Disciplina : PROMOVAREA PATRIMONIULUI PRIN TURISMUL CULTURAL [630460]

1
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Stiinte Economice Bucuresti
Programul de studii universitare de masterat in domeniul Marketing: Valorizarea patrimoniului
prin marketingul proiectelor culturale
Disciplina : PROMOVAREA PATRIMONIULUI PRIN TURISMUL CULTURAL

PROIECT:

PROMOVAREA UNOR MUZEE ALE TARII PRIN
INTERMEDIUL TURISMULUI CULTURAL.

Titular de disciplină: CONF. UNIV. DR. ELENA GURGU

Masterand: [anonimizat]
2018

2

CUPRINS:

INTRODUCERE
CAPITOLUL I TURISMUL CULTURAL
1.1. Definire și particularități ale turismului cultural
1.2 Tipuri de atracții și destinații în turismul cultural
CAP ITOLUL II – PREZENTAREA GENERALĂ A MUZEULUI MILITAR
2.1. Scurt istoric
2.2. Misiune si viziune
2.3. Strategia culturală pentru întreaga perioadă de mana gement
CAPITOLUL III – DEZVOLTAREA MIXULUI DE MARKETING IN CADRUL MUZEULUI
MILITAR – STUDIU DE CAZ
3.1. Politica si strategia de produs
3.2. Politica si strategia de pret
3.3. Politica si strategia de distributie
3.4. Politica si strategia de promovare
3.5. Politica de personal
CONCLUZII SI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

3

INTRODUCERE :

În ultimii ani, muzeele au devenit un element cheie în competiția urbană dato rită vastului
lor potențial în generarea unor venituri locale, ceea ce conduce la impulsionarea economiilor
orașelor. Rolul muzeelor este cu atât mai important cu cât acestea susț in orașele în promovarea lor
ca centre culturale pe piața țintă internă și externă (vizitatori și investitori), îndeplinind cererile și
așteptările lor. Pe această bază se poate spune că muzeele pot acționa ca „instrumente ale orașelor"
în ceea ce privește procesul de dezvoltare (Deffner et al., 2009, pp. 58 -59). Studiile au demonstrat
că impactul organizațiilor muzeale este diferit de la un oraș la altul, de la o țară la alta, de la nivel
local, regional sau național.
De-a lungul timpului s -a considerat c ă muzeele au fost create în scopul educării, colectării,
conservării și cercetării, însă, deoarece societatea a evoluat, oferta muzeelor s-a diversificat, ele
devenind parteneri -cheie în industria turismului, precum și în industriile creative, iar rolul
economic al muzeelor a devenit din ce în ce mai important (Hoope -Greenhil, 1994, p. 34). Astfel, a
apărut funcția de recreere a muzeului (Stephen, 2001, p. 297).
Începând cu anii 1970, Europa de Vest a cunoscut un „boom" fără precedent al muzeelor.
Acest bo om a fost atât cantitativ (dat de numărul de muzee înființate), cât și calitativ (dat de rolul
și locul pe care muzeele îl ocupă în societate). Muzeele au început să concureze între ele pentru
controlul unei piețe limitate, fiind nevoite „să – și adapteze a cțiunile în funcție de strategiile
adoptate de concurenți și de presiunile exercitate de aceștia" (Barbu, 2011, p. 107).
Anii 1980 au reprezentat „deceniul cultural", fiind o etapă importantă în istoria muzeului
secolului XX. A fost perioada în care au av ut loc schimbări esențiale în cadrul politicilor culturale
naționale și dezvoltări spectaculoase de proiecte inovatoare, reabilitări sau extinderi ale muzeelor.
Speranța fiecărui oraș, în această perioadă, a fost că numărul vizitatorilor din afara orașului ,
regiunii sau chiar al țării va crește, contribuind, astfel, la dezvoltarea economică urbană.
Muzeele reprezintă și un stimul pentru dezvoltarea turismului urban. Dorința de a vizita un
anumit muzeu va face din vizitatorii muzeului respectiv, turiști pen tru orașele în care se află acesta
și va oferi posibilitatea de a vizita și alte locații culturale. De regulă, vizitatorii muzeelor provin
dintr -o clasă socială superioară, cu venituri mai mari, ceea ce duce la cheltuieli mai mari pentru
sejururile petrecu te aici.
Muzeele pot deveni simboluri pentru orașele lor (Hamnett și Shoval, 2003, pp. 223-226).
Relația dintre ele este simbiotică. Muzeele oferă orașului viață culturală și economică (prin crearea
de noi locuri de muncă și diminuarea șomajului), iar ora șul, în schimb, trebuie să le ofere
posibilitatea de a prospera.
În concluzie, așa cum sublinia Myerscough (1988, p. 54) muzeele, ca organizații culturale,
reprezintă o cărămidă la fundația dezvoltării economice în multe orașe. Chiar dacă profitul
muzeelo r nu se poate observa direct, în rapoartele fiscale, ele sunt o rampă de lansare pentru
profitul economic din alte sectoare (Westervelt, 2010).

4

CAPITOLUL I TURISMUL CULTURAL

1.1. Definire și particularități ale turismului cultural
La începutul anilor 80, Organizația Mondială a Turismului și-a manifestat preocuparea de a
defini conceptul de turism cultural, recunoscând faptul că, spre deosebire de turismul de recreere,
turismul cultural este motivat de nevoia vizitatorilor de a-și îmbogăți cunoștințele, de a trăi experiențe noi
și variate. Astfel, în 1982 apărea următoarea definiție: „Turismul cultural cuprinde toate aspectele
călătoriei prin care oamenii învață despre mentalitățile și stilurile de viață ale celor cu care vin
în contac t.”1 În 1991, Asociația Eu ropeană pentru Educație în Turism (ATLAS) a elaborat
următoarea definiție a turismului cultural2: “deplasa rea persoanelor spre atracții culturale
îndepărtate de locul lor de reședință, cu intenția de a acumula informații și experiențe noi pentru a-
și satisface nevoile culturale”.
De-a lungul anilor, literatura de specialitate s-a îmbogățit cu numeroase alte definiții, dintre care
am selectat-o pe următoarea, apărută în 1995 și care surprinde cel mai bine, după părerea noastră,
sfera de cuprindere a conceptului: „ vizitele persoanelor din exteriorul comunităților gazdă,
motivate în întregime sau parțial de interesul pentru oferta/patrimoniul istoric, artistic, științific
sau stilul de viață al unei comunități, regiuni, grup sau instituții.”3

În viziunea experților OMT, turismul cultural cuprinde:4
Turismul pentru tineret, în care predomină aspectul cultural – educativ, inclusiv călătorii de studii,
pentru învățarea unei limbi străine, taberele internaționale pentru tineret;
Schimburi reciproce de artiști, scriitori etc. și manifestările prilejuite de
acestea;  Turism rural, sejururi la familiile regiunii sau țării vizitate;
Sejururi în sate de vacanță integrate mediului cultural
local;  Participarea la festivaluri regionale, naționale,
internaționale;
Circuite cu temă culturală, care include vizitarea de muzee, locuri istorice și participarea la
diferite manifestări culturale;
Pelerinaje la locuri și monumente istorice,
religioase. Interferența cu alte forme de
turism
Turismul cultural se distribuie pe o scară foarte largă ca urmare a interferenței cu numeroase
forme de turism, ceea ce determină conturarea formelor turismului cultural: turism istoric, turism
religios, etnoturism, turism pentru tineret, agroturism etc.

Prin natura motivațiilor, prin locul de desfășurare și modul de organizare, turismul cultural
se integrează și se interferează cu turismul urban (potrivit opiniei unor specialiști, circa 40% din
totalul vizitelor urbane revine turismului cultural). Studiile care au vizat turismul urban55 au demonstrat
că orașele care dețin un patrimoniu cultural pot deveni atracții turistice și pot răspunde nevoii tot
mai mari de culturalizare a turiștilor. Este vorba de orașele care posedă centre vechi, monumente
istorice și muzee, cele care oferă spectacole și festivaluri de calitate, cele care organizează expoziții,
congrese sau mari reuniuni etc.

1 Barry Lord, Cultural Tourism in Ontario, http://www.international.icomos.org/publications/93sy_tou15.pdf
2 * * * Innovations in cultural tourism, Asociația Europeană pentru Educație în Turism, 2001. 3 Silberberg,1995, citat de María Luisa González Ortega, Manag ing Heritage Tourism:
challeng es for the management of urban heritage cities and attractions, Université de la
Savoie, Chambéry, France,2002 ,www.
4 Istrate I., Glăvan V., Turismul cultural în România – liant al spiritualității românești de pretutindeni,
Tribuna economică nr.5/1994.
5 * * * Le tourisme culturel en Europe, Commision des Communautes Europeenes, Luxemburg, 1993, pag. 97.

