Disciplina: Exploatarea mașinilor agricole și instalațiilor în industria alimentară [301801]

[anonimizat]: Exploatarea mașinilor agricole și instalațiilor în industria alimentară

ABOGĂTOAE ALEXANDRU OVIDIU

PROIECT DE DIPLOMĂ

UTILIZAREA RAȚIONALĂ A AGREGATULUI FENDT 309 C + SP – 6 MASCAR FUTURA LA SEMĂNATUL PORUMBULUI ÎN CONDIȚIILE FERMEI ABOGROUP

Îndrumător științific:

Prof. Dr. Ing. [anonimizat]

2016

UTILIZAREA RAȚIONALĂ A AGREGATULUI FENDT 309 + SP – 6 MASCAR FUTURA LA SEMĂNATUL PORUMBULUI ÎN CONDIȚIILE FERMEI ABOGROUP

Abogătoae Alexandru Ovidiu

Îndrumător: Prof. Dr. Ing. [anonimizat], Calea Mănăștur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România

[anonimizat]

REZUMAT

Lucrarea a fost realizată cu scopul de a [anonimizat], iar cultura să fie una corespunzatoare din toate punctele de vedere.

În cadrul lucrării s-au efectuat experiențe de laborator și experiențe în câmp. [anonimizat], iar experiențele în câmp au avut scopul de a determina influența vitezei de deplasare a agregatului asupra principalilor indici calitativi de lucru la lucrărea de semănat porumb.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

În urma încercărilor experimentale realizate și a [anonimizat], Salcea, [anonimizat]-6 Mascar Futura este cuprinsă între 6 și 8 km/h, [anonimizat].

UTILIZAREA RAȚIONALĂ A AGREGATULUI FENDT 309 + SP – 6 MASCAR FUTURA LA SEMĂNATUL PORUMBULUI ÎN CONDIȚIILE FERMEI ABOGROUP

Abogătoae Alexandru Ovidiu

Îndrumător: Prof. Dr. Ing. [anonimizat], Calea Mănăștur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România

[anonimizat]

ABSTRACT

The work was performed to determine the optimum working regime of the aggregate under AboGroup farm’s [anonimizat], and the cornfield to be adequate form all points of view.

[anonimizat]. The paper was carried out laborary tests to establish minimum engine speed so that the blower to creat a [anonimizat].

The experiences showed that there we can have an excellent productivity both quantitatively and qualitatively even on soils less favorable to maze.

As a result of the experimantal tests and the centralisation of the measurements made, in both as regards the attempts of the laboratory and the tests in the field, it can be said that the fact that in te workind conditions from Plopeni, Salcea from Suceava county, the reccomandated speed for Mascar Futura SP-6 is between 6 nd 8 kilometers per hour depending on the degree of preparedness of the bed bedding, so that to be able to schieve the fulfilment of the qualitative inces of the work of the planted maize.

CUPRINS

INTRODUCERE 6

Capitolul I 7

IMPORTANȚA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII 7

Capitolul II 10

TIPURI DE MAȘINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂȘITOARE 10

2.1. Parametrii constructivi și funcționali ai mașinilor necesari asigurării calității la lucrările de semănat 10

2.2. Tipuri de aparate de distribuție de tip mecanic 11

2.2.1. Aparate de distribuție cu disc vertical 11

2.2.2. Aparate de distribuție cu disc orizontal 12

2.2.3. Aparat de distribuție cu curea perforată 13

2.3. Tipuri de aparate de distribuție de tip pneumatic 14

2.3.1. Aparat de distribuție cu tambur cu orificii 14

2.3.2. Aparata de distribuție cu tambur cu alveole 15

2.3.3 Aparat de distribuție cu disc cu orificii 15

2.4. Tipuri de semănători pentru porumb și plante prășitoare 17

2.4.1 Domeniul de utilizare a semănătorii 17

2.4.2. Clasificarea mașinilor de semănat 17

2.4.3. Mașini de semănat porumb 19

2.4.4. Mașini de semănat de ultimă generație 20

Capitolul III 25

CONSTRUCȚIA, FUNCȚIONAREA ȘI REGLAREA MAȘINII DE SEMĂNAT MASCAR FUTURA SP-6 25

3.1. Destinația mașinii 25

3.2. Construcția mașinii 26

3.2.1. Principalele părți componente și funcțiile lor 27

3.3. Funcționarea mașinii de semănat 35

Capitolul IV 41

CERINȚE AGROTEHNICE ȘI INDICI CALITATIVI DE LUCRU LA LUCRAREA DE SEMĂNAT PORUMB 41

4.1. Cerințe agrotehnice impuse la lucrarea de semănat porumb 41

4.2. Indici calitativi de lucru la lucrarea de semănat porumb 42

4.3. Recomandări 45

Capitolul V 46

Cadrul natural și social al locului desfășurării cercetărilor 46

5.2. Clima și resursele naturale 47

5.3. Ferma vegetală Abo group 47

Capitolul VI 51

ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE 51

6.1. Încercări în condiții de laborator 51

6.2. Încercări în condiții de câmp 52

6.3. Măsurători de semănat 53

6.4. Măsurători după răsărire 57

Capitolul VI 59

CONCLUZII 59

Bibliografie 61

INTRODUCERE

La ora actuală, agricultura este un subiect de mare interes pe plan mondial. Schimbarea pe care agricultura o suferă este dată în special de mecanizarea ce se dorește în viitorul apropiat a fi totală, revoluționând agricultura și degrevând totodată o mare parte din forța de muncă. Pentru obținerea unei producții, este esențial să se facă un control cât mai exact al condițiilor de realizare al patului germinativ, iar acest lucru nu se poate îndeplini decât prin folosirea tehnologiei de ultimă generație a semănătorilor moderne pentru a putea avea o calitate la fel de bună a produsul final. Această competiție pentru o productivitate cât mai mare, a dus la dezvoltarea și specializarea producătorilor, axată pe producerea unor agregate complexe. Atât la noi în țară, cât și pe plan mondial, actuala etapă de mecanizare se axează în principal pe realizarea unor utilaje cu greutate redusă dar care să dea o productivitate mărită.

Semănătorile sunt considerate a fi utilaje agricole cu gradul de complexitate cel mai ridicat, unele dintre având chiar și rolul de erbicidare sau de împrăștiere a ingrășămintelor. Semănătoarea are ca sarcină principală executarea impecabilă a solului, în urma ei trebuie să rămână un covor uniform de pământ la densitatea dorită, fără lipsuri sau devieri pe rânduri.

Porumbul ocupă al treilea loc între plantele cultivate pe glob, iar importanța deosebită a acestuia este dată de faptul că porumbul poate fi cultivat aproape în toate zonele de pe glob. Porumbul nu este o plantă pretențioasă, are o capacitate mare de productivitate, față de celelalte produse agricole. Are o mare elasticitate ecologică, ce ii permite o largă arie de răspândire , putându-se cultiva în diferite tipuri de soluri și în diferite condiții climatice, chiar și dintre cele mai aspre.

În ultimii 2 ani, firma Mascar s-a dezvoltat foarte mult în ceea ce privește tehnologia și dotarea semănătorilor pneumatice de precizie, fapt ce dus la achiziții importante în rândul fermierilor români, calitatea și fiabilitatea acestora fiind confirmate de către aceștia.. Elementul principal al semănătorii de precizie este “secția de semănat, care de-a lungul timpului a fost dezvoltată de către cei de la Mascar, ținând cont de varietatea tipurilor de sol existente în România și de nevoile fermierilor.

Semănătorile monogerme din seria SP (semănătorilor de precizie) de la Mascar, au fost realizate pentru semănatul pneumatic al plantelor prășitoare precum: porumb, floarea soarelui, soia etc. Acestea se caracterizează prin fiabilitate și precizie în distribuirea semințelor.

Capitolul I

IMPORTANȚA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Operația de semănat reprezintă lucrarea agricolă ce constă în introducerea în sol a diferitelor tipuri de semințe, la adâncimi corespunzătoare cerințelor agrobiologice impuse de cultura respectivă. Semințele sunt uniform repartizate, acoperite cu sol afânat și tasate, astfel încât să se creeze condițiile optime de încolțire și dezvoltare a plantei.

În tehnologia de cultivare a plantelor prășitoare(porumb, floarea soarelui, sfeclă, soia), elementele tehnice ale semănatului sunt: epoca de semănat, desimea de semănat și adâncimea de lucru. Aceste trei elemente sunt esențiale și obligatoriu de respectat în obținerea unei culturi mari și corespunzătoare din toate punctele de vedere. În ceea ce privește porumbul, epoca de semănat corespunde perioadei când în sol, la adâncimea corespunzătoare, se stabilizează temperaturi de peste 8-10 °C. Desimea de semănat este un factor tehnologic foarte important și se stabilește în funcție de durata perioadei de vegetație a populației semănate, de rezerva de apa din sol și de gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive. Distanța de semănat este data de distanța între rânduri și distanța dintre plante pe rând. În funcție de condițiile pedoclimatice și particularitățile biologice ale hibridului cultivat, sunt stabilite elementele tehnice de semănat.

Semănatul în perioada optimă favorizează creșterea și dezvoltarea plantei prin valorificarea mai bună a condițiilor de mediu (temperatură și umiditate) și reduce pagubele produse de boli și dăunători.

Deoarece producția de boabe la hectar este rezultatul produsului dintre numărul de plante care se recoltează de pe un hectar și recolta medie a unei plante, densitatea culturii este cea mai importantă caracteristică a producției de boabe.

Densitatea optimă a plantelor de porumb stă sub influența particularităților biologice ale hibrizilor și sub influența factorilor ecologici, printre care stă fertilizarea și umiditatea solului, ce au un rol extrem de important.

Semănatul porumbului la o densitate sub limita minima admisă a densității optime, produce efecte negative la nivelul plantei. Neutilizând potențialul maxim productiv al solului și energiei luminoase, apar și se dezvoltă buruieni, ducând în final la scăderea și chiar compromiterea producției.

Semănatul porumbului la o densitate peste limita maximă admisă, reduce capacitatea plantei de a extrage din sol elementele nutritive (apă, substanțe minerale și lumina) ceea ce creeză un mediu favorabil de apariție a bolilor și dăunătorilor. La densități prea mari, frunzele superioare le umbresc pe cele inferioare, ceea ce duce la scăderea producției.

