Disciplina: Finanțe publice II [627680]

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializare: Administrație publică
Disciplina: Finanțe publice II

Analiza comparativă a dimensiunii și structurii resurselor
financiare publice (bugetare) în România și Marea Britanie în
perioada 2010 -2014

Conducător științific : Student: [anonimizat].univ.dr. Adina Dornean Comoniță Andreea -Alexandra
Grupa 5, A.P.
An II

IAȘI, 2017

2

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Structura resurselor financiare publice conform clasificației oficiale …………………. 3
1.1. Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare ………………………….. …………………….. 3
1.2. Identificarea diferențelor dintre abordarea teoretică și cea legislativă ………………………….. . 5
CAPITOLUL 2. Analiza comparativă a nivelului si structurii generale a resurselor financiare publice
în România și Marea Britanie, în perioada 2010 -2014 ………………………….. ………………………….. …… 6
2.1. Analiza nivelului resurselor financiare publice în România și Marea Britanie în perioada
2010 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
2.2. Analiza structurii generale a resurselor financiare publice în România și Marea Britanie în
perioada 2010 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
CAPITOLUL 3. Analiza comparativă a structurii sistemului de impozite și de taxe în România și
Marea Britanie în perioada 2010 -2014 ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
3.1. Analiza nivelului și structurii impozitelor directe ………………………….. ……………………….. 16
3.2. Analiza nivelului și structurii impozitelor indirecte în România și Marea Britanie în
perioada 2010 -2014 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 20
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 23
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 24

3
CAPITOLUL 1. Structura resurselor financiare publice conform
clasificației oficiale

1.1. Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare

Resursele financiare publice presupun, de regulă, ansamblul mijloacelor bănești gestionate
de către stat, cu scopul de a îndeplini funcțiile și sarci nile ce îi revine acestuia, susținând
funcționarea în condiții normale a structurilor organizatorice existente.
Resursele financiare publice au ca principală trăsătură faptul că sunt utilizate pentru a
satisface nevoile de ordin general, public. În ultima perioadă, se remarcă o cerere tot mai amplă a
resurselor financiare publice, cauzată de evoluția nevoilor public e care se schimbă într -un ritm mai
prompt decât cel al progresului produsului intern brut.
Resursele financiare publice au atât trăsături comune, cât și particularități privind formarea
și utilizarea lor. Prin urmare, resursele financiare publice se clasi fică în funcție de anumite criterii,
fiecare clasificare e videnți ndu-se prin anumite criterii specifice1.
Având în vedere clasificația din figura 1,primul criteriu este cel după regularitatea folosirii
lor și avem: resursele publice ordinare sunt utilizat e în mod curent, acestea mai purtând denumirea
de resurse obișnuite sau curente. Aceste resurse se regăsesc în mod permanent în structura resurselor
financiare publice (bugetare), respectiv în bugetul fiecărui an bugetar, reprezentând componenta
fundamenta lă. Impozitele, taxele și respectiv contribuțiile obligatorii reprezintă resurse vitale
funcționării instituțiilor publice; resursele financiare publice extraordinare se diferențiază de cele
ordinare prin caracterul acestora nepermanent, temporar, în ceea ce privește utilizarea lor de către
stat. Formele acestor resurse sunt: împrumuturile de stat și emisiunea (inflaționistă) de monedă.
Cel de -al doilea criteriu este du pă conținutul economic unde întâ lnim mai multe categorii
de resurse și anume : resurse fi scale, resurse nefiscale, resurse de trezorerie, resurse împrumutate pe
termen mediu și lung și resurse din emisiunea inflaționistă de monedă. Un alt criteriu de clasificare
este cel după locul de proveniență care împarte resursele în interne și externe.

1 Văcărel Iulian -Finanțe publice, Editura didactică și pedagogică R.A., București, 2003

4
2.După conținutul
economic
d.Resurse din emisiunea
(inflaționistă) de monedă
3.După componentele
bugetului consolidat Figura 1. –Resursele financiare publice

Sursa: realizat de autor
RESURSE FINANCIARE
PUBLICE (BUGETARE) 1.După regularitatea
folosirii lor A.Resurse financiare
publice ordinare a.Impozitele,
taxele și
contribuțiile
b.Veniturile din
exploatarea
întreprinderilor
B.Resurse financiare
publice extraordinare
b.Emisiunea
(inflaționistă) de
monedă a.Împrumuturile
de stat
a.Resurse fiscale
b.Resurse nefiscale
c. Resurse de trezorerie
c.Resurse împrumutate
pe termen mediu și lung
4.După locul de
proveniență a.Resurse interne
b.Resurse externe a.Resurse ale bugetului de stat
b.Resurse ale bugetelor locale
c.Resurse ale asigurărilor sociale
de stat
d.Resurse cu destinație specială

