Disciplina de Organizare și Legislație farmaceutică [623214]

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”
Cluj – Napoca
Facultatea de Farmacie
Disciplina de Organizare și Legislație farmaceutică

LUCRARE DE LICENȚĂ

Studiu privind incidența diabetului zaharat și
necesitatea unor campanii de informare în
domeniu

Coordonator:
Șef lucr. Dr. Anamaria Boboia
Absolventă:
Mihaela Roxana Groza

2019

1

CUPRINS
INTRODUCERE 3

I. PARTE GENERALĂ
Impactul diabetului zaharat asupra populației și perspective de viitor 4

CAPITOLUL 1
Generalități și campanii de informare în rândul populației 4
1.1. Definiția diabetului zaharat . Caracteristici și complicații 4
1.2. Diagnosticul diabetului zaharat 5
1.3. Clasificare 6
1.3.1. Diabetul zaharat de ti p 1 7
1.3.2. Diabetul zaharat de tip 2 8
1.3.3. Diabetul gestațional 9
1.4. Campanii de informare în rândul populației privind diabetul zaharat 10
1.4.1. Campanii de informare în rândul populației privind diabetul zaharat pe
plan mondial 10
1.4.2. Campanii de informare în rândul populației privind diabetul zaharat pe
plan național 11
1.5. Concluzii 12

CAPITOLUL 2
Incidența și prevalența diabetului zaharat la nivel mondial, european și
național 14

2.1. Studii privind incidența și prevalența diabetului zaharat pe plan mondial,
european și național 15
2.1.1. Incidența diabetului zaharat de tip 1 juvenil insulino – dependent 16
2.1.1.1. Inciden ța diabetului zaharat de tip 1 pe plan mondial 17
2.1.1.2. Inciden ța diabetului zaharat de tip 1 pe plan european 17
2.1.1.3. Inciden ța diabetului zaharat de tip 1 pe plan național 18
2.1.2. Incidența și prevalența diabetului zaharat de tipul 2
insulino – independent 19
2.1.2.1. Prevalen ța diabetului zaharat de tip 2 pe plan mondi al 21
2.1.2.2. Preval ența diabetului zaharat de tip 2 pe plan european 23
2.1.2.3. Prevalen ța diabetului zaharat de tip 2 pe plan național 24
2.2. Concluzii 24

2

II. CONTRIBUȚII PERSONALE
Anchetă în cadrul populației privind diabetul zaharat 26

CAPITOLUL 3
Rezultatele anchetei realizate în cadrul populației privind situația actuală
referitoare la diabetul zaharat în România 26

3.1. Introducere 26
3.2. Materiale și metode 26
3.3. Rezultate și discuții 30
3.4. Concluzii 52

CONCLUZII GENERALE 53

BIBLIOGRAFIE 55

3
INTRODUCERE

Diabetul zaharat este o boală a cărei simptome și manifestări au fost
descrise încă din antichitate . Astfel, în urmă cu 3000 de ani, în Egiptul și India
antică apar primele referințe la această suferință. Medici celebri din antichitatea
greco-romană și din evul mediu ( Apollonius din Memphis, Galenus , Arataeus din
Capadocia, Avicenna , Paracelsus) dau numele diabet („curgere p rin”) unei boli
care se manifestă cu polidipsie , poliurie , glicozurie și scădere în greutate . În
lucră rile lor, ei au descri s cu precizie simptomele, complicațiile și evoluția bolii și
au menționat că este o boală rară și mortală, probabil pentru că ei se confruntau cu
simptomele și manifestările a ceea ce azi este cl asificat ca diabet zaharat tip 1 . În
secolul al XIX-lea și încep utul secolului al XX-lea, experimente și studii făcute de
numeroși cercetători au demonstrat că la originea diabetului stă distrugerea
celulelor β-pancreatice . În 1921 , Nicolae P aulescu descoperă și extrage insulina
(numită de el „pancrein ă”), obținând primul patent pentru acest hormon. În 1922,
canadienii F. Banting și C . Best anunță descoperirea insulinei și primul tratament
cu insulină administrată la om [1]. În prezent, există mai multe tipuri de t ratament ,
acestea fiind individualizate în funcție de tipul de diabet zaharat, severitate ,
aderență la tratament și cost.
Lucrarea prezin tă generalități și perspective privind diabetul zaharat,
statistici referitoare la răspândirea și evoluția afecțiunii pe plan mondial, european
și pe plan național, actualele campanii de sănătate publică din domeniu și o
anchetă populațională prin care s-a urmăr it a se evalu a în ce măs ură respondenții
sunt informați corespunzător referitor la diabet ul zaharat, ce canale de informare
preferă , interesul privind campaniile de sănătate publică ș i gradul de încredere
acordat farmaciștilor.
Este necesară evaluarea opiniei populaționale în legătură cu modul în care
oamenii doresc să fie informați, evitând astfel riscul unei comunicări ineficiente .
De asemenea, este important de urmărit evoluția campaniilor de sănătate publică
referitoare la diabetul zaharat , atât pe plan național , cât și pe plan mondial și
feedback -ul primit de la populație.

4

I. PARTE GENERALĂ
Impactul diabetului zaharat asupra populației și perspective de viitor

CAPITOLUL 1
Generalități și campanii de informare în rândul populației

1.1. Definiția diabetului zaharat. Caracteristici și complicații
Diabetul zaharat (DZ), denumit în latină și „diabetes melittus” , reprezintă
un grup de dez ordini metabolice de etiologie multiplă, având ca manifestare
comun ă hiperglicemia cronică , cauzată de secreția și eliberarea insuficientă a
insulinei de către pancreas sau de utilizarea insuficientă a insulinei de către țesuturi
[2]. De asemenea , a fost sugerată o definiție precum „ateroscleroză prematură
însoțită de hiperglicemie ”, ilustrând a stfel cauza major itară a deceselor pacienților
afectați de această boală [3].
Din punct de vedere social, diabetul zaharat marchează sănătatea și
economia populației, prin costurile tratamentului și prin impactul asupra
mortalității, incluzând de as emenea mortalitatea prematură [2 ]. Din perspectivă
individuală, este o afecțiune permanentă, necesitând o atenție deosebită asupra
alimentației și a stilului de viață, dar și a monitorizăr ii glicemiei și a glicozuriei în
mod constant [3].
Consecințele socio -economice ale diabetului zaharat și ale pre -diabetului
sunt semnificative: cei afectați de DZ de tip 2 pot anticipa o speranță de viață mai
redusă cu 10 ani comparativ cu populația generală, î n principal datorită unui risc
crescut de apa riție a unor boli cardiovasculare , deces, infarct miocardic sau
accident vascular cerebral [4].
Insulina este hormonul care asig ură necesarul energetic celular prin
utilizarea zahărului (glucozei) de către celule. Când secreția de insulină este
insuficient ă sau când insulina nu își îndeplinește rolul în organism, apare diabetul
zaharat. Indiferent de cauză (carență absolută sau relativă de insulin ă), evoluția
diabetului zaharat este cronică, determinând perturbarea metabolismelor: inițial
glucidic, ulterior lipidic, protidi c, hidromineral și acidobazic [2 ].
Diabetul zaharat poate prezenta si mptome caracteristice , cum ar fi :
polidipsie (senzație de sete, consum excesiv de lichide) , poliuria ( creșterea
volumului de urină eliminat) , încețoșarea vederii și polifagie (foame excesivă) cu
pierdere în greutate [5 ].

5
Complicațiile diabetului zaharat cuprind două mari c ategorii: acute și
cronice. Complicațiile acute sunt reprezentate de: hiperglicemie, ceto acidoză și
comă hiperosmolară, iar cele cronice se manif estă într -un interval de 15 – 20 de ani
de la apariția hiperglicemiei. Ulterior, d iabetul zaharat afectează întregul
metabolism, iar în lipsa unui tratament adecvat, afectează vasele de sânge de la
nivelul inimii, creierului sau a l rinichilor. Complicațiil e cronice cuprind
microangiopatii și macroangiopatii. Microangiopatiile pot afecta: vasele
coronariene (rezultând în final infarct miocardic acut), vasele periferice (rezultând
în final tulburări circulatorii periferice) și vasele cerebrale (rezultând în f inal
accident vascular cerebral). Microangiopatiile afectează vasele retiniene
(retinopatia diabetică – o cauză a orbirii), vasele renale (nefropatia diabetică) și
vasele care irigă țesuturile nervoase (tulburări moto rii, senzitive și vegetative) [6 ].
Unii autori afirmă , de asemenea , faptul că apar complicații evidente la
persoanele cu diabet zaharat, precum depresie și disfuncție erectilă. Depresia este
asociată cu un control glicemic mai puțin riguros, iar disfuncția erectilă este
complicația la care sunt expuși pacienț ii diabetici de sex masculin [7 ].
Cheltuielile globale de tratament și prevenție a diabetului zaharat au
depășit 1,3 trilioane de dolari în 2015 și se estimează că vor depăși 2,1 trilioane de
dolari în 2030 [8].

1.2. Diagnosticul diabet ului zaharat
În principiu, diagnosticarea diabetului zaharat constă în măsurarea
glicemiei . Criteriile de diagnostic au fost modificate în anul 1997, cea mai
importantă modificare fiind nivelul glicemiei à jeun (pe nemâncate – este definit ca
absența aportului caloric cu minimum 8 ore înainte), care a scăzut de la 140 mg/dl
la 126 mg/dl. Limitele au fost stabilite pornind de la pragul pentru complicațiile
diabetului.

6
Tabel I. Crit eriile actuale de diagnostic pentru diabetul zaharat – conform
recomandărilor ADA (American Diabetes Association) din 1997 și OMS
(Organizația Mondială a Sănătății) din 1999 [3, 5]
Glicemie
(mg/dl) Normo –
glicemie Glicemie inadecvată Diabet*

Hiperglicemie moderată
(glicemie â jeun
modificată ) Toleranță
patologică
la glucide
à jeun* < 110 mg/dl > 110 și < 126** > 126***
la 2 ore
după
încărcarea
cu glucoza <140 mg/dl 140 – 200
mg/dl >140 mg/dl
Simptome de
diabet + glicemie
întâmplătoare >
200 mg/dl
* Validarea diagnosticului necesită co nfirmarea într -o zi ulterioară
** Pragul de creștere a r iscului de boli cardiovasculare
*** Pragul de apariție a microangiopatiei diabetice

1.3. Clasificare
În 1979, National Diabetes Data Group a realizat un consens,
standardizând definirea și nomenclatura diabetului zaharat, fiind îm părțit în două
tipuri: insulino -dependent (IDDM) și insulino -independent (NIDDM). Definirea
DZ se făcea pornind de la testul de toleranță la glucoză, test cu reproductibilitate
scăzută și slab predictor al complicațiilor pe termen lung.
În 1997, un comitet internațional de experți a stabilit o nouă clasificare,
mai puțin supusă confuziilor, care identifică patru tipuri de diabet , ilustrate în
tabelul II.

7
Tabel II. Clasificarea tip urilor de diabet [3, 5]
Tipul de diabet Caracteristici
Tip 1 (numit înainte
IDDM sau tip I) Distrugerea celulelor beta printr -un proces autoimun ,
ducând la deficit absolut de insulină
Tip 2 (fostul
NIDDM sau tip II) Insulino -rezistență în țesuturile periferice
Diabet gestațional Se dezvoltă în timpul sarcinii
Diabet zaharat
datorat unor
etiologii diverse a) Defecte genetice de funcționare a celulelor beta, numit
diabetul MODY (tip 1 →tip 6);
b) Defecte ale acțiunii insulinei, precum: insulino –
rezistența tip A;
c) Boli ale pancreasului endocrin, precum: pancreatita
cronică , traumatisme, pancreatectomii , neoplazie,
fibroza chistică;
d) Diabet asociat cu alte endocrinopatii, de exemplu:
acromegalie, hipertiroidie , feocromocitom, sindrom
Cushing, hiperaldosteronism;
e) Diabet zaharat indus de toxice sau me dicamente, de
exemplu : pesticide, glucocorticoizi, hormoni
tiroidieni, diazoxid, alfa -interferon;
f) Diabet zaharat indus de infecții, precum:
cylomegalovirus, rubeola congenitală;
g) Forme rare imun -mediate;
h) Alte sindroame genetice asociate cu diabet, de
exemplu : sindrom Down, profiria, sindrom Turner,
distrofia miotonică, Coreea Huntington .

