Disciplina limba și literatura românǎ are un rol foarte important în conturarea personalitǎții [629367]
Disciplina limba și literatura românǎ are un rol foarte important în conturarea personalitǎții
elevilor, în formarea unor deprinderi și abilitǎți necesare pentru a le asigura autoperfec ionarea ționarea
continuǎ și ridicarea nivelului de cunoaștere. Competențele dobândite în școalǎ sunt considerate
o condiție preliminarǎ pentru dezvoltarea viitorilor adul i și integrarea acestora pe piața muncii. ționarea
Ca parte integrantǎ a discipline, se remarcǎ utilitatea folclorului literar din mai multe
puncte de vedere: aminte te despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
oferă modele/antimodele, repere relative, dar atrăgătoare ( caracter practic/ pragmatic).
Considerate demodate n perioada actualǎ, crea iile folclorice trebuie descoperite i ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
apreciate, at t pentru plurivalen ele lor c t i pentru influența pe care o au i au avut-o asupra ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
capodoperelor literaturii, muzicii și plasticii.
3.1. Scopul cercetării
ntregul demers are drept scop identificarea modalitǎ ilor eficiente, optime, de predare aȊntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ționarea
textului epic folcloric, astfel nc t acesta sǎ devinǎ accesibil, atractiv pentru elevii ciclului ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
gimnazial.
3.2. Obiectivele cercetării
Prin această cercetare mi-am propus următoarele obiective:
sǎ utilizez metode didactice moderne i diversificate / variate ; ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
sǎ abordez interdisciplinar balada popularǎ, prin aportul diferitelor discipline de nvǎ ǎm nt (de ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
ex. limba francezǎ);
sǎ dezvolt interesul pentru crea ia folcloricǎ autenticǎ at t n coalǎ, c t i n familie i, de ce nu, ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
n societate;ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
sǎ stimulez g ndirea autonomǎ, reflexivǎ i criticǎ a elevilor. ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
3.3. Ipoteza cercetării
În cercetarea mea am plecat de la următoarea ipoteză: dacă în lec iile de limba i ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
literatura română, cadrul didactic utilizeazǎ variate metode didactice activ-participative, moderne
i va extinde oferta de balade populare, atunci elevii vor manifesta interes pentru receptareaște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
c ntecului narativ, vor asimila caracteristicile acestuia, vor con tientiza diferen ele fa ǎ de alteȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ționarea
crea ii populare i valoarea eposului folcloric.ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
3.4. Grupul intǎ țintǎ
Cercetarea s-a realizat în cursul anilor colari 2015-2016, 2017-2018 la coala ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și Școala
Gimnazialǎ, com.Poienarii-Burchii din jude ul Prahova, utilizându-se ca e antion colecti- ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
vele clasei a VIII-a.
Grupul experimental a fost format dintr-un număr de optsprezece elevi, cu vârsta
cuprinsă între 14-15 ani, dintre care ase fete i doisprezece băie i. Din punct de vedere al vârstei ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
copiilor, clasa este omogenǎ. n ceea ce prive te genul, numǎrul bǎie ilor este dublu fa ǎ de cel al Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ționarea
fetelor. To i elevii sunt familiariza i cu mediul colar, aisprezece provin din familii biparentale, ționarea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
cu pǎrin i cǎsǎtori i sau nu, iar n cazul a doi bǎie i mama este decedatǎ. Nivelul clasei este unul ționarea ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
mediu. Majoritatea elevilor sunt dezvolta i normal din toate punctele de vedere, nsǎ refuzǎ sǎ i ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite șiște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
foloseascǎ adevǎratul poten ial, manifest nd dezinteres fa ǎ de disciplinile predate n coalǎ i, ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
mai ales, fa ǎ de lectura colarǎ. ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Grupul martor prezintǎ acelea i particularitǎ i fizice i psihice ca cel experimental, cu ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
men iunea cǎ numǎrul fetelor este mai mare. ționarea
3.5. Metodologia cercetării
Deoarece fiecare proces social este efectul ac iunii unui număr relativ mare de factori ționarea
obiectivi i subiectivi, cercetările psiho-pedagogice presupun, de cele mai multe ori, utilizarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
concomitentă a mai multor metode i tehnici de cercetare. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Niciuna dintre metodele de cercetare psiho-pedagogică nu este suficientă singură pentru o
cunoa tere psihologică i tiin ifică a individului, ceea ce face ca experimentatorul să aibă nevoie ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
de o strategie de cercetare.
Pentru a realiza obiectivele pe care mi le-am propus am considerat că principalele metode
utile în demersul meu metodologic sunt:
1)metoda observa iei ției – folosită pe parcursul desfă urării întregului experiment; ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Septimiu Chelcea formuleazǎ urmǎtoarea concluzie referitoare la aceastǎ metodǎ: n sensȋn sens
larg observa ia sociologicǎ este definitǎ ca cercetare concretă, de teren, empirică i, în sens ției și, în sens
restrâns, ca metodă tiin ifică de colectare a datelor cu ajutorul sim urilor (văz, auz, miros, etc) și, în sens ției ției
în vederea inferen elor sociale i psihologice pentru a verifica ipotezele sau pentru a descrie ției și, în sens
sistematic i obiectiv mediul înconjurător, oamenii i rela iile interpersonale, comportamentele și, în sens și, în sens ției
individuale i colective, ac iunile i activită ile, comportamentul verbal, obiectele fizice, și, în sens ției și, în sens ției
produsele activită ilor creative ale persoanelor i grupurilor umane ției și, în sens (Chelcea, 2001, 144).
2)metoda experimentului ;
Experimentul poate fi definit drept verificarea unei ipoteze încercând de a pune doi
factori de rela ie cauzală prin cercetarea situa iilor contrastante, în care sunt controla i to i ției ției ției ției
factorii în afara celui ce interesează, acesta din urmă fiind cauza ipotetică sau efectul ipotetic
(Chelcea, 2001, 162).
Această metodă are urmǎre te sǎ schimbe realitatea educa ională prin introducerea unei ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
modificări în desfă urarea procesului instructiv-educativ i constatarea efectelor acestora. În ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
aplicarea acestei metode întâlnim trei faze:
faza pre-experimentală în care se stabilesc e antioanele, se aplică proba predictivă, se ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
înregistrează datele privitoare la variabilele implicate i se stabile te strategia desfă urării ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
experimentului;
faza aplicării factorului experimental în care lotul de cercetare este supus unei ac iuni care are ționarea
drept scop realizarea obiectivelor propuse;
faza post-experimentală, a înregistrării rezultatelor după interven ia factorului experimental, în ționarea
care se analizează rezultatele ob inute înainte i la finalul experimentului. ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
În acest caz, experimentul presupune măsurarea efectelor manipulării unei variabile
independente (metode didactice activ-participative) asupra variabilei dependente (capacitǎ ile ționarea
cognitive, afective ale elevilor, interesul acestora pentru receptarea textelor folclorice ).
Varietatea modalitǎților de valorificare didacticǎ a c ntecului epic popular propusǎ n ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
demersul urmǎtor reprezintǎ o manipulare a variabilelor independente în vederea modificǎrii
variabilelor dependente (rezultate). Schimbǎrile produse asupra colectivul experimental pentru a
studia efectele sunt prestabilite și independente de orice se întâmplǎ în experiment (metode activ-
participative: brainstorming, variante de lectură și de analiză a textului folcloric, proiectul,
portofol, investigația intra-, inter- și transdisciplinară etc.) Ceea ce conteazǎ este gradul n care ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
intervenția a influențat performanțele școlare și comportamentale ale copiilor din clasa a VIII-a.
3) Metoda testelor (probe standardizate, obiective, de evaluare a progresului școlar, scurte, rapide)
și-a dovedit validitatea (prin informații despre variabila măsurată) și fidelitatea (gradul de
constanță).
4) Metoda sondajului de opinie : chestionarul.
5)Metoda analizei conținutului produselor activităților subiecților educației a urmǎrit procesele de
căutare, documentare, testare, colectare, prelucrare și interpretare a datelor, produsele
intelectuale, materiale ale activității școlare și extrașcolare (portofolii, caiete, jurnale de lectură,
fotografii, traduceri, revistǎ colarǎ .a.). ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
3.6. Desfǎ urarea experimentului șurarea experimentului
3.6.1. Etapa pre-experimentală
n aceastǎ primǎ etapǎ au fost urma i trei pa i: cercetarea documentelor curriculare i aȊntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
manualelor colare alternative, pentru a observa abordarea baladei populare, administrarea unui ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
chestionar i a unui test de evaluare a competen elor de lecturǎ, analiza rǎspunsurilor elevilor din ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
colectivul- intǎ i colectivul-martor pentru a stabili n ce mǎsurǎ ace tia sunt interesa i, de in ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ționarea
informa ii despre baladǎ i abilitǎ i de lecturǎ. ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
3.6.1.1.Cercetarea documentelor curriculare
Obiectivele studiului limbii rom ne ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupraerau acum aproximativ un secol urmǎtoarele:
1) a familiariza pe elevi cu materialul concret al limbii;
2) a-i face să citească, să vorbească și să scrie clar, ușor și corect.
3) a le dezvolta neîntrerupt simțul limbii, atât receptiv cât și productiv.
4) a contribui la dezvoltarea judecății și simțirii elevilor.
5) a-i introduce într-o lume de cugetări distinse, a le dezvolta simțul pentru forma frumoasă în
vorbire și în scris și a le deștepta pricepere, iubire și respect pentru cultura și viața națională a
poporului nostru (Ministerul Instrucțiunii și al Cultelor, Programa Analitică a Învățământului
Secundar, 1907).
Este evident cǎ, de-a lungul timpului, cel pu in formularea obiectivelor a suferit ționarea
modificǎri. Astfel, programa colarǎ din 2009 men ioneazǎ drept scop al disciplinei limba i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
literatura rom nǎ formarea unui ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra t nǎr cu o culturǎ comunica ionalǎ i literarǎ de bazǎ, capabilȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ției și, în sens
sǎ n eleagǎ lumea, sǎ comunice i sǎ interac ioneze cu semenii, sǎ- i utilizeze n mod eficient iȋn sens ției și, în sens ției și, în sens ȋn sens și, în sens
creativ capacitǎ ile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din via a cotidianǎ, sǎ ției ției
poatǎ continua n orice fazǎ a existen ei sale procesul de nvǎ are, sǎ fie sensibil la frumosul din ȋn sens ției ȋn sens ției
naturǎ i la cel creat de om. și, în sens Competen ele generale, sociale i civice (dupǎ cum sunt denumite) ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
sunt patru: receptarea mesajului oral n diferite situa ii de comunicare, utilizarea adecvatǎ a ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
limbii rom ne n producerea de texte orale, receptarea mesajului scris n scopuri diverse, ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
utilizarea corectǎ a limbii rom ne n producerea de mesaje scrise. ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Acest document colar din 2009 stǎ la baza procesului instructiv-educativ la limba i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
literatura rom nǎ n gimnaziu pentru ncǎ doi ani, p nǎ n anul 2020. n 2017 a intrat n vigoare o ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
nouǎ programǎ colarǎ, valabilǎ pentru prima clasa din nvǎ ǎm ntul secundar inferior ncep nd ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
cu anul colar 2017-2018. Aceasta se subordoneazǎ noii paradigme educa ionale i vizeazǎ: ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
adecvarea la arhetipul sociocultural na ional coroborat cu cel universal; deschiderea ționarea
transdisciplinarǎ pentru atingerea finalitǎ ilor educa ionale, reflectate n profilul absolventului de ționarea ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
gimnaziu; corelarea cu programele pentru limba i literatura rom nǎ din Rom nia i din alte ǎri. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
n plus, este introdusǎ o nouǎ competen ǎ generalǎ: exprimarea identitǎ ii lingvistice i culturaleȊntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ționarea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
proprii n context na ional i interna ional. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
n ceea ce prive te studiul baladei populare la gimnaziu, pot fi fǎcute urmǎtoarele Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
precizǎri:
programa colarǎ n vigoare pentru clasele a VII-a i a VIII-a men ioneazǎ balada ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
popularǎ ca specie literarǎ obligatorie pentru clasa a VIII-a;
programa colarǎ pentru evaluarea na ionalǎ la clasa a VIII-a, ncǎ n vigoare, confirmǎ ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
importan a acestei specii literare prin includerea acesteia ntre subiectele obligatorii ; ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
noul document curricular nu mai face referire la studiul baladei populare n gimnaziu. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Totu i se lasǎ libertate mai mare cadrului didactic, dar n acela i timp i o responsabilitate ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
crescutǎ, pentru dezvoltarea competen ei nou introduse: exprimarea identitǎ ii lingvistice i ționarea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
culturale proprii n context na ional i interna ional. Aceasta permite integrarea studiului baladei ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
populare sau cel pu in a contactului cu aceastǎ specie a literaturii populare. De exemplu, la clasa ționarea
a VI-a sunt propuse urmǎtoarele activitǎ i: elaborarea unei colec ii de folclor literar destinate ționarea ționarea
rom nilor de pretutindeni, selectarea i prelucrarea informa iilor din materiale diverse,ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
prezent nd valorile promovate n tradi iile i obiceiurile diferitelor culturi. Promovarea culturii ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
na ionale prin utilizarea noilor tehnologii (blog, pagina web etc) av nd drept con inut nouționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea
mitologia rom neascǎ (clasa a VII-a) este un alt exemplu de activitate propusǎ n programa ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
disciplinei, ce lasǎ posibilitatea ca profesorul de limba i literatura rom nǎ sǎ faciliteze contactul ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
elevilor cu toate speciile foclorului literar, inclusiv balada.