5
Turismul se interferează atât cu turismul de agrement sub aspectul distractiv și totodată
educativ, cât și cu cel de afaceri (turismul industrial), dar și cu formele noi de turism care implică
protejarea resurselor (cele culturale în cazul de față): ecoturism, agroturism. O mare parte a
patrimoniului cultural, mai ales cel combinat cu patrimoniul natural, este localizat departe de marile
orașe, în mediul rural.
Pentru ca o călătorie să fie inclusă în sfera turismului cultural, ea trebuie să îndeplinească trei
condiții specifice:6
Să fie determinată de dorința de cunoaștere, de cultivare;
Să aibă loc consumul unui produs turistic cu semnificație culturală;
Să presupu nă intervenția unui mediator–persoană, document scris, material audio-vizual – care
să pună în valoare produsul cultural.
În acest sens, a vizita Londra înseamnă doar turism, realizarea unei vizite cu ghid la
Westminster înseamnă turism cultural. Închirierea unui vapor pentru a parcurge insulele grecești
înseamnă turism. A face o croazieră Pe urmele lui Ulysse, cu ghizi și seminarii, înseamnă turism cultural.

Pe lângă aceste trei condiții specifice, produsul turistic cultural trebuie să integreze
elementele componente ale oricărui produsturistic: organizarea primirii, cazarea, alimentația,
agrementul, în funcție de categoriile de turiști implicate.

Cultura – componentă de bază a turismului cultural
Cultura constă din valori materiale și caracteristici non materiale, valori de apreciere și coduri
de conduită care diferențiază: a) o așezare de orice tip, b) un grup de oameni de orice mărime, sau
interacțiunea dintre cele două în trecut și în prezent7. Aceste caracteristici fizice și non fizice au
produs și au maturizat identitatea culturală a locurilor și oamenilor. Aceasta poate fi considerată
capitalul lor cel mai valoros, într-o lume care a devenit tot mai mică odată cu dezvoltarea comunicațiilor
și transporturilor.
Comisia Mond ială pentru Cultură și Dezvoltare a UNESCO privește cultura ca „moduri
de conviețuire”. Plecând de la această idee, Banca Mond ială o definește ca fiind „ ansamblul
complex de trăsături distincte spirituale, materiale, intelectuale și emoționale ce caracterizează o
societate sau un grup social. Ea include nu numai arta și literatura, ci și stiluri de viață, sisteme de valori,
tradiții și credințe.”8
Patrimoniul cultural reprezintă o resursă inestimabilă pentru orice societate. Accesul la
acest patrimoniu este esențial pentru cei ce vor să câștige o înțelegere profundă a societății respective.

1.2.Tipuri de atracții și destinații în turismul cultural
Atracțiile turistice sunt motivația principală a călătoriilor și totodată esența produsului
turistic. În termeni generali, atracțiile sunt piese unice sau locuri particularizate, clar definite, care
sunt accesibile și motivează un număr mare de oameni să călătorească spre ele în timpul liber. Atracțiile
culturale pot fi:
– clădiri, locuri amenajate pentru un scop anume, altul decât atragerea vizitatorilor: situri
arheologice, situri religioase, case memoriale și istorice, arhitectură industrială veche etc.
– clădiri, locuri amenajate cu scopul de a atrage vizitatorii: muzee, expoziții, galerii de artă, parcuri
de distracții etc.
– evenimente speciale: festivaluri de artă, evenimente sportive, evenimente religioase, muzicale,
folclorice etc.
Primele două categorii sunt permanente, în timp ce ultima este temporară, timpul
desfășurării evenimentelor fiind cunoscut dinainte. Prima privește turismul ca pe o problemă sau o
amenințare, în timp ce ultimele îl percep ca pe o oportunitate sau un beneficiu.

Atracțiile culturale pot fi primare , atunci când constituie obiectivul principal al
călătoriei și secundar e, când oferă puțină varietate călătoriilor. În funcție de zona căreia se adresează,
atracțiile pot fi locale (oferite în special vizitatorilor locali), regiona le, naționale și internaționale
(Piramidele din Egipt, M arele Zid Chinezesc).

6 Idem, pag. 11.
7 Gouhar Shemdin Simison, The Integrated Appro ach in Cultural Tourism towards Gude lines
Communicating a Protected Heritage, http://www.international.icomos.org/publications/93sy_tou22.pdf
8 www.worldbank.org

6

Printre cele mai căutate tipuri de atracții culturale se numără:

Siturile arheologice

Arheolog ia se ocupă cu studiul lumii antice, al ariilor de origine a vechilor civilizații.
Siturile arheologice, ca martore la diferite evenimente istorice, realizări tehnologice sau
artistice, au atras dintotdeauna numeroși vizitatori. Patrimoniul arheologic este privit tot mai
mult ca o bogăție, atât din punct de vedere al valorii simbolice, cât și ca o sursă de venituri.

Monumente și clădiri istorice

În această categorie se încadrează bisericile și catedralele, casele memoriale și istorice, situri
de patrimoniu cu valoare arhitectural-artistică sau istorică (palate, fortificații, castele, case
domnești etc.). Multe dintre acestea continuă să servească scopului pentru care au fost create,
dar prezintă totodată și un interes turistic. Construcțiile recente cu valoare arhitecturală sau
estetică pot deveni și ele atracții turistice.

Situri industriale

Acest tip de atracții se referă la construcțiile rămase fără utilitate din perioada secolelor XVIII-
XIX, când a avut loc revoluția industrială. Fabricile vechi, morile, căile ferate vechi etc.
sunt câteva exemple de vestigii industriale care pot fi valorificate în scop turistic. Aceste
obiective sunt recondiționate și utilizate fie pentru vechile lor întrebuințări, fie pentru
amenajarea de muzee sau chiar a spațiilor de cazare și alimentație. Mai nou, au apărut muzee
bazate pe industria modernă (turism industrial), unde turiștii pot vedea locul, mecanismele și
modul de lucru din întreprinderi de dimensiuni mai mari sau mai mici. Multe manufacturi depind
de vizita turiștilor pentru a supraviețui, aceștia fiind o parte importantă din cumpărători; un
exemplu este fabrica Langham Glass din Anglia, care realizează obiecte din cristal lucrate
manual.

Muzee și galerii de artă

Muzeul este privit în general, datorită misiunii sale de păstrător al creațiilor epocilor
anterioare, ca având un caracter conservator, greu accesibil inovațiilor. În realitate, de-a lungul
timpului, muzeul s-a transformat continuu pentru a răspunde noilor gusturi și opinii ale
publicului. Astăzi, atât muzeele cât și galeriile de artă înregistrează un număr imens de
vizitatori, deși multe dintre ele au fost constituite fie pentru a satisface plăcerea unor societăți
elitiste, fie pentru nevoile populației locale. De exemplu, în Anglia există cca. 3000 de muzee și
galerii de artă care înregistrează 77 milioane de vizitatori anual. Datele statistice arată că 29%
din populația britanică vizitează în medie un muzeu în decursul unui an.9

Comerțul cu amănuntul

Deși magazinele cu suven iruri nu sunt considerate ca făcând parte din industria turistică, ele
exercită o atracție deosebită pentru turiști.
Evenimentele

Pe lângă atracțiile culturale cu caracter fix, turiștii pot fi interesați de anumite locuri
pentru a participa sau observa un anumit eveniment. În unele cazuri, aceste evenimente apar
regulat și cu o frecvență mare, cum este schimbarea gărzilor la palatul Buchingham din Londra.
În alte cazuri, ele au un caracter bianual, anual sau mai rar (festivaluri de teatru sau muzicale)
sau pot fi organizate ad-hoc pentru a pune în valoare o ocazie particulară (cum ar fi redeschiderea
unui parc, muzeu, etc.).
Multe așezări, în special cele care nu constituie un punct de atracție în sine, se folosesc de astfel
de avenimente pentru a-și crește popularitatea și numărul vizitatorilor.

9 J. Swarbrooke, The development and Management of Visitors Atractions, Butterworth- Heinemann, Oxford, 1995.

7

Literatura de specialitate accentuează importanța “destinației” ca generator al călătoriei. O
destinație turistică reprezintă mai mult decât o sumă de atracții turistice într-o zonă.10 Destinațiile
turismului cultural sunt produsul a mai multe secole sau decenii de interacțiune între un spațiu, o
populație sau o persoană. O destinație culturală poate fi caracterizată prin:
1. mediu: incluzând arhitectura, peisajul, creații de patrimoniu sau
moderne; 2. valori spirituale: credințe trecute sau prezente;
3. cadru economic: tradițional și/sau modern;
4. locuri care integrează toate cele menționate, cum ar fi centrul orașului;
5. servicii și facilități turistice (hoteluri, restaurante, parcări, magazine cu suveniruri).
Atracțiile și destinațiile culturale stau la baza organizării produselor turistice. În funcție de
tipul atracțiilor/destinațiilor și de modul de organizare a acestora, putem identifica trei categorii
principale de produse turistice culturale:

– produse bazate pe instituții
– produse bazate pe elemente de patrimoniu / stil de
viață – produse bazate pe evenimente.