1.3.1. Diabetul zaharat de tip 1
Diabetul zaharat de tip 1 este cauzat de oprirea secreției de insulină de către
celulele β-pancreatice [9]. În cazul diabetului zaharat de tip 1, procesul autoimun
de distrugere a celulelor beta începe în prima copil ărie, dar rata de distrugere a
celulelor beta variază mult între indivizi : cu toate că diabetul zaharat de tip 1 e cel
mai des depistat în copilări e sau în adolescență, poate fi diagnosticat la orice
vârst ă, unii autori afirmând chiar c ă 50% din cazuri de DZ de tip 1 se
diagnostichează după vârsta de 20 de ani [10 ].
Tratamentul constă numai în adm inistrare de insulină (insulino –
dependență), tratamentul optim presupunând o insulină bazală cu bolusu ri de

8
insulină rapidă la mese [11 ]. Analogii de insulină se clasifică în funcție de latenț a
și durata efectului, având acțiune :
• rapidă: L ispro, Aspartat, Glulizină;
• de scurtă durată: insulina recombinată umană;
• intermediară: insulina NPH;
• îndelungată: Glargin și D etemir [6 ].
Managementul diabetului zaharat de tip 1 devine din ce î n ce mai
individualizat, datorită dezvoltării tehnologiei în secolul al XXI -lea, actual fiind
utilizate din ce în ce mai des telemedicina și sănătatea digitală pentru prevenția și
întreținere a bolii [12]. De asemenea, sunt de viitor și metodele biotehnologice:
transforma rea celulelor stem în celule β -pancreatice funcționale sau bioprintarea
pentru fabricarea țesut urilor și a organelor [13 ].
Există sisteme de monitorizare continuă a glucozei, dar aderența pacienților
este mai mică , iar rolul în managementul diabetului zaharat de tip 1 este incert , în
principal din cauza unei acurateți reduse de detectare a hipoglicemiei, aceasta fiind
de asemene a luată în considerare [9]. Chiar dacă arată doar pe moment nivelul
glicemic, cea mai frecventă metodă utilizată pentru monitorizarea glicemiei este
detectarea glucozei din sângele capilar de la nivelul de getului, metoda fiind
preferată de mai mulți tineri cu diabet zaharat [12].

1.3.2. Diabetul zaharat de tip 2
Diabetul zaharat de tip 2 este o importantă problemă de sănătate publică
care afectează aproximativ 10% din populația adultă din întreaga lume. Studii
recente au demonstrat că rata anuală a mortalității la nivel mondial , din cauza
diabetului zaharat de tip 2 , a fost de 1,5 milioane de persoane și , în plus , alte 2,2
milioane de decese au avut loc ca rezultat al bolilor cardiovasculare
declanș ate/agravate de DZ de tip 2 [ 14]. Anumite studii au demonstrat că există o
predispoziț ie genetică mai pronunțată la diabetul zaharat de tip 2 decât la diabetul
zaharat de tip 1 [15].
Tratamentul diabetului de tip 2 se realizează treptat, pornind de la
modi ficarea stilului de viață și continuând cu adăugarea medicamentelor – inițial
monoterapie orală, tratamentul maxim fiind considerat triterapia, eșecul acesteia
presupunând introducerea insulinei sau analogilor ei. Modificarea stilului de viață
presupune ac tivitate fizică și dietă, la diabeticul de tip 2 aceasta având un dublu
scop: reducerea atât a aportului glucidic, cât și a aportului caloric.

9
Antidiabeticele orale cuprind acum mai multe clase, multe dintre ele fiind
introduse în ultimul deceniu:
1. Biguanide (Metformin) – de primă intenție la pacientul supraponderal;
2. Sulfoniluree ( Glimiperide, Glipizide, Glyburide, Tolbutamide,
Chlorpropamide);
3. Metiglinide (Repaglinide, Nateglinid);
4. Inhibitori alfa – glucozidază (Acarboza, Miglitol);
5. Glitazone (Ro siglitazona, Pioglitazona) – numai în asociere, după
eșecul monoterapiei;
6. Inhibitorii 1 – DDP4 (Sitagliptin, Vildagliptin);
7. Analogi de anilină (Pramitilina) – rezervat pentru pacienții cu DZ tip 1
în asociere cu insulina;
8. Agoniștii receptorului pentru pept idul glucagon like 1 GLP -1
(Exenatide, Ozempic);
9. Inhibitorii co –transportorului de sodiu și glucoză SGLT2
(Canagliflozin, Dapagliflozin) [11].
De asemenea, pentru tratament sunt investigate mai multe molecule, unele
din ele fiind disponibile: bromocriptina, agonist dopaminergic (aprobat în 2010
pentru tratamentul diabetului zaharat) ranolazina, inhibitor de can ale de Na+/K+,
aprobat în 2013 și sals alat, agent antiinflamator [16 ].
Anumite studii recente au demonstr at faptul că un factor de risc î n diabetul
zaharat de tip 2 este depresia, aceasta putând accelera apariția complicațiilor. Cu
toate acestea, are o prevalență ridicată în rândul pacienților care prezintă
complicații, precum neuropatia sim ptomatică [15].
Consumul de tutun contribuie în mod semnificativ la complicațiile macro –
și micro -vasculare ale diabetului zaharat de tip 2. Persoanele cu DZ care fumează
sunt de două ori mai predispuse la mortalitate și la înrăutățirea generală a stării de
sănătate [17].

1.3.3. Diabetul gestațional
Diabetul gestațional este o formă de hiperglicemie, diagnosticată în
trimestrul al doilea sau al treilea de sarcină, fără evidențe clare privind implicarea
unui diagnostic anterior de diabe t zaharat [18 ].
Tot mai multe studii indică faptul că un factor declanșator a l diabetului
gestațional reprezintă tulburările de s omn (frecvent apneea) cauzate de
modificările fiziologice , fapt ce duce la perturbarea metabolismului glucidic [19].

10
Diabetul gestațional afecteaz ă aproximativ 2,2 -8,8% di n femeile gravide și
este tulburarea metabolică cea mai frecvent întâlnită în timpul sarcinii , ce apare în
al doilea sau în al treilea trimestru de sarcină [18, 20], iar o prevalență ridicată se
observă la femeile din rasa neagră din Su dul Africii, mai exa ct 9,1% [21].
Diabetul gestațional este asociat cu un risc cr escut de morbiditate
perinatală , traumatisme la naștere, preeclampsie, e clampsie și naștere prematură .
În ceea ce privește complicațiile pe termen lung ale mamelor, diabetul gestațional
este un factor semnificativ de predictibilitate pentru diabetului zaharat de tip 2
[22].
Tratamentul de primă linie aplicat pentru n ormalizarea nivelului de glucoză
din sâng ele mamei și pentru evitarea complicațiilor la făt este insulina umană .
Dintre analogii de insulină, cei cu acțiune rapidă (Lispro, Aspart) se consideră la
fel de siguri și d e eficienți ca insulina umană [23]. Cu toate acestea, t erapia orală
(metformin și glibenclamidă – singurele molecule permise în sarcină) este utilizată
ca prima linie în Marea Britanie , cu excepția cazului în care nivelul glucozei din
sânge este semnificativ ridicat [18].

1.4. Campanii de informare în rândul populației p rivind diabetul
zaharat
Fiind o afecțiune ce lansează din ce în ce mai multe provocări domeniului
de sănătate publică, specialiștii s -au adaptat, astfel că , în cele ce urmează , vor fi
enumerate inițiativele întreprinse .

1.4.1. Campanii de informare în rândul populației privind diabetul
zaharat pe plan mondial
Pe plan mondial, Federația Internațională pentru Diabet – The International
Diabetes Federation (IDF) – este o organizație um brelă ce reunește mai mult de
240 de asociații naționale p entru diabet din aproximativ 170 de țări și reprezintă
interesele pacienților cu diabet și ale celor cu risc de diabet [24]. Federaț ia IDF
este un organism foarte cunoscut și respectat pe plan mondial, studiile stati stice și
inițiativele IDF fiind analizat e, urmărite și preluate cu încredere de către
comunitatea medicală internaționlă, de pacienți și de furnizorii de servicii de
sănătate .
În 1991, Federația Internațională de Diabet și Organizația Mondială a
Sănăt ății au inițiat Ziua Mondială a Diabetului pentru a exprima preocuparea față
de creșterea exponențială a cazurilor de diabet și față de amenințarea care o

11
reprezintă, pe plan mondial, complicațiile diabetului la adresa sănătății populației.
Data la care se marchează ziua mondială a diabetului este 14 noiembrie. Din 2006 ,
aceasta zi a d evenit, prin rezoluția 61/225 a Națiunilor U nite [25], zi oficială a
Organizației Națiunilor Unite. Simbolul zilei mondiale a diabetului este
reprezentat sub forma unui cerc albastru pe fond alb. De remarcat că 14 noiembrie
este ziua de naștere a lui Sir Frederick Banting, considerat descoperitorul insulinei
în 1922, deși savantul român Nicolae Paulesc u publicase cu aproape un an înainte,
în 1921, într -o revistă de specialitate belgiană, rezultatele cercetărilor asupra
hormonului secretat de pancreas, hormon care reglează metabolismul glucidelor,
lipidelor, protidelor și mineralelor din organism, doar c ă nu numise acest hormon
insulină, ci pancreină .
Această zi este marcată la nivel internațional de toate asociațiile membre
ale IDF, de furn izorii de servicii de sănătate și de persoanele afectate de diabet ,
fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului . Se
estimează că audiența campaniilor care marchează ziua mondială a diabetului este
de aproximativ un miliard de persoane di n peste 160 de țări ale lumii [2 6].
În fiecare an, ziua mondială a diabetului se concentrează pe o temă aparte.
În această zi , se prezi ntă publicului semnele timpurii de diabet și se informează cu
privire la riscuri, oferind , de asemenea , îndrumări persoanelor care suferă deja de
diabet , despre cum să control eze boa la. Pentru anul 2018 , tema a fost „Familia și
diabetul” .

1.4.2. Campanii de informare în rândul populației privind diabetul
zaharat pe plan național
În România, cea mai cunoscută campanie națională de informare este
„Controlează -ți Diabetul”, organizată de Societatea Română de Diabet, Nutriție și
Boli Metabolice (SRDNBM). Această campanie a debutat în anul 2011 , cu ocazia
Zilei Mondiale a Diabetului, astfel că , în 201 9, va ajunge la cea de a I X-a ediție.
Campania nați onală „Contr olează -ți Diabetul” își propune informarea și educarea
publicului larg cu privire la impo rtanța preven ției diabetului, de asemenea și
asupra controlului eficient al diabetului și îmbunătă țirea stilului de via ță pentru
persoanele afectate de această boală. De asemenea, campania vizează implicarea
autorităților ș i mass -mediei în propagarea mesajului de alarmă cu privire la
incidența și prevalența crescută a cazurilor de diabet în România. În plus,
Campania își propune ca fiecare cen tru important d e diabet din țară să organizeze

12
anual „ Ziua Mondială a Diabetului ”, emblema diabetului fiind un cerc albastru pe
fundal alb [27].
Fiecare campanie cuprinde atât acțiuni destinate publicului larg (testări
gratuite ale glicemiei și ale hemoglobinei glicate, conferin țe de presă, evenimente
destinate practicării sportului ca mijloc de prevenție a diabetului), cât și acțiuni
pentru profesioniștii din sistemul de sănătate (la fiecare manifestare se organizează
simpozioane , cu participarea specialiștilor cu reputa ție național ă din domeniul
diabetului).
Pe lângă Campania Na țională „Controlează -ți Diabetul” , este de remarcat
numărul mare de alte campanii de informare și educare despre diabet , organizate în
ultimii ani, de exemplu:
• Federația Asociațiilor Diabeticilor din România organizează campanii
de informare asupra Diabetului atât pe plan na țional , cât și regional; î n 2013 -2014
au desfășurat campania d e informare „Diabetul nu doare” ;
• în noiembrie 2016, S ocietatea Română de Diabet, Nutriție și Boli
Metabolice (SRDNBM) a lansat campania de donații „ Act Today to Change
Tomorrow” în încercarea de a ajuta copiii bolnavi de diabet zaharat tip 1 insulino –
dependent, ca parte din noua strategie pentru combaterea diabetului zaharat și a
bolilor metabolice ;
• în noiembrie 2017, Federația Studenților Farmaciști di n România
(FASFR) a organizat campania națională „InfoDiabet” cu scopul de a informa
populația asupra factorilor de risc și de a trage un semnal de alarmă cu privire la
incidența diabetului în România. Această campanie s -a desfășurat simultan în șapte
centre universitare din țară (București, Cluj -Napoca, Sibiu, Craiova, Oradea,
Timișoara, Târgu Mureș) ;
• în iunie 2018, Coaliția pentru Diabet Juvenil a lansat campania
națională de prevenire „Diabetul nu este o joacă” , prin care își propune să
conștientizeze în rândul populației principalele simptome ale diabetului zaharat de
tip 1 la copii. De asemenea, organizatorii vor să îi ajute pe părinți să identifice din
stadiul incipient simptomele bolii, pentru evitarea stărilor critice în c are copi ii mici
pot ajunge .

