Disciplina Tehnologia Materialelor și Utilaje în Medicina Dentară [310518]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINA DENTARĂ

Departamentul 1

Disciplina Tehnologia Materialelor și Utilaje în Medicina Dentară

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător știintific:

ASIST. UNIV. DR. ȚIGMEANU CODRUȚA VICTORIA

PROF. UNIV. DR. ARDELEAN LAVINIA

Tehnician dentar: VOINIC CĂTĂLIN

Candidat: [anonimizat]

2 0 1 8

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINA DENTARĂ

Departamentul 1

Disciplina Tehnologia Materialelor și Utilaje în Medicina Dentară

ASPECTE COMPARATIVE ALE RESTAURĂRILOR PE ZIRCONIU ÎN ZONA LATERALĂ

Conducator știintific:

ASIST. UNIV. DR. ȚIGMEANU CODRUȚA VICTORIA

PROF. UNIV. DR. ARDELEAN LAVINIA

Tehnician dentar: VOINIC CĂTĂLIN

Candidat: [anonimizat]

2 0 1 8

[anonimizat]- [anonimizat]-[anonimizat]-sinterizare selectivă cu laser

I. INTRODUCERE

Uzura și pierderea dinților a [anonimizat]. Variantele terapeutice de restaurare estetică și funcțională a sistemului stomatognat (SSG) utilizează materiale precum: aliaje, [anonimizat], ceramică.

Datorită descopeririilor în domeniul materialelor și a biocompatibilității, precum și a [anonimizat], la ora actual realizarea de restaurări protetice fixe total fizionomice a intrat într-o nouă eră. [anonimizat] ([anonimizat]) a [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] a acesteia, prin prelucrarea computerizată a blocului de oxid de zirconiu. (1)

Zirconiul a fost introdus în practica stomatologică în anii ’90, iar utilizarea sa a atras după sine o [anonimizat]. [anonimizat], zirconiul a câștigat rapid teren.(2) [anonimizat], [anonimizat]. (2)

Coroana ceramică pe suport de zirconiu este mai rezistentă decât coroana integral ceramică și face astfel față cu brio forțelor masticatorii; [anonimizat], lumina penetrând coroana și oferindu-i un aspect foarte apropiat celui specific dintelui natural; [anonimizat], având o biocompatibilitate ridicată în raport cu țesuturile moi și eliminând riscul reacțiilor alergice. (2)

[anonimizat]; calitatea materialelor folosite și tehnologia de ultimă oră utilizată determinând prețul piperat. (2)

II. PARTEA GENERALĂ

1. SISTEMELE CAD/CAM

Primele tentative de utilizare a tehnologiei CAD/CAM în medicina dentară datează din anii 1970 în America (Bruce Altschuler), în Franța (Francois Duret) și în Elveția (Werner Mormann și Marco Brandestini). Young și Altschuler au fost primii care au utilizat amprenta optică pe o suprafață intraorală stratificată în 1977. (1) Principiul constă în utilizarea a 2 camere video cu 4 fibre optice (2 fascicule care evidențiază partea vestibulară și orală a dintelui în același timp). Este vorba de principiul profilometriei bifazice. Informațiile receptate prin amprentarea optică se transmit electronic, unui calculator dotat cu soft pentru creearea design-ul, apoi mașina de frezat confecționează restaurarea. (3,4,5)

Tehnologia CAD/CAM oferă multiple avantaje laboratorului de tehnică dentară. Sistemele CAD/CAM oferă automatizarea procedurilor de realizare a restaurărilor protetice de o calitate foarte bună într-o perioadă scurtă de timp. Sistemele CAD/CAM au potențialul de a oferi o precizie foarte mare restaurărilor și de a reduce riscul de infecție încrucișată asociată cu fabricarea convențională în mai multe etape a restaurărilor indirecte. Chiar dacă aceste sisteme CAD/CAM prezintă costuri inițiale ridicate, producția la scară largă a restaurărilor de înaltă calitate duce la amortizarea lor în timp relativ scurt. Sistemele CAD/CAM de laborator s-au dezvoltat semnificativ în ultimii 10 ani, cele mai cunoscute la nivel mondial fiind Procera, CEREC InLab, Lava, Cercon, DCS Precident. (3)

