Disciplina: Instituții și Organizații Politice Internaționale [612098]

UNIVERSITATEA DE VES T DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE ȘTIINȚ E POLITICE, FILOSOFI EȘI ȘTIINȚE ALE
COMUNICĂRII
Organizația Națiunilor
Unite
Garantul pacii si securitații

Departamentul de Științe Politice
Relații Internaționale și Studii Europene
Disciplina: Instituții și Organizații Politice Internaționale
Coordonator: Ciprian George NIȚU
Referent: Denisa -Maria MARCAN
2017

1
CUPRINS

1. Definirea organizațiilor internaționale ………………………….. ………….. 2
2. Evoluția organizațiilor internaționale până la O.N.U …………………… 2
3. Organizația Națiunilor Unite ………………………….. ……………………….. 3
4. O.N.U, garantul pacii si securitații ………………………….. ………………… 4
a) Consiliul de Securitate ………………………….. ………………………….. …. 4
b) Curtea Internațională de Justiție ………………………….. ……………….. 5
c) Premiul Nobel pentru pace ………………………….. ………………………. 5
d) O.N.U, depozitarul idealurilor ………………………….. …………………… 6
5. Conclu ziile ………………………….. ………………………….. …………………….. 6

2
În acest referat ne vom focusa spre a defini o organizație internațională, spre a discuta
despre O.N.U, spre a arăta evoluția organizați ilor internaționale până la O.N.U, cum a ajuns
aceasta să fie ce cea mai importantă organizație internațională pe plan mondial și spre a arăta
de ce aceasta este garantul păcii și securității internaționale. Organizația Națiunilor Unite este
cea mai importantă organizație internatională din lume. Fondată în 1945, după Al Doilea
Război Mondial, are 193 de state membre.ONU are misiunea de a asigura pacea mondială,
respectarea drepturilor omului, cooperarea internatională și respectarea dreptului
internațional.
Cuvinte cheie: Organizatia Natiunilor Unite, pace, securitate, organizatie internationala

1. Definirea organizațiilor internaționale
Organizațiile internați onale reprezintă elemente relativ noi în sistemul mondial. Acestea
permit statelor să abordeze împreună probleme comune, în cadrul unui proces decizional
colectiv. Studiul organizațiilor internaționale oferă o nouă perspectivă asupra mediului de
securitate . Organizațiile internaționale de securitate se disting de celelalte organizații prin aceea
că cooperează pentru reducerea violenței,restabilirea păcii și securității. Prin urmare, această
lucrare abordează cea mai importantă organizație internațională imp licată în restabilirea și
conservarea securității.

2. Evoluția organizațiilor internaționale până la O.N.U
De la sfârșitul secolului XIX, dreptul internațional a cunoscut tendința de a reduce și de
a interzice recurgerea la război în relațiile dintre state. Tratatele internaționale încheiate la
Conferințele păcii de la Haga din 1899 și 1907 dezvoltau mijloa cele de reglementare pașnică a
diferendelor, cu obiectivul proclamat de a preveni cât mai mult posibil folosirea forței în relațiile
dintre state.
Organizațiile internaționale sunt subiecte ale dreptului internațional, fiind titulare de
drepturi și ob ligații în conformitate cu normele internaționale. Spre deosebire de state, subiecte
originare ale dreptului internațional, organizațiile internaționale sunt subiecte derivate, instituite
de state prin acorduri încheiate între ele. În afara organizațiilor internaționale guvernamentale, au
fost înființate și numeroase organizații neguvernamentale, care se constituie în conformitate cu
dreptul intern al statului pe teritoriul căruia vor funcționa1. Apariția dreptului organizațiilor
internaționale și carac teristicile sale sunt legate de evoluția acestor organizații2. Acest drept face

1 Dan Tănase, Drept diplomatic și consular, Ed. Fundației România de Mâine,
București, 2006
2 Todos V., Drept internațional public, note de curs7, Cahul, p.29

3
parte din dreptul internațional public, ca o parte nouă și specială a acesteia, având un anumit grad
de autonomie în cadrul sistemului de norme ale dreptului internațional.

