DISCIPLINA DE PROPEDEUTICĂ SI MATERIALE DENTARE [309939]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE VICTOR BABEȘ DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

DEPARTAMENTUL 1

DISCIPLINA DE PROPEDEUTICĂ SI MATERIALE DENTARE

IVAȘCU V. VASILICĂ-ADRIAN

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător Științific :

PROF. UNIV. DR. SINESCU COSMIN

T I M I Ș O A R A

2 0 1 7

UMFVBT

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

DEPARTAMENTUL 1

DISCIPLINA DE PROPEDEUTICĂ SI MATERIALE DENTARE

IVAȘCU V. VASILICĂ-ADRIAN

LUCRARE DE LICENȚĂ

AMPRENTA DIGITALĂ VERSUS

AMPRENTA CONVENȚIONALĂ

Conducător Științific :

PROF. UNIV. DR. SINESCU COSMIN

T I M I Ș O A R A

2 0 1 7

CUPRINS

CUPRINS 2

Lista cu abrevieri și simboluri 3

Introducere 4

Parte Generala 6

Amprenta ideala și caracteristicile unui model ideal 7

Caracteristicile amprentei digitale 7

Avantaje de utilizare a CAD/CAM împreună cu sistemele de amprentare chiarside 9

O perspectivă de viitor pentru sistemele chiarside și CAD/CAM 9

Avantaje și dezavantaje ale amprentelor digitale 10

Parte Speciala 12

Material și Metoda 13

Amprentarea clasica 13

[anonimizat] 15

[anonimizat] 29

Discutii 35

Concluzii 35

Bibliografie 36

Lista cu abrevieri și simboluri:

CAD/CAM – Computer aided design/[anonimizat]

M – Mezial

D – Distal

V – Vestibular

O – [anonimizat] (Calitatea vietii)

Introducere

Unul dintre cele mai importante aspecte în realizarea unor restaurări protetice cu o bună adaptare îl constiuie amprentarea corectă a câmpului protetic.

De-a [anonimizat] o serie de procedee utilizate in anii precedenți au disparut in totalitate. În ciuda calității ireprosabile a materialelor de amprentă ramân inconvienente pe parcursul amprentării ce pot duce la o scădere a calității lucrărilor protetice si o adptare pe câmpul protetic nu tocmai bună a acestora.

[anonimizat], reprezentând adevarate instrumente de restaurare din arsenalul unui medic dentist. Sunt realizate utilizând o portamprentă care este proiectată în așa fel încât să se potrivească aproximativ cu arcadele dentare. Aceste materiale de amprentă sunt concepute să se prezinte inițial într-o [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat] ([anonimizat]), ortodonție, reabilitare orală ([anonimizat] a amprenta dinții care vor primi restaurări coronare indirecte unidentare sau pluridentare), [anonimizat] (reabilitare protetică a [anonimizat]-[anonimizat]), [anonimizat].

Tipul de material necesar pentru realizarea unei amprente depinde de indicația clinică.

O amprentă dentară corectă va cuprinde structurile dentare precum și structurile învecinate din cavitatea bucală.

[anonimizat] a câmpului amprentat.

[anonimizat]ța pacienților, planificarea tratamentului, realizarea portamprentelor individuale, a protezelor dentare uni- și pluridentare sau aparatelor ortodontice.

Amprentarea se realizează prin plasarea unui material de amprentă tixotropic vâscos într-o portamprentă și apoi inserarea în cavitatea bucală a pacientului. În momentul în care materialul își schimbă starea de agregare și devine solid înseamnă că a făcut priză și urmează dezinserția din cavitatea bucală, reprezentând relieful negativ, detaliat și stabil al structurilor din cavitatea bucală a pacientului [1].

Cele mai utilizate materiale pentru realizarea amprentelor dentare sunt alginatele, polieterii și siliconii – de condensare sau de adiție.

Stabilitatea amprentelor analoge este știut ca un domeniu de maxim interes, cu implicații majore în protetica dentară din zilele noastre. Am facut parte dintr-o echipa care s-a ocupat în cadrul stagiilor de cercetare cu analiza complexitatii fenomenului de stabilitate a amprentelor luate în alginat precum și a gradului de variație volumetrică a acestora în timp.

Ca urmare a acestor cercetari, am optat pentru utilizarea amprentei optice, ca o alternativă viabilă ce permite obținerea unui model în timp real, stabil, fără variații volumetrice, capabil de a genera o structură protetică ce nu va fi afectată de acest gen de erori.

Amprenta digitală este o procedură mai puțin aplicată in țara noastră in special din cauza unor costuri mai mari de achiziție, ceea ce duce implicit la niște restaurări protetice mai scumpe. Amptenta digitală prezintă unele avantaje dar și unele dezavantaje in comparație cu amprenta clasică, aspecte ce vor fi discutate in cadrul acestei lucrări.

