DISCIPLINA: ELABORAREA PROIECTULUI DE LICENȚĂ [622004]

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIIN ȚIFICE
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ -NAPOCA
DISCIPLINA: ELABORAREA PROIECTULUI DE LICENȚĂ

GHID METODOLOGIC PENTRU
ELABORARE A
LUCRĂRII DE LICEN ȚĂ

COORDONATOR DISCIPLINĂ
Conf .univ.Dr. Maria Daniela PIPA Ș

2015 -2016

CUPRIN S

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 1
Cadrul metodologic general ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 1
Obiectivele ghidului metodologic pentru elaborarea Lucrării de Licență ………………………….. .. 1
Alegerea temei și stabilirea coordonatorului științific ………………………….. ………………………….. 2
Întocmirea structurii preliminare sau a proiectului Lucrării de Licență ………………………….. ….. 3
Recomandări stilistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 4

CAPITOLUL I – STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENȚĂ/ DISERTAȚIE ……………….. 5

CAPITOLUL II – NORME DE REDACTARE A LUCRĂRII DE LICENȚĂ ……………… 8
2.1. Reguli generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 8
2.2. Formatarea paginilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
2.3. Aparatul critic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 10

CAPITOLUL III – PREZENTAREA ȘI SUSȚINEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ ….. 15

CAPITOLUL IV – PRECIZĂRI PRIVIND P REVENIREA PLAGIATULUI ……………. 17

BIBLIOGRAFIE ADNOTATĂ ………………………….. ………………………….. ………………………. 19

ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 20
ANEXA 1 : Model de coperta ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
ANEXA 2 : Model pagina de gardă ………………………….. ………………………….. …………………. 22
ANEXA 3 : Model cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 23
ANEXA 4 : Model Lista figurilor ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
ANEXA 5 : Model Lista tabelelor ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
ANEXA 6 : Model figură / tabel ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
ANEXA 7 : Structura unei lucrări științifice ………………………….. ………………………….. ……… 27

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

1

INTRODUCERE

Cadrul metodologic general
Ghidul metodologic pentru elaborarea lucrării de licen ță oferă o sumară perspectivă
metodologică, teoretică și pragmatică, asupra unor posibile răspunsuri la întrebări pe care ni le
adresează frecvent studen ți facultă ții noastre. Fără a fi un produs original, ci mai degrabă unul
de sinteză, a cest ghid reprezintă un instrument științific util în proiectarea, elaborarea,
tehnoredactare a și prezentarea lucrărilor de licen ță.
Unul dintre cei mai cunoscu ți exper ți și teoreticieni din domeniul elaborării tezelor de
licen ță, masterat și doctorat, Umberto Eco afirmă: „teza de licen ță […] poate fi trăită ca o
partidă în doi: autorul vostru nu vrea să vă încredin țeze taina sa, trebuie să -l înconjura ți, să-l
interoga ți cu delicate țe, să -l face ți să spună ce nu voia să spună, dar ar fi trebuit să spună.
Câteodată….este ca un joc: ave ți toate piesele, e vorba de a le face să meargă la locul lor ”1
În conformitate cu “ Metodologia privind organizarea și desfă șurarea Examenului de
Licen ță” la Facultatea de Științe Economice, Examenul de Licen ță constă din două probe:
1. evaluarea cuno ștințelor fundamentale și de specialitate;
2. prezentarea și susținerea lucrării de licen ță.

Obiectivele ghidului metodologic pentru ela borarea Lucrării de Licență
Prezentul Ghid metodologic pentru elaborarea Lucrării de Licență are următoarele
obiective:
 Prezentarea unor repere privind alegerea temei, stabilirea coordonatorului
științific, operațiunile de elaborare și redactare a Lucrării de Licență;
 Îndrumarea absolvenților în vederea redactării corecte a Lucrării de Licență;
 Creșterea nivelului științific al Lucrărilor de Licență elaborate și susținute de
către studenții Facultății de Științe Economice.

1 Umberto Eco, Cum se face o teză de licență , Constanța, Editura Pontica, 2000, p. 200.

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

2

Alegerea temei și stabilirea coordonatorului științific
Fiecare student al Facultă ții de Științe Economice are obliga ția de a-și alege tema
lucrării de licen ță și cadrul didactic coordonator ținând cont de următoarele reguli și
recom andări:
a. Anun țarea temelor propuse de cadrele didactice cu dre pt de coordonare se
va face la Departamentul Management -Finanțe Contabilitate, aferent
Facultă ții de Științe Economice și prin afi șare pe site -ul universită ții
www.ubv.ro la adresa http://www.ubv.ro/teme -fse.php ;
b. Alegerea temei pentru lucrarea de licen ță, de către studen ți anului III – Studii
universitare de L icență se realizează până la data de 1 decembrie 2015 ,
ținând cont de temele de cercetare propuse de cadrele didactice din
Facultate a de Științe Economice , de aptitudinile individuale, de nivelul de
cuno ștințe, precum și de existen ța perspectivelor de a continua cercetarea, la
nivel ul studiilor universitare de ma sterat. Până la această dată studen ții sunt
obliga ți să depună la Secretariatul Facultă ții / cadrul didactic coordonator , o
cerere tip (care poate fi accesată și descărcată de pe site -ul universității, la
adresa : http://www.ubv.ro /diversepdf/ cererelicentaeconomice.pdf ) în care se
menționează titlul lucrării și care este semnată de candidat și de coordonatorul
lucrării;
c. Tema lucrării trebuie să reflecte apartenența studentului la specializarea urmată
în perioada, studiilor universitare. Nu sun t restricționări față de statutul
disciplinei din planul de învățământ (obligatorie, opțională, în trunchiul comun
sau pe programe de studii);
d. Este de preferat să existe o compatibilitate între tema aleasă și cadrul didactic
coordonator , cu alte cuvinte te ma propusă sau aleasă să intre în sfera de activități
didactice și științifice ale coordonatorului științific. Între coordonatorul științific
și student trebuie să se realizeze o comunicare eficientă, fără obligația cadrului
didactic de -a întocmi baza docu mentară și variante structurale ale lucrării.
e. Titlul lucrării de licen ță, menționat în cererea semnată de către candidat și
avizată de coordonator, se poate schimba cel mult o dată, cu avizul