Liga Națiunilor a constituit prima încercare de a făuri o organizație de state cu vocație
universală și cu obiect general de activitate. Aceasta funcționat o perioadă relativ scurtă, între
cele două mari războaie mondiale. Statele au resimțit nevoia de a fonda o astfel de organizație
internațională deoarece au înțeles că războiul nu este cea mai bună metodă de rezolvare a
diferendelor. Această s -a născut ca o reacție fată de sacrificiile și dezastrele provocate de război.
Scopurile proclamate în preamb ulul pactului erau: pr omovarea colaborării internați onale și
realizare a păcii și securității interna ționale prin acceptarea de obligații de a nu recurge la război,
prin dezvoltarea unor relații juste între națiuni, prin respectarea drep tului internațional și a
obligațiilor decurgând din tratate și prin menținerea justiției. Prin activitatea sa care a durat
formal până în aprilie 1946, dar a încetat, practic, odată cu izbucnirea celui de -al Doilea Război
Mondial, Liga Națiunilor nu a dovedit capacitatea de a influența substanțial desfășurarea
evenimentelor internaționale și de a deveni un instrument adecvat apărării păcii și securității
internaționale. Prin urmare, Liga a avut un ideal măreț, să pună capăt războaielor pentru
totdeauna. Totuși, dacă o națiun e agresoare era determinată să ignore avertismentele verbale ale
Ligii, tot ce putea face Liga era s ă aplice sancțiuni economice și să spere că acestea vor funcționa
pentru că nu avea nici o șansă să -și execute deciziile folosind puterea militară.

3. Organizația Națiunilor Unite

Orga nizația Națiunilor Unite,abreviată O .N.U, este cea mai important ă organizație
internațională din întreaga lume. ONU a fost fondată în anul 1945, după Al Doilea Război
Mondial, când 50 de state s -au întâlnit pentru a elab ora Carta Națiunilor Unite, în San Francis co.
Lucrările Conferinței, care au durat două luni, au fost con sacrate elaborării Cartei ONU.
Fondatori, au trebuit să semneze acesta Carta, și astfel a fost aprobată. Atunci țările semnatare și –
au luat angajamentul de a menține securitatea internațională, dezvo ltarea relațiilor de prietenie și
susținere, promovarea progresului social, viață la standarde mai ridicate, promovarea drepturilor
omului și cel mai important aspect mentinera păcii la nivel mondial. Expresia „Natiunile Unite”
aparține președintelui Statelor Unite ale Americii, Franklin D. Roosevelt, și a fost folosită pentru
prima dată în „Declaratia Națiunilor Unite” din ianuarie 1942.

În componența Sistemului Organizatiei Natiunilor Unite intră șase organe principalele:
Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic și Social, Curtea Internațională
de Justiție, Secretariatul și Consiliul de Tutelă.Consiliul de Tutela nu mai este activ.
ONU nu este o organizație supranațională, nu are competențele unui guvern mondial, ci
reprezintă o orga nizație de state suverane, funcționând ca „un centru în care să se armonizeze
eforturile națiunilor prin atingerea unor scopuri și obiective comune” .

Menținerea păcii și securității internationale realizarea cooperării internaționale în
domeniul economic și social,promovarea și încurajarea respectării drepturilor omului și
libertăților fundamentale pentru toți, dezvoltarea de relații prietenești între națuni au reprezentat
mereu un centru de interes pentru Organizatia Natiunilor Unite. După cum am observat ONU

4
împletește toate idealurile unei lumi perfecte și încearcă să le implementeze pentru toate statele
membre și pentru toți locuitorii săi. Apariția sa a reprezentat un efect benefic pentru întreaga
omenire.

Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania
Răsăriteană și pentru blocul comunist ca un tot. Zidul a reprezentat un simbol al tiraniei
comuniste, insistent afișat în lumea occidentală, în special după împușcarea, intens mediatizată
de mass media occidentale, a câtorva evadați. Liberalizarea politică de la sfârșitul deceniului al
nouălea, asociată cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restricțiilor la trecerea
frontierei est -germane, care au dus, în cele din urmă, la demonstrații de masă și căderea
guvernului comunist. Căderea sa a reprezentat un moment prielnic de intervenție pentru relațiile
internaționale și pentru Organizația Națiunilor Unite.

4. O.N.U, garantul pacii si securitații

Pentru forma rea unei adevărate viziuni asupra reformei ONU este importantă definirea
conceptelor, care, înainte de a produce consecințe practice, contribuie la construirea de structuri
mental .3 O.N.U reprezintă un bun garant la păcii și securității mondiale, o organizați e puternică
și impunătoare, ce s-a impus în sfera mondială.

a) Consiliul de Securitate

Consiliul de Securitate este organul care are principala răspundere pentru menținerea
păcii și securității și poate să decidă acțiuni și măsuri de constrângere în acest scop. Consiliul de
Securitate este cel mai puternic organ principal al Organizației Consiliul de Securitate este cel
mai eficace întrucât are un număr restrâns de membri, este organizat să poată funcționa în mod
permanent, iar în adoptarea hotărârilor sale încredi nțează o răspundere mai mare marilor puteri,
membre permanente ale Con siliului.Acest consiliu,in spe ță, Consiliul de Securitate are o
important ă major ă pentru bunul mers la rela țiilor interna ționale. Competențele ce revin
Consiliului de Securitate l -au transformat într -un for unic în sfera politicii internaționale.