Partea generală

Amprenta tradițională, cu toate că este folosită în cele mai multe cazuri din ziua de azi, prezintă numeroase dezavantaje. În ciuda dezvoltării și îmbunătățirii calității materialelor de amprentă, nu s-a reușit eliminarea tuturor acestor dezavantaje și înca nu s-a obținut materialul de amprentă sau amprenta ideală.

În multe articole, numeroși medici stomatologi semnalează diferite probleme întâlnite în executarea unei amprente ideale, în special când este vorba de restaurări pluridentare. În procesul de executare au întâmpinat probleme la izolarea și uscarea campului protetic, la așezarea materialului în jurul dintelui și ulterior la forța de presare a portamprentei pe câmpul protetic. După dezinserarea portamprentei din cavitatea orală s-au constatat probleme cum ar fi rupturile, bulele, marginile preparației slab evidențiate.

O amprentă se poate deforma sau se poate crăpa la anumite nivele din momentul în care e luată până când restaurarea este gata de livrare. Toate aceste lucruri, materialul de amprentare, modelul de lucru, ceara, investiția, scheletul metalic, diferitele acrilate și în sfarșit ceramica arsă în cuptor, au anumite proprietați și suferă în timp schimbări de formă, temperatură și umiditate. Există de asemenea distorsionare mecanică.

În ciuda calității ireproșabile a materialelor de amprentă moderne, rămân inconveniente pe parcursul etapei de amprentare, ce pot periclita în final calitatea restaurărilor proterice și adaptarea lor la câmpul protetic. Alte aspecte problematice care au fost ridicate de diferiți medici stomatologi sunt: numeroase materiale de amprentă, lingurile care pot ocupa destul spațiu, malaxarea dificilă a materialelor, reacțiile alergice date pacienților, reacții de vomă în timpul amprentării, timp de lucru îndelungat etc.

http://www.sanatateadentara.ro/pages/Articol.aspx?Id=20

Toate aceste erori pot trece ușor neobservate de laborator sau de medicul stomatolog. Rezultatul: refacerea, timp pierdut, bani pierduți.

Avantaje amprenta convențională:

– tehnica este cunoscută și accepetată

– majoritatea medicilor nu doresc însușirea unor noi concepte, din moment ce s-au obișnuit cu tehncia clasică

– echipamentul este simplu, tehnica este relativ simplă și însușită destul de ușor

– prețul de cost variază de la scăzut la moderat.

– acuratețea amprentelor cu siliconi de adiție și polieteri este recunoscută.

Dezavantaje amprenta convențională:

– prin amprentarea clasică se face multă "murdărie". Urme de material răman pe tegumentele, mucoasa pacienților, între dinții pacienților și trebuie îndepărtate. Urme de material se pot împrăștia în cabinet, pe mănuși, pe podea,pe instrumente, etc.

– discomfort pentru pacienți (pentru unii senzația de voma este accentuată)

– erori datorate încorporării bulelor de aer, a debri-urilor pot cauza imprecizii ale modelului.

– admistarea lingurilor de amprentă, a stocului de materiale.

Amprenta ideală și caracteristicile unui model ideal

O amprentă ideală pentru restaurări fixe trebuie să fie extrem de precisă în momentul amprentării și trebuie să fie stabilă astfel încât amprenta să nu se deformeze sau să iși modifice proprietațile înainte de turnarea unui model de lucru final. În plus față de precizie și stabilitate dimensională, alte proprietăți necesare și de dorit pentru o amprentă ideală includ timp de lucru scurt, biocompatibilitate și un material care este sigur pentru atingerea scopului urmărit. În prezent cele mai populare materiale de amprentare pentru restaurări fixe sunt polivinilsiloxan-ul sau polieter-ul. În plus față de cerințele de mai sus mai este nevoie de rezistență la rupere, fluiditate, hidrofilie, ușurința de îndepărtare și revenirea elastică, astfel încât orice deformare în timpul îndepărtării amprentei din cavitatea orală este inversată rapid; un miros, gust și textura acceptabile pentru pacienți. Este necesară și ușurința de depozitare.

Caracteristicile amprentei digitale

În cazul în care amprenta nu este ideală, softul ajută pentru a găsi zona deficitară și arată când amprenta devine ideală. Odată amprenta digitală captată, ea poate fi trimisă la laborator, ori către aplicația CAD/CAM cu un click de mouse și într-o secundă ajunge fie la laborator, fie la sistemul chiarside.

Modul în care fiecare model este turnat, ajustat și montat are un impact imens asupra rezultatului. Toate grijile din laborator dispar. Din păcate, deseori atunci când clinicienii sunt puși în fața unei tehnologii complet noi, cum este amprentarea digitală, tipicul răspuns este de a-l minimaliza, de a pretinde că nu e destul de precis, deși știința a demonstrat-o.

Primele sisteme de amprentare digitală erau simpliste, față de standardele de azi, dar erau mai precise. Oricum, asta nu mai e valabil acum. Scannere-le de amprentare au acuratețe similară și sunt ușor de folosit. Chiar și modele mai vechi au demonstrat că sunt mai precise decât materialele tradiționale și desigur nu ridică la fel de multe probleme.