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

3
coordonatorului, cu men țiunea că schimbarea trebuie anun țată Dir ectorului de
Departament, printr -o nouă cerere, până la data de 1 februarie 2016 ;
f. Elaborarea respectiv coordona rea lucrării de licen ță a unui student , obligă cadrul
didactic să supravegheze procesul de realizare a lucrării, prin sugestii, critici și
sfaturi profesionale iar pe student să fie receptiv la toate recomandările de
specialitate primite și să respecte graficul întâlnirilor de lucru, fixat de
coordonator, de la alegerea temei și până la prezentarea lucrării;
g. Predarea lucrării (împreună cu un CD c onținând lucrarea de licen ță), la
Secretariat ul Universității și înscrierea pentru E xamenul de L icență se face de
către student, în semestrul al II -lea al anului III de studiu, în conformitate cu
termenul afi șat de S ecretariat, cu cel pu țin 10 zile înainte a perioadei de
examen. Pentru fiecare lucrare coordonată, cadrul di dactic coordonator va
preda la S ecretariat un referat de apreciere a lucrării cu cel pu țin 10 zile înaintea
perioadei de examen.

Coordonatorul științific asistă, consiliază și sus ține pro cesul de elaborare a lucrării,
fără a aduce atingere principiului lucrului individual. Studentul poate apela și la alte persoane
(profesori, speciali ști etc. ), în sprijinul realizării Lucrării de Licență . În acest caz, contribu ția
acestora va fi men ționată la rubrica „Mul țumiri”. Pe parcursul realizării Lucrării de Licență ,
coordonatorul științific evaluează progresul, precum și măsura în care studentul respectă
condi țiile recomandate prin prezentul Ghid, iar la final întocme ște un Referat de E valuare.
Lucr area de Licență este o lucrare personală a cărei responsabilitate îi revine
integral absolventului. Studentul are responsabilitatea de a lectura Ghidul metodologic și de a
propune o lucrare de absolvire de calitate. De asemenea, con ținutul lucrării, precum și utilizarea
corectă a limbii române literare sunt elemente care revin în sarcina studentului.

Întocmirea structurii preliminare sau a proiectului Lucrării de Licență
După stabilirea și acceptarea temei Lucrării de Licență, studenții trebuie să elabore ze și
să prezinte coordonatorului științific structura lucrării sau a proiectului lucrării, care trebuie să
cuprindă următoarele elemente distinctive:
 Introducere în tematica lucrării;
 Motivația, importanța și metodologia de cercetare utilizată;

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

4
 Propuneri privind structura lucrării pe capitole și subcapitole;
 Concluziile care decurg din activitatea care urmează să fie
desfășurată de către student;
 Referințele bibliografice care urmează să f ie consultate în v ederea
elaborării lucrării.

Recomandări stilistice
Lucrarea de Licență se va redacta într -un limbaj impersonal, cara cteristic lucrărilor de
cercetare științifică (nu se utilizează persoana I -a singular sau plural) . Informațiile vor fi
prezentate coerent și corect, într -o structură logică. Claritatea ideilor se cons tată prin claritatea
limbajului, lucrarea trebuie să fie clară și concisă.
Se va acorda atenție sporită în vederea eliminării greșeli lor gramat icale și de editare.
Pentru verificarea acestor greșeli puteți utiliza Romanian Proofing Tools Office . Selectați textul
Lucrării de Licență utilizând tastele Ctrl și A, selectați limba R omână [Tools – Language – Set
Language ] și ulterior [Tools – Spelling and Grammar ]. Pentru a scrie corect puteți consulta
Dicționarul explicativ al Limbii Române ( http://dexonline.ro/ ).
Înainte de semnele de pu nctuație (virgulă, punct, punct și virgulă, două puncte) nu se
lasă spațiu. După semnele de punctuație se lasă întotdeauna spațiu. După deschiderea și
respectiv înainte de închiderea unei paranteze ( indiferent de forma parantezei) nu se lasă spațiu.

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

5

CAPITOLUL I – STRUCTURA LUCRĂRII DE LICEN ȚĂ/ DISERTA ȚIE

Structura lucrării de licen ță va fi realizată pornind de la modelul de mai jos. Numărul
de capitole poate varia ,2 în func ție de natura disciplinei, de specificul temei de cercetare, de
tipul de lucrare propusă, este posibil ca diver sele păr ți consti tutive să fie cuprinse în două sau
mai multe capitole.

Structura lucrării de licen ță (model):
1. COPERTA trebuie să con țină denumirea M inisterului , a Institu ției, a Facultă ții
organizatoare de licen ță și a Specializării/Programului de studiu , men țiunea Lucrare
de licen ță, date despre coordonator (nume, prenume, grad didac tic și științific, după
caz, Prof. univ.D r./ Conf. univ.D r./ Lect. univ.Dr. / Asist. univ.Dr. ), date despre
absolvent (nume, prenume), locul (Cluj -Napoca ) și anul de susținere a examenului
de licen ță;
2. PAGINA DE GARDĂ conține informa ții similare cu cele de pe copertă, cu
deosebirea că în loc de Lucrare de licen ță / Lucrare de diserta ție este trecut titlul
lucrării. Pagina de titlu este prima pagină scrisă din interiorul lucrării și este urmată
de pagina care con ține cuprinsul;
3. CUPRINS trebuie să reflecte întocmai con ținutul lu crării, cu eviden țierea clară a
paginii la care se găsesc introducerea, nivelurile de con ținut (capitole, subcapitole,
paragrafe etc.), concl uziile, bibliograf ia și anexele;

2 Constantin Brătianu, Simona Vasilache, Elaborarea, redactarea și susținerea lucrărilor de licență și de masterat,
București, Editura Universitară, 2008.

