DISCIPLINA MEDICINĂ DENTARĂ PREVENTIVĂ LUCRARE DE LICENȚĂ MINI -IMPLANTURILE ORTODONTICE – RATA DE SUCCES TERAPEUTIC ȘI PERIIMPLANTITA COORDONATOR… [622520]

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANȚA
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
DISCIPLINA MEDICINĂ DENTARĂ PREVENTIVĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

MINI -IMPLANTURILE ORTODONTICE – RATA
DE SUCCES TERAPEUTIC ȘI PERIIMPLANTITA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Ș.L.DR. CRISTINA NUCĂ

ABSOLVENT: [anonimizat]
2018

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5

CAPITOLUL I
DISPOZITIVELE DE ANCORAJ TEMPORAR

I.1 Sistemul de ancoraj ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
I.2 Istoria sistemului de ancoraj scheletic ………………………….. ………………………… 11
I.3. Caracteristicile de producție a TAD -ului ………………………….. ……………………. 13
I.3.1 Materiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 13
I.3.2 Osteointegrare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
I.3.3 Diametrul TAD -ului ………………………….. ………………………….. …………………. 14
I.3.4 Lungimea TAD -ului ………………………….. ………………………….. …………………. 15
I.3.5 Capul TAD -ului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
I.3.6 Porțiunea trans -gingivală ( Gâtul) ………………………….. ………………………….. . 16
I.3.7 Corpul TAD -ului ………………………….. ………………………….. ………………………. 17
I.3.8 TAD Tip ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 18
I.3.9 Șurubelnița ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 19
I.4. Indicații și contraindicații ………………………….. ………………………….. ……………. 20
I.5. Ghidul de alegere a locului de inserție și tipul de TAD ………………………….. .. 22
I.5.1 Selecția locului de inserție a TAD ………………………….. ………………………….. . 22
I.5.2 Selecția TAD -ului ………………………….. ………………………….. …………………….. 23
I.6 Proceduri de inserție a TAD -urilor ………………………….. ………………………….. …. 25
I.6.1 Anestezia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 26
I.6.2 Preforarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 26
I.6.3 Andocarea TAD -ului în sistemul de inserție ………………………….. ……………… 26
I.6.4 Înșurubarea TAD -ului ………………………….. ………………………….. ………………… 27
I.6.5 Profunzimea de inserție ………………………….. ………………………….. …………….. 28
I.6.6 Îndepărtarea șurubelniței ………………………….. ………………………….. …………… 28
I.6.7 Cerințele post-inserționale ale TAD -ului ………………………….. …………………. 28
I.7 Îndepărtarea TAD -ului………………………….. ………………………….. ………………….. 28
I.8 Inserția în osul palatin ………………………….. ………………………….. …………………… 29
I.9 OrthoEasy Pal® ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 30
I.9.1 Disjunctorul intraoral – „Frog Appliance” ………………………….. ………………… 31

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

3

CAPITOLUL II
RISCURILE ȘI COMPLICAȚII ALE UTILIZĂRII TAD -URILOR

II.1 Procentajul ratei de succes/eșec ………………………….. ………………………….. ……. 34
II.2 Posibila lezare a suprafeței radiculare ………………………….. ………………………… 35
II.3 Fractura unui TAD ………………………….. ………………………….. ……………………… 36
II.4. Peri -implantita: etiologie,patologie,prevenție și terapie ………………………….. . 37
II.4.1 Etiologie: aspecte microbiologice ………………………….. ………………………….. . 37
II.4.1.1 Formarea biofilmului ………………………….. ………………………….. ……………… 37
II.4.1.2 Flora bacteriană asociată cu infecțiile peri -implantare ………………………… 38
II.4.1.3 Patogeneza bolii peri -implantare. ………………………….. …………………………. 38
II.4.1.4 Mucozita peri -implantară ………………………….. ………………………….. ……….. 39
II.4.1.5 Peri -implantita ………………………….. ………………………….. ………………………. 39
II.4.2 Aspecte diagnostice ………………………….. ………………………….. ………………….. 41
II.4.2.1 Mobilitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 41
II.4.2.2 Sângerare la sondare ………………………….. ………………………….. ………………. 41
II.4.2.3 Indicele gingival ………………………….. ………………………….. ……………………. 42
II.4.2.4 Prezența puroiului la nivelul țesutului peri -implantar ………………………….. 43
II.4.2.5 Examenul radiografic ………………………….. ………………………….. …………….. 44
II.4.3 Procedurile prof ilactice ………………………….. ………………………….. …………….. 44
II.4.3.1 Terapie de menținere ………………………….. ………………………….. ……………… 45
II.4.3.2 Strategii terapeutice ………………………….. ………………………….. ……………….. 45
II.4.3.3 Îndepărtarea mecanică a depozitelo r de placă bacteriană(protocol A) …… 46
II.4.3.4 Tratamentul antiseptic (protocolul B) ………………………….. …………………… 46
II.4.3.5 Tratamentul antibiotic ( protocolul C ) ………………………….. …………………. 47
II.4.3.6 Terapia regenerativă( protocol D) ………………………….. ………………………… 48

CAPITOLUL III
MAXIMIZAREA SUCCESULUI MINI -IMPLANTURILOR

III.1 Maximizarea succesului mini -implanturilor: factori clinici ……………………… 50
III.1.1 Factorii ce influențează succesul mini -implantului ………………………….. ….. 51
III.1.2 Influența pacientul asupra planului de tratament ………………………….. ……… 51
III.1.3 Grosimea și densitatea corticalei osoa se ………………………….. …………………. 51
III.1.4 Spațiul aproximal ………………………….. ………………………….. ……………………. 52
III.1.5 Țesuturile moi și igiena orală ………………………….. ………………………….. ……. 53
III.1.6 Vârsta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 53
III.1.7 Obiceiuri vicioase ………………………….. ………………………….. …………………… 53

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

4
III.1.8 Factorii mini -implantari ………………………….. ………………………….. …………… 53
III.2 Factori clinico -tehnici ………………………….. ………………………….. ………………… 54
III.2.1 Tehnici de inserție ………………………….. ………………………….. …………………… 54
III.2.2 Proximitatea față de rădăcini ………………………….. ………………………….. ……. 54
III.2.3 Aplicarea forțelor ortodontice ………………………….. ………………………….. …… 54
III.3 Maximizarea succesului mini -implantului: factori de design ……………………. 55
III.3.1 Caracteristicile mini -implanturilor Infinitas ………………………….. ……………. 55
III.3.2 Sistemul Infinitas de ghidare a mini -implanturilor ………………………….. …… 57
III.3.3 Pasul întâi: planificarea detalilor de inserție cu ajutorul unui model
de studiu și a radiografiilor ………………………….. ………………………….. ………………… 57
III.3.4 Pasul al doilea : Forarea sitului pilot în model ………………………….. ………… 57
III.3.5 Pasul al treilea : inserția analogului mini -implantului în model ……………… 58
III.3.6 Pasul al patrulea : ajustarea bontului la analog ………………………….. ………… 58
III.3.7 Pasul al cincilea: Introducerea cilindrului de ghidaj ………………………….. …. 58
III.3.8 Pasul al șaselea : conformarea bazei ghidului chirurgical ……………………… 58

CAPITOLUL IV

STUDIU PERSONAL PRIVIND MINI -IMPLANTURILE
ORTODONTICE – RATA DE SUCCES TERAPEUTIC ȘI
PERIIMPLANTITA ………………………….. ………………………….. ………………………. 59

IV.1. MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ………… 60
IV.2. REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 65
IV.3. CAZURI CLINICE ………………………….. ………………………….. …………………… 66
IV.4. DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 84

CAPITOLUL V

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 85

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 86

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

5

INTRODUCERE

Introducerea TAD -urilor în arsenalul medicilor dentiști ortodonți, oferă
posibilitatea acestora să controleze cu un înalt coeficient de siguranță atât
ancorarea cât și mișcările dinților în toate cele trei dimensiuni. Datorită
avantajelor clinice, TAD -urile au început să schimbe rutina zilnic ă iar folosirea
lor este considerată de mulți specialiști în domeniu a fi o îmbunătățire majoră în
ortodonția clinică. TAD -urile conferă un sistem de ancorare independent, stabil
cu o capacitate elastică bună în rutina zilnică iar cadrul cazurile complexe
utilizarea lor extinde spectrul de afecțiuni care pot fi tratate ortodontic în mod
eficient. În plus prin observarea efectelor clinice au început să confirme sau să
schimbe concepții vechi ale biomecanicii ortodontice și remodelare dento –
alveolară [69].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

6

Originile sistemelor de ancorare ortodontică

Accesoriile scheletale specifice ortodonției au fost dezvoltate pe baza a
două surse distincte:
– Implanturile cu scop restaurativ
– Kiturile de plăcuțele chirurgicale maxilofaciale [69].

Implanturile ortodontice au fost produse începând din 1990 prin
modificarea designului implanturilor dentare, ele fiind concepute ca fiind mai
scurte( 4 -6 mm lungime) și cu un diametru mai mare( 3 mm). Totodată ele
mențin cerința necesară pentru osteointegrare, mai exact uniunea structurală și
funcțională dintre os și suprafața implantului ce determină anchilozarea
acesoriului [69].
În contrast cu acestea, mini -implanturile(TAD -urile) și mini -plăcuțele
sunt bazate pe tehnologia ce are ca scop fixarea structurii osoase și se bazeaz ă
mai mult pe retenție mecanică decât pe osteointegrare. Defapt modificările
aduse designului plăcuțelor osoase maxilofaciale, adăugand un gât
transmucosal și un cap intra -oral a rezultat în mini -plăcuță. În timp ce adaptarea
designului șurubului de fixa re a produs mini -implantul. Încă de la începutul
mileniului o varietate mare de TAD -uri personalizate au fost produse iar acestea
au aplicabilitate în nenumărate de cazuri ortodontice. Implanturile ortodontice

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

7
nu mai au aplicabilitate în ortodonția contemp orană iar mini -plăcuțele se pare că
limitează capacitatea de tracțiune ortopedică. De exemplu în cazul anomaliilor
dento -maxilare de clasa III [69].

Utilizarea unei terminologii corecte

Din păcate o multitudine de termeni au fost utilizați pentru dispozitive de
ancorare osos și aplicabilitatea lor nu numai în jurnale de specialitate cât și în
literatura comercială. Motiv pentru care este bine să cuprindem toate tipurile de
dispozitive care conferă ancorare scheletică sub termenul generic: Dispoziti v de
ancorare osoasă ( Bone anchorage device, BAD) sau Dispozitiv de ancorare
temporar( Temporary ancorage device TAD), acest termen din urmă nu indică
rolul esențial al osului în acest sistem de ancorare [69].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

8

CAPITOLUL I

DISPOZITIVELE DE ANCORAJ TEMPORAR

I.1 Sistemul de ancoraj

De fiecare dată când mutăm un obiect, avem forțe de reacție. Acest lucru
înseamnă că forțele necesare pentru a muta un corp vor acționa asupra aceluiași
corp, determinând momentul, ca și elementul ce aplică fo rța. Acest concept este
exprimat de către a treia lege a lui Newton, care postulează: „Pentru fiecare
acțiune există o reacție opusă si egală”; într -adevăr deseori facem greșeala de a
considera forța de reacție neglijabilă. Cu toate că este nevoie de la fe l de multă
forță să mutăm obiectul, forța aplicată asupra obiectului va fi egală cu forța de
reacție aplicată pe obiectul ce execută respectiva forță, acesta este „sistemul de
ancorare”. Prin urmare,în termeni ortodontici, putem defini „sistemul de
ancorar e” ca „rezistența de deplasare oferită de către o structură anatomică
utilizată pentru a realiza mișcarea dintelui” [76].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

9
Așadar, dacă dorim, de exemplu, să distalizăm un canin în spațiul de
extracție al premolarilor, utilizând doar ancoraj la nivel dentar nu ne putem
aștepta ca molarul și premolarul să rămână complet nemișcați, ci mai degrabă
retracția caninului („mișcarea dorită”) va corespunde cu o forță „egală și
opusă” pe premolar și pe molar, ceea ce va cauza o mezializare mai mare sau
mai mică [23]( Figura nr.1).

Figura nr.1(după Dr. Iodice Giorgio [23])
Entitatea necesară pentru a deplasa unitatea de acțiune (caninul) cât și
reacția (premolarul și molarul) depinde de valoarea de ancoraj a elementelor
dentare interesate, adică numărul și lung imea rădăcinilor, suprafața rădăcinilor,
tipul osului etc [23].
Conform obiectivelor tratamentelor noastre, deplasarea unitaților de
reacțiune, și anume sistemul de ancorare, poate fi mai mult sau mai puțin dorită.
Prin urmare, altă definiție a sistemului de ancorare este „rezistența fată de
mișcările nedorite ale dinților” [85].
Bazându -ne pe această definiție, noi am putea fi în situația unei:
-Ancorări minime
-Ancorări medii
-Ancorări maxime [68].
Pentru a explica diferențele dintre aceste trei situații clinice diferite, noi
am luat exemplele anterioare de repoziționare a caninului în spațiul primului
premolar extras. ( Fig.2) [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

10

Figura nr. 2( După Dr. Iodice Giorgio [23])
Dacă suntem in situația unui ” ancoraj minim”, există posibilitatea de a
închide mai mult de 75% din edentație prim mezializarea premolarului, numai
prin utilizarea caninului ca ancoră. Figura 2.a arată că numai premolarul doi nu
este suficient pentru a distaliza caninul. Prin urmare, premolarul va fi mezializat
ca o consecință a unei forțe reactive. În figura 2.b („Ancorare medie”) forța este
aplicată pe două unitați de ancorare similare. Unitatea activă unde se exercită
forța activă (anterior) și forța reactivă, unde se exercită forța de reacțiune
(posterior), sunt similare î n acest caz, având ca rezultat mișcarea simultană a
două unități: vom avea distalizarea a unității canine/incisive și o mezializare a
unității premolar/molar. Dacă ne aflăm în situația unei ” ancorări maxime”, am
prefera închiderea breșei edentate prin di stalizarea grupului frontal anterion,
minimalizând pe cât posibil mișcarea de mezializare a grupului lateral. Acest
scop este atins prin înlocuirea sau adăugarea acorajului dentar, reprezentat de
către molar și premolar, un ancoraj scheletic. În acest caz noi vom avea o
retracție completă a caninului, bazându -ne pe faptul că forța de reacție a fost
încărcată complet pe structura osoasă a sistemului de ancorare [23].
Prin urmare, precum și bazându -ne pe necesitate de ancorare, noi
clasificăm sistemele de an corare pe locație și tipul de unități dentare incluse,
recunoscând :
• Echipament auxiliar intraoral (butonul lui Nance, arc palatinal, arc
lingual,arc vestibular)
• Activarea in prealabil a dispozitivelor ortodontice (variația momentelor,
cuplul, etc.)
• Includerea dinților din planul oculzal opus (elastice intermaxilare)
Ancoraj extraoral

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

11
• Tracțiune extraorală
• Mască facială
Ancoraj scheletic
• Implanturi, TAD, etc [23].