Pentru o adaptare corectă și o scanare precisă, medical trebuie să realizeze preparații dentare cu limită bine definită și continuă, să evite preparațiile cu prag și pereții paraleli (conicitate de 4-10 grade), toate marginile să fie rotunjite, să nu apară zone cu depresiuni. Diametrul celei mai mici freze este de 1mm, astfel că nu se pot freza restaurări sub 1 mm, cu o adaptare corectă. (3)

Un sistem CAD/CAM este un echipament controlat de calculator prin calcul numeric și definit ca tehnologie computerizată sau digitalizată. Termenul CAD/CAM (computer aided design/ computer aided manufacturing) se referă în tehnica dentară la două proceduri, și anume: realizarea protezelor dentare prin substracție care este cel mai întâlnit procedeu în tehnologia de realizare asistată de calculator și realizarea protezelor dentare prin adiție (layering). (3,5)

Cele prin adiție sunt utilizate pentru a crea modele solide folosind date computerizate tridimensionale. El funcționează pe principiul depunerii de materiale în straturi pentru a construi un model păstrând toate datele geometriei interne și externe și cuprinde tehnologii de rapid prototyping: stereolitografia SLA (modele cu laser prin fuzionarea unui fotopolimer), sinterizarea selectivă cu laser SLS (fuzionează straturi subțiri de pulbere fuzibilă la straturile fuzionate anterior) și imprimarea 3D (descompunerea modelului virtual care apoi este redat fizic). (3)

1.1 TIPURI DE SISTEME CAD-CAM SUBSTRACTIVE

Sistemele chairside

Toate componentele sunt aflate în cabinet. Pentru a putea realiza o restaurare dentară fară implicarea laboratorului este nevoie de o cameră intraorală care ține locul amprentei convenționale. Sistemul Cerec (Sirona, Bensheim, Germania) și F4D Dentist System (D4D Technologies, Richardson, Texas) sunt singurele la ora actuală care permit acest lucru, datorită răcirii cu apă putându-se prelucra de la ceramică sticloasă pană la cea oxidică. (3)

Sistemele labside

Sunt variante de lucru între cabinet și laborator, cu ajutorul cărora se poate confecționa orice tip de restaurare fixă, începând de la ceară până la prelucrarea de ceramici și metale. Etapele de realizare a restaurărilor încep cu turnarea modelului în amprenta primită de la medic, scanerea modelului. Aceste date sunt prelucrate de soft. După procesul de design, informațiile sunt trimise mai departe la CAM, după care restaurările se adaptează de către tehnician și sunt trimise mai departe la medic. (3,5)

Sistemele centralizate

Această variantă de realizare a restaurărilor constă în primele etape de confecționare a modelului și realizare a designului restaurării în laboratorul dentar, iar partea de frezare în centrele de frezaj specializate. Datele se vor trimite prin intermediul internetului. Unele centre de frezaj permit laboratoarelor să trimită direct modelul, pe care se va realiza designul restaurării și partea de frezaj, iar în laborator se va realiza ulterior placarea. (3)

1.2 SISTEMELE CAD-CAM ACTUALE

Cerec (Sirona, Bensheim, Germania)

Sistem chairside și labside. Pentru restaurări rapide și economice cu materiale ceramice durabile. Indicat pentru coroane parțiale, inlay-uri, onlay-uri, fațete, RPF, coroane telescopate, stâlpi implantari. Materiale folosite: ceramică feldspatică, sticloasă, rășini, oxid de zirconiu, oxid de aluminiu și ceramică infiltrată. (3)

Cercon (DeguDent, Hanau, Germania)

Sistem labside. Destinat prelucrării de ceramică de înaltă rezistență și estetică. Opțiunile restaurărilor se întind de la restaurări fixe până la coroane telescopate și stâlpi implantari. Materiale folosite sunt oxidul de zirconiu, rășinile, aliaje de Co-Cr și Ti. (3)

Everest (KaVo, Biberach, Germania)

Sistem labside. Este unic pentru proiectarea holistică. Are în componența sa unitatea de scanat Pro Everest Scan, unitatea de frezare Everest Engine, unitatea de sinterizare Everest Therm și Everest Elements. În plus față de celelalte de mai sus are ca material pentru frezat ceară din care se pot realiza machetele restaurărilor. (3)

Nobel-Procera (Nobel Biocare, Goteborg, Suedia)

Se diferențiază de alte firme prin holografia conoscopică, un nou soft de proiectare 3D. (3)

LAVA (3M ESPE, Seefeld, Germania)