1.5. Concluzii
Diabetul zaharat reprezintă un grup de dezordini metabolice de etiologie
multiplă, având ca manifestare esențială comună hiperglicemia cronică , cauzată de

13
secreția și eliberarea insuficientă a insulinei de către pancreas sau de utilizarea
insuficientă a insulinei de către țesuturi.
Conform clasificării din 1997 , realizată de un comitet internațional de
experți , sunt definite patru tipuri de diabet zaharat:
• diabet zaharat de tip 1 – caracterizat prin distrugerea celulelor beta din
pancreas printr -un proces autoimun – din start se trateaz ă cu insulină;
• diabet zaharat de tip 2 – caracterizat prin apar iția în timp a unei
rezistențe la insulină în țesuturile periferice – se tratează cu schimbarea stilului de
viață, medicație orală și , uneori , cu insulină;
• diabet gestațional – apare la femeile care dezvoltă diabet în timpul
sarcinii;
• diabet zaharat datorat unor etiologii diverse – forme rare și foarte rare
de diabet care apar pe fondul unor endocrinopatii, a unor afec țiuni ale
pancreasului, a unor infec ții virale, a unor defecte sau sindroame genetice , indus de
substanțe toxice sau medicamente etc.
Campaniile de informare în rândul populației sunt foarte importante . În
cazul diabetului zaharat , campan iile desfăș urate în ultimii 10 -15 ani , cu ocazia
Zilei Mondiale a Diabetului , au fost numeroase pe plan mondial ș i național, av ând
o audiență mare.

14

CAPITOLUL 2
Incidența și prevalența diabetului zaharat la nivel mondial, european și
național

Conform literaturii de specialitate, incidența și prevalența unei boli se
definesc în felul următor:
• incidența – reprezintă numărul de cazuri noi apărute pentru o anumită
boală (în cazul acesta , diabetul), care apare într -un grup sau într -o populație, î ntr-o
anumită perioadă de timp; i ndicele de incidență se raportează , de obicei , la 100 000
de locuitori [2 8];
• prevalența – reprezintă numărul total de cazuri de boală dintr -un grup
sau dintr -o popul ație, în cursul unei anumite perioade definite de timp (prevalența
de perioadă) sau la un moment dat (prevalența de moment ), fără a face deosebire
între cazurile vechi și cele nou apărute [2 8].
Prevalența poate fi exprimată în cifre absolute sau (de obicei ) sub formă de
procent obținut dintr -un raport în care numărătorul este numărul total de cazuri și
numitorul este numărul populației considerate sau o fracțiune definită a acestei
populații . Acest indice este utilizat pe scară largă în epidemiologie și statistici de
sănătate.
Prevalența de moment = numărul total de cazuri (noi și vechi) existente în
momentul studiului/ total populație examinată în acel moment.
Prevalența de perioadă = număr ul total de cazuri (noi și vechi) dintr -o
perioadă de timp/ total populație din perioada considerată.
Așadar, incidența și prevalența sunt termeni folosiți pentru a evalua
frecvența unei anumite boli în rândul unui anumit grup d e indivizi (sau populație),
dar prevalența (= numărul total de cazuri de boală dintr -un grup sau dintr -o
populați e) și incidența (= numărul de cazuri noi de boală într -o perioadă de timp
determinată, în cadrul unei anumite populații) nu sunt același lucru. În momentul
actual, în studiile epidemiologice se folosește incidența pentru a identifica
etiologia, metodele de prevenție și tratamentul bolii și este utilizată mai ales în
cazul bolilor acute, iar prevalența este un mai bun indicator al descrierii bolilor
cronice, întrucât ace stea au durate lungi de evoluție, adeseori necunoscându -se
momentul debutului. Indicele de prevalență este mai relevant pentru a evalua
ponderea bolii în populație, nevoile de îngrijiri, planificarea serviciilor de sănătate
și elaborarea programelor de săn ătate.

15
În cazul diabetului, rata de incidență este măsura cea mai informativă cu
privi re la frecvența diabetului într-o populație luată pentru studiul factorilor
etiologici și al metode lor de prevenție și tratament [3 ]. Dar, pentru calculul ratei de
incide nță, toate cazurile noi de diabet zaharat trebuie recunoscute și luate în
evidență.
La diabetul zaharat de tip 1, debutul bolii este ușor de recunoscut și practic
toate cazurile noi se constată rapid, într -un timp relativ scurt, deci se poate
determina de stul de bine rata incidenței DZ de tip 1, atât pe plan mondial cât și
național. În cazul diabetului zaharat de tip 2, recunoașterea cazurilor noi de diabet
depinde de severitatea simptomelor, de capacitatea de diagnosticare a sistemului
de asistență medica lă, precum și de alegerea criteriilor de diagnostic [29].
Cercetările epidemiologice în diabetul zaharat au luat avânt mai ales după
ultimul război mondial. Încercările antebelice au condus la câteva concluzii, dar
acestea, în marea lor majoritate, nu au p utut fi atestate.
În țara noastră, primele date privind frecvența diabetului zaharat datează
din 1941, când a luat ființă la București, în cadrul spitalului Cantacuzino, „Centrul
antidiabetic” cu un registru al pacienților din acest oraș în care au fost în registrate
multe din cazurile cunoscute. Inițiativa a aparținut profesor ului universitar doctor
Ion Pavel , iar organizarea acestui registru a fost , apoi, preluată de aproape toate
centrele de comb atere a diabetului din Europa [ 30]. Acest registru are avantajul că
au fost incluși în el atât pacienții insulino -dependenți, cât și cei insulino –
independenți, de ambele sexe și de toate vârstele. În București, între anii 1942 și
2000, s -a înregistrat o creștere continuă a numărului de cazur i de diabet, exceptând
perioada războiului , când numărul de pacienți a fost mai mic.

2.1. Studii privind incidența și prevalența diabetului zaharat pe plan
mondial, european și național
Termenul de incidență este specific diabetului zaharat de tip 1, iar termenul
de prevalență este specific pentru diabetul zaharat de tip 2. Astfel, conform
studiilor efectuate, va fi prezentată o imagine de ansamblu asupra impactului la
nivel populațional a l diabetului zaharat .

16
2.1.1. Incidența diabetul zaharat de tipul 1 juvenil insulino – dependent
Diabetul zaharat de tipul 1 (DZ tip 1) este specific copiilor și tinerilor. DZ
tip 1 apare foarte rar în timpul primului an de viață. Incidența bolii crește brusc
între 10 și 14 ani , apoi scade. Datele adunate privind incidența diabetului de tipul
1, în ultimii 20 de ani , arată că DZ de tipul 1 apare în majoritatea grupurilor rasiale
și etnice, însă riscul este mai ridicat în rândul albilor [ 30].
În Atlasul Federației Internaționale de Diabet (IDF) , ediția a 8-a din 2017,
s-a considerat că în lume ar exista aproximativ 1106 500 de copii și adolescenți (0 –
19 ani) cu DZ de tip 1.

Figura 1. Distribuția diabetului zaharat d e tip 1 pe regiunile globului [3 1] − Africa (AFR)
− Europa (EUR )
− Orientul apropiat și nordul Africii (MENA)
− America de Nord și insulele Caraibe (NAC)
− America Centrală și de Sud (SACA)
− Asia de Sud -Est (SEA)
− Regiunea Pacificului de vest (WP)

17

Figura 2. Distribuția diabetului zaharat de tip 1 pe top 10 țări [31]

În figura 1 și figura 2 este ilustrată distribu ția DZ de tip 1 , atât pe marile
regiuni ale globului pământesc , cât și pe top 10 țari din lume. Obser văm că cele
mai multe cazuri de DZ tip 1 sunt înregistrate în emisfera nordic ă, în Europa
(286000) și America de Nord (216 300), deci în țările dezvoltate, dar , per țară,
primele 4 în top sunt din afara Europei ( SUA, India, Brazilia, China) , acestea
cumul ând pest e o treime din numărul total de cazuri de DZ de tip 1 la nivel
mondial.

2.1.1.1. Incidența diabetul zaharat de tip 1 pe plan mondial
Incidența DZ tip 1 s -a estimat a fi 132000 de cazuri noi în fiecare an. Țările
cu cel mai mare număr de cazuri nou diagnosticate anual sunt SUA (17100), India
(16800) și Brazilia (9600).

2.1.1.2. Incidența diabetul zaharat de tip 1 pe plan european
Europa are o incidență de 28200 de cazuri noi pe a n, țările cu cele mai
multe cazuri noi fiind Marea Britanie (4000), Federația Rusă (3600) și Germania
(2400), cu mult mai puține decât top 3 mondial. Dar la indicele de incidența/

18
100000 de locuitori, Europa are șase țări în primele zece: Finlanda 57,2/ 10 0000 de
locuitori, Suedia 39,5/ 100000 de locuitori, Norvegia 29,8/ 100000 de locuitori,
Marea Britanie 25,9/ 100 000 de locuitori, Irlanda 24,3/ 100000 de locuitori și
Danemarca 23.0/ 100000 de locuitori, adică toate țările scandinave, Marea Britanie
și Irlanda.

2.1.1.3. Incidența diabetului zaharat de tip 1 pe plan național
România este una dintre țările în care, în fiecare an , este întocmit un
registru de d iabet zaharat al copilului, realizat de Grupul de Studiu ONROCAD
(Organizația Națională Română pentru Ocrotirea Copilului și Adolescentului cu
Diabet), organizație neguvernamentală, al cărei scop principal este colectarea și
furnizarea de date concrete privind epidemiologia DZ tip 1 la copii.
În România diabetul zaharat de tipul 1 („primar insulino -dependent”)
reprezintă circa 7% din toți diabeticii înregistrați. Media vârstei la diagnostic a fost
de 10,1 ani, fără d iferențe între băieți și fete [3 1]. În conformitate cu datele din
Registrul Român de Diabet al Copilului , la data de 31.12.2015, în țara noastră
exista un număr de 29 37 de copii cu vârsta între 0 -17 ani cu DZ, dintre care 2878
(98%) DZ tip 1, 51 de copii (1,7%) cu DZ tip 2 și 8 copii (0,3%) cu tipuri rare de
diabe t zaharat. Î n cursul anului 2015 au fost înregis trate 42 1 cazuri noi de diabet
zaharat, dintre care 412 (97,9%) de tip 1.
Incidența DZ tip 1 la copilul cu vârsta 0 –17 ani a fost de 10,27/ 100000/ an,
ceea ce situează România în rândul țărilor cu incidență medie – mare a îmbolnăvirii
(> 10/ 100000/ an).
Regional , din punct de vedere geografic și istoric, situația incidenței
diabetului zaharat de tip 1 este următoarea: 11,68/ 100000/ an în Transilvania,
9,89/ 100000/ an în Muntenia și 9,16/ 100000/ an în Moldova [3 2].
Din datele prezentate în tabelul III, se eviden țiază următoarele:
• incidența cea mai mare (14,41/ 100000/ an) este întâlnită la grupa 10 –
14 ani;
• este semnificativă creșterea numărului de cazuri la grupa de vârstă cea
mai mică (0 –4 ani);
• în ultimii 15 ani, incidența DZ tip 1 la copii este în creștere, astfel, la
copiii cu vârsta<15 ani a crescut de la 6,05/ 100000/ an, în 2002, la
10,78/ 100000/ an în 2015, iar la grupa<18 ani, de la 6,05/ 100000/ an,
în 2002, la 10,27/ 100000/ an în 2015.