În ambele cazuri în care densitatea este în afara intervalului optim, producția va fi scăzută.

Încercările experimentale cu hibrizi de porumb au dus la concluzia că în condiții de umiditate suficientă , densitatea porumbului pentru boabe poate ajunge până la 70.000 de plante la hectar. Densitatea influențeză mult și capacitatea de înmagazinare și fotosinteză, elemente principale ale recoltei, iar pentru realizarea unor recolte maxime, o importnță deosebită o are distribuția uniformă a boabelor pe rând. Pentru a obține densitatea dorită și o distribuție uniformă a boabelor pe rând, semănătoarea trebuie reglată conform cerințelor agrotehnice.

Pentru obținerea unui procent ridicat de germinare și o răsărire rapidă a plantelor, este foarte important ca adâncimea de semănat a boabelor de porumb să fie corelată cu textura, temperatura și umiditatea solului. Semănatul la adâncime mai mică (5-6cm) este indicat pe solurile cu textură argiloasă, pe solurile umede și la semănatul mai timpuriu. Semănatul la adâncime mai mare (6-8cm) este indicate pe solurile mai ușoare și pe cele nisipoase, dar și în situațiile când solul este uscat, se poate ajunge la o adâncime de până la 10 cm.

În procesul de distribuție la semințelor, la mașinile de semănat porumb, se realizează antrenarea individuală a fiecărei semințe, de aceea mașinile de semănat trebuie să răspundă următoarelor cerințe:

• să asigure menținerea constantă a distanței dintre rânduri;

• să asigure menținerea constantă a distanței dintre cuiburi (semințe) pe rând (precizia de semănat) și a numărului de semințe în cuib;

• să nu producă spargeri de semințe în procesul de distribuție;

• să asigure menținerea constantă a adâncimii de semănat;

În vederea asigurării indicilor calitativi de lucru optimi pentru asigurarea unei capacități de lucru cât mai mare cu un consum de conbustibil redus a agregatului Fendt 309 C + SP – 6 Mascar Futura și elaborarea unor recomandări privind utilizarea rațională a mașinii de semănat SP – 6, s-au făcut cercetări asupra agregatului:

• Încercări în condiții de laborator unde s-au avut în vedere următoarele obiective:

￫ Stabilirea zonei de amorsare a distribuitorului prin determinarea depresiunii la aparatele de distribuție, la diferitre turații ale motorului;

￫ Influența depresiunii asupra preciziei de semănat

• Încercări în câmp, unde s-au avut în vedere următoarele obiective:

￫ Influența vitezei de lucru asupra preciziei de semănat;

￫ Influența vitezei de lucru asupra adâncimii de semănat;

￫ Stabilirea vitezei optime de lucru a agregatului Fendt 309C+ SP-6 Mascar Futura în condițiile pedoclimatice ale zonei Salcea, din județul Suceava.

Capitolul II

TIPURI DE MAȘINI DE SEMĂNAT PLANTE PRĂȘITOARE

2.1. Parametrii constructivi și funcționali ai mașinilor necesari asigurării calității la lucrările de semănat

Principalele cerințe agrotehnice privind lucrarea de semănat plante prășitoare sunt:

• Utilizarea mașinii de semănat la o gamă cât mai largă de culturi, în acest scop mașinile trebuie să ofere posibilitatea de a li se putea regla aparatele de distribuție, corespunzător normelor de însămânțare impuse;

• Asigurarea distribuției uniforme a semințelor pe rânduri, la distanțe egale; pentru acest lucru, toate aparatele de distribuție a semănătorii trebuie să distribuie aceleași cantități de semințe;

• Asigurarea îngropării semințelor la aceeași adâncime initial reglată, conform cerințelor impuse de condițiile pedoclimatice și de cultura respectivă; în acest fel, se asigură răsărirea simultană a plantelor din cultura respectivă;

• Mașina de semănat trebuie să aibă un randament ridicat, indiferent de zona relief, pantă sau teren plan, și de viteza de lucru a agregatului la care este cuplată;

Principalele cerințe de ordin constructiv impuse mașinilor de semănat:

• Mașinile de semănat trebuie să asigure reglarea simplă și sigură a cantității de semințe dorite;

• Trebuie să permită reglarea ușoară atât a distanței dintre brăzdare, cât și a adâncimii de lucru și să asigure menținerea acestora constantă pe toată durata lucrului;

• Mașina de semănat trebuie să asigure o capacitate de lucru mărită; în acest scop, pe lângă corelarea parametrilor constructivi ai mașinii cu puterea disponibilă a sursei energetice, se impune ca mașinile să fie echipate cu organe de lucru care să realizeze indicicii calitativi corespunzători cerințelor agrotehnice, la viteze de lucru mărite;

• Construcția aparatelor de distribuție trebuie să permită golirea totală a semințelor;

• Semănătoarea trebuie să asigure în timpul lucrului o manevrabilitate ridicată și o deservire ușoară;

• Materialele folosite la construcția organelor de lucru trebuie să aibă rezistență mare la uzură, iar părțile care sunt supuse uzurii rapide, să constitue părți separate, ansambluri demontabile, pentru o înlocuire ușoară;

Odată atinți toți acești parametrii constructivi și funcționali, putem considera procesul de semănat ca fiind unul de precie, în care productivitatea va fi, cu siguranță una ridicată, atât din puct de vedere cantitaiv, cât și calitativ.

Mașinile de semănat plante prășitoare au în componența lor roți de sprijin, mai multe secții de semănat ce sunt montate pe un cadru. Fiecare secție este dotată cu un sistem de transmitere a mișcării, un distribuitor de semințe, un brăzdar de încorporare a semințelor și o roată de tasare. Există totuși niște diferențe principale între multitudinea de tipuri de semănători, iar acestea sunt date de varietatea mare de aparate de distribuție ce se pot grupa în două categorii principale: aparate de distribuție de tip mecanic și aparate de distribuție de tip pneumatic.

2.2. Tipuri de aparate de distribuție de tip mecanic

Generalități.

În prezent, pe plan mondial, în construcția mașinilor de semănat plante prășitoare se folosesc diferite tipuri de aparate de distribuție. Caracteristic tuturor acestor tipuri de distribuitoare îl reprezintă faptul că elementele active antrenează câte o sămânță. În funcție de modul de distribuție, aparatele pot fi cu distribuție mecanică sau distribuție pneumatică.

Principalele aparate de distribuție de tip mecanic sunt: aparatele de distribuție cu disc vertical, aparatele de distribuție cu disc orizontal și cu curea perforată.

2.2.1. Aparate de distribuție cu disc vertical

Acest tip de aparat (fig.2.1.) este alcătuit dintr-un disc -1, format din două jumătăți în care sunt prevăzute alveole semisferice pe toată circumferința lui. Este un disc vertical montat în partea inferioară a cutiei de semințe -2. Rotindu-se, discul direcționează boabele în brăzdar, de unde cad liber sub acțiunea propriei greutăți. Boabele suplimentare din alveole sunt îndepărtate cu ajutorul unui răzuitor-3. Pentru diferite mărimi de semințe se folosesc discuri cu dimensiuni diferite ale alveolelor sau se reglează prin apropierea sau deplasarea celor două jumătăți ale discurilor.

Fig. 2.1. Aparat de distribuție cu disc vertical

2.2.2. Aparate de distribuție cu disc orizontal

Acest tip de distribuitor (fig.2.2.) are un disc -1, prevăzut în partea de jos a discului, pe toata circumferința lui cu orificii sau alveole și este montat in partea inferioară a cutiei de semințe -5. Semințele -2, vin în contact cu discul, intră în alveolele sau orificiile acestuia, fiind antrenate în mișcarea de rotație de către disc. Forma și mărimea alveolelor sau orificiilor sunt diferite în funție de mărimea și felul seminței. Cu ajutorul răzuitorului -3, este eliminat surplusul de boabe, iar evacuarea boabelor din alveole este realizată de un deget de evacuare în tubul de conducere a semințelor -4. Numărul de orificii sau alveole ale discului, se stabilesc în funcție de numărul de boabe ce trebuie semănate și de raportul de transmisie a mișcării -6.

Fig. 2.2. Aparat de distribuție cu disc orizontal

2.2.3. Aparat de distribuție cu curea perforată

Aparatul de distribuție cu curea perforată (fig.2.3.) are în componență o curea -1, simplă sau dublă perforată, care, trecând prin partea inferioară a cutiei de semințe -3, preia semințele -5 în orificii și le transportă până în dreptul brăzdarului, unde cureaua nu mai rulează pe lama -2 ce închide orificiile cu boabe, iar boabele cad liber pe sol. Surplusul de boabe este îndepărtat de tamburul -4. În funcție de mărimea semințelor și a tipului acestora, se folosesc curele perforat cu diferite mărimi ale orificiilor.

Fig. 2.3. Aparat de distribuție cu curea perforată

2.3. Tipuri de aparate de distribuție de tip pneumatic

Funcționarea acestor aparate constă în realizarea unei depresiuni în dreptul orificiilor discului distribuitor, în zona în care acesta trece lada de semințe, care reține sămânța lipită de disc în dreptul orificiului și evacuarea semințelor antrenate de disc în mișcarea lui de rotație. Când acestea ajung în dreptul brăzdarului sau a tubului de conducere a semințelor, boabele, prin cădere liberă, sub acțiunea propriei greutăți ajung în sol, datorită întreruperii din această zonă.

2.3.1. Aparat de distribuție cu tambur cu orificii

Partea principală al acestui tip de distribuitor o constituie un tambur cu orificii, dispuse pe mai multe rânduri, numărul rândurilor fiind egal cu numărul secțiilor de semănat.

Acest aparat de distribuție(fig.2.4.)este format dintr-un tambur -3, perie rotativă -2, tuburile de dirijare -1, rolele de cauciuc -4, ventilatorul centrifugal -5, conducta de aer -6, buncărul de semințe -7 și tubul de legătură -8.