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

6
4. LISTA ABREVIERILOR (opțional) trebuie să reflecte abrevierile utilizate
frecvent de autor pe parcursul lucrării; studen ții vor opta pentru abrevierile
consacrate în teologia românească.
5. LISTA FIGURILOR ȘI LISTA TABELELOR în cazul în care luc rarea de licen ță
conține figuri (imagini, grafice) și/sau tabele, acestea vor fi prezentate, imediat după
cuprins, sub forma unor liste (separat pentru figuri și tabele) care con țin numele fiecărui
element și numărul paginii la care se află acesta ;
6. INTROD UCEREA (3-4 pagini ) are rolul de a informa pe cititor/evaluator despre
conținutul și obiectivele lucrării. În această parte a lucr ării se vor prezenta pe scurt,
următoarele aspecte: încadrarea lucrării într -un domeniu tematic, motiva ția alegerii
temei, o prezentarea sumară a stadiului cercetării respectivei teme, obiectivele
generale ale lucrării (ipoteza de cercetare), gradul de noutate a temei, metodologia
de cercetare folosită, structura lucrării – descrierea succintă a capitolelor și a
legăturii dintre ele, precum și eventualele limite ale cercetării.
7. CON ȚINUTUL LUCRĂRII se referă la capitolele, paragrafele și subparagrafele
care alcătuiesc lucrarea, structurate într -o înlăn țuire logică, fără a transforma textul
într-o colec ție de citate. Numărul de unit ăți (capitole/paragrafe/subparagrafe) nu
trebuie să fie exagerat, iar împăr țirea pe unită ți nu trebuie să fie întâmplătoare, ci să
reflecte în mod unitar, con ținutul temei abordate.
Lucrarea de licen ță trebuie să con țină:
1. o parte teoretică în care se pr ezintă succint, într -un discurs logic și
critic, principalele contribu ții teoretice și empirice pe care diver și autori
le-au adus domeniului studiat. Datele trebuie să fie actuale și actualizate.
Partea teoretică trebuie să fie relevantă pentru partea prac tică, să
reprezinte suportul acesteia. (Această parte poate să con țină 2÷3
capitole);
2. o parte empirică (pentru temele care se pretează la abordări empirice)
în care autorul propune un demers concret de cercetare, respectiv un
design metodologic de inves tigație a unei teme particulare. Partea
practică/aplicativă prezintă contribu țiile autorului lucrării. Contribu țiile
se pot concretiza într -o cercetare cantitativă sau calitativă empirică, un
proiect, un studiu de fezabilitate, prezentarea unui model, stud iu

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

7
experimental, studiu de caz și analiza lui, s.a., în func ție de specificul
domeniului. Contribu țiile candidatului trebuie să aibă o pondere de cel
puțin o treime din lucrare. (Această parte poate să con țină 1÷2 capitole).
8. CONCLUZII / CONCLUZII ȘI PROPUN ERI în această parte a lucrării de
licen ță se regăsesc cele mai importante concluzii din lucrare, opinia personală
privind rezultatele ob ținute în lucrare. Pe de altă parte, concluziile c onțin
prezentarea succintă a principalelor rezultate ob ținute în lucr are, urmărindu -se dacă
ipoteza de lucru a fost sau nu confirmată (există și concluzii negative); vor fi
menționate și eventuale probleme rămase deschise, precum și propuneri privind
poten țialele direc ții viitoare de cercetare legate de tema abordata.
9. ANEX E (dacă este cazul ) reprezintă o parte op țională a lucrării, care vine să
completeze, de obicei, partea aplicativă existentă în cadrul capitolelor, con ținând
tabele, imagini, coduri sursă etc. Anexele apar într -o sec țiune separată, care nu se
numerotează c a și capitol. Fiecare anexă se va men ționa cel pu țin o dată în textul
lucrării. Anexele se numerotează crescător.
10. BIBLIOGRAFIA conține lista tuturor surselor de informa ție utilizate de către autor
pentru elabo rarea lucrării de licen ță. Credibilitatea unei lucrări este strâns legată de
aceste referin țe bibliografice, care arată cât este de informat și de avizat autorul cu
privire la actualitatea și necesitatea lucrării pe care o prezintă.
11. La sfâr șitul lucrării se va anexa o Declara ție de originalitate a lucr ării de licen ță
semnată de aut or în original, accesibilă la adresa: http://www.ubv.ro/diversepdf
/declaratieoriginalitatelicenta.pdf .

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

8

CAPITOLUL II – NORME DE RED ACTARE A LUCRĂRII DE
LICEN ȚĂ

2.1. Reguli generale

Numărul total de pagini nu reprezintă un scop în sine, acesta fiind însă stabilit de către
candidat împreună cu coordonatorul, minim 60 pagini – maxim 80 pagini.
Tipărirea se va face pe format A4 (21×29, 7 cm), pe o singură fa ță a colii de hâ rtie.
Lucrarea se va lega prin compactare -copertare, în 3 exemplare: 1 exemplar pentru arhiva
institu ției, 1 exemplar pentru coordonatorul științific și 1 exemplar pentru candidat.
Prezentarea informa țiilor (expunerea, frazarea, exprimarea) trebuie să fie clară,
concisă, la subiect și corectă din punct de vedere gramatical. Trebuie evitată informa ția de
prisos, care îngreunează în țelegerea textului. Se recomandă evitarea segmentării excesive a
materialului elaborat, iar pe de altă parte, realizarea unor capitole supradimensionate. Este
recomandabil ca în exprimare să se utilizeze persoana I plural (pluralul autorului) sau forma
impersonală (considerăm, nu considerăm), să nu se utilizeze argoul, să nu se abuzeze de
utiliz area abrevierilor (atunci când sunt necesare, se precizează semnifica ția lor doar la prima
apari ție în text).