I.2 Istoria sistemului de ancoraj scheletic

Cunoașterea, menținerea în timpul tratamentului și necesitatea unui
sistem de ancorare sunt puncte forte ce pot duce la un tratament ortodontic de
succes. Pierderea ancorajului determina complicații ale tratamentului
ortodontic, ce pot duce la inposibilitatea de a atinge rezultatul dorit. Prin
urmare, din punct de vedere istoric, ortodonții au utilizat mai mult sau mai putin
sisteme complexe și echipament divers, uneori reușind să mențină ancorarea
dorită. Cu anii, o nevoie constanta a unui sistem de ancoraj și importanța
administrării aces tuia, au fost acompaniate de dorința crescută de simplificare a
sistemul de ancorare, al modului de construcție, realizarea și aplicabilitatea. Pe
altă parte,creșterea numărului de pacienți adulți este asociată, foarte des, de
situații unde numărul dințiil or valabili este insuficient pentru a crește ancorajul
numai prin creșterea numarului de dinți incluși în unitățiile dento -alveolare de
reacție. Așadar, utilizând numai un sistem de ancorare la nivelul unui singur
dinte, absența elementelor dentare multipl e poate face tratamentul ortodontic
extrem de complex, poate chiar imposibil [23].
Ancorarea scheletică a fost pornită, din momentul când Gainsforth a
încercat să insereze în mandibulă șuruburi chirurgicale pentru a fii folosite ca
ancorare ortodontică [21].
Multe dintre încercări au eșuat, având ca rezultat neglijarea acestei
metode până la sfârșitul anilor 70. Începând cu 1980, metoda a fost revitalizată
prin intermediul diferitor grupuri de cercetare. Odată cu anii, diferite opțiuni
terapeutice au fost propuse pentru a obține un sistem de ancorare scheletal, prin

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

12
utilizarea dinților anchilozați, utilizarea plăcuțelor în chirurgie oro -maxilo –
facială, utilizarea implanturilor protetice. Creekmore a public at primul succes
clinic reabilitat cu ajutorul sistemului de ancorare scheletic prin utilizarea
șuruburilor chirurgicale [15].
Wehrbein & Glatmaier sunt cei care prezintă pentru prima dată un sistem
de implanturi special conceput în scop ortodontic (Orthosystem, Straumann).
Acest sistem de implanturi cuprindea, în plus față de Orthosystem, Mid Plant
(realizat de către HDC) cu scopul de a fi poziționat pe palatul dur. În orice caz,
aceste sisteme deși sigure și totodată asociate cu un succes clinic ri dicat, nu s -au
raportat la toate necesitățile caracteristice ale unui sistem de ancorare ideal și
anume :
• Biocompatibilitate;
• Dimensiune redusă;
• Ușurința inserării și utilizării;
• Stabilitate primară;
• Posibilitate de încărcare imediată;
• Rezisten ță adecvată a forțelor ortodontice;
• Creșterea oportunităților de utilizare a dispozitivelor ortodontice;
• Rezultate mai bune comparativ cu metode convenționale de ancorare;
• Rată bună a costurilor comparativ cu beneficiile terapeutice [23];

Orice formă de ancorare scheletală, incluzând mini implantele, sunt prin
definiție un „implant”. Un implant se defininește ca fiind un material artificial
implantat in corp, menit ca să rămână o perioadă timp sau permanent. Peste 30
de terme ni sunt utilizați in literatura internațională pentru a defini șuruburile
ortodontice. Termenii „mini -plăcuțe” și „mini -șuruburi” sunt foarte des întâlnite
dar în ziua de astăzi cel mai utilizat termen în literatura internațională este
”TAD”, acronim pent ru ”Temporary Anchorage Device” (Dispozitiv de
ancorare temporar). În momentul de față, peste 200 de TAD -uri sistematice sunt

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

13
propuse pe piață pentru mai mult de 30 de producători. Trecând penste factorii
subiectivi ai clinicianului, alegerea TAD -ului este influențată de diverse
caracteristici [81].

I.3. Caracteristicile de producție a TAD -ului
În general, pentru a descrie structura unui mini implant, putem diferenția
un cap, gât,corp și un vârf [23](Figura nr.3).

Figura nr. 3( după Dr. Iodice Giorgio [23])
I.3.1 Materiale
Aproape toate mini implantele valabile comercial sunt realizate din titan „
medical„ sau ”tip 5”, un aliaj de titan în a cărei componența se adaugă aluminiu
și vanadiu (Ti6Al4V0). Acest aliaj s -a dovedit ideal datotită rigidită ții sale,
biocompatibilității, rezistenței la coroziune, modul de elasticitate excelent și
absența magnetismului [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

14
I.3.2 Osteointegrare
Branemark a fost primul care a definit conceptul de osteointegrare, care a
definindu -l ca fiind „principala verigă dintre os structural și funcțio nal și
suprafața implantului” [6]. Spre deosebire de implantologia dentară, unii autori,
ca Costa [13] și Maino [47], au identificat scopul unui mini -implant nu în
osteointegrare, ci în abilitatea de a oferi un sistem tempora r de ancorare
scheletal.TAD -urile sunt ancorate de retenție mecanică și nu pentru
osteointegrare [28].

I.3.3 Diametrul TAD -ului

Diametrului întalnit pe piață al TAD -ului variază între 0.9 și 2.5 mm.
Termenul de „diametru” al mini implantului face referin ță la diametrul extern
maxim al porțiunii filetate. Pentru siguranță și menținerea propietăților
mecanice ale sistemului de ancorare, este necesar ca acesta să dispună de o
cantitate osoasă satisfăcatoare. Cu siguranță, la nivel interradicular, structura
osoasă prezentă este situată la limita absolută pentru a putea fi inclusă. În orice
caz, la ora actuală nu există studii ce evidențiază concret cantitatea osoasă
necesară, variind între 0,5 și 2 mm [23].
Un studiul recent realizat a remarcat faptul că TAD -ul cu diametrul de 1
mm a avut o rată de succes mai scăzută comparativ cu cel de 1,6 mm [16].
Pe de altă parte, așa cum indică Dalstra et al, un diametru mai mic de 1.2
mm reprezintă un factor de risc pentru fracturarea TAD -ului [17].
Totodată, alte studiile publicate de către Poggio et al, Schnelle et al și
Costa et al oferă ceva idei privind necesitatea spațiului vertical, ie spațiul dintre
joncțiunea amelo -cementară și linia mucogingivală. Aceste studii sugerează ca
diametrul TAD nu ar trebui sa depă șească 1,6 mm. Dar nu trebuie să uităm că
stabilitatea mini implantului este condiționată de către diametrul său și nu de
către lungime [64][72][13].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

15
I.3.4 Lungimea TAD -ului
TAD se comercializează cu lungimi cuprinse între 4 și 21 mm.
Informațiile referit oare la „lungime” se referă la porțiunea inserată în os, și
anume porțiunea filetată. Asemenea diametrului, lungimea mini implantului ales
depinde de densitatea osoasă valabilă. În funcție de regiune, grosimea totală a
osului este între 4 și 16 mm. Lungime a TAD -ului joacă un rol secundar în
stabilitate. Diverse studii au arătat că grosimea corticalei osoase joacă un rol
cheie. De fapt, analiza FEM a distribuției sarcinii TAD -ului a arătat că sarcina a
fost aplicată numai in regiuni cu os cortical. În proce sul de selecție al TAD,
trebuie să luăm în considerare grosimea mucoasei gingivale, care are în medie
1.25, la nivelul superior și inferior în direcție palato -vestibulară [23].

Bazându -se pe studii existente, Crismani et al. identifică lungimea de 8
mm ca fiind ideală, fiind capabilă să mărească stabilitatea și să reducă riscul de
rănire. Conform acestor studii, un TAD cu o lungime crescută nu este necesar
[16].
Anumite sisteme TAD ( Orthoeasy, Forestadent) dispun de un cod de
culori pentru lungimea TAD -lui. Colorarea mini implanturilor este obtinută prin
procesul de anodizare, stratul de oxid de pe suprafața acestora oferă și o creștere
a retentivității osului de TAD [23].

I.3.5 Capul TAD -ului

În funcție de producător și de necesitățiile clinice, putem diferenția
capetele TAD -urilor astfel:
– Cârlig
– Sferic
– Bracket cu o singură fantă
– Bracket dublu cu două fante

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

16
– Sistem de bracket cu sistem propriu de ligaturare
– Etc[23].

Capul mini implantului ar trebui să fie destul de mic și compact, pentru a
oferi pacientului minimum de discomfort. Pe altă parte, capul TAD -ului trebuie
sa aibă o dimensiune suficientă pentru a oferi o aplicare ușoară a componentelor
ortodontice și o conectare ușoară [23].
Sistemul Ortho Easy® oferă forma unică a capului acesta a vând aspectul
unui bracket cu o fantă în cruce dublă .022 ” x.025”( Fig.4). Alegerea unui
singur tip de cap determină avantaje considerabile în modul de administrare a
TAD -ului [23].

I.3.6 Porțiunea trans -gingivală ( Gâtul)

Porțiunea trans -gingivală, denumită și „neck gum”, este cea mai sensibilă
porțiune a implantului. Forajul gingiei poate fi o soluție de continuitate și poate
fii un potențial factor de risc pentru perio -mucosită sau peri -implantită.Acestea
pot fii cauzele majore ale eșecului terapeu tic.Imediat post inserțional, gingia ar
trebui să fie aderentă de TAD, astfel creeând o zona izolantă. Forma gâtului în
sistemul OrthoEasy® este extrem avantajos, deoarece sigilează automat zona,
ceea ce face dificilă penetrarea microrganismelor, prevenind potențialele
infecții.Forma conică sigilează perforația asemenea unui dop, reducând
posibilele sângerării. Gâtul ar trebui să fie neted pentru a reduce riscul
acumulării de placa bacteriană și ulterior iritații și infecții [23].
Anumite sisteme TAD sugere ază diferite dimensiuni pentru gâtul mini
implantului variind în funcție de grosimea țesului moale în diferite zone
anatomice (palatul dur sau mucoasa vestibulară). Metoda OrthoEasy® prezintă
în schimb o coleretă unică de 2 mm fiind de aceeași dmensiune cu mucoasa,
ideal pentru zona palatinală și vestibulară. Aceste caracteristici oferă medicului
avantaje considerabile considerând posibilitățile de stocare [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

17
Gâtul prezintă diametru mult mai mare comparativ cu corpul mini
implantului. Diferența în diamet ru este importantă deoarece oferă clinicianului
punctul de orientare față de periost și momentul de inserție in acesta. Din acest
punct orice înaintare poate crește riscul compresiei periostului rezultând în
lezarea osului (suprasarcina osului asociată cu ischemie) și riscul eșecului [23].
Dimensiunea crescută a gâtului are o importanță fundamentală,
reprezentând zona de stress crescut în timpul inserției și dezinserției [17](Figura
nr.4).

Figura nr. 4( După Dr. Iodice Giorgio [23])

I.3.7 Corpul TAD -ului

Corpul este cea mai importantă parte a dispozitivului, porțiunea filetată
fiind porțiunea situată în porțiunea osoasă. Implantele cilindrice cât și cele
conice sunt valabile pe piață. Marea majoritate a sistemelor preferă un corp
cilindric, fiind cele mai recomandate pentru o structură densă ca osul, totodată
avantajos în cazul rotației sau reinserției mini implantului. Corpul TAD -ului
este porțiunea ce prezintă filetul, aceasă structură filetată trebuie să ofere în
același timp inserție facilă și rezistentă crescută la dezinserție. Profunzimea
structurii filetate este studiată ca funcție a diametrului total al implantului și
diametrul central al implantului.Acești parametri au fost determinați pentru a
optimiza TAD -ul pentru structura în care va f i inserat și pentru sarcina care în
mod uzul va fi aplicată transversal sau axial [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

18
Modul în care implantul este inserat în os depinde de secțiune,
profunzime și unghiul filetului. Pe măsură ce suprafața implantului crește în
structura dură osoasă, teo retic ar trebui să ofere o stabilitate crescută. Totodată
acest lucru poate rezulta în lezarea mai gravă a țesuturilor. Unghiul ales este un
rezultat al necesității unei suprafațe mai mari și micșorarea riscului de lezare a
țesuturilor. Cu cât profunzimea spirelor este mai mare, cu atât crește porțiunea
intraosoasă a TAD -ului. Pe de altă parte cu cât diametrul corpului este mai mic
și cu cât spirele sunt mai evazate cu atât crește fragilitatea TAD -ului [23].
Unghiul între bobină și corpul central determină numărul spirelor și prin
urmare viteza cu care implantul este inserat in os cu fiecare revoluție. Un unghi
perpendicular pe corpul central determină un număr de spire de -a lungul
implantului și ca urmare o rată de inserție grea. Numărul de spire este, în orice
caz conectat de impactul față de os când este inserat. Cu cât este mai subțire
filetul cu atât este mai tare lezat osul înconjurător [23].
Într-un final,filetul poate fi construit simetric sau asimetric. Dacă forma
este asimetrică, unghiul este în mo d normal mult mai bine definit și dacă este
secționat astfel încât porțiunea oblică este orientată către apexul implantului iar
partea orizontală către capul implantului, vom avea o rezistentă structurală
crescută comparativ cu testul pull -out, în termeni clinici, către o forță excesivă
pe implant. Sistemul OrthoEasy® oferă un corp cu o structură specială cu filet
asimetric cu un anumit tip de secțiune, ce determină o anumită compresiune pe
osul cortical,crescând caracterul compact și în consecință propiet ățiile de
retenție mecanică [23].

I.3.8 TAD Tip
Numai filetele cu sistem de auto -înșurubare și auto -forare sunt valabile
comercial.Sistemele de auto -înșurubare necesită o pre -perforare a corticalei
osoase. Forarea este realizată cu freza cu diametrul mai mic decât diametrul
implantului. Stabilitatea primară depinde de presiunea a țesuturilor adiacente
împotriva TAD -ului când acesta este inserat manual [23].
Ambele sisteme reprezintă un sistem de ancorare eficient. În orice caz ele
prezintă un avantaj faț ă de implanturilele convenționale numai prin tapping,

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

19
datorită timpului redus de operație, cantității reduse de resturi osoase, lezării pe
cale termice reduse, o morbiditate redusă și un disconfort redus al pacientului
iar în plus procedura nu necesită o f orare preliminară [34].
Un dezavantaj ar fi faptul că medicul dentist ortodont nu dispune de
simțul tactic sigur în timpul procedurii de forare preliminare cu instrumentul
rotativ ce poate rezulta în lezarea nedorită a țesuturilor înconjurătoare. Este de
recomandat un sistem ce utilizează implante auto -forante comparativ cu cele
auto-perentrante [23].
Cu toate acestea, forarea preliminară este recomandată în zonele cu
densitate și grosime crescută cum ar fi zona retromolară, zone ale suturilor
osoase și în edentații ce post -extracțional nu au fost protezate provizoriu. În
aceste cazuri, forajul preliminar nu trebuie să fie realizat pe toată lungimea
implantului. Dar este suficient să forăm un canal cu profunzimea care variază de
la 1 mm până la 2 mm înainte să inserăm implantul, perforăm corticala la
nivelul celei mai crescute densități [23].
Sistemul OrthoEasy® prezintă un vârf auto -forant ușor rotunjit ceea ce
crește dificultatea în eventualitatea în care avem de -a face cu rădăcini lezate sau
contact accid ental [23].

I.3.9 Șurubelnița
Șurubelnița este un instrument indispensabil operatorului pentru inserția
TAD -ului. În mod normal este întotdeauna recomandat să inserăm implantele
utilizând șurubelnițe manuale. Optând pentru varianta manuală ofera o percep ție
tactilă crescută, oferindu -i doctorului posibilititatea de a distinge suprafața
rădăcinii în comparație cu măduva osoasă,în eventualitatea unui contact
accidental. Sistemul OrthoEasy® dispune de o șurubelniță manuală cu prindere
dreaptă [23].
Șurubelni ța este echipată pentru inserția diferitor dimensiuni (5,10 și 45
mm), cu conecțiune dedicată și corp universal. Șurubelnița este compatibilă cu o

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

20
gamă vastă de alte sisteme manuale sau cu micromotor (Aarhus, Imtec, PSM,
etc.). Toate inserțiile sunt marcat e laser pentru a fi ușor identificate [23].
Capul octogonal al capului șurubelniței oferă control perfect în timpul
înșurubării sau deșurubării. Sistemul cu push -button face cuplarea și decuplarea
foarte ușoară [23].