3.6.1.2. Studiul comparativ al manualelor
Manualele școlare reprezintă jumătate din materialele curriculare. De mai bine de două
secole, acestea reprezintǎ un real suport at t pentru profesori, c t mai ales pentru elevi. Ele ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
selectează, organizează și prezintă ntr-un mod distinctiv conținutul programei colare. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Este necesarǎ o scurtǎ analizǎ a manualelor de limba i literatura română pentru a ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
observa evoluția conceptului didactic de baladǎ popularǎ.
De i studiul speciei literare care face obiectul acestei lucrǎri este obligatoriu doar pentru ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
clasa a VIII-a, autorii manualelor alternative o introduc i la clasele mai mici. La clasa a VI-a ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
apar balada popularǎ Constantin Br ncovanul ( ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabilEDP., Bucure ti ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și), Toma Alimo și, în sens(All, 2000),
Pintea Viteazul (Humanitas Educa ional, ționarea manual neavizat). La clasa a VII-a , Monastirea
Arge ului și, în sensapare n manualul tipǎrit de editura Corint. Humanitas Educa ional i Corint sunt cele ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
douǎ edituri ce propun pentru studiu n clasa a VIII-a varianta publicatǎ de V.Alecsandri a ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
baladei populare Miori a. ției Manualul editurii All con ine acela i text, fǎrǎ exerci ii. ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
Astfel, se poate observa cǎ, spre deosebire de alte specii literare populare, c ntecul ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
narativ s-a bucurat n manualele colare de multe reprezentǎri ce reflectǎ diversitatea tematicǎ. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
nsǎ din nefericire nu existǎ un demers unitar, o continuitate n selectarea textualǎ.Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Se observǎ adoptarea unui demers inductiv, de la particular la general. ntr-un procent de Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a
84, demersul autorilor porne te de la observarea/ studiul textului: exerci ii de vocabular, foneticǎ, ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
morfosintaxǎ. Urmeazǎ lectura aprofundatǎ prin care se exploreazǎ textul epic (tema, subiectul
operei, personaje, conflict, ritmul desfǎ urǎrii, mai rar formule tipice, epic, dramatic si liric .a.), ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
finalizatǎ cu interpretarea acestuia (ideea poeticǎ, exprimarea propriilor opinii). n cazul Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare aMiori ei ției,
exerci iile sunt mai complexe, mai dificile, probabil i datoritǎ v rstei elevilor i contactului ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
anterior cu astfel de crea ii. ționarea
Sarcinile didactice propuse respectǎ algoritmul urmǎrit n studierea crea iilor epice ȋn studierea creațiilor epice țiilor epice
livre ti șurarea experimentului i implicǎ elevii n receptarea textelor literare, form ndu-le deprinderi de comunicare iște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
de redactare. Astfel, se nt lnesc exerci ii de aplicare, de n elegere i de explicitare a no iunilor ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
teoretice anterioare (cel mai frecvent), de cultivare a exprimǎrii orale i scrise, de dezvoltare a ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
g ndirii, imagina iei, spiritului critic i a creativitǎ ii. Dupǎ identificarea elementelor structuraleȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
ale operelor, elevii ajung la generalizǎri, ce au n prim-plan caracterul epic. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Am putut constata n manualele alternative i ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și lipsa unei defini ii unitare i complete țiilor epice șurarea experimentului .
Am selectat o ncercare mul umitoare de prezentare a acestei specii literare. De exemplu, n ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
propunerea fǎcutǎ de EDP pentru clasa a VI-a existǎ urmǎtoarele informa ii: ționarea Balada (c ntecul ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
bǎtr nesc) este opera epicǎ n versuri, inspiratǎ de obicei din tradi ia istoricǎ sau popularǎ, nȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens ției ȋn sens
care se poveste te o ac iune eroicǎ sau o nt mplare nsemnatǎ. Personajele unei balade au și, în sens ției ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens
calitǎ i excep ionale. Aceste personaje pot fi pozitive sau negative. n func ie de subiectul lor, ției ției Ȋn funcție de subiectul lor, ției
baladele se clasificǎ n:pǎstore ti (,,Miori a”), haiduce ti (,,Pintea Viteazul”), viteje ti (,,Novac ȋn sens și, în sens ției și, în sens și, în sens
i corbul”), istorice (,,Constantin Br ncovanu”) și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil .
Un aspect nesatifǎcǎtor n ceea ce prive te demersul autorilor de manuale este prezentarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
neatractivǎ, neinteresantǎ a exerci iilor. ționarea
Majoritatea manualelor respectǎ etapele studierii literaturii prin modul de organizare i de ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
formulare a cerin elor. nsǎ aceasta nu înseamnă că propunerile sunt ntotdeauna cele mai bune ționarea Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
sau că seria textelor propuse de manualul ales nu poate fi extinsǎ. Sugestiile programelor și
criteriile enumerate mai sus pot duce la alegeri corecte, optime. n privința structurării scenariilor Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a
didactice, criteriile se referă la rolul atribuit cititorului și actului lecturii și la caracterul explicit și
complet al demersului didactic.
Bine n eles, un rol foarte important i revine cadrului didactic, care are posibilitatea sǎ ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
propunǎ alte texte pentru studiu, sǎ i stabileascǎ propriile strategii didactice care sǎ i atragǎ pe ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite șiște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
copii, sǎ le trezeascǎ interesul pentru literatura popularǎ, respect nd orizontul de așteptare al ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
acestora, particularitǎ ile (implicit capacitǎ ile cognitive), dar i valoarea educativǎ a crea iilor ționarea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
literare.
3.6.1.3.Administrarea chestionarului ini ial țiilor epice
Al doilea pas în realizarea efectivă a cercetării constă în administrarea unui chestionar,
prezentat n anexa 1, pentru a verifica n ce mǎsurǎ elevii cunosc i manifestǎ interes pentru ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
aceastǎ specie a literaturii populare.
Analiz nd rǎspunsurile elevilor din grupul- intǎ, pot afirma cǎ nu au fost surprinzǎtoare, ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea
cunosc nd particularitǎ ile clasei. ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea
La primele douǎ cerin e, majoritatea elevilor a rǎspuns cǎ ționarea Pa a Hassan și, în sensi ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații șiConstantin
Br ncoveanuȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil sunt baladele pe care le cunosc, pentru prima oarǎ intr nd n contact cu acestea la ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
coalǎ. n propor ie de 68% au rǎspuns cǎ le place balada, motiv nd la altǎ cerin ǎ prinște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea
rǎspunsuri de genul: rimǎ u oarǎ, nu i i vine sǎ te mai opre ti, expresii populare frumoase, ne și, în sens ției și, în sens
ajutǎ n via ǎ, sunt vechi. ȋn sens ției Justificǎrile celor cu rǎspuns negativ au fost urmǎtoarele: povestea nu
a fost interesantǎ, nu imi place sǎ citesc, nu mi plac temele cu turcii, sunt prea plictisitoare, este ȋn sens
greu de demonstrat apartenen a la aceastǎ specie literarǎ. ției La ultima cerin ǎ majoritatea a ționarea
rǎspuns cǎ nu tie nicio informa ie despre aceastǎ specie literarǎ. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
Aceastǎ clasǎ a manifestat de la nceputul ciclului gimnazial dezinteres pentru coalǎ, nsǎ ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
existǎ i elevi interesa i, motiva i care au cuno tin ele de bazǎ pentru a da rǎspunsuri corecte i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
coerente sau pentru a purta un dialog la limba i literatura rom nǎ, de i nu exceleazǎ. Ace ti 3-4 ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
elevi au enumerat urmǎtoarele caracteristici ale baladei populare, re inute din clasa a VI-a: ționarea
transmisǎ prin viu grai / caracter oral, nu are autor cunoscut / caracter anonim, caracter
sincretic i colectiv, porne te de la un fir narativ simplu, n versuri. și, în sens și, în sens ȋn sens
n afara chestionarului men ionat, am aplicat un test ini ial pentru verificarea Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ționarea ționarea
competen elor de lecturǎ ale c ționarea olectivului-martor (C.M., clasa a VIII-a din anul colar 2015-2016) ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
și experimental (C.E., clasa a VIII-a din anul colar 2017-2018), av nd drept suport o balada ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
popularǎ Soarele i luna și, în sens(Anexa 2).
Obiectivele testului au fost: sǎ transcrie douǎ cuvinte cu formǎ popularǎ, sǎ identifice o
pereche de sinonime, sǎ explice utilizarea unui semn de punctua ie, sǎ exemplifice douǎ figuri de ționarea
stil dominante, sǎ precizeze timpul verbal, mǎsura i rima primelor ase versuri, specia literarǎ ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
cǎreia i apar ine textul dat, sǎ identifice un element specific basmului, sǎ redacteze rezumatul. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
Copiii au fost notați cu calificative conform puntelor ob inute. Am optat pentru aceastǎ ționarea
modalitate de notare deoarece era de a teptat ca rezultatele sǎ fie mai bune, conduc nd la ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
satisfac ia tuturor elevilor (inclusiv a celor mai slabi), motiv ndu-i, stimul ndu-le interesul ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
pentru activitǎ ile ulterioare. ționarea
Rezultatele sunt prezentate n tabelul i graficul urmǎtor. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
abel 1. Pre-test
Dupǎ cum se observǎ, la testarea ini ialǎ nu existǎ diferen e semnificative ntre rezultatele ționarea ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
elevilor, nsǎ este evident faptul cǎ rezulatatele elevilor din colectivul-martor sunt mai bune. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Fig. 2. Calificative pre-test
CONCLUZII ALE ETAPEI PRE-EXPERIMENTALE
Este necesarǎ ie irea din tiparul procesului de predare- nvǎ are-evaluare, ce pune foarte ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
mare accent pe elementele de con inut impuse la examenele na ionale. Astfel, elevii percep ca o ționarea ționarea
corvoadǎ exerci iile lucrate suplimentar n acest scop: de exemplu, compunerile argumentative. ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Deci este obligatorie adaptarea permanentǎ la particularitǎ ile cognitive, afective, psihologice ționarea
ale fiecǎrei clase pentru a alege strategiile didactice optime care sǎ le dezvolte interesul pentru
tema lec iei, dar mai ales pentru lecturǎ. Cadrul didactic trebuie sǎ dovedeascǎ o creativitate mai ționarea
mare n modul de organizare a secven elor de nvǎ are i sǎ extindǎ oferta educa ionalǎ prin ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
propunerea pentru studiu i a altor c ntece epice populare, at t n cadrul activitǎ ilor curriculare, ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
c t i extracurriculare.ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
3.6.2. Desfǎ urarea experimentului/ cercetǎrii șurarea experimentului
Dupǎ cum s-a precizat n etapa pre-experimentalǎ, ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și Miori a, Me terul Manole, Toma ției și, în sens
Alimo , Pintea Viteazul, Constantin Br ncoveanul și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil sunt baladele propuse pentru studiu n ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
manualele colare pentru clasele gimnaziale (a VI-a, a VII-a i a VIII-a). n urma chestionarului ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a
de lecturǎ aplicat, s-a concluzionat necesitatea extinderii ofertei educa ionale pentru cunoa terea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
fenomenului folcloric. Pornind de la aprecierile fǎcute de folcloristul A.Fochi, am propus pentru
studiu elevilor din grupul experimental urmǎtoarele balade populare: Corbea, Iovan Iorgovan.