5
1.2. Identificarea diferențelor dintre abordarea teoretică și cea
legislativă

Sub aspect teoretic, resursele financiare publice desemnează, în principiu, totalitatea
mijloacelor bănești care sunt administrate de către instituțiile (autoritățile) publice, cu scopul de a
îndeplini sarcini le și funcțiile ce le revin acestora, garantând funcționarea structurilor organizatorice
aferente (înstituții din domeniul public, centrale și locale, întrepinderi cu capital de stat, ș.a. ).
Resursele financiare publice, se caracterizează de asemenea prin faptul că aparțin de drept statului,
instituțiilor publice, necesare pentru a satisface nevoile de consum public și interes general. Pe de
altă parte, mijloacele bănești aparținând diferitelor persoane fizice, respectiv juridice, sunt
administrate pe prin cipiul proprietății private, formând în acest fel resursele financiare private, prin
urmare satisfăcând nevoi de consum privat .
Delimitarea teoretică bazată pe tipurile de proprietate, nu exclude corelarea proceselor de
utilizare a tipurilor de proprieta te, acest lucru fiind necesar. Asortarea folosirii ambelor categorii de
resurse financiare, este benefică și pentru societate și pentru cetățeni.
Clasificarea resurselor bugetare nu diferă foarte mult în ceea ce privește cele două abordări,
și anume cea t eoretică și cea legislativă. Clasificările resurselor financiare sunt aceleași în ambele
abordări.2

2 Brezeanu Petre -Finanțe publice și fiscalitate, Editura Fundației „România de mâine”, București, 1998

6

CAPITOLUL 2. Analiza comparativă a nivelului si structurii generale a
resurselor financiare publice în România și Marea Britanie, în perioada
2010 -2014

2.1. Analiza nivelului resurselor financiare publice în România și Marea Britanie în
perioada 2010 -2014

În subcapitolul ce urmează voi prezenta analiza nivelului resurselor financiare publice
totale în România și Marea Britanie pentru perioada 2010 -2014. Indicatorii vor fi prezentați atât în
mărime absolută, cât și în mărime relativă, adică ponderea în PIB a resurselor financiare publice
totale.

Tabel 2.1 .1. Structura resurselor financiare publice în România și Marea Britanie 2010 -2014

Țara/
Anul România Marea
Britanie
Indicatori Mărimi
absolute
(mil.euro)

Mărimi
relative
(%PIB)

Mărimea pe
locuitor (u.m.) Mărimi
absolute
(mil.euro)

Mărimi
relative
(%PIB) Mărimea pe
locuitor (u.m.)
2010 41.435,1 32,7 2016 ,7 707.376,7 38,6 11.316,2
2011 44.948,1 33,7 2225,3 730.188,5 38,9 11,586,1
2012 44.817,3 33,6 2230 ,1 786.986,8 38,1 12.394,4
2013 48.034,5 33,3 2399 ,3 801.102,2 39,1 12.535,8
2014 50.372,6 33,5 2525 ,2 860.553,0 38,1 13,372,8

Sursa: realizat de autor în baza datelor Eurostat Accesat în data de: 30.04.2017

7
Analizând tabelul 2.1.1., se poate observa că nivelul resurselor financiare publice diferă
foarte mult de la o țară la alta. Putem observa că în România nivelul resurselor financiare este foarte
scăzut față de Marea Britanie , unde resursele financiare au un nivel de peste 15 ori mai mare.
Comparând cele două țări asupra nivelului resurselor financiare publice în mărime absolută putem
aprecia faptul că Marea Britanie are valori mult mai mari în toți anii analizați, spre deosebire de
România. De exemplu, pen tru anul 2010, resursele financiare totale în România sunt de 41.435,1
milioane euro, de cealaltă parte se află Marea Britanie cu un nivel al resurselor de 707.376,7
milioane euro, fiind vizibilă o diferență uriașă între cele două țări, o diferență de 665. 941,6 milioane
euro. Aceste diferențe uriașe se mențin și pe parcursul celorlali ani analizați, de asemenea
diferențele accentuându -se.
În următorii ani analizați, nivelul resurselor financiare în marime absolută sunt în ușoară
creștere în România, î n med ie cu, câ teva milioane euro, o situație particulară o reprezintă anul 2012
când resursele financiare scad foarte puțin față de anul 2011, mai exact cu 130,8 milioane euro. Pe
de altă parte, în Marea Britanie are loc o creștere accelerată în fiecare an a ni velului resurselor
financiare, vorbindu -se de zeci de milioane euro. Pe scurt, în ambele țări au loc fluctuații ale
nivelului resurselor financiare.
Dacă în ceea ce privește resursele financiare în mărime absolută diferențele sunt extrem de
vizibile între țările analizate, în ceea ce privește ponderea resurselor financiare în PIB, diferențele nu
mai sunt așa vizibile, diferențele fiind doar de câteva procente, acest lucru se datorează unei
multitudini de factori care influențează această diferență.
Unul d intre factori care are o influență directă asupra diferențelor dintre cele două țări
analizate îl reprezintă factorul demografic, prin prisma faptului că nivelul populației din Marea
Britanie este de 62.510.197 milioane în anul 2010 , tendința fiind de cre ștere în următorii ani
analizați, fiind de trei ori mai mare decât populația României, care în anul 2010 este de 20.294.683
milioane. În concluzie, factorul demografic are o influență deosebită în determinarea nivelului
resurselor financiare totale în Româ nia și Marea Britanie.
Mai există și alți factori are au un grad ridicat de importanță, și anume factorii politici
respectiv economici, care trebuie amintiți în realizarea unei analize pertinente. Un alt factor care
influențează nivelul resurselor financiare totale în țările ana lizate este reprezentat de factorul
monetar. Acest factor își face simțită prezența prin preț, prin fluctuațiile prețurilor ( creșterea
preturilor în principal).

8
Făcând referire la ponderea resurselor financiare în PIB, se observă că Regatul Unit al
Marii Britani deține o pondere mai mare în toți anii analizați, față de România.
În ceea ce privește mărimea pe locuitor a resurselor financiare publice, putem aprecia că
Marea Britanie deține o pondere mai mare decât România, în perioada analizată, fiind vizib ilă o
diferență de aproximativ 9 milioane euro, această diferență menținându -se până în 2010.