TURISM CULTURAL

INSTITUȚII PATRIMONIU/STIL DE VIAȚĂ EVENIMENTE
Muzee
Galerii de artă
Situri de patrimoniu
Teatre
Alte centre artistice
Centre științifice Zone de patrimoniu/tematice
Manifestări de stradă
Monumente
Obiceiuri
Limba
Gastronomie Festivaluri
Târguri
Expoziții
Competiții
Evenimente speciale

Diagrama de mai sus ilustrează și exemplifică cele trei tipuri de produse turistice culturale.
Săgețile orizontale indică faptul că aceste tipuri se întrepătrund frecvent. De exemplu, în cadrul unui
festival pot avea loc evenimente în instituții și manifestări de stradă.

10 Barry Lord, op.cit.

8

CAP ITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A MUZEULUI MILITAR

2.1. Scurt istoric
Chiar fără o analiză amănunțită care să o însoțe ască, simpla jalonare a momentelor din
istoria Muzeului Militar Național ne arată o cascadă de schimb ări cauzate de evenim entele
timpului și de intere sele politice vremelnice. Începutul preocupărilor pentru uzeologia militară
încep în România înainte de Unirea Principatelor sub Alexandru Ioan Cuza în 1859.
-În 1865, la Arsenalul arma tei din București se creează un depo zit în care sunt
păstrate drapele, unifo rme, arme ieșite din uz. În anii următorii colecției i se vor a dăuga noi
artefacte.
-1893 : Î ntr-o încăpere a Arsenalului se creea ză Muzeul Artileriei.
-1906 : Muzeul Artileriei participă la Expo ziția Națională, prilejuită de împlinirea a 40 de
ani de domnie a regelui Carol I.
-1914 : În timpul Mare lui Război, din inițiativa maiorului Radu Rosetti, prin decretul
nr.1789 din 22 aprilie se înființează o secție militară în cadrul Muzeului Național din Șoseaua
Kiseleff. Secț ia mil itară este dotată cu piese din cadrul Mu zeului Artil eriei.
-1916 : Din cauza războiului, o parte din obiectele secției militare a Muzeului Național
sunt duse la Odessa.
-1919 : un eveniment impo rtant prefigurea ză ceea ce va deveni cunoscut drept Cultul
Eroilor din perioada interbel ică. Ministerul Agricultu rii cedează către Minist erul de R ăzboi o
seamă de clădiri : Palatul Artelor, Cula, Ospăt ăria- toate aflate în Parcul Carol cu prilejul
expoziției din 190 6.
-1923 : Servic iul Isto ric al Ar matei realizează tematica noului muzeu.
-1923 : pe 18 dec embrie, prin Înalt Decret Regal nr.6064, muzeul devine de sine stătător sub
numele de Mu zeul Militar Național.
-1924 : Muzeul se deschide pentru public. El are 17 săli și 8 galerii în care este
prezentată istoria milita ră a pop orului român de la întemeiere până în 19 22.
-1925 : Mu zeul se închide pentru r eamena jare. -1927 , mai : Muzeul se des chide publicului.

9
-1928 : Prin Decretul Regal nr.1307 intră în funcțiu ne regula mentul definitiv al
Muzeului. Regula mentul va fi reînnoit în 1931 și 1933.
-1935 : Se inaugurează noua clădire a bibliot ecii Muzeului.
-1937 : Se dă un nou Regula ment și se creează Societatea Prietenii Muzeului ce
urmărește atragerea de fonduri și sponsoriz ări particulare. Se deschide secția dedicată
Aviație i.
-1937 -1942 : Apare prima editie a Buletinului Muzeului Militar Națion al. Până în 1942 s-
au editat 10 numer e.
-1938, 15 iunie : Mu zeul este distrus de un puternic incendiu și deci închis. -1938 -1940 : Se
reface clădirea.
-1940, 9 n oiembrie : Un p uternic cutremur afectează grav clădirea. -1941 -1942 : Clă direa
este refăcută din no u.
-1943, 5 mai : Ministrul Apărării Național e, la ordin ul lui Ion Antonescu ordonă
disturgerea clădirii princip ale și anex elor. În locullor urmează a se construi Catedrala Eroilor
Neamului. Artefacele sunt evacua te- o parte la Sinaia iar alta în București pe Șoseaua Giurgiu și,
respectiv pe Șoseaua Viilor. Un alt motiv este dorința de a împăca sus piciunile aliaților germa ni,
pentru care Muzeul amintea parțial de rezistența ro mânească anti-germană din Primul ră zboi
mondial.

Poza 2.1. Cladirea Muzeului National din Parcul Carol, 1923 -1943
Sursa: http://smg.mapn.ro/muzeumilitar/istoric/istoric.html

-1955 -1957 : Muzeului i se mută locația de mai multe ori și este reorga nizat conform
ideologiei com uniste.
-1957, 9 mai : Este redeschis pentru public sub nu mele de Muzeul Mi litar Central.
-1959, 9 mai : Muzeul este mutat în clădirile fostei Școli de Infanterie și Cavalerie din
Bucure ști, situată pe Dealu S pirii (strada Izvor), construcție datând din 1885.

10

Poza 2.2. Cladirea Muzeului Militar Central din Bd. Nicolae Balcescu, nr. 5 -7, 1957 -1959
Sursa: http://smg.mapn.ro/muzeumilitar/istoric/istoric.html
-1965 : Apare primul Labor ator de restaur are a metalelor din România pe lângă care se
vor înființa secții pentru repararea hârtiei, ceramicii, sticlei șamd. Accesoriu deos ebit pent ru
întreți nerea artef actelor Muzeului Militar Central
-1968 : Apare primul număr al revistei Studii și Materia le de Muzeog rafie și Istorie
Militară. Ultimul nu măr, al 18-lea datează din 1985.
-1972-1975. Muzeul este închis pentru reamenajare și redeschis trei ani mai târziu în 1975
– 1984 : Datorită unor noi planuri arhitectonice de amploare ce vizau reconstr ucția
centrului capitalei și r idicarea Casei Pop orului, Muzeul este închis și mutat.
-1986 : Actu ala locație a Muzeului datea ză din anii 1986-1988. La sfârșit ul lui 1986
Muzeul este mutat în fosta cazarmă a Regiment ului IV Ilfov, constr uită în 1898. Clădirile se află
pe strada Mircea Vulcănescu (fosta Ștefan Furtună).
-1988, 23 octombrie : Muzeul își redeschide porțile publicului
-1990 : Muzeul își reia v echea den umire interbel ică de Muzeul Militar National.
-1991 : Apare revista muzeului sub titulatura de Revista Muzeului Mi litar Națio nal.
-1992 : La Oradea se inaugurează o nouă filială a Muzeului Militar găzduita de Școala de
Aplicație a Trupelor de Radiolocați e.
-1997 : La Bacău se inaugurează o nouă filială a Mu zeului Militar Națion al.
-2003, 11-15 august : Pentru prima data la București are loc al XXIX-lea Congres
internațio nal de istorie militară. Muzeul a fost implicat pregătind expoziția «
Războiului, armata și media de la Gutenbe rg pâ nă în zilele noastre.11
Bazându-ne pe cadrul teoretic și pe biografia prezent ate mai sus putem descrie «
profilul » Muzeului Militar Național. Dem ersul nostru va avea un c arcater depotr ivă geografic cât
și structural.

11 Broșura de prezenta re a Mu zeului Militar Națion al, București, 2002, p p.6-16
Vezi și col. Mihail ȘTEFAN NICOLIN, Muzeul Militar Național – optzeci de ani în slujba culturii națion ale și a
armatei țării, 1923 -2003, pp.7-22 ; Sergiu IOSIPESCU, Început urile muzeografiei militare a poporului româ n, pp.22-
31, Sergiu IOSIPESCU, Înființa rea și organizarea Muzeului Militar Național, pp.3 1-44 ; S ergiu I OSIPESCU,
Const antin DINULESCU, Eta pele evoluț iei Muzeului Militar Națion al, pp.44-93 în Istoricul Muzeului Milit ar Național ,
Total Pu blishing, București, 2003

11
În primul rând după cum se poate observa din simpla lectură a istoriei muzeului, locația
sa a fost mutată odată cu fiecare schimbare de regim (monarhic, dictatură militară,
comunism sau democrație).
Fiecare mutare a fost urmată de schimb area titulaturii instituției, editarea revistei
muzeului sub altă formă alături de proliferarea unor noi succursale în difer itele oraș ale țării.
Istoria instituției a devenit astfel miza unei reinvent ări periodice a aporturilor dintre stat, națiune și
rolul funcției militare. Dacă în perioadă cuzistă și monarhică Muzeul a avut rolul unui
instrument al cultului eroilor, în perioada comuni stă regimul ceaușit a creat Muzeul Național pe
care l-a dotat cu numeroase obiecte mutate de la Muzeul Militar Central [Național]. Acțiunea poate
fi văzută și ca o parte a eforturilor regimului politic de a subord ona armata cu toate
dependinț ele acesteia și imagin arul militar factorilor ideologici.