I.4. Indicații și contraindicații

Sistemul de ancorare scheletal poate înlocui metodele tradiționale de
ancorare dar poate fi utilizat și în cazurile în care nu dorim efecte nedorite.
TAD -ul, spre deosebire de alte dispozitive ortodontice are ca scop de a facilita
planificarea planului ter apeutic, motiv pentru care utilizarea sa este limitată de
experienta profesională și cunoștințele ortodontului. În literatura de specialitate
sunt prezentate numeroase cazuri prin care TAD -ul își dovedește utilitatea:
• Intruzia și extruzia dinților (cu re ferință la incluzia în os a dintelui);
• Corecția ocluziei deschise sau a ocluziei adânci cu acoperire;
• Mezializare sau distalizarea dinților;
• Mișcarea dinților incluși;
• Lingualizarea grupului frontal;
• Corecția liniilor întrerupte
• Închiderea spaț iilor edentate sau post extracționale;
• Închiderea temporară a dințiilor;
• Corectarea planului ocluzal;
• Ancorarea intermaxilară pentru a corecta problemele scheletale;
• Etc [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

21
Contraindicații locale
• Deficit cantitativ și calitativ de structură o soasă la nivelul inserției;
• Inserția în zonă lipsită de mucoasă
• Inserție în zona linguală mandibulară
• Inserție in vecinatatea dințiilor deciduali;
• Igienă orală deficitară;
• Stomatită recurentă;
• Osteomielită;
• Radioterapie la nivel cranial [23];

Contraindicații generale
• Deficiență imunitară;
• Tratament cu corticosteroizi;
• Deficiențe de coagulare a sângelului;
• Afecțiuni endocrine;
• Boala reumatoidă;
• Ciroză hepatică;
• Incapacitatea pacientului de a urma instrucțiunile medicului [23];

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

22
I.5. Ghidul de alegere a locului de inserție și tipul de TAD
I.5.1 Selecția locului de inserție a TAD
Inserția TAD -ului este o procedură terapeutică foarte rapidă și
simplă.Succesul terapeutic este influențat de câteva reguli. O condițtie esențială
pentru inserția corectă a TAD -ului este planificarea corectă a planului
terapeutic. Antecedentele personale f iziologice si patologice ne oferă
diagnosticele necesare și posibilitatea de a informa pacientul despre procedură
și riscurile acesteia [23].
O altă condiție este necesitatea examenelor paraclinice (radiografii,
modele,etc.). Asemenea obiectivul tratament ului ortodontic să fie indeplinit.Ca
situație ideală,TAD necesită os stabil (stabilitate primară) și poziționare în
gingie. Includerea mucoasei libere poate determina hipertrofia țesutului moale
ce va oferi dificultății în menținerea unei igiene orale sati sfăcătoare ce poate
rezulta în pierderea TAD -ului [23].
Pentru implanturile inserate inter -radicular, din motive de siguranță dar și
pentru a crește stabilitatea implantului, este recomandat să avem 0,5 mm de os
și 0,25 din spațiul periodontal. În orice ca z această schemă nu s -a dovedit ca
fiind asociată cu o rată mare de succes. Distanța interradiculară și axul rădăcinii
pot fi analizate preliminar numai prin intermediul unei radiografii panoramice.
Totodată radiografia panoramică poate suferi modificării ale dimensiunii
dinților și a spațiilor radiculare, din acest motiv se recomandă o radiografie cu
film intraoral. Dar și aceasta poate oferi o imagine radiografică incorectă dacă
poziția tubul de raze X nu este centrată la 90ș necentrată. Pentru a crește r ata de
succes terapeutic, se pot utiliza pini radioopaci ce ne permit să simulam inserția
viitorului TAD. Alte metode de simulare a viitoarei poziții a TAD -urilor poate
fi determinată prin intermediul unui con de gutapercă sau a unei bare de oțel
[23].
Stabilitatea primară a TAD -ului dar și posibilitățile de încărcare imediată
sunt influențate de :
-Grosimea corticalei osoase

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

23
Stabilitatea primară a TAD este influențată de calitatea structurii osului
cât și de locul de inserție ales. Este foarte important c a structura filetată a mini
implantului să rămână în corticala osoasă[64].
-Volumul osos
Volumul osos minim necesar este de 0.25 mm. Când este implantul este
inserat interradicular este necesar 3.1 mm,valoarea fiind calculată adăugând 1.6
mm diametrul impl antului, 2×0.5 mm osul circumferențial și 2×0.25 mm spațiul
neces ar pentru ligamentul parodontal [64].
Deși este esențial să evaluam situația clinică a fiecărui pacient, studiile
tridimensionale au permis să evaluăm grosimea corticală și volumul osos a
diferitor loc alizări maxilare si mandibulare [64].
La nivel maxilar în sens mezio -distal densitatea osoasă predomină
palatinal între cel de -al doilea premolar și primul molar.Cantitea redusă de os a
fost identificată la nivelul tuberozității,iar în sens vestibulo -palatinal cantitatea
de os cea ma densă a fost întâlnită între primul și cel de -al doilea molar. La
nivel mandibular în sens mezio -distal porțiunea osoasă cu densitatea cea mai
mare este între primul și cel de -al doilea premolar; și portiunea inf erioară a
primului premolar și canin. Cea mai compactă parte a mandibulei în sens
vestbulo -lingual a fost observată între primul și cel de -al doilea molar, în
porțiunea apica lă a primului premolar și canin [63].

I.5.2 Selecția TAD -ului
În selecția TAD -ului este important ca porțiunea intraosoasă a implantului
trebuie să fie cel puțin la fel de aceași lungime ca porțiunea situată în afara
osului. Așadar când alegem lungimea TAD -ului, trebuie să luăm în considerare
grosimea mucoasei ce urm ează a fi inclusă, în special la nivel mandibular în
zona retromolară și la nivelul palatului, în aceste zone mucoasa are o grosime
mai mare de 2 mm [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

24
O evaluare a grosimii mucoasei poate fi realizată cu un instrument ascuțit
pentru a verifica profunzi mea viitorului mini -implant cât și direcția acestuia.
Lungimea viitorului mini -implat este influențată de grosimea osului și direcția
în care acesta va fi inserat. Pentru situațiile clinice în care dorim să inserăm
TAD -ul interradicular ne putem baza pe mo delul pacientului. Pentru a realiza
acest lucru vom măsura grosimea vestibulo -palatinală în direcția dorită. Din
această grosimea vom scade 2 mm acesta fiind reprezentată de gingia
vestibulară și 1 mm pentru gingia palatinală sau linguală [23].
Pentru a a ncora monocortical TAD -ul o să scădem numai 1 mm din
grosimea totală. Pentru a ancora bicortical TAD -ul vom adăuga 2 mm la
grosimea totală găsită [23].

Idei generale :
– Grosimea osoasă > 10 mm : se poate utiliza un mini -implant de 10 mm;
– Grosime osoasă < 10 mm și > 7mm: este recomandat TAD cu lungimea
de 6-8 mm;
– Grosimea osoasă < 6mm : nu este recomandat să utilizăm TAD [23];

Sistemul OrthoEasy® dispune de trei dimensiuni ( 6,8,10 mm), ce pot fi
distinse ușor prin sistemul colorimetric ( 6 mm – roz, mov – 8 mm, 10 mm auriu).
Se recomandă ca dimensiunile să fie utilizate astfel :
– 6 mm : pot fi utilizate în cazuri izolate când avem o grosime vestibulo –
linguală redusă, în principal la nivelul anterior al mandibulei;
– 8 mm : poate fi utilizat în marea majoritate a cazurilor clinice pentru
ancorare monocorticală, fie la maxilar sau mandibulă

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

25
– 10 mm : se pot utiliza în cazuri rare cu mucoasă groasă sau bicortical în
cazul unei edentații totale [23].

În procesul de alegere a lungimii TAD -ului ne interesează tipul de cap și
gât ce urmează a fi utilizat. Alegerea gâtulului este influențată de grosimea
mucoasei. Tipul de cap al implantului depinde de echipamentul ortodontic ce
urmează să fie utilizat. Sistemul OrthoEasy® dispune de o singură dimensiu ne a
gâtului și un singur cap (bracket dublu cu fantă în cruce dublă). Acest tip de cap
permite aplicarea oricărui tip de dispozitiv ortodontic și prezintă un avantaj
semnificativ în stocarea TAD -urilor [23].

I.6 Proceduri de inserție a TAD -urilor

După alegerea locului,direcția și tipul de TAD putem continua prin
inserția mini -implantului. Referitor la cine va insera implantul, conform
studilor, ortodontul va prezenta o sensibitate mai crescută la procedură în timp
ce chirurgul dento -alveolar, dispune d e o rată mai mare de eșec.Dacă ortodontul
nu dorește să realizeze intervenția chirurgicală, acesta va trebui să aibă o
comunicare foarte bună cu chirurgul pentru a insera în poziția corectă ce va
facilita tratamentul ortodontic. În anumite circumstanțe chi rurgul poate insera
implantul în zona care oferă o ofertă osoasă mai bună dar aceasta nu va ajuta
tratamentul ortodontic [23].
În timpul inserției este absolut necesar ca instrumentarul să fie steril.
Sistemul TAD necesită prealabil un proces de sterilizar e datorită faptului că
pachetul acestuia nu este steril. Un factor foarte important este igiena orală a
pacientului, ca o metodă adjuvantă putem pre -inserțional să sugerăm pacientului
să clătească gura cu apă de gură cu clorhexidină [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

26
I.6.1 Anestezia

Datorită inervației de care dispune țesutul parodontal, este indicată
depunerea unei cantități reduse de soluție anestezică (aproximativ 0,5 ml) în
zona de inserție a viitorului mini -implant. Anestezia locală are ca scop să ofere
calmitate pacientului în timpul intervenției dar totdodată fiind o anestezie
locală ne va oferi un semnal dureros pacientului în eventualitatea în care ne -am
apropiat prea mult. Dacă am depășit punctul dorit putem doar să îndepartăm
TAD -ul și să -l reinserăm [23].

I.6.2 Preforare a
Înainte ca mini -implantul să fie inserat avem nevoie de realizarea
neoalveolei utilizând freza pilot conformată după lungimea și diametrului
implantului. Totodată există sisteme TAD ce nu necesită această etapă de
preforare. TAD -urile dispunând de capaci tatea de inserție și forare în timpul
înșurubării. TAD -urile sistemului OrthoEasy® pot fi încărcate imediat după
inserție. Stabilitatea primară este îndeplinită în funcție de zona de inserție prin
compresia osului peri -implantar, mulțumită unui diametru re dus ( 1,6 mm) și în
funcție de calitatea osului. Prin urmare, dacă grosimea corticalei osoase
asociate cu zona de inserție este mai mică de 1.5 mm, preforarea nu este
necesară [23].

I.6.3 Andocarea TAD -ului în sistemul de inserție
TAD -ul este cuplat la d e către implant prin sistemul de ” push system”.
Vârful capului mini -implantului prezintă un sistem auto -retentiv, ce previne ca
implantul să cadă sau să își schimbe poziția în momentul cuplării. Totodată
forma octogonală a capului TAD -ului conferă un cont rol excelent asupra mini –
implantului în timpul inserției [23].
Inserția TAD -ului se poate realiza manual sau mecanic, prin intermediul a
două lasere ce marchează din părți opuse. In momentul inserției capului TAD –

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

27
ului laserele vor marca dacă sunt perfect aliniate cu fanta. Acest sistem oferă
posibilitatea clinicianului de a poziționa fanta în funcția ortodontică dorită fără
ca să îndepărtăm șurubelnița [23].
Acest lucru este benefic pentru stabilitatea primară a mini -implantului și
reduce posibilitatea unor micro -mișcări care ar leza osul peri -implantar [23].

I.6.4 Înșurubarea TAD -ului

Din punctul de vedere al literaturii de specialitate metodele de inserție a
mini-implantului cu sau fără lambou s -au dovedit a avea o rată mare de succes.
Dar din dorinț a de conservare a țesurilor se poate utiliza mai des metoda fără
lambou. Referitor la cuplul inserției implantului nu există studii concrete, dar
cuplul cu care ar trebui să fie inserat implantul nu ar trebui să depășească 20
Ncm. Orice valoare ce depășită de acest punct poate rezulta în supra -încarcarea
osului sau fracturarea mini -implantului. Cuplul(M) este o rezultată a forței (F) și
a distanței (profunzimea inserției) este constantă, va rezulta într -un cuplu mult
mai mare. Dacă forța rămâne constantă și distanța se schimbă( inserție mai mică
sau mai mare), care rezultat timpul de inserție va fi redus sau mărit [23].
Acest lucru înseamnă că momente de forță mare pot fii atinse și cu
implanturi lungi. O manualitate bună poate influența positiv inserția. TA D-ul va
fii inserat cu un cuplu usor continuu și lin și o forță de maxim de 30 rpm.
Modificări ale cuplului și mișcării discontinue vor determina dilatara
neoalveolei reducând stabilitatea primară. Sarcina mecanică a înșurubării este
compensat de către TAD și osul perimplantar. Supra sarcina poate rezulta în
fracturarea implantului și traumă osoasă. Inserția manuală cu timpul poate oferii
un simț mai bun al TAD -ului și al osului. Prin metoda mecanică de inserție a
mini-implantului necesită o piesă de mână c u forța de 25 rpm și un cuplu
constant pentru inserție. Marea majoritatea a sistemelor TAD utilizează un tip
de înșurubare în sensul acelor de ceasornic [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

28
I.6.5 Profunzimea de inserție
Ideal, TAD -ul trebuie să fie poziționat prin plasarea capei de transfer ușor
deasupra nivelului gingival, așadar la ultima rotație va permite filetului să se
acomodeze în porțiunea corticală. Acest lucru este important, deoarece
stabilitatea mini -implantului depinde în mare parte de ancorarea în osul cortical
[23].

I.6.6 Îndepărtarea șurubelniței

După inserție șurubelnița se îndepărtează de pe capul implantului în sens
axial[23].

I.6.7 Cerințele post -inserționale ale TAD -ului

Post-inserțional nu este necesară prescrierea vreunui medicament, dar este
important de menționat ca pacientul poate resimți o senzație dureroasă
următoarele 24 -48 de ore. Igiena orală cât și vindecarea trebuie să fie
monitorizată în mod regulat cât timp TAD -ul este inserat [23].
Se poate recomanda pacientului utilizarea antisepticelor loca le sub formă
de apă de gură sau gel. Este important ca pacientul să nu atingă capul
implantului cu mâna,limba sau atingerea repetată a obrajilor ce ar putea reduce
stabilitatea primară a TAD -ului [23].

I.7 Îndepărtarea TAD -ului
După finalizarea tratament ului ortodontic, TAD -ul poate fii îndepărtat
fără anestezie. Dacă pacientul simte discomfort în timpul dezinserției, se poate
aplica anestezie de contact la nivelul mucoasei sau se poate utiliza o cremă local

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

29
anestezică. În prealabil se vor îndepărta toate dispozitivele ortodontice de pe
capul TAD -ului. Se pot utiliza aceleași instrumente utilizate pentru inserția
implantului,necesitând pentru îndepărtare mișcarea în sens invers acelor de
ceasornic. După o rotație de 5 grade mini -implantul poate fii îndepăr tat facil
din os. Defectul osos rezultat se va vindeca după câteva zile ( aprox. 2 -5 zile)
[23].

I.8 Inserția în osul palatin

Inserția în zona anterioară a osului palatin este o zonă ideală pentru
inserția TAD -ului fiind asociat cu o rată crescută de succes, variind între 90,8 %
și 97,8% [33].
Când ne referim la cantitatea și calitatea osului, această zonă oferă
condiții foarte bune retenției TAD. Urmând protocolul corect, este privată de
prezența structurilor vasculare și/sau a nervilor totodată riscu rile de lezare a
rădăcinilor dinților și interferență cu mișcările dinților sunt absente. Defapt
comparând cu TAD -ul poziționat vestibulară, implantul inserat palatinal nu se
află niciodată direcția de mișcare a dinților sau a mișcărilor de mezializare și
distalizare.Prin urmare TAD -ul poate rămâne pe poziție pe perioada întregului
tratament și nu trebuie să fie îndepărtat.Acest lucru cruța necesitatea cazului
clinic de a schimba poziția TAD -ului, lucru frecvent întâlnit în cazul celor
vestibulare. Numărul și frecvența TAD -urilor palatinale sunt influențate de
scopul final al tratamentului, iar în marea majoritate a cazurilor necesită două
mini-implanturi poziționate la distanțe de siguranță. Pentru a identifica zona
perfectă de inserție ne putem orienta în funcție de o linie imaginară ce
traversează spațiul dintre canin și primul premolar [23].
Dacă dinții sunt absenți pe arcadă, ne vom orienta în funcție de papila
retroincisivă punctul de referință fiind 8 -9 mm distal, poziționându -ne posterior
de rugile pa latine.În sens transversal distanța dintre mini -implante va varia între
3-6 mm paramedian. Pentru inserție se va realiza piesa cot, mecanic sau manual.

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

30
Acest lucru oferă acces facil zonei, când dispunem de inclinația corectă. A nu se
utiliza șurubelnițe dr epte pentru această procedură [23].
Inserția în regiunea posterioară a palatului este problematică, dificultățiile
fiind date de profilul palatului,grosimea gingiei și proximitatea față de artera
palatină mare și nervul palatin mare. Pentru a continua este important să alegem
lungimea corectă a șurubelniței și unghiul corect de inserție. Eșecul în această
zonă poate fi determinat de faptul ca porțiunea de mini -implant inserată în os
este mai mică decât de porțiunea din afara osului. Acesta rație nefavorabil ă
poate rezulta în pierderea TAD -ului [23].
Inserția TAD -urilor palatinale asociate cu diverse dispozitive create
specific pentru sistemul OrthoEasy®, oferă posibilitatea utilizării diverselor
echipamente ortodontice cu multiple scopuri ortodontice(
distal izare,mezializare,disjunctori,etc) [23].
Daca actul terapeutic necesită două mini -implante distanța dintre aceastea
trebuie să fie de cel puțin 8 mm, pentru a oferi spațiu suficient pentru
dispozitive și dezvoltarea aparatelor ortodontice [23].

I.9 OrthoEasy Pal®
”Pal” înseamnă palatinal, aceste mini -implante fiind concepute special
pentru ancorarea brecketurilor la nivel palatinal. Cu sistemul OrthoEasy® și cu
capetele sale este necesar să conectăm echipamentul la TAD printr -un sistem de
ligatură du al sau complex. Dar cu sistemul OrthoEasy Pal® capul mini –
implantului este conectat de dispozitivele ortodontice doar prin simpla
înșurubare a TAD -ului prin fixarea șurubului de fixare a capului TAD –
ului.Forma octogonală a capului TAD OrthoEasy Pal® este i dentic cu cel al lui
OrthoEasy®, ceea ce ne permite să inseram mini -implantul cu aceleași
instrumente folosite pentru OrthoEasy® [23].
Acest lucru reprezintă un avantaj pentru medicul dentist ortodont
deoarece acesta nu trebuie să cumpere instrumentar dedi cat. TAD -urile
sistemului OrthoEasy Pal® sunt produse într -o singură marime( 8 mm în
lungime,1 -7 mm în diametru), care conform studiilor reprezintă mărimea ideală

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

31
pentru poziționarea în zona anterioară palatinală. Sunt create specific cu sisteme
de angrena re pentru TAD -urile sistemului OrthoEasy Pal®( ușor de recunoscut
prin culoareaverde) ele nedispunând de fante sau sisteme de angrenare [23].