Fig. 2.4. Aparat cu distribuție pneumatică cu tambur cu orificii

2.3.2. Aparata de distribuție cu tambur cu alveole

Acest aparat (fig.2.5.) funcționează pe principiul suprapresiunii. Se utilizează pentru semănatul de: porumb, floarea soarelui, dovlecei, sfeclă de zahăr, soia, fasole, legume. Precizia de semănat este asigurată de discurile speciale cu orificii conice pe suprafața cilindrică.

În timpul lucrului, orificiile A, ale discului, sunt pline în permanență cu semin țe. În fiecare orificiu se află mai multe semințe. Prin rotirea discurilor, fiecare orificiu ajunge în dreptul unei diuze, unde jetul de aer elimină surplusul de sămânță, rămânând doar un bob, celelalte ajungâng înapoi în antecameră. Bobul este transportat până în partea de jos a secției, căzând în sol de la o înălțime mică.

Răzuitorul este poziționat în dreptul orificiului de eliberarea a seminței, iar el asigură ca și bobul blocat în orificiu să fie eliminat și să ajungă nedeteriorat în sol.

Aerul care pătrunde în corpul de semănat B, cu o viteză de 100 m/s, cu o presiune a discului de semănat G, în antecamera D, astfel încât, în fiecare orificiu va rămâne un singur bob. Acesta se deplasează până în poziția de jos a discului, unde, sub efectul gravitației și a presiunii aerului cade în sol. Când bobul se blochează în orificiu, acesta este eliminat de aruncător, ce îl împinge afară din orificiu, spre sol, fără a-l deteriora.

Fig. 2.5. Aparat de distribuție cu alveole

2.3.3 Aparat de distribuție cu disc cu orificii

Acest tip de distribuitor (fig. 2.6.) este cel mai utilizat tip de distribuitor la semănatul de precizie a plantelor prășitoare. Este compus dintr-un disc cu orificii circulare -3, dispuse la distanțe egale pe circumferința discului, diametrul orificiilor fiind determinat de mărimea semințelor. Discul distribuitor este dispus vertical, având de o parte camera de alimentare cu semințe -8, iar pe cealaltă parte se găsește camera de depresiune -1, din care sunt aspirate, prin intermediul unui exaustor, prin tuburile de aspirație -6.

Antrenarea semințelor în dreptul orificiilor se realizează datorită depresiunii create în camera de depresiune, în camera de alimentare fiind presiune atmosferică. Antrenarea discului distribuitor -2 se face prin intermediul unui arbore de la roata de lanț -5 care este acționată de roata de tasare a secției de semănat. Pe arbore, în interiorul camerei de alimentare cu semințe, se afla agitatorul elastic -4 care are rolul de a ușura desprinderea boabelor reținute pe disc, din masa se semințe.

Surplusul de semințe din dreptul orificiilor este îndepărtat cu ajutorul răzuitorului de boabe -3, iar desprinderea semințelor de pe disc se face în partea inferioară a discului, în dreptul unde întrerupe depresiune aerului și sub acțiunea propriei greutăți, sămânța se desprinde de pe disc și cade în rigola deschisă de brăzdar.

Reglarea distanței dintre boabe se realizează prin utilizarea discurilor cu număr diferit de orificii și prin modificarea raportului de transmisie a mișcării de rotație dintre roata de antrenare și distribuitor. În funcție de mărimea boabelor, orificiile discului distribuitor sunt mai mari sau mai mici.

Fig. 2.6. Aparat de distribuție cu discuri cu orificii

Pentru a putea întelege mai bine modul de funcționare al distribuitoarelor pneumatice, trebuie să cunoaștem forțele care concură la reținerea, antrenarea și evacuarea semințelor pe discul distribuitor prezente în fig. 2.7.

Semințele sunt reținute pe disc în dreptul orificiilor de către forța P, creată sub acțiunea depresiunii aerului și este dată de relația:

P = (daN)

2.4. Tipuri de semănători pentru porumb și plante prășitoare

2.4.1 Domeniul de utilizare a semănătorii

Mașinile de semănat sunt destinate repartizării uniforme, în rânduri continue sau bob cu bob, îngropării în sol, la adâncimi de lucru bine stabilite și prescrise a semințelor din diferitelor culturi.

Fiecărui tip de cultură i se impun cerințe stricte de care depind de:

-cantitatea de semințe ce se repartizează în timpul semănatului, pe unitatea de suprafață(N, în kg);

-distanța între rândurile semănate(d, în cm);

-adâncimea de îngropare a semințelor(a, în cm);

2.4.2. Clasificarea mașinilor de semănat

Mașinile de semănat se pot clasifica după următoarele criterii:

După modul de distribuție a semințelor avem:

-mașini de semănat cu distribuția semințelor în flux continuu

-mașini de semănat cu distribuția semințelor în flux discontinuu(bob cu bob sau în cuiburi)

Mașinile de semănat cu flux continuu sunt utilizate la semănatul cerealelor păioase, legumelor, ierburilor, inului, cânepii. Aceste mașini efectuează semănatul cu distanța între rânduri de 12-15cm. Ele pot fi echipate pentru semănatul cu benzi sau rânduri mai mari. Mașinile de semănat cu flux continuu se mai numesc și mașini de semănat universale, datorită faptului că sunt folosite la semănatul mai multor culturi.

Mașinile de semănat cu flux discontinuu sunt folosite în special la semănatul de porumb, floarea soarelui, ricin, sfeclă de zahăr, fasole și soia. Cu aceste mașini se realizează semănatul în cuiburi, la diferite distanțe între rândurile boabelor(d > 35cm) și distanța dintre ele pe același rând(d = 2,5-140cm. Se mai numesc și mașini de semănat plante prășitoare deoarece acestea sunt folosite la semănatul culturilor prășitoare precum cele menționate anterior.

Mașinile de semănat plante prășitoare asigură semănatul la distanțe între semințe (cuiburi) pe rând aproximativ constante, cu abateri mici față de distanța reglată. În același timp , ele asigură semănatul în fiecare cuib a aceluiași număr de semințe. Datorită acestor caracteristici, mașinile de semănat plante prășitoare se mai numesc mașini de semănat de precizie.

În funcție de culturile pentru care sunt destinate, mașinile de semănat pot fi utilizate pentru diverse culturi, pentru o anumită cultură sau al unui grup restrâns de culturi. Astfel, există mașini de semănat porumb, mașini de semănat bumbac, mașini de semănat sfeclă, mașini de semănat legume etc.

În funcție de mașinile de semănat ele pot fi :

—mașini de semănat cu destinație generală, ce sunt utilizate numai pentru semănatul semințelor:

— mașini de semănat combinate.

Mașinile de semănat combinate efectuează și alte lucrări ale solului concomitent cu semănatul semințelor. Astfel, există: mașini combinate de semănat și încorporat îngrășăminte; mașini de semănat și aplicat erbicide; mașini de semănat, încorporat îngrășăminte, încorporat insecticide și aplicat erbicide etc.

În ultima perioadă pe plan mondial, se manifestă tendința de creare a mașinilor combinate de pregătire a solului și semănat, precum și tendința de creare a agregatelor combinate de pregătire a solului, semănat, aplicat îngrășăminte, insecticide și erbicide. În cazul acestor mașini și agregate combinate pentru pregătirea solului se folosesc : freze, grape oscilante, grape cu discuri etc.

Mașinile de semănat pot fi tractate, purtate si semipurtate. Există și mașini de semănat acționate prin împingere manuală, care se folosesc pentru semănatul pe parcele experimentale și în sere.

2.4.3. Mașini de semănat porumb

1. Mașinile de semănat purtate

Mașinile de semănat purtate prezintă aceleași organe componente ca și mașinile de semănat tractate. Cadrul semănătorii este prevăzut în partea anterioară cu un triunghi de prindere, unele mașini de semănat purtate sunt prevăzute cu scormonitoari pentru afânarea solului ce a fost tasat de roțile tractorului. Mașinile sunt prevăzute cu dispozitive de protejare a brăzdarelor, dispozitive ce asigură în acest fel modificarea poziției brăzdarelor față de mașină, la ridicarea sau coborârea mașinii. La trecere mașinii în poziție de lucru, prin intermediul dispozitivelor de protejare, se asigură ca întâi mașina să se sprijine cu roțile pe sol, urmând ca mai apoi să fie coborâte brăzdarele.

Acționarea aparatelor de distribuție se face de la roțile mașinii, exact ca în cazul mașinilor de semănat tractate, realizându-se astfel concordanța între viteza de rotație a aparatelor de distribuție și viteza de deplasare a mașinii. Cantitatea de semințe distribuită pe unitatea de suprafață rămâne constantă.

2. Semănătoare pentru plante prășitoare combinate SPC

Semănătoare pentru plante prășitoare combinate se utilizează la semănatul plantelor prășitoare și pentru semințele pentru legume. Semănătoarea SPC(fig. 2.7.) este o semănătoare combinată, aceasta putând executa simultan semănatul,administrarea și încorporarea îngrășămintelor chimice granulate.

Fig. 2.7. Semănătoare plante prășitoare combinate SPC

(Sursa: Îndrumător mașini agricole)

Avantajele pe care le oferă semănătoarea SPC:

1. La conecterea prizei de putere, este pus în mișcare exhaustorul care crează presiunea în vid transmisă prin furtunele de presiune joasă la camera de presiune în vid a aparatului de însămânțare. Datorită vacuumului, semințele, aflate în camera de alimentare sunt atrase în orificiile discurilor de însămânțare. În timpul deplasării semănătorii discurile se rotesc, transportând semințele la organul de încorporare în sol. Semințele prinse de disc, trec paralel cu regulatorul care înlătură surplusul de boabe lăsând doar câte un bob la fiecare orificiu al discului.

2. Odată cu introducerea în sol a semințelor bob cu bob, este posibilă și încorporarea îngrășămintelor minerale printr-un dispozitiv ce permite reglarea cantității de îngrășământ în dependență de cantitatea necesară administrată la hectar și de tipul îngrășământului.

3. În scopul măririi rezistenței sistemului de transmisie la dispozitivul de introducere a îngrășămintelor și la cel de încorporare a semințelor în sol, roțile-lanț și lanțurile precedente au fost înlocuite cu altele forțate.

2.4.4. Mașini de semănat de ultimă generație

1. Mașina de semănat Amazone EDX-TC

Amazone oferă mașini adecvate tuturor cerințelor de funcționare. Mașinile se pot utiliza , atât după modul de prelucrare convențional, cât și după cel conservator sau pentru însămânțarea directă. Acesta este valabilă, în mod egal, pentru însămânțarea de floarea soarelui, rapiță dar mai ales de porumb.