Sistem chairside și labside. Se scanează bonturile, după care se frezează și sinterizează scheletele, după care se colorează cu unul dintre cele opt nuanțe. (3)

1.3 ELEMENTE COMPONENTE

Scanerele împărțite în:

– scanere mecanice: prin intermediul bilei de rubin este creată structura 3D și sunt destinate scanării extraorale. (3)

– scanerele optice: pentru scanări extra și intraorale. Precizia e mai mică făcându-se cu senzori fotosensibili. (3)

Softul folosește reverse engineering, metodă care face referire la transformarea modelului real în unul virtual prin realizarea norilor de puncte în suprafețe sau volume prin metode matematice. Foarte des se folosește metoda triangulației. (3)

Dispozitive de realizare a restaurărilor prin CAM

Aceste dispozitive se diferențiază prin numărul de axe de frezat. Acestea pot fi cu 3 axe, 4 axe și 5 axe. Cele cu 3 axe au ca direcții de mișcare prin translație cele trei direcții spațiale (X, Y și Z), pot rota componenta cu 180 grade în cursul procesării (InLab Sirona, Lava 3M ESPE, Cercon Brain DeguDent). Cele în 4 axe permit pe lângă mișcările de translație ale blocului de ceramică și mișcarea de rotație în jurul axei blocului de frezat (DWX 4 Roland). Cele în 5 axe au în plus față de cele descrise mai sus, posibilitatea rotirii tamburului frezei, care permite frezarea geometriilor complexe. (3)

2. OXIDUL DE ZIRCONIU

Zirconiul a fost descoperit de Martin Henrich Claproth, un chimist german care a analizat zirconiul din Ceilon (SriLanka în anul 1789). Metalul impur a fost prima oară izolat de Jones Jakob Berzelius, un chimist suedez în anul 1824, încălzind un amestec de potasiu și florură de zirconiu de potasiu, într-un mic tub de fier. (2)

Dioxidul de zirconiu a fost introdus în medicina dentară ca înlocuitor pentru metal, deoarece are proprietăți extraordinare, precum rezistență mare la îndoire (peste 1000 MPa) și duritate (1200-1400 Vickers). (2)

Oxidul de zirconiu are următoarele caracteristici excepționale care fac din el un material ideal:

Compatibilitate biologică excelentă:

bio-inert (nu provoacă alergii);

Calități fizice și mecanice remarcabile:

duritate 1200 HV;

rezistență la compresie 2000 MPa;

rezistență la îndoire 1000 MPa;

modul de elasticitate 210 GPa;

rezistență absolută la coroziune;

mărimea particulei <0,6 µm;

densitate extrem de mare;

puritate 99,9%;

transluciditatea care dă posibilitatea obținerii unor rezultate estetice excelente (lumina trece prin coroana din zirconiu întocmai ca prin dintele natural).

Tehnologia modernă de prelucrare a zirconiului (scanare, frezare, sinterizare) permite fixarea unor standarde foarte exigente din punct de vedere estetic si funcțional (2), datorită calităților acestuia:

Estetică desăvârșită

Oxidul de zirconiu este un mineral de culoare albă, cu proprietăți remarcabile. Coroanele din ceramică pe suport de oxid de zirconiu au o estetică deosebită datorită absenței suportului metalic, astfel lumina este reflectată la fel ca la dinții naturali. Transluciditatea este extrem de asemănătoare cu cea a dinților naturali. (1)

Rezistență superioară

Oxidul de zirconiu are o rezistență deosebită la flexiune, acesta având utilizări multiple în industria aeronautică. În medicină oxidul de zirconiu servește la confecționarea protezelor de șold. Proprietățile mecanice remarcabile îl recomandă în realizarea lucrărilor dentare atât în zona frontală, cât și în zona laterală unde solicitările masticatorii sunt crescute. În ciuda rezistenței remarcabile, lucrările dentare din oxid de zirconiu sunt mai ușoare decât cele clasice metalo-ceramice, astfel adaptarea pacientului este extrem de ușoară și de rapidă. (1)