Cu acestea au luat contact n cadrul unor activitǎ i diferite, complementare. Activitatea de la ora ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
desfǎ uratǎ n sala de clasǎ a fost completatǎ cu cea desfǎ uratǎ la biblioteca comunei irna (din ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și Școala
localitatea vecinǎ), renumitǎ pentru activitǎ ile deosebite desfǎ urate cu elevi de orice v rstǎ. ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Astfel, con inutul nvǎ arii a fost extins prin antrenarea elevilor n activitǎ i colare ( curriculare ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
i extracurriculare) i extra colare.ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Strategiile didactice sunt inepuizabile, mai ales n ceea ce prive te studiul eposului ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
folcloric. n continuare voi prezenta succint cele douǎ texte propuse, metodele utilizate i/ sau Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
secven e didactice. ționarea
Fochi considera cǎ balada Iovan Iorgovan meritǎ sǎ fie inclusǎ printre marile capodopere
ale c ntecului tradi ional rom nesc pentru elementul de noutate adus: ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra apari ia episodului cu ției
mu tele columbace n legǎturǎ cu uciderea balaurului este o inova ie rom neascǎ n cadrulși, în sens ȋn sens ției ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens
subiectului, un moment de reevaluare a unei legende strǎvechi ntr-un cadru nou i ntr-un ȋn sens și, în sens ȋn sens
context original (Fochi,1985, 426). Contamin nd douǎ tipare tematice diferite (lupta cu monstrul ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
i incestul), balada reprezintǎ o mbinare a sensurilor eroic i moralizator (Pop, Ruxǎndoiu, 1978,ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
306).
La poporul nostru, ucigǎtorul balaurului este Iovan Iorgovan, n basme este n general ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Fǎt-Frumos, iar n legende este Sf.Gheorghe. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Timpul i pa iul este creat i sanctificat de zei( Eliade, Sacrul, 62). Diferen ierea unui ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
spa iu de restul este datǎ de ncǎrcǎtura lui temporalǎ. Locului i se atribuie un evenimentționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
supraomenesc, fenomen ce stǎ la baza apari iei legendelor. Balada ționarea Iovan Iorgovan con ine oționarea
sugestie directǎ la forma de relief ,,valul lui Traian”, creatǎ n urma fugii arpelui mitic v nat de ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
eroul civilizator.
O ipostazǎ ofidianǎ a haosului ce amenin ǎ crea ia trebuie nfr ntǎ de Iovan Iorgovan, iar ționarea ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
propor iile arpelui devin cosmice. n acord cu func ia personajului, un adevǎrat ,,erou cultural” ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
din clasa lui Perseu, Heracles, Ghilgame , Sf.Gheorghe (Fochi, Ioavn, 62). Iovan aude i vorbe te ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
limba Lumii, simte cǎ arpele sugrumǎ muntele i se opre te sǎ cearǎ sfatul Cernei. ,,Roua i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
cea a” ce inso esc diminea a de joi ( singura zi a sǎptǎm nii benificǎ luptelor arhetipale)ționarea ționarea ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
dezvǎluie n Iovan un cǎlǎtor mitic ntre nivelurile existen iale. n acest context, apa neagrǎ a ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a
Cernei pare un topos comun traseului ini iatic i spre cealaltǎ jumǎtate a neamului. Dovezi vii ale ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
luptei sacre cu balaurul pot fi vǎzute, conform credin ei populare, n aspectul de v rf tǎiat al ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
muntelui Retezat, n piatra din mijlocul Dunǎrii n care a rǎmas fixat Iovan n urma blestemului ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
fetei sǎlbatice, n brazda pe care ngrozitul arpe a lǎsat-o n fuga sa prin Moldova ( ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
www.academia.edu/ 9703879/
Trasee_initiatice_in_folclorul_literar_romanesc._Strucuturi_stilistice), Trasee ini iatice n ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
folclorul literar rom nesc. Structuri stilistice, Adina Hulubas, 124). ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Baladele prezintǎ douǎ forme ale plecǎrii eroice, una caracteristicǎ speciei i una preluatǎ ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
de la basm, calǎtorie ini iaticǎ prin care eroul este supus mai multor probe. ționarea
n catalogul sǎu, Amzulescu oferǎ urmǎtorul rezumat tematic al baladei. Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a Voinicul
Iorgovan, cǎlare pe un cal seme i nso it de vizla (cǎ eaua) i ogarii sǎi, v neazǎ pe valea ției și, în sens ȋn sens ției ției și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
Cernei n sus. El i cautǎ sora, rǎtǎcitǎ sau fugitǎ de la curtea domneascǎ, unde slujeau ȋn sens ȋn sensși, în sens
mpreunǎ, pentru a scǎpa de pornirea lui incestuoasǎ. Uneori voinicul e ndrumat pe urma feteiȋn sens ȋn sens
de nsǎ i apa Cernei, pe care o roagǎ sǎ- i nceteze vuietul pentru a auzi glasul fetei. Iorgovanȋn sens și, în sens și, în sens ȋn sens
gǎse te fata cu ajutorul vizlei i al ogarilor sǎi, fie cuprinsǎ de un groaznic balaur ce pustie teși, în sens și, în sens și, în sens
regiunea, fie fatǎ sǎlbaticǎ, ngropatǎ n st ncǎ. Pentru cǎ nu ascultǎ ruga fetei de a- i ine ȋn sens ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil și, în sens ției
c inii, care o mursecǎ, aceasta l blesteamǎ sǎ se facǎ i el stanǎ de piatrǎ, ceea ce se vaȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens și, în sens
nt mpla n celedin urmǎ. Alteori, lu nd fata n bra e i sǎrut nd-o, ea i descoperǎ cǎ sunt fra i.ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens ției și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens ției
n alte variante, ndeosebi n cele oltene, Iorgovan ucide mai nt i balaurul, din capul cǎruia vorȊn funcție de subiectul lor, ȋn sens ȋn sens ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
ie i n veci mu tele veninoase ce vor fi flagelul regiunii (musca columbacǎ). Plec nd cu fatași, în sens ȋn sens și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
eliberatǎ, blestemul acesteia se mpline te: Iorgovan se preface n stanǎ de piatrǎ, ce poate fi ȋn sens și, în sens ȋn sens
vǎzutǎ i azi n mun ii Cernei, sau se neacǎ. Fata se mǎritǎ sau piere i ea n valurile Cernei, și, în sens ȋn sens ției ȋn sens și, în sens ȋn sens
ori se preface n floare ȋn sens(Amzulescu, 1981, 62).
Ceea ce rǎm ne stabil n cele 78 de variante ale textului cunoscute de Amzulescu este ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
faptul cǎ subiectul este format din douǎ motive principale: uciderea balaurului i apari ia ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
mu telor columbace din capul acestuia.ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Motivul luptei eroului cu balaurul apare n folclorul multor popoare, reprezent nd o ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
reluare a strǎvechii legende a lui Perseu (Fochi, 1985, 423). De asemenea, tema este regǎsitǎ i n ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
basme. n desfǎ urarea baladei fantasticul nu predominǎ ntreaga atmosferǎ, nsǎ motiveazǎ Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
conflictul i i determinǎ coordonatele. Balaurul, portretizat sumar, ncolǎce te fata ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ca zmeul din
basme: O halǎ cumplitǎ/ Jos nc rligatǎ ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil. Eroul se adreseazǎ apei personificate- r ul Cerna : ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Cerna-l asculta / i pe loc mi sta, / De nici nu urla / i nici nu mugea. Și pe loc ȋmi sta, / De nici nu urla / Și nici nu mugea. ȋn sens Și pe loc ȋmi sta, / De nici nu urla / Și nici nu mugea. Localizarea geograficǎ
este proprie baladei. nainte de nfruntarea cu balaurul, eroul are o disputǎ verbalǎ cu acesta. Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Condi ia supranaturalǎ a du manului ncadreazǎ lupta n domeniul fantasticului (Pop, Ruxǎndoiu, ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
1978, 306-307).
Tema incestului este de naturǎ nuvelisticǎ. Dorind sǎ se cǎsǎtoreascǎ cu fata salvatǎ,
Iorgovan o recunoa te ca fiind sora lui i evitǎ incestul. De i se declarǎ sorǎ cu eroul, fata ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
seamǎnǎ cu ,,fata sǎlbaticǎ” cu care Gruia se luptǎ pentru a- i dovedi maturitatea. Supǎratǎ de ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
agresivitatea oimilor i ogarilor, l blesteamǎ pe erou drept o reac ie de apǎrare a fecioriei. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
Repertoriul epic rom nesc a conservat mai bine poezia care dezvoltǎ conflicte feudale ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
datoritǎ faptului cǎ aceasta reflectǎ aspira iile i lupta maselor populare. Corbea, Toma Alimo , ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Mihu Haiducul oglindesc confruntǎri cu domnul i boierii, fiind astfel asemǎna i cu eroii ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
populari din c ntecul haiducesc ce se opun asupririi (Pop, Ruxǎndoiu, 1978, 319). ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Balada popularǎ Corbea cunoa te 293 de variante, suger nd rǎsp ndirea intensǎ a ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
subiectului n toate regiunile ǎrii, vechimea i importan a acestuia. Con inutul este puternic ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ționarea
formalizat, con in nd zece elemente comune majoritǎ ii variantelor, ca de exemplu: ntemni atul, ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
portretul i suferin ele prizonierului, misoginism, calul nǎzdrǎvan, zǎvor rea cur ilor ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea
(Fochi,1985, 430-433).
Hiperbola devine figura de stil pregnantǎ ce eviden iazǎ trǎsǎturile excep ionale/ ționarea ționarea
extraordinare ale eroului i ale situa iilor prin care trece, d nd impresia de fantastic, mai ales prin ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
existen a unor motive similare basmului, ca de exemplu motivul calul nǎzdrǎvan ( animalul ționarea
credincios personificat, cu nsu iri supranaturale). ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Introdusǎ n subcapitolul ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite șiHaiducii, Al.I.Amzulescu realizeazǎ urmǎtoarea prezentarea
variantelor baladei. Corbea ( M rza, Pene , Oprea, Gheorghe) a mbǎtr nit de c nd zace n ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil și, în sens ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens
temni ǎ, nchis de tefan-vodǎ (de Nergru-vodǎ, de mpǎrat). Chica, genele, spr ncenele i ției ȋn sens Și pe loc ȋmi sta, / De nici nu urla / Și nici nu mugea. ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil și, în sens
barba i-au crescut peste mǎsurǎ. n umezeala i ntunericul temni ei mi unǎ broa te, erpi i Ȋn funcție de subiectul lor, și, în sens ȋn sens ției și, în sens și, în sens și, în sens și, în sens
nǎp rci, sporind chinurile celui ce zace n noroi, legat n obezi i butuci. Mama ntemni atului,ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens ȋn sens și, în sens ȋn sens ției
care de multǎ vreme l cautǎ, reu e te sǎ vorbeascǎ, prin fereastra zǎbrelitǎ, cu fiul sǎu. Acesta ȋn sens și, în sens și, în sens
ndeamnǎ pe bǎtr nǎ sǎ cearǎ ndurarea domniei pentru d nsul. Rǎspunsul cu t lc al domnieiȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
aratǎ cǎ n cur nd ntemni atul va fi logodit cu o ,, jup neasǎ”, anume ,,pregǎtitǎ”. Bǎtr na i ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens ției ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sensși, în sens
veste te fiul, care nsǎ n elege cǎ logodnica fǎgǎduitǎ nu poate fi dec t eapa care-l a teaptǎ. și, în sens ȋn sens ȋn sens ției ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ției și, în sens
Pentru a se salva, Corbea pune la cale un iretlic, cu ajutorul mamei sale. Dezgrop nd grajdul și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
unde se aflǎ ascuns calul nǎzdrǎvan al lui Corbea, bǎtr na se plimbǎ cu calul pe uli ele t rgului ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ției ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
domnesc, pentru a ispiti cu frumuse ea lui pe boieri i pe domn i pentru a-l ceda numai n ției și, în sens și, în sens ȋn sens
schimbul eliberǎrii fiului nchis. Uimit de nfǎ i area calului, domnul cheamǎ pe bǎtr nǎ n ȋn sens ȋn sens ției și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens
curtea sa. Cum calul ucide pe to i cei care se ncumetǎ sǎ se apropie de el, bǎtr na spune ției ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
domnului cǎ numai fiul ei ar putea sǎ l domoleascǎ. Este adus ntemni atul i, pentru a- i ȋn sens ȋn sens ției și, în sens și, în sens
recǎpǎta nfǎ i area voiniceascǎ, e tuns i mbrǎcat i narmat prin viclenie cu hainele i armele ȋn sens ției și, în sens și, în sens ȋn sens și, în sens ȋn sens și, în sens
domnului. Corbea ncalecǎ, o n facǎ cu d nsul din goanǎ pe bǎtr nǎ i se elibereazǎ sǎrind cu ȋn sens ȋn sens și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil și, în sens
calul peste ziduri, lu ndu- i rǎmas bun, n batjocurǎ, de la domnul astfel n elat. n unele ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil și, în sens ȋn sens ȋn sens și, în sens Ȋn funcție de subiectul lor,
variante, eroul se ntoarce n timpul nop ii i pedepse te pe domn, iar uneori i pe boieri i ȋn sens ȋn sens ției și, în sens și, în sens și, în sens și, în sens
temniceri.
Folcloristul remarcǎ ac iunea concentratǎ din majoritatea variantelor moldovene i ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
ardelene, care are drept consecin ǎ atenuarea elementului fantastic, eroic (Amzulescu, 1981, ționarea
110).