Semănătorile purtate de plante prășitoare EDX se recomandă pentru desfășurări de campanie de 400-700 ha, la structuri de suprafețe mai mici. Dacă însămânțarea porumbului se combină cu o fertilazare cu picior inferior, se poate alege între EDX 6000-2C, cu rezervor cu îngrășământ integrat sau EDX 6000-2FC, cu rezervor frontal de îngrășământ.

Tractoarele trebuie să dispună, la ambele tipuri de mașini de semănat, de puteri ale motorului de la 125 kW/170 CP și de forțe de ridicare suficient de mari.

Distanțele posibile între rânduri la semănătoarea EDX 6000-TC(fig.2.8.) sunt: 70 cm, 75 cm și 80 cm. Cu lățime de lucru de 6m, EDX 6000-TC este cea mai mică dintre ambele mașini tractate EDX și totuși aceasta este concepută pentru performanțe de campanii uriașe de 600-900 ha. Rezervorul de îngrășământ are o capacitate de 3.000 l și un volum al buncărului de sămânță de 600 l. Pentru umplerea rezervorului de îngrășământ, Amazone oferă, ca și dotare specială, un melc de umplere.

Fig. 2.8. Mașina de semănat EDX 6000-TC

(Sursa: www.tehnoland.ro)

Principiul de funcționare al sistemului XPRESS(fig. 2.9.)este caracterizat prin despărțirea sistemelor de separare și aplicare a semințelor la distribuitorul cu tambur cu orificii la semănătorile Amazone EDX.

Fig. 2.9. Principiul de funcționare

(Sursa: www.tehnoland.ro)

2. Mașina de semănat Accord Optima HD E-Drive

Mașina de semănat Accord Optima HD E-Drive(fig.2.10) este utilizată în semănarea culturilor de plante prășitoare. Este o semănătoare universală de precizie pentru porumb, soia, floarea-soarelui, sfeclă și multe alte tipuri de semințe. Caracteristica si avantajul principal al acesteia îl reprezintă faptul că poate semăna direct intr-un teren neprelucrat sau în terenul prelucrat.

Fig. 2.10 Mașina de semănat Accord Optima HD E-Drive

(Sursa:www.kverneland.com)

Semănătoarea Optima oferă tehnologia ideală pentru semănătorile de precizie. Această mașină de semănat combină tehnologia de ultimă generație cu ușurinta maximă în utilizare, oferind operatorului simplitate în ceea ce privește reglarea, umplerea și operațiunea de semănat. Poate fi folosită pentru o gamă largă de operațiuni și oferă o capacitate mai mare odată cu creșterea lațimii de lucru. Este disponibilă cu lățimi de lucru de la 3 la 12 m, cu lățimi de lucru reglabile și cu o gamă variată de echipamente suplimentare.

Optima Accord permite utilizarea anvelopelor de flotare și un reglaj infinit al lățimii între rânduri și al ecartamentelor. Controlul și monitorizarea mașinii de semănat se fac din cabina tractorului în conformitate cu standardul ISOBUS. Fiecare unitate de semănat este acționată individual printr-un motor electric, iar transmisia este conectată direct la distribuitorul de semințe printr-o curea dințată. Aceasta necesită întreținere minimă.

Semănătoarea asigură un design compact și o acționare lină, cu un consum redus de curent electric. Distanțele de semănat pe rând sunt reglabile și pot fi schimbate în timpul semăntului, secțiile de semănat pot fi oprite individual. E-drive oferă o monitorizare pentru toate funcțiile mașinii incluzând monitorizarea semințelor prin senzorul opto-electronic.

3. Semănătoarea Horsh

Mașina de semănat Horsch(fig.2.11)prezintă o tehnologie performantă și robustă de semănare bob cu bob (porumb, floarea soarelui, soia), pentru utilizarea profesională. Piesa centrală a utilajului Maistro este dispozitivul de semănat rezistent și puternic. Prin intermediul unei acționări mecanice a unității de dozare pentru fiecare roată și lanțuri de antrenare, plantele prășitoare pot fi dozate cu exactitate. Rolele de tasare în formă de V, asigură o introducere precisă a semințelor în patul germinativ, cu o acoperire optimă.

Distribuitorul patentat de firma Horsh(fig.2.12) face parte din categoria distribuitorelor pneumatice. Sistemul de distribuție al boabelor este bazat pe existența unui nou disc de distribuție ce nu mai are găuri obișnuite, ci incizii care au deschizătura spre exterior. Acesta, împreună cu un răzuitor nou, produce o distribuție excelentă și la viteze de lucru mari, de până la 15 km/h și 90.000 de boabe de porumb la hectar.

Factorul important pentru aceste rezultate este reprezentat de transformarea mișcării de rotație liniară către zona de plasare a boabelor în sol. Astfel nu mai există forțe centrifuge în partea de cădere a seminței. Acest lucru depinde de frecvența rațională a unității de dozare care este controlată continuu de senzori. Datorită faptului că boabele nu sunt împinse cu presiune în sol, rolele de prindere a boabelor pot fi demontate în condiții de umiditate ridicată.

Software-ul din cadrul terminalului ISOBUS este în așa fel conceput astfel încât operatorul să aibă o imagine clară și exactă a lipsei sau dublării boabelor și coeficientului de variație pentru fiecare rând în parte. Aceste elemente oferă posibilitatea operatorului de a utiliza la capacitate maximă mașina de semănat, în funcție de nivelul de prelucrare a solului și de forma boabelor sau alte condiții întâlnite.

Fig. 2.11. Mașina de semănat Horsch

Fig. 2.12 Aparat de distribuție pneumatic, cu disc cu incizii, cu antrenare electrică

(www.horsch2.com/mediacentre)

Fig. 2.13. Semănătoarea pneumatică de precizie Gaspardo

(www.geotechparts.ro)

Capitolul III

CONSTRUCȚIA, FUNCȚIONAREA ȘI REGLAREA MAȘINII DE SEMĂNAT MASCAR FUTURA SP-6

3.1. Destinația mașinii

Semănătoarea Mascar Futura(fig.3.1.) SP-6 este un utilaj de însămânțat pneumatic de mare precizie care folosește metoda tradițională de semănat. Este un utilaj modern ce a acumulat de-a lungul timpului experiență tehnică notabilă a firmei Mascar , fondată în 1963 în zona Vicenza.

Agregatul este unul de mare precizie, fiind caracterizat prin simplitatea operării lui și prin ușoara întreținere tehnică. Mașina de semănat Mascar Futura a fost proiectată astfel încât să poată lucra în soluri uscate și de asemenea în soluri umede, datorită deschizătorului sub formă de cutter, având o bună stabilitate și o excelentă precizie la plantare, la distanța între semințe. O atenție deosebită a fost acordată de producător ansamblării transmisiei, astfel încât rezistența ridicată, siguranța și plantarea constantă sa fie punctele forte ale mașinii de semănat.

Mașina de semănat Futura este o semănătoare universală purtată în spatele tractorului, destinată pentru semănatul în rânduri al semințelor de porumb dar și al altor plante prășitoare precum: sfeclă, soia, floarea-soarelui și altele asemănătoare ca mărime și formă. Mașina de semănat Futura seamănă în rânduri și poate respecta cerințele agrotehnice privind cantitatea de semințe la hectar, adâncimea de însămânțare, distanța între rânduri, corespunzător diferitelor culturi.

Acționarea sistemului de distribuție al semănătorii se face de la roata de sprijin dreapta prin intermediul unei transmisii cu lanț și roți dințate care cuprinde și o cutie de viteze cu 72 trepte de turații. Robustețea construcției permite lucrul pe orice fel de teren plan sau cu pantă de 6°.

Fig. 3.1. Mașina de semănat pneumatică Mascar Futura

3.2. Construcția mașinii

1. Buncăr alimentare îngrășăminte

2. Vacometru

3. Exaustor cu furtune

4. Buncăr de semințe

5. Manetă pentru reglarea adâncimii de semănat

6. Reglarea cantității de îngrășământ distribuită

7. Roată de tasare

8. Cadru fix

9. Picior de susținere dreapta

10. Picior de susținere stânga

11. Brăzdar de tip patină

12. Marcator hidraulic stânga

13. Marcator hidraulic dreapta

3.2.1. Principalele părți componente și funcțiile lor

În figura 3.2. sunt prezentate principalele componente ale mașinii de semănat Mascar Futura SP 6 și funcțiile lor.

Fig. 3.2. Mașina de semănat Mascar Futura și principalele component ale acesteia

1.Buncăr alimentare îngrășăminte 2.Vacometru 3.Exaustor cu furtune 4.Buncăr de semințe 5.Manetă pentru reglarea adâncimii de semănat 6.Reglarea cantității de îngrășământ distribuită

7.Roata de tasare 8.Cadru fix pe care sunt montate secțiile de semănat 9.Picior de susținere dreapta 10.Picior de susținere stânga 11.Brăzdar de tip patină administrare ingrășământ 12.Marcator hidraulic stânga 13.Marcator hidraulic dreapta

Fig. 3.3. Părțile componente ale unei secții de semănat vedere laterală dreapta

1.Cutie semințe 2.Distribuitor 3.Brăzdar de tip patină 4.Dispozitiv pentru îndepărtarea bulgărilor și a resturilor vegetale de pe rând 5.Roata de tasare 6.Manivelă pentru reglarea adâncimii de semănat 7.Cadru fix pe care este montată secția de semănat 8.Paralelogram stabil, arc de presiune. 9.Brăzdar de tip patină pentru administrarea îngrășămintelor granulate 10.Trasmisie cu lanț pentru antrenarea distribuitorului

Fig.3.4. Părțile componente ale unei secții de semănat vedere laterală stânga

Principalele componente și funcțiile lor

Cadrul

Cadrul reprezintă scheletul metalic pe care se montează celelalte componente ale mașinii de semănat. Cadru se compune dintr-o țeavă centrală pe care sunt prinse suportul brăzdarelor, suporții de prindere a roților, suporții cutiei de viteze, suporții marcatorilor, suporții scormonitorilor.