Biocompatibil

Oxidul de zirconiu este extrem de biocompatibil și de bioinert în cavitatea bucală, astfel riscul aparițiilor reactilor alergice este practic nul. Oxidul de zirconiu este inert și din punct de vedere termic, astfel variațiile de temperatură nu sunt conduse către pulpa dentară, scăzând astfel șansele apariției inflamației pulpare. Lipsa coroziunii oxidului de zirconiu face ca țesutul gingival din jurul marginilor coroanelor dentare să nu mai capete lizereul gri, așa cum se întâmplă în cazul coroanelor ce au în componența lor metal. Lipsa gustului metalic crește considerabil confortul pacientului. (1)

3. CERAMICA DE PLACARE

Coroana ceramică pe suport de zirconiu este obținută printr-un procedeu de frezare computerizată a unui bloc de zirconiu, urmată apoi de adăugarea succesivă de straturi de ceramică. Infrastructura din zirconiu poate fi colorată în prealabil prin infiltrare cu soluții specifice. În final, piesa protetică este placată cu ceramică specială, pentru a acoperi porozitățile fine și se arde la temperatură joasă, pentru a se obține un efect estetic superior și a preveni uzura antagoniștilor. Ceramicile de placare sunt mult mai puțin dure decât ceramica din care sunt confecționate blocurile pentru infrastructură. (5) Rezultatul este foarte estetic, grație stabilității zirconiului pe durata procesului de adăugare a straturilor de ceramică, acesta având un punct de topire foarte înalt. (2)

III. PARTEA SPECIALĂ

4. MATERIALELE ȘI UTILAJELE UTILIZATE

4.1 BLOCURILE DE OXID DE ZIRCONIU UTILIZATE

Pentru realizarea restaurărilor s-a frezat o coroană integral din zirconia și o capă de zirconia din DDcubeX2 (Dental Direct), care este un material biocompatibil cu o translucență deosebită.

Sistemul DDcubeX2 (Dental Direct) îmbină proprietățile cunoscute ale zirconiului cu o transluciditate crescută, materialul putând fi utilizat pentru restaurări protetice fixe estetice în regiunea frontală și laterală. (Fig. 1)

Fig.1. Blocul Zirconia DDcubeX2 (Dental Direct)

4.2 CERAMICA DE PLACARE UTILIZATĂ

S-a utilizat ceramică de placare IPS e-max Ceram (Ivoclar-Vivadent).

IPS e-max Ceram este o ceramică de stratificare versatilă pentru disilicat de litiu și oxid de zirconiu. Straturile de dentină și incizal sunt create optim pentru restaurări cu structuri mai opace și reflectă mai multă lumină, oferind un echilibru perfect între luminozitate și culoare și un nivel optim de luminozitate. (Fig.2)

Fig. 2. Ceramica de placare utilizată (IPS e-max Ceram –Ivoclar Vivadent)

4.3 SISTEMUL CAD/CAM UTILIZAT

Pentru scanarea modelului de lucru și a antagonistului s-a utilizat sistemul de scanare Acrivity 101 de la Smart Optics. (Fig. 3)

Scanerul Activity 101 scanează cu lumină albastră, astfel el crează o imagine 2d cu ajutorul norilor de puncte. Scanerul poate scana de la un dinte până la o arcadă completă. O scanare complete durează aproximativ 7 minute, iar datele furnizate sunt în format STL. Este un sistem de scanare deschis, ceea ce înseamnă că datele pot fi transmise la orice unitate de frezare.

Fig. 3. Scanerul Activity 101 de la Smartoptics

Pentru realizarea designului dinților s-a folosit programul EXOCAD DentalCAD 2.2 Valletta (2018). Această versiunea Exocad este ultima și ce-a mai profesională până la ora actuală. Această versiune are peste 30 de caracteristici noi, dar s-au făcut și îmbunătățiri la peste 130 de funcționalități existențe. (Fig.4)

Fig. 4. Softul Exocad 2.2 Valletta 2018

După ce s-a realizat designul restaurărilor protetice în CAD, datele au fost trimite în format STL la unitatea de frezare ZENO 4030 (Wieland). Zeno 4030 M1 este o mașină de frezat în 5 axe cu pachet uscat. (Fig. 5)

Fig. 5. Mașina de frezat Zeno 4030 M1 (Wieland)

5. ETAPELE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A CELOR DOUĂ RESTAURĂRI PROTETICE FIXE

În continuare vor fi prezentate etapele de realizare a celor două restaurări, una integral zirconia pe 1.6, iar cealaltă o capă de zirconia placată ulterior cu ceramică pe 2.6.