Vechimea, rǎsp ndirea i multitudinea de variante au condus la o capodoperǎ a genului, ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
recomand nd balada ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupraCorbea pentru studiul la clasǎ.
Dupǎ acest demers de prezentare succintǎ a c torva elemente ale c ntecelor narative ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
propuse, cu accent pe subiect/ fabulǎ, detaliez modul de abordare a textelor pe care l-am
experimentat asupra grupului intǎ. ționarea
Tiparele configurative pe care le-am aplicat în proiectarea lecției urmărind corectarea
unor carențe ale variantei clasicizante prin integrarea fiecărei activități într-un proces și
explicitarea strategiilor de predare – învățare sunt :
-Modelul ,,Evocare – Realizarea Sensului – Reflecție ” (E. R. R.) integrează învățarea
în orizontul cunoștințelor și preocupărilor elevilor, subliniind caracterul ei procesual.
Existǎ i alte modele configurative care își propun explicitarea procesului de învățare. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
-Modelul ,,învățării directe și explicite” are drept scop învățarea strategiilor de
înțelegere a textelor literare pentru dezvoltarea autonomiei elevului și transformarea lui în lector
competent. Etapele lecției sunt centrate pe:
Această structură am aplicat-o învățării de strategii și proceduri ca :
deducerea sensului cuvintelor din context, extragerea ideilor principale, rezumarea, realizarea de
schițe logice, diagrame, interpretarea unor fotografii/imagini, .a. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
-Modelul ,,învățării prin descoperire”
După etapele pe care le cuprinde, acesta constă în juxtapunerea celor trei E: Explorare,
Explicare, Extindere . Pune accent pe implicarea activǎ a elevilor n ,, explorarea” textului i ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
descoperirea structurii de suprafa ǎ i de ad ncime a acestuia. ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
În folosirea unor strategii activ-participative și interactive, m-am bazat pe adaptarea
formelor și metodelor de lucru care să asigure o creștere a valorii formativ-educative a învățării.
Aceasta depinde și de concepția pedagogică proprie, de aprecierea obiectivă a competenței
personale și a resurselor umane implicate și a celor materiale de care dispunem. În orice etapă a
analizei situației de învățare, au contat aceleași criterii de bază: adecvarea și eficiența . Urmărite
cu perseverență, ele asigură caracterul dinamic și deschis al metodologiei didactice.
Am considerat că, în urma modelelor folosite, elevul va n elege faptul că învățarea se ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
învață, ceea ce înseamnă că aceastǎ conștientizare a propriei cunoașteri va funcționa și după
terminarea lecției, și în vacanță, și în activitatea postșcolară, adică permanent. Pentru aceasta le-
am comunicat direct elevilor care sunt, din punctul meu de vedere, cele mai bune strategii de
învățare într-o situație dată, cum se pot autocontrola, cum pot selecta informațiile relevante
transferându-le dintr-un domeniu în altul, care sunt parametrii reușitei, cauzele eșecului .a. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Modernizarea metodologiei receptării eposului baladei populare are în vedere adaptarea
ei la nivelul de înțelegere al elevilor, fiindcă tot ce se învață greu se uită repede.
În demersul de explorare a speciei literare ce face subiectul acestei lucrǎri , am pornit
ini ial din exterior cǎtre interior, de la general cǎtre particular, urmǎrind un demers deductiv.ționarea
Pentru întocmirea unei lecții de receptare și analizǎ a unei opere literare, am pornit de la o serie
de premise de receptare criticǎ și am urmat pașii specifici contextului didactic, trecând prin mai
multe faze dupǎ cum urmeazǎ: prefaza artisticitǎții concretizatǎ prin cercetarea canalelor prin
care ne parvine opera de la copertǎ, editurǎ, colecție pânǎ la numele autorului, faza obiectualǎ
care constǎ în lectura intuitivǎ și analiza logico-științificǎ identificarea componentelor structurale
ale operei, faza semanticǎ, care constǎ în discernerea unor etaje ale stratului de semnificații și
faza axiologicǎ.
ncǎ de la nceput am pornit de la ideea cǎ dictarea unor comentarii ar trebui exclusǎ dinȊntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
cadrul orelor de limba i literatura rom nǎ. Cadrul didactic ar trebui sǎ conducǎ o ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra discuție
orientativǎ, oferind informații cultural-artistice care înlesnesc înțelegerea textului literar
folcloric. Acestui moment i se poate rezerva o ntreagǎ lec ie, ce utilizeazǎ ca metodǎ didacticǎ ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
de bazǎ expunerea folosind mijloace de nvǎ ǎm nt moderne, ca videoproiectorul. Materiale ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
moderne precum CD-uri cu interpretǎri ale textelor literare populare, prezentǎri PowerPoint
despre caracteristicile folclorului literar, speciile acestuia, trǎsǎturile baladei populare fac
prezentarea mai atractivǎ. Interesul elevilor poate fi crescut prin schimbarea cadrului obi nuit al ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
desfǎ urǎrii lec iei (sala de clasǎ). Laboratorul de informaticǎ sau AeL poate fi o alegere ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
adecvatǎ n acest sens. n plus, elevii pot cǎuta singuri mijloace audio-video folosind mediul ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a
virtual, respect nd indica iile profesorului. ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea
Învățarea cu ajutorul calculatorului este o metodă modernă de educație care poate fi
folosită în toate etapele procesului didactic: în proiectare, în predare-învățare și în evaluare.
Utilizarea calculatorului, a softurilor educaționale mărește calitatea învățării, contribuie la
formarea unei gândiri sistematice, selective, rapide, eficiente – atribute de bază ale unui bun
vorbitor și utilizator de limbă română.
Folosind calculatorul, elevul va fi capabil: să învețe utilizarea dicționarului, să
diferențieze informațiile de bază de cele de detaliu, să caute informații despre o anumitǎ no iune ționarea
literarǎ sau carte, să descopere eventualele greșeli strecurate într-un text tehnoredactat și să le
corecteze, să construiască sau să rezolve teste de evaluare, sǎ redacteze un text, o revistǎ literarǎ
.a. ( S mǎhian, 2014, 240).ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Expunerea poate fi precedatǎ de metoda tiu/ vreau sǎ tiu/ am nvǎ atșurarea experimentului șurarea experimentului ȋn studierea creațiilor epice țiilor epice , completatǎ
secven ial dupǎ modelul celei care a propus-o n 1986, Donna Ogle. Secven ele metodei se ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
regǎsesc n lec ia structuratǎ pe fazele Evocare/ Realizarea sensului/ Reflec ie i pot fi ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
reprezentate grafic astfel (Ilie, 2008, 173):
Etapa „Știu” implică două nivele ale accesării cunoștințelor anterioare: un brainstorming
cu rol de anticipare și o activitate de categorizare. Brainstormingul se realizează în jurul unui
concept cheie. Întrebări generale de felul „Ce știți despre…” se recomandă atunci când elevii
dețin un nivel scăzut de informații despre conceptul în cauză. Pe baza informațiilor obținute în
urma brainstormingului se efectuează operații de generalizare și categorizare. Elevilor li se cere
să analizeze ceea ce știu deja și să observe pe cele care au puncte comune și pot fi incluse într-o
categorie mai generală. A ne gândi la ceea ce știm ne ajută să ne îndreptăm atenția asupra a ceea
ce nu știm.
Etapa „Vreau să știu” presupune formularea unor întrebări, care apar prin evidențierea
punctelor de vedere diferite apărute ca rezultat al brainstormingului sau categorizărilor. Rolul
acestor întrebări este de a orienta și personaliza actul lecturii.
Etapa „Am învățat” se realizează în scris, de către elevi, după ce conținutul lecției a fost
predat. Dacă textul este mai lung, completarea acestei rubrici se poate face după fiecare fragment
semnificativ. Elevilor li se cere să bifeze întrebările la care au găsit răspuns, iar pentru cele
rămase cu răspuns parțial sau fără se sugerează lecturi au explicații suplimentare (Ilie, 2008,
173).
Elevii pot lucra n pereche. Fiecare pereche a men ionat câte o întrebare despre ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
cunoștințele pe care vrea sǎ le afle sau sǎ le clarifice. Cadrul didactic poate completa rubrica pe
tablă sau pe flipchart, stimulându-le astfel interesul pentru studiul textului. Personal, am adăugat
propriile aspecte pe care am vrut să le cunoască, formulate ntr-un mod c t mai interesant. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Interoga iile au eviden iat ideile nea teptate pe care le au elevii, adecvate sau nu cerin ei. ționarea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
Etapa discu iei orientative este urmatǎ n cadrul altor ore de ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și lectura expresivǎ și de
receptarea propriu-zisǎ a crea iei literare prin descoperirea sistemului de imagini și a ționarea
elementelor componente ale structurilor narative. Ulterior are loc comentarea imaginilor
relevante din sistemul operei și generarea de concluzii privind valoarea acesteia i integrarea în ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
sistemul valorilor naționale și/sau universale.
Analiza unei crea ii epice livre ti la nivel gimnazial are în vedere urmǎtoarele aspecte: ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
-identificarea elementelor componente ale acțiunii: faptele și coordonatele spațio-temporale,
ordinea lor; personajele, trǎsǎturile lor, precum și procedeele de construire a acestora
(autocaracterizare, .a); ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
-investigarea discursului narativ și a procedeelor narative privind ordinea temporalǎ (paralelism,
anacronie, elipsǎ), durata temporalǎ (secvența, pauzele), frecvența, registrele vorbirii, perspectiva
narativǎ;
-surprinderea problematicii, constatarea originalitǎții artistice a operei, aprecierea valorii ei
literare și formularea unor opinii personale.
După prima lecturǎ, elevii pot nota pe bilete nesemnate ce a rămas neînțeles. Dupǎ aceea,
se ncercat gǎsirea unor răspunsuri, dezbaterea lor, iar în a doua parte a orei elevii scriu în caieteȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
ce-au reținut.
Predic iile țiilor epice cresc motivarea i angajarea cititorului fa ǎ de text, mbunǎtǎ ind n elegerea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
semnifica iilor acestuia( S mihǎian, 2014, 299). ționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Înainte de a se trece la lectura textului, elevii au fost preveniți că trebuie să se oprească în
timpul lecturii pentru a face predicții și a le verifica după modelul pe care l-au notat de pe tablă
în caiete sau existent pe o fi ǎ de lucru: ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Analiza de text
Cercetarea discursului baladesc, care să sublinieze expresivitatea limbii nu doar prin
lectura textului folcloric, ci prin audierea interpretării de către rapsodul cunoscător al tehnicii
“zicerii” populare, am realizat-o at t n cadrul orei obi nuite, c t i prin activita ile ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
extracurriculare ( cerc literar, vizita la bibliotecǎ) prin studierea a șase constante narative , la
care am fǎcut referire anterior: Lumea reprezentată (Cine povestește? Care sunt mărcile
specifice? Despre ce se povestește?), p ersonajele ( Care sunt? Prin ce impresionează? Ce rol/
statut au? Cum apar în text ?; spațiul și timpul (Unde se petrece acțiunea? Când? De ce nu se
precizează exact locul sau timpul? Ce indici spațio-temporali există? ),s tructura narațiunii: Care
sunt cele cinci momente ale subiectului? Din ce fragmente se deduc?), d ezvoltarea textului (Cum
se desfășoară acțiunea? Ce moduri de expunere, pe lângă narațiune, întâlnim? Ce rol au?),
semnificațiile lumii relatate (Ce semnificație are călătoria eroului …? Cum interpretați…? Cum
se numește procedeul prin care în text se atribuie lumii semnificații deosebite? ).
Implicarea emo ionalǎ țiilor epice a elevilor n lectura unui text poate conduce la re inerea i ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
n elegerea acestuia, ca n exemplele urmǎtoare: ,, Cum v-a i fi sim it n locul ciobǎna uluiȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
moldovean n momentul dezvǎluirii inten iei criminale/ n locul lui Manole n situa ia de a fi ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
nevoit sǎ i zide ti sau sǎ i sacrifici o fiin ǎ dragǎ? A i fi procedat la fel sau diferit? Cum?” . ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite șiționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite șiționarea ționarea ționarea
De asemenea, se pot utiliza reprezentǎri vizuale pentru a descoperi o culturǎ a textului citit,
pentru a ne imagina cum aratǎ personajele sau locul ac iunii. ționarea
Profesor pentru cinci minute este unul dintre jocurile organizate ca secvență de
problematizare, de verificare sau de fixare. Un elev desemnat a luat locul profesorului și a
adresat tuturor întrebări (inclusiv cadrului didactic) sau a dat explicații, a completat sau a răspuns
întrebărilor clasei.