2.2. Misiune si viziune
Muzeul Militar Național are de scop:
a) De a aduna, clasa, conserva, reconstitui și expune pe măsura desfășurării evenimentelor,
toate obiectele militare, instrumentele și armele de luptă, precum și toate celelalte accesorii necesare
pentru cunoașterea vieții, artei și faptelor militare la Români, din cele mai vechi timpuri;
b) De a ad una tot materialul documentar muzeografic privitor la istoria și arta militară la
Români.
În viziunea noastră, direcția principa lă de acțiune a Muzeul Militar National a fost aceea
de a-și pune în valoare cât mai eficient potențialul său de păstr ător al valorilor de p atrimoniu
deținute, precum și de valor ificare a acesto ra. De asemenea, instituția muzea lă a înce rcat să se
prezi nte ca o instituț ie dinamică, ce oferă servicii variate și adaptate cererii publ icului, dar și în
acord cu funcțiile specifice ale unui muzeu, în spiritul valor ilor istorice, s pirituale și a rtistice,
locale și naț ionale.
Viziunea st rategică a Muzeului Militar National a con stat în:
– studierea nevoilor publicului real și potențial în vederea creșterii gradului de
satisfacție a acestuia;
– adaptar ea la med iului conc urențial local și național prin dezvoltarea servici ilor
culturale oferite, prin cr eșterea calităț ii acestora și mărirea accesibi lității prin folosirea
tehni cii informatice;
– intensif icarea preocupării pentru creșterea calității managementu lui, promovând
calitatea, experim entul și inovația;
– dezvo ltarea comp etențelor profesionale ale tutur or categoriilor de anga jați ai
instituției, în vederea obținerii calității propuse pentru activ itățile din programele multianua le de
activ itate.
Misiunea instituției muzeale este dată de funcțiile principale ale unui muzeu, așa cum sunt
ele definite în Legea nr. 311 din 8 iulie 2003 privind muzeele și colecțiile. Astfel, Muzeul Militar
National este instituția de cultură de drept public, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societății,
care colecționează, conservă, cercetează, restaurează, comun ică și expune mărturii materiale și
spirituale ale existenței și evoluției comunităților umane precum și ale mediului înconjurător, în
scopul cunoașterii de către public,a educării și recreării acestuia.
Misiunea Muzeul Militar National , în fapt rațiunea acest uia de a fi, este dată de două mari
direcții și anume aceea de păstr ător al moșten irii cultural e, materiale și spirituale te leormănene și
naționa le, precum și cea prin care își pune amp renta în model area publ icului vizitator.
Acea stă misiune se realizează prin programele ce vizează cercetar ea, evidenț a,
conservarea și restaur area patrimoniulu i, precum și prin cele expoziți onale, cultur ale și
educaț ionale.
Muzeul Militar Național, joacă un rol important în cunoașterea tradițiilor istorice ale Oștirii
române. Înființat în 1923 printr -un decret semnat de regele Ferdinand, această instituție s -a bucurat
de-a lungul timpului atât de atenția binevoitoare a Casei Regale, care a făcut numeroase donații, cât

12
și de sprijinul unor personalități importante ca Radu Rosetti, Vasile Pârvan, Alexandru Tzigara –
Samurcaș, Nicolae Iorga etc.
Valorosul patrimoniu al Muzeului este ilustrat prin obiecte lega te de domeniul militar, fără
să se limiteze exclusiv la acesta. Prezentarea care urmează este o invitație adresată tuturor celor care
împărtășesc pasiunea pentru un alt fel de istorie, cea guvernată de zeul Marte.
Potrivit obiectului de activitate, compete nțelor și structurii sale de organizare, Muzeul
Militar National are următoarele funcții principale:
– constituirea științifică, administrarea, conservarea și restaurarea patrimoniului muzeal;
– cercetarea științifică, evidența, documentarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului
muzeal;

2.3. Strategia culturală pentru întreaga perioadă de mana gement

Strategia culturală a Muzeului se bazea ză pe planul de management care oferă linii
directoare pe termen mediu – până în anul 2021. Această strategie nu poate fi izolată de reforma
instituțională profundă prin care trece MMN, și care vizează tocmai aducerea instituției în
zona culturii vii a sec olului 21. În acest sens, deschiderea Muzeului către competențe oferite
de către comunitatea cu lturală a avut loc simultan cu o regândire a structurii organizatorice
menite să afirme această desc hidere.
1. Strategia managementului actual de transformare a secției care definește
activitatea spe cifică a Muzeului din secția Curatoriat-Cercetare într-o secție dedicată Colecțiilor și
Conservării a fost l uată pe baza următoarei diagnoze aplicate perioadei precedente de management:
– un program curato rial axat prioritar pe oferta aleatorie venită din afară;
– absența cercetării funda mentale și specifice, manifestă prin lipsa expozițiilor analitice /
monografice / tematice, pe de o parte, și prin absența unui program ed itorial, pe de altă parte;
– neglijarea potențialului de con ținut și cercetare oferit de către colecția Mu zeului;
– nivelul slab de interes pentru starea de conservare a colecției;
– crearea unor ierarhii artificia le între secții, pe baza unei evaluări eronate a locului „privilegiat”
pe care l-ar fi avut sec ția Curatoriat-Cercetare în cadrul Muzeului;
– preconcep ția că cercetarea, curat oriatul, educația sunt domenii separate prin frontiere clare
și fun cționând după reguli diferite de ale muzeografiei în genera l.
Un alt argument a fost furnizat de observarea condițiilor obiec tive ale pieții profesionale
din Ro mânia. Se const ată astfel, pe de o parte, creșterea sensibilă a numărului de
profesioniști cu co mpeten ță sectorială în afara instituțiilor bugetare, i ar pe de altă parte o
neîncredere a profesioniștilor din cultură în cadrul economic și legislativ oferit de către aceste
instituții. Această situație este generală pe plan internațional, unde noua tendință este
tocmai de externalizare punctuală a acti vităților specifice, pentru o fluidizare sporită a
conținut ului în funcție de dinamica gustului și așteptărilor publicului.
În al treilea rând, c onform strategiei pe termen mediu a Mu zeului,
– cercetarea în toate aspectele ei (funda mentală, punctuală, de publicare și expunere) este
o dimensiune implicită a activității întregului personal de specialitate;
– conservarea patrimoniului existent este o prioritate permanen tă, și totodată o urgență
a Mu zeului;
– creșterea și gestionarea pe conțin ut a colecției este de asemenea o urgență ce
trebu ie sprijinită organizațional.
Pe baza acestor considerente, Muzeul a redefinit parametrii secției care acoperă activitățile
de bază, și a lansat apeluri de proiec te menite să complete ze agenda de expoziții și evenimente
generate intern, în conformitate cu planul de management.

13
2. Desfacerea secției Educație-Comunicare-Marketing, o construcție hibridă, în
componentele ei logice (secția Educație, respectiv Comunicare-Marketing) a fost o acțiune a cărei
importanță este da tă de prioritatea strategică ce pune public ul în centrul eforturilor Muzeului. O
bună comunicare a acti vităților MMN este o garanție a unei atenții publice susținute, după cum
o secție de educație put ernică va putea să acopere misiunea Muzeu lui de a oferi programe
educati ve atractive vizitatorilor fideli sau ocazionali.

14
CAPITOLUL III – DEZVOLTAREA MIXULUI DE MARKETING
IN CADRUL
MUZEULUI MILITAR – STUDIU DE CAZ

3.1. Politica si strategia de produs
În general, se consideră că cea mai importantă componentă a mixului de marketing este
politica de produs (Olteanu, 2003) care, în cazul MNC, vizează patru sfere distincte, deși, uneo ri,
granițele dintre ele sunt greu de delimitat:
– oferta de bază: expoziția publică și programele asociate (de exemplu, conferințele publice
sau acordarea accesului la depozitele muzeului);
– oferta complementară: produsele și serviciile asociate ca sfe ră de interes (expoziții
temporare, evenimente, programe diverse bazate pe activitatea de cercetare din muzeu) cu oferta
de bază;
– oferta educativă: servicii și programe oferite cu scop educativ explicit și imediat;