I.9.1 Disjunctorul intraoral – „Frog Appliance”
Mișcarea de distalizare a dinților posteriori este o acțiune dificilă.
Sistemele intraorale spre deosebire de sistemele extraorale necesită o cooperare
mai redusă a pacientului raportând un succes crescut. Totuși toate sistemele de
distalizare intraorală necesită ancorarea pe unitați dentare sau mucoasă ele fiind
asociate cu o pierdere crescută de ancorare anterioară. Dar astăzi putem realiza
distalizarea intra -orală cu un sistem scheletal care se bazează pe TAD. Acest
lucru ne oferă posibilitatea să reținem efectele positive ale dispozitivelor intra –
orale, eliminând efectul negativ de pierdere a ancorării anterioare. Un exemplu
în acest caz este reprezentat de disjunctorull intraoral ”Frog” [23].
Dispozitivul „Frog” conform Dr. Kevin Walde, poate fi utilizat pentru
distalizarea molarilor [82].
Zona frontală dispune d e două inele necesare pentru conectare la sistemul
OrthoEasy® sau OrthoEasy Pal®.Corpul dispune de un șurub central cu o
mișcare de 0,4 mm pe revoluție cu o mișcare maximă de 8 mm. În interiorul
șurubului central este prezent un tip de Titanium Betaflex( d iametru 0.8 mm/
0.032 ) modelat individual pentru fiecare pacient inserat în fanta inelului molar
[23].
Disjunctorul ” Frog” prezintă 4 puncte de suport. Cei 2 TAD
OrthoEasy®( recomandat 8 mm) sau OrthoEasy Pal®, inserate în zona frontală
a palatului unde acționează ca alemente de ancorare și cei 2 molari maxilari ce
reprezintă componenta distală. După poziționarea inelelor molare( fără a fi
cimentate) și inserția celor două TAD OrthoEasy® sau OrthoEasy Pal® se
poate continua prin asamblarea disjunctorulu i ” Frog” [23].
După închiderea mini -implantelor se va lua amprenta în alginat sau
silicon, în funcție de timpul de transfer dintre cabinet și laborator, pentru a
realiza modelul situației clinice actuale. Amprenta va fii transferată la laborator

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

32
împreu nă cu disjunctorul ” Frog ”, înainte de a fii transferată vom marca linia
mediană a palatului și vom trasa o linie orizontală ce unește cei doi cuspizi
meziali palatinali. După aceea continuăm prin pozitionarea bonturilo de transfer
pe capul analogilor.Da că exista contact între bonturi de transfer este
recomandată frezarea bonturilor. În continuare se va plasa un departător de
silicon cu scopul de a menține spatiul între palat și șurubul disjunctorului ”
Frog”. Disjunctorul se va plasa central peste sutura palatină iar tija filetantă a
acestuia va fii orientata în funcție de poziția celor 2 incisivi centrali [23].
Înainte de poziționarea disjunctorului ”Frog” acesta trebuie să fie verificat
dacă există defecte de prelucrare. Inelele molare vor fii cimentate cu glass –
ionomer, după cimentare corpul disjunctorului va fii atașat la TAD -uri, pentru o
siguranță sporită fiind recomandată utilizarea ligaturilor metalice sau
cimentarea cu ciment glass -ionomer. Totodată acest lucru poate fii problematic
deoarece poat e oferii dificultăți în îndepartarea definitivă a disjunctorului [23].
Tija filetată a disjunctorului va fii activată odată la fiecare 4 săptămâni 4
sau 5 rotații. După 3 sau 5 săptămâni, distalizarea dorită obținută. Arcul
palatinal poate fi lăsat pentru a lucra la de -rotare sau ca un sistem de ancorare.
Precum a fost mai înainte menționat, utilizarea acestui aparat nu include
posibilitatea de vestibularizare a incisivilor ca resultat a forțelor reactive. În
ciuda activării disjunctorului, dacă activarea a fost realizată prea repede există
posibilitatea ca molarii să pivoteze. În asemenea cazuri, arcul palatinal poate fi
reactivat pentru a obține mișcarea de distalizare [23].
Disjunctorul ” Frog” ancorat pe sistemul de ancorare TAD, oferă anumite
avantaje :
– Utilitate clinică;
– Distalizarea molarilor fără reacții adverse;
– Nu apare vestibularizarea dințiilor frontali;
– Ușurința de realizare în laborator [23];

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

33
Un avantaj major este ca spre deosebire de disjunctoarele ce se
angrenează doar pe suport dent ar, grupul frontal anterior rămâne liber, nefiind
supusaltor mișcări ortodontice în timpul distalizării molare. Acest lucru ne
conferă economie de timp, ceea ce face tratamentul mult mai eficient. Pe lângă
distalizarea bilaterală se poate realiza și retrac ția unilaterală [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

34

CAPITOLUL II

RISCURILE ȘI COMPLICAȚII ALE UTILIZĂRII TAD -URILOR

Sistemul de ancorare TAD ca orice procedură medicală nu este lipsită de
probleme,riscuri și complicații. Așadar pacientul trebuie să fie informat asupra
posibilelor riscuri cât și asupra procedurilor alternative de tratament. Principala
problemă și totodată cea mai intalnită este cea a ” pierderii TAD -ului” și anume
a pierderii stabilității primare, ce va rezulta în mobilitatea implantului și
inutilitatea TAD -ului ca sistem de ancorare ortodontică [23].

II.1 Procentajul ratei de succes/eșec
Conform meta -analizelor recente TAD -ul utilizat în scop ortodontic
prezintă o rată redusă de eșec (13,5 %) [70].
Rezultate similare au fost raportate de către alte studii care arată o rată de
succes de 83 % [16].
Deși au fost implicați alți factori, multe dintre aceste studii necesită
dovezi suplimentare. În mod cert există câteva variabile ce pot afecta stabilitatea
TAD -ului. Este de la sine înțeles c ă doar utilizarea unei medote specifice ne

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

35
oferă o rată mai mare sau mai mică de succes. Este puțin probabil ca, rata de
răspuns a pacientului cât și obiceiurile specifice să poată fii comparabile. O altă
posibilitate de eșec a tratamentului este influența tă de tipul de os ales în locația
dorită. Motiv pentru care este bine să știm calitatea osului înainte de inserție
[23].
Un alt factor implicat în eșecul TAD -ului este apropierea excesivă față de
dinții adiacenți. Mini -implanturile nu trebuie să fie în con tact cu suprafața
rădăcinii. În eventualitatea în care acest lucru se întâmplă mișcările fiziologice
ale dintelui pot determina microstres continuu la nivelul implantului. Acest
lucru oprește vindecarea și previne stabilitatea secundară [23].
O altă cauză importantă a eșecului TAD -ului este mucozita sau peri –
implantita, determinate probabil de igiena orală deficitară. Pacientul ar trebui să
ofere o igienă orală optimă în jurul TAD -ului. Lucru ce poate fi reușit doar prin
simplul periaj dentar. Totodată exis tă dovezi că periuța electrică cu cap rotativ
poate facilita eșecul mini -implantului [23].

II.2 Posibila lezare a suprafeței radiculare

Deși planul terapeutic a fost corect executat, există posibilitatea de
lezarea rădăcinilor dinților în timpul inserți ei. În marea majoritate a cazurilor
acest lucru poate fii evitat prin alegerea inserției într -un spațiu cu ofertă osoasă
de minim 3.1 mm. Evaluarea corectă, inspecția radiografică și palparea zonei
alese pentru inserare, ne poate oferii detalii referitor la poziția și orientarea
rădăcini, în special la nivelul maxilar.Odată ce implantul penetrează mucoasa și
atinge osul, direcția trebuie să fie verificată înainte de a începe înșurubarea și
dacă este necesară schimbarea direcției. După câteva revoluții în o s orice
schimbare de direcție poate determina reducerea stabilității primare sau poate
oferii un risk de fractură TAD -ului [23].
Dacă nu este evidențiat un contact cu rădăcina, nu poate avea loc lezarea
țesutului conjuctiv și a suprafeței rădăcinii. Dar studiile clinice arată că țesutul
conjuctiv se vindecă complet (restitutio ad integrum) după îndepărtatrea

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

36
implantului. Acest timp de contact cu rădăcina poate avea un efect major asupra
tratamentului ortodontic, determinând pierderea stabilitații primare . Deoarece
dintele prezintă fiziologic mișcări în sens vertical ce pot afecta stabilitatea
primară. Aceste micro -mișcări pot fi exacerbate de către aplicarea forțelor pe
dinte. Aceste forțe interferă cu procesul de integrare osoasă peri -implantară
necesare pentru stabilitatea secundară. În primele săptămâni de la inserția
implantului stabilitatea primară scade fiind gradat înlocuită de către stabilitatea
secundară. Dacă se interferează constant cu acest proces va rezulta într -o
pierdere prematură a micro -implantului. Posbilitatea de a intra direct în os cu
sistemul OrthoEasy® este aproape imposibilă deoarece vârful implantului este
capabil doar să traverseze structura osoasă neavând posibilitatea să penetreze
dentina [23].

II.3 Fractura unui TAD

Fractura u nui TAD este un eveniment foarte rar.
Următori factori sunt implicați în fracturarea unui implant :
– Aspectul TAD -ului : implant subțire ( x mai mic de 1.4 mm) și lungimea (
mai mare de 10 mm) au tendința de a se fractura mai des;
– Factori anatomici;
– Corticală prea groasă( mai mare 2mm), fără necesitatea de pre -forare;
– Anumite condiții de inserție, cum ar fii cuplu excesiv și însurubare
excesivă[23].
Teste experimentale au raportat pentru OrthoEasy® posibilitatea de
fractură în momentul inserției cu valori ale cuplului cuprinse între 40 și 60 N,
acesta însemnând cuplul dublu sau chiar triplu față de cel recomandat. Pentru a
determina fractura în locul forțelor de îndoire, valoarea cuplului trebuie să fie
mai mare de 120 N decât este necesar [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

37
Stabilitatea primară a TAD -ului, determinată de către osul cortical, este
esențială pentru funcționarea propice a mini -implantului. Porțiunea mini –
implantului inserată în măduva osoasă reduce semnificativ retenția TAD -ului.
Motivele pentru retenție primară de ficitară :
– Cantitatea și/sau os de calitate inferioară;
– Neoalveolă excesiv dilatată din cauza metodelor incorecte de inserție
– Design -ul necorespunzător al gâtului și/sau distanța dintre acestea[23];

Stabilitatea primară a TAD ar trebui să fie deja prezentă în momentul
inserției mini -implantului,în caz contrar nu o să mai poată să fie obținută. Dacă
acest lucru nu a fost realizat, ar trebui să îndepărtăm TAD -ul și să alegem o
metodă alternativă de inserție [23].
Procesul de regenerare osoasă necesar pentru obținerea stabilității
secundare începe la scurt timp dupa inserție. Dacă acest proces este inhibat, de
exemplu de micro -mișcări a TAD -ului, va rezulta în eșec terapeutic. Până în
momentul de față nu s -a dovedit că aplicarea imediată a forțelor afe ctează rata
de succes a tratamentului. Forțele aplicate trebuie să nu fie excesive(50 -250 gr),
astfel încât să nu provoace leziuni dinților, TAD -ului și să nu slăbească
stabilitatea mini -implantului [23].

II.4. Peri -implantita: etiologie,patologie,prevenție și terapie

II.4.1.Etiologie: aspecte microbiologice

II.4.1.1 Formarea biofilmului
Implanturile dentare ca și dinți sunt suprafețe la nivelul cavități orale ce
pot fi afectate de formarea biofilmului dentar [75]. Suprafețele implantare
expuse în cavitatea orală pot fi acoperite de un strat de glicoproteine.Du pă ore

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

38
de la inserția mini -implantului, colonii bacteriene formate dintr -o singură specie
bacteriană pot fi prezente pe acest biofilm. În urma acestui eveniment, colo niile
se vor diversifica și vor forma colonii bacteriene mai mari și diversificate,
compuse din specii bacteriene prezente la nivelul cavității orale.Dezvoltarea
coloniilor este dominată de prezența a speciilor bacteriene Gram pozitive. Cu
timpul placa b acteriană își continua procesul de diversificare și se maturizează,
compoziția aceasta fiind influențată de multitudinea specilor bacteriene prezente
în ecosistemul prezent la nivelul cavității orale [75].

II.4.1.2 Flora bacteriană asociată cu infecțiile peri-implantare
Inițial au fost identificate diferite morfotipuri bacteriene utilizând
microscopul eletronic.Ulterior au fost utilizate tehnici de inseminare a culturilor
bacteriene anaerobe cu scopul de a observa microflora bacterienă a diferitor
stagii d e evoluție a bolii peri -implantare [26]. În urma acestor experimente s -a
observat că microflora prezentă pe suprafața unui țesut peri -implantar sănătos
sau a unui țesut peri -implantar ce suferă de mucozită peri -implantară este
asemănătoare florei bacterien e caracteristice unui țesut parodontal sănătos sau
care suferă de gingivită [26]. Iar în cazul peri -implantitei, flora bacteriană
prezentă a fost asemnătoare florei bacteriene din boala parodontală.Totodată
diferența dintre microorganismele prezente în bo ala parodontală și peri –
implantită poate fi observată în modul în care microorganismele colonizează
suprafața dintelui comparativ cu cea a suprafeței confecționată din titan a
implantului. Ca urmare bacteria Staphylococcus aureus, o specie bacteriană
negli jată în cadrul cercetării microflorei parodontale dispun capacitatea de a se
atașa de aproape orice bioflim prezente pe titan.Totodată autolisina bacteriei
Staphilococcus aureus are un rol important în primele stagii de colonizare a
specilor bacteriene pe suprafața implantară [75].
II.4.1.3 Patogeneza bolii peri -implantare.
Conform primului atelier de parodontologie european( First European
Workshop on Periodontology) au fost definite două tipuri de leziuni
inflamatorii : mucozita peri -implantară și peri -implantita. Mucozita peri –
implantară este descrisă ca fiind reacția inflamatorie reversibilă a mucoasei

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

39
adiacente unui implant. Peri -implantita este definită ca fiind un proces
inflamator care afectează țesutul din jurul unui implant osteointegrat având ca
rezultat pierderea suportului osos [75].
II.4.1.4 Mucozita peri -implantară
Au fost efectuate experimente pentru observarea dezvoltării biofilmului
pe suprafața implantului. Experimentele realizate pe câini au identificat că
fenomenele inflamatorii la nive lul țesutului parodontal sunt asemănătoare celor
peri-implantare [4].
În cazul studiilor efectuate pe subiecți umani s -a dorit evidențierea
capacitatea mecanismelor locare de protecție a țesuturilor peri -implantare în
comparație cu a unităților dento -parodontale. Întrucât producția de mediatori
inflamatori cât și eliberarea citokinelor sunt asemănătoare în cazul celor două
circumstanțe [78].
Asemenea conform modelul experimental de gingivită descris de Löe et
al.[46] a fenomenului de cauză și efect între biofilmul dentar și gingivită poate
fi replicat în cazul relației dintre țesutul peri -implantar și biofilmul dentar. În
urma unei perioade de 6 luni de control meticulos a formării placii bacteriene,
pacienții participanți la studiu au fost rugați ca să în ceteze orice modalitate de
igienizare a cavității orale.pentru o perioadă de 3 săptămâni.La sfârșitul acestei
perioade țesuturile parodontale cât și cele peri -implantare au prezentat
caracteristici asemănătoare respectiv fenomene de inflamație a mucoasei [65].