Reducerea problemelor ca și transferul digital, fără model înseamnă reducerea costului pentru laborator și respectiv pentru medicul stomatolog și pentru pacient. De fapt, din cauza unui asemenea beneficiu multe laboratoare încasează mai puțini bani decât pentru o amprentare tradițională.

Amprenta dentară digitală este o manoperă neinvazivă, ce presupune utilizarea unui scanner intraoral de mici dimensiuni care nu crează disconfort pacientului. Scannerul înregistrează o serie de instantanee din cavitatea orală a pacientului ce vor fi transmise unui computer unde vor fi prelucrate și se va obține un model virtual.

Amprenta digitală elimină complet neajunsurile amprentei conveționale. Este o metodă neinvazivă. În cazul amprentei digitale informațiile nu se pierd, fidelitatea amprentei fiind păstrată integral și sunt stocate pe un computer ocupând un spațiu restrâns în cabinet. Timpul de amprentare este foarte scurt. Amprenta digitală oferă confort sporit pacientului din mai multe motive. Dimensiunea mică a scannerului intraoral elimină neplăcerea de a ține în cavitatea bucală o lingură voluminoasă încărcată cu material care generază multor pacienți senzația de vomă. De asemenea este mult mai ușor de igienizat.

Amprenta digitală este încă o manoperă puțin cunoscută și aplicată mai puțin la noi în țară în special datorită costurilor semnificativ mai mari.

Chiar dacă tehnica digitală de amprentare dovedește superioritatea sub mai multe aspecte, prezintă un punct slab și anume înregistrarea preparațiilor subgingivale și a șanțului gingival care poate duce la compromiterea adaptării marginale a piesei protetice tratamentul fiind un eșec. Scanner-ul înregistrează aceleași imagini pe care medicul le vede cu ochiul liber deci pentru redarea corectă a limitei gingivale este obligatorie asigurarea vizibilității printr-o izolare cât mai bună a câmpului protetic cu fir de retarcție sau digă.

Pacienților le place să vadă tehnologia în acțiune și adeseori adresează întrebări legate de scanare și de cum vor fi făcute restaurările. De asemenea, diferiți medici stomatologi intreabă despre sistemul de scanare digitală. Cele mai comune întrebări sunt legate de costul scăzut al acestuia și dacă este ușor de folosit. Prețul nu se datorează unei produceri defectuase a sistemului, care, de altfel, realizează amprente dentare extraordinar de fidele. Pentru o mai bună întrebuințare, sistemele de aprentare trebuie studiate. Scanarea câmpului dentar este o tehnică nouă, deoarece presupune ca medicul să se uite pe un ecran în timp ce folosești aparatura în cavitatea orală a pacientului. Acomodarea cu această tehnică este similară celei în care medical învață să miște mâinile privind într-o oglindă. Îi i-a timp creierului să se deprindă cu folosirea imaginii în oglindă, la fel cum ia timp și necesită experineță în a lua o amprentă digitală ideală. Un laborator are nevoie de unele ajustări pentru a funcționa cu noua aparatură.

Când se ia o amprentă digitală se elimină toate aceste riscuri pe care amprenta convențională nu le poate elimina. Rezultatul este mai bun și restaurările mai viabile fără refaceri majore. Studiile arată o rată de refacere de 0,3% la amprentele digitale, față de 4-5% la metodele tradiționale.

Un lucru este cert: amprenta digitală este o procedură simplă, practică, precisă, ușor acceptată de pacienți, care elimină multe din inconveniențele amprentării clasice însă pentru un rezultat final de excepție este importantă contribuția medicului. Așadar chiar dacă în viitor cercetările vor continua și stomatologia se va baza pe instrumente moderne, factorul uman este indispensabil și nu poate fi substituit.

Avantaje de utilizare a CAD/CAM împreună cu sistemele de amprentare chiarside

Avantajele folosirii tehnologiei CAD/CAM pentru fabricarea de coroane și Proteze Parțiale Fixe poate fi rezumată:

1) aplicarea de noi materiale,

2) manoperă redusă,

3) eficiență a costurilor,

4) controlul calității.

Materialele și tehnologia de procesare au fost legate strâns de fabricația dispozitivelor protetice dentare și de reconstrucție în istoria stomatologiei . Când materialele noi sunt introduse ca și candidați pentru material de dispozitive dentare, aplicarea de tehnologie convențională este prima testată. Uneori se întâmpină dificultăți de prelucrare a materialelor noi și de asemenea se reușește în mod regulat să se introducă noi materiale. Cu toate acestea, ceramica de înaltă rezistența care a fost așteptată a fi materialul nou pentru PPF a fost dificil de prelucrat cu ajutorul tehnologiilor dentare convențioanle, de laborator. Prin urmare, aceasta ne-a provocat să aplicăm prelucrarea CAD/CAM, în special la un centru de prelucrare cu facilitați mari. Tehnologia CAD/CAM a fost utilă și eficientă pentru compensarea schimbărilor în dimensiunile care vin odată cu prelucrarea materialelor cretoase.