19
Tabel III. Evoluția incidenței DZ tip 1, la copi l, între anii 2002 și 2015 [3 1]
Grupa
de
vârstă An
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
0 – 4
ani 2,98 3,75 3,63 4,23 4,25 6,12 4,87 5,46 6,35 7,52 6,46 7,99 9,09 5,49
5 – 9
ani 7,33 6,74 8,32 7,40 8,85 9,63 9,47 8,77 9,62 10,80 10,60 9,53 11,79 11,98
10 –
14 ani 7,34 8,18 7,84 8,52 9,11 10,20 11,73 10,49 9,85 12,26 11,63 12,50 11,06 14,41
15 –
17 ani 5,91 5,58 6,39 6,35 6,41 5,98 5,16 3,15 4,08 5,39 6,35 7,48 5,90 7,82
0 – 17
ani 6,05 6,26 6,65 6,72 7,24 8,10 7,98 7,24 7,75 9,39 9,09 9,61 9,86 10,27
0 – 14
ani 6,09 6,44 6,72 6,83 7,50 8,70 8,75 8,27 8,60 10,22 9,60 10,06 10,68 10,78

În Atlasul Federației Internaționa le de Diabet (IDF), ediția a 8-a din 2017,
se estimează că există în România un număr de 2620 cazuri DZ tip 1 la grupa de
vârstă 0 -19 ani.
În concluzie, pe plan mondial, DZ tip 1 reprezintă 7 -10% din număr total
de cazuri de diabet, procentul de DZ tip 1 fiind mic. Din acest motiv, dar și
datorită importanței medicale de identificare a cauzei , prevenția și tratamentul
bolii, statisticile și studiile epidemiologice privin d DZ tip 1 s -au axat pe studiul
incidenței și a l ratei de incidență a DZ tip 1 și mai puțin pe prevalența bolii în
rândul populației totale.

2.1.2. Incidența și prevalența diabetului zaharat de tipul insulino –
independent
Spre deosebire de diabetul de ti pul 1, studiile și datele asupra ratei de
incidență ale diabetului zaharat de tip 2 ( DZ de tip 2 ) sunt mai puține. Pe plan
mondial, sunt citate aproape în totalitate date obținute în Statele Unite ale Americii
(SUA). Cele mai relevante date referitoare la incidența DZ de tip 2 în ultimii 50 de
ani, provin de la populația din Rochester, Minnes ota, deoarece aici există o bază
de date medicale complexe, colectate de la locuitorii regiunii încă din 1966 în

20
cadrul Rochester Epidemiology Project. În cadrul aceste i populații, predominant
albă și care servește drept populație de laborator pentru cercetarea bolilor umane,
toți indivizii peste 30 de ani diagnosticați cu diabet de tipul 2 au fost identificați în
intervalul anilor 1945 – 1989.
Ratele de incidență au fo st mai ridicate în cazul bărbaților și au crescut în
perioadele 1945 -1959 și 1980 -1989: la bărbați de la 174/ 100000 la 331/ 100000,
iar la femei de la 135/ 100000 la 239/ 100000. Aceasta reprezintă o creștere de
90% la bărbați și de 77% la femei. O metodo logie similară a fost folosită pentru a
analiz a o perioadă adițională, 1990 -1994, iar ratele de incidență a diabetului de
tipul 2 au crescut în continuare , la 449/ 100000 la bă rbați și 319/ 100000 la femei
[30].
Studiile asupra prevalenței DZ tip 2 sunt mu lt mai numeroase, actualmente
pe plan mondial citându -se în special din datele publicate de rapoartele
Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) asupra diabetului din anul 2016 și din
Atlasul Federației Internaționale de Diabet (IDF), edițiile 2000 – 2017.

Figura 3. Evoluția numărului de cazuri de diabet pe plan mondial, între 2000 și
2017 [3 1]

În figura 3, pe axa abscisă sunt reprezentați anii, iar pe axa ordonată sunt
reprezentate cazurile de diabet, exprimate în milioane de bolnavi. Conform
Atlasului Federației Internaționale de Diabet (IDF) , ediția 8 din 2017, în lume ar

21
exista aproa pe 425 milioane de adulți (20 -99 ani) cu DZ de tip 2, în creștere față de
382 milioane de persoane în 2013 și 108 milioane în 1980.
Se estimează că în anul 2045 , 629 milioane de oameni vor avea diabet de
tip 2 (diagnosticat și nediagnosticat), reprezentând aproximativ 90% din cazurile
de diabet.
O mențiune importantă în toate s tudiile și statisticile recente privind
prevalența globală a DZ de tip 2 este că preval ența DZ de tip 2 este în creștere la
persoanele de vârsta a treia , diabetul devenind mai degrabă o boală cronică a
bătrâne ții decât a vâ rstei adulte . După unele studii , pe plan mondial , prevalența
este de 12% la persoanele în vârstă de 65 -70 ani , ajungând până la 15% la
persoanele peste 80 de ani. De exemplu, î n Franța, prevalența diabetului are un
maxim in intervalul 75 -79 ani, afectând 19,7% dintre bărbați și 14,2% fe mei, dar
multe cazuri rămânând nediag nosticate.
În SUA, prevalența diabetul ui diagnosticat la bolnavii de 75 ani sau p este
este de 14,9%, iar pentru diabetul nediagnostica t de 13,4%, dând în total o
prevalență de 28,3%. În c asele de îngrijire a bătrânilor din SUA, prevalența
diabetului zahar at este chiar mai mare, afectând până la 32,8% dintre re zidenți, și
continuă să crească [33].

2.1.2.1 . Prevalența diabetului zaharat de tip 2 pe plan mondial
Diabetul zaharat de tip 2 este problemă substanțială de sănătate și una
dintre cele mai răspândite bo li metabolice la nivel mondial . Studii recente au
demonstrat că rata anuală a mortalității la nivel mondial din cauza DZ tip 2 a fost
de 1,5 milioane de persoane și în plus alte 2, 2 milioane de decese au avut loc ca
rezultat al bolilor cardiovasculare declanșate sau agravate de DZ tip 2 [34].
Se observă că în America de Nord și insulele Caraibe (NAC) și în Orientul
apropiat și nordul Africii (MENA) sunt cele mai mari rate de prevale nță a DZ tip 2
(aproximativ 11%), iar în regiunea Africa (AFR) găsim cea mai mică prevalență
(4,2%) probabil datorită nivelului scăzut de urbanizare, a numărului mare de
regiuni cu subnutriție cronică (deci rata obezității este scăzută) și a ratei mari de
boli contagioase.
Diabetul a fost o afecțiune foarte puțin frecventă în Africa până în anii
1950, când prevalența a fost estimată la mai puțin de 1,4%. Dar, până în 1994,
aproximativ 3 milioane de africani au fost afectați. Numărul estimat la 7,1
milioane în anul 2000 a arătat o creștere a prevalenței diabetului cu o creștere de
mai mult de 50% în mai puțin de 15 ani [20].

22

Evoluția prevalenței între anii 1980 și 2014: ținând cont de structura de
vârstă variabilă a populației globale, prevalența diabetului zaharat este de 8,5% în
rândul adulților, apr oape dublu față de 4,7% în 1980.
Din figura 5 se observă că în ultimii 35 ani prevalența DZ de tip 2 la adulți
a crescut în aproape toat e țările globului. Dacă în țările din Europa de Nord și
Canada prevalența a crescut doar puțin, în restul lumii, cu precădere în țările
subdezvoltate sau în curs de dezvolta re (Orientul Mijlociu, Asia de Sud -Est și
Oceania), indicele de prevalență a DZ ti p 2 cel puțin s -a triplat.
Țările cu cel mai mare număr de persoane cu diabet DZ tip 2 sunt China cu
114,4 milioane, India cu 72,9 milioane și SUA cu 30,2 milioane.
(AFR) =Africa

(EUR ) =Europa
(SACA) =America
Centrala și de Sud

(WP) =regiunea
Pacificului de V est

(SEA) =Asia de Sud –
Est
(NAC) =America de
Nord și insulele
Caraibe

(MENA) =Orientul
apropiat și nordul
Africii

Figura 4. Prevalența DZ tip 2 pe regiunile globului [30]

23

Figura 5. Evolu ția prevalenței pe plan mondial între 1980 și 2014 [ 35]

2.1.2.2. Prevalența diabetului zaharat de tip 2 pe plan european
Europa are un număr estimat de 58 milioane de persoane cu diabet DZ tip
2, țările cu cele mai multe cazuri fiind: Federa ția Rus ă (9294254), Germania
(9102395), Turcia (7058955), Spania (4268023), Ita lia (4226882).
Deși Europa are o prevalență scăzută (6,9%), există țări (printre care
Turcia 12%, Rusia 8,5% și Germania 7,5%) cu o rat ă de prevalență crescută față
de medie. În plus , se estimează că mai sunt 36 de milioane de persoane, adică
5,5% din adulții cu vârsta 20 -79 ani , care au toleranță scăzută la glucoză (IGT) .

24
Până în 2045 se estimează că 66,7 milioane de adulți vor avea DZ de tip 2 în
Europa.

2.1.2.3 . Prevalența diabetului zaharat de tip 2 pe plan na țional
Studiul Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului,
Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de
Rinichi (Studiul Național PREDATORR) , demarat în 2013, oferă o imagine clară
asupra situației diabetului zahara t, a bolii cronice de rinichi și a comorbidităților
asociate în România. Studiul a fost realizat de Societatea Română de Diabet,
Nutriție și Boli Metabolice , în parteneriat cu Societatea Română de Nefrologie,
timp de aproape un an și jumătate, pe un eșanti on reprezentativ de aproximativ
3000 de per soane, din 101 centre din țară [ 36].
Rezultatele finale ale studiului PREDATORR arată că prevalența
diabetului zaharat în România este de 11,6%, ceea ce înseamnă că numărul
românilor cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani care suferă de această afecțiune
variază între 1535413 și 1967200 de persoane. Pe regiuni, cifrele arată că cei mai
mulți diabetici se află sudul țării, unde s -a înregistrat o prevalență a diabetului de
13,39%, urmată de regiunea București -Ilfov (12,79%), regiunea de Nord -Est
(12,38%), regiunea Sud -Vest (12,1%), Nord -Vest (11,69%) și Sud -Est (10,44%)
[36] .
Dintre pacienții cu diabet zaharat, 20,69% au reprezentat cazuri nou
depistate, iar 79,31% erau deja în evidența medicilor de familie. Altfel spus,
studiul PREDATORR evidențiază o rată de depistare superioară față de cea
raportată în Europa. În ceea ce privește p rediabetul, rezultatele studiului
PREDATORR arată că există peste trei milioane de români cu prediabet, ceea ce
înseamnă o prevalență de 18,4% [36].
În Atlasul Federației Internaționale de Diabet (IDF) ediția a opta din 2017
s-a estimat c ă pe anul 2017, în România există 1785326 cu DZ tip 2, boala având o
prevalență de 12,41% ș i 369500 cazuri nediagnosticate. Cheltuiala medie făcută
pentru tratarea DZ tip 2 în România este de 302 dolari americani , iar numărul de
decese din România asociate cu DZ tip 2 este de 20585 de persoane [29].