II.4.1.5 Peri implantita
Conform unui studiu pilotrealizat pe câini,s -a observat că rata de
progresie a leziunilor periimplantare este mult mai lentă decât a leziunilor
induse de către boala parodontală [36].
Un alt studiu realizat tot pe câini a sugerează că peri -implantita are ca loc
de dezvoltare în osul alveolar în timp ce boala parodontală se dezvoltă în zona
supracrestală [45].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

40
Un alt grup de cercetare a realizat pe maimuțe cu scopul de a observa
modul de acumulare a plăcii bacteriene și modu lui prin care aceasta influențează
dezvoltarea peri -implantitei și bolii parodontale [39][74]. În cadrul studiului au
fost aplicate ligaturi menite să acumuleze placă bacteriană pe suprafețele unor
dinți și implanturi inserate anterior. În urma analizei pa rametrilor clinici
selectați respectiv indici de placă,gingivali cât și cei de analiză a profunzimi
pungii parodontale și de pierdere a atașamentului parodontal s -a constatat că în
ambele cazuri dezvoltarea afecțiuni a evoluat în aceași măsură în ambele ca zuri.
După 8 luni au fost observate diferențe în evoluția afecțiunilor, în cazul dinților
ligaturați 3,5 mm din atașament parodontal a fost pierdut în comparație cu cea a
implanturilor în care atașamentul a fost redus doar cu 0,5 mm.O alta
caracteristică comună a celor două afecțiuni este că microflora celor două
leziuni ce prezintă microorganisme asemnănătoare. Totodată în urma analizei
histiologice după 8 luni a celor două leziuni s -au observat defecte intraosoase
foarte similare.Utilizând Digital subtra ction radiography(DSR) s -a confirmat
dezvoltarea unor leziuni intraosoase în jurul dinților și implanturilor, în timp ce
înălțimea osoasă și densitatea nu s -au schimbat semnificativ în jurul
implantelor.Lucru ce confirmă că igiena orală deficitară ce deter mină
acumularea masivă de placă bacteriană și o perioadă de timp destul de lungă
pentru dezvoltarea bolii parodontale va determina ca și în cazul dinților naturali
progresul leziunilor în țesutul de susținere [75].
În urma examinării histiopatologice a țes uturilor recoltate în urma
biopsiei au evidențiat diferențe de dimensiune și localizare a leziunilor
inflamatorii a siturilor periimplantare și parodontale. În cazul țesuturilor
parodontale,leziunile bolii parodontale se separă de osul alveolar printr -o zonă
de țesut conjuctiv neinflamat, pe altă parte în cazul țesuturile peri -implantate,
leziunile peri -implantitei evoluează în țesutul spongios al osului [45].
Studiul a concluzionat că există diferențe de evoluție a leziunilor
inflamatorii dintre boala paro dontală și peri -implantită. Leziunile din boala
parodontală sunt limitate la țesuturile conjuctive în timp ce țesurile
înconjuratoare leziunilor inflamatorii din peri -implantită prezintă o capacitate
redusă încetinire a dezvoltării a acesteia[45]. Studii a semenănătoare realizate pe
câini la intervale diferite de timp confirmă această concluzie [49][19][61][24].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

41

II.4.2 Aspecte diagnostice

II.4.2.1 Mobilitatea

Luând în considerare faptul că infecțiile peri -implantare reprezintă leziuni
ce își au origine a la nivelul sulcusului marginal peri -implantar, pierderea osoasă
întâlnită în asociere cu aceste infecții este tot marginală și rezultă în formarea de
defecte intraosoase în jurul implantului de formă circulară [45][39] [73].
Deoarece leziunea are ca punct de pornire marginal porțiunea apicală
rămâne în continuare osteo -integrată motiv pentru care mobilitatea implantară
nu va fi decelabilă. Totodată pierderea completă a porțiuni osteointegrate a
implantului va rezulta într -o mobilitate spontană a impla ntului.Motiv pentru
care mobilitatea implantului reprezintă un paramentru clinic de evidențiere a
stabilității clinice. Gradul de mobilitate al implantului este un parametru clinic
util care trebuie să fie utilizat în corelație cu alți parametri clinici [75].

II.4.2.2 Sângerare la sondare

Sângerarea la sondarea (BOP -bleeding on probing) reprezintă parametrul
clinic definit prin prezența sângelui în momentul penetrării gentile a sondei
parodontale în sulcusul peri -implantar [22].În cazul dinților, forța cu care este
introdusă sonda parodontală este de 0,25 N [38]. Aceași forță se utilizează și în
cazul dinților afectați de boala parodontală. Recent, s -a stabilit că aceași forță se
poate utiliza pentru determinarea nivelului de sângerare în jurul implantelor
dentare [22].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

42

Acest paramentru clinic ne oferă posibilitatea de a prezice dacă pungile
parodontale au progresat, oprit în evoluție sau au remis [42]. Conform unui
studiu realizat de Lang et al. chiar dacă a fost utilizat în mod repetat, acest
parametru a prezentat o capacitate redusă de prezicere [42], pe altă parte alte
studii efectuate aceeași cercetători confirmă că acest parametru poate oferi un
prognostic pozitiv sau negativ a planului terapeutic, iar în cazul dinților cu
prognostic negativ acuitatea parametrului a atins aproape un procent de 100%
[37][31]. Ceea ce ne confirmă că sângerara la sondare este un indice foarte bun
al stabilității parodontale [37]. Studii similare realizate pe implanturi dentare
confirmă ca acest indice are o valoare terape utică importantă și în cazul terapiei
implantare[31].Ceea ce diferă față de dinți,este că în cazul implantelor dentare,
absența sângerării în urma sondării indică cu siguranță un țesut peri -implantar
sănătos [75].

II.4.2.3 Indicele gingival
Indicele gingival utilizat în parodontologie a fost modificat de către
Mombelli et al. pentru a fi utilizat ca parametru clinic pentru implanturile
dentare [49]. Indicele gingival poate fi utilizat pentru a evalua gradul de
inflamație a țesuturilor peri -implantare și pentru a indica gradul de mucozită
peri-implantară în cercetările clinice, dar ca indice de elecție rămâne indicele de
sângerare la sondare pentru a evalua sănătatea țesuturilor peri -implantare [75].
Profunzimea pungilor parodontale și pierderea atașame ntului gingival
În cadrul parodontologie cei mia utilizați parametri clinici sunt determinarea
profunzimii pungii parodontale și determinarea pierdere de atașament gingival.
Acești doi parametri se pot utiliza și în cazul evaluării stabilității secundare a
implanturilor [75].
Dar în cazul implanturilor putem utiliza joncțiunea dintre capul
implantului și gâtul implantului pentru a evalua aceste criterii. Totodată criticii
acestei metode de analiză că evaluarea prin sondare a spațiului osteo -implantar
ar lez a structura osteointegrată a implantului. În urma sondării spațiului peri –

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

43
implantar atașamentul epitelial la nivelul suprafeței implantului se reface după o
perioadă de 4 -5 zile [75].
Conform lui studiului lui Christensen care a utilizat 3 sisteme de sonda re
automată, sulcusurile peri -implantare au avut o inserție mult mai bună (
aproximativ 0,5 mm) decât în cazul pungilor parodontale a dinților colaterali
[12].
Iar în ceea ce privește zonele vestibulare și orale acestea au înregistrat o
reducere în 0,5 -1 mm a structurii osoase comparativ cu zonele interproximale.
Totuși sondarea sulcusului peri -implantar este o metodă dependentă de gradul
de acces la nivelul regiunii sulcusului peri -implantar și profunzimea sondării
diferă de la sistem de implant la sistem de implant. De exemplu sistemul
Straumann, sistem care este asociat cu un țesut mucozal peri -implantar sănătos
dispune de o medie a acestei valorii de 3 -3,5 mm [11].
Această metodă de sondare a sucusului peri -implantar a fost utilizată în
cazul implantelo r cu un țesut peri -implantar sănătos, care suferă de mucozită
peri-implantară și peri -implantită [43]. Chiar dacă sonda a atins nivelul maxim
în sens apical a nivelului de atașament parodontal, conform analizei stucturii
histiologice, epiteliul joncțional este situat cu 0,2mm în direcția coronară în
cazul celor sănătoase și care suferă de mucosită peri -implantară și 1,2 mm în
direcția coronară în cazul celor care suferă de peri -implantită [43].
Aceste rezultate ne confirmă că isolarea țesuturilor peri -implantare în
cazul celor sănătoase și care suferă de mucozită peri -implantară este realizată
eficient [19].
Bazându -ne pe aceste date trebuie să luam în considerare faptul că
sondarea sulcusului peri -implantar,ca parametru de evaluare a țesuturilor peri –
implantare, are o valoare deosebită [75].

II.4.2.4 Prezența puroiului la nivelul țesutului peri -implantar
Formarea puroiului reprezintă în general un semn că un proces infecțios
activ este prezent. Peri -implantita ca afecțiune implică prezența puroiului, ce

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

44
poate fi evidențiată prin presiunea mucoasei peri -implantare în timp ce în cazul
mucozitei peri -implantare nu este prezent [75].

II.4.2.5 Examenul radiografic
Examenul radiografic reprezintă un examen paraclinic util pentru
examinarea poziției implantulu i în relație cu structurile anatomice iînvecinate și
a dinților. Radiografiile deoarece nu expun imaginea în dimensiunea reală
necesită un anumit grad de corectare a expunerii, în cazul ortopantomogramei
cu 1:1.3, iar expunerea porțiunii peri -apicale est e evaluată cu un factor de
corecție între 1:10 și 1:11 lucru ce depinde de, expunere, geometrie și
diferențele în poționarea tunului de raze X [75].
Trebuie să luam în considerare faptul că anumite caracteristici ale
structurii osului cortical nu pot fi ev idențiate decât după o anumită dimensiune
[32].
Pe altă parte acest examen paraclinic are o rată mai crescută de
evidențiere a unor elemente fals pozitive și are o capacitate redusă de
evidențiere a unor elemente patologice precoce. De aceea distanța dintr e
joncțiunea capulului implantului și a gâtului și marginea crestei marginale
reprezintă un parametru de încredere pentru monitorizarea evoluției cazului
clinic [6]

II.4.3 Procedurile prof ilactice
Instruirea în privința igienei orale și motivarea pacient ului pentru a
menține această igienă. Terapia implanto -protetică necesită o stadializare corect
efectuată pentru a reabilita caracteristicile estetice și morfo -funcționale ale
pacientului. Pentru ca terapia să aibă un succes pe termen lung cavitatea orală
trebuie să fie sănătoasă, ceea ce presupune că boala parodontală trebuie să fie
tratată și vindecată înainte de terapia implantară. Indicele de placă bacteriană
reprezintă o parte integrantă a tratamentului parodontal și baza pentru
prevenirea viitoarei b olii parodontale [46]

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

45
Protocolul de igienizare realizat de către pacient joacă un rol important în
controlul dezvoltării plăcii bacteriene.Pacientul va continua protocolul de
igienizare corect cu menționarea că periajul va oferi o atenție desăvârșită
zonel or aproximale [75]
II.4.3.1 Terapie de menținere
După realizarea tratamentului implantar este recomandată efectuarea unei
terapii de menținere individualizat. Această terapie de menținere ne va oferi
posibilitatea de a prevenii apariția peri -implantitei [76].
Examinarea periodică a pacientului se poate diviza în patru părți diferite :
-examinarea,re -evaluarea,diagnostic
-motivație,reinstruire,instrumentarea
-tratamentul siturilor infectate
-lustruirea,fluorizarea și determinarea intervalului de examinare periodică [76].

II.4.3.2 Strategii terapeutice

Planul terapeutic necesită o secvență de proceduri terapeutice pentru a
crește potențialul antibacterian care depinde nivelul de extinderea a leziuni și a
severitatea [38].
Factori ce orientează etapizarea tratamentului sunt:
-prezența sau absența plăcii bacteriene
-sângerarea la sondare
-prezența sau absența supurației
-sondarea per -implantara
-examenul radiologic [54].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

46

II.4.3.3 Îndepărtarea mecanică a depozitelor de placă bacteriană( protocol
A)

Implanturilor dentare cu depozite de placă și tartru, cu sângerare pozitivă
la sondarea sulcusului, absența supurației și cu o profunzime a sulcusului peri –
implantar care nu depășeste 3 -4 mm se recomandă acest protocol. Tartrul dentar
se poate îndepărta cu ajutorul chiuretelor din fibră de carbon(
Hawe,Neos,Bioggio,Switzerland) iar placa bacteriană utilizând lustruirea prn
cupe de cauciuc și pastă abrazivă( Implaclinic,Hawe Neos,Bioggio,Switzerland)
[74].
Chiuretele din fibre de carbon nu afectează suprafaț a implantului dar sunt
destul de ascuțite și dure pentru a îndepărta depozitele reduse sau moderate de
tartru de pe implant.Chiuretele metalice și instrumentele ultrasonice cu ansă
metalică determină leziuni pe suprafața implantului ce pot crește riscul de
acumulare a plăcii bacteriene [50].
Îndepărtarea depozitelor de tatru masive fără a atinge suprafața
implantului dentar este o modalitate acceptată, metodă ce nu va afecta
integritatea implantului dentar [75].

II.4.3.4 Tratamentul antiseptic (protocolul B)
Tratamentul protocolului A se va completa prin intermediul protocolului
B în situațile în care este prezentă placa bacteriană,sângerarea țesuturilor peri –
implantare și sondarea țesuturilor peri -implantare depășeste 4 -6mm.Sup urația
poate fi sau nu prezen tă [75].
Tratamentul antiseptic se va realiza prin aplicarea digluconatului de
clorhexidină în diferite forme comercial valabile(apă de gură,gel) sub
concentrație de 0,1%,0,12% sau 0,2%. După o administrare regulată în decursul
a 3-4 săptămâni vor rezulta în rezultate pozitive. Clătiri orale cu soluții

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

47
antiseptice și geluri de clorhexidină sunt recomandate pentru controlul chimi c
din punct de vedere preventiv [40].
Acest protocol s -a dovedit a fi eficient din punct de vedere clinic și
histiologic pe experimente realiza te pe animale [80] și oameni [66].

II.4.3.5 Tratamentul antibiotic ( protocolul C ).

În momentul în care punga peri -implantară depășește 6 mm, placa
bacteriană și sângerarea la sondare sunt întâlnite frecvent. Supurația poate fi sau
nu prezentă. Astfel de leziuni sunt evidențiate radiografice. Microflora
bacteriană prezentă în pungile respective sunt compuse din bacterii Gram –
negative anaerobe și microorganisme implicate în boala parodontală [54].
Tratamentul antibiotic are ca scop utilizarea antibioticelor menite să
acționeze asupra microflorei prezente la nivelul pungii parodontale [55]. Înainte
de realizarea tratamentului antibiotic trebuie să se efectueze tratamentele din
protocoalele A și B. În ultimile 10 zile ale protocolului B se va începe
protocolului C prin administrarea antibioticelor cu efect asupra bacteriilor Gram
negative, metronidazol ( Flagyl, 3x 350 mg pe zi) sau ornidazol( Tiberal 2 x 500
mg zilnic). Acestă schemă terapeutică a fost concepută în cadrul unui studiu
clinic cu ajutorul cărora infecțiile peri -implantare au fost tratate cu succes și au
rămas stabile în cursul unui an. Măsurile profilactice au fost continuate pentru a
previne posibilitatea de reinfecție [54].
Ca o alternativă la administrarea sistemică de antibiotice putem
administra local antibiotice printr -un sistem special de administrare.
Antibioticele trebuie să rămână la nivelul locului infecției pentru cel puțin 7 -10
zile într -o concentrație destul de crescută pentru a penetra biofilmul
submucozal. Produsele valabile în ziua de astăzi capabile de administrare locală
sunt în număr limitat au demonstrat caracteristicile adecvate [79].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

48
Fibrele de tetraciclină cu aplicare la nivelul parodontal(
Actisite,Alza,Palo Alto,CA,USA) au fost aplicate cu succes î n anumite cazuri
clinice. Efectele terapeutice par a fi identice cu cele ale modului de administrare
pe cale sistemică în urmă desigur după ce se realizează cele două protocoale A
și B. Prin urmare, infecțiile peri -implantare pot fi controlate prin efectua rea
protocoalelor A,B și C [54].
Un sistem special de administrare locală de antibiotice produs de către
Arestin și Johnson & Johnson utilizează microsfere de minocycline hyclate care
se administrează în pungile peri -implantare utilizând o seringă. Micros ferele
rămân pe suprafața implantului pentru cel puțin 10 zile, ceea ce oferă un profil
idea pentru aplicarea în concentrație crescută la nivelul zonei afectate de peri –
implantită. Efectele acestui product au fost studiate la nivel clinic [68] cât și
micro biologic [59]. Aceste microsfere se par că oferă efecte similare la în
tratamentul peri -implantitei ca si varianta de administrare sistemică a
antibioticelor [75].