Tehnologiile convenționale dentare necesită, în mod tradițional, multă muncă. Pe de altă parte, cererea tehnologiei CAD/CAM, chiar și în cadrul sistemului total de prelucrare, ar trebui să reducă munca implicată. Atunci când o coroana ceramică de molar a fost produsă cu DECSY®, de exemplu, a durat 4 min pentru măsurare, 1 min pentru design, 2 min de conversie a prelucrării datelor și 90 min pentru următoarea prelucrare cu ceramică. Acest timp de prelucrare total era mult mai scurt decât cel convențional de construcție din praf/pudra și arderea ceramicii. În plus, operatorul a asistat mașina pentru numai 5-6 min și majoritatea procesului a fost efectuat automat de CAD/CAM. Prin urmare, forta de muncă e mult redusă folosind CAD/CAM. În plus, sistemele de externalizare a unor proceduri specializate pentru un centru de prelucrare cu ajutorul conexiunilor de rețea permit reducerea în continuare a timpului de manoperă. 70

O perspectivă de viitor pentru sistemele chiarside și CAD/CAM

Nu există îndoieli că tehnologiile de tratament și materialele în domeniul stomatologiei au avansat treptat în ultimii 50 de ani, mai ales în domeniul de reconstrucție dentară și protetică [2-5]. Unii lideri de opinie în stomatologie și servicii dentare au declarat că în aceste domenii s-a atins un vârf la un moment dat și că nu există nevoia de a dezvolta tehnologia în viitor. Refacerea calității vieții unui pacient (QOL) prin serviciul dentar devine din ce în ce mai importantă pentru promovarea sănătății. Medicul stomatolog trebuie să ofere o înaltă calitate a serviciilor stomatologice pentru toți pacienții, ca să-și mențină funcțiile orale și pentru restaurarea QOL (calității vieții) lor. Prin urmare aplicarea pozitivă de noi materiale și tehnologii noi este esențiala pentru serviciile stomatologice în viitor. Credem că tehnologia CAD/CAM va contribui semnificativ la îmbătrânirea dentară sănătoasă a pacienților.

Introducerea sistemelor CAD/CAM direct în clinici este promițătoare. Pacienții doresc tratament de o mai scurtă durată și o recuperare precoce, de dragul comodității. Medicul stomatolog trebuie să ofere o restaurare estetică pentru dantura „colorata”/ingalbenita, la o singură programare/întalnire și la un cost rezonabil pentru pacient. Tehnologia CAD/CAM, aplicată, are potențialul de a oferi acest serviciu. Compact, dar de înaltă precizie sistemul de măsurare intraorală, disponibil pentru utilizare direct în cavitatea orală trebuie să fie dezvoltat. În plus materiale de culoarea dintilor care satisfac cerintele de estetică sofisticate, cu prelucrabilitate excelentă, sunt desigur necesare pentru a face această aplicație populara [6-11].

Avantaje și dezavantaje ale amprentelor digitale

1. Tehnica nu este familiară printre medicii dentiști. Nu este un concept cunoscut și însușit de toți. Este greu să îi convingem pe unii că este o metodă mai bună.

2. Complexitatea – echipamentul este sofisticat, cu toate că în ultima vreme s-a simplificat simțitor, este nevoie de instructaj și antrenament pentru însușirea tehncii.

3. Prețul de cost al echipamentului este ridicat, dar după amortizare practic devine mai ieftin decât al unei amprente convenționale.

Calcul estimativ: un medic într-o lună ia aproximativ 25 de amprente pentru coroane sau punți. Costul unei amprente este de aprox 20 $, deci costurile cu amprentele pe lună ar fi 500$. Costul unui echipament iTero(Cadent) pentru amprentă digitală este de 18000$. Utilizând zilnic acest sistem se consideră că după 36 de luni se amortizează.

4. Studii comparative între amprenta convențională și cea digitală în ceea ce privește precizia evidențiază că există oarecare similitudine. Oricum este nevoie de studii clinice pe termen lung pentru a evidenția dacă aceste sisteme sunt superioare din punct de vedere al acurateței restaurărilor.

5. Simplitatea metodei devine similară cu cea a amprentei convenționale, după însușirea și aprofundarea tehnicii.

6. Este eliminată "murdărirea" cabinetului (deșeuri suplimentare)

7. Este eliminat discomfortul pacientului.

8. Nu mai există problema impreciziilor datorate incorporării de bule de aer. Oricum este necesar să fim atenți atunci când înregistrăm datele, pentru a nu aparea artefacte datorate salivei, debri-urilor din cavitatea bucală, a marginilor gingivale.

9. Nu mai este nevoie să se stocheze și achiziționeze linguri și materiale de amprentă.

10. Dispare riscul contaminării și necesitatea dezinfecției amprentelor.

11. Dispare necesitatea stocării modelelor pe termen lung.

Caracteristici clinice pentru fiecare tehnică:

– este necesar să se facă preparații foarte precise (pentru fiecare dintre cele 2 tehnici). Amprentele digitale nu suportă aproximații

– pregătirea șanțului gingival este la fel de importantă ca și pentru amprentele convenționale.