5.1 AMPRENTA ȘI MODELUL

Amprenta inițială a câmpului protetic a fost luată cu silicon cu reacție de adiție în 2 consistențe (Elite PP Zhermack) în lingură, prin wash technique, apoi modelele au fost duplicate.

Amprentele au fost dezinfectate înainte de a se turna modelele cu Zeta 3 soft. Acest dezinfectant se aplică prin pulverizare și nu afectează forma și stabilitatea dimensională a amprentelor dentare. Modelele au fost realizate prin duplicare în conformator cu silicon, atât pentru modelul de lucru cât și pentru cel antagonist.

Modelul de lucru a fost realizat cu sistemul Zeiser. (Fig.6, 7)

Fig.6. Accesoriile sistemului Zeiser și aparatul pentru forare

Conformatorul a fost fixat urmărindu-se toate reperele (linia mediană să coincidă cu plăcuța de orientare, planul ocluzal să fie paralel cu planul mesei, zenitul caninilor sa fie paralel cu planul mesei și orientarea pinilor să nu depașească placuța soclu). S-au forat orificii în placută cu ajutorul aparatului Zeiser, în dreptul fiecărei părți mobilizabile a modelui (câte 2 pinuri pentru o parte mobilizabilă), după care s-au introdus pini în placuța de PMMA. (Fig.7, 8)

Fig. 7. Pregatirea amprentei cu plăcuța de orientare

Fig. 8. Plăcuța de PMMA cu pinii introduși în orificiile forate

Pentru turnarea modelului de lucru s-a preparat gips de clasa a IV-a Convertin Hart (Spofa Dental), prin malaxare cu apă distilată, urmărindu-se proporțiile prescrise de producător (22ml apă distilată la 100 grame gips), la vacuum-malaxor timp de 40 de secunde. (Fig. 9)

Fig. 9. Gips de clasa a IV-a folosit și malaxarea gipsului în vacuum-malaxor

S-a turnat gipsul în amprentă și pe plăcută peste pini, după care placuța a fost întoarsă peste conformator astfel încât ea să fie paralelă cu planul mesei. (Fig.10) S-a lăsat gipsul turnat în amprentă să se întărească timp de 50 de minute pentru realizarea expansiunii maxime, iar apoi s-a demulat modelul din amprentă și s-a prelucrat și netezit modelul la soclator.

Fig. 10. Turnarea modelului din gips extra-dur și așezarea plăcuței în conformator

După turnarea și soclarea modului de lucru s-a turnat și soclat și antagonistul, din gips de clasa a III-a Mramorit Blue (Spofa Dental). ( Fig. 11)

Fig. 11. Gips clasa a III-a Mramorit Blue (Spofa Dental) și turnarea gipsului în amprentă

S-au secționat bonturile cu discul pentru gips și s-au prelucrat în vederea scanării. (Fig. 12, 13, 14)

Fig. 12. Secționarea bonturilor cu discul pentru gips

Fig. 13. Prepararea bonturilor

Fig. 14. Cele 2 modele după soclare și prelucrare

5.2 OBȚINEREA MODELULUI VIRTUAL PRIN SCANARE CU ACTIVITY 101 (SMARTOPTICS)

După încheierea etapelor de pregătire a modelelor se trece la scanarea modelului în vederea realizării designului computerizat. Prima etapă este realizarea fișei CAD (Fig. 15) care cuprinde numele pacientului, numele tehnicianului, vârsta, culoarea, alegerea dinților pe care urmează să fie realizată restaurarea, se alege materialul și tipul restaurării (Fig. 16), după care softul de CAD cere scanarea modelului (Fig.17) și apoi individual a bonturilor (Fig.18) și vecinilor. Se începe scanarea modelului în unitatea de scanare Activity 101 (Smartoptics). S-a introdus primul element cerut de soft și anume modelul cu mușcătură (Fig. 19), modelul întreg, apoi s-a scanat pe rând fiecare bont (Fig. 20).

Fig. 15. Fișă CAD

Fig. 16. Alegerea tipului de restaurare și a materialului

Fig. 17. Scanarea întregului model

Fig. 18. Scanarea bonturilor 1.6 și 2.6

Fig 19. Mușcătură scanată

Fig. 20. a. Scanarea 2D a întregului model prin suprapunerea a două imagini; b. Modelul întreg scanat; c. Completarea zonelor care nu au fost scanate; d. Tăierea soclului, imagine model final 3D

5.3 REALIZAREA DESIGNULUI COMPUTERIZAT CU AJUTORUL SOFTULUI EXOCAD

După ce s-a realizat scanarea se trece la realizarea designului în CAD (Fig. 21-28).