2.2. Concluzii
Conform studiilor și statisticilor existente , se estimează că în lume ar exista
aproximativ 1106500 de copii și adolescenți (0 -19 ani) cu DZ de tip 1. Per total,
cazurile de DZ tip 1, diabet gestational și diabet atipic reprezintă 7 -10 % din

25
numărul total de cazuri de diabet , incidența DZ tip 1 fiind în creștere pe plan
mondial. Dar sunt mari diferențe între ț ări și regiuni și nu sunt clare motive le
pentru care unele regiuni au o rat ă a incidenței DZ tip 1 mult mai mare decât alte
regiuni – se presupune că ar fi o combinație de predispoziție genetică și factori de
mediu.
De asemenea, în lume ar exista aproximativ 425 de milioane de adulți cu
DZ tip 2, care reprezint ă aproximativ 90% din cazurile totale de DZ. Se estimează
că 70 % din populația cu DZ tip 2 trăiește în țările subdezvoltate și în țările în curs
de dezvoltare. Prevalența DZ tip 2 s -a dublat în ultimii 35 de ani și este în creștere
exponențială. DZ tip 2 este apanajul vârstei adulte, dar se constată o creștere în
rândurile copiilor și tinerilor – probabil datorit ă creșterii ratei obezității, a dietei
inadecvate și a lipsei activității fizice.
Spre deosebire de DZ tip 1 și alte forme de diabet atipice, DZ tip 2 este o
boală care poate fi prevenită sau gestionată și prin reducerea ratei obezității, prin
adoptarea un ui stil de viață sănătos , pentru a se reduce complicațiile și costul
global cu serviciile medicale.

26

II. CONTRIBUȚII PERSONALE
Anchetă în cadrul populației privind diabetul zaharat

CAPITOLUL 3
Rezultatele anchetei realizate în cadrul populației privind situația actuală
referitoare la diabetul zaharat în România

3.1. Introducere
Scopul cercetării de față este de a urmări nivelul de inf ormare a populației
din România asupra diabetului zaharat, necesitatea campaniilor de sănătate și
implicarea farmaciști lor în acest domeniu. Acest studiu compară eficiența
modalităților de informare în rândul populației, pentru a ghida viitoarele campanii
de informare ș i arată interesul manifest at de populație pentru acestea .

3.2. Materiale și metode
Acest studiu are la bază o anchetă populațională efectuată cu ajutorul unui
chestionar , care a fost promovat și distribuit în variantă electronică și în variantă
printată.
Cadrul de selecție s -a efectuat la nivelul tuturor județelor din România și au
fost interogate persoane indiferent de vârstă, sex, nivel de educație, active sau nu
profesional.
Pentru redactarea chestionarului s -a utilizat Google® F orms, unde s -au
înregis trat toate răspunsurile pe baza unui cont pe Google® Mail. Chestionarul a
fost accesibil pentru oricine, iar răspunsuri le înregistrate sunt sub protec ția
anonimatului.
Pentru distribuirea chestionarului și înregistrarea răspunsurilor s -au utilizat:
• o tabletă Vanino® – s-a obținut aprobarea de a chestiona pacienții și/sau
aparținătorii din Spitalul Clinic Județean de Urgență din Oradea ;
• platforma de social -media Facebook® – pentru obținerea răspunsurilor on
line;
• cont de G oogle ® Mail – pentru stocarea datelor pe Google ® Drive;
• coli de hârtie – pentru a printa pe ele întrebările chestionarului pen tru
obținerea răspunsurilor off -line; s -a distribuit chestionarul printat unor
persoane pentru a -l compl cta, informațiile obținute fiind ulterior introduse
manual în baza de date.

27
Chestionarul cuprinde 20 întrebări închise de tip dihotomic sau c u
răspunsuri multiple. Primele patru întrebări au avut ca scop obținerea de date
generale despre subiectul chestionat și anume: vârstă, sex, nivel de educație,
ocupație, restul de 16 întrebări au fost puse cu scopul de a înțelege nivelul de
informare a populației din România cu privire la cauzele, incidența și prevenția
diabetului zaharat, necesitatea campaniilor de sănătate, modalitățile cele mai
eficiente de a face o cam panie de sănătate și necesitatea farmaciștilor de a se
implica în acest domeniu.
Chestionarul a fost distribuit în intervalul 07.05.2018 – 29.10.2018. Am
primit chestionare completate de la un număr de 1003 respondențo .
Pentru a putea aprecia dacă eș antionul nostru ș i anume cele 1003
chestionare completate primite este reprezentativ pentru întreaga populaț ie, s-au
folosit formule de calcul ș i programul de statistică „Piface” versiunea 1.72 din
2013, program conceput de Russell V. Lenth [3 7].
Pentru un nivel de încredere de 95%, eroarea maximă admisă luată în
calcul este de ±5%. Luând ca și rată de răspuns un procent de 50%, rezultatul este
n = 385, mărimea necesară a eșantionului .

Figura 6. M ărimea necesară a eșantionului [37]

28
Aceasta înseamnă că avem nevoie de minim 385 de chestionare primite, iar
noi avem 1003 chestionare primite, de unde rezultă că eșantionul nostru este
reprezentativ.
În ceea ce privește marja de eroare, folosind același program de statistică
„Piface” versiunea 1.72 din 2013 , am obținut o marjă de eroare egală cu 0.03096
adică 3,096%

Figura 7. Marja de eroare a studiului [37]

În general, se consideră acceptabile valori ale marjei de eroare situate sub
5%. Valoarea marjei de eroare de 0.03096, obț inută în cercetarea de față, este
considerată bună și conferă eșantionului reprezentativitate pentru populație. Marja
de eroare se referă la faptul că rezultatele calculate pe baza eșantionului nu diferă
cu mai mult de ±3,096% față de calcule similare real izate pe baza întregii
populații.
Structura chestionarului este redat ă în figura 8 . În dreptul variantelor de
răspuns la fiecare întrebare, s-a marcat o bulină sau un pătrat. Bulinele semnifică
faptul că întrebarea are o posib ilitate de răspuns, iar pătratele faptul că întrebarea
are mai multe posibilități de răspuns.

29

1.Vârsta dumneavoastră:
O sub 18 ani
O 18-30 ani
O 30-40 ani
O 40-50 ani
O 50-60 ani
O peste 60 de ani

2.Sexul dumneavoastră:
O Feminin
O Masculin

3.Domeniul în care activați sau ați activat:
O Învățământ
O Medicină/Farmaci e
O Comerț/Vânzări/Economie
O IT
O Construcții/Transporturi
O Jurnalism/ Alimentație publică
O Altele

4.Care sunt ultimele studii absolvite ?
O Școala generală
O Gimnaziu
O Liceu
O Facultate
O Studii postuniversitare
O Altele

5.Raportarea dumneavoastră la Diabetul Zaharat:
 Sunt o persoană cu diabet zaharat
 Am rude de gradul I cu diabet zaharat (părinți, frați)
 Am rude de gradul II cu diabet zaharat (bunici, unchi, mătuși)
 Am rude mai îndepărtate sau alte cunoștințe cu diabet zaharat
 Nu am n ici o rudă cu diabet zaharat

6.Câte persoane care suferă de Diabet Zaharat cunoașteți?
O Nici o persoană
O 1-5 persoane
O Mai mult de 5 persoane

7.Ce întelegeți prin Diabet Zaharat?
 Afecțiune cardiovasculară
 Infecție bacteriană
 Afecțiune cronică, caracterizată printr -o producție de insulină insuficientă
sau utilizată deficitar
 Afecțiune reumatismală
 Boală cronică, nivele ridicate ale glucozei în sânge
 Nu știu/Nu răspund
 Altele

8.Afecțiunile dumneavoastră diagnosticate:
 Boli cardiovasculare (se inc lude și hipertensiunea arterială și
hipotensiunea arterială)
 Dislipidemii
 Boli reumatismale
 Astm
 Altele
 Nu am fost diagnosticat

9.De unde aflați noutățile din domeniul farmaceutic? (maxim 3 răspunsuri
posibile)
 Publicații tipărite (broșuri, pliante, ziare, reviste)
 TV
 Surse online (pagini web, portaluri, forumuri)
 Discuții cu reprezentanții medicali ai companiilor
farmaceutice (vizite, întâlniri, mese rotunde)
 Evenimente medicale (congrese, conferințe, simpozioane)
 Altele

10.Cât de frecvent utilizați internetul?
O Zilnic
O De 3 -4 ori pe săptămână O O dată pe săptămână
O O dată pe lună
O Alt interval

11.Sursele care generează materialele cu profil medical, care vă inspiră cea
mai mare încredere, sunt:
O Paginile Web
O Rețel ele de socializare
O Radio
O TV
O Presa scrisă (reviste, ziare, broșuri)
O Altele

12.Motivul pentru care utilizați cel mai des materialele cu profil medical:
O Informare (din curiozitate, pentru a evita îmbolnăvirea)
O Tratament (după ce v -ați îmbolnăvit, aflarea unor opinii
despre diverse soluții posibile de tratament)
O Nu citesc literatură cu profil medical

13.Informațiile găsite sunt clare și ușor de înțeles:
O Da
O Sunt cazuri în care le înțeleg doar parțial, depinzând de termenii utili zați
O Nu, nu le înțeleg, deoarece sunt prea complexe, din punctul meu de vedere
O Nu știu, nu le -am citit

14.Care este utilitatea materialelor informative pentru dumneavoastră?
 Formarea deprinderilor alimentare sănătoase, evitarea unor
alimente nocive
 Formarea obiceiului de a practica exerciții fizice
 Aflarea informațiilor despre mijloacele de tratare a unor afecțiuni
 Cunoașterea simptomelor și semnelor specifice ale unor
afecțiuni care mă interesează
 Creșterea nivelului propriu de cultură generală

15.Practicați exerciții fizice?
O Zilnic
O De 2 -3 ori/ săptămână
O O dată/ săptămână
O De 2 -3 ori/ lună
O De câteva ori/an
O Niciodată

16.Considerați că populația României are nevoie de campanii de educație
medicală ?
O Da
O Nu
O Nu știu/Nu răspund

17.Considerați că este și responsabilitatea farmaciilor și a farmaciștilor să
inițieze și să organizeze campanii de educație medicală?
O Da
O Nu
O Nu știu/Nu răspund

18.În general, a veți încredere în informațiile pe care le primiți la farmacie/de
la un farmacist?
O O O O O O O O O O
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu am deloc Am încredere
încredere deplină

19.Ați fost implicat în campanii educaționale inițiate sau susținute de
companii farmaceutice?
O Da
O Nu
O Nu știu/ Nu răspund

20.Care este gradul dumneavoastră de receptivitate pentru o campanie de
informare asupra diabetului zaharat organizată de o companie
farmaceutică?
O O O O O O O O O O
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nu mă interesează Mă interesează
deloc foarte mu lt
Figura 8. Structura chestionarului

30
3.3. Rezultate și discuții
Rezultatele obținute în urma anchetei din cadrul populației sunt prezentate
în continuare . Fiecare întrebare din chestionar a avut ca scop final obținerea unei
analize complexe în ceea ce privește:
• nivelul de informare a populației din România cu privire la cauzele,
incidența și prevenția diabetului zaharat;
• necesitatea campaniilor de sănătate, modalitățile cele mai eficiente de a
face o campanie de sănătate;
• necesitatea și oportunitatea farmaciștilor de a se implica în acest
domeniu.
În ceea ce privește răspunsul la prima întrebare, din figura 9 și tabelul IV se
observă faptul că mai receptive în completarea chestionarelor au fost persoanele cu
vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, reprezentând un procent de 45% din totalul
celor ches tionați, fapt datorat și distribuirii preponderente în format electronic a
chestionarului. Tabelul IV conține date referitoare la repartiția pe categorii de
vârstă a respondenților.
Conform lucrărilor unor autori, o persoană vârstnică din două este fie
diabetic ă, fie pre -diabetic ă [6].

