanele discriminate s ă apeleze cu încredere la
mecanismelor de interven ție. Majoritatea personelor intervievate au consider at c ă nu poate fi
eliminat ă atât de ușor și de rapid discriminarea de gen din societatea noas tr ă. Îns ă un fapt care ține
de fiecare dintre noi este s ă reu șim s ă ne autoeduc ăm în a șa fel încât, în timp, s ă stârpim
prejudec ățile care s ălăș luiesc în inima noastr ă. Formarea și implicarea tinerilor în idea de eradicare
a discrimin ării de gen, crearea unei noi genera ții de lideri pe acest segment, dezvoltarea de

35
programe de sprijin a educa ției celor expu și riscului discrimin ării pe pia ța muncii, toate acestea
sunt esen țiale pentru un progres sigur, cu rezultatele dorite .

5.2 Limitele cercet ării
Problematica discrimin ării de gen pe pia ța muncii este un subiect destul de dezb ătut atât în
societatea noastr ă, cât și în literatura de specialitate. Am folosit pentru construirea cadrului teoretic
atât c ărți în limba român ă, cât și în limba englez ă, c ărti pe care le-am g ăsit în biblioteca din cadrul
ASE-ului, dar și în Biblioteca de Sociologie din cadrul Biblioteci i Centrale Universitare. Am ales
cercetarea calitativ ă, care mi-a adus foarte multe avantaje clare, deoar ece am ales studierea unor
nuan țe subtile ale atitudinilor și comportamentelor oamenilor cu privire la discrimi narea de gen pe
pia ța muncii în mun.Alexandria.Ca atare, principalul av antaj al metodei calitative st ă în
profunzimea în țelegerii pe care aceasta o permite.Printre alte ava ntaje ale metodei calitative se
num ără și profunzimea în țelegerii pe care o ofer ă. Realizarea din timp a cadrului teoretic și
analizarea datelor în am ănunt au necesitat mult ă r ăbdare și timp. Aceste, am ănunte au reprezentat
punctele forte ale acestei lucr ări.
Pe parcursul redact ării acestei teme am întampinat câteva obstacole la partea practic ă, mai exact
în cercetarea de teren. Formularea întreb ărilor, codificarea, dar și prelucrarea datelor au reprezentat
limitele cercet ării. De multe ori, felul în care punem întreb ările ar putea influen ța într-un mod
subtil r ăspunsurile pe care le primim.A șadar, formularea întreb ărilor pentru interviu a fost o
activitate destul de delicat ă. Un alt obstacol, în cercetarea de teren a fost at unci când le-am explicat
subiec ților scopul cercet ării, am întâmpinat reticen țe în în țelegerea a ștept ărilor mele. Mi-a fost
destul de dificil s ă-i conving pe doi dintre subiec ți s ă vorbeasc ă despre problema de discriminare
cu care s-au confruntat pe pia ța muncii, ace știa preferând s ă nu discute. Prezen ța dispozitivului de
înregistrare a reprezentat o alt ă problem ă, ace știa considerând c ă exist ă riscul ca al ții s ă afle toate
am ănuntele povestite de ei.Anumite persoane din cauza emo țiilor nu se puteau concentra și ofereau
răspunsuri foarte scurte.Pentru a dep ăși aceste probleme,am formulat întreb ările ,astfel încât s ă
fac ă interviul cât mai apropiat de dialogul de zi cu zi .La început, cercetarea calitativ ă de teren mi-
a ridicat câteva probleme de etic ă. Îns ă, m-am documentat din diverse articole cu privire l a acest ă

36
problem ă.Așadar, pot spune c ă obstacolele pe care le-am amintit mai sus sunt asp ectele negative
ale lucr ării mele de licen ță ,pe care consider c ă le-aș fi putut preveni.