Transmisia

Mașina de semănat futura are o transmisie cu dublu lanț pe fiecare element. Transmisia reprezintă subansamblul ce asigură rotirea cilindrilor distribuitori ai mașinii de semănat în timpul lucrului și face legătura între roata motrică și sistemul de ditribuție al semințelor.

Buncărul de ingrășăminte

În figura 3.5. este reprezentat buncărul de semințe. Mașina de semănat Futura este prevăzută cu două buncăre de îngrășăminte, montate pe cadrul fix al semănătorii. Pentru asigurarea scurgerii semințelor, pereții din fața și spatele buncărului sunt înclinați în unghiuri diferite și uniți sub un unghi ascuțit în partea inferioară. Capacitatea buncărului de îngrășăminte este de 230 de litri.

Fig. 3.5. Buncăr de îngrășăminte

Exaustor cu furtune

În figura 3.6. este reprezentat exaustorul cu furtune. Exaustorul 1 preia mișcarea prin intermediul catargului 2 în punctul cardanic ce creează un vid necesar în exaustor pentru aspirarea semințelor. Exaustorul este legat cu distribuitorul de-a lungul tuburilor și valoarea vidului este afișată de-a lungul manometrului 3 pe o scală de la 0 la 100 de bari.

Valorile medii de aspirție sunt următoarele:

-boabe mici: 50-60 mbar

-boabe mari: 60-80 mbar

Fig. 3.6. Exaustor cu furtune

Buncăr de semințe

În figura 3.7. este reprezentat buncărul de semințe. Mașina de semănat Futura este prevăzută cu șase secții de semănat ce sunt confecționate din plastic, ce au o capacitate de stocare de 34 de litri. Buncărul de semințe, montat în față este ușor accesibil la umplere.

Fig. 3.7. Buncăr pentru semințe

Manetă pentru reglarea adâncimii de lucru

În figura 3.8. este reprezentată maneta ce servește la reglarea adâncimii de lucru. Acționând mânerul 1, se reglează înălțimea și totodată profunditatea brazdei unde se va depune sămânța. Pentru a da posibilitatea să se rgelze înălțimea pentru toate secerile există o scară gradată de referință 2.

Fig. 3.8. Manetă pentru reglarea adâncimii de lucru

Roata de tasare

În figura 3.9. este reprezentată roata de tasare. Roata de tasare este amplasată în partea din spate a semănătorii și are rolul de a acoperi sămânța uniform. Tipul de roată utilizat la mașina de semănat Futura este roata de cauciuc farmflex. Dimensiuni: Lățime roată- 250 x 25 mm; Butuc lățime- 12 x 20 mm;

Fig. 3.9. Roată de tasare

Picior de susținere stânga/dreapta

În figura 3.10. este reprezentat piciorul de susținere dreapta. Picioarele de sprijin din drepta și stânga mașinii de semănat sunt folosite pentru stocarea în poziție orizontală a semănătorii. Pe lângă cele două roți de transmisie, ele constituie al 3-lea punct de sprijin. Picioarele sunt formate dintr-o tijă, cu două găuri și talpă. Cele două picioarele de sprijin au 2 poziții: una în timpul lucrului, fixat în suport în gaura de jos și a doua poziție, în timpul stocării semănătorii, coborât și fixat în gaura de jos.

Fig. 3.10. Picior de susținere stânga/dreapta

.

Brăzdar de tip patină

Fig. 3.12. Brăzdar de tip patină

În figura 3.12. este reprentat brăzdarul de tip patină. Mașina de semănat Mascar Futura are un număr de șase brăzdare, ce reprezintă organele active ale semănătorii. Brăzdarele sunt structuri puternice, cu setare dublu verticală. Brăzdarul este cel care deschide rigola și distribuie uniform sămânța în sol.

3.3. Funcționarea mașinii de semănat

După ce a fost reglată și calibrată conform cerințelor agrotehnice, semănătoarea Mascar Futura se cuplează la tractorul Fendt 309 în cele trei puncte de suspendare. Odată cu punerea în mișcare a prizei de putere a tractorului, exaustorul este antrenat de arborele cardanic prin transmisia de curele care creează o depresiune ce transmite prin tuburile de absorbție la distribuitoarele pneumatice ale secțiilor. Datorită depresiunii create, sămânța ajunsă în distribuitor este reținută pe orificiile discurilor, acesta prezintă un răzuitor ce îndepărtează surplusul de boabe lăsând numai un bob pe fiecare orificiu. Brăzdarul deschide rigola pentru încororarea sămânței în sol, iar acoperirea acesteia este făcută cu ajutorul roții de tasare.

Conducerea semănătorii în câmp se face după urma lăsată de unul dintre marcatoare pe sol. Marcatorul este un dispozitiv care trasează o linie pe teren paralel cu tractorul. Marcatorul în faza de dus, trasează linia de referință ce vine urmată de tractor în faza de întoarcere. Ridicarea și coborârea marcatoarelor se realizează cu ajutorul cilindrului hidraulic iar comanda se face de la bordul tractorului. Sub acțiunea presiunii uleiului, tija cilindrului este împinsă afară și cilindrul hidraulic, împreună cu pârghiile balansiere execută o mișcare de oscilație de la dreapta la stânga sau invers.

Îngrășământul introdus în buncăr ajunge în cutia de distribuție de unde este trimis de agitatorul melc, fiind preluat de alveolele distribuitorului și evacuat în pâlnia colectoare, unde, prin tub ajunge în brăzdarul de ingrășământ montat lateral față de brăzdarul secției de semănat.

Reglajele semănătorii

Înaintea mometului de punere în funcțiune a mașinii de semănat sunt obligatorii următoarele reglaje:

• adâncimea de semănat

• desimea de semănat

• distanța între rânduri

• modul de urmărire a marcatorului

• alegerea culturii care se va semăna

Principalele reglaje ale semănătorii Mascar Futura:

a) La semănătoare:

• reglarea distanțelor între brăzdare

• reglarea adâncimii de semănat

• reglarea secțiilor pentru obținerea densității de plante dorite

• reglarea marcatorilui de urmă

• reglarea întinderii curelelor de transmisie(a exaustorului)

b) La dispozitivul de încorporat îngrășăminte:

• reglarea distanței între rândul de plante și rândul de îngrășăminte

• reglarea adâncimii de încorporare

• reglarea cantității de îngrășăminte distribuită la hectar

• reglarea întinderii lanțurilor transmisiei

Reglarea distanței dintre brăzdare

Reglarea distanței dintre brăzdare se execută prin deplasarea secțiilor de semănat pe cadrul fix al semănătorii, după slăbirea bridelor de fixare. Se determină mijlocul cadrului fix(axa de simetrie), se împarte distanța între rânduri “a” la doi și se fixează cele două secții centrale la distanța a/2 (măsurată din mijlocul cadrului fix), lateral stânga și lateral dreapta de axa de simetrie a mașinii. Celelalte secții se montează la distanța “a” una față de cealaltă. Distanța dintre secții se face pe linia brăzdarelor lăsate pe sol.

Reglarea adâncimii de semănat

Reglarea adâncimii de semănat se face pe o platformă orizontală și plană după cuplarea semănătorii la tractor.

• Se fac reglajele tiranților laterali și a celui central ai tractorului până aceștia ajung să fie paraleli cu platforma.

• Se coboară masina de semănat până în mometul în care brăzdarul atinge platforma

• După reglarea tuturor secțiilor, se fac reglajele tijelor înfiletate până când toate călcâiele brăzdarelor sunt la aceeași înălțime față de platformă.

• Se așează sub roțile de sprijin o cale de lemn cu grosime egală cu adâncimea de semănat minus 2-3 cm.

• Acționarea șurubului de reglaj și al manivelei până în mometul în care toate brăzdarele de semințe ating platforma.

În funcție de gradul de pregătire a terenului si de viteza de deplasare, reglajul adâncimii făcut pe platformă trebuie verificat si corectat în câmp, în mod egal pentru fiecare secție în parte. În solurile afânate, adâncimea reala va crește, iar mărimea vitezei de lucru duce la micșorarea adâncimii reglate.

În cazul unei parcele cu un pat germinativ mai slab pregătit, în vederea unei mai bune copieri a terenului, se vor tensiona în mod egal toate arcurile tijelor de la secțiile de semănat. Comprimarea nu trebuie a fi făcuta prea rigid deoarece va duce la patinarea sau chiar desprinderea roții de tasare de pe sol, astfel uniformizarea semințelor nefiind corectă.

Reglarea secției de semănat pentru obținerea densității dorite

În funcție de cultura aleasă, de numărul de boabe în cuib și de distanța între rânduri, se alege din tabelul din figura 3.12. discurile și pinioanele transmisiei cu lanț. Semănătoarea este dotată cu 12 seturi de discuri cu orificii, prezentate în tabelul din figura 3.11. , în funcție de acestea putând fi selectat discul dorit.

Determinarea numărului de orificii necesar se face aplicând formula:

Unde: • X –numărul de orificii de pe discul distribuitor

• d- distanța teoretică între cuiburi pe rând(cm)

• i- raportul de transmisie între roata de tasare și distribuitor

Raport-i – Z9 / Z30 = 0,30

Z10 / Z30 = 0,33

Z11/ Z30 = 0,36

Z16/ Z30 = 0.53

Z9 / Z22 = 0,40

Z10/ Z22 = 0,45

Z11/ Z22 = 0,50

Z16/ Z22 = 0,72

Distanța d teoretică dintre boabe pe rând se determină cu relația:

Unde; • n- numărul de boabe într-un cuib

• N- numărul de boabe la ha

• a- distnța între rânduri(cm)

Nu trebuie exagerat numărul de orificii față de cel din tabelul 1 deoarece este pericol ca depresiunea de pe orificii să scadă considerabil iar menținerea boabelor pe orifcii nu mai este posibilă.

Cunoscând valoarea lui a și valorile din tabelul 1, respectiv 2, în care sunt prezentate culturile de semănat se determină:

• numărul de dinți ai roții de pe axul distribuției;

• numărul de orificii ale discului distribuitor;

• diametrul orificiilor;

În tabelul din figura 3.12. sunt prezentate distanțele teoretice și reale între boabe atât pentru cultura porumbului cât și pentru alte culturi de plante prășitoare:

Fig. 3.12. Tabel ce prezintă numărul orifiilor pe disc și diametrul orificiilor ce pot fi alese în funție de cultura dorită

Distanțe dintre boabe pe rând pentru distanta între rânduri de 70 cm.