2.2. Formatarea paginilor

a. Formatul întregii lucrări este A4 având următoarea oglindă a paginii: stânga: 3 cm;
dreapta: 2 cm; sus: 2 cm; jos: 2 cm; portret ;
b. Spațierea între rânduri: 1,5 rânduri; înainte și după titlurile capitolelor se lasă două
spații albe; înainte și după titlurile subcapitolelor câte un spa țiu;
c. Corp de literă (font) : Times New Roman ; înăl țimea: 12 puncte pentru text, 10 puncte
pentru notele de subsol; alinierea textului: stânga -dreapta (Justified); utilizând

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

9
diacriticele specifice limbii în care este redactată lucrarea (ă, ș, ț, î, â – pentru Limba
Română);
d. alinierea paragrafelor noi : la 1,25 cm (Paragraph – Indentation – Spec ial – First line:
by 1.25 cm);
e. Numărul paginii : pozi ționat jos, dreapta sau centrat; numerotarea paginilor începe cu
pagina de titlu, care este considerată pagina 1 (dar pe care nu apare numărul paginii) și
se continuă, până la ultima pagină. Prima pagină pe care apare numerotarea este pagina
care con ține Introducerea;
f. Titlurile de capitole se scriu cu majuscule, iar cele de subcapitole se scriu cu ajutorul
caracterelor cursive și se aliniază la fel ca paragrafele (la 1,25 cm). Capitolul: TmsNR
14, Bold, Majuscule; subcapitolul: TmsNR 12, Bold, Minuscule (Sentence case), aliniat
stânga și numerotate (1. xxx; 1.1. xxxxxx; 1.1.1. xxxx etc.)
g. Tabele – tabelele se numerotează cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului,
iar cea de a doua reprezentând nu mărul tabelului din capitolul respectiv. Fiecare tabel
are număr și titlu, care se men ționează deasupra tabelului, aliniat la marginea din
stânga. Dacă este cazul, sursa datelor se precizează sub tabel, centrat, indicând în mod
obligatoriu numele autorului (lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagina sau adresa de
Internet completă;
h. Figuri – figurile (aici sunt incluse imagini, grafice, capturi de ecran) se numerotează
cu 2 cifre, prima reprezentând numărul capitolului, iar cea de a doua fiind numărul
figurii din capitolul respectiv; fiecare figură are număr și titlu, care se men ționează sub
figură, centrat; dacă este cazul, sursa figurii se ind ică pe rândul imediat următor,
Justified, indicând numele autorului(lor), lucrarea (cartea), editura, anul, pagi na sau
adresa de Internet completă;
i. Note de subsol – în situa ția în care se citează sau se dore ște explicarea unor termeni se
vor introd uce note de subsol (References -Insert Footnotes) pentru a se indica sursa(ele).
Acestea se numerotează unitar, cu cifre arabe, pentru toată lucrarea având car actere
TmsNR 10.
j. Citatele se scriu cu litere italice și se marchează numai prin ghilimele. Pentru
eviden țierea citatelor se vor folosi ghilimele române ști („…”).
k. Bibliografia – se structurează pe următoarele paliere: materiale tipărite (căr ți și capitole
în căr ți, articole și lucrări conferin țe tipărite) și surse electronice (articole și lucrări

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

10
conferin țe disponibile on line, site -uri consultate). Aceste liste bibliografice se vor
ordona alfabetic. Bibliografia trebui e să con țină minim 30 de titluri bibliografice din
care cel pu țin jumătate să fie reprezentate de lucrări științifice din ultimii 5 ani.

2.3. Apar atul critic

Aparatul critic al unei lucr ări con ține toate indica țiile, și doar acele indica ții, care
averti zează cititorul asupra documentelor (de orice tip) pe care s -a sprijinit procesul de
elaborare a lucr ării. Prin urmare, aparatul critic al unei lucr ări va con ține:

a. Trimiteri bibliografice prin „note de subsol” – informeaz ă imediat asupra sursei
din care a u fost preluate un anumit text, un fragment de text sau o informa ție, fie c ă
acestea sunt reproduse fidel (citate), fie c ă sunt reformulate sau rezumate:

 O primă invocare a unui volum : nota de subsol va con ține toate indica țiile care se
regăsesc în pagina de titlu și, la sfârș it, pagina (paginile) la care se trimite:
Ex: 1Diana -Maria Cismaru , Comunicarea internă în organiza ții, Bucure ști,
Editura Tritonic, 2008, p. 19.
(se utilizează „p” pentru „pagina ” sau „pp” pentru „paginile”)
Ex: 1Diana -Maria Cismaru , Comunicarea internă în organiza ții, Bucure ști,
Editura Tritonic, 2008, p p. 19 -21.
– dacă sunt doi sau trei co -autori : se trec în ordinea de pe copertă sau de
pe pagina de titlu, cu numele scrise integral, separate prin virgule;
– dacă sunt mai mult de trei co-autori: se notează doar numele primului
autor urmat de expresia latinească et allii , care înseamnă: „si al ții”
(expresia latinească, la fel ca toate cuvintele sau expresiile provenite din
alte limbi, trebuie scrisă cu caractere cursive);
– dacă este un v olum coordonat: se trece numele coordonatorului urmat de
precizarea: (coord.).
 O prim ă invocare a unui articol dintr -o revist ă tipărită. Nota de subsol va ar ăta
astfel:
Ex: 1Ion Vlad , Simbolurile cunoa șterii și ale existen ței, Cluj -Napoca, Revista
Tribuna , an IV (serie nou ă), nr. 3, 1992, (pp. 1 -9) p. 3.