Lasă-mă să am ultimul cuvânt! Toți elevii au comentat, în cel mult zece rânduri, un scurt
pasaj ales dintr-un baladǎ popularǎ studiatǎ. Elevul inițiator, selectat cu atenție de profesor, a fost
atenționat că el va citi ultimul. A avut astfel posibilitatea să-și noteze idei care i-au venit în
timpul lecturii celorlalți, întrebări, sugestii. Jocul a devenit pentru toți participanții un util
exercițiu de apreciere, redactare, autoevaluare, exprimare a propriei opinii.
Metoda starburst, una dintre cele mai relaxante i mai plǎcute metode didactice, u or de ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
aplicat oricǎrui colectiv, este asemǎnǎtoare asaltului de idei/ brainstorming i stimuleazǎ crearea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
de ntrebǎri la ntrebǎri. Se noteazǎ ideea de dezbǎtut i se scriu n jurul conceptului c t maiȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
multe ntrebǎri care au legǎturǎ cu el ( Anexa ). ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Cubul. Pentru implicarea directă a elevilor în înțelegerea unui conținut informațional, le-
am cerut să răspundă la cele șase verbe “de comandă” înscrise pe fețele unui cub de hârtie. Au
avut ca sarcini de lucru (pentru zece minute) pentru balada Corbea:
Descrie locul ac iunii. ționarea
Compară două personaje: Corbea și tefan-Vodǎ. Școala
Asociază nt mplǎrilor momentul ac iunii corespunzǎtor.ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ționarea
Analizează limbajul artistic al textului.
Aplică : Imagineazǎ- i cǎ e ti eroul. Redacteazǎ un monolog n care sǎ- i exprimi ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
sentimentele n momentul recunoa terii surorii. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Argumentează apartenen a la specia literarǎ baladǎ popularǎ. ționarea
Din îmbinarea și corectarea răspunsurilor, au ieșit ,,comentarii” interesante.
Diagrama Venn permite compararea a douǎ no iuni literare, prin identificarea ționarea
asemǎnǎrilor i deosebirilor. Am aplicat-o n etapa consolidǎrii sau a asigurǎrii feedbackului: de ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
ex. ,,Stabile te asemǎnǎri i deosebiri ntre balada popularǎ i cea cultǎ/ baladǎ popularǎ i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
doinǎ” (Anexa….).
Am ales sǎ utilizez i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații șiTeoria inteligen elor multiple țiilor epice n activitǎ ile de receptare a textelorȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
literare. Astfel voi prezenta succint ce presupune i voi analiza efectele. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Probabil fiecare dintre noi a observat cât de diferite sunt comportamentele elevilor la
clasă. Dar poate că nu întotdeauna am știut să ne raportăm predarea la nevoile, interesele și
inteligență elevilor, astfel încât să-i implicăm pe toți în comunicare și să le stârnim interesul
pentru disciplina predată sau tema în discuție. Comunicarea, ce are ca efect influența, este esența
procesului de învățământ . Pentru a comunica eficient cu elevii trebuie mai întâi să le stârnim
interesul de a se implica în înțelegerea celor discutate. Diferitele tipuri de comunicare se
întâlnesc în special la orele de limba și literatura română, când elevii învață să se exprime în
diferite moduri : în scris, oral, evidențiindu-se și rolul elementelor nonverbale și paraverbale,
care pot confirma sau infirma cele exprimate oral.
Una dintre teoriile care au schimbat modul tradițional al desfășurării lecțiilor este Teoria
inteligențelor multiple (TIM), elaborată de Howard Gardner. Aceasta nu schimbă con inutul ționarea
predǎrii, ne ajută doar să schimbăm modul în care lucrăm cu elevii, ne ajută să înțelegem faptul
că elevii pot fi ,, deștepți ‘’ în diferite feluri și ne instrumentează în a-i ajuta să evolueze .
Teoria inteligențelor multiple subliniază faptul că fiecare om are mai multe tipuri de
inteligență, și anume: inteligență verbal-lingvistică (capacitatea de a rezolva probleme și de a
dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic ), logico-matematică (capacitatea de a opera cu
modele, categorii și relații, de a grupa și ordona date și de a le interpreta ), muzical-ritmică,
(capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului și melodiei),
corporal-kinestezică ( capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul
mișcării), vizual–spațială (capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul
reprezentării spațiale și al imaginii) , intrapersonală (capacitatea de a rezolva probleme și de a
dezvolta produse prin cunoașterea de sine) , interpersonală (interacțiune cu ceilalți), naturalistă
(capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul clasificărilor/
reprezentărilor din mediul înconjurător). Abilitățile cognitive multiple pot fi identificate,
stimulate și dezvoltate. Ele reflectă modalități diferite de a interacționa cu lumea. ( H.Gardner,
Teoria inteligențelor multiple, Ed. Sigma, București, 2006).
Aplicație
În continuare voi analiza o lecție de limba și literatura română la clasa a VIII-a , ce a
avut ca temă un fragment dintr-o baladǎ popularǎ, text cunoscut de elevi din ora anterioară.
Elevii nu mai luaseră contact cu această modalitate de organizare a clasei, în funcție de tipul de
inteligență dominant. După ce li s-a explicat despre ce este vorba și s-au împărțit în grupe, li s-au
dat copiilor următoarele sarcini : cei cu inteligență verbal-lingvistică au avut de realizat o poezie
sau de povestit conținutul fragmentului, cei cu inteligență logico-matematică – reprezentarea
grafică a acțiunii, grupa spațial-vizuală -un desen, cea corporal-kinestezică –mimarea acțiunii,
cea interpersonală –caracterizarea personajul principal, iar cei cu inteligență intrapersonală s-au
pus în locul eroului, justificându-i comportamentul.
Activitatea fiind organizată pe grupe, este evident că accentul a căzut pe comunicarea elev-
elev ,elev-elevi, în care fiecare elev este atât emițător, cât și receptor. Nefiind constrânși să facă
ceva ce nu le place, elevii au comunicat mai bine, exprimându-și ideile, sentimentele prin
modalități diferite. După realizarea sarcinilor, au prezentat produsele muncii lor în fața întregii
clase, fiind nevoiți să-și învingă timiditatea. Rolul meu a fost de a coordona activitatea elevilor,
de a-i ajuta/sprijini, de a-i corecta când a fost cazul. Cadrul plăcut, lipsit de tensiune, al
desfășurării lecției, plăcerea cu care elevii și-au îndeplinit sarcinile și au reținut caracteristicile
importante ale textului m-au convins de necesitatea unor astfel de lecții, care contribuie la
formarea tututor elevilor, ținând cont de particularitățile fiecăruia.
Am constatat realizarea unei unificări a grupului, o mai bună cunoaștere între elevi. De
asemenea, s-au evidențiat toți elevii, ceea ce a avut ca rezultat creșterea stimei de sine, formarea
unor valori morale ca prietenia, egalitatea între oamenii/elevi. Drept minusuri ale TIM se pot
men iona: este cronofagǎ, nu permiteționarea
Indiferent de notele obținute, fiecare elev are calități, aptitudini ce trebuie descoperite și
valorificate la oră. Influența cadrului didactic este foarte mare, fiecare oră reprezentând
o ,,pietricică” în construirea personalității elevilor, care vor trebui să-și aplice cunoștințele,
aptitudinile învățate, competențele de comunicare formate în cadrul instituționalizat al școlii într-
o societate în continuă schimbare.
Câteva dintre produsele muncii elevilor le-am prezentat în anexa ……..
Sintaxa personajelor respectǎ urmǎtoarele elemente: stabilirea locului și a rolului
personajului în operǎ, relațiile cu celelalte personaje, trǎsǎturile fizice și morale, mijloace de
realizare folosite (comportamentul, portretizare) etc. Cercetarea acestor aspecte privind
personajele contribuie la surprinderea sentimentelor, a ideilor, a temei sau a mesajului estetic al
unei opere literare. În realitatea imediatǎ, noțiunile pot avea rol practic, copiii intuind repede
caracterele persoanelor cu care intrǎ în contact sau socializând cu mult mai multǎ lejeritate.
n aceastǎ etapǎ, cadrul didactic poate utiliza urmǎtoarele metode: Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a cvintetul, ciorchinele,
careul, horoscopul, cadranele. Voi prezenta c te un exemplu aplicativ pentru fiecare dintre ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
acestea.
Metoda cadranelor oferǎ o modalitate de sintetizare a informațiilor, solicitând implicarea
activǎ a elevilor în procesul de învǎțare, fǎcând uneori apel la experiența lor de viațǎ. Elevii sunt
solicitați sǎ noteze în cele patru cadrane informațiile indicate. Ei pot lucra individual sau pe patru
grupe. Ulterior, fiecare grupǎ oferǎ explicații celorlalți colegi, înlesnind o asimilare corectǎ a
noțiunilor ( Anexa ).
Careul are scopul de a-i activa pe elevi n rememorarea evenimentelor și enumerarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
personajelor care participǎ la acțiunea baladei, prin cǎutarea numelor acestora în aglomerarea de
litere din interiorul pǎtratului. Se verificǎ astfel n elegerea textului din lectura anterioarǎ. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
Am oferit un exemplu aplicat la c ntecul epic ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupraCorbea.
Metoda ciorchinelui îi încurajeazǎ pe elevi sǎ gândeascǎ liber, conduc nd la ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
eviden ierea legǎturilor dintre idei, la asocieri de sensuri. Profesorul enunțǎ elementul cheie al ționarea
lecției, Corbea. i îndeamnǎ pe elevi sǎ noteze în mod individual toate ideile și pe care le au cu Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a
privire la acest personaj, explicându-le cǎ trebuie sǎ existe conexiuni logice și pertinente ntre ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
ele, marcate n scris prin trasarea unor linii. Astfel se creeazǎ imaginea unui ciorchine. Noțiunile ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
din jurul elementului cheie vor fi: trǎsǎturile fizice, morale, atitudinea fațǎ de personaj și relațiile
cu celelalte personaje. Ulterior, ramificațiile se vor multiplica cu exemple exacte și cu citate.
Elevii vor explora astfel textul, înțelegându-i mai bine mesajul estetic și ideile moralizatoare pe
care le transmite. Pe tot parcursul activitǎții elevii sunt ghidați și corectați de cǎtre profesor astfel
încât sǎ obținǎ informații potrivite. Neajunsul aplicǎrii acestei metode este acela cǎ necesitǎ un
timp îndelungat și cǎ elevii vor participa în mod inegal la ndeplinirea sarcinii, îngreunând ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
evaluarea.
Fig. . Metoda ciorchinele
Lecția continuǎ, iar la obținerea performanței profesorul poate propune un joc didactic,
elevii identific ndu-se cu personajul preferat prin coincidența semnului zodiacal. ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Metoda horoscopului faciliteazǎ formarea deprinderilor de interiorizare a textului literar,
de descifrare și înțelegere a acestuia. Profesorul distribuie fișe conținând caracteristicile nativilor
din fiecare zodie în parte și solicitǎ citirea acestora. Ulterior, elevii vor încerca sǎ integreze fiecare
personaj al baladei într-una din zodii, argumentând alegerea fǎcutǎ prin folosirea unor secvențe sau
citate semnificative. Majoritatea copiior au ales zodia scorpion pentru haiducul Corbea, justific nd ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
fiecare trǎsǎturǎ.