și

– oferta suplimentară: servicii și produse care mijlocesc accesul și înțelegerea ofertei de
bază sau complementară (servicii de informare, ghidaj, cofetărie, magazin etc.).
Muzeul Militar National este una din cele mai mari institutii de profil din Romania.
Muzeul are o suprafata de 22 .150 metri patrati, fiind si din acest punct de vedere in topul muzeelor
romanesti. Suprafata expozitionala este formata din cladiri cu un total de noua etaje si un parc
exterior de tehnica militara unde sunt expuse piese de artilerie, blindate si autovehi cule.
1. PAVILION A – Sectiile de istorie militara veche, medie, moderna, contemporana si
Lapidarium
2. PAVILION B – Colectiile de uniforme si armament, sala de expozitii
3. PAVILION C – Biblioteca si Laboratorul de restaurare, depozite, ateliere
4. PAVILI ON D – Administratia Muzeului Militar National
5. PAVILION C1 – Sectia de aviatie
6. PAVILION F – Colectia de atelaje si trasuri
7. PAVILION – Parcul de artilerie, tancuri si auto
În prezent, patrimoniul Muzeului Militar Național 'Regele Ferdinand I' este alcătuit din peste
300.000 de obiecte tridimensionale și materiale documentare, fiind valorificat în modalități diverse,
atât în expoziții permanente și temporare ale muzeului și filialelor sale, cât și prin participarea la
proiecte culturale comune cu ins tituții de profil militar sau civile, din țară și străinătate.
Expozițiile sunt grupate în 11 categorii: istorie străveche; istorie veche; istorie medievală;
istorie modernă; istorie contemporană; Sala Revoluției; uniforme militare românești; armament
medi eval, modern și contemporan; aviație și echipament aeronautic; trăsuri regale, harnașament și
accesorii; artilerie și vehicule blindate.
Exponatele Muzeului Național Militar 'Regele Ferdinand I' sunt împărțite, la rândul lor, în
opt categorii: armament alb și de foc; ordine, medalii, plachete și insigne; uniforme românești și
străine; drapele și stindarde; arheologie și numismatică; colecții de artă plastică și decorativă;
specialități militare.
În prezent, patrimoniul Muzeului Militar Național este alcătui t din peste 300.000 de obiecte
tridimensionale și materiale documentare și este valorificat în modalități diverse, atât în expoziții
permanente și temporare ale muzeului și filialelor sale, cât și prin participarea la proiecte culturale
comune cu instituți i de profil militar sau civile, din țară și străinătate.
Expoziția Istorie Străveche (Pavilionul „A”, subsol), reorganizată după o concepție nouă și
redeschisă publicului larg în decembrie 2005, conține o serie de repere arheologice care ilustrează
dezvolt area și răspândirea epocilor pietrei, bronzului și fierului pe teritoriul României, dar și

15
integrarea tipologică a acestora în ariile culturale europene. Printre atracțiile acestor vremuri
îndepărtate, se numără mai mulți idoli antropomorfi neolitici, în s pecial idolul neolitic de la Reșca
(jud. Olt) , de asemenea placa votivă din bronz, descoperită în cetatea dacică de la Polovragi (sec. I
î.Hr), cea mai veche reprezent are a motivului „Cavalerului trac ” descoperită pe teritoriul
Romaniei, precum și statuetele elenistice tip „Tanagra” descoperite la Callatis (Mangalia).

Cu o existență de peste opt decenii, colecția Ordine, medalii, plachete și insigne a Muzeului
Național Militar este în prezent cea mai mare din România. Ea reunește peste 10 500 de piese,
reprezentând cca 1 400 de tipologii, grade și clase din 53 de țări. Printre piesele de rezistență ale
colecției se numără Medalia 'Pro virtute militari', cea mai veche medalie românească, instituită de
domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a răsplăti meritele participanților la luptele din Dealul
Spirii din 13 septembrie 1848, precum și Ordinul 'Unirii' în grad de comandor, primul ordin
național românesc instituit de Alexandru Ioan Cuza în anul 1864.

Cea mai mare si cuprinzatoare di n Romania, detine o serie de piese rare intre care pot fi enumerate:
 colanele ordinelor Carol I, Serviciul Credincios, Casa Domnitoare, Steaua Romaniei
 ordinele Mihai Viteazu, Pius al IX -lea (Vatican), Filip cel Marinimos (Hessa -Darmstadt),
Cristos (Portug alia), Leul si Soarele (Persia), Leopold (Belgia), Spadei (Suedia/Norvegia), Baii
(Anglia), Legiunea de onoare (Franta), Coroana Italiei, Mauriciu si Lazar (Italia), Phoenix (Grecia),
Cavaler al Crucii de Fier (Germania) si multe altele.

16
În colecție de dra pele și stindarde se află drapelul cu însemnele domnitorului Constantin
Ipsilanti, datând de la începutul secolului al XIX -lea, primele drapele militare instituite de Mihai
Sturdza în Moldova și Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească la 1834, apoi cele ale lui Barbu
Știrbei, Grigore Alexandru Ghica, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ferdinand I, Carol II, Mihai I și
numeroase drapele străine (otomane, austro -ungare etc.).

Anual, Muzeul Militar Național 'Regele Ferdinand I' organizează expoziții temporare ,
fotoexpoziții, sesiuni de comunicări științifice. În 2014 , muzeul a găzduit, printre altele, expoziția
temporară 'Centenarul războiului balcanic, 1913 -2014 ', expoziția temporară 'M.N.M. prin ochii
copiilor' și salonul național de modelism militar.
Cu o e xistență de peste opt decenii, colecția Ordine, medalii, plachete și insigne a Muzeului
Național Militar este în prezent cea mai mare din România. Ea reunește peste 10.500 de piese,
reprezentând circa 1.400 de tipologii, grade și clase din 53 de țări. Prin tre piesele de rezistență ale
colecției se numără Medalia ''Pro virtute militari'', cea mai veche medalie românească, instituită de
domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a răsplăti meritele participanților la luptele din Dealul
Spirii din 13 septembrie 184 8, precum și Ordinul ''Unirii'' în grad de comandor, primul ordin
național românesc instituit de Alexandru Ioan Cuza în 1864. În colecția de drapele și stindarde se
află drapelul cu însemnele domnitorului Constantin Ipsilanti, datând de la începutul secolu lui al
XIX-lea, primele drapele militare instituite de Mihai Sturdza în Moldova și Grigore Dimitrie Ghica
în Țara Românească la 1834, apoi cele ale lui Barbu Știrbei, Grigore Alexandru Ghica, Alexandru
Ioan Cuza, Carol I, Ferdinand I, Carol al II -lea, Miha i I și numeroase drapele străine (otomane,
austro -ungare etc.).

17

Foto: (c) ALEX TUDOR/ AGERPRES ARHIVA

În curtea muzeului sunt expuse piese de a rtilerie și diverse tipuri de tehnică militară de
infanterie și de aviație. La intrarea în curte, se află Monumentul Eroilor Regimentului 21 Infanterie,
operă a sculptorului Spiridon Georgescu. Anual, Muzeul Militar Național ''Regele Ferdinand I''
organize ază expoziții temporare, fotoexpoziții, sesiuni de comunicări științifice. În 2014 , muzeul a
găzduit, printre altele, expoziția temporară ''Centenarul războiului balcanic, 1913 -2014 '', expoziția
temporară ''M.N.M. prin ochii copiilor'' și salonul național de modelism militar.
În 2015 , la același muzeu au avut loc expoziția temporară ''100 de ani de la declanșarea
Primului Război Mondial'' și un simpozion dedicat împlinirii a 155 de ani de la Unirea Principatelor
Române.

Foto: (c) ALEX TUDOR/ AGERPRES ARHIVA
18 iulie 2017, în prezența președintelui României, a avut loc ceremonia militară desfășurată
cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la lupte le purtate de Armata României în Primul Război
Mondial (Mărăști, județul Vrancea).
Biblioteca Muzeului Militar Național deține două colecții mari și bogate: carte curentă
și periodice .
Colecția Carte curentă are peste 20 000 de titluri insumand 36 856 vol ume, peste 80% fiind
cu tematică militară. Ea este alcătuită din lucrări editate incepand din 1866 și pană in prezent. Este