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

11

 O primă invocare a unui articol preluat dintr -o sursă electronică . Aici se impune
o precizare foarte importantă : Sunt, din păcate, o mul țime de site-uri care con țin
articole nesemnate și care, din păcate, sunt foarte vizitate și exploatate. Nu comentăm
calitatea unor astfel de articole. Important este că nu ne putem sprijini, în elaborarea
oricărui tip de lucrări, pe… „articole” nesemnate. De aceea, când ne referim la un
„articol preluat dintr -o sursă ele ctronică”, ne referim la articole publicate în reviste
electronice (sunt din ce în ce mai multe) sau la articole care sunt stocate în baze de
date electronice. Astfel de texte au autorul precizat si respectă regulile academice de
elaborare a unei lucrări. În aceste cazuri, nota de subsol va ar ăta astfel:
Ex.: 1Jim F. Heath , Domestic America during World War 11: Research
Opportunities for Historians , The Journal of American History 58, N o.
2, 1971, p. 385, disponibil la adresa: http://links.jstor.org/sici?sici=0021 –
8723%28197109%2958%3A2%3C384%3ADADWWI%3E2.0.CO%
3B2-W, accesat în data de 07.08.2014.
 Pentru a doua, a treia sau a N -a invocare a unei lucrări , se folosesc o serie de
notații de origine latină (este vorba de adverbe sau sintagme al căror sens îl vom
explicita). Repetăm precizarea: dat fiind faptul că sunt provenite din latină,
rigurozitatea ne îndeamnă să le scriem cu „italice”. Expunem mai jos ac este cuvinte
sau sintagme (unele utilizate exclusiv în forma lor prescurtată) și situa țiile în care ele
sunt adecvate:
 Idem este un pronume latin care înseamnă „acela și, aceea și” și înlocuie ște
numele autorului. Este un termen rar utilizat și rar utilizab il. Este adecvat,
exclusiv, pentru a înlocui numele autorului/autorilor și este facultativ.
Trebuie f ăcută aici precizarea important ă că acest termen nu îl poate
înlocui pe ibidem : Ex: la nota cu nr. 2 trimitem la volumul A, scris de autorul
XY; dac ă la no ta cu nr. 3 trimitem la volumul B, scris de acela și autor,
numele autorului poate fi înlocuit cu Idem.

 Ibidem este un adverb latin care se traduce prin „tot acolo”. Acest termen se
folose ște atunci când facem trimitere la lucrarea citată în nota precedent ă. În
limba română nu se utilizează prescurtarea Ibid. specifică limbii engleze. Se

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

12
utilizeaz ă pentru a doua invocare a unei surse, imediat consecutiv ă celei
dintâi. Este total exclusă folosirea lui Ibidem atunci când în nota anterioar ă
sunt citate mai mul te lucrări: Ex.: 1Diana -Maria Cismaru , Comunicarea
internă în organiza ții, Bucure ști, Editura Tritonic, 2008, p. 19. Dacă
următoarea trimitere, imediat consecutiv ă, este la acela și volum, nota va
arăta astfel: 2Ibidem , p. 221.

 Folosirea titlurilor abrevia te exclude necesitatea utilizării formulei op. cit .
(opus citatum , adică „opera citată”), folosită pentru citarea aceleia și lucrări
(întotdeauna ultima) a unui autor men ționat într -o notă anterioară (însă nu în
cea imediat anterioară, situa ție pentru care folosim Ibidem ). În general se
întrebuin țează când în lucrare, autorul respectiv nu este citat decât cu o
singură lucrare: Ex.: 1Diana -Maria Cismaru , Comunicarea internă în
organiza ții, Bucure ști, Editura Tritonic, 2008, p. 19. La notele cu nr. 2 si 3
avem alte volume, scrise de al ți autori. Dac ă nota cu nr. 4 trimite din nou la
volumul lui Diana -Maria Cismaru ( repet ăm: fără ca alt volum al s ău să fie
utilizat pân ă atunci), nota va ar ăta astfel: 4Diana -Maria Cismaru , op. cit .,
p. 224.

 Apud este o prepozi ție latină care înseamnă „după” sau „la”, cu sensul de
„preluat de la”. Se utilizează în cazul citării indirecte a unei surse sau lucrări,
prin preluare de la un alt autor, după formula: autorul și titlul preluat, anul
apari ției, locul apari ției, pagina, apud autorul și titlul utilizat, anul apari ției,
locul apari ției, pagina. Ex.: întâlnesc în volumul lui Vasile Florescu,
Retorica si neoretorica , un citat din Pierre Guiraud și citatul îmi este util.
Evident, Vasile Florescu a dat la nota de subsol toate indic ațiile necesare
asupra sursei de unde a luat citatul. Voi prelua citatul, dup ă care, dac ă vreau
să fiu onest, voi construi nota astfel: 1Pierre Guiraud, La stylistique , Paris,
P.U.F, 1967, p.24, apud Vasile Florescu. Retorica si neoretorica , Bucure ști,
Editura Academiei, 1973, p. 14 .

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

13
 Cf. este prescurtarea latinescului confer , forma de imperativ a verbului
cōnferō, conferre , care înseamn ă, între altele, „a compara”. Aș adar, confer
se traduce prin „compară” și, (aten ție!) nu are nimic în comun cu românescul
conform . Această prescurtare este indicată în situa ția în care trimitem și la
altă sursă sau la alte surse decât aceea pe care am utilizat -o în tratarea unui
subiect. Dacă știm că există și un alt autor sau al ți autori care s -au pronun țat
asupra subiectulu i respectiv, cu opinii asemănătoare sau diferite, vom trimite
la aceste surse alternative prin intermediul lui cf. plasat la începutul notei,
înaintea numelui autorului.