Tabel . Horoscopul
BERBEC
(21.03 – 20.04)
Plin de inițiativă
Ambi ios ționarea
Hotăr t ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Egoist
Capricios
Obraznic
Idealism
EgoismTAUR
(21.04 – 21.05)
Harnic
Răbdător
Încăpăț nat ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Rigid
Hotăr t ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
PosesivGEMENI
(22.05 – 20.06)
Activ
Optimist
Încăpăț nat ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Capricios
Dezordonat
Deștept
ÎmprăștiatRAC
(21.06 – 20.07):
Prudent
Sociabil
Grijuliu
Prietenos
Modest
Sensibil
Nesigur
LEU FECIOARA BALANȚĂ SCORPION
(21.07 – 21.08)
Optimist
Puternic
Arogant
Orgolios
Nestăp nit ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Magnetic
Egoist(22.08 – 21.09)
Corect
Obiectiv
Analitic
Încăpăț nat ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Precaut
Nehotăr t ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Modest
Capacitate analitică
Autocritic(22.09 – 22.10)
Intuitiv
Logic
Estetic
Temperat
Autocompătimito
r
Nehotăr t ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
Diplomat
Autocompătimito
r(23.10 – 22.11)
Hotărt
Întreprinzător
Pasionat
Ager
Arogant
Senzual
Nemilos
Tainic
Nemilos
SĂGETĂTOR
(23.11 – 2O.12)
Neinteresat
Idealist
Compătimitor
Risipitor
Încăpățînat
Lipsit de tact
De neîncredere
ÎmprăștiatCAPRICORN
(21.12 – 19.01)
Diplomatic
Vesel
Profund
Întreprinzător
Egoist
Materialist
Carierist
Ambițios
RigidVĂRSĂTOR
(20.01 – 18.02)
Omenos
Meditativ
Onorabil
Binevoitor
Lipsit de simț
Practic
De neînduplecatPEȘTI
(19.02 – 20.03):
Tăcut
Compătimitor
Adaptabil
Supersensibil
Credul
Risipitor
Capricios
Flexibilitate
Autocompătimitor
Metoda cvintetului presupune crearea unei poezii de cinci verusuri prin care se
sintetizeazǎ un concept, o idee, o no iune nsu itǎ anterior. Primul vers precizeazǎ subiectul ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
printr-un substantiv, al doilea utilizeazǎ douǎ adjective pentru a descrie subiectul. Al treilea vers
con ine trei verbe referitoare la ac iuni ale subiectului, al patrulea- patru cuvinte care exprimǎționarea ționarea
starea afectivǎ fa ǎ de subiect, iar ultimul redǎ esen a subiectului ntr-un cuv nt (Ilie, 2008, 175). ționarea ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
De exemplu, pentru personajele principale din baladele propuse elevii au creat cvintete
ca:
Corbea, Iovan Iorgovan,
Curajos i inteligent/ crud, Puternic i curajos, și, în sens și, în sens
Anticip nd, sfǎtuind, lupt nd, Ascult nd, lupt nd, nving nd, ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil ȋn sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil
C tigǎ admira ia personajelor, cititorilor Ne uime te prin for ǎ ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabilși, în sens ției și, în sens ției
Justi iar/ Haiduc. Voinic. ției
Elevii sunt încurajați să lucreze în perechi. Profesorul supraveghează lucrul acestora,
dând explicații și indicații, îndrumă permanent această activitate.
Analiza lingvistică s-a dovedit a fi o posibilitate de înțelegere a impactului cunoașterii
c ntecului narativ folcloric asupra exprimării elevilor. Analizele pe texte au dus la concluzia că,ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
n ciuda limbii ,,tradiționale, convenționale, cu forme stereotipe”, (O. Densusianu, 1966, 53), înȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
niciun alt domeniu al culturii, balada popularǎ nu-și aratǎ importanța ca în acela al limbii, în
circumscrierea faptului folcloric ca artă.
Gh. Vrabie face referiri ample la toate nivelurile limbajului poetic popular ( elemente ale
armoniei poeziei folclorice, plasticitatea lexicului folcloric, scurtă privire asupra sintaxei
poetice) prin care elevul poate fi conștientizat că, în privința elementelor fono-stilistice , poezia
populară este o “voce” a naturii cu trăsături eufonice speciale: aliterații, onomatopee, repetiții,
accente și pauze, elidări. Între virtuțile discursive ale lexicului se includ cuvinte rare, arhaisme,
regionalisme, bogata polisemie. Inedite sunt unele abateri morfologice . Sintaxa poetică
urmărește gradația și enumerația în fraza periodică, simetrică, retorica exprimării (Vrabie, 1990,
29-88).
Și totuși, constatările noastre zilnice asupra capacității de exprimare a elevilor,
demonstrează că avem toate motivele să reflectăm mai mult asupra atenției pe care trebuie s-o
acodăm în școală cultivării exprimării orale . Modelul oferit în acest sens de eposul folcloric se
constituie într-o adevărată ,,estetică a oralității” (A. Fochi, 1980).
Alternarea unor tipuri de exerciții am folosit-o ca testare / evaluare a experimentării
unor procedee de lectură care au făcut legătura între componenta lingvistică a didacticii oralului
și cea a didacticii redactării:
1. Explică o structură specifică limbii populare din balada popularǎ citatǎ.
2. Identifică epitete prin care este caracterizat eroul din textul dat.
3. Explică rolul stilistic al diminutivelor din fragmentul ….
4. Justifică folosirea pronumelui personal în structura “ce- mi făcea” și “ruga-i asculta”
5. Transcrie, din câteva balade populare, cinci interjecții de adresare și motivează rolul lor de
mărci ale oralității.
6. Găsește în textul dat două cuvinte care au altă formă și alt înțeles decât cele din limba actuală.
7. Identificǎ arumente lingvistice care sǎ justifice faptul cǎ reprezintǎ o crea ie popularǎ. ționarea
8. Explică ortografia cuvintelor din versul…
9. Exprimǎ- i pǎrerea despre semnificația sintagmei “frunză verde”, “foaie verde”. ționarea
Aspectul lingvistic al experimentului îl exemplific cu câteva observații privind
dinamica verbului în baladele populare, cu accent pe ,,o arhitectonică a timpurilor impusă de
ritmul povestirii spontane”. Solicitând elevilor să realizeze o statistică a verbelor la indicativ din
baladele Toma Alimoș și Meșterul Manole au constatat că ele sunt la:
Tabel . Dinamica verbului
Text suport Modul INDICATIV
PrezentImperfectPerfect –
simpluPerfect –
compusMai-mult- ca-
perfect Viitor
Meșterul Manole 25178334139
Toma Alimoș 24181220-3
Concluzia logică este că dinamismul frazei poetice populare este impus de verbele la
imperfect.
O altǎ metodǎ propice pentru înțelegerea unui text literar se poate concretiza în aplicarea
unor fișe de lucru diversificate, date spre rezolvare fie contracronometru, ca muncǎ individualǎ
recompensatǎ cu notǎ, fie pentru obținerea unor puncte în plus. Elevii vor fi astfel foarte motivați
și se vor strǎdui sǎ ducǎ sarcinile la bun șfârșit, repede și corect. Este preferabil sǎ se aplice douǎ
fișe de lucru foarte asemǎnǎtoare pentru colegii de bancǎ, pentru ca lucrul sǎ fie individual.
Fișele au fost întocmite sub formǎ de întrebǎri structurate, pe baza unor fragmente din textele
propuse, presupunând un grad mare de obiectivitate și vizând dezvoltarea capacitǎților de
exprimare, de aplicare a normelor ortografice și de punctuație i mai ales a cuno tin elor. (Anexa ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
)
Obiectivele activitǎții au fost ca la sfârșitul orei elevii sǎ fie capabili: sǎ indice sinonimele
unor cuvinte date; sǎ mentioneze trǎsǎturile baladei populare, ca specie epicǎ popularǎ; sǎ
precizeze modurile de expunere utilizate într-un text dat; sǎ precizeze trǎsǎturi fizice și morale
ale personajelor surprinse.
În urma aplicǎrii fișelor de lucru a urmat analiza rezultatelor :
-majoritatea au identificat corect sinonime/ antonime;
-nu toți elevii posedǎ abilitǎți de descifrare a unui text literar; ;
-unii elevi utilizează incorect semnele de punctuație i de ortografie; ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
-greșeli de exprimare n redactarea paragrafelor de analizǎ literarǎ; ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
-unii elevi confundă speciile literaturii populare n versuri. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
și stabilirea unor măsuri ameliorative :
-rezolvarea fișei la tablǎ în clasă;
-insistarea pe anumite noțiuni;
-creșterea frecvenței “momentului ortografic” la ore;
-fișe de portofoliu- sinteze ale noțiunilor teoretice, realizate de elevi n activitate ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
extracurricularǎ desfǎ uratǎ n laboratorul de informaticǎ i/ sau la biblioteca dotatǎ ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
corespunzǎtor;
-utilizarea strategiilor de lucru diferențiat.
Eficiența tipurilor de activități de învățare a fost asigurată de suportul științific al
metodelor și strategiilor didactice utilizate, cât și de maniera în care le-am valorificat în contexte
educaționale diferite. S trategia nu poate fi asimilată cu metoda și nu se reduce la o lecție (care
poate fi cadrul de aplicare a uneia sau mai multe strategii). Conceptul de strategie educațională
(Cerghit, 1983, 59) presupune adaptarea unui mod de abordare a învățării, combinarea
procedeelor, metodelor și mijloacelor de programare (selectare și ierarhizare) a evenimentelor
educaționale. Alegerea unei strategii a depins de natura specifică a situației în care am aplicat-o,
de rolul si structura acesteia (operatii, etape). Încurajarea independenței elevului o realizăm prin
strategii participative euristice (învățarea prin cercetare și descoperire, independența dirijată,
conversația euristică observativă, dezbaterea, problematizarea, lucrul în echipă, explorarea,
experimentul, etc.) creative ( rezolvări de probleme, lectura activă, brainstormingul, etc.)
Prin lectură și audiere, elevii au înțeles de ce limbajul poetic popular nu este doar unul
ornamental, emoțional, ci unul a cărui plasticitate trebuie căutată în structura frazei, în lexicul
specific, cu un sistem metaforic și retoric caracteristic, unic, dar și cu clișee și repetiții necesare
unei arte prezentate unui auditoriu.
Lectura relevǎ experiențe de viață, educă imaginația, dezvoltă sensibilitatea, ridică
întrebări esențiale.
Jurnalului de lectură i-am experimentat utilitatea ca modalitate de formare a
competențelor specifice studiului literaturii, nlocuind caietul de lecturi suplimentare, ce con ine ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
de cele mai multe ori comentarii copiate de pe internet. Structura jurnalului de lectură,
asemănătoare modelului oferit de Alina Pamfil urmărește: a) rezumarea conținutului lecturii; b)
prezentarea concisă a personajelor; c) sentimente provocate de lectură; d) rememorarea unor
întâmplări din experiența proprie, ca o continuare personală a textului; e) formularea unor
judecăți critice proprii. Secvența aceasta poate fi deschisă de profesor: “Eu, dacă ar trebui să
scriu despre …, cred că aș…..; aș mai putea continua finalul sau aș putea reda gândurile și
sentimentele unei/unui… Am trăit de multe ori o astfel de experiență.Va trebui să decid…. Voi
despre ce ați scrie?” (A. Pamfil, 2003).
Identificarea interferențelor ficțional-nonficțional s-a făcut însă după dorința și
aptitudinile fiecăruia..
Învățarea prin dramatizare este o metodă activ-paticipativǎ, adusǎ n discu ie de ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
Comenius, primul pedagog care face referiri la dramatizarea materiei de învățat. Abia prin
deceniul trei al secolului al XX lea se pleda pentru o “dramaturgie didactică” în care catedra
devine scenă, lecția dramă, iar profesorul actor. La clasă, am utilizat-o atât ca principiu de bază
al activității educative, cât și ca metodă de însușire intuitivă a cunoștințelor.
În cadrul lecțiilor, am evidențiat virtuțile dramatice ale unor balade, bazate pe dialog n ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
general (Corbea, Iovan Iorgovan, Me terul Manole) și, în sens. Jocul dramatic al elevului (interpretarea de
roluri în lecție sau în afara ei) l ajutǎ sǎ se autodescopere, sǎ- i controleze emo iile și ținuta, ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
gesturile, să vorbească limpede, corect și nuanțat, sǎ capete ncredere n sine. Indiferent de ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
aptitudini, toți elevii au înțeles textul, dar și rolul mișcării scenice, al mimicii, respirației
corecte, dicțiunii.
Am utilizat frecvent jocul didactic, sub diverse forme. Ofer c teva exemple n acest sens: ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
a)jocuri de cuvinte. Ex. Identifică, pe verticală, sinonimul cuvântului “folclor literar”
prin completarea pe orizontală a definițiilor “mioritice”.
1. ……plǎvițǎ
2. …… de fag, de os, de soc
3. avut, bogat,…
4. ….celui popular, îi aparține și balada
5. sinonim al omonimului “cunună”
6. opus răsăritului
7. …. de miei
8. oi mai …
9. ieșită din comun
10. ciobănei
11. autorul Mioriței
b)Realizeazǎ un acrostih pornind de
la caracteristicile
folclorului literar.
Ex. COSTA
c)Stabilește corespondențe între
cele două coloane:
1. Strungă
Împărăteasă
2. Alegorie
Rai
3. Paradis
Cioban
4. Baci Țarc
5. Crăiasă Figurat
d)Acrostih orizontal. Pornind de la inițialele B ……A …. L…… A …….D ……. A …,
scrieți în cinci minute cât mai multe propoziții respectând ordinea literelor, niciun cuvânt în plus,
în minus sau repetat. 1LȂNA
2FLUIERAȘcoala
3ORTOMAN
4EPOS
5COROANA
6APUS
7TURME
8MULTE
9NǍZDRǍVANǍ
PǍCURARI
11ANONIM
Rezultatele demonstrează că prin jocul didactic nu se transformǎ școala în glumă, a a cum ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
cred de multe ori elevii i pǎrin ii, ci se demonstreazǎ că învățarea poate fi și atractivă, într-un ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
mediu și într-un ritm ce respectǎ particularitǎ ile cognitive ale elevilor. ționarea
Una dintre disponibilitățile insuficient utilizate în didactica tradițională, jocul de rol,
înregistrat în didactica alternativă ca metodă de înțelegere a conceptelor, alături de discuție sau
dezbatere (în volumul Învățarea activă – MEC, 2001, 30) se bazează pe o tehnică de imitație, ca
o formă a improvizației și a imprevizibilului. Această dimensiune îl deosebește oarecum de
activitatea de simulare ce presupune existența unui scenariu, a unui traseu previzibil. Ex.