Fig. 3.11. Tabel ce prezintă distanța teoretică și reală între boabe

Reglarea marcatorului de urmă

Reglarea marcatorului de urmă se efectuează pentru a putea asigura distanțe egale între rândurile de la două treceri succesive ale mașinii de semănat.

Discul trebuie reglat astfel încât să formeze un unghi obtuz cu direcția de deplasare și să fie înclinat spre câmp, față de verticală. Pentru efectuarea reglării, se deplasează suportul marcatorului pe bara-cadru sau se modifică lungimea brațului telescopic. Cel mai important este să se regleze lungimea cablurilor de la marcatoare pentru a se putea realiza ridicarea și coborârea corectă a acestora. Reglarea cablului de acționare a brațelor marcatoarelor trebuie să fie făcută astfel încât să lase liberatate discurilor ce trasează urma, pentru a putea urmări denivelările solului. La ridicarea în capătul parcelei, brațul marcatorului trebuie să facă un unghi pozitiv față de bara-cadru a mașinii de semănat.

Ținând cont de lungimea constructivă a marcatorului și a distanței dintre rânduri la care se poate regla mașina, lungimea marcatorului se calculează altfel:

L= + a

L- distanța la care trebuie așezat discul marcatorului față de centrul brăzdarului marginal, cel din dreapta sau stânga

B- distanța dintre vârfurile brăzdarelor extreme

E- distanța dintre centrele roților din față a tractorului

a- distanța dintre două rânduri alăturate

Reglarea întinderii curelelor de transmisie(a exaustorului)

Asigurarea turației normale la exaustor se obține prin întinderea curelelor de transmisie. Întinderea curelelor se face cu ajutorul șurubului de reglaj aflat pe colierul lagărului exaustorului, după ce în prealabil s-au slăbit cele patru șuruburi de fixare al exaustorului pe suportul său. După întindere, cele 4 șuruburi se vor strânge la loc.

Curele întinse trebuie sa fie de 15-20 mm la o apăsare cu o forță de 5-7 kgf/curea. În caz de necoplaneitate a celor două șaibe ale transmisiei, se scot sau se adaugă plăcuțe de reglaj, din tablă, între exaustor și suportul de fixare.

Reglarea distanței între rândul de plante și rândul de îngrășăminte și reglarea adâncimii de încorporare

Reglarea distanței dintre rândurile de plante și rândurile de îngrășăminte se execută prin montarea suportului brăzdarului în prima sau a doua pereche de găuri din placa de fixare a secției de semănat.

Reglarea adâncimii a îngrășămintelor se execută odată cu adâncimea de însămânțare. Reglajele se pot face pentru adâncimi egale de semănat și încorporat îngrășăminte în același plan cu brăzdarele de semănat, adâncimile vor fi egale. Dacă este necesară o adâncime de încorporat mai mare, se ridică semănătoarea cu ajutorul tiranților tractorului și se coboară toate brăzdarele de îngrășământ cu 20-30mm față de brăzdarele de semințe. Dacă solul este tasat sau cu denivelări, brăzdarele se vor tensiona.

Reglarea debitului de ingrășământ(kg/ha) se realizează ridicând turația distribuitoarelor, prin schimbarea rapoartelor de transmisie dintre axele roților de antrenare și axele agitatoarelor, pinioanele ZI/ZII și ZIII și ZIV (fig.), utilizând în acest scop indicațiile din tabelul mașinii. În acest scop se stabilesc lanțurile transmisiilor cu ajutorul întinzătorului, se scot de pe pinioane, se schimbă pinioanele de lanț și se montează la loc cele două lanțuri de transmisie.

Se recomandă ca debitul reglat să fie verificat practic prin deplasarea semănătorii alimentate și cântărirea îngrășămintelor colectate în pungi.

Fig. 3.13. Transmisie cu lanț a fertilizatorului

Capitolul IV

CERINȚE AGROTEHNICE ȘI INDICI CALITATIVI DE LUCRU LA LUCRAREA DE SEMĂNAT PORUMB

4.1. Cerințe agrotehnice impuse la lucrarea de semănat porumb

Lucrarea tehnologică de semănat asigură introducerea semințelor în sol, acoperirea acestora cu un strat de pământ afânat și nivelarea uniformă a terenului.

La semănatul culturilor prășitoare, semințele sunt distribuite individual bob cu bob, între ele având o distanță si la o adâncime prestabilită, în rigolele deschise de brăzdare, iar roțile de tasare coperă rigola și realizează punerea semințelor în contact cu solul, prin tasare.

Cerințele agrotehnice sunt riguroase și trebuie îndeplinite întocmai, astfel încât producția să nu fie afectată, de aceea trebuie acordată o deosebită atenție pregătirii agregatelor de semănat și organizării optime deservirii tehnologice.

Întrucât, la culturile de plante prășitoare, dependența producției de numărul de boabe semănate este mai puternică decât la culturile de neprășitoare(în rânduri dese), este necesară respectarea normei de sămânță stabilite, iar intervențiile din timpul vegetației(tratamente fitosanitare, prășit mecanic) să nu afecteze desimea plantelor.

În vederea realizării unor lucrări de calitate la semănat, se cere respectarea anumitor cerințe, în funcție de condițiile pedoclimatice și particularitățile soiului sau hibridului cultivat, precum:

• semănatul în epoca optimă;

• respectarea densității optime;

• asigurarea uniformității de distribuție între boabe pe rând;

• respectarea adâncimii de semănat;

• respectarea dintanței între rânduri;

Pentru ca lucrarea de semănat porumb să corespundă din punct de vedere agrotehnic, este necesară îndeplinirea următoarelor cerințe:

• precizia de semănat ca număr de boabe în cuib să fie ≥ 90%;

• precizia de semănat ca distanță între cuiburi să fie ≥ 50%;

• variația dâncimii de semănat să fie ± 2;

• gradul de vătămare a semințelor să fie ≤ 0,3%;

Cerințele agrotehnice prezentate anterior sunt caracteristice în următoarele condiții:

• pat germinativ bine pregătit pentru semănat;

• afânarea în profunzime până la adâncimea la care se execută semănatul;

• nivelarea, fără resturi vegetale, iar mărunțirea solului trebuie făcută astfel încât fracțiunile cu dimensiuni de până la 3 cm să fie în procent de minim 90%;

• umiditatea trebuie să fie cea optimă pentru tipul de sol în care se execută semănatul;

În afară de pregătirea semințelor și a terenului pentru semănat, o atenție deosebită trebuie acordată mașinilor de semănat, tractoarelor cu ajutorul cărora se realizează semănatul și al altor echipamente tehnologice care concură la înființarea culturii agricole. Acestea trebuie să asigure indicii calitativi impuși lucrării de semănat, dar să realizeze această lucrare și în condiții economice optime.

4.2. Indici calitativi de lucru la lucrarea de semănat porumb

Pornind de la importanța deosebită acordată lucrării de semănat, a fost necesară normalizarea unor indici referitori la diferitele restricții impuse acesteia, indici proveniți atât din necesitatea asigurării condițiilor optime de germinare și răsărire, dar și cele care vor trebui să permită executarea în cele mai bune condiții a lucrărilor ulterioare din tehnologia culturii considerate.

Cei mai importanți indici calitativi de lucru impuși mașinilor de semănat se referă la:

• respectarea normei de sămânță distribuită pe unitatea de suprafață(hectar)

• gradul de neuniformitate al distribuției semințelor pe rând;

• neuniformitatea dâncimii de încorporare a semințelor în sol;

• gradul de vătămare al semințelor în procesul de semănare;

• rectilinitatea rândurilor semănate;

• uniformitatea între rândurile de încheiere;

Controlul indicilor calitativi ai echipamentelor de semănat se execută de către personalul tehnic în perioada lucrului cu mașinile de semănat pentru a putea lua măsurile necesare de înlăturare pe parcurs a eventualelor lipsuri și după ce răsar plantele.

O atenție sporită se va acorda modului de distribuție a semințelor pe rând și respectării uniformității de încorporare în sol a semințelor.

Pentru respectarea normei de sămânță pe unitatea de suprafață, este necesar ca precizia de semănat ca număr de boabe în cuib să fie Pc ≥ 80%, dar nu trebuie să existe cuib fără nici un bob.

Precizia de semănat ca număr de boabe la culturile de plante prășitoare se determină cu relația:

Unde: – ncc –reprezintă numărul de cuiburi pe proba luată cu numărul corect de boabe(cel pentru care a fost reglată mașina);

-ntc –reprezintă numărul total de cuiburi pe proba lută;

Proba se consideră corespunzătoare dacă se măsoară 20-30 distanță între cuiburi.

Lungimea unui cuib Lc(cm) sau distanța între două boabe pe rând care se consideră a fi în același cuib, este dată de relația:

Lc ≤ 0,4 de(cm)

Unde: de- distanța pe rând între cuiburi pentru care a fost reglată mașina.

Precizia de semănat ca distanță între cuiburi Pd(%) se determină cu relația:

Unde:-ndc- numărul de distanțe corecte între cuiburi pe rând;

-ntd- numărul total de distanțe între boabe pe rând la proba luată;

Proba se ia și la precizia de semănat ca număr de boabe, iar la distanța corectă între cuiburi pe rând dcc(cm) se consideră aceea care se încadrează în relația:

dcc= (0,8-1,2) dc(cm)

Unde: -dc- distanța între boabe pe rând pentru care a fost reglată mașina

Valoarea admisibilă a preciziei de semănat ca distanță între cuiburi pe rând este Pd ≥ 50%.

Adâncimea medie de încorporare în sol a semințelor se determină cu relația:

am =

Unde: ai- valorile adâncimilor de lucru măsurate;

n- numărul măsurătorilor efectuate;

Adâncimea de semănat se oa pe fiecare rând semănat prin dezgroparea laterală a seminței respective, folosind două rigle gradate. Una din rigle se pune la nivelul solului iar cealaltă perpendicular pe aceasta, până la nivelul de încorporare în sol.