Figura 9 . Categoriile de vârstă ale respondenților

8.67
45.07
10.1716.0513.366.68
sub 18 ani
18-30
30-40
40-50
50-60
peste 60 ani3
0

31
Tabel IV. Repartiția respondenților în funcție de vârstă
Răspuns Număr de răspunsuri înregistrate Procent (%)
sub 18 ani 87 8,67
18 – 30 452 45,07
30 – 40 102 10,17
40 – 50 161 16,05
50 – 60 134 13,36
peste 60
ani 67 6,68
Total 1003 100

În ceea ce privește răspunsul la întrebarea a doua, referitoare la repartiția pe
sexe a respondenților, din figura 10 și tabelul V se observă că un procent de
66,8% dintre respondenți este reprezentat de către femei, mai exact 670 de
respondenți. În ceea c e privește respondenț ii de sex masculin, sunt în număr de
333, în minoritate față de respondenții de sex feminin, conform tabelului V.
Este importantă clasificare a respondenților pe sexe, deoarece diferă atât
factorii genetici , cât și factorii socio -cultur ali. Spre exemplu, î n cazul DZ tip 2
diferă anumiți factori de predictibilitate : indicele de masă corporală pentru
femei și circumferința taliei pentru bărbați . De asemenea, o activitate fizic ă
insuficient ă predispune la diabet zaharat de tip 2 în cazul femeilor, iar în cazul
bărbaț ilor, sindromul metabolic î n asoci ere cu hipertensiunea arterial ă și cu
dislipidemia [ 20].

Figura 10 . Rezultatele privind genul respondenților
33.20
66.80Masculin
Feminin

32

Tabel V. Repartiția pe sexe a respondenților
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Masculin 333 33,20
Feminin 670 66,80
Total 1003 100

Întrebarea a treia din chestionar are rolul de a identifica statutul
economic și socio -profesional al respondenților.

Figura 11 . Domeniile de activitate ale respondenților

Tabel VI. Repartiția respondenților pe sectoare de activitate
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Învățământ 143 14,26
Medicină/Farmacie 231 23,03
Comerț/Vânzări/Economie 180 17,95
IT 113 11,27
Construcții/Transporturi 43 4,29
Jurnalism/ Alimentație publică 10 1
Altele 283 28,22
Total 1003 100

33
Din figura 11 și din tabelul V I reiese faptul că există o repartiție
uniformă în diferite domenii de activitat e a persoanelor incluse în studiu :
• Învățământ, reprezentând profesori , elevi și studenți ;
• Medicină/Farmacie, reprezentând farmaciști , medici, asistenți și alte
profesii din domeniul sănătății ;
• Comerț/Vânzări/Economie, reprezentând în principal agenți comerciali
contabili/economiști și bancheri;
• IT;
• Altele, aici fiind incluși în mare măsură pensionarii de 55 -60 de ani și
peste 60 de ani.
Domeniul de activitate poate afecta de asemenea predispoziția la diabet
zaharat. Spre exemplu, un studiu a fost efectuat în rândul angajaților băncilor din
districtul Meerut din India și a fost găsită o prevalență a diabetului de 20%. De
asemenea, un studiu privind sindromul metabolic în rândul angajaților băncilor din
orașul Vitoria, localizat în Brazilia , a indicat o prevalență de 17,2%. Aceste studii
au fost asociate cu vârsta> 45 de ani, circumferința taliei (d e sex masculin> 102
cm și feminin > 88 cm, clasificate ca obezi), masa corporală ( IMC> 29kg / m² au
fost clasificați ca fiind obezi), tipul de die tă și hipertensiunea arterială [20].
Întrebarea a patra se referă la nivelul de educație, respectiv ultimele studii
absolvite. Acest aspect are importanță datorită faptului că, în general, respondenții
cu studii superioare pot fi mai informați și mai interesați de aceste aspect e decât
cei cu un nivel mai redus de educație.

Figura 12 . Ultimele studii a bsolvite ale subiecților
1.89 7.58
36.79
36.8914.662.19Școala generală
Gimnaziu
Liceu
Facultate
Studii
postuniversitare
Altele

34

Tabel VII. Repartiția nivelului educațional al respondenților
Răspuns Număr de răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Școala generală 19 1,89
Gimnaziu 76 7,58
Liceu 369 36,79
Facultate 370 36,89
Studii
postuniversitare 147 14,66
Altele 22 2,19
Total 1003 100

Din figura 12 și din tabelul VII reiese faptul că la acest chestionar au
răspuns în special persoane cu studii superioare și cu studii liceale, ceea ce
reliefeaz ă faptul că respondenții cu un nivel mai mare de educație sunt cei mai
interesați de participarea la astfel de sondaje .
La întrebarea a 5 -a, referitoare la raportarea subiecților la diabet zaharat,
întrebare cu r ăspunsuri multiple ( s-au înregistrat 1091 variante de răspuns) , s-au
obținut rezultatele din figura 13 și tabelul VIII.

Figura 13 . Raportarea respondenților la diabet zahara t
41157270288335
0 100 200 300 400Sunt o persoană cu diabet zaharatAm rude de gradul I cu diabet zaharat
(părinți, frați)Am rude de gradul II cu diabet zaharat
(bunici, unchi, mătuși)Am rude mai îndepărtate sau alte
cunoștințe cu diabet zaharatNu am nici o rudă cu diabet zaharat
–––––––––– ––––- –– -număr de răspunsuri –––––- ––––– ––––––– –>
––- –––––––– –variante de răspuns ––––––––– >

35

Tabel VIII. Rezultate privind raportarea respondenților la diabet zaharat
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent (%)
la 1003 Procent
(%) la 1091
Sunt o persoană cu diabet
zaharat 41 3,76 4,09
Am rude de gradul I cu diabet
zaharat (părinți, frați) 157 14,39 15,65
Am rude de gradul II cu
diabet zaharat (bunici, unchi,
mătuși) 270 24,75 26,92
Am rude mai îndepărtate sau
alte cunoștințe cu diabet
zaharat 288 26,4 28,71
Nu am nici o rudă cu diabet
zaharat 335 30,71 3,4
Total 1091 100 108,77

Întrebarea numărul cinci a fost introdusă în chestionar pentru a afla care
este raportarea personală și implicit gradul de interes și afectare a l subiecților la
problematica diabetului zaharat.
Procentul de 4% de persoane care au răspuns că au diabet zaharat este mai
mic decât media din statistici, fapt explicabil prin procentul mare de respondenți
sub 30 de ani.
Este foarte important procentul de aproximativ 66% de persoane care sunt
bolnavi de diabet și/ sau au rude și cunoștințe cu ace st diagnostic. Practic două
treimi din respondenți au în cercul familial sau în grupul de cunoștințe persoane
afectate de diabet zaharat.
La întrebarea n umărul șase, „Câte persoane cu d iabet zaharat cunoașteți?”
s-au obținut rezultatele din figura 14 și tabelul IX.
Răspunsurile primite la aceast ă întrebare arată că 861 de per soane (86%
dintre respondenți) interacționează, într -o măsură mai mare sau mai mică, în viața
personală sau în activitățile socio -profesionale , cu cel puțin 682 x 1 + 179 x 5 =
1600 de diabetici.

36

Figura 14 . Anturajul respondenților cu persoane suferinde de diabet zaharat

Tabel IX. Răspunsurile înregistrate la întrebarea a șasea
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Nici o persoană 142 14,16
1-5 persoane 682 68,00
Mai mult de 5
persoane 179 17,85
Total 1003 100

Dintre cei 142 respondenți care au declarat că nu cunosc nici o persoană cu
diabet, 110 sunt tineri sub 30 de ani. Așadar, dacă vom co nsidera că din 432 de
persoane peste 30 de ani care au răspuns, doar 32 dintre respondenți nu cunosc pe
cineva care să fie bolnav de diabet, procentul persoanelor adulte peste 30 de ani
care nu cunosc o persoană cu diabet este 7,41%, restul de aproximativ 92% dintre
adulți cunosc cel puțin un diabetic.
La întrebarea numărul șapte, „Ce înțelegeți prin diabet z aharat?”, întrebare
cu răspunsuri multiple (au fost 1258 variante de răspuns) , s-au obținut rezultatele
din figura 15 și tabelul X.
14.16
68.0017.85
Nici o persoană
1-5 persoane
Mai mult de 5
persoane

37

Figura 15 . Percepția respondenților asupra noțiunii de diabetului zaharat

Tabel X. Situația privind informarea corespunzătoare a pacienților referitor la
diabetul zaharat
Răspuns Număr
răspunsuri
înregistrate Procent
(%)
/1003 Procent
(%) /1258
O afecțiune cardiovasculară 20 1,99 1,59
O infecție bacteriană 2 0,2 0,16
O afecțiune cronică, caracterizată
printr -o producție de insulină
insuficientă sau utilizată deficitar 693 69,09 55,09
O afecțiune reumatismală 3 0,3 0,24
O boală cronică, nivele ridicate ale
glucozei în sânge 505 50,35 40,14
Nu știu/Nu răspund 39 3,89 3,1
Altele 18 1,79 1,43
Total 1258 125,42 100

S-au înregistrat 1193 de opțiuni care identifică diabetul zaharat ca fiind o
boală cronică, cauzată de producția insuficientă de insulină și/ sau nivele ridicate
de glucoză în sânge . Deci 55% dintre răspunsuri au identificat exact diabetul
zaharat ca fiind o afecțiune cronică, caracterizată printr -o producție de insulină
20269335053918
0 100 200 300 400 500 600 700 800O afecțiune cardiovascularăO infecție bacterianăO afecțiune cronică, caracterizată
printr -o producție de insulină insuficientă
sau utilizată deficitarO afecțiune reumatismalăO boală cronică, nivele ridicate ale glucozei
în sângeNu știu/Nu răspundAltele
––––––––– ––––––– ––- număr răspunsuri ––- ––––––––– ––– –––––––– –>

38
insuficien tă sau utilizată deficitar și încă 40% dintre respondenți au idee despre
manifestarea diabetului zaharat ca fiind o boală cronică cu nivele ridicate ale
glucozei în sânge.
La întrebarea numărul opt, referitoare la starea de sănătate a respondenților,
întrebare cu răspunsuri multiple (au fost 1134 variante de răspuns) , s-au obținut
rezultatele din figura 16 și tabelul XI .

Figura 16 . Afecțiunile cronice diagnosticate ale respondenților

Tabel XI. Informații referitoare la starea de sănătate a respondenților
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent
(%)/
1134 Procent
(%) /
1003
Boli cardiovasculare (se include și
hipertensiunea arterială și hipotensiunea
arterială) 181 15,96 18,05
Dislipidemii 41 3,62 4,09
Boli reumatismale 114 10,05 11,37
Astm 34 3,00 3,39
Altele 499 44,00 49,75
Nu am fost diagnosticat 265 23,37 26,42
Total 1134 100 113,07

După cum se observă, un procent mare (23%) de respondenți declară că nu
au fost diagnosticați cu o boală cronică (explicabil prin procentul mare de
respondenți sub 30 de ani).
1814111434499265
0 200 400 600Boli cardiovasculare (se include și
hipertensiunea arterială și
hipotensiunea arterială)DislipidemiiBoli reumatismaleAstmAlteleNu am fost diagnosticat
––––––––––––– ––- ––––- număr răspunsuri ––––––– –––––––– –>–––––––– ––– –variante de răspuns ––- –––––– –>

39
Diabetul zaharat de tip 2 influnțează starea de sănatate a pacienților cu boli
cardio -vasculare, ținând cont și de alți factori de risc precum hipertensiune,
obezitate și dislipidemie [34].
Întrebarea numărul nouă, „De unde aflați noutăț ile din domeniul
farmaceutic?” a fost cu răspunsuri multiple (au fost 2056 variante de răspuns) și
s-au obținut rezultatele din figura 17, respectiv tabelul XII .