Sistemele de captare a datelor diferă considerabil între sistemele existente la ora actuală.

Scanere intraorale (sisteme chair side):

Scaner 3D intraoral digital – componetă a sistemului CEREC 3D

Evolution 4D al firmei D4D(Technologies)

Scanarea modelului- fie prin digitalizare optică, fie mecanică

Cele mecanice trebuie să cartografieze întreaga suprafață a dintelui preparat.

Cele optice (laser) sunt destul de sensibile la orice mișcare (dacă pacientul nu este perfect nemișcat se poate compromite captarea datelor).

Zeci de milioane de amprente sunt luate în fiecare an pentru a produce coroane, proteze fixe, proteze parțiale, restaurări protetice pe implante.

Sistemul 3MESPE Lava Chairside Oral Scanner (COS) este o combinație de hardware și software cu un design bazat pe cercetările prof. Doug Hart și Dr. Janos Rohaly (MIT inital, acum Brontes Technologies).

Ceretările au condus la dezvoltarea unei metode sofisticate de a capta imagini numită" "active wavefront sampling" eșantionarea activă a frontului de undă". Această metodă permite utilizarea metodei : video 3D în motion", un sistem revoluționar ce permite captarea imaginilor precise ale cavității bucale.

La ora actuală mii de medici dentiști din întreaga lume au achiziționat un sistem CAD CAM în office (fie cel al firmei Sirona- CEREC, fie cel al firmei Sullivan-Schein (Melville)- D4D.

Parte Specială

Material și Metodă

Amprentarea clasică

Alginatul este un material de amprenta elastic, făcând parte din categoria hidrocoloizilor ireversibili. Forma cea mai furnizată de alginat este cea de pulbere, care este amestecată cu apă. Mulți alginați sunt furnizați cu un indicator de reacție prin care are loc modificarea culorii în momentul în care are loc priza materialului.

În prezent, sunt preferați alginații fără praf. Pulberea poate fi disponibilă în vrac, în forma de recipiente sau în pungi individuale sigilate. Tipul de alginat sub formă de pastă este, de asemenea, disponibil. Este de asemenea,disponibil în două viscozități, în seringă. Tipul de pastă: materialul are un timp de gelificare mai scurt decât în cazul pulberii. Cea mai bună calitate a suprafeței amprentei poate fi obținută cu materialul de tip pastă. [12].

Pulberea conține: alginat de sodiu, sulfat de calciu, fosfat trisodic, pământ de diatomee, oxid de zinc și fluorură de titan de potasiu. Când se amestecă pulberea cu apă, se formează un sol. Mai mult, atunci când reacția chimică are loc, rezultatul acestei proceduri este un gel. Apoi, alginatul de sodiu reacționează cu sulfatul de calciu, rezultând sulfat de sodiu și alginat de calciu. Această reacție are loc prea repede, adesea în timpul amestecării sau încărcării portamprentei. Prin urmare, este încetinită prin adăugarea de trisodiu fosfat în pulbere. Fosfatul trisodic reacționează cu sulfatul de calciu pentru a produce fosfat de calciu, prevenind sulfatul de calciu din reacția cu alginatul de sodiu pentru a forma un gel. Această a doua reacție are loc mai repede decât prima până când se consumă fosfatul trisodic și apoi alginatul ajunge în forma de gel. Există un timp de lucru bine definit, în care nu există schimbări de vâscozitate. Există două tipuri de alginat: tip 1: alginat cu gelifiere rapidă și tip 2: alginat cu gelificare normală. Odată ajuns în starea solidă, reacția este ireversibilă. [13].

Studiul a fost inițiat prin măsurarea cervico-ocluzală, înălțimea, lățimea M-D și grosimea buco-linguală a trei dinți: incisiv lateral, primul premolar și al doilea molar pe un model de studiu mandibular din rășină epoxidică. Acestea au fost dimensiunile de referință folosite pentru a verifica variația dimensională a alginatului.

Materialul folosit a fost XantALGIN Select Fast Set al companiei Heraeus Kulzer.

Materialul a fost amestecat conform indicațiilor producătorului. Pulberea, împreună cu o măsură de apă au fost amestecate într-un recipient de cauciuc timp de 30 s (echivalent cu 20 g pulbere la 40 ml de apă). După priza materialului, amprentele au fost măsurate imediat, iar ulterior a avut loc o remăsurare a dimensiunilor menționate mai sus pentru o perioadă de timp de 6 ore: la fiecare 2 minute în timpul primei ore, fiecare 5 minute în a doua oră și pentru celelalte 4 ore la interval de 10 minute. Pentru măsurarea schimbărilor dimensionale a fost utilizat un șubler din otel inoxidabil. Măsurătorile au constat în analiza dimensiunilor mezio-distale și V-O ale incisivului, premolarului și molarului. Variația dimensională a fost de asemenea măsurată prin utilizarea tehnologiei CAD: SMART OPTIC 3D SCANNER Dental Direkt Argus M1 cu articulator virtual care ne-a ajutat să scanăm amprenta de alginat, precum și un designer 3D Exocad, versiunea de soft Zfx DB 5.0.0, utilizat pentru procesarea informațiilor.