2.2. Analiza str ucturii generale a resurselor financiare publice în România și Marea
Britanie în perioada 2010 -2014

În acest subcapitol, voi evidenția analiza structurii generale a resurselor financiare publice
pe principalele componente (resurse fiscale, resurse nefiscale și resurse împrumutate). Voi prezenta
pe rând fiecare componentă, urmată de o înterpretare succint ă a indicatorilor .

1. Venituri fiscale în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Tabel 1 .1. Venituri fiscale în România si Marea Britanie 2010 -2014 (mărimi absolute si mărimi relative)

Țara/An România Marea Brita nie
Indicatori Mărime absolută
(mil. euro)
Mărime relativă
(% PIB) Mărime absolută
(mil. euro) Mărime relativă
(% PIB)
2010 33.951,8 26,8% 641.299,1 35,0%
2011 37.294,1 28,0% 667.243,2 35,6%
2012 36.868,1 27,6% 718.921,7 34,8%
2013 39.250,9 27,2% 710.042,9 34,7%
2014 41.267,5 27,4% 772.961,9 34,2%

Sursă: realizat de autor în baza datelor Eurostat Accesat în data de : 30.04.2017

9

Veniturile fiscale se formează sub forma impozitelor, taxelor și contribuțiilor de tip
obligatoriu, determinate prin cadrul legislativ, în cele două țări analizate, România și Marea
Britanie. Analizând tabelul 1 .1., se poate constata diferența relevatoare care se afirmă între valorile
înregistrate în cele dou ă țări supuse analizei.
Prin observarea tabelulu i 1.1., se poate constata că Marea Britanie posedă o pondere mai
mare a veniturilor fiscale în marime absolută decât România. Încă din primul an analizat, și anume,
anul 2009, se manifestă o diferență semni ficativă între cele două țări analizate, o diferență de
607.347,3 milioane euro, această diferență uriașă se menține pe parcursulor tuturor celor cinci ani
analizati, chiar se mai accentuează în unii ani. Aceste diferențe sunt susținute de cotele impozitu lui
pe venit, care se aplică în țările analizate. Spre exemplu, în Regatul Unit al Marii Britanii se plică
două cote de 20% respectiv 45% în funcție de câștigurile realizate, iar în România se aplică cota fixă
de 16%. Impozitului pe profit i se aplică tot o cotă de 16% , spre deosebire de Marea Britanie, unde
cota standard este de 45%.
Un alt factor care trebuie amintit, având o acțiune directă asupra mărimii veniturilor fiscale
în cele două țări analizate, este constituit de venitul minim pe economie. Sp re exemplu, în România,
venitul minim pe economie în anul 2010 era de circa 159 euro, spre deosebire de Marea Britanie,
unde venitul minim pe economie era de aproximativ 1269 euro.

1.1.Venituri fiscale din venituri totale in România și Marea Britanie în perioada
2010 -2014

Tabel 1.1.1. Venituri fiscal e din venituri totale în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Țara/An 2010 2011 2012 2013 2014
România 81,93% 82,97% 82,26% 81,71% 81,92%
Marea Britanie 90,65 % 91,37% 91,35% 88,60% 89,82%

Sursa:realizat de autor Data realizării: 01.05.2017

10

Prin analiza tabelului 1.1 .1., se observă faptul că nivelul veniturilor fiscale în raport cu
veniturile totale în țările analizate sunt reprezentare de procente de peste 80% și chiar 90%, acest
aspect fiind prezent doar în circumstanțele țărilor care sunt destul de dezvoltate sau eventual în
proces de dezvoltare. Acest proces are efecte pozitive care mobiliz ează constituirea de cantități mari
de resurse fiscale, acestea fiind impozitele pe venit, pe dividente, etc. .
Cu toate astea, nu putem omite faptul că România deține un procent al veniturilor fiscal din
totalul veniturilor puțin mai mic decât Marea Brit anie, în condițiile în care România este o țară în
curs de dezvoltare. În primul an analizat, și anume în în anul 2010, țara noastă indică un nivel al
resurselor fiscal de 81,93% din totalul resurselor financiare, de cealaltă parte se află Marea Britanie
care înregistrează un nivel al resurselor de 90,65% din totalul resurselor financiare, prin urmare, se
resimte o diferență de 8,72% . Această diferență se menține și în anul următor, anume în 2011, fiind
constituită o diferență de 8,4%. În ceea ce privește Marea Britanie, se înregistrează fluctuații de
scădere cu doar câteva procente, urmând ca în ultimul an, respectiv 2014, nivelul resurselor fiscal
din totalul resurselor financiare să crească cu 1,22%.