II.4.3.6 Terapia regenerativă( protocol D)
În momentul în care s -au redus semne clinice ca absența supurației și
edemul redus putem trece la protocolul D. Protocolul D este partea componentă
a tratamentului ce se realizează cu scopul de a restaura și regenera mucoasa și
structura osoasă peri -implantară. În funcție de dimensiunea și caracteristic ile
lezini cât și cerințele estetice ale leziunilor, opțiunea chirurgicală este luată în
considerare. Până acum avem ca exemplu două prezentări de caz [27] și studii
realizate pe animale [60] au evidențiat că restaurarea defectelor osoase peri –
implantare s e poate trata prin intermediul terapiei anti -infecțioase și utilizarea
regerării tisulare ghidate. Până acum reosteointegrarea suprafețelor osoase după
tratamentul peri -implantitei a fost dovedită doar pe tipurile de implant SLA
[61].
În ceea ce priveș te decontaminarea locală a suprafeței implantare în
timpul operație în câmp deschis, nu putem considera că o metodă este cea mai
eficientă. Ba din contră, conform unui studiu realizat pe maimuțe
reosteointegrarea osoasă a leziunilor peri -implantare au înre gitrat rezultate

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

49
similare și în cazul altor tipuri de implanturi. Prin urmare principiul
microbiologic de diluție prin irigarea leziunilor în operație în câmp deschis cu
digluconat de clorhexidină urmate de irigarea cu soluție salină este cel mai
simplu și efectiv protocol pentru decontaminarea suprafeței [73].
Ocazional în cadrul protocolului se poate lustrui suprafața supraalveolară
a implantului deși nu s -au realizat studii care să dovedească ca această
procedură are un efect benefic asupra rezultatului final [69].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

50

CAPITOLUL III

MAXIMIZAREA SUCCESULUI MINI -IMPLANTURILOR

III.1 Maximizarea succesului mini -implanturilor: factori clinici

Rata de succes este în mod normal definită ca fiind un dispozitiv fixat ce
a rămas stabil sub forța de acțiune ortodontică pentru un minim de 6 luni, deși
multe studii consideră că un an este timpul necesar. În acest consens sunt
prezentate în literatura de specialitate o rată ce diferă în funcție de localizarea
anatomică 80 -90% la mandibulă respec tiv maxilar [2].
Mini -implanturile cu o mobiliate redusă pot fi considerate ca fiind un
tratament de succes, lucru ce poate fi evidențiat clinic prin rotație sau mișcarea
laterală a mini -implantului în momentul examinării. Această examinare este
nedureroasă și lipsită de s imptomatologie pentru pacient. Această ușoară
mobilitate poate fi rezolvată prin prin strângerea implantului, printr -o strângere
de jumătate de tură sau o tură completă. Această acțiune poate fi realizată doar
dacă nu adâncește poziția capului mini -implant ului în mucoasă și dacă nu
necesită anestezie. Când mini -implantul evidențiază mobilitate laterală prin
presiune digitală ușoară, atunci acestu lucru indică eșecul terapiei iar implantul
trebuie să fie îndepărtat. Din fericire, marea majoritate a mini -implanturilor ce

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

51
au eșuat devin evidente în primele luni de la inserție, cee ce oferă șansa de
înlocuire sau modificarea planului de tratament [56].
În schimb când mini -implantul este bine implantat și nu prezintă
mobilitate după 2 luni de la inserție,atunci se pot aplica pe suprafața sa forțe
ortodontice normale [69].

III.1.1 Factorii ce influențează succesul mini -implantului

Acești factori sunt împărțiti în trei categorii influența pacientului asupra
planului de tratament,mini -implanturile și factori clinico -tehnici [70].

III.1.2 Influența pacientul asupra planului de tratament
Chiar dacă succesul terapiei mini -implantare nu este afectată de sexul
pacientului, structura scheletală,înghesuirea dentară, statusul parodontal și
temporomandibular, există f actori ce influențează stabilitatea mini -implantului
[70].
III.1.3 Grosimea și densitatea corticalei osoase
O multitudine de studii pe os artificial și animal au evidențiat că
stabilitatea primară a implantului este puternic influențată de densitatea și
grosimea maxilarului și mandibulei. Acest lucru explică variația suceesului
terapiei mini -implantare în momentul când comparam structura anatomică a
pacientilor când vine vorba de cantiatea și calitatea osului cortical [44].
Profunzimea corticalei e ste cuprinsă între 1 -2 mm și crește ca grosime în
zona apicală. La nivel maxilar profunzimea corticală își atinge maximul de
profunzime mezial și distal de canin lucru ce este întâlnit și la nivelul primului
molar. Motiv pentru aceste două zone sunt folosi te ca loc inserție. La nivel
maxilar corticala palatinală este mai groasă comparativ cu cea de la nivel
vestibular iar la nivel mandibular valoarea optimă a corticalelor este atinsă la
nivel molar [2].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

52
O densitate și grosime crescută a corticalei poate rezulta într -un cuplu
crescut. Densitatea și grosimea sunt doi factori co -dependenți, densitatea
influențând preponderent stabilitatea primară a mini -implantului [5].
Cuplul de inserție idel ar trebui să fie de 5 -15 Ncm [10].
Cuplul maxim trebuie să fie at ins în poziționarea finală a mini –
implantului și se va resimți ca o rezistență la întoarcerea manuală a șurubelniței.
Un cuplu redus rezultă într -o stabilitatea primară nesatisfăcătoare iar un cuplu
crescut rezultă într -un eșec de cauză iartrogenă determin ată de stresul
microscopic la nivelul osului ce rezultă într -o necroză ischemică subclinică în
jurului sitului implantar. Acest lucru se manifestă clinic în timp ce mini –
implantul se înșurubează resimțindu -se o rezistență redusă la punctul cel mai
inferior și fiind dificilă mișcarea de rotație la nivelul superior [69].
Profunzimea corticalei și densitatea sunt mai mari la nivelul mandibular
decât la nivelul maxilar,ceea ce teoretic poate oferi o stabilitate primară cu o
valoare mai crescută decât la maxilar [35].
Dar din punct de vedere clinic s -a dovedit că densitatea crescută și cuplul
mărit pot determina niveluri înalte de stres osos peri -implantar rezultând în
necroza secundară microscopică în jurul spirelor implantului ce rezultă în eșec
[73].

III.1.4 Spațiul aproximal
Literatura de specialitate oferă o medie a spațiului interporximal valabil
pentru inserția mini -implanturilor, dar pentru creșterea succesului terapeutic
trebuie să luăm în considerare variația individuală largă ce depinde de dinți din
apropiere, dimensiunea rădăcini, forma, poziționarea. În plus la nivelul palatinal
este o ofertă osoasă mia generoasă comparativ cu zona vestibulară [64].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

53
III.1.5 Țesuturile moi și igiena orală
Igiena orală deficitară și inflamația țesuturilor moi periim plantare sunt
factori de risc pentru un eșec determinat de factori secundari.Inserția mini –
implanturilor în gingia liberă prezintă o rată mai crescută de eșec comparativ cu
inserția acestuia în gingie atașată [81].

III.1.6 Vârsta
Vârsta este un factor important când vine vorba de stabilitatea primară. În
rândul adolescenților rata de eșec a mini -implanturilor este mai crescută
deoarece densitatea și grosimea osoasă sunt mai reduse comparativ cu pacienții
adulți. Iar datorită remodelări osoase ce este în tâlnită în perioada adolescenței
poate fi afectată și stabilitatea secundară. Pentru a crește rata de succes a mini –
implanturilor în cazul pacienților adolescenți se recomandă o încarcare a forțeor
ortodontice redusă( 50g) în primele șase săptămâni de la i nserție [70].

III.1.7 Obiceiuri vicioase
Fumatul este asociat cu o rată de eșec mai mare motiv pentru care este
considerat a fi o contraindicație absolută pentru terapia mini -implantară [70].

III.1.8 Factorii mini -implantari
Diamentrul este factorul ce influențează cel mai mult stabilitatea primară
deoarece creșterea diametrului determină un cuplu de inserție mai mare.Efectul
unui implant mai lung este mult redus comparativ cu un implant cu diametrul
crescut deoarece cuplul nu este foarte mult mărit [88].
Primele designuri de mini -implanturi aveau o formă cilindrică și
necesitau realizarea unui sit implantar cu ajutorului unei freze pilot. Designuri
mai noi folosesc o formă conică a mini -implantului ce nu mai necesită această
etapă de creare a unui sit im plantar. Avantajul noilor metode este că reduce
posibilitatea de necroză de cauză termică determinată de freza pilot [63].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

54
III.2 Factori clinico -tehnici

III.2.1 Tehnici de inserție
Mini -implanturile pot fi introduse în două moduri manual cu șurubelnița
setului sau cu ajutorul piesei contra -unghi. Diferența esențială este dată
etapizarea planului de tratament, mai exact dacă necesită creerea unui sit
preimplantar și daca inserția se realizează perpendicular pe cortex sau în sens
oblic. Etapa de pre -forare reduce cuplul, cel mai mare efect fiind la nivelul
primilor 2 mm, respectiv în penetrarea cortexului. Direcția de inserție conform
producătorului este 90ș dar nenumărate studii eu evidențiat că o direcție de 20 –
30ș orientate apical pot crește stabilitatea secundară și cuplul de inserție [69].

III.2.2 Proximitatea față de rădăcini
Pentru a evita lezarea parodonțiului marginal și a rădăcinii se recomandă
ca mini -implantul să nu fie inserat în proximitatea acestora.Un alt inpediment
este că nu oferă destulă acoperire osoasă implanturilor ce poate determina
destabilizarea implantului. Putem observa dacă implantul a pătruns în structura
rădăcinii dacă pacientul resimte un disconfort la nivel dintelui în cauză și
implantul capătă o stabilitate necaracteristică pentru un implant recent inserat.
In acest caz se recomandă îndepărtarea implantului și reinserția într -o poziție
adecvată [84].

III.2.3 Aplicarea forțelor ortodontice
Încărcarea forțelor ortodontice determină un răspuns fiziologic favorabil
la nivelul os ului adiacent în condiția în care forța aplicată este tolerabilă.La
nivelul acestora nu s -a stabilit un nivel optim de forță motiv pentru care se
recomandă utilizarea unei forțe de 50 g în primele 4 -6 săptămâni și creșterea
acesteia ulterioară la o forță caracteristică utilizată în ortodonție de 200 g [25].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

55
III.3 Maximizarea succesului mini -implantului: factori de design

III.3. 1 Caracteristicile mini -implanturilor Infinitas
Multe mini -implanturi dispun de două niveluri ale designului capului
TAD -ului. Un ul este representat de un canal sau unui șant în formă de X pentru
inserarea și deinserarea TAD -ului și un șanț circumeferențial situat inferior la
nivelul capului cu scopul de a fi încărcat pentru aplicarea forțelor ortodontice
[8].
Spre deosebire de alte tipuri de TAD -uri, cele ale firmei Infinitas prezintă
un cap multifuncțional ce combină secțiuni în X exterioare cât și
interioare.Avantajele acestei caracteristici sunt proeminența redusă a capului
intraoral și capacitatea de încărcare a o multitudine de elemente auxiliare de
tracțiune. În special în cazul resortul standard NiTI(aliaj Nichel Titan) ce poate
fi cu ușurință introdus în diverse poziți pentru a acționa în diferite direcții. Pe
lângă faptul că acest profil redus al capului TAD -ului oferă un co nfort crescut
pacientului, acesta înbunătățeste propietățile biomecanice ale stabilității dintre
cap și gât [8].
Structura precisă a capului TAD -ului reduce posibilitatea acționare
exagerată a șurubelniței în momentul inserției ce în multe dintre situații poate
rezulta în deformarea capuluii TAD -ului. Partea mult mai apicală a gâtului este
de formă conică pentru a permite inserția TAD -ului la un unghi perpendicular
sau oblic în osul cortical, maximizând capacitatea de inserție în osul cortical și
minimaliz ând compresia mucoasei. Gâtul TAD -ului poate fi scurt(1,5mm) și
lung (2,5mm) pentru a permite inserția acestora la nivel vestibular și palatinal
[9].
Pentru inserția vestibulară a dispozitivului temporar de ancoraj se
utilizează tehnica transmucozală direc tă,dar în cazul mucoasei palatinale ce are
o grosime mult mai groasă se utilizează mucotom circular reutilizabil. Corpul
TAD -ului firmei Infinitas vine în patru variabile ale dimensiunii: cu diametre
între 1,5 mm și 2 mm( la nivelul corpului) și o lungim e între 6 -9 mm. În
combinație cu cele două variante ale gâtului TAD -ului și capul multifuncțional
rezultă într -o varietate de 5 tipuri de mini -implanturi ce pot fi individualizate

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

56
pentru o multitudine de situații clinice. Lucru ceea ce ușurează planificare a
actului terapeutic. Toate corpurile TAD -ului dispun de capacitatea de autoforare
deoarece această capacitate conservă structura osoasă mult mai mult comparativ
cu tehnicile ce necesită o etapă de preforare [11][34].
Stabilitatea primară este îmbunătățită și datorită a două caracteristici ale
TAD -urilor Infinitas. În primul rând filetul dispozitivului de ancorare temporar
este continuu pentru a fi complet inserat în os. În al doilea diametrul coronar al
corpului se mărește de la 1,5mm până la 2 mm în aprop ierea conexțiuni cu gâtul
acestuia. Această caracteristică crează din punct de vedere clinic o creștere a
cuplului în stagiile finale de inserție ce au un efect benefic asupra stabilității
primare [29].
Din punctul de vedere al capacității de rezistență la forțele ortodontice
creșterea diametrului de la nivel apical catre coronar cu 0,5 mm crește
capacitatea de a rezista la aceste forțe cu 50 % și ajută la minimalizarea riscului
de fractură a TAD -ului a corpului acestuia in inserție și dezinserție [18].
Prezența unui diamentru de 2 mm pe toată lungimea mini -implantului ar
putea leza rădăcinile aflate în proximitatea locului de inserție al implantului.
Prin urmare un diametru de 2 mm la nivelul gâtului mini -implantului asociat cu
1,5 mm la nivelul corpului și vârfului mini -implantului oferă oferă o rezistență
și forță crescută fără ca să provoace lezarea rădăcinilor [18].
Cuplul excesiv al inserției mini -implantului poate fi întâlnit la nivelul
mandibulei și palatului, zone cu corticală densă, ce poate rezulta în necrozarea
osului peri -implantar determinat de presiune și eșecul actului terapeutic [57].
Acest risc poate fi redus prin forajul pilot al primilor 2 mm [86]. Totuși forajul
pilot necesită necesită o piesă de mână cu turație joasă și irigare cu soluț ie
salină. Prin urmare în situațile în care avem un os dens putem utiliza freza pilot
iar în cazul osului cu o densitatea redusă putem insera fără ca să folosim o freză
pilot [69].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

57
III.3.2 Sistemul Infinitas de ghidare a mini -implanturilor

Pentru a insera implantul corect trebuie să estimăm poziția mezio -distala
și verticală corectă cât și unghiurile verticale și orizontale corecte. Cu toate
acestea, poate fi dificil să poziționăm corect implantului, mai exact în cazul
zonelor posterioare și palatina le deoarece vizibilitatea și manualitatea
instrumentelor este subminată. Aceste probleme pot fi reduse prin utlizarea unui
ghid chirurgical individulizat pe caz. Acest ghid chirurgical are valoare clinică
mult mai mare atunci când laboratorul de tehnică de ntară este lipsi de
experiență pe aceste aspecte. Sistemul de ghidare Infinitas reușeste să ofere o
soluție a acestor probleme prin trei componenete: un sistem analog al mini –
implantului, bontul și ghidul cilintric care împreună cu plăcuța de bază vor
putea insera cu precizie mini -implantul. Pentru fabricarea acestul ghid
chirurgical sunt necesari șase pași în condițiile în care medicul dentist ortodont
nu are acces la un laborator de tehnică dentară și dispune de o presă cu vacuum
[14].
III.3.3 Pasul întâ i : planificarea detalilor de inserție cu ajutorul unui model
de studiu și a radiografiilor
Poziția optima și angulația poate fi determinată coroborând informațiile
radiografice cu caracteristicile modelului de studiu. Este mult mai simplă
vizualizarea in serției mini -implantului și gradului de angulație al acestuia atunci
când pentru acesta folosim un model comparativ cu inserția mini -implantului
direct. Pentru a dispune de un model de înaltă calitate din punct de vedere al
detaliilor este necesară absența oricărui bracket sau unui sistem fix atunci când
amprenta este realizată pentru fabricarea ghidului chirurgical [14].
III.3.4 Pasul al doilea : Forarea sitului pilot în model
Se va fora pilot în modelul dentar cu o piesă de mână la punctul vertical și
mesio-distal prestabilit [14].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

58
III.3.5 Pasul al treilea : inserția analogului mini -implantului în model
Inserția analogului se va realiza manual în sensul acelor de ceasornic cu
ajutorul șurubelniței sistemului Infinitas. În situația de față analogul se va
poziționa parțial, în eventualitatean în care situl de inserție sau direcția trebuie
modificată [14].
III.3.6 Pasul al patrulea : ajustarea bontului la analog
Bontul este adaptat manual pe analog cu scopul de a amplifica inserția
unghiului analogului. Dac ă analogul a fost inserta incorect atunci acesta poate fi
dezinserat și reinserat în diferite locații și angulații. Ajustarea inserției mini –
implantului este mult mai ușoară în acest stadiu decât în cavitatea orală a
pacientului [14].
III.3.6 Pasul al cinc ilea: Introducerea cilindrului de ghidaj
Diametrul intern al cilindrului de ghidaj este similar ca dimensiune cu
diametrul extern al bontului ceea ce conferă o relaționare corectă a celor două
suprafețe [14].
III.3.7 Pasul al șaselea : conformarea bazei ghidului chirurgical
Modelul de studiu împreună cu toate elemenele menționate anteriors sunt
introduse într -o mașină de vaccum asemănătoare celei ce este folosit pentru
realizarea gutierei de contenție. Materialul din care este realizat ghidul
chirurgical este o folie termoplastică ( 1,25 sau 1,5 mm). Se utilizează un
material mult mai gros pentru a evita deformăriile acestuia în timpul actului
terapeutic [14].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