18
bogată in lucrări de specialitate romanești și străine: regulamente și instrucțiuni militare, istorii ale
diferitelor arme, enciclop edii miliatre, cursuri militare, etc.
Colecția Periodice cuprinde peste 1800 de titluri, insumand 22 056 volume, intre care se
află si lucrări unicat pe plan național: Monitorul Oastei , perioada 1860 -1946, Anuarul Ofițerilor
Armatei romane 1874 -1940 , ziare apărute in timpul războiului de
independență, Dorobanțul și Războiul , precum și reviste ale principalelor arme ale armatei
romane Revista Armatei, Revista Infanteriei, Revista Cavaleriei, Geniului, Marinei, Artileriei,
Medicină Militară, etc. Există un fon d bogat de reviste străine din perioada primului și celui de -al
doilea război mondial : L'Illustration , Le Miroire, J'ai vu, Illustrierte Zeitung, Tempo, Signal,
Deutchland, Der Arbeit .
Colecția Armament alb și de foc constituie, din punct de vedere al vech imii, una dintre
primele colecții ale Muzeului Militar Național. Începuturile sale se datorează unui ordin al
domnitorului Alexandru Ioan Cuza din anul 1865 prin care se prevedea păstrarea la Arsenalul
Armatei a pieselor ieșite din dotare și care puteau pr ezenta interes pentru evocarea trecutului oștirii.
De-a lungul timpului, colecția s -a dezvoltat atât prin preluarea unor piese scoase din dotare, cât și
prin armamentul capturat de armata română în timpul campaniilor la care a participat. O altă sursă
de îmbogățire a colecției, care astăzi numără 11 650 de repere, o constituie schimburile cu instituții
similare și cu persoane particulare, precum și donațiile unor persoane fizice din țară și străinătate.
Colecția cuprinde armament regulamentar, armament de vânătoare, armament civil,
armament sportiv, muniție și accesorii de armament. Tot aici sunt incluse și piesele și accesoriile de
protecție individuală care se constituie la rândul lor într -o adevărată colecție cu peste 800 de repere.
Din punct de vedere t ipologic, colecția conține armament de factură occidentală, armament de
factură orientală, cu o subdiviziune bine reprezentată de exemplare balcanice, precum și un număr
destul de însemnat de arme africane. Din punct de vedere cronologic, piesele colecției acoperă un
interval apreciabil, cca 700 de ani, începând cu sfârșitul secolului al XIII -lea și încheindu -se cu
armament produs la sfârșitul anilor 1990.
Printre cele mai valoroase piese ale colecției se pot aminti:
 Sabia care a aparținut lui Constantin Brâncoveanu, domnitor al Țării
Românești. Sabia s -a păstrat la Muzeul Louvre din Paris până în anul 1940, când guvernul francez
a cedat -o României spre a fi depusă la Muzeul Militar Național din București ;
 Sabia de ofițer de infanterie, model 1895 , care a aparținut regelui Carol I al
României. Sabia a fost dăruită suveranului României de ofițerii armatei române în anul 1902, cu
ocazia aniversării unui sfert de veac de la obținerea independenței României ;
 Pistolul automatic Mannlicher model 1903, calibrul 7,65 mm, care a aparținut regelui
Ferdinand I .
Colecția Machete reunește: plan -reliefuri (fortificații), piese de artilerie, blindate și auto,
aviație, marină, obiective industriale, mijloace moto civile, mijloace de transport hipo, monumente,
hărți și elemente topo-geodezice etc. Marea majoritate a acestor machete au fost realizate de artiști
plastici sub egida Uniunii Artiștilor Plastici sau a Fondului Plastic. Altele au fost realizate la
Institutul de Arhitectură „Ioan Mincu” din București, la Șantierul Naval din Mangalia,
Intreprinderea de Avioane din Craiova, I.C.P.R.O.N.A.V. din Galați, în unități militare din
București, Constanța, Ploiești, Pitești, Craiova, Târgoviște, Sibiu, Mediaș sau Mizil, ori la C.A.P.
Niculești (Ilfov). Câteva provin de la Muzeul Pe leș sau Muzeul Marinei din Constanța.
Prima piesă din această colecție datează din 1923 când odată cu începerea cercetărilor
arheologice la Cetatea Albă, muzeul a achiziționat de la sculptorul Emil von Beker, macheta acestei
fortificații, și tot de la el î n 1930 cea a cetății Soroca. Alte piese reprezentative sunt macheta navei
școală „Mircea 2”, iahtul „Ștefan cel Mare”, câteva piese de artilerie, executate la fabrica din Essen
a firmei „Krupp” și care au fost donate de principesa Elena, machetele avionulu i lui Aurel Vlaicu și
H. Coandă, cea a primului hidroavion construit de ing. Ion Paulat în 1911, dar și cetățile de la
Cetatea Albă, Soroca, Făgăraș, Brașov, Rășnov, Enisala, Suceava și nu numai.
Printre cele mai reprezentative obiecte din această colecț ie se numără:

19
 Macheta cetății de scaun de la Suceava (sec. XV) ;

 Macheta iahtului regal « Ștefan cel Mare », md. 1866 ;

 Macheta maș inii de luptă a vânătorilor de munte (MLVM).

20

3.2. Politica si strategia de pret
Politica de preț, împreună cu cea de produs, asigură atât rentabil itatea socială, cât și pe cea
economică a muzeului sau a unui anumit produs de patrimoniu cultural oferit de aceasta
(Moldoveanu și Ioan -Franc, 1997).
Muzeul Militar Național 'Regele Ferdinand I' se confruntă cu patru probleme legate de obținerea
fonduril or necesare: reducerea finanțării publice; creșterea competiției pentru fondurile private;
creșterea costurilor operative și reducerea subvențiilor.
Totuși se înregistrează și unele evoluții favorabile din perspectiva posibilităților de finanțare,
printre care menționăm: dezvoltarea tu rismului; îmbunătățirea legisla ției privind sponsorizarea;
schimbarea mentalității populației în favoarea susținerii activităților culturale, sociale și educative;
intensificarea activității de marketing în direcția obținerii de finanțări din surse diverse și
diversificarea practicilor de atragere de resurse financiare, materiale sau umane.
Principala sursă de venit a muzeului o reprezintă subvențiile acordate de stat, urmate de
veniturile proprii obtinute prin taxele de intr are, de ghidaj, de fotografiere, de filmare și cele
obținute de la magazinul muzeului. Alte fonduri pot veni din donații și sponsorizări, închirierea
spațiilor 1, oferirea de consultanță de specialitate, precum și din diverse contracte și proiecte de
cercet are științifică specifică.

Tarife de vizitare:

Vizitatori români: 16 lei / persoană
Vizitatori străini: 35 lei / persoană ( 20 lei preț acces muzeu și 15 lei taxă ghidaj limbă străină)
Elevi clasele V -XII, studenți, pensionari: 8 lei / persoană
Elevi cl asele I -IV: 4 lei / persoană
Elevi și studenți străini: 30 lei / persoană ( 15 lei preț acces muzeu și 15 lei taxă ghidaj limbă străină)
Gratuit : – veterani de război
– preșcolari
– persoane cu handicap

21
– eroi ai Revol uției
– membri I.C.O.M., I.C.O.M.O.S.
– membrii U.A.P.
– specialiști din muzee și biblioteci
– membrii Societății Colecționarilor de Artă din România
Expoziții temporare: 5 – 10 lei / persoană (în funcție de expoziție)

* pentru grup de 15 persoane intrarea unui (1) însoțitor este GRATUITĂ
– Copii instituționalizați, preșcolari, persoane cu dizabilități, elevi și studenți din instituții de
învățământ militar, veterani de război … GRATUIT
– GHIDAJ – în limba română (2 ore), pe bază de programare … 35 lei
– GHIDAJ – în limbă străină (engleză, franceză) (2 ore), pe bază de programare … 60 lei
* Programarea pentru ghidaje este obligatorie și se face cu cel puțin două (2) zile în avans.

Tarife pentr u fotografieri și filmări video:
– Fotografiere/filmare pentru VIZITATORI (neprofesioniști, fără blitz și trepied) … 50 lei
– Fotografiere/filmare pentru PROFESIONIȘTI … 500 lei/oră
Fotografierea și filmarile profesionale în cadrul Muzeul Militar Nați onal 'Regele Ferdinand
I' se realizeaza pe bază de solicitare adresată directorului, la adresa de e -mail:
dcgh@muzeulmilitar.ro sau fax: 021.312.16.18, cu cel puțin o săptămână înainte.

3.3. Politica si strategia de distributie
Distribuția se referă la ră spândirea dreptului de acces la cultură a tuturor seg – mentelor de
piață (Moldoveanu și Ioan -Franc, 1997). Deși unele oferte patrimoniale se adresează unor categorii
precis delimitate de public, multe dintre ele fiind chiar elitiste, procesul de distribuți e trebuie să se
proiecteze în așa fel încât produsul să devină accesibil, cel puțin parțial, și altor segmente
(Zbuchea, 2008, p. 170).
Conform specialiștilor (Olteanu, 2003), componentele sistemului de distribuție au în vedere
rețeaua de distribuție, can alele de distribuție, fluxurile, sistemul de livrare -vânzare și serviciile cu
clienții.
Distribuția produselor Muzeul Militar Național 'Regele Ferdinand I' se realizează direct,
„desfacerea" către vizitatori fă – cându -se la sediul său din Str Mircea Vulca nescu nr. 125 -127,
Sector 1 , care este și principala rețea de distribuție. Obiectele culturale ale muzeului sunt
prezentate publicului în cadrul expozițiilor permanente, temporare naționale și internaționale.
Unele produse muzeale au exclusiv formă nemate rială, ele fiind idei și teorii rezultate în
urma activității de cercetare întreprinse de specialiștii muzeului (Zbuchea, 2008, p. 176). Ele pot fi
făcute cunoscute altor specialiști sau publicului prin intermediul publicațiilor (care reprezintă și un
mijloc de promovare), simpozioanelor și meselor rotunde.
Programele de educație muzeală organizate în 2017 au avut loc atât în cadrul pro priu-zis al
muzeului, cât și în afara acestuia (de exemplu, pe șantierele arheologice unde își desfășoară
activitatea o pa rte din specialiștii instituției).
Serviciile cu clienții, complementare livrării, oferite de Muzeul Militar Național 'Regele
Ferdinand I' au menirea de a facilita accesul clienților și înțelegerea ofertei. În cazul acestei
instituții se poate vorbi, în p rincipal, de două servicii:
– informarea clienților, care se face la ghișeul de unde sunt achiziționate biletele; și –
ghidajul, care se face la solicitarea vizitatorilor și este contra cost.

3.4. Politica si strategia de promovare
Modul în care o instit uție, cu atât mai mult una de cultu ră, se prezintă publicului este dat de
o serie de factori, ca re, însumați creează car tea sa de vizi tă.