b. Bibliografie (sau listă bibliografică ): Bibliografia trebuie s ă cuprind ă lista
integ rală a surselor de orice tip care au fost consultate în procesul de elaborare a lucrării.
Trebuie îns ă făcută aici o subliniere important ă: vorbim de sursele care au fost
consultate (în mod direct) si utilizate efectiv în lucrare . Am f ăcut aceast ă sublinie re
deoarece se întâmpl ă foarte adesea (din nefericire) ca autorii, de orice vârst ă si de orice
grad de calificare, s ă „umfle” nepermis lista bibliografic ă. Ex.:
1. Cismaru Diana -Maria , Comunicarea internă în organiza ții, Bucure ști,
Editura Tritonic, 2008.
2. Bougnoux Daniel , Introducere în științele comunic ării, Iași, Editura
Polirom , 2000.
3. Pârvu Ilie , Filozofia comunic ării, Bucure ști, Editura Facult ății de
Comunicare și Rela ții Publice „David Ogilvy”, 2000.

c. Anexe : con țin informa ții colaterale, complementare sau suplimentare, pe care autorul
le consider ă utile cititorului: fragmente de texte sau texte mai ample, ilustra ții, grafice
sau orice alt tip de informa ții preluate din surse . Prezen ța anexelor nu este obligatorie.
Iată câteva dintre documentele care pot fa ce parte din anexe:
 modelul formularului de chestionar pe care l -am aplicat într -o anchet ă
sociologic ă. Atenț ie îns ă: nu trebuie anexate toate formularele
completate ;

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

14
 interviurile pe care le -am luat pentru realizarea lucr ării. În mod normal,
în lucrare ofe rim o imagine contractat ă a interviului, pentru ca, abia în
anexe, s ă reproducem interviul în întregime;
 imagini pe care le -am analizat în cuprinsul lucr ării (imagini fotografice,
documente de orice tip reproduse prin „scanare” etc.
 texte sau fragmente de texte, de dimensiuni mai ample, care ar fi întrerupt
pe un spa țiu prea mare, desf ășurarea textului nostru;
 grafice, concluzii, rapoarte ale unor cercet ări sociologice realizate de al ți
autori. În schimb, graficele și concluziile rezultate din propria cerce tare
nu fac parte din anexe, fac parte din corpul lucr ării tocmai pentru c ă sunt
realizarea noastr ă. În mod normal anexele se plaseaz ă la sfâr șitul lucr ării,
imediat după bibliografie . Dac ă sunt mai multe anexe, se vor delimita
prin „ Anexa x” , scris în col țul din stânga sus al paginii. Anexele se
numerotează crescător (Anexa 1, Anexa 2 etc.).

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

15

CAPITOLUL III – PREZENTAREA ȘI SUSȚINEREA LUCRĂRII DE
LICEN ȚĂ

Susținerea lucrării de către candidat durează aproximativ 10-15 minute și cuprinde
principalele idei din con ținutul lucrării, cu accent pe pre zentarea aplica țiilor și a elementelor de
contribu ție personală ob ținute în cercetarea temei abordate etc.
Se recomandă prezentarea în PowerPoint pe video proiector a 10-15 slide -uri
(incluzând text, scheme, figuri, capturi de ecran, în special din aplica ție, care să fie comentate
prin sus ținere). În alcătuirea slide -urilor se va evita utilizarea exagerată de text, a informa țiilor
cu un grad scăzut de relevan ță pentru tema abordată, precum și citirea informa ției de pe slide,
în mod automat, fără sus ținere. Se recomandă aten ție la utilizarea elementelor de grafică și a
rezolu ției de proiectare, fără a se abuza de forme și culori, astfel încât acestea să faciliteze o
prezentare estetică, focalizată pe aspectele principale din slide -uri.
Prezentarea lucră rii de licen ță poate cuprinde următoarele elemente :
 1 slide ce con ține informa țiile de pe coperta lucrării de licen ță;
 1 slide cuprinsul sau schema lucrării;
 1-2 slide -uri cu obiective, probleme formulate, stadiul actual al cunoa șterii;
 1-2 slide -uri cu descri erea succintă a capitolelor teoretice;
 4-7 slide -uri vizând contribu ția autorului și rezultatele ob ținute;
 1 slide concluzii și propuneri;
 1 slide bibliografie selectivă.
Se recomandă :
 în vederea respectării timpului alocat pentru susținerea lucrării, utilizarea
unui număr de maxim 15 sli de-uri cu următoarele caracteristici ale textului
scris: TimensNew Roman, 20 pct., Justefy;
 focalizarea expunerii pe tema abordată fără introduceri și explicații
colaterale, sau care nu au legăt ură cu tema abordată;

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

16
 o ținută și o atitudine comportamentală în concordanță cu importanța
momentului prezentării și susținerii unei lucrări de licenț ă.

Nu se recomandă:
 citirea prezentării lucrării de licență de pe s lide-uri, materiale tipărite , laptop
sau tablete electronice etc. ;
 utilizarea elementelor grafice care nu au legătură directă cu textul prezentării
sau care prezintă elemente ce nu au caracter științific ( emoticoane, clipart –
uri etc.) ;
 utilizarea efectelor sonore pe parcursul prezentării;
 utilizarea unor PowerPoint Template s care au B ackground -uri foarte
încărcate de imagini, culori stridente etc. c are să facă imposibilă vizualizarea
prezentării.
După terminarea prezentării, membrii comisiei adresează întrebări pentru verificare a
modului în care candidatul cunoa ște problematica abordată în lucrare, pentru verificarea
modului în care s -a făcut valorificarea bibliografiei citate, pentru verificarea utilită ții și a
calită ții aplica țiilor etc.