2. Venituri nefiscale în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Tabel 2. 1. Venituri nefiscale în Româ nia si Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Țara Indicatori Tipul mărimii 2010 2011 2012 2013 2014
România Taxa pe val .
adăugată

Mărime absolută
(mil.euro ) 9,493.9 11,411.5 11,003.1 11,709.6 11,496.3
Mărime relativă
(%PIB ) 7.5 8.6 8.2 8.1 7.6
Taxe
vamale Mărime absolută
)mil.euro ) 364.9 529.4 512.7 439.9 440.8
Mărime relativă
(%PIB ) 0.3 0.4 0.4 0.3 0.3
Accize Mărime absolută
(mil.euro ) 324.6 480.3 482.1 402.5 421.1
Mărime relativă
(%PIB ) 0.3 0.4 0.4 0.3 0.3
Total mărimi
absolute 10,183.4 12,421.2 11,997.9 12,552.0 12,358.2
Total mărimi
relative 8.1 9.4 9.0 8.7 8.2

11
Marea
Britanie Taxa pe val .
adăugată

Mărime absolută
(mil.euro ) 111,751.6 128,401.4 140,415.9 139,220.0 154,085.0
Mărime relativă
(%PIB ) 6.1 6.8 6.8 6.8 6.8
Taxe
vamale Mărime absolută
(mil.euro ) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Mărime relativă
(%PIB ) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Mărime absolută
(mil.euro ) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Accize Mărime relativă
(%PIB ) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Total mărimi
absolute 111,751.6 128,401.4 140,415.9 139,220.0 154,085.0
Total mărimi
relative 6.1 6.8 6.8 6.8 6.8

Realizat de autor în baza datelor Eurostat Accesat în data de 16.05.2017

Veniturile nefiscale sunt alcătuite de veniturile concretizate de autoritațile statului prin
exploatarea întreprinderilor cu capital din partea statului, a bunurilor aparținând proprietarilor, iar
acestea acordându -le dreptul de a lua parte la repartiția, respectiv distribuirea primară a produsului
creat, sau dreptul de a valoriza bunuri aparte, contra unei contraprestații bănești. Aceste resurse
nefiscale constituite în bugetul de stat, nu au un caracter fiscal, cum au cele fiscale, de exemplu, din
cauza faptului că ele reprezintă doar mișcarea valorii în limita aceleiași proprietăț i, sub diverse
forme adunate de la bugetul public, și ca atare de la întreprinderile cu capital din partea statului .3
Având în vedere tabelul 2.1 , putem observa faptul că valoarea resurselor nefiscale, în
comparație cu cea a resurselor fiscale este mult ma i mică, atât ca mărime absolută, cât și ca mărime
relativă, în perioada analizată, pentru ambele tări supuse comparației.
Analizând tabelul 2.1 ., se poate constata o diferență destul de consistentă a veniturilor
nefiscale în țările comparate. Având în vede re anul 2010, primul an analizat, se manifestă o
diferență de 101.568,2 de milioane euro în favoarea Marii Britani. În anul următor, România indică
un nivel al resurselor nefiscale de 12.421,2 milioane euro, iar Marea Britanie înregistrează o valoare
a res urselor nefiscale de 128.401,4 milioane euro, pentru același an analizat. În următorii trei ani,
cele două țări analizate înregistrează oscilații ale nivelului resurselor nefiscale, cu sume relativ mici,
în fiecare dintre cei trei ani rămași.

3 Tatiana Moșteanu -Finanțe publice, editura Universi tară, București, 2004

12
Mai mult, pu tem constata, conform tabelului 2.3. o situație particulară și anume: când
România indică creșteri ușoare ale valorii resurselor nefiscale, Regatul Unit al Marii Britanii
înregistrează descreșteri ușoare ale nivelului resurselor nefiscale. În alți ani anal izați, această situație
se schimbă la polul opus, prin urmare, Marea Britanie înregistrează ușoare creșteri, iar România
înregisistrează scăderi ale nivelului resurselor nefiscale.
Făcând referire la veniturile nefiscale în mărime relativă, ca pondere în P IB, se poate
observa din tabelul 2.3., că România înregistrează ponderi mai ridicate a resurselor nefiscale, spre
deosebire de Marea Britanie. Un exemplu putem avea în primul an, 2010, când România deține un
nivel 8,1% resurse fiscale ca pondere în produsu l intern brut, iar Regatul Unit al Marii Britanii
înregistrează un nivel de 6,1%, fiind vizibilă o diferență de 2%.
În următorii ani supuși analizei, această diferență se menține, ba chiar se intensifică , cu
toate că în ambele țări, nivelul resurselor în mărime absolută crește.
În opinia mea, aceste diferențe sunt în primul rând cauzate de faptul că atât România, cât și
Marea Britanie practică tipuri de impozite diferite, de asemenea, fiecare țară în parte are alte tipuri
de cheltuieli publice, iar prin urmare, vor exista mereu aceste diferențe ale nivelului resurselor
nefiscale în bugetul public.

2.1.Venituri nefiscale în venituri totale în România și Marea Britanie în perioada
2010 -2014

Tabel 2.1.1 . Venituri nefiscale în venituri totale în Româ nia ș i Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Realizat de autor în baza dateor Eurostat Accesat în data de 1 6.05.2017
Țara/An 2010 2011 2012 2013 2014
România 24,58% 27,63% 26,77% 26,13% 24,53%
Marea Britanie 15,79% 17,58% 17,84% 17,34% 17,90%

13
Analizând tabelul 2.1.1., privind nivelul veniturilor nefiscale în veniturile totale putem
menționa că veniturile nefiscale dețin ponderi între 17 și 27 % .
De asemenea, putem constata faptul că România deține ponderi mai mari decât Regatul
Unit al Marii Britanii. Spre exemplu, în anul 2010, România înregistrează un procent al resurselor
nefiscale în totalul resurselor de 24,58%, pe când Marea Britanie întregistrează un procent de doar
15,79%. Între cele două țări existând o diferență de 8,79 procente. În anii următori, această diferență
se menține, uneori se accentuează, chiar dacă nivelul resurselor nefiscale în totalul resurselor crește
în ambele țări.