59

CAPITOLUL IV

STUDIU PERSONAL PRIVIND MINI -IMPLANTURILE
ORTODONTICE – RATA DE SUCCES TERAPEUTIC ȘI
PERIIMPLANTITA

Unul dintre scopurile oricărui tratament ortodontic este de a efectua
modificarea de poziție dorită a dinților cu un număr redus de efecte secundare
nedorite. Încă de la începurile ortondonției strategiile de control al ancorării au
reprezentat un factor major în rata de succes a tratamentului ortodontic. Din
punct de vedere al istoriei sistemelor de ancorare, ancorarea este îmbunătățită
prin utilizarea unui număr mai mare de dinți bilateral sau utilizarea
musculaturii, sistemelor extraorale și a proceselor alveolare [31].
Prevenirea modificărilor de poziție a dinților în ambele arcade sunt
posibile. Utilizarea TAD -urilor(Temporary anchorage device) a crescut
posibilitatea de tratament ortodont ic, oferind o alternativă pentru chirurgie
ortograntică și posibilitatea de modificarea de poziție asimetrică a dinților în cele
trei planuri( sagital, vertical, transversal). Un alt avantaj al mini -implanturilor
este că dispun de un avantaj biomecanic car e oferă posibilitatea unui tratament

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

60
mult mai eficient cu utilizarea a mai puține aparate auxiliare. Totodată
capacitatea de prezicere a rezistenței fața de acționarea forțelor ortodontice poate
minimaliza efectele adverse, pot duce la un tratament de suc ces a problemelor
complicate și pot oferi un act terapeutic eficient într -o perioadă de timp mai
scurtă [31].
Conform dovezilor clinice din cadrul implantologiei dentare, stabilitatea
primară, calitatea osoasă și igiena orală bună reprezintă factori impo rtanți ce
influențează longevitatea și fiabilitatea implanturilor dentare [71].
O stabilitate primară deficitară duce către o stabilitate secundară
deficitară ce va rezulta într -un eșec terapeutic. Așadar cuantificarea stabilității
primare sau secundare la diverse stadii de vindecare oferă informații vitale
despre timpii individuali de vindecare [71].
Forțele aplicate nu trebuie să fie excesive (50 -250 g), astfel încât să nu
provoace l eziuni ale dinților si TAD -ului [71].

SCOPUL
Scopul studiului prezent este evaluarea stabilității primare și secundare a
mini-implanturilor ortodo ntice pe un lot de 13 pacienți purtători de aparate
ortodontice fixe.

IV.1 MATERIAL ȘI METODĂ:

Lot de studiu

Studiul epidemiologic transversal, interventional, a fost realizat pe un lot
de 13 pacienți aflati in tratament ortodontic, in perioada aprilie 2017 – mai 2018;

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

61
tratamentul a necesitat aplicarea unor dispozitive temporare de ancoraj – mini-
implanturi (TAD) .
TAD –urile au fost aplicate cu ajutorul sistemelor Quattro System și
Benefit, produs de PSM Medical Solutions.

Fig.1 Mini -Implantul Sistemului Quattro
( sursă: http://orthoprofile.com/mini -implante -ortodontice -quattro/ )

Fig.2 Mini -implantul Sistemului Benefit
(sursă: http://orthoprofile.com/ancoraj -palatinal -benefit/ )

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

62

Fig. 3 Trusa mini -implanturilor
( sursă: http://orthoprofile.com/mini -implante -ortodontice -quattro/ )

Anomaliile dento -maxilare au fost clasificate utilizand clasificarea
Angle .
Este una din primele clasificări, recunoscută pe plan internațional.
Are drept criteriu de clasificare relațiile mandibulo -maxilare în plan
sagital. Pentru evaluarea clinică Angle a utilizat asupra molarului de 6 ani,
considerându -l în poziție fi xă, la nivelul bazelor maxilare [1].
Clasificarea lui Angle cuprinde trei clase:
Clasa I Angle: se caracterizează prin rapoarte normale la nivelul
molarilor de 6 ani, astfel cuspidul mezio -vestibular al molarului suprior de 6 ani
articulează cu primul șanț m ezial intercuspidian al molarului de 6 ani inferior
(cheia de ocluzie a lui Angle). În această clasă se încadrează toate anomaliile
situate mezial de molarul de 6 ani [1].
Clasa a II – a Angle: p rezintă raport molar distalizat, șanțul
intercuspidian inferior plasat distal de vârful cuspidului MV superior. În
funcție de raporturile frontale în plan vertical, se descriu două diviziuni:

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

63
-diviziunea 1: malocluzie cu raporturi distalizate bilateral ș i ocluzie
adâncă ”în acoperiș” [1];
-diviziunea 2: mal ocluzie cu raporturi distalizate bilater al și
ocuzie adâncă acoperită [1];
Clasa a III -a Angle:s e caracterizează prin rapoarte meziale la nivelul
molarilor de 6 ani respectiv poziționarea reperului inferior mezial față de cel
superior. Și aici se pot d escrie două subdiviziuni [1] :
-subdiviziunea 1 – în care există o prognatie inferioară, asociată
uneori cu proalveolie și prodenție, consecință unei creșteri mandibulare în
raport cu maxilarul sub influența factoril or ereditari și neuro -endocrini [1];
-subdiviziunea 2 – în care există un fals prognatism mandibular,
rapoartele meziale ale ocluziei datorându -se nedezvoltării maxilarului
superior, ca o consecință a factori lor generali sau a celor locali [1];

Examinarea clinică
Examenul clinic vizual -tactil al pacientilor a fost realizat utilizând
instrumentarul uzual: oglinda dentară, sonda parodontală și mănuși sterile.

Studiul a vizat evaluarea stabilității primare și secundare a mini –
implanturilor.
Ca metode de analiză a stabilității primare și sec undare a mini –
implanturilor, conform literaturii de specialitate, exista două categorii [69]:
 Metode invazive;
 Metode neinvazive [69];

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

64
Metodele invazive cuprind :
 tehnica histiologică și histomorfometrică;
 cutting torque resistance analysis;
 valoare cuplului în momentul efectuării unei mișcări de rotație în sens
invers celui de inserție;
 analizarea valorii cuplului în momentul inserției;
 testul de verificare a osteointegrării [69];
Metodele neinvazive cuprind:
 analiza radiografică;
 fine element analys is;
 testul de percuție;
 pulsed oscillation waveform;
 impact hammer methode;
 analiza frecvenței de rezonanță [69];

Deoarece scopul studiului prezent a fost să analizam stabilitatea mini –
implanturilor, in lucrarea de fata au fost utilizate urmatoarele met ode:
 Invaziva: testul pull -out de analiză a stabilității implantare, care nu
interferează cu rezultatul final al tratamentului ortodontic. Pull -out
test-ul reprezintă o metodă indirectă de testare a potențialului de
ancorare a implantului. Acest test măsoară forța tensională aplicată
vertical suprafeții osului în care implantul a fost inserat. Forța este
aplicată paralel cu axul lung al implantului. Testul pull -out a fost
folosit în mod uzual pentru evaluarea implanturilor dentare deoarece
prin interme diul acestui test evaluam design -ul implantului și
interferența mecanică dintre os și implant [69];

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

65
 Neinvazivă: testul percuției; acesta reprezinta una dintre cele mai
simple metode de estimare a stabilității primare; se bazează pe știința
vibrațională acu stică și teoria de răspuns a impactului. Din punct de
vedere clinic putem diferenția nivelul de osteointegrare prin anumite
sunete caracteristice. Un sunet clar ce indică o osteo -integrare realizată
cu succes și un sunet înfundat ce indică absența osteo -integrării. Cu
toate acestea, această metodă se bazează pe nivelul de experientă al
clinicianului și este foarte subiectivă. Ca metodă este foarte subiectivă
și este dificil de standardizat clinic [70].

IV.2. REZULTATE

Din lotul celor 13 cazuri clinice ce au urmat tratament ortodontic asociat
cu mini -implanturi, 12 dintre cazuri au avut succes terapeutic în timp ce 1 caz a
suferit complicații în cursul tratamentului,ce au necesitat îndepărtatea mini –
implantului și reinserarea unui alt mini -implant într -o poziție favorabilă;această
manoperă a determinat succesul final a actului terapeutic.

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

66
IV.3. CAZURI CLINICE

CAZ CLINIC NR.1
C.A., 14 ani, sex feminin
An.D.M. clasa II/1 Angle (ocluzie adanca in acoperis):
– Cls a II -a molara, canina si incisiva;
– Inocluzie sagitala 8 mm;
– Planul de tratament ortodontic a vizat extractia 14 si 24;

Fig. Nr.IV.4 Pacient C.A.vedere frontala

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

67

Fig.IV.5 Pacient C.A. vedere laterala dreapta și stânga

Fig.IV.6 Pacient C.A. Inserția TAD -ului hemiarcada dreaptă superioară

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

68

Fig.IV.7 Pacient C.A. Obținerea stabilității primare în urma inserției TAD -ului la nivelul hemiarcadei
drepte superioare

Fig.IV.8 Pacient C.A. Obținerea stabilității primare în urma inserției TAD -urilor la nivelul hemiarcadei
stângi superioare

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

69

Fig.IV.9 Pacient C.A Examinare la 3 luni, stabilitatea secundară a fost obținută

Prima examinare – stabilitate primara perfecta
A doua examinare – stabilitate secundara perfecta

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

70
CAZUL CLINIC NR. II

G.V. 56 ani , sex feminin
Anomalie clasa I Angle
 Planul terapeutic urmareste intruzia dintelui 26, pentru a permite
protezarea edentatiei din cadranul 3.
 S-au aplicat 2 mini -implante cu diametrul de 1,6 mm si lungimea de
11mm, mezial si distal de 26 .

Fig.IV.10 Pacient G.V. Obținerea stabilității primare și secundare a TAD -urilor, încărcarea acestora și
aplicarea forțelor ce acționează în sens vertical cu scopul de a reduce extruzia dintelui 2.6

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

71

Fig.IV.11 Pacient G.V. în urma examinării la 6 luni s -a obținut o stabilitate perfectă (si intruzia dintelui
26).

Fig.IV.12 Pacient G.V. îndepărtarea sistemului temporar de ancorare

Prima examinare – stabilitate primara perfecta
A doua examinare – stabilitate secundara perfecta

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

72
CAZ CLINIC NR.III

I.I. 28 ani sex feminin
 Planul terapeutic urmareste restabilirea relaților ocluzale
 Anomalie clasa I Angle

Fig.IV.13 Pacient I.I. Situația initială distrucția coronară a molarului 1 (4.6) a determinat disfuncția
ocluzală secundară la nivelul cadranelor I și IV

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

73

Fig.IV.14 Pacient I.I. Situația inițială distrucția coronară a molarului 1 inferior

Fig.IV.15 Pacient I.I. Situația inițială vestibularizarea molarului 2 inferior din cadranul 4 (4.7)

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

74

Fig.IV.16 Pacient I.I. Examenul radiologic inițial

Fig.IV.17 Pacient I.I. Șurubelnița și mini -implantul utilizat pentru inserția sistemului de ancorare

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

75

Fig.IV.18 Pacient I.I. Inserția unuia dintre mini -implanturi și anestezia topică a mucoasei pentru inserția
celui de -al doilea mini -implant

Fig.IV.19 Pacient I.I. Obținerea stabilității primare a celor două mini -implanturi

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

76

Fig.IV.20 Pacient I.I Verificarea radiografică a actului terapeutic

Fig.IV.21 Pacient I.I. Din cauza eșecului în obținerea stabilității secundare a TAD -ului distal a fost
necesară îndepărtarea acestuia și reinserția altui implant după o lună ca perioadă de vindecare

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

77

Fig.IV.22 Pacient I.I. Examinarea la 6 luni relevă obținerea stabilității primare și secundare a celor două
TAD -uri

Prima examinare – stabilitatea primară perfectă
A doua e xaminare – stabilitate secundara partial reușită cu eșecul
terapeutic al unuia dintre mini -implanturi. În urma reinserției TAD -ului a
fost obținută stabilitatea secundară .

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

78
CAZ CLINIC NR.IV

C.I. 30 ani sex feminin
Anomalie clasa I Angle
Planul terapeutic urmăreste corecția anomaliei dento -maxilare.
Inserția TAD -urilor ca mijloc temporar de ancorare va împiedica
vestibularizarea grupului frontal superior în timpul alinierii .

Fig.IV.23 Pacienta C.I. Situația inițială a pacientei

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

79

Fig.IV.24 Inserția TAD -ului la nivelul hemiarcadei stângi superioare

Fig.IV.25 Inserția TAD -ului la nivelul hemiarcadei drepte superioare

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

80

Fig.IV.26 Examenul radiologic realizat în urma actului terapeutic relevă faptul ca stabilitatea primară a
fost atinsă în cazul TAD -ului inserat în cadranul II

Fig.IV.27 Examenul radiologic realizat în urma actului terapeutic relevă faptul ca stabilitatea primară a
fost atinsă în cazul TAD -ului inserat în cadranul I

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

81

Fig.IV.28 Examinarea la 3 luni evidențiază și stabilitate secundară a pacientului în cadranul II

Fig.IV.29 Examinarea la 3 luni evidențiază și stabilitate secundară a pacientului în cadranul

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

82

Fig.IV.30 Încărcarea TAD -urilor cadran II

Fig.IV.31 Încărcarea TAD -urilor cadran I

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

83

Fig.IV.32 Cazul clinic din normă frontală

Prima examinare – stabilitate primara perfecta
A doua examinare – stabilitate secundara perfecta

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

84
IV.4 DISCUȚII

Conform unei meta -analize recente, TAD -ul utilizat în scop
ortodontic prezintă o rată redusă de eșec (13,5 %). Rezultate similare au
fost raporta te de către alte studii care arată o rată de succes de 83 % [23].
Deși au fost implicați alți factori, multe dintre aceste studii necesită
dovezi suplimentare. În mod cert există câteva variabile ce pot afecta
stabilitatea TAD -ului [23].
Este de la sine înțeles că doar utilizarea unei metode specifice
oferă o rată mai mare sau mai mică de succes [23].
Un alt factor implicat în eșecul TAD -ului este apropierea excesivă față de
dinții adiacenți [23].
TAD -urile nu trebuie să fie în contact cu supra fața rădăcinii. În
eventualitatea în care acest lucru se întâmplă, mișcările fiziologice ale
dintelui pot determina microstres continuu la nivelul implantului. Acest
lucru oprește vindecarea și previne stabilitatea intraosoasă [23].

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

85

CAPITOLUL V

CONCLUZII

1. Studiul prezent din 13 cazuri , fiecare necesitând inserarea a două
mini-implanturi, în total 26 de mini -implanturi, stabilitatea primară a
fost obținută în toate cazurile în care s -au folosit. Stabilitatea secundară
a fost compromisă în cazul unui singur mini -implant care s -a reinserat .
2. Eșecul mini -implanturilor utilizate în cadrul tratamentului
ortodontic poate influența rezultatul și eficiența planului de tratament
ales. Prin metodele de analiză a stabilității, este pos ibilă urmărirea
modificărilor care apar în perioada de tranziție de la stabilitate primară la
cea secundară. Modificările în stabilitate determinate de inflamație a
țesuturilor peri -implantare sau de supraîncărcare pot fi de asemenea
evaluate .
3. Vârsta jo acă un rol important în stabilitatea primară a mini –
implanturilor. În rândul adolescenților rata de eșec a mini -implanturilor
este mai crescută deoarece structura osoasă este mai redusă comparativ cu
cea a pacienților adulți.
4. Deoarece beneficiile tratam entului ortodontic sunt evidente, este
important să reținem că sârguința pacientului în menținerea unei igiene
orale corecte cât și respectatea indicațiilor specialistului sunt factori cheie
în succesul tratamentului ortodontic .