Imaginează-ți monologul interior al personajului în momentul….; Descrie ceea ce presupui că
vede sau simte eroul în clipa când….; Scrie o scrisoare personajului preferat despre…
Cadrul didactic poate solicita elevilor sǎ realizeze o scurtǎ compunere n care sǎ prezinte ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
asemǎnǎrile dintre ei i eroii balade i. Profesorul i orienteazǎ, afirm nd cǎ n procesul ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații șiționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
instructiv-educativ ei devin asemenea unor eroi din baladale i basmele populare, deoarece au ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
plecat ntr-o cǎlǎtorie ini iaticǎ, ce a presupus mai multe etape: ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
-etapa inocenței = intrarea în comunitatea de învățare (moment prezentat detaliat și
emoționant în 80% din compuneri)
-acceptarea “provocării” = test predictiv
-încercări inițiatice = activitatea de predare-învățare
-ultimul obstacol = testarea finalǎ
-împlinirea misiunii = absolvirea
Metoda portofoliului (mapa elevului pasionat de folclor) poate fi asemǎnata cu
un ,,dosar de lectură” (Cornaire, L.,1999). Le-am cerut elevilor tuturor să ordoneze într-o mapă:
pagina de titlu (tema, autor, școala, clasa). Opisul cu care se deschide portofoliul conține:
cuprins, motivația întocmirii, tipuri de produse, bibliografie, anexe . Elemente de conținut :
a) instrumente didactice oficiale de evaluare: probe (teste, lucrări semestriale,
chestionare, teme pentru acasă diferen iate); ționarea
b) instrumente neoficiale, extradidactice: recenzii ale unor articole sau cărți de
specialitate, rezumate, bibliografii, proiecte individuale sau de grup, înregistrări audio-video,
eseuri, fișe de autoevaluare, desene .a. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Indispensabile unui portofoliu eficient sunt fișele de evaluare, autoevaluare și de
feedback (Zlătior, 2001, 48 ).
Inclusă în portofoliu, prezentarea de carte este o strategie plurivalentă, prin care am
urmărit simultan dezvoltarea unor competențe de lectură și de comunicare scrisă sau orală.
Pentru un text aparținând eposului folcloric, le-am cerut elevilor să urmărească: a) titlul, spațiul
acțiunii; b) personaje principale; c) conținutul de idei, incipit, final; d) enunțarea motivelor
pentru care ar recomanda lectura textului.
A fost o activitate de explorare, o provocare a posibilităților elevilor care a presupus
muncă și efort intelectual. Lucrul în echipă a permis colaborarea elevilor cu nivel cultural variat,
cu abilități și competențe diferite și, prin aceasta, proiectul s-a dovedit o metodă de evaluare
motivantă pentru elevi, facilitând o apreciere nuanțată a învățării.
Am constatat că evaluarea prin portofoliu rămâne o metodă complexă, care implică o
învățare activă, oferă șanse afirmării originalității și a libertății de creație. Prin posibilitatea
abordării interdisciplinare, creează premisele lărgirii orizontului cultural, este agreată de elevi și
datorită faptului că permite obținerea unor rezultate favorabile.
După demersul în domeniul valorificării folclorului literar, portofoliul a inclus i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
proiecte de tipul:
1. constructiv: – conceperea unui poster/ afiș/ colaj/ expoziție de imagini, de desene ;
2. problemă:
– realizarea unui Mic dicționar de teminologie folclorică
– comparare operă literară popularǎ-interpretarea profesionistǎ (ex. Corbea).
3.învățare
n cadrul acestor proiecte variabila independentă a fost Ȋntregul demers are drept scop identificarea modalitǎților eficiente, optime, de predare a metoda învățării prin
cooperare, iar variabile dependente performanțele școlare și comportamentale ale elevilor.
Fișǎ de evaluare a produselor proiectului/portofoliului
1. Calitatea și varietatea surselor de informare
– minim douǎ surse 5p./ 4 surse 10p./ mai multe 15p.
2. Coerența și atractivitatea informației prezentate
– coerentǎ, dar banalǎ 5p./ subiect atractiv prezentat incorect 10p./ prezentare adecvatǎ,
originalǎ 15p.
3. Ilustrarea cu material informativ de naturǎ extralingvisticǎ și extraliterarǎ ( imagini,
desene, materiale audio-video)
– ilustrare inadecvatǎ, convenționalǎ, fǎrǎ originalitate 5p./ adecvatǎ, dar neoriginalǎ
10p./, adecvatǎ, originalǎ 15p.
4. Gradul de personalizare în redactarea compozițiilor (stil personal, creativitate)
– prezentare corectǎ, marcatǎ de surse bibliografice 5p./ originalǎ, dar sumarǎ 10p./
originalǎ, complexǎ 15p.
5. Justețea autoevaluǎrii 15p.
6. Corectitudinea exprimǎrii, fluența, lectura comprehensivǎ 10p.
7. Aspectul grafic al materialului ilustrativ 5p.
Din oficiu 10p.
Fișǎ de feedback a proiectului/portofoliului
1. Cât de mult te-ai implicat în realizarea lucrǎrii?
2. Cât timp ai lucrat efectiv?
3. Cum a apǎrut interesul pentru aceastǎ temǎ?
4. În ce fel te-ai documentat?
5. Ce-ai învǎțat din realizarea lucrǎrii?
6. Cu ce consideri cǎ vei rǎmâne?
7.Ce alte teme din domeniul folcloric ai dori sǎ cercetezi în urmǎtoarea etapǎ?
Am experimentat jurnalismul școlar, care s-a dezvoltat mult prin diversificarea
posibilităților de publicare a materialelor redactate. Revista școlarǎ este n curs de editare i ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
con ine tot efortul constructiv depus de elevi, fǎrǎ niciun fel de constr ngere : traducerea unorționarea ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
fragmente de text din englezǎ, dic ionarul de terminologie literarǎ, fi e de sintezǎ, imagini cu ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
produse ale activitǎ iilor. Am urmǎrit realizarea unor bibliografii specializate, completate cu ționarea
albume, înregistrări audio, cu reproduceri grafice.
Am ini iat discu ii ționarea ționarea despre valori etice și estetice în baladele noastre populare. Motivul
drumului inițiatic , des întâlnit ca nucleu epic popular și-a modificat dimensiunea în favoarea
celei artistice. Reprezentarea simbolică a vieții omului, este o călătorie în labirintul lumii de aici.
Personajele i ac iunile acestora oferǎ modele/ anti-modele, relevǎ sau reflectǎ mentalitǎ i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ționarea
arhaice, expectan e caracteristice poporului nostru i numai. ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Am organizat un cerc de lectură (grupuri) de câte 8 elevi, în 2 întâlniri lunare a c te 75 de ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
minute.
Obiectivele urmǎrite au fost:
-îmbunătățirea lecturii prin cooperare;
-familiarizarea elevilor cu o metodă de interpretare literară adecvată vârstei și diferită
de cele tradiționale;
-perfecționarea exprimării orale și scrise;
Ieșirea din timpul și spațiul școlar . Dacă nu întotdeauna prin ora de lectură reușim să
transformǎm mediul nconjurǎtor prin puterea imagina iei, lucrul devine posibil prin schimbare ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
cadrului/locului de desfǎ urare a nvǎ ǎrii formale. Scoțând copiii din bănci pentru a-i duce la ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
teatru, la bibliotecă, în parc, ora de școală, nu mai este o oră (ca timp, poate fi și mai puțin, dar ca
realizare mai mult). Noul ,, decor” l determină pe elev să simtă miracolul universului fic ional. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ționarea
De fiecare dată când am studiat o doină sau o baladă, am reluat discutarea înțelesului
cuvintelor de mai sus. Prin subordonarea versului rândului melodic respectiv, același text poetic
poate fi interpretat pe mai multe melodii, sau pe o singură melodie pot fi executate mai multe
texte. Au aflat apoi că de latura melodică a folclorului s-au preocupat, încă din 1925, muzicologii
T. Brediceanu, C. Brăiloiu, Sabin Drăgoi. În 1937, C. Brăiloiu propune chiar “Esquisse d’une
methode de folklore musicale”. Motivul “mioritic“ (adjectiv folosit pentru prima dată în 1936 de
L. Blaga în Spațiul mioritic) e prelungit din literatură în muzică, unde este un element
component simplu, cu o semnificație de conținut care se reproduce cu variațiuni într-o anumită
compoziție. În volumul Cântece bătrânești din Oltenia, Muntenia, Moldova și Banat (București,
1932), C. Brăiloiu reproduce Miorița notând, pe lângă melodie și linia ritmică, indicații care au
darul de a revela prezența unui substrat emoțional cu tonalitate pozitivă.
Prin audițiile de la școală , elevii reu esc să înțeleagă de ce cântecul povestitor’’, cu ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
toate speciile sale (cântec de ascultare, cântec bătrânesc, cântec voinicesc, baladă, epos eroic)
trece din fondul activ al comunității folclorice spre cel pasiv.
Realizarea unei expoziții cu cele mai reușite desene, postere, eseuri ale elevilor, imagini
pe teme folclorice (unele prezentate în anexe) a constituit o pledoarie pentru abordarea multi- i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
interdisciplinară a c ntecului narativ popular. ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
3.6.3. Etapa post- experimentalǎ
În etapa finală am vrut să aflu dacă exerci iile, jocurile didactice i metodele activ- ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
participative aplicate în timpul experimentului au contribuit la dezvoltarea creativită ii i ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
expresivită ii comunicării orale. Astfel am administrat copiilor un test cu aceea i itemi, aplica i ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
pe text diferit, i am comparat calificativele ob inute în această etapă cu cele ob inute în etapa ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ționarea
ini ială. Pentru clasa de control am utilizat acela i test, nsǎ demersul didactic fost unul comun,ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
tradi ional. ționarea
În urma aplicării testelor de verificare, am observat faptul că a crescut nivelul capacită ii ționarea
de receptare a unui text literar folcloric a elevilor, precum i volumul cuno tin elor legate de ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
literatura popularǎ, respectiv de baladǎ.
Totodată s-au înregistrat rezultate bune la testele ce au avut printre subiecte/ itemi
argumentarea apartenen ei la specie literarǎ, ceea ce demonstrează progresul la învă ătură realizat ționarea ționarea
atât la nivelul întregii clase, cât i în mod individual, de fiecare copil în parte. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Consider că elevii i-au format competen e de receptare a mesajului oral i scris, de ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
în elegere a mesajului primit i de comunicare orală i scrisă, prin stimularea interesului pentruționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
lectură i prin integrarea în pregătirea individuală a metodelor activ-participative care să ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
folosească tehnologiile moderne în scopul învă ării. ționarea
CONCLUZII
Sunt interpretate opinii privind necesitatea unui proiect de programă și de manual pentru
un curs opțional de folclor, rezultate deduse din experimentarea unor metode și procedee
moderne de receptare a eposului folcloric, implicații și aplicații educaționale ale perceperii
directe și diferențiate a valorilor eposului folcloric.
După activitățile extracurriculare m-a surprins plăcut schimbarea mentalității elevilor
fa ǎ de crea iile populare i numai. Au observat că purtarea costumului popular fără adausuriționarea ționarea ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
neavenite are un mesaj în sine, că decorul-clișeu se poate înlocui cu un ecran pe care se fac
proiecții adecvate textului și melodiei, că spectacolul folcloric nu e sinonim cu divertismentul.
Experimentul confirmă prin rezultatele la teste, rǎspunsuri la chestionare, discu ii libere ționarea
faptul că receptarea c ntecului epic popular n particular i a eposului folcloric n general se face ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
de către copii, în special pe două căi: audierea și lectura. Statistici psihologice (T. Slama-
Cazacu,1961, p. 35) au constatat că, în comunicarea verbală, procesele limbajului ocupă
următoarele procente: audierea 45%, vorbirea 30%, citirea 16% și scrierea 9%. Dacă luăm în
considerație chiar numai cele două căi menționate mai mai sus, ele ocupă împreună 61% din
timpul comunicării.
Educația prin și pentru folclor devine act de promovare a culturii, nu doar prin
difuzarea și aprecierea folclorului, ci mai ales prin stimularea forțelor creative ale elevilor, pentru
sporirea flexibilității compoziționale și ideatice, a originalității în selectarea și interpretarea
valorilor. În orice cultură, orală sau scrisă, arhaică sau modernă, “poveștile” reprezintă aportul
didactic afectiv, efectiv și activ prin care sunt transmise generațiilor viitoare valorile de bază.