Fig. 21. Intrarea în softul Exocad pentru realizarea designului restaurărilor

Fig. 22. Modelul cu mușcatura

Fig. 23. Limita preparației

Fig. 24. Stabilirea grosimii cimentului

Fig. 25. Modelarea cu ajutorul soft-ului

Fig. 26. Modelarea anatoformă finală a dintelui 1.6

Fig. 27. Premodelarea capei anatoforme de pe dintele 2.6

Fig. 28. Forma finală a coroanei anatoforme și a capei

Urmează pregatirea pentru frezare (Fig. 29-31).

Fig. 29. Stabilirea axului de inserție pentru frezare

Fig. 30. Poziționarea capei și a coroanei anatoforme pe blocul de zirconia

Fig. 31. Coroana poziționată pe blocul de zirconia

5.4 FREZAREA SCHELETULUI DIN OXID DE ZIRCONIU CU UNITATEA ZENO 4030 M1 (WIELAND)

După scanare și modelare în CAD, s-a trecut la frezarea capei și a coroanei anatoforme. Frezarea s-a realizat cu masina Zeno 4030 M1, care este o mașină de frezat în 5 axe. Aceasta prezintă 5 axe ca direcții de mișcare (X, Y, Z), permite mișcarea de rotație în jurul axei blocului de frezat, și posibilitatea rotirii tamburului frezei care permite realizarea de geometrii complexe (Fig. 32-34).

Fig. 32. Mașina de frezat în 5 axe Zeno 4030 M1 (Wieland)

Fig. 33. Mașina de frezat cu discul de zirconia poziționat

Fig. 34. Mașina în timpul frezării

5.5 SINTERIZAREA SCHELETULUI DIN OXID DE ZIRCONIU

După încheierea frezării s-a scos blocul cu restaurările frezate și cu atenție sporită s-au tăiat tijele menținătoare ale restaurărilor protetice, cu ajutorul unei freze.

Înainte de sinterizare restaurările s-au colorat folosind kitul de culori speciale pentru zirconia (Fig. 35). S-au poziționat în suportul cu bile al cuptorului de sinterizare (Fig. 36) și s-au pus la uscat timp de 20 de minute la 90 de grade. După îndepărtare din cuptorul de uscare (Fig. 37, 38), s-au introdus în cuptorul de sinterizare (Fig. 39) unde s-au menținut timp de 10 ore, la o temperatură care crește progresiv de la 0 la 1450 grade și stagnează la temperatura maximă, timp de 2 ore (Fig. 40).

Fig. 35. Kitul de colorare pentru zirconia

Fig. 36. Suportul cu bile în care se plasează restaurările în cuptorul de sinterizare și în cuptorul pentru uscare în urma colorării

Fig. 37. Incintă de uscare după colorare

Fig. 38. Restaurările scoase din cuptorul de uscare

Fig. 39. Cuptorul de sinterizare

Fig. 40. Restaurările după sinterizare

5.6 PLACAREA CU CERAMICĂ, RESPECTIV DEFINITIVAREA RESTAURĂRII

Placarea cu ceramică a capei de zirconia de pe dintele 2.6 s-a realizat cu ceramică IPS e-max Ceram (Ivoclar-Vivadent). Glazurarea acesteia și a coroanei integral zirconia de pe dintele 1.6 s-a realizat cu glazură de la aceeași firmă (Fig. 40). Placarea s-a realizat cu ceramică de culoarea A2. Înainte de placare s-a sablat capa de zirconia,s-a pus într-o pensă și s-a vaporizat cu steamerul (Fig. 41).

Prima dată s-a făcut o consistent cremoasă cu ZirLiner IPS e-max și cu lichidul ZirLiner Build-Up Liquid IPS e-max și s-a aplicat un strat pe capa de zirconiu,s-a introdus la cuptorul de ardere,arderea realizandu-se la 960 de grade,temperature urcând treptat cu 40 de grade pe minut de la temperatura de 403 grade,după ardere suprafata capei este mată (Fig. 42). După aplicarea ZirLiner-ului s-a trecut la etape Wash firing. Se pensulează pe capă cu IPS Glaze Ivoclar și se depune prin presurare IPS e-max Ceram Dentin după care se introduce la cuptorul de ardere,arderea realizându-se la 650 de grade ,urcând treptat cu 90 de grade pe minut de la temperatura de 403 grade (Fig. 43).