5.3 Recomand ări
În majoritatea ță rilor exist ă legi împotriva discrimin ării de gen ,iar egalitatea de tratament este
garantat ă de Constitu ție.În mod teoretic, lucrurile par a fi ideale, dar în via ța de zi cu zi, oamenii
continu ă s ă se confrunte cu aspecte ascunse ale discrimin ării de gen și toate încerc ările de
combatere a acesteia par a fi uneori inutile în via ța real ă. Persoanele discriminate nu ar trebui s ă
ramân ă nep ăsătoare în fa ța acestei probleme, deoarece acest fenomen poate af ecta atât persoana în
cauz ă, cât și persoanele din jurul acesteia. Nicio persoan ă care se simte discriminat ă pe pia ța
muncii, nu trebuie s ă se complac ă în situa ția creat ă, nu trebuie s ă accepte niciun fel de
marginalizarea, ci trebuie s ă ac ționeze imediat în sensul semnaliz ării cazului s ău c ătre cei abilita ți.
Formarea unei atitudini responsabile fa ță de aceast ă problem ă este cel mai important lucru care ar
putea diminua inegalitatea de gen pe pia ța muncii.
Combaterea discrimin ării de gen pe pia ța muncii ține de schimbarea mentalit ăților prin
educa ție. Ea poate ac ționa eficient prin programe care se adreseaz ă atât copiilor, cât și p ărin ților
din ora șul Alexandria. De asemenea, dac ă fiecare individ în parte va con știentiza faptul c ă orice
minus al societ ății moderne poate fi eliminat și cu ajutorul s ău, institu țiile care se ocup ă de aceast ă
problem ă ar fi în m ăsur ă s ă adopte strategii mai corecte și mai aproape de realitatea de zi cu zi,
pornind de la situa ții clare de via ță relatate de cei lovi ți de acest fenomen. Pentru a „elimina” din
societate urmele, manifest ările și urm ările formelor de discriminare este nevoie ca toat ă lumea s ă
își depun ă for țele împreun ă și s ă coopereze.

5.4 Direc ții ulterioare de dezvoltare a cercet ării
Discriminarea de gen pe pia ța muncii este o problem ă destul de grav ă care aduce efecte negative
atât celui care este discriminat cât și societ ății. Cercetarea ar putea fi extins ă în urm ătorul mod,
identificarea opiniilor mai multor persoane discrim inate, cât și opinia unor angajatori sau
identificare unor organiza ții, funda ții care au ca scop protec ția împotriva discrimin ării pe pia ța

37
muncii. Ace știa pot s ă furnizeze informa ții despre num ărul de persoane care au apleat la aceea
organiza ție în ora șul Alexandria, detalii mult mai am ănun țite despre cazurile de discriminare,
efectele asupra persoanelor discriminate, dar și metodele pe care ace știa le folosec pentru
combaterea discrimin ării de gen pe pia ța muncii. O alt ă direc ție de cercetare ar fi reprezenta ță de
promovarea mecanismele de ap ărare împotriva discrimin ării de gen pe pia ța muncii în rândul
oamenilor. Pentru a putea analiza aceste obiective în cercetarea viitoare este necesar ă folosirea
metodei cantitative, astfel încât se pot ob ține mai multe informa ții de la un num ăr mult mai mare
de persoane din mun. Alexandria.
De asemenea, analizarea problematicii discrimin ării de gen pe pia ța muncii din perspectiva
locuitorilor dintr-un alt ora ș este o alt ă direc ție de cercetare. Analizarea unei alte forme de
discriminare pe pia ța muncii este o alt ă direc ție ulterioar ă de cercetare. De exemplu, cercetarea
discrimin ării rasiale sau discriminarea din cauza vârstei pe pia ța muncii. Din p ăcate exist ă foarte
multe persoane care sunt discriminate din diverse m otive pe pia ța muncii.

5.5. Contribu ții proprii
Aceast ă cercetare se remarc ă, fa ță de celelalte cercet ări cu aceea și tem ă prin îndrum ări, sugestii,
pentru o respectare cât mai bun ă a drepturilor angaja ților pe pia ța for ței de munc ă, din partea
persoanelor discriminate din cauza genului.De aseme nea, consider c ă aceast ă lucrare de licen ță se
remarc ă fa ță de alte lucr ări cu aceea și tem ă prin formarea unor atitudini și a unui comportament
adecvat fa ță de problematica discrimin ării de gen pe pia ța muncii. Expunerea p ărerilor, ideilor
acelor persoane care au fost discriminate sunt cele mai importante decât orice pentru c ă ele pot
oferi solu ții, variante. Aceast ă lucrare de licen ța vine în ajutorul celor discrimina ți din cauza
genului cu numeroase sfaturi, încuraj ări referitoare la combaterea acestei inegalit ății. Pentru a
„șterge” din societate urmele, manifest ările și urm ările formelor de discriminare este nevoie ca
toat ă lumea s ă î și depun ă for țele și s ă colaboreze împreun ă. Chiar persoanele discriminate au adus
un grad de noutate acestui subiect atât de importan t în societatea noastr ă.

38