Organizația Națiunilor Unite lupta pentru rezolvarea pa șnică a diferendelor. Intervenția
Consiliului de Securitate pentru reglementara pașnică a unui diferend are loc în urma unei
sesizări. În con dițiile în care nici unul din statele sau organele enumerate nu sesi zează Consiliul
de Securitate, acesta poate interveni și din proprie inițiativă.

Consiliul poate interveni chiar împotriva voinței părților în litigiu. Consiliul de
Securitate are dreptul să recomande procedurile sau metodele de aplanare, pe care le consideră
necesare, în orice stadiu al unui diferend ori al unei situa ții a căror prelungire ar putea pune în
primejdie menținerea păcii și securității internaționale. O.N.U lupta pentru amenințarea păcii,
încălcarea păcii, sau un act de agresiune. Cand Consiliul de Securitate constată că un diferend

3 Petru Dumitriu, Sistemul ONU în contextul globalizării. Reforma ca voință și reprezentare ,Bucuresti,2008

5
este deosebit de grav încât constituie o ”amenințare a păcii, o încălcare a păcii, sau un act de
agresiune” el poate adopta decizii în baza prevederilor capitolului VII din Cartă, care au forță
obligatorie. Pentru a garanta îndeplinirea acestor îndatoriri ale Consiliului de Securitate , toți
membrii Națiunilor Unite au obligația să pună la dispoziția Consiliului de Securitate – la cererea
sa și în conformitate cu un acord sau acorduri speciale, forțele armate, asistența și înlesnirile,
inclusiv dreptul de trecere, necesare pentru menține rea păcii și securită ții internaționale4. Prin
aceste acorduri se stabilesc efectivele și natura acestor forțe, gradul lor de pregătire și amplasarea
lor generală, precum și natura înlesnirilor care urmează să fie acordate. Pentru a menține pacea
mondială, Consiliul de Securitate al Organizației Na țiunilor Unite este în drept să întreprindă
acțiuni militare. Statele membre trebuie să disloce trupe, O .N.U nedispunând de un corp militar
propriu. Trupele pot fi trimise direct împotriva unui agresor. Consiliul de Securitate acordă apoi
statelor permisiune a de a instaura pacea prin forță, de exemplu în cazul conflictului Irak -Kuweit,
din 1990.

b) Curtea Internațională de Justiție

Un rol deosebit în activitatea Organizația Națiunilor Unite îl exercită Curtea
Internațională de Justiție, aceasta având competența de a judeca litigiile dintre stat ele ce cad de
acord a i se supune judecății, deciziile Curții fiind în mod evident obligatorii doar pentru statele
implicate în litigiu.

Înființată în anul 1945 de către Carta O .N.U, Curtea a început activitatea în 1946 c a
succesoare a Curții Permanente Internaționale de Justiție . Statutul Curții Internaționale de
Justiție, similară cu cea a predecesorului său, este principalul document care constituie
documentul constituant și de reglementare a Curții. C.I.J este compusă din cincisprezece
judecători aleși pentru nouă ani de către Adunarea Generală a O .N.U și Consiliul de Securitate al
ONU de la o listă de persoane nominalizate de către grupuri naționale în Curtea Permanentă de
Arbitraj. Procesul electoral este prevăzută la articolele 4 -12 din Statutul C .I.J. Judecăto ri servesc
pentru termeni nouă ani și poat fi realeși pe o perioadă de până la două mandat. Alegerile au loc
o dată la trei ani, cu o treime din judecătorii pensionați de fiecare dată, pentru a asigura
continuit atea în instanța de judecată.

c) Premiul Nobel pentru pace

Trebuie subliniat faptul că Organizația Națiunilor Unite a luat prestigiosul premiu Nobel
pentru pace. Așadar acțiunile O .N.U nu au trecut cu vederea nici în ochii lor . Organizația
internațională prezența e ste în momentul actiual o organizație indispensabilă lumii noastre.
Alfred Nobel a lăsat un testament care constituia la 27 noiembrie 1895 Fundația Nobel care avea

4 ART. 43 1.Toti Membrii Natiunilor Unite spre a contribui la mentinerea pacii si securitatii
internationale, se obliga sa p una la dispozitia Consiliului de Securitate, la cererea sa si in
conformitate cu un acord sau acorduri speciale, fortele armate, asistenta si inlesnirile,
inclusiv dreptul de trecere, necesare pentru mentinerea pacii si securitatii internationale.

6
să acorde, începând din 1900, premiul Nobel celor care “au adus cele mai mari beneficii
omen irii”.

d) O.N.U, depozitarul idealurilor
O.N.U este depozitarul idealurilor, această organizație internațională este numită așa
deoarece ea întrunește toate caracteristicile nesesare pentru a avea renumele de cea mai
importantă organizație internațională pe plan mondial. O.N.U a reușit să unească majoritatea
statelor și împreună au reușit să ajungă la înțelegeri multilaterale pe care toți le respectă. O.N.U
are evidența tuturor tratatelor .