O amprentă de alginat a fost luată și a fost pulverizată pe toate suprafețele cu spray Okklean Occlusion pentru a preveni reflexia luminii în timpul procesului de scanare. Sprayul folosit nu este toxic și a fost ușor de îndepărtat cu apă.

După ce amprenta a fost poziționată în scaner, au fost urmați pașii pentru a realiza procesarea informațiilor prin selectarea porțiunii scanate din amprentă. Dinții au fost vizualizați în 3D. Cele două camere din interiorul scanerului au capturat imaginea amprentei din mai multe unghiuri; Imaginile obținute au fost procesate de programul 3D Designer de Exocad. Exocad este unul dintre cele mai avansate software-uri CAD / CAM utilizate pentru aplicații în domeniul dentar, furnizând o soluție complexă de software pentru stomatologia digitală, în plus minimizarea costurilor de instruire. Este, de asemenea, cunoscut pentru a fi ușor de utilizat și rapid pentru operare. Poate fi indicat pentru:, inlay-uri, onlay-uri, wax-up-uri, restaurări unidentare sau pluridentare dispositive extra-coronare și altele.

Următorul pas a fost de a transforma amprenta de la o formă negativă la una pozitivă, un model de studiu digital. Pe acest model au fost realizate toate măsurile solicitate.

Rezultatele obținute după 6 ore de evaluare au relevat o stare permanentă de schimbare a tuturor parametrilor evaluați. Prima metodă de studiu a fost cea care folosea sublerul. Măsurările au arătat o primă expansiune, fiind urmată de un regres remarcabil. Chiar dacă era de așteptat ca toate aceste valori să continue să scadă, după prima oră s-au observat creșteri și scăderi dimensionale. De asemenea, variațiile celor 3 parametrii analizați nu au fost aceleași, zonele măsurate au suferit modificări diferite. Foarte important de menționat este că toate amprentele au fost realizate de aceeași persoană, prevenind erori în timpul producerii amprentelor și de asemenea, modificarea valorilor rezultate. Aceste erori au fost ușor de descoperit în zona vestibulară frontală. O cantitate insuficienta de material aplicat poate schimba rezultatele, deci cele 20 de amprente au fost făcute din aceeași cantitate de material.

A urmat apoi analiza dimensională a zonelor frontală și laterală și s-a observat că zona laterală era mai stabilă în timp. Variația înălțimii cervico-ocluzale și lățimea mezio-distală a fost de două ori mai mică decât grosimea buco-linguală. Diferența dintre lățimea mezio-distală și înălțimea cervico-ocluzală fiind de 0,5 mm; grosimea buco-linguală scăzând cu aproximativ 1 mm.

Pentru a se asigura că erorile au fost minime în timpul evaluărilor au fost verificate valorile obținute prin metoda digitală, prin scanare, folosind tehnologia CAD. Rezultatele au confirmat ca măsurătorile au fost efectuate corect. Utilizând software-ul Exocad, au fost obținute aceleași rezultate ca și cele obținute anterior. De asemenea, studiul a demonstrat că tehnologia CAD poate fi utilizată în viitor, în realizarea amprentelor digitale, ușurând atât munca dentistului cât și a tehnicianului dentar.

În ceea ce privește variația de greutate a amprentelor, a fost observată o scădere continuă a acesteia în timpul celor 6 ore de evaluare, În prima jumătate de oră cu aproximativ 0,02 g pe minut, mai târziu reducerea fiind mai mică. Diferența dintre prima greutate și ultima, a fost de aproximativ 4,25g.

Faptul că amprentele de alginat au fost păstrate în mediul ambient, nu într-un mediu de umiditate de 100%, așa cum este indicat de producător, a schimbat foarte mult variațiile dimensionale.

Prin urmare, studiul a relevat o mai bună stabilitate a tuturor parametrilor în primele 20 de minute. După realizarea amprentei, măsurătorile au arătat reproducerea cu fidelitate a câmpului protetic.

În concluzie, studiul a arătat că masa și dimensiunile amprentei din alginate nu sunt stabile, deci momentul realizării copiei positive a amprentei (modelului) este foarte important pentru a obține rezultate satisfacatoare. În cazul alginatului, primele 20 de minute după priza materialului sunt cele mai importante, deoarece în acea perioadă variațiile sunt minime.

Timpul optim care poate fi folosit pentru turnarea unui model coincide cu cel indicat de producător.

De asemenea, scăderea liniară a umiditatii mediului înconjurător corespunde cu 1/3 din masa diminuată a amprentei, datorită pierderii apei.

Amprentarea digitala – Apollo DI

După pornirea sistemului și deschiderea programului se trece la urmatoarea succesiune de pași pentru a realiza amprentarea optică:

Fig. 1. Se apasă “Add patient".