Figura 17. Sursele de informare referitoare la noutățile din domen iul
farmaceutic a respondenților

Tabel XII . Sursele de informare ale respondenților
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent
(%)/
2056 Procent
(%)/ 1003
Publicații tipărite 396 19,26 39,48
TV 476 23,15 47,46
Surse online 682 33,17 68,00
Discuții cu reprezentanții medicali ai
companiilor farmaceutice 130 6,32 12,96
Evenimente medicale 159 7,73 15,85
Altele 213 10,36 21,24
Total 2056 100 204,99

Conform rezultatelor ilustrate în tabelul XII, sursele on -line (pagini web,
portaluri, forumuri) sunt majoritare cu 682 răspunsuri ( 33% din cele 2056 variante
396476682130159213
0 200 400 600 800Publicații tipariteTVSurse online Discuții cu reprezentanții medicali ai
companiilor farmaceutice Evenimente medicale Altele–––- ––––- -variante de răspuns ––––––– –––– –>
–––– ––––– ––––– -număr răspunsuri ––– –––––- –––- –––––––– –>

40
de răspuns), urmate de sursele TV , 476 răspuns uri (23 %). Numărul de răspunsuri
care conțin ambele opțiuni („TV” și „Surse online”) este 321 (15%) .
Doar 527 (25%) din cele 2 056 variante de răspuns nu conț in deloc opțiunea
„TV” și doar 320 (15%) nu conțin deloc opțiunea „Surse online” și , în final , doar
166 (8%) din cele 2056 variante de răspuns nu conțin deloc nici opțiunea „TV”
nici opțiunea „Surse online”.
Tehnologiile comp uterizate de învățare, sub forma utilizării telefoanelor
inteligente și telemedicinei susțin educaț ia privind diabetul zaharat de la distanță
[36].
Detaliat pentru sursele on-line si TV pe trei grupe de vârst ă, răspunsuri le
sunt redate în tabelul XIII și figura 18.

Figura 18. Utilizarea TV -ului și a surselor o n-line pe categorii de vârstă

Tabelul XIII . Utilizarea TV -ului și a surselor on -line pe categorii de vârstă
TV Surse online
sub 30 de ani 207 386
30-50 ani 143 183
peste 50 ani 126 113
Total 476 682

Concluzia este faptul că televiziunea și sursele online (p agini web,
portaluri, forumuri), independent și combinate , sunt principal e metod e de
informare în privința noutăților farmaceutice.
207143126
386183113
0 100 200 300 400 500sub 30 de ani30-50 anipeste 50 ani
Surse
online
TV
–––––––––––– număr răspunsuri ––––––––––––––––––- >––––––– grupa de vârstă ––––––––- >

41
Figura 19 și tabelul XIV redau răspunsurile la întrebarea 10 privind
frecvența utilizării internetului de către respondenți.

Figura 19 . Frecvența utilizării internetului de către respondenți

Tabel XIV . Rezultate privind frecvența utilizării internetului
Răspuns Număr de răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Zilnic 864 86,14
De 3 -4 ori pe
săptămână 76 7,58
O dată pe săptămână 26 2,59
O dată pe lună 8 0,80
Alt interval 29 2,89
Total 1003 100

Se observă clar faptul că marea majoritate a r espondenților accesează zilnic
internetul, probabil datorită utilizării masive a smartphone -urilor și a tabletelor.
Practic, în ziua de azi, indiferent de vârstă, sex, nivel de educație , toți respondenții
utilizează foar te mult i nternetul, ceea ce -l propulseaz ă ca principal mijloc de
comunicare și informare în masă.
Răspunsurile la întrebarea 11, referitoare la sursele de comunicare ce
inspiră cea mai mare încredere , apar în figura 20, respectiv tabelul XV .

86.147.582.590.80
2.89Zilnic
De 3 -4 ori pe
săptămână
O dată pe
săptămână
O dată pe lună
Alt interval

42

Figura 20 . Sursele care generează materialele cu profil medical, care
inspiră cea mai mare încredere

Tabel X V. Rezultate privind sursele care generează materialele cu profil
medical, care inspiră cea mai mare încredere
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent
(%)
Paginile Web 332 33,10
Rețelele de socializare 88 8,77
Radio 13 1,30
TV 128 12,76
Presa scrisă (reviste, ziare ,
broșuri) 186 18,54
Altele 256 25,52
Total 1003 100

Conform rezultatelor obți nute, sursele online: paginile w eb și rețelele de
socializare inspiră încrederea ce mai mare în legătură cu materialele cu profil
medical (41,87%), mai mult decât presa sc risă, TV și radio la un loc (34 %). Printre
pacienții care au răspuns la chestionarul comple tat pe h ârtie (și probabil aceasta
interpretare e valabilă și la chestionarul online) , majoritatea au menționat verbal că
au cel mai mare grad de încredere în medicii curanți și în farmaciști și au bifat
opțiunea de răspuns „Altele”. Un studiu efectuat a concluzio nat că o îmbunătățire
modestă a hemoglobinei A1c poate fi realizată la un cost moderat, folosind un
program de management prin intermediul telefoniei pentru adulții cu diabet
zaharat de tip 2 cu venituri mici [ 38].
33.10
8.77
1.3012.7618.5425.52Paginile Web
Rețelele de socializare
Radio
TV
Presa scrisă (reviste,
ziare, broșuri)
Altele

43
Răspunsurile la întrebarea 12, „Motivul p entru care utilizați cel mai des
materialele cu profil medical” , sunt reprezentate în figura 21, respectiv tabelul
XVI.

Figura 21 . Motivele utilizării materialelor cu profil medical

Tabel XVI. Motive pentru utilizarea materialelor medicale
Răspuns Număr
răspunsuri
înregistrate Procent
(%)
Informare (din curiozitate, pentru a
evita îmbolnăvirea) 540 53,84
Tratament (după ce v -ați îmbolnăvit,
aflarea unor opinii despre diverse
soluții posibile de tratament) 334 33,30
Nu citesc literatură cu profil medical 129 12,86
Total 1003 100

Conform rezultatului din tabelul XV I, majoritatea respondenților (53%)
caută și parcurg materialele cu profil medical pentru informare , fiind preocup ați de
cunoașterea simptomelor ș i metode lor de prevenție pentru diverse boli. Un procent
de 33% din respondenți spun că sunt în căutarea unor alte opinii privind
tratamentul bolilor de care probab il suferă. În ciuda faptului că există un curent de
opinie care spune că foarte mulți bolnavi se tratează cu ajutorul internetului și a

44
motoarelor de căutare precum Google®, totuși în cazul studiului nostru acest
procent este minoritar.
Sunt necesare cunoștințe referitoare la diabet pentru o îngrijire zilnică
corespunzătoare, pentru prevenirea apariției complicațiilor în cazul diabetului
zaharat, așadar este necesară o rutină de autogestiune a bolii [39].
Răspunsurile la întrebarea 13 privind claritatea și ușurința de a găsi
răspunsuri sunt reprezentate în figura 22 , respectiv tabelul XVII.

Figura 22 . Claritatea și ușurința de a găsi răspunsuri

Tabel XVI I. Rezultatele înregistrate la întrebarea 13
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent
(%)
Da 356 35,49
Sunt cazuri în care le înțeleg doar parțial,
depinzând de termenii utilizați 509 50,75
Nu, nu le înțeleg, deoarece sunt prea
complexe, din punctul meu de vedere 64 6,38
Nu știu, nu le -am citit 74 7,38
Total 1003 100

Numărul mare de respondenți care spun că înțeleg în totalitate sau parțial
informațiile din materialele cu profil medical este legat de răspunsurile de la
întrebările numărul trei și patru din chestionar. Un procent de 23% din respondenți
35.49
50.756.38
7.38Da
Sunt cazuri în care le înțeleg doar
parțial, depinzând de termenii
utilizați
Nu, nu le înțeleg, deoarece sunt
prea complexe, din punctul meu de
vedere
Nu știu, nu le -am citit

45
activează în dome niu medical ș i 51% din respondenți au absolvit facultatea sau
studii postuniversitare.
Răspunsurile la întrebarea 14, „Care este utili tatea materialelor
informative?”, sunt reprezentate în figura 23 , respectiv tabelul XVII I.

Figura 23 . Utilitatea materialelor informative

Tabel XVI II. Rezultate privind utilitatea materialelor informative
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent
(%)/
2048 Procent (%)/
1003
Formarea deprinderilor alimentare
sănătoase, evitarea unor alimente nocive 467 22,8 46,56
Formarea obiceiului de a practica
exerciții fizice 225 10,99 22,43
Aflarea informațiilor despre mijloacele
de tratare a unor afecțiuni 470 22,95 46,86
Cunoașterea simptomelor și semnelor
specifice ale unor afecțiuni care mă
interesează 509 24,85 50,75
Creșterea nivelului propriu de cultură
generală 377 18,41 37,59
Total 2048 100 204,19
467225470509377
0 200 400 600Formarea deprinderilor alimentare
sănătoase, evitarea unor alimente nociveFormarea obiceiului de a practica exerciții
fiziceAflarea informațiilor despre mijloacele de
tratare a unor afecțiuniCunoașterea simptomelor și semnelor
specifice ale unor afecțiuni care mă
intereseazăCreșterea nivelului propriu de cultură
generală
–––––––––––– ––– –număr răspunsur i––––- ––- –––––– –––––––– –>–––––––– variante de răspuns –––– ––––––– –>

46
Analizând răspunsurile, observăm că interesul în studierea materialelor
informative este cel mai mare în zona cunoașterii simptomelor unor afecțiuni și a
mijloacelor lor de tratare, dar un procent de 32% sunt interesați și de formarea
deprinderilor alimentare sănătoase și a obiceiului de a practica exerciții fizice, ceea
ce în cazul diabetului ține foarte mult și de prevenție.
De asemenea , este de remarcat că un număr de 661 de chestionare (deci
66%) aveau bifate ambele răspunsuri: „Aflarea informațiilor despre mijloacele de
tratare a unor afecțiuni” și „Cunoașterea simptomelor și semnelor specifice ale
unor afecț iuni care mă interesează”, iar 98 de chesti onare dintre acestea mai aveau
și a III -a opțiune și anume formarea deprinderilor alimentare sănătoase.
Întrebarea 15 se referă la frecvența de practicare a exercițiilor fizice, iar
răspu nsurile sunt redate în figura 24 , respectiv tabelul XIX .

Figura 24 . Frecvența practicării exercițiilor fizice

Tabel X IX. Informații privind activitatea fizică a respondenților
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Zilnic 158 15,75
De 2 -3 ori/ săptămână 298 29,71
O dată/ săptămână 180 17,95
De 2 -3 ori/ lună 109 10,87
De câteva ori/an 162 16,15
Niciodată 96 9,57
Total 1003 100
15.75
29.71
17.9510.8716.159.57Zilnic
De 2 -3 ori/ săptămână
O dată/ săptămână
De 2 -3 ori/ lună
De câteva ori/an
Niciodată

47
Conform tabelului XIX , 63% dintre respondenți practică exerciții fizice cel
puțin săptămânal (zilnic/ de 2 -3 ori/ o dată pe săptămână ). Procentul se explică
prin ponderea respondenților sub 30 de ani și sub 18 ani, persoanele tinere
practicând exercițiile fizice , în mod regula t. Din cele 158 de răspunsuri „Zilnic”,
98 au provenit de la persoane sub 30 ani. Doar 2 persoane sub 30 de ani au
declarat că nu practică niciodată exerciții fizice față de 44 de persoane peste 50 de
ani.
Întrebarea 16 a fost: „Considerați că populația Ro mâniei are nevoie de
campanii de educație medicală?”. Răspunsurile sunt redate în figura 2 5, respectiv
tabelul X X și sunt foarte elocvente: aproape toți respondenții (95%) sunt de acord
că populația are nevoie de educație medicală. Probabil accesul rapid l a informație,
în special prin noile tehnologii, a conștientizat populația de necesitatea prevenției
și a educării în privința afecțiunilor medicale larg răspândite, cum este și diabetul
zaharat.

Figura 25 . Necesitatea unei campanii de educație medicală

Tabel X X. Rezultatele înregistrate la întrebarea 16
Răspuns Număr de răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Da 946 94,32
Nu 44 4,39
Nu știu/Nu
răspund 13 1,30
Total 1003 100,01

94.324.39 1.30
Da
Nu
Nu știu/Nu
răspund

48
Întrebarea 17 se referă la res ponsabilitatea farmaciștilor și a farmaciilor să
inițieze și să organizeze campanii de educație medicală. Răspunsuri le date sunt
redate în figura 26 , respectiv tabelul X XI.
Un procent de 71% din respondenți consideră că farmaciile și farmaciștii
sunt o componentă importantă a procesului de educație medicală, fiind priviți ca
locuri/ persoane cu competență mare în privința informării populației asupra unor
afecțiuni medicale.