Ele depășesc contextualitatea imediată prin suportul educațional universal, propus și nu impus,
prin care se formează decizia de a asculta, posibila schimbare a pǎrerilor personale, raportarea la
mesaj și nu la emițător, exprimarea personală a interlocutorului, gândirea divergentă.
Câte popoare au privilegiul ca printr-o baladă Miorița și o legendă/ baladǎ Meșterul
Manole, să-și revendice libertatea de a gândi despre moarte în termenii unui mariaj cosmic,
răspunzând original celebrei întrebări shakespeariane ?
Chiar dacă se afirmǎ că lectura e o problemă de gust, gustul pentru lectură e o
problemă de educație, esențială pentru formarea elevilor. Contactul elevilor cu cǎr ile trebuie sǎ ționarea
aibǎ loc într-o situație creativă, unde contează viața, nu exercițiul , algoritmic i monoton ntr-un ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
final.
Demersul urmǎrit confirmă, în esență, urmǎtoarele idei.
Chiar tratată și testată interdisciplinar, problematica eposului folcloric contribuie într-o
mai mică măsură la transformarea radicală a concepțiilor, la combaterea mentalităților despre
caracterul perimat, demodat, al folclorului.
Introducerea variabilei experimentale a presupus aplicarea unei metodologii de activizare
a elevilor, de transformare a acestora în” actori” ai procesului de învățare prin abordarea
euristică, problematizarea și învățarea prin descoperire, precum și a unei metodologii de
dezvoltare a capacității de argumentare, a creativității și a abilităților de lucru în echipă:
brainstormingul, dezbaterea , jocul de rol, .a. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Din situațiile educaționale studiate și exemplificate a rezultat că norma pedagogică
aplicată în practică nu întâlnește întotdeauna aceleași condiții care au stat la baza justificării ei.
Simple doar în aparență, obiective ca: reconsiderarea concepției educaționale folclorice, alegerea
unor metode adecvate, studierea textului epic popular ca posibilitate de formare a competenței de
comunicare, identificarea unor efecte de ordin comportamental, diversificarea căilor de percepere
directă și diferențiată a folclorului au fost analizate critic și îndeplinite. În selectarea anumitor
strategii, metode sau procedee, am ținut seamă de natura disciplinei, de tipurile de obiective
curriculare și extracurriculare.
Sublinierea relației literatură, cultură și viață am realizat-o prin prezentarea unor
rezultate deduse din aplicarea unor metode și procedee moderne de receptare a c ntecului narativ ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
popular, a unor modalități de lucru cu elevii integrate experimentului:
abordări interdisciplinare : implicațiile filozofice, psihologice, religioase, istorice, artistice.
“comutări” de limbaje estetice : de la textul narativ, către dramă, film, arta plastică.
combaterea superficialității : de la “copierea” proiectului de pe internet sau a “comentariilor”
din cărți, la lectura-studiu explorator.
În sus inerea concluziei anterioare, reamintesc câteva dintre ționarea rezultate: am realizat
compararea întrebărilor referitoare la același text, aflate în diferite manuale alternative; am
detectat posibilitǎți de revigorare a miracolului educativ al “poveștii”; am aplicat eșantioanelor
martor și experimental un chestionar, și câte un pretest un posttest cu itemi identici, ale cǎror
rezultate le-am analizat comparativ, am propus activitǎ i ționarea extracurriculare; De asemenea, n anexa ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
am propus un Proiect de programă pentru opționalul ,,Pe-un picior de rai ”, clasa a VII- a.
Cercetarea pledează pentru aplicarea modelului comunicativ-funcțional în studiul limbii
române prin intermediul textului epic folcloric și propune câteva modele de învățare necesare
procesului de activizare : Modelul ,,Evocare – Realizarea Sensului – Reflecție” (E. R. R.),
Modelul ..învățării directe și explicite”, modelul ,, Știu – Vreau să știu – Am învățat” și
modelul ,, nvățării prin explorare și descoperire”. ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
Demersul de cultivarea a interesului pentru folclor, de stimulare a inițiativelor creatoare, a
abilităților de analiză a textului epic ar trebui introdus de la nceputul ciclului gimnazial. Astfel ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
variabilele independente moderne oferă o posibilitate mai mare de succes, comparativ cu cea a
metodelor tradiționale, iar diferențele de performare dintre elevi sunt destul de ridicate.
Intervenind cu scopul ameliorării performanțelor generale ale elevilor, al dezvoltării
interesului, al manifestǎrii inițiativelor în comunicarea didacticǎ, al aprecierii (autoaprecierii i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
interaprecierii) cre te ansa de realizare a obiectivelor propuse. ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Validǎrea ipotezei se ncheie cu câteva sugestii: ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
rezolvarea inconsecvențelor teminologice prin folosirea unui fond de referințe
bibliografice unitar, accesibil oricărui elev.
delimitarea clarǎ a conținuturilor specifice pentru evitarea repetǎrilor și a omisiunilor.
Fiecare curriculum ar trebui să înceapă cu o sinteză a celui anterior, pentru a se evita paralelisme,
omisiuni, reluări redundante. reducerea discursul critic (“comentarii literare” inutile ) și a
lungimii sarcinilor de lucru din textul manualelor.
Utilizarea dimensiunii axiologice/ morale a textului.
Introducerea doar în programele și manualele de liceu, inclusiv în cea de bacalaureat, a
capodoperelor folclorice cu mesaj și conținut filozofic profund.
introducerea unor opționale ce au ca temǎ folclorul literar.
În conceperea unui opțional trebuie sǎ avem în vedere analiza mai multor factori: resursele
umane, materialele de care dispunem, contextul local, interesele, nevoile și capacitǎțile elevilor.
Rolul unui astfel de curriculum la decizia școlii este unul formativ și instructiv, acesta având
caracter funcțional și venind în sprijinul așteptǎrilor elevilor, orientându-i în procesul educativ,
printr-o predare mai puțin exigentǎ, cu accent pe creativitate, prin participarea activǎ a elevilor și
printr-o evaluare mai lejerǎ. Propunea ce va fi prezentatǎ n anexǎ, se concretizeazǎ într-un ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
opțional de extindere, cu noi obiective de referințǎ și noi conținururi privitoare la balada
popularǎ. Opționalul urmǎrește lǎrgirea orizontului de cunoaștere și de culturǎ generalǎ, dar
poate servi și ca ghid de pregǎtire în vederea susținerii examenului de evaluare naționalǎ.
inițierea unui program de excursii documentare pentru cunoașterea zonei etnofolclorice
naționale este dezirabil. Se pot face fotografii, anchete, participări la manifestări folclorice
(filmarea și titrarea în limba engleză a celor mai reprezentative), vizite la Institutul de Folclor
“C.Brăiloiu”, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Satului etc.
Încercarea permanentǎ de sporire a interesului pentru învățare impune diiversificarea
permanentǎ a metodologiei, a tipurilor de exerciții, a modalităților de evaluare, pentru a atenua
efectele raportului identitate națională – globalizare asupra personalității tinerilor.
Nu a fost greu să constat că , dacă în etapa inițială a experimentului elevii apelau foarte
rar la culegeri de folclor, la materiale teoretice, în etapa finală manifestau un interes crescut
pentru înțelegerea valorilor epice populare autentice, prin mijloacele tradiționale sau moderne cu
care s-au deprins să lucreze.
În ciuda atitudinilor de minimalizare a importanței textului baladesc, valorile acestuia
îndreptățesc pe deplin o abordare complexă, într-o epocă a divertismentului care invadează și
școala, prestigiul acesteia și personalitatea profesorului fiind marcate de responsabilitățile
viitoare. O cale deschisă expansiunii rezultatelor cercetării în lumea școlii este demersul
transcurricular pe care, în lucrarea de față, l-am abordat din unghiul “poveștii” numite baladă,
pentru că totul este poveste și miracolul ei educativ vine din timpuri ndepǎrtate. Noi înșine ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și
suntem o poveste cu început și cu sfârșit i ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite șintotdeauna vom avea ce povesti.
BIBLIOGRAFIE
a.Texte literare/ Surse primare
ALECSANDRI, V. ( 1973), Poezii populare ale rom nilor (vol.2 ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil), Bucure ti, Minerva ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Amzulescu, Al.I.( 1964), Balade populare române ti și, în sens, Bucure ti, Editura pentru Literatură ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
(1988) Meșterul Manole. Balade populare românești, Bucure ti, Minerva ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
PĂUN, O., ANGELESCU, S.( 1989), Basme, cântece bătrânești și doine , București,
Minerva
b.Studii critice/ Surse secundare:
AMZULESCU, Al.(1981), Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice ,
București, Editura Academiei
BÂRLEA, Ov.(1983), Folclorul românesc II , București, EM
CARACOSTEA, D.(1969), Poezia tradițională română , București, Editura pentru Literatură
CARAMAN PETRU, Studii de folclor, Editura Minerva, București, 1987
ELIADE, M. (2007), Me terul Manole. Studii de etnologie i mitologieși, în sens și, în sens , Cluj-Napoca,
Editura EIKON
FOCHI, A.(1985), Cântecul epic tradițional al românilor , București, Editura Științifică și
Enciclopedică
FOCHI, A.( 1964), Miori a. Tipologie, circula ie, genezǎ, texte ției ției , Bucure ti, Editura ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Academiei Republicii Populare Rom ne ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
ISPAS, S.(1995), Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. Cântecele
pe iriiției , București, , Ed. Minerva
PAPADIMA , Ov., Literatura populară română , Ed. Minerva, București, 1968.
POP, M.(1998), Folclor rom nesc ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabilII, Bucure ti, Editura Grai i Suflet- Cultura Na ionalǎ ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ționarea
POP, M. , RUXĂNDOIU, P. (1976), Folclor literar românesc , București, E.D.P.
ROSETTI, AL. (Coord./ Ed.). ( 1970), Istoria literaturii rom ne I ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil, Bucure ti, Editura ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Academiei Republicii Socialiste Rom nia ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
VRABIE, GH.(1966), Balada populară română , București, Editura Academiei Socialiste
Rom nia ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
VRABIE, GH.(1990), Din estetica poeziei populare rom ne ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil, Bucure ti, Editura Albatros ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
c.DIDACTICĂ/ METODICĂ
Programa colară pentru limba i literatura română, gimnaziu ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Limba și literatura română- Manual pentru clasa a VI-a, a VII-a, a VIII-a ( diverse edituri)
CERGHIT, I. (2006), Metode de învățământ , Iași, Polirom
CERGHIT, I.(2008), Sisteme de instruire alternative și complementare , Ia i, Poliromște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
EFTENIE, N.( 2000), Introducere în metodica studierii limbii i literaturii române și, în sens , Bucure ti, ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
Editura Paralela 45
GOIA, V., DRĂGĂTOIU, L., Metodica predării limbii i literaturii române și, în sens , E.D.P.,
Bucure ti, 1995 ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
GOT, MIORIȚA, LUNGU, RODICA(2013) , Literatură română, Pite ti. Nomina ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
ILIE, E.( 2008), Didactica limbii române , Ia i, Polirom ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
OPREA, C.- L.(2009), Strategii didactice interactive, București, E.D.P.
PAMFIL, A.(2003), Limba și literatura română în gimnaziu – structuri didactice deschise, ,
Cluj-Napoca, Editura Paralela 45
PARFENE, C.(1999), Metodica limbii i literaturii române în coală. Ghid teoretico- și, în sens și, în sens
aplicativ, Ia i, Poliromște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
S MIHǍIAN, F. (2014), Ȃ O didacticǎ a limbii i literaturii rom ne și, în sens ȃnǎr cu o culturǎ comunicaționalǎ și literarǎ de bazǎ, capabil , Bucure ti, Art ște despre origini, explică verosimil, nu științific, satisface aspirații și
d.Webografie
Adina Hulubas, , Trasee ini iatice n folclorul literar rom nesc. Structuri stilistice, 124, ționarea ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și ȃt pentru plurivalențele lor cȃt și pentru influența pe care o au și au avut-o asupra
accesat n iunie 2018 la adresa ȋn perioada actualǎ, creațiile folclorice trebuie descoperite și www.academia.edu/
9703879/trasee_initiatice_in_folclorul_literar_romanesc._Structuri_stilistice
ANEXE
ANEXA 1
CHESTIONAR
Balada
1.Ce balade cunoaștet [i?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………….. …………….
2.În ce context le-at[i citit ( la școală, la bibliotecă, acasă ș.a.)?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
3.Vă plac aceste creat [ii literare?
…………………………………………………………………………………………
4.De ce vă plac/ nu vă plac? Prezentat [i două argumente pentru a vă justifica opt [iunea.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………
5.Putet [i ment [iona două informat [ii/ cunoștint [e pe care le avet [i despre această specie literară?
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………….
ANEXA 2
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Disciplina limba și literatura românǎ are un rol foarte important în conturarea personalitǎții [629367] (ID: 629367)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.