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

17

CAPITOLUL IV – PRECIZĂRI PRIVIND P REVENIREA
PLAGIATULUI

DEX define ște astfel plagiatul: „ Acțiunea de a plagia; plagiere. Operă literară, artistică
sau științifică a altcuiva, însu șită (integral sau par țial) și prezentată drept crea ție personală ”
(http:/ /dexonline.ro/definitie/plagiat ). O altă defini ție spune că „ Plagiatul este ac țiunea cuiva
de a prelua și prezenta gândurile, scrierile sau alte crea ții ale une i persoane drept propriile
sale produse” (Devlin, 2006, p. 58), iar în cei mai simpli termeni plagiatul reprezintă “acțiunea
de a prezenta munca altei persoane drept propria ta realiza re” (Yeo, Chien, 2007, p. 188).
Lucrările de licen ță / diserta ție trebuie să fie originale, să respecte aspectele legate de
proprietatea intelectuală și regulile antiplagiat. Se consideră plagiat însușirea, copierea totală
sau parțială a ideilor, operelor altei persoane prezentându -le drept crea ții personale; comiterea
unui furt literar, artistic sau științific.
Plagiatul reprezintă un act co ntrar conduitei academice. Pri n plagiat se înțelege folosirea
cuvintelor sau ideilor unei alte persoane, fără menționarea sursei utilizate. Reprezintă plagiat,
inclusiv preluarea fără citare a sursei a unor figuri, tabele și grafice .
Pot fi reproduse exact texte din diverse lucrări, inclusiv cel e traduse de autor sau
preluate de pe Internet, fără a fi considerate plagiat, dacă sunt scrise între ghilimele și dețin
referin ța precisă a sursei. Reformularea în cuvinte proprii a textelor care apar țin altor autori sau
rezumarea ideilor acestora trebuie să de țină referin ța precisă la t extul original.

Tipuri de plagiat:
1. Preluare integrală – Autorul prezintă pasaje întregi dintr -o altă operă, cuvânt
cu cuvânt, ca și cum aceasta ar fi crea ția sa proprie;
2. Copiere par țială – Autorul copiază păr ți semnificative dintr -o operă și le
prezintă c a și cum ar fi crea ția sa proprie;
3. Copiere amestecată – Autorul copiază paragrafe sau fraze amestecate, din
diferite opere, fără indicarea surselor, pentru a se pierde urma surselor originale;

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

18
4. Copierea deghizată – Autorul preia linia de argumentare, exempl ele și alte
elemente de conținut ale sursei, dar modifică unele expresii, ordinea paragrafelor
sau alte elemente pentru a face ma i dificilă identificarea sursei;
5. Copierea prin repovestire – Autorul repoveste ște opera, fără a prelua cuvânt cu
cuvânt conținutul, re -traducând prin sinonime sau formulări analoge con ținutul
acesteia;
6. Auto -plagierea – Autorul preia integral sau masiv dintr -o lucrare proprie,
anterioară, publicată în format carte sau arti col (format clasic sau digital);
7. Men ționarea incompletă – Autorul men ționează numele sursei, dar nu include
informa țiile specifice (titlu de lucrare, an, editură, ora ș, pagină); în felul acesta
corectitudinea preluării nu poate fi verificată și se ascund pasaje preluate integral
anterior sau posterior primei men ționări;
8. Men ționarea incorectă – Autorul oferă informa ții inexacte referitoare la sursa
citată, făcând imposibilă i dentificarea și verificarea ei;
9. Citarea mascată – Autorul citează corect sursa între ghilimele, dar apoi preia
paragrafe întregi din sursă fără a mai pune ghilimele. De și atribuie un pasaj din
textul său sursei, el maschează faptul că a preluat, fără referire , alte pasaje din
aceia și sursă;
10. Colajul – Autorul citează corect sursele, dar întregul text nu este altceva decât
un colaj din diferite surs e, fără nicio contribu ție personală a autorului.

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

19

BIBLIOGRAFIE ADNOTATĂ

1. Brătianu Constantin , Vasilache Simona , Elaborarea, redactarea și susținerea
lucrărilor de licență și de masterat, București, Editura Universitară, 2008.
2. Chelcea Septimiu , Metodologia elaborării unei lucrări științifice , Editur a
Comunicare.ro, București, 2003 .
3. Chelcea Septimiu , Cum redactăm o lucrare de licență , o teză de doctorat , un articol
științific în domeniul științelor socio umane, Editura Comunicare.ro, București,
2008.
4. Chelcea Septimiu , Manual de redactare în științele socio umane, Editur a
Comunica re.ro, București, 2011 .
5. Eco Umberto , Cum se face o teză de licență , Editura Pont ica, Cons tanța, 2000.
6. Eco Umberto , Cum se face o teză de licență . Discipline umaniste, Editura Polirom ,
Iași, 2006 .
7. Ferreol Gilles, Flageul Noel , Metode și tehnici de exprimare scrisă și orală, Editura
Polirom, Iași, 2 006.
8. Nechita Vasile, Cum elaborăm lucrarea de li cență și disertația de mas terat. Ghid
practic , Editura EcoPrint, Satu Mare , 2007.
9. Popescu Constantin, Ciucur Dumitru, Răboacă Gheorghe, Iovan Daniela ,
Metodologia cercetării științifice economice , Editura ASE, București, 2006.
10. Rad Ilie, Cum se scrie un text științific: disciplinele umaniste, Editura Polirom, Iași,
2008 .
11. Șerbănescu Andra, Cum se scrie un text , Editura Polirom, Iași, 2007.