Fig. 2. După completarea datelor pacientului, se apasă “save".

Fig. 3. Se pulverizează un strat subțire de Spray de contrast.

Fig. 4. Se alege tipul de restaurare dorit.

Fig. 5. Se alege dintr-o gamă variată de materiale.

Fig. 6. Se alege cu atenție culoarea dorita.

Fig. 7. Se introduc culorile auxiliare.

Fig. 8. Se ține modelul în mână și se ia Scannerul Intraoral din suport. Acesta prezintă 2 butoane – cel negru este un buton pornire/oprire , iar pe butonul SCAN apăsăm când dorim să începem scanarea.

Fig. 9. Se începe scanarea modelului superior (maxilar): Se ține scannerul intraoral la o distanță de 2-20mm de structura pe care dorim să o amprentăm , pornind de pe fața ocluzală cu mișcari spre suprafața palatinală și cea vestibulară.

Fig. 10. Se scanează preparația și structurile adiacente, apoi se apasă din nou pe butonul “SCAN”, pentru a finaliza scanarea

Fig. 11. Sistemul procesează datele și construiește modelul virtual.

Fig. 12. Se apasă pe “Lower jaw” și pregătim modelul pentru scanarea zonei mandibulare.

Fig. 13. Se începe scanarea arcadei antagoniste.

Fig. 14. După finalizare, se apasă butonul SCAN pentru a opri scanarea și așteptăm ca sistemul să proceseze datele.

Fig. 15. Se apasă pe “Buccal” și apoi pe butonul negru respectiv pe “SCAN” , poziționând modelul în ocluzie.

Fig. 16. Se scanează zona ocluzală.

Fig. 17. Se apasă – Next – pentru a fi creat modelul virtual al ocluziei.

Fig. 18. Sistemul utilizeaza cele trei modele scanate, le suprapune și formează modelul virtual al suprafeței amprentate.

Fig. 19. Aspectul modelului virtual pe perioada timpului de suprapunere a componentelor prezentate anterior.

Fig. 20. Modelul virtual final.

Fig. 21. Se trasează marginile preparației.

Fig. 22. Se poate mări , muta și roti modelul pentru o mai bună vizibilitate.

Fig. 23. Se trasează cu segmente mici marginile preparatiei

Fig. 24. După unirea segmentelor , pentru o mai bună precizie , se poate repoziționa fiecare segment în parte.

Fig. 25. Repoziționarea segmentelor pentru definitivarea marginilor.

Fig. 26. După trasarea corectă a marginilor preparației , se apasă Next, iar sistemul se conectează cu serverul Sirona , urmând ca lucrarea să fie trimisă de către server la laboratorul cu care lucrăm.

Amprenta Digitala-Planmeca

Acest sistem de scanare 3D ușurează foarte mult munca medicului și îi oferă pacientului un comfort sporit. Pentru acest studiu s-a ales amprentarea a două arcade, maxilară și mandibulară și poziționarea lor în ocluzie. Primul pas a fost înregistrarea datelor pacientului în cadrul softului dedicat (Fig.27.). A urmat alegerea tipului de înregistrare (Fig.28.), în acest caz, full arch.

Scanarea propriu-zisă a modelului a început de la nivelul caninului din cadranul 1, așa cum este indicat de producator. Direcția de scanare a fost spre distal, cu scanarea completă a zonei laterale a hemiarcadei 1. S-a revenit apoi în poziția inițiala și a urmat scanarea spre mezial, a intreg grupului frontal și s-a continuat distal cu hemiarcada 2 (Fig.29-30). A urmat apoi procesarea informației, vizualizarea arcadei maxilare scanate (Fig.31) și înlăturarea ariilor scanate care nu erau utile (Fig.32), apoi salvarea informațiilor obtinuțe (Fig.33). Idem, a avut loc și scanarea arcadei inferioare, de la nivelul caninului din cadranul 4, distal, apoi mezial, cu scanarea cadranului 3 (Fig.34-36).

Înregistrarea celor doua arcade în ocluzie s-a inceput tot de la nivelul caninilor din partea dreaptă, în zig-zag, spre distal (Fig.37). În general nu este necesară scanarea ocluziei tuturor dinților, ci este suficientă doar scanarea la nivelul unei zone laterale, cea cu care s-a inceput scanarea fiecarei arcade în parte. În scop didactic, în acest caz, s-a realizat scanarea ocluziei tuturor formațiunilor dentare de pe model (Fig.38).

Fig.27. Introducerea datelor pacientului.

Fig.28. Alegerea tipului de opțiune de scanare, în cazul acesta, Full arch.

Fig. 29. Detaliu de la realizarea scanării unei arcade maxilare: piesa de mână cu care se realizează preluarea datelor de pe model.

Fig. 30. Imagini din timpul scanării.

Fig. 31. Generarea modelului digital tridimensional.

Fig.32. Prelucrarea datelor despre model și înlaturarea informației scanate inutizabilă.

Fig.34. Scanarea arcadei antagoniste mandibulare.