Grafic 2.1. Evoluția ponderii veniturilor fiscale și nefiscale în veniturile totale în România și Mar ea Britanie pentru anii
2010, 2012, 2014

Realizat de autor
81.93 90.65
82.26 91.35
81.92 89.82
24.58
15.79 26.77
17.84 24.53
17.9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Venituri fiscale
Venituri nefiscale
România Marea Britanie România Marea Britanie România Marea Britanie
2010 2012 2014

14
Graficul reflecă evoluția ponderii veniturilor fiscale și nefiscale în veniturile totale, atât în
România, cât și în Marea Britanie, pentru trei exerciții financiare, respectiv anii 2010, 2012, 2014.
În urma analizei graficului 2.1., putem observa că, atât veniturile fis cale, cât și nefiscale
înregistrează oscilații ale ponderii, și în România și în Marea Britanie. De asemenea, se mai poate
observa faptul că resursele nefiscale dețin o pondere mult mai mică în totalul veniturilor, cea mai
mare pondere având -o veniturile f iscale.

3.Datoria publică în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Tabel 3.1. Datoria publică din România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014
Țara Indicatori Tipul mărimii 2010 2011 2012 2013 2014
Rom ânia Deficit
bugetar Mărime absolută
(milioane euro) -8,720.1 -7,213.2 -4,899.1 -3,011.8 -2,048.8
Mărime relativă
(%PIB) -6.9 -5.4 -3.7 -2.1 -1.4
Marea
Britanie Deficit
bugetar Mărime absolută
(milioane euro) -173,229.3 -141,141.6 -170,241.8 -114,179.4
-127,814.7
Mărime relativă
(%PIB) -9.5 -7.5 -8.2 -5.6 -5.7

Realizat de autor în baza datelor Eurostat Accesat în data de 16 .05.2017

Deficitul bugetar apare în cazul în care nivelul cheltuielilor din bugetul public depășesc
nivelul veniturilor constituite la dispoziția statului.
Conform tabelului 3.1., care reflectă datoria publică a țărilor analizate, România și Regatul
Unit al Marii Britanii, putem observa faptul că țara Vestică deține un nivel al deficitului bugetar în
toți anii analizați, atât ca mărime absolută, cât și ca mărime relativă.
În primul an supus analizei, anume anul 2010, România deține o valoare a deficitului de –
8.720,1 milioane euro, în comparație cu țara Vestică, aceasta înregistrând o valoare de -173.229,3
milioane euro. În urma acesor mențiuni, putem deduce faptul că între cele două țări analizate este

15
prezentă o diferență de -164.509,2 milioane euro. Această diferență destul de mare este prezentă și
în următrii ani, dar este într -o continuă, dar ușoară scădere, având în vedere faptul că în cele două
țări nivelul deficitului bugetar scade, spre exemplu, în ultimul an analizat, în România, nivelul
deficitului bugetar ajunge la valoarea de -2.048,8 milioane euro, iar în Marea Britanie nivelul
deficitului oscilează, dar în anul 2014 se aju nge la valoarea de -127.814,7 milioane euro.
Consider că acest deficit este cauzat în principat de faptul că statele analizate nu reușesc să
își acopere cheltuielile, iar ca urmare, se împrumută pentru a acoperi cheltuielile necesare
funcționării statului. De asemenea, diferențele dintre cele două țări analizate mai pot fi cauzate și de
faptul că nivelul cheltuielilor se amplifică în mod permanent.

16
CAPITOLUL 3. Analiza comparativă a structurii sistemului de impozite și
de taxe în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

3.1. Analiza nivelului și structurii impozitelor directe

În subcapitolul ce urmează voi prezenta analiza nivelului și structurii impozitelor directe , în
funcție de indicatorii particulari impozitului, atât în mărime absolută, cât și în mărime relativă, cât și
totalul impozitelor directe.

Tabel 3 .1. Evoluția nivelului și structurii impozitelor directe în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Țara Indicator Tipul mărimii 2010 2011 2012 2013 2014
România Impozit pe venit Mărime absolută
(mil.euro) 6.836,8 7.566,7 7.185,4 7.899,5 8.685,7
Mărime relativă
(%PIB) 5,4 5,7 5,4 5,5 5,8
Impozitul pe
terenuri, clădiri și
alte structuri Mărime absolută
(mil.euro) 530,5 549,4 521.6 546,5 925,4
Mărime relativă
(%PIB) 0,4 0,4 0.4 0,4 0,6
Impozitul pe
utilizarea activelor
fixe Mărime absolută
(mil.euro) 115,7 125,1 114.5 116,6 115,6
Mărime relativă
(%PIB) 0,1 0,1 0.1 0,1 0,1
Contribuții sociale
efective ale
angaților Mărime absolută
(mil.euro) 6.884,4 7.422,9 7,355.2 8.028,4 8.241,0
Mărime relativă
(%PIB) 5,4 5,6 5.5 5,6 5,5
Alte impozite
curente Mărime absolută
(mil.euro) 432,4 457,2 546,7 612,9 635,7
Mărime relativă
(%PIB) 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4

Total (mărime
absolută) 14.799,4 16.121,2 15.613,4 17.203,9 18.603,4
Total (mărime
relativă) 11,6 11.8 11.8 12 12.4