Măsurătorile se fac de-a lungul a 100m ale agregatului, corect reglat și la viteza de lucru stabilită, lăsând circa 10 m de la începutul parcelei. Se fac în medie 10 măsurători pe fiecare rând la începutul, la mijlocul și la sfârșitul parcusului mașinii.

Abaterea standard față de adâncimea medie de încorporare în sol a semințelor se determină cu relația:

Sa = ± (cm)

Valorea admisibilă este Sa ≤ ± 0,2 x am

Coeficientul de variație a adâncimii de lucru Ca se determină cu relația:

Ca = ±

Valoarea admisibilă este Ca ≤ ± 0,2

Gradul de vătămare a semințelor Gvs produs de semănătoare se determină cu relația:

(%) = Gvs

Unde: Msc- (g/probă) este mas semințelor vătămate din proba luată

Mts- masa totală a probei de semințe , care este de regulă 100g.

Se recomandă să se facă trei repetiții, iar semănătoarea va corespunde din acest punct de vedere dacă valoarea în toate cazurile este: Gvs ≤ 3%.

4.3. Recomandări

Dacă indicii calitatitivi nu se încadrează în limitele impuse, la mașinile de semănat plante prășitoare se recomandă astfel:

Dacă precizia de semănat ca număr de boabe în cuib este prea mică:

• se corectează reglajul răzuitorului de boabe;

• se verifică etanșeitatea sistemului pneumatic;

• se verifică întinderea curelelor de la distribuția exaustorului;

• dacă este necesar, se reduce viteza de deplasare în lucru a agregatului;

Dacă precizia de semănat ca distanță pe rând între cuiburi este sub limita admisă:

• se verifică roțile de tasare și antrenare a aparatelor de distribuție ca acestea să nu fie înțepenite, să nu producă frecarea răzuitoarelor pe roti;

• se verifică lungimea lanțului de prindere a vârfului brăzdarului;

• dacă este necesar se reduce viteza de deplasare în lucru a gregatului

Dacă nu se respectă dâncimea medie de încorporare a semințelor:

• se verifică tensionarea arcurilor de apăsare în sol a brăzdarelor;

• dacă este necesar se reduce viteza de deplasare a agregatului în lucru;

Una din cauzele frecvente ce poate influența toți indicii calitativi ai lucrării de semănat este insuficienta sau proasta pregătire a patului germinativ.

Capitolul V

Cadrul natural și social al locului desfășurării cercetărilor

Plopeni face parte din orașul Salcea, județul Suceava, așezat în Podișul Dragomirnei, subunitate a Podișului Sucevei, într-o regiune climatică specifică dealurilor joase, la care se adaugă influențele scandinavo-baltice. Poziționată în vecinătatea municipiului Suceava, reședința județului cu același nume, localitatea este străbătută de DN 29, care asigură legătura cu municipiul Botoșani. Localitatea are o populație de aproximativ 9.000 locuitori, fiind al zecelea centru urban ca mărime al județului. În anul 2007 a fost declarat oraș, împreună cu alte 7 localități din județul Suceava.

Deși a fost ridicată la rangul de oraș, Salcea rămâne o localitate preponderent rurală, deoarece marea majoritate a populației se ocupă cu agricultura iar orașul seamănă din punct de vedere al aspectului, cu o așezare rurală. Salcea este situată la 11 km est de municipiul Suceava, în zona metropolitană a reședinței de județ.

Principalul obiectiv din Salcea și unul dintre foarte puținele obiective specific urbane este  “Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare” Suceava. Localitatea este străbătută de drumul național Suceava – Botoșani și este racordată la sistemul național de căi ferate prin Gara Văratec, aflată pe ruta feroviară Suceava – București. Din structura orașului Salcea fac parte fostele sate (devenite cartiere) Mereni, Plopeni și Văratec, iar Prelipca are statutul de sat afiliat orașului.

În satul Plopeni se găsește atât vegetație specifică zonei dealurilor, cât și cea caracteristică zonei de luncă. Vegetația de luncă cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcia, răchita, plopul, arinul) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc) dar este o zonă favorabilă și dezvoltării și cultivării plantelor păioase, plantelor tehnice și prăsitoare. Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă a județului Suceava are un rol important in agricultura din împrejurimile Sucevei. Aici, după lungi studii și cercetări, s-a realizat crearea de soiuri și hibrizi adaptate la tipul de climă și relief a județului Suceava.

Orașul Salcea are o suprafață de suprafață administrativă: 55,59 din care mai bine 50% este reprezentat de teren arabil, fapt ce a dus la o dezvoltare intensă a agriculturii in zonă.

5.2. Clima și resursele naturale

Satul Plopeni este localizat în Podișul Dragomirnei, o subunitate a Podișului Sucevei, ce are o înălțime medie de 460 m, cota maximă ajungând la 528 m în vârful Teișoara, din Podișul Dragomirnei.

Clima este temperat continentală. Spațiul geografic al județului Suceava aparține aproape în egală măsură sectorului cu climă continentală (partea de est) și celui cu climă continental moderată (partea de vest). Venind dinspre vest, masele de aer își pierd treptat din umezeală în timpul traversării Carpaților Orientali, astfel încât în partea estică a județului ajung mai uscate, clima suferind un proces de continentalizare. Aerul de origine nordică aduce ninsori iarna și ploi reci primăvara și toamna. Din est, județul primește influențe climatice continentale cu secetă vara, cu cer senin, ger și viscole iarna.

Temperatura medie anuală este de 7,5 °C în zona de podiș.

Precipitațiile variază de la an la an și sunt cuprinse între 800 și 1200 mm, în funcție de zonă.

În Podișul Dragomirnei și Podișul Sucevei sunt răspândite argiluvisolurile: soluri brune luvice, luvisoluri albice și soluri brune argiloiluviale, în mare parte afectate de procese de eroziune .

5.3. Ferma vegetală Abo group

Ferma Abo Group a fost înființată în 2007 iar activitatea principală acesteia este creșterea și cultivarea unei game variate de culturi de plante precum porumbul, grâul, soia, floarea soarelui și orzul. Suprafața totală cultivată este de 460 de hectare, din care 80% il reprezintă terenul arendat, iar restul de 20% reprezintă terenul achiziționat pe parcusul a celor 9 ani de cand firma Abo Group activează pe piața agriculturii. Firma este o întreprindere de mari dimensiuni

De-a lungul timpului, firma s-a axat în principal pe creșterea și cultivarea grâului, aceasta fiind cultura principală, pe lângă culturile porumb, floarea soarelui, soia și orz.

Anul acesta, în ceea ce privește planul de semănat raportat la suprafața totală de 460 ha, culturile au fost structurate și împărțite astfel, grâul reprezentând din nou cultura principală, urmată de cultura de porumb:

-grâu- 150 ha

-porumb – 140 ha

-floarea soarelu- 90 ha

-soia- 40 ha

-orz- 35 ha

-pajiști permanente- 5 ha

AboGroup deține toată gama completă de utilaje necesare lucrărilor solului și anume: utilaje pentru pregătirea patului germinativ, semănat, lucrări de întreținere a culturii și recoltarea acestora.

Mai jos vă sunt prezentate o parte din gama de utilaje a firmei AboGroup:

Fig. 5.1. Plug reversibil Maschio Gaspardo

Fig. 5.2. Combinator Mascar 6-M

Fig. 5.3. Tractor Fendt 716 Vario TMS

Date tehnice tractor Fendt 716 Vario(fig.5.3) :

￫ Motor turbo 6 cilindrii-121 kW/165 CP;

￫ Sistem de purificare a gazelor eșapate;

￫ Pompă hidraulixcă 110 l/min.;

￫ Cutie de viteze Vario, fără trepte- 0-50 km;

￫ Volan reglabil, scaun cu pernă de aer;

￫ Suport prindere greutate frontală;

￫ Suspensie punte față

￫ Anvelope 540/65R28 650/65R38;

Fig. 5.4. Tractor Fendt 309 cu încărcător frontal

Date tehnice tractor Fendt 309(fig.5.4.):

￫ Motor Turbo, 4 cilindrii, 85 kW/115 CP;

￫ Sistem de purificare a gazelor eșapate;

￫ Pompă hidraulică 83 l/min., termocuplă;

￫ Cutie de viteze Vario fără trepte și tempomat de la 0,02-40hm/h;

￫ Priză de putere 540 E/ 100rot./ min., tracțiune integrală;

￫ Frână pneumatică;

￫ 2×2 faruri de lucru;

￫ Încărcător frontal Stoll Robust F15;

￫ Anvelope 440/ 65 R24, 540/ 65 R34;

Fig. 5.5. Combină Class Dominator 108 Maxi SL+ Header Conspeed 6-75

Capitolul VI

ÎNCERCĂRI EXPERIMENTALE

6.1. Încercări în condiții de laborator

După efectuarea reglajelor agregatului, am trecut la măsurarea valorilor depresiunilor din camera de depresiune de la fiecare secie de semănat în parte. S-au efectuat măsurători fără semințe, pentru a vedea dacă există diferențe între valorile depresiunii celor 6 secții de semănat semănătorii. Nu s-au găsit diferențe considerabile la măsurători.

Măsurătorile cu semințe(tab. 6.1.) au fost efectuate la mai multe valori ale turației motorului pentru a putea scoate în evidență depresiunea necesară ca sămânța să fie reținută în dreptul orificiului. Astfel am determinat intervalul valorilor turației motorului la care trebuie să funcționeze în timpul lucrului astfet încât semănătoarea să lucreze în parametrii optimi.

Tab. 6.1.

Valorile depresiunilor la diferite turații ale motorului

Din încercările efectuate a rezultat faptul că la o turație a motorului de 1500 rot./min., semințele sunt atrase de depresiunea creată dar numai o parte sunt și antrenate de discul distribuitor, iar la o turație a motorului de 1700 rot./min., semințele sunt reținute și antrenate de discul distribuitor fără greșuri.

Fig. 6.1. Măsurarea depresiunii în mm coloană H2O

6.2. Încercări în condiții de câmp

În condiții de câmp s-au efectuat determinări ale preciziei de semănat ca distanță între semințe pe rând înainte de răsărirea semințelor, dezgropând semințele de porumb semănateși după răsărirea semințelor(în verde), dezvelindu-se și semințele nerăsărite, pentru a elimina germinația semințelor ca sursă de eroare la porumb.