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

20

ANEXE

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

21
ANEXA 1 : Model de coperta

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIIN ȚIFICE
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ :
MANAGEMENT
(TNR 16, bold, centrat)

LUCRA RE DE LICEN ȚĂ
(TNR 30, bold, centrat)

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC
Prof.univ.Dr. Ioan POPA
(TNR 16, bold, aliniere la stânga)
ABSOLVENT
Ioana Monica CRI ȘAN
(TNR 16, bold, aliniere la drea pta)

CLUJ -NAPOCA
2016
(TNR 12, bold, centrat)

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

22
ANEXA 2 : Model pagina de gardă

MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII
ȘTIIN ȚIFICE
UNIVERSITATEA “BOGDAN VODĂ” DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENȚĂ :
MANAGEMENT
(TNR 16, bold, centrat)

LUCRA RE DE LICEN ȚĂ
MANAGEMENTUL COMUNICĂRII
ORGANIZA ȚIONALE
(TNR 30, bold, centrat)
(TNR 26, bold, centrat)

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC
Prof.univ.Dr. Ioan POPA
(TNR 16, bold, aliniere la stânga)
ABSOLVENT
Ioana Monica CRI ȘAN
(TNR 16, bold, al iniere la dreapta)

CLUJ -NAPOCA
2016
(TNR 12, bold, centrat)

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

23

ANEXA 3 : Model cuprins

CUPRINS

Mulțumiri
Lista figurilor
Lista tabelelor
Lista abrevierilor

INTRODUCERE ………………………………………………………………………… ………………………….. 3

I. Titlul primului capitol ………………………………………………………………………………………….. 7
1.1. Titlul primului subcapitol ………………………………………….. ……………………. ………. 7
1.1.1. Titlul primei sec țiuni .. …………………………………………………………. …….. 7
1.1.2. Titlu l celei de -a doua sec țiuni…………………………………………… ………… 12
ș.a.m.d.
1.2. Tit lul celui de -al doilea subcapitol ………………………………………………… …………. 16
1.2.1. Titlul primei sec țiuni .. …………………………………………………….. ………. 16
1.2.2. Titlul celei de -a doua sec țiuni…………………………………………… ………… 20
ș.a.m.d.

II. Titlul celui de -al doilea capitol ……………………………………………………. …………………….. 25
2.1. Titlul primul ui subcapitol ………………………………………………………………. …………. 25
2.1.1. Titlul primei sec țiuni … ………………………………………. ……………. ………. 25
2.1.2. Titlu l celei de -a doua sec țiuni……………………………………………. ……….. 29
ș.a.m.d.
2.2. Titlul celui de -al doilea subcapitol ………………………………………………….. ………… 40
2.2.1. Titlul primei sec țiuni………. ………………………… …………………………. .. 40
2.2.2. Titlu l celei de -a doua sec țiuni……… ……………………………………………. . 44
ș.a.m.d.

CONCLUZII ………………………………………………………………………………….. …………………… … 60

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………… …………………….. . 62

ANEXE (op țional) ………………………………………………………………. …………….. …………………… 63

Declara ție de originalitate a lucrării de licen ță……………………………. …………………………… 67

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

24

ANEXA 4 : Model Lista figurilor

LISTA FIGURILOR

Figura 1.1. Schema procesului de comunicare a lui Karl Buhler ………………………… 22
Figura 1.2. Schema procesului de comunicare a lui Roman Jakobson …………………… 23
Figura 1.3. Relațiile dintre comp onentele contextului comunicării ……………………… 28
Figura 1.4. Modelul lui Deetz privind studiile asupra comunicării organiza ționale ………36
Figura 1.5. Modelul lui Aristotel …………………………………………………… …… 40
Figura 1.6. Modelul Shannon & Weaver ………………………………………………… 41
Figura 1.7. Modelul lui Peirce …………………………………………………………… 45
Figura 1.8. Modelul lui Saussure ………………………………………………………… 46
Figura 2.1. Comunicarea interpersonală …………………………………………………..50

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

25

ANEXA 5 : Model Lista tabelelor

LISTA TABELELOR

Tabel 1.1. Caracteristicile climatulu i de comunicare în organiza ție ………………………….. .. 26
Tabel 1.2. Clasificarea diverselor tipuri de comunicare ………………………………… 23
Tabel 2.1. Abilită țile necesare managerilor în calit atea lor de emi țători/receptori de
mesaje …………………………………………………………………………25
Tabel 2.2. Patru tipuri de programe de consolidare intermitentă ……………………….. 28
Tabel 2.3 . Trebuin țe de nivel ridicat / trebuin țe de nivel scăzut în Piramida trebuin țelor
lui Maslow …………………………………………………………………… 34
Tabel 3.1. Continuul Imaturitate – Maturitate după Argyris ……………………………. 38
Tabel 3.2. Cele patr u stiluri de rezolvare a problemelor ………………………………. 42

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

26
ANEXA 6 : Model figură / tabel

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxx xxxx conform Figurii 1.3.

Figura 1.3. Rela țiile dintre componentele contextului comunicării
(Sursa: adaptat după Joseph De Vito, Human Communication: The Basic Course,
11th Edition, New York, Pearson Publishing, 2009, p.15)

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxxxxxxxxx conform Tabelului 1.1.

Tabel 1.1. Caracteristicile climatului de comunicare în organiza ție
Climat defensiv Climat de sprijin Contrastul între acestea
Strategie Spontaneitate Comunicare impusă din ra țiuni strategice
Superioritate Egalitate Comunicare ierarhică sau pe picior de egalitate
Certitudine Provizorat Comunicare în termeni categorici sau provizorii
Neutralitate Empatie Comunicare de ata șament sau de indiferen ță reciprocă
Control Orientare Scopul comunicării – influen țarea celuilalt sau găsirea
unui punct comun
Evaluativ Descriptiv Comunicare orientată spre con ținut și judecă ți de
valoar e

(Sursa: adaptat după Jan Van Cuilenburg, Olaf Scholten, Wim G. Noomen, Știința comunicării,
Bucure ști, Editura Humanitas, 2004, pp.102 -103)

Ghid metodologic pentru elaborarea lu crării de licență

27
ANEXA 7 : Structura unei lucrări științifice

Figura 1. Structura unei lucrări științifice
(Sursa: după M ary Stela Muller, Mary Julce Cornelsen, Normas e padroes para teses,
dissertagoes e monografias, Ed.5th, Londrina, Editora da Universidade Estadaual de
Londrina, 2003, p.81)