17
Marea
Britanie Impozit pe venit Mărime absolută
(mil.euro) 230.406,6 235.869,0 245.091,1 239.122,3 256.635,5

Mărime relativă
(%PIB) 12,6 12,6 11,9 11,7 11,4
Impozitul pe
terenuri, clădiri și
alte structuri Mărime absolută
(mil.euro) 26.078,3 26.939,2 30.166,4 29.826,0 31.979,1
Mărime relativă
(%PIB) 1,4 1,4 1,5 1,5 1,4
Impozitul pe
utilizarea activelor
fixe Mărime absolută
(mil.euro) 1.092,3 1.072,7 1.159,2 1.150,4 1.333,5
Mărime relativă
(%PIB) 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1
Contribuții sociale
efective ale
angaților Mărime absolută
(mil.euro) 76.543,4 78.356,5 85.449,0 84.844,5 92.622,7
Mărime relativă
(%PIB) 4,2 4,2 4,1 4,1 4,1
Alte impozite
curente Mărime absolută
(mil.euro) 41.749,0 43.478,4 47.341,7 47.234,1 51.358,4
Mărime relativă
(%PIB) 2,3 2,3 2,3 2,3 2,3
Total ( mărime
absolută) 375.869,6 385.715,8 409.207,3 402.177,3 433.929,2
Total (mărime
relativă) 20,6 20,6 19,9 19,7 19,3

Sursa: realizat de autor pe baza datelor Eurostat Accesat în data de: 01.05.2017

Impozitele directe sunt practicate încă din cele mai îndepărtate timpuri, pentru asigurarea
funcționării în parametri normali a funcțiilor tradiționale ce îi revin statului.
Odată cu evoluția și dezvoltarea întregii societăți, impozitele directe s -au mărit din
perspectivă numerică, în paralel cu faptul că și nevoile publice ale indivizilor s -au modificat și
multiplicat. Dimensiunea impozitelor directe în principal, trebuie corelată cu dimensiunea
veniturilor obținute de către pe rsoanele fizice, respectiv juridice.
Veniturile realizate de populație impulsionează într -o anumită măsură și răspunderea pe
care și -o asumă contribuabilii în privința plății impozitului datorat către stat. Impunerea impozitului

18
direct indică în România c ote mai mici decât în Marea Britanie din cauza faptului că și veniturile
realizate de contribuabili în țara vestică sunt mai mari în comparație cu țara noastră.
Diferența manifestată între cele două țări analizate, este declanșată de asemenea și de faptul
că în țara noastră se practică o cotă de impozitare de 16%, mult mai mică decât în Marea Britanie
unde se practică două cote de impozitare și anume de 20% respec tiv de 45%, în funcție de mărimea
veniturilor realizate.
Nivelul impozitelor mai este influențat și de impozitul pe profit, care diferă de la o țară la
alta, și anume, în România impozitul pe profit este de 16%, iar în Marea Britanie este de 24%.
Observân d tabelul 3.1 . putem observa că pentru toți cei cinci ani analizați, Marea Britanie
înregistrează un nivel al impozitelor directe mult mai ridicat decât România.
Așadar, în anul 2010 nivelul impozitelor directe în România atinge valoarea de
14.799,4 milio ane euro, pe când în Marea Britanie este de 375.869,6 milioane euro, sesizându -se o
diferență de 361.070,2 milioane euro.
Această diferență este prezentă în toți anii analizați, atât în România cât și în Marea
Britanie se înregistrează fluctuații ale nive lului impozitelor directe, atât creșteri, cât și scăderi a
valorilor acestor impozite.
În ultimul an analizat, și anume anul 2014, nivelul impozitelor directe în mărime absolută
în România este de 18.603,4 milioane eur o, iar în Regatul Unit al Marii Brita nii este de
433.929,2 milioane euro .
Față de anul 2010, putem spune că pentru ambele țări supuse analizei, valoarea absolută a
impozitelor directe a crescut, chiar dacă diferențele dintre cele două state sunt foarte consistente.
Se poate constata că în Marea Britanie diminuarea acestor impozite este usor mai
accentuată decât în țara noastră. Aceste diferențe apărute între țările analizate pot fi puse în contul
factorului demografic, deoarece populația Regatului Unit al Marii Britanii este mult mai mare d ecât
populația țării noastre.

19

Grafic 3.1. Evoluția ponderii impozitelor directe în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Realizat de autor

Graficul 3.1. prezintă evoluția ponderii impozitelor directe în România și Marea Britanie în
perioada 2010 -2014 pe principalele componente și anume: impozitul pe venit, impozitul pe
utilizarea activelor fixe, impozitul pe terenuri, clădiri, contribuții sociale efe ctive ale angajaților și
alte impozite curente.
Analizând graficul 3.1., putem constata faptul că nivelul impozitelor pe componente
oscilează de la an la an, atât pentru România, cât și pentru Marea Britanie. Putem observa, de
asemenea faptul că România de ține unele valori mai mari decât Regatul Unit al Marii Britanii, dar
constatăm și că pentru unii ani, țările au aceleași valori ale impozitului pe utilizarea activelor fixe. O
pondere destul de ridicată o are impozitul pe venit, în Marea Britanie, care în anul 2010 este de
12,6%, spre deosebire de România unde impozitul pe venit înregistrează un nivel de 5,4%. Pentru
anul 2010, se mai manifestă o situație particulară în România, unde impozitul pe venit și
contribuțiile sociale ale angajaților au aceleași va lori, de 5,5%.
În următorii ani supuși analizei, se înregistrează fluctuații ale ponderii componentelor
impozitelor directe, pentru ambele țări analizate. 5.4 12.6
5.7 12.6
5.4 11.9
5.5 11.7
5.8 11.4
0.4 1.4
0.4 1.4
0.4 1.5
0.4 1.5
0.6 1.4
0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 5.4
4.2 5.6
4.2 5.5
4.1 5.6
4.1 5.5
4.1
0.3 2.3
0.3 2.3
0.4 2.3
0.4 2.3
0.4 2.3 Ponderea impozitelor directe
Impozit pe venit Impozit pe terenuri, clădiri, etc
Impozitul pe utiliz. activelor fixe Contribuții sociale efective ale angajaților
Alte impozite curente
România M.Britanie România M.Britanie România M. Britanie România M.Britanie România M.Britanie
2010 2011 2012 2013 2014