5) Conclu ziile

Concluzion ând, contribuția pe care O .N.U o aduce la pacea și securitatea mondială, la
dezvoltarea și progresul global reprezintă argumente de necontestat în favoarea celei mai
importante organizații internaționale cu vocație universal ă. De asemenea, prin câștigarea
Premiului Nobel pentru Pace în 2001 este confirmată importanța ONU în cadrul dreptului
internațional.

În ceea ce privește O.N.U , misiunile de pace sunt declanșate atunci când un stat, grup de
state sau Secretarul General propun organizarea unei misiuni de menținere a păcii. În vederea
inițierii unei astfel de misiuni este necesar consimțământul țărilor afectate de conflict. Odată cu
sfârșitul Războiului Rece s -a sperat că și O.N.U va renaște și își va asuma, după decenii de blocaj
datorat veto -urilor superputerilor, în mod real, rolul visat de fondatorii săi în activități le pentru
menținerea păcii și securității internaționale, activitatea în mediul internațional de securitate
fiind, în prezent, mult mai periculoasă și mai pretențioasă decât cea inițială, pentru care ONU a
fost creată. Lumea în care trăim continuă să fie su pusă unor noi și numeroase amenințări, alături
de foamete, decalaje economice și inegalități sociale. Și O.N.U. va trebui să ia cele mai eficace
măsuri pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor împo triva păcii și stabilității, pentru
reprimarea orică ror acte de agr esiune sau a altor încălcări ale păcii și să înfăptuiască, prin
mijloace pașnice și în conformitate cu principiile justiției și dreptului internațional, aplanarea ori
rezolvarea diferendelor sau situațiilor cu caracter internațional care ar putea duce la o încălcare a
păcii.

Necesitatea eficientizării activității Organizației Mondiale și a creșterii rolului său pe plan
internațional este acum mai indispensabilă ca oricând, pentru a contribui la crearea unui sistem
mai coerent și eficient de gestionare a crizelor și conflictelor, de prevenire a războiului
devastator, cu atât mai mult dacă se au în vedere transformările preconizate în Irak. Este, de
asemenea, necesară interacțiunea ONU, a organizațiilor regionale în stabilizarea post -conflic tului
în problemele Orientului Mijlociu și Africii, ale Bosniei -Herțegovina, Kosovo și Georgiei –
Abhaziei, în adaptarea la sfidările și oportunitățile lumii contemporane.

“Nimeni nu vrea ca ONU să aibă aceeași soartă ca și Liga Națiunilor, care a eșuat din cauza
lipsei unui real echilibru. Acest lucru este totuși posibil dacă țările influente ocolesc ONU și trec

7
la acțiuni militare fără autorizarea Consiliului de securitate. ”spunea Vladimir Putin, achiesez
total cu cele declarate de el.

Așadar se desprind e din cele menționate în eseul prezent că Organizația Națiunilor Unite a
jucat un rol important pentru istorie și continuă să joace un rol colmplex pentru lumea
contemporană, pacea și securitatea fiind un important punct în lista dezideratelor ONU, o lista c e
presupune o întreagă viziune asupra unei lumi mai bune. O.N.U reprezintă maximul de
organizare disponbil în această epocă istorică, prin urmare nu un surplus instituțional este prima
necesitate, ci un supliment funcțional.5

5 Petru Dumitriu, Sistemul O .N.U în contextul globalizării. Reforma ca voință și reprezentare,Bucuresti,2008

8

BIBLIOGRAFIE

1.Petru Dumitriu,Sistemul O .N.U în contextul globalizării. Reforma ca voință și
reprezentare,Bucuresti,2008

2.Carta ONU , http://bit.ly/Uz9zYq (accesat la data de 29 .02.2017, ora 18 :30)

3. Dan Tănase, Drept diplomatic și consular, Ed. Fundației România de Mâine,
București, 2006

4.Todos V., Drept internațional public, Cahul

5. Anton Carpinschi – Organizatii internationale,Polirom,Bucuresti,2011

Site WEB:

6. http://bit.ly/2mdPfL0 (accesat la data de 01 .02.2017, ora 09 :30)

7. http://bit.ly/2laaBYB (accesat la data de 29 .02.2017, ora 17 :30)

8. http://bit.ly/1PQqhx9 (accesat la data de 02 .02.2017, ora 23:00 )

9. http://bit.ly/2lwMUKZ (acce sat la data de 02.02.2017, ora 11 :30)

10. http://bit.ly/2mdZWNu (accesat la data de 01 .02.2017, ora 11 :30)

11. http://bit.ly/2m9bapI (accesa t la data de 01 .02.2017, ora 10:30)