Precizia de semănat înainte de răsărire și adâncimea de semănat s-au determinat astfel:

￫ au fost dezvelite semințele pentru a măsura intervalele de la minim 2 m față de începutul probei de lucru;

￫ au fost măsurate mai multe intervale dintre semințe pe 6 rânduri la viteze diferite;

￫ au fost măsurate adâncimile de semănat la semințele dezvelite;

￫ valorile măsurate s-au grupat în intervale reale.

Precizia de semănat după răsărirea semințelor s-a determinat astfel:

￫ au fost măsurate, de la minim 2 m față de începutul probei de lucru, mai multe intervale dintre semințe pe 6 rânduri semănate la viteze diferite;

￫ au fost dezvelite semințele care nu au răsărit;

Determinarea distanței dintre boabe pe rând și a adâncimii de semănat s-au făcut pentru 3 viteze diferite, pe un teren plan.

Pentru experimente am folosit tractorul Fendt 309, care are o cutie cu 4 viteze, cu reductor în 3 trepte. Am folosit 2 trepte de viteză, trapta 3 de viteză în treapta a doua a reductorului(3- R II), treapta a doua de viteză în treapta a doua a reductorului(3-R II), treapta 1 de viteză în treapta a treia a reductorului(1- R III), respectiv treapta a treia de viteză în treapta a doua a reductorului(3- R II).

Tab. 6.2.

Viteze de deplasare la diferite trepte de viteză a tractorului

Pentru determina distața dintre boabe și adâncimea la care s-a semănat și viteza de deplasare înainte și după răsărire, s-au făcut măsurători pe teren.

6.3. Măsurători de semănat

Pentru a determina părevizia de semănat am făcut măsurătorile distațelor dintre boabe pe rând(d1, d2,…,d10), iar pentru a determina adâncimea de încorporare a semințelor în sol am mărurat adâncimile (a1, a2, …, a10), la vitezele V1, V2 și V3 pe teren plan.

Fig.6.2. Agregatul Fendt 309 + SP-6 Mascar Futura în lucru

Tab. 6.3.

Masurători pe teren plan a distanței dintre boabe la viteza de semănat V1= 6 km/h

Tab.6.4.

Măsurători pe teren plan a adâncimii de încorporare a semințelor în sol la viteza V1=6 km/h

Tab. 6.5.

Măsurători pe teren plan a distanței dintre boabe la viteza de semănat V2=8 km/h

Tab.6.6

Măsurători pe teren plan a adâncimii de încorporare a semințelor în sol la viteza de semănat de V2=8km/h

Tab. 6.7.

Măsurători pe teren plan a distanței dintre boabe la viteza de semănat V3=9,5 km/h

Tab.6.8.

Măsurători pe teren plan a adâncimii de încorporare a semințelor în sol la viteza de semănat de V3=9,5km/h

Fig.6.3. măsurarea distanței între boabe pe rând la semănat

Fig.6.4. Adâncimea de încorporare a semințelor în sol

6.4. Măsurători după răsărire

Din observațiile făcute te teren, după ce am avut în vedere inflența sistemului de lucrare a solului asupra germinnării și răsăririi culturii de porumb, am constatat că efectul limitativ principal îl constitue umiditatea insuficientă în jurul bobului, factor hotărâtor în formarea producției. Datorită acestor aspecte am decis ca adâncimea de semănat să fie mai mare, stfel încât sămânța să ajungă într-o zonă cu umiditate mai ridicată.

Mașina SP-6 Mascar Futura a respectat indicii principali de apreciere a calității la lucrare de semănat porumb și realizează plasarea semințelor în sol în condiții favorabile.

La semănatul porumbului, cantitatea de precipitații a fost scăzută, rezerva de apă acumulată în sol și semănatul porumbului în epoca optimă, au asigura răsărirea acestuia într-un interval de 15-22 de zile.

Fig.6.5. Măsurarea distanței dintre plante pe rând

Fig.6.6. Aspectul culturii la 40 de zile după răsărie

Gradul de răsărire al pantelor de porumb determină cu relația:

Gr = x 100 (%)

Unde: Pr- este numărul de plante răsărite;

Ps- este numărul de semințe încorporate în sol;

Tab. 6.9.

Determinarea gradului de răsărire

Capitolul VI

CONCLUZII

În urma încercărilor experimentale, în laborator și în câmp, făcute la cultura de porumb, am ajuns la concluzia că lucrarea de semănat, pe langă importanța respectării tuturor celorlalți factori tehnologici, este un factor de o deosebită importanță deoarece desimea și uniformitatea de distribuție sunt strâns legate și chiar depind de calitatea lucrării de semănat.

Din studiul făcut, consider că cele mai indicate și potrivite mașini de semănat pentru porumb sunt semănătorile de precizie cu distribuitor pneumatic, datorită avantajelor pe care le au acestea, reprezentate de simplitatea construcției, întreținerii și multiplelor posibilități de reglare. Din acestă categorie face parte și mașina de semănat SP-6 Mascar Futura.

Un lucru deosebit de important pe care l-am observat este faptul că reglajele corect făcute au rol esențial în procesul de semănat. Astfel, pentru ca lucrarea de semănat să îndeplinească indicii calitativi, trebuie acordată o deosebită atenție reglajelor mașinii de semănat, în special etanșeității camerei de depresiune și a tuburilor de absorbție pentru a evita diferențele mari ale depresiunii între secțiile semănătorii. Pentru realizarea depresiunii necesare reținerii și antrenării semințelor de către discul distribuitor, trebuie asigurată menținerea turației minime a motorului, respectiv a turației prizei de putere.

Depresiunea realizată de distribuitor scade odată cu scăderea turației motorului. Sub limita de 1500 rot./min., boabele nu mai sunt preluate din camera de semințe. Turația motorului nu trebuie să scadă sub 1700 rot./min.

Pentru atingerea indicilor caliativi ai lucrării de semănat la cultura de porumb, trebuie stabilit regimul optim de lucru, astfel viteza de lucru trebuie corelată cu condițiile pedoclimatice și cu calitatea pregătirii patului germinativ.

În urma încercărilor experimentale în câmp, pe teren plan, s-au concluzionat următoarele:

￫ La viteza de lucru de 6km/h , uniformitatea de distribuție a boabelor pe rând este foarte bună, precizia de semănat ca distanță între boabe și precizia de semănat ca număr de boabe fiind de 100%; variația adâncimii de semănat se încadrează în parametrii stabiliți(±2cm), abaterea cea mai mare fiind de 0,3 cm.

￫ La viteza de lucru de 8 km/h, uniformitatea de distribuție se menține în limitele impuse lucrării de semănat, precizia de semănat ca distanță între boabe și precizia de semănat ca număr de boabe fiind de 100%, iar variația adâncimii de semînat se încadrează în parametrii stabiliți(±2cm), abaterea cea mai mare fiind de 0,2 cm.

￫ La viteza de lucru de 9,5 km/h, uniformitatea de distribuție a boabelor pe rând nu se încadrează în parametrii stabiliți, scăzând precizia de semănat ca distanță între boabe. Adâncimea de semănat scade dar se încadrează în parametrii stabiliți, abaterea cea mai mare fiind de 0,9 cm.

În urma încercărilor experimentale realizate agregatul Fendt 309 + SP-6 Mascar Futura și a centralizării măsurătorilor efectuate, atât în încercările de laborator, cât și a încercărilor în câmp la semănatul porumbului în condițiile satului Plopeni, Salcea, din județul Suceava se poate afirma că:

￫ Viteza de lucru influențează precizia de semănat; odată cu creșterea vitezei, scade precizie de semănat;

￫ Adâncimea de semănat este influențată de viteza de lucru, aceasta scăzând odată odată cu creșterea vitezei;

￫ Creșterea vitezei de lucru duce la o eficiență economică mărită dar în detrimentul uniformității de distribuție a boabelor pe rând;

￫ În cadrul fermei proprii AboGroup, s-a stabilit faptul că viteza recomandată la lucrarea de semănat porumb este cuprinsă între 6-8 km/h, în funție de pregătirea patului germinativ;

Bibliografie

1. Bâlteanu Ghe., 2003, Fitotehnie, Ed. Ceres, București

2. Drocaș I., Mihai I., Ranta O., Molnar A., 2004, Reglarea mașinilor agricole, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

3. Drocaș I., Mihai I., Ranta O., 1999, Reglarea mașinilor agricole de lucrat solul, semănat, plantat, fertilizat și protecția plantelor, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

4. Marian O., Drocaș I., 2013, Îndrumător de lucrări practice la mașini agricole, partea I, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

5. Moldovan G., 2015, Aspectele ale uniformității distribuției semințelor în cuiburi, viteza și precizia, patinare sau alunecare, Agricultura Transilvană nr. 22, SC Ela Design SRL, Turda

6. Muntean L.,S., Cernea S., Morar G., Duda M.M., Vârban D.I., Muntea S., Moldova C., 2014, Fitotehnie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

7. Paven GH., Drocaș I., 1991, Îndrumător pentru lucrări practice l mașini agricole, Tipo Agronomia, Cluj-Napoca

8. Toma D., Sin Ghe., 1987, Calitatea lucrărilor executate mecanizat pentru culturile în câmp, Ed. Ceres, București

9. Tudor A., Glodeanu M., 2005, Exploatarea mașinilor agricole, Ed. Siteh Craiova

10. Rusu T., 2005, Agrotehnica, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca

11. Rusu T., Bogdan T., Pop A.I., 2012, Îmdrumător de lucrări practice la agrotehnică, Ed. Grinta, Cluj-Napoca

12. Scripnic V., Babiciu P., 1979, Mașini Agricole, Ed. Ceres, bucurești

13. Șandru A., Popescu S., Cristea I., Neculăiasa V., 1983, Exploatarea utilajelor agricole, Ed. Didactică și pedagogică, București

14. *** Carte tehnică semănătoare de precizie SP-6 Mascar Futura, Italia

15. *** www.amazone.com

16. *** www.tehnoland.ro

17. *** www.horsch.com

18. *** www.revista/ferma.ro

19. *** www.maschio.com

20. *** www.agrotechnics.ro

21. *** www.mascar.it