20
3.2. Analiza nivelului și structurii impozitelor indirecte în România și Marea
Britanie în perioada 2010 -2014

În acest subcapitol voi prezenta analiza nivelului și structurii impozitelor indirecte în
România și Marea Britanie, în perioada 200 -2014 pe principalele componente.

Tabel 3.2 . Evoluția nivelului și structurii impozitelor indirecte în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Sursa: realizat de autor pe baza datelor Eurostat Accesat în data de 0 1.05.201 7 Țara Indicator Tipul mărimii 2010 2011 2012 2013 2014
România Taxă pe
valoare
adăugată

Mărime absolută (mil.euro) 9.493, 9 11.411, 5 11.003, 1 11.709, 6 11,496, 3
Mărime relativă (% PIB) 7,5 8,6 8,2 8,1 7,6
Taxe și
impozite
pe import

Mărime absolută (mil.euro) 364,9 529,4 512,7 439,9 440,8
Mărime relativă (% PIB) 0,3 0,4 0,4 0,3 0,3
Impozit pe
produse
Mărime absolută (mil.euro) 4.351, 5 4.598, 7 5.089, 3 5.214, 1 5.833, 1
Mărime relativă (% PIB) 3,4 3,4 3,8 3,6 3,9
Alte
impozite
pe
producție

Mărime absolută (mil.euro) 708,5 745,0 880,2 970,1 1.352, 5
Mărime relativă (% PIB) 0,6 0,6 0,7 0,7 0,9
TOTAL (mărime absolută) 14.918, 8 17.284, 6 17.485, 3 18.333, 7 19.122, 7
TOTAL(mărime relativă) 11,8 13,0 13,1 12,7 12,7
Marea
Britanie Taxă pe
valoare
adăugată

Mărime absolută (mil.euro) 111.751, 6 128.401, 4 140.415, 9 139.220, 0 154.085, 0
Mărime relativă (% PIB) 6,1 6,8 6,8 6,8 6,8
Taxe și
impozite
pe import

Mărime absolută (mil.euro) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Mărime relativă (% PIB) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Impozit pe
produse
Mărime absolută (mil.euro) 76.909, 4 78.539, 7 86.103, 8 86.820, 3 97.332, 9
Mărime relativă (% PIB) 4,2 4,2 4,2 4,2 4,3
Alte
impozite
pe
producție

Mărime absolută (mil.euro) 33.053, 9 29.945, 4 33.956, 1 33.788, 2 36.524, 3
Mărime relativă (% PIB) 1,8 1,6 1,6 1,6 1,6
TOTAL (mărime absolută) 221.714, 9 236.886, 5 260.475,8 259.828, 5 287.942, 2
TOTAL(mărime relativă) 12,1 12,6 12,6 12,6 12,7

21
Impozitele indirect desemnează o altă formă prin care statul iși strange resurse la dispoz iția
instituțiilor publice, pentru a putea susține cheltuielile generate de nevoile cu character public ale
societății în sine. Impozitele indirect au potențial fiscal mare, prin faptul că nu necesită cheltuieli
mari din partea statului pentru instituirea acestora.
Impozitele indirecte, spre deosebire de cele directe, acestea nu se impun pe profit, avere sau
pe venit, ci se impugn asupra circulației, vanzării, achiziționării sau consumului. Comparativ cu cele
directe, impozitele indirect dețin o serie de a vantaje, în special pentru România care nu deține un
nivel foarte mare al veniturilor.
Analizând tabelul 3.2., putem constata faptul că între cele două țări supuse analizei se
înregistrează o diferență remarcabilă a nivelului impozitelor indirect în mărime absolută. În anul
2010, România înregistrează un nivel al impozitelor indirect de 14.918,8 milioane euro, iar de
cealaltă parte se regăsește Regatul Unit al Marii Britanii cu un nivel al impozitelor indirecte de
221.714,9 milioane euro, manifestându -se o diferență de 220.796,1 milioane euro. Această diferență
se menține pe parcursul următorilor patru ani, având loc fluctuații în ambele țări, iar în ultimul an
analizat, și anume 2014, în România impozitele indirecte ajung la valoarea de 19.122,7 milioane
euro, iar în Marea Britanie 287.942,2 milioane euro. Nu putem trece cu vederea faptul că atât în
România, cât și în Marea Britanie, nivelul impozitelor indirect a crescut simțitor, dar cu toate
acestea, diferența dintre cele două țări se menține.
Cu toate a cestea, diferența dintre România și Marea Britanie nu este atât de vizibilă în ceea
ce privește impozitele indirect ca pondere în produsul intern brut. Spre exemplu, în anul 2011,
România înregistrează o pondere de 13,0% impozite indirect în PIB, spre deos ebire de Marea
Britanie care înregistrează un procent de 12,6%, putem observa deci, o diferență de doar 0,4
procente. În următorii ani, țările ajung să aibă procente aproximativ asemănătoare, mai exact în anii
2013, 2014, când ambele țări înregistrează o p ondere de 12,7% impozite indirecte ca procent din
PIB.
Diferența manifestată între România și Regatul Unit al Marii Britanii este cauzată de
numeroși factori ca: taxa pe valoare adăugată, care în România este de 19%, iar în Marea Britanie
este de 20%. Cu toate acestea, nu putem relata faptul că acesta este principalul factor care
influențează mărimea impozitelor, dar îl putem corela cu variația veniturilor realizate de persoanele
fizice respective juridice, atât în România, cât și în Marea Britanie.