După care s-a trecut la aplicarea ceramicii strat cu strat (Fig. 44). Placarea s-a realizat în 2 straturi, fiecare aplicare fiind urmată de o ardere (Fig. 45). După fiecare ardere (Fig. 46) coroana a fost prelucrată la micromotor (Fig.47), apoi a fost glazurată (Fig. 48). Arderea ceramicii se face la 650 de grade timp de 30 de minute,urcand treptat cu 90 de grade pe minut de la temperature de 403 grade, iar arderea glazurii se face la 710 de grade timp de 20 de minute ,urcand treptat cu 60 de grade pe minut de la temperature de 403 grade .(Fig. 49).

Fig. 40. Tipul de glazură folosit

Fig. 41. Sablarea și vaporizarea capei înainte de depunerea ceramicii

Fig. 42. Pulberea si lichidul ZirLiner IPS e-max

Fig. 43. Capa pe suport in etapa Wash firing

Fig. 44. Instrumentarul de depunere al ceramicii; Capa de zirconia pe care se va depune ceramica

Fig. 45. Depunerea de ceramică pentru prima și a doua ardere

Fig. 46. Coroana scoasă din cuptor după a doua ardere; Cuptorul flosit pentru arderea ceramicii

Fig. 47. Frezele și micromotorul folosite pentru prelucrare

Fig. 48. Glazurarea coroanei placate cu ceramică; Glazurarea coroanei integral zirconia

Fig. 49. Introducerea în cuptor a restaurărilor glazurare; Scoaterea din cuptor a restaurărilor glazurate

Restaurările finite sunt prezentate în Fig. 50. Se observă cu ușurință diferența de transluciditate.

Fig. 50. Restaurările finale

IV. CONCLUZII

Deși blocurile din oxid de zirconiu DDcubeX2 (Dental Direct) folosit pentru coroana integrală pe dintele 1.6 este un material translucid, coroana de ceramică pe suport de zirconia de pe dintele 2.6 este superioară din punct de vedere al translucidității. Coroana de ceramică pe suport de zirconia oferă un aspect mai natural deoarece lumina trece prin coroana ,astfel oferindu-i culoarea dintelui natural.

Acomodarea pacientului cu acest tip de lucrare (ceramică pe zirconiu sau integral zirconia) este foarte rapidă, datorită greutății reduse, a biocompatibilității și bunei tolerabilități de către țesuturile moi și eliminarea riscului de reacții alergice. Adaptarea intimă la colet asigură restaurării o menținere în timp îndelungată.

Timpul de lucru se reduce automat datorită lucrului pe calculator și frezării automate pentru coroana integral zirconia. În cazul capei de zirconia datorită frezării nu se mai machetează și nu se mai toarnă, ca în tehnologia metalo-ceramică.

Rezistența pe care o oferă zirconia este mult mai mare decât cea a coroanei integral ceramic, putând face față forțelor masticatorii mari.

Zirconia nu produce nici un fel de reacție chimică în cavitatea orală, astfel fiind eliminat riscul apariției gustului și mirosului neplăcut.

Comportamentul acestui material în timpul frezării și prelucrării cu micromotorul este foarte bun, microfracturile apărând cu greutate.

În concluzie coroana de ceramică pe suport de zirconia are un grad de translucență superior coroanei integrale din zirconia, deși oxidul de zirconiu DDcubeX2 (Dental Direct) este superior din punct de vedere al translucidității față de alte tipuri de zirconia.

BIBLIOGRAFIE

1. http://lcdental.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=73:coroane-ceramice-pe-suport-de-oxid-de-zirconiu&catid=81&Itemid=518

2. https://www.dentfix.ro/2014/09/coroana-ceramica-pe-suport-de-zirconiu/

3. Liliana Porojan, Sorin Porojan, Florin Topală, Cristina Savencu, Procedee computerizate aplicate în tehnologia protezelor dentare fixe, ed.Eurobit, Timișoara, 2015

4. https://draristide.ro/coroana-zirconiu/

5. Lavinia Ardelean, Laura-Cristina Rusu, Materiale, instrumente și aparate în laboratorul de tehnică dentară, ed. Eurostampa, Timișoara, 2013