22
Plecând de la imaginea exter ioară, care poate crea o impresie vizuală plăcută, ce te
îndeamnă să afli mai multe și până la modul în care cel care trece pragul muzeului percepe
spațiile expoziționale sau cele conexe altor activități, muzeul a încercat să transmită un mesaj clar
vizitatorilor privind rolul său în societate. Deloc de neglijat este comportamentul
personalului vis-à-vis de public, profesio nalismul acestuia, modul în care intervine discret dar
convingăto r în relația cu publicul vizitator sau cu participanții la diferitele activități culturale.
La fel ca și tradiția unei instituții muzea le și imaginea ei se const ruiește în timp, se
păstrează dar se și aduce la zi, în conco rdanță cu cerințele mediului exterior, cu scopul de a-și
îndep lini misiu nea de bază. Modul în care publi cul a perceput și percepe muze ul a const ituit
un element prioritar al strategiei managerial e a MMN , pe tor par cursul per ioadei la care acest
raport face re ferire.
Realizarea cu succes a programelor de activitate asumate a depins de modul în care
publicul a perceput desfășurarea tuturor proiectelor culturale, percepție condiționată și de
imaginea pe care muzeul a reușit să o transmită. Principalele căi de transmitere au fost
constituite de propriile acțiunile de publicitate ale instituției dar și de aparițiile în mass-media.

Acțiuni de publici tate a proiectelor proprii ale institu ției

Promovarea programelor și proiectelor desfășurate de muzeu și diseminarea
rezultatelor acesto ra prin diverse moduri de publicitate a fost o preocup are permane ntă,
concr etizată prin ur mătoarele:
– Actualizarea permanen tă și îmbogățirea conținutului foto și video pe paginile Facebook
ale MMN ; dezvoltarea acțiunilor de social media în strategia de comunicare;
– Publica rea articolelor relevante, a imaginilor de la vernisaje, crearea evenimentelor în
social media, diseminarea și repetarea anunțurilor cu privire la activitățile MMN înaintea
vernisajelor, înc urajarea dialogului și intera cțiunii cu publicul;
– Realizarea unui nou cont Facebook (profil Facebook din 09.2015) adițional paginii MMN
(fan page) și a paginilor Salonului de Proiecte;
– Cont inuarea parteneriatelor media (online și print) și creșterea vizibilității prin
public area bann erelor online pe pagina de pornire a unor site-uri parte nere; realizarea unor
interviuri cu Directorul muzeului, artiști, curatori; art icole despre Muzeu etc .;
– Identificarea și stabilirea unor noi parteneriate media (weART; Institute, the
Magazine; Ener giea; Vision Media) etc.;
– Identificarea publicațiilor națion ale și internaționale în vederea preluării newsletter-ului și
a altor materiale, anunțuri, interviuri în presa națională și internațională (v. dosar pr esă);
– Promovarea publicațiilor Muzeului pe site-ul de specialitate www .p-u-n-c-h.ro;
– Mențin erea relației cu presa, transmiterea comunicatului către agențiile de presă
relevante pre cum Mediafax, A gerpress etc.;
– Îmbunătăți rea activității site-ului Muzeului www .mnac.ro (afișarea fotografiilor de
la vernisaje, din cadrul expo zițiilor și a anunțurilor relevante);
– Propun ere pentru rebranding, noua identitate vizuală MMN , actualizarea site-ului;
– Fidelizarea publicului, atragerea unei noi categorii de public și punerea în valoare
a expo zițiilor MMN prin organizarea unor evenimente de design, arhitectură, festivaluri de muzică
și evenimente speciale complementare, accesibile unui public largi și cu un grad ridicat de
delectare, relax are și educație, desfășurate în sălile muzeului și/sau în spațiile conexe (terasa,
spațiul pentru ca fenea);
– Realizarea unor partene riate pentru distribuirea outdoor a unui spot de promovare MMN în
locaț ii centrale din oraș și a unui slide show pe ecrane din Energiea (pub&hub urban), locații cu
un pub lic-țintă comun, dar disponibil și unor noi categorii de pu blic;
– Mențin erea și dezvoltarea sau stabilirea relațiilor cu publicațiile internaționale
precum Artforum, Mousse, New York Times, ARTslant, Flash Art etc. pentru distribuirea unor

23
anunțuri, știri, articole; pomovarea în regiunea central și est-europeană, susținerea
schimburilor culturale prin pa rteneriate instituționale;
– Identificarea altor posibilități de promovare A/V și demararea unor parteneriate (TVR,
Digi TV) prin prezența la vernisaje, difuzarea a două știri pe lună în cadrul grupajelor principale
de știri, prelua rea unui spot MMN (min. 10”), realizarea unor interviuri despre activitatea
MMN / promovarea artei co ntemporane din Ro mânia;
– Preoc upare pentru vizibilitatea MMN și obțin erea ofertelor coresp unzătoare; realizarea
mapelor de prezentare, materialului explicativ pentru expoziții (broșuri, tex te de sală);
– Planificarea și implementarea campaniei de comunicare pentru aniversarea
– Include rea siglei MMN în materia lele de promovare ale parte nerilor și posibilitate de
activări în cadrul evenimentelor partenerilor, menționarea în comunicate le de presă și online,
bannere e lectronice etc.

Promovarea evenimen telor MMN s-a făcut mai ales în mediul online, prin:
– acțiuni de social media pe website -ul și pe paginile Facebook ale muzeului, potrivite
cu spe cificul publicului majoritar al MMN , foarte activ în mediul online;
– distribuirea comunicatelor și invitațiilor către contactele locale, naționale și
internaționale cup rinse în baza de date a Muzeului – protocolul inclu de Ministerul Culturii,
mediul diplomatic, galerii, artiști, muzee, instituții de învățământ superior, instituții și fundații
culturale, centre culturale străine, edituri, agenții de turism, băn ci, hoteluri, a genții de publicitate,
parteneri și colaboratori etc.;
– distribuirea comunicatelor și invitațiilor pe canale electronice de comunicare către presă
– comunica tele transmise au fost preluate de multe ori cu imagini și titluri mari în publicații
cheie, pre cum Igloo, habitat și arhitec tură, Zeppelin, Șapte Seri, feeder. Aceste parte neriate media
au inclus aco rdarea unei pagini întregi în ediții le lunare sau săptămânale tipărite pentru macheta
MMN și/sau material editorial, precum și pentru publi cări regulate online ale anunțurilor și
imaginilor transmise pen tru promovarea expo zițiilor și evenimentelor Mu zeului (social media, blog,
website).
– flyer special pentru promovarea expo zițiilor din perioada iunie-octombrie 2016 ,
distribuit către lid erii de o pinie, în instituții centrale (MC C, MAE), în ins tituții de învățământ
superior (UNArte, UAUIM, UNA TC, Universitatea Bucu rești), în cluburi dedicate unor activități
cultu rale (Cărturești, La Scena, Green Hours, Energiea etc.), în muzee, în centre culturale străine,
precum și la agenții de turis m, hotelu ri etc.
Promovarea evenimentelor MMN s-a făcut și pe posturi A/V precum RFI Radio France
Internationale sau Ra dio România Cul tural – anunțuri sau interviuri în studi o.

De asemnea, nu este lipsită de importa nță nici comunica rea person ală, virală în
locurile spe cifice publicului țintă și la evenimente similare. Cu aceste ocazii, s-au dezvoltat și noi
parteneriate media.
De remarcat prezența în publicații interna ționale de mare anvergură și cu audiențe
semnificative:
– Vogue International: “Why You Should Add Bucha rest, Romania, to Your Must-Travel List”
http://www.vogue.co m/13385232 /travel-bucha rest-romania-travel-guide-entra nce-boutique/
– Mono cle magazine http://monoc le.com/radio/show s/the-voyager/17/

În ceea ce privește mediul tipărit, pe lângă spațiul acordat de p arteneri, au fost publica te
articole sau interviuri și în alte publicații importante (v. dosar de presă din Anexa 3 la prezentul
Raport). De ase menea, s-a făcut promovare cu ajutorul materia lelor promoționale tipărite
(invitații, afișe, pliante etc.).
O sinteză a principalelor tipuri de acțiuni și produse publicitare pentru perioada iunie 2011
– iunie 20 16 este ilustrată în t abelul de mai j os.

24
An/
tip publicitate 2011 2012 2014 2015 2016 2016 (ian.- iun.) Total
comunicate de pre să 45 67 48 60 68 33 321
afișe 44 97 66 110 139 52 508
invitații 275 525 330 250 305 97 1782
altele (pli ante, flayere) 220 250 250 300 330 300 1650

Total
584
939
694
720
842
482
4261

O modal itate de promovare a imag inii și activităț ilor muzeului a fost const ituită de
rețeaua de socializa re facebook, prin conturi le create în anul 2012, atât o pagină de
prezentare, cât și una de interacționare cu publicul virtua l.