22
Grafic 3.2. Evoluția ponderii impozitelor indirecte în România și Marea Britanie în perioada 2010 -2014

Realizat de autor

Graficul 3.2. prezintă evoluția ponderii impozitelor indirecte în România și Marea Britanie,
în perioada 2010 -2014, pe principal ele componente. După cum se poate observa din graficul 3.2.,
ponderea impozitelor indirecte oscilează în fiecare dintre anii analizați, atât în România, cât și în
Marea Britanie. Putem observa că Marea Britanie deține pentru toți cei cinci ani analizați, o valoare
de 0 pentru taxe și impozite pe import, pe când România deține o valoare de 0,3 în primul an,
această valoare fiind prezentă și în ultimul an. Cu toate acestea, putem menționa faptul că Regatul
Unit al Marii Britanii deține ponderi mai mai ale com ponentelor impozitelor indirecte, spre
deosebire de România, care deține ponderi relativ mai mici.

7.5
6.1 8.6
6.8 8.2
6.8 8.1
6.8 7.6
6.8
0.3 0 0.4
0 0.4
0 0.3 0 0.3 0 3.4 4.2
3.4 4.2
3.8 4.2
3.6 4.2 3.9 4.3
0.6 1.8
0.6 1.6
0.7 1.6
0.7 1.6
0.9 1.6 Ponderea impozitelor indirecte Taxa pe valoare adăugată
Taxe și impozite pe import
Impozit pe produse
Alte impozite pe producție
România M. Britanie
2010 România M. Britanie
2011 România M. Britanie
2012 România M.Britanie
2013 România M.Britanie
2014

23
CONCLUZII

Având în vedere toate fenomenele care se petrec în societatea actuală, se afirmă în mod tot
mai expresiv nevoia de a acoperi aceste cheltuieli pe care statul le constituie, și care generează în
mod clar instituirea unor resurse financiare tot mai mari la dispoziția statelor lumii.
Prin urmare, odată cu dezvoltarea societății , se dezvoltă și nevoile populației, devenind tot
mai complexe, iar acest lucru impune ca resursele necesare acoperirii acestor nevoi să fie cât mai
mari. Acest fapt mobilizează statul pentru a procura cât mai multe resurse, iar acest lucru are ca
urmări m ajorarea cotelor de impozitare, sau introducerea în sitemul fiscal a unor noi impozite.
De asemenea, statul folosește resursele nu doar pentru a acoperi cheltuielile existente în
societate, ci și pentru întreprinderea unor acțiuni ce țin de sfera economic ă și socială, având
capacitatea de a stimula, respectiv de a inhiba procese economice particulare.
În urma analizei datelor cuprinse în capitolele II și III ale proiectului, putem afirma faptul
că, nivelul resurselor financiare publice atât în România, câ t și în Marea Britanie, pentru toți anii
analizați, este mai mare în țara Vestică, acest lucru fiind datorat mai multor factori cum ar fi faptul
că Marea Britanie este membră a Uniunii Europene încă din anul 1995, iar România este membră
abia din anul 2007 , acest fapt implicând o încetinire a alierii României la standardele impuse de
Uniune.
Un alt factor ar putea fi nivelul veniturilor realizate de persoanele fizice și juridice ale celor
două state. Un al treilea factor este reprezentat de cotele de impoz itare practicate de cele două țări
analizate.
Un alt factor cu un grad ridicat de importanță este factorul politic, așadar, instabilitatea din
sfera politică din România are un impact negativ asupra mărimii veniturilor publice bugetare.
Având în consider are aspecte enunțate mai sus, pot afirma că, pentru ca România să își
crească resursele financiare publice, statul ar trebui să ia măsuri stabilizatoare pentru impozite, și, de
asemenea, contribuabilii ar trebui să devină mai responsabili în ceea ce priveș te plata sumelor
datorate către autoritățile publice. Consider că aceste măsuri ar ajuta dezvoltarea statului și ramurilor
economice din țara noastră.
Prin urmare, formarea resurselor financiare publice la dispoziția statului și autorităților
publice constituie un proces cu un grad ridicat de complexitate, fiind influențat direct de deciziile
fiecărui stat în parte.

24
BIBLIOGRAFIE

1. Văcărel Iulian -Finanțe publice, Editura didactică și pedagogică R.A., București, 2003
2. Tatiana Moșteanu -Finanțe publice, editura Universitară, București, 2004
3. Brezeanu Petre -Finanțe publice și fiscalitate, Editura Fundației „România de mâine”,
București, 1998
4. http://ec.europa.eu/eurostat
5. http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm
6. http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/business -innovation -observatory/trend –
reports_en
7. http://www.insse.ro/cms/