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

86
BIBLIOGRAFIE

1. Amariei Corneliu, Nucă Cristina , Totolici Dragoș, „Îndreptar de lucrări
practice – ortodonție” Editura Ovidius University Press, Constanța, 2002. ISBN: 973 –
614-020-2.
2. Antoszewska J, Papadopoulos MA, Park HS, Ludwig B. Five -year experience
with orthodonti c miniscrew implants: a retrospective investigation of factors
influencing success rates. Am J Orthod Dentofac Orthop2009; 136: 158.e1 –158e10.
3. Baumgaertel S, Hans MG. Buccal cortical bone thickness for mini -implant
placement. Am J Orthod Dentofac Orthop 2009; 136: 230 –235.
4. Berglundh T, Lindhe J, Marinello C, Ericsson I, Liljenberg B. Soft tissue
reaction to de novo plaque formation on implants and teeth. An experimental study in
the dog. Clin Oral Implants Res 1992; 3: 1 –8.
5. Biavati AS, Tecco S, Miglio rati M, et al. Three dimensional tomographic
mapping related to primary stability and structural miniscrew characteristics. Orthod
biomechanical in vitro study. Eur J Orthod 2011; 33:396 –401.
6. Brägger U, Pasquali L, Rylander H, Carnes D, Kornman KS.Comput er-
assisted densitometric image analysis in periodontalradiography. A methodological
study. J Clin Periodontol 1988; 15: 27 –37.
7. Brånemark P -I, Hansson B, Adell R, Breine U, Lindström J, Hallén O, Öman
A (1977) Osseointegrated implants in the treatment of the edentulous jaw. Experiece
from a 10 year period. Scand J Plast Rec Surg (Suppl. No. 16)
8. Buchter A, Wiechmann D, Koerdt S, et al. Load -related implant reaction of
mini-implants used for orthodontic anchorage. Clin Oral Impl Res 2005; 16: 473 –479.
9. Cha B, Lee Y, Lee N, Choi D, Baek S. Soft tissue thickness for placement of
an orthodontic miniscrew using an ultrasonic device. Angle Orthod 2008; 78: 403 –
408.
10. Cha JY, Takano -Yamamoto T, Hwang CJ. The effect ofminiscrew taper on
insertion and removal tor que in dogs. Int J Oral Maxillofac Implants 2010; 25: 777 –
783.
11. Chen Y, Shin H, Kyung H. Biomechanical and histological comparison of
self-drilling and self -tapping orthodontic microimplants in dogs. Am J Orthod
Dentofac Orthop 2008; 133: 44 –50.
12. Christe nsen MM, Joss A, Lang NP. Reproducibility of automated periodontal
probing around teeth and osseointegrated oral implants. Clin Oral Implants Res 1997;
8: 455 –64
13. Costa A, Raffainl M, Melsen B. Miniscrews as orthodontic anchorage: a
preliminary report. Th e International Journal of Adult Orthodontics and Orthognathic
Surgery. 1998;13(3):201 –209.

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

87
14. Cousley RRJ. A stent -guided mini -implant system. J Clin Orthod 2009; 43:
403–407.
Craniofac Res 2011; 14: 88 –99.
15. Creekmore, TA, Eklund, MK. The possibility of s keletal anchorage. J Clin
Orthod. 1983;17:266 –269.
16. Crismani AG, Bertl MH, Celar AG, Bantleon HP, Burstone CJ.Miniscrews in
orthodontic treatment: Review and analysis of published clinical trials. Am J Orthod
2010;137:108 -13.
17. Dalstra, M., Cattaneo, P.M ., Melsen, B. Load transfer of mini screws for
orthodontic anchorage. Orthodontics. 2004;1:53 –62.
18. Deguchi T, Nasu M, Murakami K, et al. Quantitative evaluation of cortical
bone thickness with computed tomographic scanning for orthodontic implants. Am J
Orthod Dentofac Orthop 2006; 129: 721.e –e12.
19. Ericsson I, Persson LG, Berglundh T, Edlund T, Lindhe J.The effect of
antimicrobial therapy on periimplantitis lesions. An experimental study in the dog.
Clin Oral ImplantsRes 1996; 7: 320 –8.
20. Ericsson I, Rand ow K, Glantz P -O, Lindhe J, Nilner K. Some clinical and
radiographic features of submerged and nonsubmerged titanium implants. Clin Oral
Implants Res 1994;
21. Gainsforth și Higley,Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 2 Volume
Set 6th Edition, Wile y-Blackwell 6 edition (April 7, 2015)
22. Gerber JA, Tan WC, Balmer TE, Salvi GE, Lang NP. Bleeding on probing and pocket
probing depth in relation to probing pressure and mucosal health around oral
implants. Clin Oral Implants Res 2009; 20: 75 –8.
23. Giorgio Io dice,TADs and Skeletal Anchorage from Research to Clinical
Practice,
24. Gotfredsen K, Berglundh T, Lindhe J. Bone reactions at implants subjected to
experimental peri -implantitis and static load. A study in the dog. J Clin Periodontol
2002; 29: 144 –51.
25. Gracco A, Cirignaco A, Cozzani M, et al. Numerical/ experimental analysis of
the stress field around miniscrews for orthodontic anchorage. Eur J Orthod 2009; 31:
12–20.
26. Gristina AG. Biomaterial -centered infection: microbial adhesion versus tissue
integration. Science 1987; 237:1588 –95.
27. Hämmerle CHF, Fourmousis I, Winkler JR, Weigel C, Brägger U, Lang NP.
Successful bone fill in late peri -implant defects using guided tissue regeneration. A
short communication. J Periodontol 1995; 66: 303 –8.
28. Herm an R, Cope J. Temporary anchorage devices in orthodontics: Mini
implants. Semin Orthod. 2005;11:32 –9.

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

88
29. Holm L, Cunningham SJ, Petrie A, Cousley RRJ. An in vitro study of factors
affecting the primary stability of orthodontic mini -implants. Angle Orthod 20 12;
82:1022 –1028.
30. Jong Suk, Ph.D. Lee, Jung Kook, Ph.D. Kim, Young -Chel Park, Robert L.
Vanarsdall -Applications of Orthodontic Mini -Implants
31. Joss A, Adler R, Lang NP. Bleeding on probing. A parameter for monitoring
periodontal conditions in clinical pr actice. J Clin Periodontol 1994; 21: 402 –8.
32. Kang, Y.G., Kim, J.Y., Lee, Y.J., Chung, K.R., Park, Y.G. Stability of mini –
screws invading the dental roots and their impact on the paradental tissues in beagles.
Angle Orthod. 2009;79:248 –255.
33. Karagkiolidou A, Ludwig B, Pazera P, Gkantidis N, Pandis N, Katsaros C.
Survival of palatal miniscrews used for orthodontic appliance anchorage: a
retrospective cohort study. Am J Orthod Dentofac Orthop. 2013;143(6):767 –72. doi:
10.1016/j.ajodo.2013.01.018.
34. Kim J, Ah n S, Chang Y. Histomorphometric and mechanical analyses of the
drill-free screw as orthodontic anchorage Am J Orthod Dentofac Orthop 2005; 128:
190–194.
35. Kim K, Yu W, Park H, et al. Optimization of orthodontic microimplant thread
design. Korean J Orthod 2 011; 41:25 –35.
36. Klinge B. Implants in relation to natural teeth. J Clin Periodontol 1991; 18:
482–7.
37. Lang NP, Adler R, Joss A, Nyman S. Absence of bleeding on probing. An
indicator of periodontal stability. J Clin Periodontol 1990; 17: 714 –21.
38. Lang NP, Berglundh T, Heitz -Mayfield LJ, Pjetursson BE, Salvi GE, Sanz M.
Consensus statements and recommended clinical procedures regarding implant
survival and complications. Int J Oral Maxillofac Implants 2004; 19: 150 –4.
39. Lang NP, Brägger U, Walther D, Beamer B, Kornman KS. Ligature -induced
peri-implant infection in cynomolgus monkeys. I. Clinical and radiographic findings.
Clin Oral Implants Res 1993; 4: 2 –11.
40. Lang NP, Brecx M. Chlorhexidine digluconate: an agent for chemical plaque
control and prevention of gingival inflammation. J Periodont Res 1986; 21: (Suppl
18): 74 –89.
41. Lang NP, Hill RW. Radiographs in periodontics. J Clin Periodontol 1977; 4:
16–28.
42. Lang NP, Nyman S, Senn C, Joss A. Bleeding on probing as it relates to
probing pressure and gingival health. J Clin Periodontol 1991; 16: 257 –61.
43. Lang NP, Wetzel AC, Stich H, Caffesse RG. Histologic probe penetration in
healthy and inflamed periimplant tissues. Clin Oral Implants Res 1994; 5: 191 –201.
44. Lemieux G, Hart A, Cheretakis C, et al. Computed t omographic
characterization of mini -implant placement pattern and maximum anchorage force in
human cadavers. Am J Orthod Dentofac Orthop 2011; 140:356 –365.

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

89
45. Lindhe J, Berglundh T, Ericsson B, Liljenberg B, Marinello C. Experimental
breakdown of peri -impla nt and periodontal tissues. A study in the dog. Clin Oral
Implants Res 1992; 3:9 –16.
46. Löe H, Theilade E, Jensen SB. Experimental gingivitis in man. J Periodontol
1965; 36: 177 –87.
47. Luterbacher S, Mayfield L, Brägge r U, Lang NP. Diagnostic characteristics of
clinical and microbiological tests for monitoring periodontal and peri -implant
mucosal tissue conditions during supportive periodontal therapy (SPT). Clin Oral
Implants Res 2000; 11: 521 –9.
48. Maino BG, Weiland F, Attanasi A et al. Root damage and repai r after contact
with miniscrews. J Clin Orthod 2007; 41( 12): 762 –766; quiz 750.
49. Marinello CP, Berglundh T, Ericsson I, Klinge B, GlantzP -O, Lindhe J.
Resolution of ligature -induced peri -implantitis lesions in the dog. J Clin Periodontol
1995; 22: 475 –9.
50. Matarasso S, Quaremba G, Coraggio F, Vaia E, Cafiero C, Lang NP.
Maintenance of implants: an in vitro study of titanium implant surface modifications
subsequent to the application of different prophylaxis procedures. Clin Oral Implants
Res 1996; 7: 64 –72.
51. Mombelli A, Buser D, Lang NP. Colonization of osseointegrated titanium
implants in edentulous patients. Early results. Oral Microbiol Immunol 1988; 3: 113 –
20.
52. Mombelli A, Lang NP. Anti -microbial treatment of periimplant infections.
Clin Oral Implants Res 1992; 3: 162 –8.
53. Mombelli A, Lang NP. Clinical parameters for the evaluation of dental
implants. Periodontol 2000 1994; 4: 81 –6.
54. Mombelli A, Lang NP. The diagnosis and treatment of periimplantitis.
Periodontol 2000 1998; 17: 63 –76.
55. Mombelli A, Van Oosten MAC, Schürch E, Lang NP. The microbiota
associated with successful or failing osseointegrated titanium implants. Oral
Microbiol Immunol 1987; 2:
56. Moon C, Park H, Nam J, et al. Relationship between vertical skeletal pattern
and success rate of orthodonticmini -implants. Am J Orthod Dentofac Orthop 2010;
138:51 –57.
57. Motoyoshi M, Hirabayashi M, Uemura M, Shimizu N. Recommended
placement torque when tightening an orthodontic mini -implant. Clin Oral Implants
Res 2006; 17: 109 –114.
58. Motoyoshi M, Yoshida T, Ono A, Shimizu N. Effect of cortical bone thickness
and implant placement torque on stability of orthodontic mini -implants. Clin Oral
Impl Res2007; 22: 779 –784.Periodontol 2000 1998; 17: 63–76.

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

90
59. Persson GR, Salvi GE, Heitz -Mayfield LJ, Lang NP. Antimicrobial therapy
using a local drug delivery system (Arestin) in the treatment of peri -implantitis. I:
Microbiological outcomes. Clin Oral Implants Res 2006; 17:386–93.
60. Persson LG, Araújo MG, Berglundh T, Gröndahl K, Lindhe J. Resoluti on of
peri-implantitis following treatment. An experimental study in the dog. Clin Oral
Implants Res 1999; 10: 195 –203.
61. Persson LG, Berglundh T, Lindhe J, Sennerby L. Re -osseointegration after
treatment of peri -implantitis at different implant surfaces. A n experimental study in
the dog. Clin Oral Implants Res 2001; 12: 595 –603.
62. Persson LG, Ericsson I, Berglundh T, Lindhe J. Guided boneregeneration in
the treatment of periimplantitis. Clin Oral Implants Res 1996; 7: 366 –72.
63. Petrey JS, Saunders MM, Kluemper GT, Cunningham LL, Beeman CS.
Temporary anchorage device insertion variables: effects on retention. Angle Orthod
2010; 80:634 –641.
64. Poggio PM, Incorvati C, Velo S, Carano A. ‘Safe zones’: a guide for
miniscrew positioning in the maxillary and ma ndibular arch. Angle Orthod
2006;76:191 -7.
65. Pontoriero R, Tonelli MP, Carnevale G, Mombelli A, Nyman SR, Lang NP.
Experimentally induced peri -implant mucositis. A clinical study in humans. Clin Oral
Implants Res 1994;5: 254 –9.
66. Porras R, Anderson GB, Caf fesse R, Narendran S, Trejo PM. Clinical response
to 2 different therapeutic regimens to treat peri -implant mucositis. J Periodontol
2002; 73: 1118 –25.
67. Ravindra Nanda, Biomechanics and Esthetic Strategies in Clinical
Orthodontics, St. Louis, Mo. : Elsevi er Saunders, ©2005.
68. Renvert S, Lessem J, Dahlén G, Renvert H, Lindahl C. Mechanical and
repeated antimicrobial therapy using a local drug delivery system in the treatment of
peri-implantitis:
69. Richard Cousley, The Orthodontic Mini -implant clinical handb ook,Wiley –
Blackwell, ISBN:9781118275993
70. S.N. Papageorgiou, I.P. Zogakis, M.A. Papadopoulos,Failure rates and
associated risk factors of orthodontic miniscrew implants: a meta -analysis,Am J
Orthod Dentofacial Orthop, 142 (2012), pp. 577 -595
71. Sakin Ç, Ayl ikci Ö. Techniques to measure miniscrew implant stability. J
Orthod Res 2013;1:5 -10.
72. Schnelle MA, Beck FM, Jaynes RM, Huja SS. A radiographic evaluation of
the availability of bone for placement of miniscrews. Angle Orthodontist.
2004;74(6):832 –837.
73. Schou S, Berglundh T, Lang NP. Surgical treatment of periimplantitis. Int J
Oral Maxillofac Implants 2004; 19 (Suppl):140 –9.

Mini -implanturile ortodontice – rata de succes terapeutic și periimplantita
LUCRARE DE LICENȚĂ DRAGOȘ -GABRIEL MIHAI

91
74. Schou S, Holmstrup P, Stolze K, Hjörting -Hansen E, Kornman KS. Ligature –
induced marginal inflammation around osseointegrated impla nts and ankylosed teeth.
Clinical and radiographic observations in cynomolgus monkeys (Macaca fascicularis).
Clin Oral Implants Res 1993; 4:12 –22.
75. Stuart J. Froum, DDS, PC, Dental Implant Complications Etiology, Prevention,
and Treatment, ISBN: 978 -1-118-97645 -6
76. T.M. Graber, Orthodontics : principles and practice,all India Traveller Book
Seller, Publishers & Distributors, Edition 3rd ed. Philadelphia : Saunders, 1972
77. Taylor A, Campbell M. Reattachment of gingival epitheliumto the tooth. J
Periodontol 1972; 43: 281 –93.
78. Tonetti M, Schmid J. Pathogenesis of implant failures,Periodontol 2000 1994;
4: 127 –38.
79. Tonetti MS. Local delivery of tetracycline: from concept toclinical application.
J Clin Periodontol 1998; 25: 969 –77.
80. Trejo PM, Bonaventura G, Weng D, Caffesse RG, Brägger U, Lang NP. Effect
of mechanical and antiseptic therapy on peri -implant mucositis: an experimental study
in monkeys. Clin Oral Implants Res 2007; 17: 294 –304.
81. Viwattanatipa N, Thanakitcharu S, Uttraravichien A, Pitiphat W. Su rvival
analysis of surgical miniscrews as orthodontic anchorage. Am J Orthod Dentofac
Orthop2009; 136: 29 –36.
82. Walde, K.C.: The Simplified Molar Distalizer, J. Clin. Orthod. 37:616 -619,
2003.
83. Wehrbein, H., Merz, B.R., Diedrich, P., Glatzmaier, J. The us e of palatal
implants for orthodontic anchorage (design and clinical application of the
Orthosystem) . Clin Oral Implant Res. 1996;7:410 –416.
84. Wei X, Zhao L, Xu Z, Tang T, Zhao Z. Effects of corticalbone thickness at
different healing times on Microscrew stability. Angle Orthod 2011; 81: 754 –759.
85. William Proffit, Henry Fields , Contemporary Orthodontics 5th Edition ,
Mosby 9780323291521
86. Wilmes B, Panayotidis A, Drescher D. Fracture resistance of orthodontic mini –
implants: a randomized clinical trial. J Periodontol 2008; 79: 836 –44.
87. Wilmes B, Rademacher C, Olthoff G, Drescher D. Parameters affecting
primary stability of orthodontic mini -implants. J Orofac Orthop 2006; 67: 162 –174.
88. Yano S, Motoyoshi M, Uemura M, et al. Tapered orthodontic miniscrews
induce bone -screw cohesion following immediate loading. Eur J Orthod 2006;
28:541 –546.