Fig.35. Vizualizarea ariilor scanate de pe model, precum și ariei unde are loc scanarea la un moment dat.

Fig. 36. Vizualizarea modelului mandibular scanat, în format tridimensional digital.

Fig. 38. Vizualizarea tridimensională a modelelor în ocluzie.

Discuții

Tehnica amprentării optice generează modele virtuale care sunt stabile și ușor de manipulat. Identificarea marginilor preparatiilor dentare pentru bonturile dentare se poate realiza individual și permite un control atent al limitelor. Odată ce ele sunt stabilite generarea modelului structurilor protetice se va face tinând cont de o adaptare corectă la limitele preparațiilor. Erorile date de variațiile de contracție a materialelor de amprentă sunt eliminate prin tehnica amprentării optice.

Amprentarea optică se poate realiza cu lumină naturală (albă) sau cu laser. Viteza de scanare diferă de la un sistem la altul, în funcție de care variaza și prețul acestuia. De asemenea nu toate sistemele au incorporate softuri de generare a geometriei construcțiilor protetice destinate preparațiilor efectuate. Unele sisteme permit inclusiv identificarea de culoare pentru viitoarea lucrare protetică.

Un avantaj major consta în faptul ca un sistem CAD/CAM de laborator are inclus obligatoriu un sistem de generare a geometriei lucrărilor protetice. În cazul unor sisteme chair-side doar sistemele cu soft integrat de realizare a modelelor protetice pot fi utilizate. În ambele cazuri, sistemele de amprentare optică genereaza modelele virtuale stabile, fară variații dimensionale.

Concluzii

1. Amprenta optică prezintă multiple avantaje în comparație cu tehnicile clasice.

2. Sistemele de scanare a câmpurilor protetice pot genera doar geometria acestora sau pot permite inclusiv construcția virtuală a viitoarelor lucrări protetice.

3. Un sistem chair-side necesită obligatoriu existența softurilor de construcție a geometriei protezelor finale, pe când colaborarea cu un sistem CAD/CAM de laborator nu necesită obligativitatea existenței unui astfel de soft.

Bibliografie

1. HEASMAN, P., (editor)(2008). Master Dentistry Vol I: Restaurative dentistry, paediatric dentistry and orthodontics (2nd ed.). Edinburgh: Churchill Livingstone. P.112, 122. ISBN 9780443068959. [1].

2. Polido WD. Digital impressions and handling of digital models: the future of dentistry. Dental Press J Orthod. 2010;15(5):18–22. doi: 10.1590/S2176-94512010000500003.

3. Lee SJ, Gallucci GO. Digital vs. conventional implant impressions: efficiency outcomes. Clin. Oral Impl. Res. 2013;24(1):111–115. doi: 10.1111/j.1600-0501.2012.02430.x.

4. Mehl A, Ender A, Mörmann W, Attin T. Accuracy testing of a new intraoral 3D camera. Int J Comput Dent. 2009;12:11–28.

5. Seelbach P, Brueckel C, Wöstmann B. Accuracy of digital and conventional impression technique and workflow. Clin Oral Investig. 2013;17(7):1759–1764. doi: 10.1007/s00784-012-0864-4.

6. Henkel GL. A comparison of fixed prostheses generated from conventional vs digitally scanned dental impressions. Compend Contin Educ Dent. 2007:28(8):422-431.

7. Kugel G, Chaimattayompol N, Perry R, et al. Comparison of digital vs. conventional impression systems for marginal accuracy. J Dent Res. 2008;87(Spec Iss A):1119.

8. Syrek A, Reich G, Ranftl D, et al. Clinical evaluation of all-ceramic crowns fabricated from intraoral digital impressions based on the principle of active wavefront sampling. J Dent. 2010;38(7):553-559.

9. Ender A, Mehl A. Full arch scans: conventional versus digital impressions—an in-vitro study. Int J Comput Dent. 2011;14(1):11-21.

10. Lee SJ, Gallucci GO. Digital vs. conventional implant impressions: efficiency outcomes [published online ahead of print February 22 2012]. Clin Oral Implants Res. 2013;224(1):111-115. doi: 10.1111/j.1600-0501.2012.02430.x.

11. Givan DA, Burgess JO, O’Neal SJ, Aponte AA. Prospective evaluation of ceramic crowns by digital and conventional impressions. J Dent Res. 2011;90(Spec Iss A):380.

12. NANDINI, V.V., KV., NAIR, K.C., Alginate impressions: A practical perspective. J Conserv Dent. 2008 Jan-Mar; 11(1): 37–41. [2].

13. BRATU, D., IEREMIA, L., URAM-TUCULESCU, S., Bazele clinice si tehnice ale protezarii edentatiei totale – Etape clinico-tehnice in protezarea totala. p. 444. Editia Medicala. Timisoara. 2005.

14. http://www.sanatateadentara.ro/pages/Articol.aspx?Id=20

15.https://www.researchgate.net/publication/305208569_Amprenta_optica_in_medicina_dentara_prezent_si_viitor