An 2012 2014 2015 2016 2016 (ian.- iun.) Total
nr. post ări facebook 67 114 123 73 81 458

O sinteză a aparițiilor în presa de special itate pentru perioa da raport ată, cu referire la
diferitele tipuri de mas s-media este i lustra tă în tabelul de mai jos.

An/
tip mass -media 2011 2012 2014 2015 2016 2016 (ian.- iun.) Total
ziare locale 270 275 206 250 153 74 1228
ziare națio nale 47 25 – 5 – – 77
Ager press 45 55 49 61 73 29 312
presă de s pecialitate 100 120 83 112 70 31 516
postu ri TV locale 90 90 65 72 102 56 475
posturi ra dio loc ale 225 275 222 235 280 104 1341
posturi radio naționale 25 10 3 29 72 33 172
presă online – 270 218 304 231 131 1154
Total 802 1120 846 1068 981 458 5275

3.5. Politica de personal
Personalul apare ca o variabilă propusă în majoritatea lucrărilor și scoate în evidență, de
fapt, importanta marketingului intern și a celui interactiv în domeniul muzeelor .
Nicio categorie de personal, chiar dacă nu este implicată integral în contactul direct cu
cetățenii, nu trebuie exclusă din mixul de marketing în domeniul muzeel or.
În cadrul MMN , rezultatele strategiilor și programelor de marketing traduse în practică
depind în mare măsură de selecția, pregătirea, motivarea și managementul funcționarilor publici. În
opinia lui Michael Baker, personalul este variabilă cea mai impo rtantă pentru realizarea optimului
mixului de marketing
Cetățenii văd MMN prin funcționarii de la ghișeu, aceștia formând, de fapt, prima linie de
contact cu publicul. Dacă personalul de contact este rece și nepoliticos, are un comportament
neadecvat, p oate compromite eforturile de markering depuse în vederea satisfacerii nevoilor
cetățenilor. Dacă este prietenos, amabil și cald, va determina crearea unei imagini pozitive asupra
MMN .
Ca urmare, personalul de contact are un rol deosebit de important în c adrul MMN . De
activitatea lui depind în mare măsură calitatea serviciilor administrative și satisfacț ia cetățenilor.
Personalul și relațiile cu funcționarii publici devin elemente concrete care oferă o anumită imagine

25
despre organizație și serviciile ei, cu preponderenta pe baza atitudinii și comportamentului
personalului.
Funcționarii publici aflați în contact direct cu cetățenii sunt datori să cunoască și să satisfacă
nevoile, exigențele și interesele acestora. Totodată, ei trebuie să respecte normele in stituției publice
și să cultive imaginea organizației și a serviciilor administrative prestate.
Ca reacție la situațiile de conflict ce pot apărea în relațiile cu cetățenii, funcționarii publici
își pot dezvolta strategii birocratice de apărare și securiza re. Acestea permit personalului de contact
„să se pună la adăpost” (fizic, în mod direct, și psihic, în mod indirect) prin ridicarea unor bariere
fizice (panouri de lemn sau sticla, grilaje, birouri de mari dimensiuni) în fața cetățenilor.
Această strategi e are însă efecte nedorite asupra cetățeanului care se va simți un intrus, un
ins nedorit, dezorientat, și va deveni stânjenit, ceea ce va influența nefavorabil procesul de servire,
șansă de a satisface și nevoile psihice ale cetățeanului.
În perioada anului 2017, în cadrul MMN a continuat perfecționarea Astf el, în anul 2015 au
particip at la cursuri un n umăr de 5 s alariați:

– Managerul – cursuri de perfe cționare în domeniul managem entului cultura l;
– Restaur ator lemn – cursuri de atestare în domeniul resta urării patrimoniu lui cultura l; –
Șef secție Artă-Etnografie – cursuri de atestare în domeniul muzeologiei;
– Enache Sorin și Chiorăscu Mihai – curs autorizare Reverificare și întreținere cazane și
centrale termi ce.
Cursurile au o durată de 5-12 zile și se finali zează prin obținerea unui certificat acreditat
CNFPA, Ministerul Educ ației Naționale și Ministerul Muncii. Costurile perfecțiomărilor nu au
depașit prev ederile b ugetare.
În perioada următo are vom continua să prindem în buget și să trimitem angajați la cursu ri
de perfecționare în funcție de cerințele instituției și vom încuraja angajații tineri din muzeu
pentru însc rierea la masterate, doctorate și chiar pentru depunerea dosarelor de expert.

Promovă ri in grade/trepte superioa re: 6 anga jati:

– Card as Silvica – gestionare custode sala tr. I – 01.04.2017
– Puscasu Tania Ele na – gestio nare custode sala tr. I – 01.04.2017
– Halici Laura – gestionare custode sala tr. I – 01.04.2017
– Adumi trachioaie Liliana – gestionare custode s ala tr. I – 01.09.2017
– Caranica Emil Nicu – muzeograf grad prof. I – 01.04.2017
– Alboiu Ov idiu Constantin – muzeograf grad pro f. I – 01.04.2017

Angajari/ ocupare posture vacant e: 3 posturi
– Muzeograf IA

– Ingrijitor

– Referent – Kova cs Adela

– Gemene Florin

– Hariga Daniela

26

Transformări: 2 posturi

– Restaura tor Ia, studii medii, în restaurator debutant, studii superio are; ca
urmare a schimbării cerințelor Centrului de Perfecționa re și atesta re a Ministerului
Culturii pentru această categorie de sp ecialiști;
– Muz eograf II, studii superioare în Muzeog raf debutant, studii superioare, ca
urma re a n eocupării pos tului în urma concursului.

Suspendare contracte:

– 1 post restaurator (rezervat man ager);

– 1 post conservator – concediu mate rnitate;

– 1 persoană încetare susp endare/Concediu de Mat ernitate.

Evaluarea person alului pentru anul 2017 se va efectua la începutul anului 2018, în
anul 2017 fiind re alizată de către mana gerul in terimar. Nu au existat san cționări.

27
CONCLUZI I SI PROPUNERI

Politica de marketing reprezintă un ansamblu coerent de componente specifice care
pot fi politici de producție de dezvoltare, de aprovizionare, comerciale, financiare, fiecare
dintre aceștia însriindu -se într -un cadru predeterminat de prefe rințe, ipoteze, anticipații.
Politica de marketing comportă trei caracteristici:
– un efort rațional;
– evaluare realistă;
– o bună ierarhizare a deciziilor.
Efortul rațional comportă 2 aspecte: utilizarea constantă a unor modele de
raționament; utilizarea unor metode științifice în procesul deciziilor.
Evaluarea realistă presupune cunoașterea cadrului de acțiune.
Ierarhizarea deciziilor presupune respectarea unor anumite ordine în luarea deciziilor,
respectiv modificarea caracteristicilor unui produs, modificar ea gamei de produse,
modificarea prețurilor, alegerea unui canal de distribuție, schimbarea unui contract.
Politica de marketing încorporează un set de strategii adecvate condițiilor în care
întreprinderea își dezvoltă activitatea.
Strategia de marketing r eprezintă un ansamblu de principii, proceduri care orientează
activitatea de marketing. Strategia de marketing poate lua diferite forme, ea poate fi o
strategie de piață, o strategie a prețului, o strategie de distribuție și o strategie promoțională.

28

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Ciocîrlan, D., Management strategic, Editura Universitară, București, 2010.
2. Dragomir, C., Comunicare și negociere în afaceri, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2013.
3. Dragomir, C., Metod ologia cercetării științifice în management, Editura Fundației România
de Mâine, București, 2007.
4. Dragomir, C., Managementul afacerilor, Editura Fundației România de Mâine, București,
2008.
5. Dragotă, V., Management financiar. Ediția a doua. Volumul I – Diagnostic financiar al
companiei, Editura Economica, București, 2012.
6. Nicolescu, O. (coord.), Dicționar de management, Editura Pro Universitaria, București,
2011.
7. Pânzaru, S., Management general, Editura Fundației România de Mâine, București, 2013.
8. Pânzaru, S., Management general, Curs în tehnologie ID -IFR, Editura Fundația “România
de Mâine”, București, 2012.
. Petrescu, I., Management general. Concepte și aplicații, Editura Fundației România de
Mâine, București, 2007.
10. Petrescu, I., B ăjenaru, G., Management general. Teorie și aplicații practice, Editura
Fundației România de Mâine, București, 2010.
11.Petrescu, I., Managementul capitalului uman, Ed. Expert, București, 2008
12.Barry Lord, Cultural Tourism in Ontario,
http://www.international.icomos.org/publications/93sy_tou15.pdf
13.Silberberg,1995, citat de María Luisa González Ortega, Manag ing Heritage Tourism:
challeng es for the management of urban heritage cities and attractions, Université de la
Savoie, Chambéry, France,2002 ,www.
14Istrate I., Glăvan V., Turismul cultural în România – liant al spiritualității
românești de pretutindeni, Tribuna economică nr.5/1994. * * * Le tourisme culturel en Europe, Commision des Communautes Europeenes,
Luxemburg, 1993, pag. 97.
* * * Innovations in cultural tourism, Asociația Europeană pentru Educație în Turism, 2001.