Figura 26 . Necesitatea implicării farmaciștilor și a companiilor farmaceutice în
organizarea campaniilor de educație medicală

Tabel XX I. Rezultatele obținute la întrebarea 17
Răspuns Număr de
răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Da 715 71,29
Nu 138 13,76
Nu știu/Nu
răspund 150 14,95
Total 1003 100

Întrebarea 18 se referă la gradul de încredere în informațiile pe care le
primesc respondenții în farmacie, respectiv de la un farmacist. Răspunsurile sunt
ilustrate în figura 2 7, respectiv tabelul XXI I.

49
Se observă notele bune și foarte bune pe care respondenții le -au acordat
informații lor oferite de farmaciști, mai mult de 75% din răspunsuri având note
peste 7 în privința gradului de încredere.

Figura 27 . Gradul de înc redere în informațiile primite î n cadrul farmacie i sau de la
un farmacis t

Tabel XXI I. Rezultatele obținute la întrebarea 18
Grad Număr de răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Nu am deloc
încredere
1 10 1,00
2 8 0,80
3 19 1,89
4 23 2,29
5 104 10,37
6 73 7,28
7 176 17,55
8 259 25,82
9 156 15,55
10 175 17,45
Am încredere
deplină
Total 1003 100

50
Întrebarea 19 urmărește să releve dacă respondenții au fost implicați în
campanii educaționale inițiate sau susținute de companii farmaceutice.
Răspunsurile sunt prezentate în figura 2 8, respectiv tabelul XXI II.

Figura 28 . Interesul respondenților privind campaniile educaționale inițiate sau
susținute de companii farmaceutice

Tabel XXII. Rezultatele înregistrate la întrebarea 19
Răspuns Număr de răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Da 130 12,96
Nu 817 81,46
Nu știu/Nu răspund 56 5,58
Total 1003 100

Se observă că marea majoritate a respondenților nu au fost implicați în
campanii educaționale inițiate sau susținute de companii farmaceutice.
Întrebarea 20 se referă la gradul de receptivitate pentru o campanie de
informare asupra diabetului zaharat organiz ată de o companie farmaceutică.
Respondenții au acordat o notă pornind de la 1 („Nu am deloc încredere
deloc”) și până la 10 („Am încredere totală”). Răspunsurile sunt prezentate în
figura 2 9, respectiv tabelul XXIII .
Se observă notele bune și foarte bune pe care respondenții le -au acordat
unei inițiative de informare asupra diabetului zaharat organizată de o companie
farmaceutică, aproximativ 70% din răspunsuri având no te peste șapte în privința
receptivității la o astfel de inițiativă.

12.96
81.465.58
Da
Nu
Nu știu/Nu
răspund

51

Figura 29 . Gradul de receptivitate a responenților pentru o campanie de informare
asupra diabetului zaharat organizată de o companie farmaceutică

Tabel XXIII. Răspunsurile înregistrate la întrebarea număr ul 20
Grad Număr răspunsuri
înregistrate Procent (%)
Nu am deloc
încredere
1 33 3,29
2 8 0,80
3 28 2,79
4 29 2,89
5 93 9,27
6 97 9,67
7 134 13,36
8 191 19,04
9 183 18,25
10 207 20,64
Am încredere
deplină
Total 1003 100

33
828 2993 97134191183207
050100150200250
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
––––– ––––––––- –grad de încredere ––––––––––––––––– –– >–––– –––- -num ăr de răspunsuri ––––––- –– >

52
3.4. Concluzii
În urma analizei rezultatelor obținute pe baza chestionarului, se evidențiaz ă
faptul că diabetul este o afecțiune larg răspândită pe teritoriul României,
aproximativ două treimi din respondenții chestionarului având în cercul familial
sau în grupul de cunoștințe persoane b olnave de diabet zaharat, iar 86% dintre
respondenți interacționează în viața personală sau în activitățile socio -profesionale
cu cel puțin o persoană bolnavă de diabet.
Răspunsurile majoritare, în propoție de 55%, au identificat exact diabetul
zaharat ca fiind o afecțiune cronică, caracterizată printr -o producție de insulină
insuf icientă sau utilizată deficitar .
Cel mai mare interes (66%) în studierea materialelor informative este în
zona cunoșterii simptomelor unor afecțiuni și a mijloacelor lor de tratar e. Dintre
respondenți, un procent de 32% sunt interesați și de formarea deprinderilor
alimentare sănătoase și a obiceiului de a practica exerciții fizice, ceea ce în cazul
diabetului este important , deoarece ține mult de prevenție.
Televiziunea și sursele on -line (pagini web, portaluri, forumuri) ,
independent și combinate , sunt principalele metode de informare în privința
noutăților farmaceutice. Indiferent de vârstă, sex, nivel de educație , toți
respo ndenții utilizează foarte mult i nternetul (zilnic 86%, săptămânal peste 95%),
astfel că acesta poate fi considerat drept principal mijloc de comunicare și
informare în masă.
Respondenții au un grad de încredere ridicat în informațiile me dicale
primite de la farmaciști, respectiv 71,3% d in respondenți consideră că farmaciile și
farmaciștii sunt o componentă importantă a procesului de educație medicală și
peste 94 % consideră faptul că România are nevoie de campanii de informare
referitoare la diabetul zaharat și alte actualități medicale.

53
CONCLUZII GENERALE

Diabetul zaharat reprezintă un grup de dezordini metabolice de etiologie
multiplă, având ca manifestare esențială comună hiperglicemia cronică cauzată de
secreția și eliberarea insuficientă a insulinei de către pancreas sau de utilizarea
insuficientă a insulinei de către ț esuturi. Conform clasificării din 1997 a
comitetului internațional de experți sunt defi nite patru tipuri de diabet zaharat, cele
mai des întâlnite fiind diabetul zaharat de tip 1 și diabetul zaharat de tip 2.
Spre deosebire de diabetul zaharat de tip 1 și alte forme de diabet atipice,
diabetul zaharat de tip 2 este o boală care poate fi prevenită sau gestionată și prin
reducerea ratei obezității și prin adoptarea unui stil de viață sanătos, pentru a se
reduce complicațiile și costul global cu serviciile medicale .
Conform Atlasului Federației Internaționale de Diabet (IDF) , ediția a 8-a,
din 2017 , în lume ar exista aproape 425 de milioane de adulți ( 20 – 99 ani) cu
diabet zaharat de tip 2, în creștere față de 382 de milioane de persoane în 2013 și
108 milioane în 1980. Se estimează că în anul 2045, 629 milioane de oameni vor
avea diabet zaharat de ti p 2, reprezentând aproximativ 90% din cazurile de di abet.
Campaniile de informare în rândul populației sunt foarte importante, în
cazul diabetului zaharat , campanile desfășurate în ultimii 10 -15 ani , cu ocazia Zilei
Mondiale a Diabetului -14 noiembrie – fiind numeroase atât pe plan mondial, cât și
național având o audiență mare .
De asemenea, contează atât modul în care inf ormația este percepută
eficient, cât și preferințele și necesitățile de informare a le populației. În urma
studiului și analizei rezultatelor obținute p e baza chestionarului , se poate
concluziona că diabetul este o afecțiune larg răspândită pe teritoriul României,
66% (aproximativ 2/3) din respondenții chestionarului având în cercul familial sau
în anturajul apropiat , persoane bolnave de diabet zaharat, i ar 86% dintre
respondenți interacționează în viața personală sau în activitațile socio -profesionale
cu cel puțin o persoană bolnavă de diabet.
Se consideră necesară implicarea specialiștilor din domeniul farmaceutic,
respondenții manifestând un interes crescut pentru informațiile din domeniul
medical (72,3%). Respondenții au un grad de încredere ridicat în informațiile
medicale primite de la farmac iști, peste 75% din răspunsuri având note peste 7 în
privința gradului de încredere în farmaciști și peste 94 % consideră faptul că
România are nevoie de campanii de informare referitoare la diabetul zaharat și alte
actualități medicale. Indiferent de vârst ă, sex, nivel de educ ație, toți respondenții

54
utilizează foarte mult internetul (zilnic 86%, săptămânal peste 95%), astfel că
acesta poate fi considerat drept mijloc de comunicare și informare principal.
Rezultatele anchetei realizate relevă faptul că farm aciștii au un rol decisiv
în informarea populației asupra acestei afecțiun i în principal, dar și asupra altor
probleme de sănătate publică. Evoluția stării de sănătate a populației depinde și de
pregătirea farmaciștilor și de capacitatea lor de comunicare cu pacienții în mod
eficient .

55
BIBLIOGRAFIE

1. Zajak Jacek, Shretsha Anil, Patel Parini, Poretsky Leonid, The main events in
the history of diabetes mellitus. In: Poretsky Leonid (editor), Principles of
diabetes mellitus, Springer Science & Business Media, New York, 2010, p. 17 –
28
2. Vulpoi Carmen, Ungureanu Gabriel, Ungureanu Maria Christina, Diabetul
zaharat. În: Zbranca Eusebie (coordonator), Endocrinologie. Ghid de
diagnostic și tratament în bolile endocrine, ediția a III -a revăzută, Editura
Polirom, Iași, 2008, p. 445 -487
3. Dinneen Sean F., What is diabetes?, Medicine, 2010, vol. 38, nr. 11 , p. 589-
591
4. Bottomley Julia M., Raymond Frank D. , Pharmaco -economic issues for
diabetes therapy, Best Practice & Research Clinical Endocrinology &
Metabolism, 2007 , vol. 21, nr. 4, p . 657 –685
5. World Health Organization (WHO). Departement of Noncom municable
Disease Surveillance. Definition, diagnosis and classification of diabetes
mellitus and its complications: report of a WHO consultation. Part 1, Diagnosis
and classification of diabetes mell itus, Geneva, 1999, disponibil la:
http://www.who.int/iris/handle/10665/66040, consultat la: 25.07.2018
6. Mogoșan Cr istina, Voștinaru Oliv iu, Ghibu Steliana, Bazele experimentale ale
farmacologiei, Editura Medicală Univ ersitară „Iuliu Hațieganu” Cluj -Napoca,
2005, p. 181-184
7. Halim Michael , Halim A lice, The effects of inflammation, aging and oxidative
stress on the pathogenesis of diabetes mellitus (type 2 diabetes), Diabetes &
Metabolic Syndrome: Clinical Research & Reviews, 2019, vol. 13 , nr. 2, p.
1165 -1172
8. Bommer Christian, Sagalova Vera, Heesemann Esther, Manne -Goehler
Jennifer, Atun Rifat, Bärnighausen Till, Davies Justine, Vollmer Sebastian,
Global economic burden of d iabetes in adults: Projections f rom 2015 to 2030,
Diabetes Care , 2018 , vol. 41, nr. 5, p. 963-970
9. Dinneen Sean F., Management of type 1 diabetes mellitus, Medicine, 2010 ,
vol. 38, nr. 11, p. 610-617
10. Thrower S.L., Bingley P.J ., What is type 1 diabetes? , Medicine, 2010, vol . 38,
nr. 11, p. 592-596

56
11. White Jr. John R., A brief history of the deve lopment of diabetes medications,
Diabetes Spectrum, 2014, vol . 27, nr. 2, p. 82 -86
12. Prahalad Priya , Tanen baum Molly L., Hood Korey , Maahs David M., Invited
Review. Diabetes technology: improving care, improving patient reported
outcomes and preventing comp lications in young people with t ype 1 diabetes,
Diabetic Medicine, 2018, vol. 3 5, nr. 4, p. 419 -429
13. Ravnic Dino J ., Leberfinger Ashley N., Ozbol at Ibrahim T., Bioprinting and
cellular therapies for type 1 d iabetes, Trends in Biotechnology, 2017, vol. 35,
nr. 11, p. 1025 -1034
14. Berezin Alexander E., Prognostication of clinical outcomes in diabetes
mellitus: Emerging role of cardiac biomarkers, Diabetes & Metabolic
Syndro me: Clinical Research & Reviews , 2019, vol . 13, p. 995-1003
15. Musselman Dominique L., Betan Ephi, Larsen Hannah, Phillips Lawrence S.,
Relationship of depression to diabetes types 1 and 2: epidemiology, biolo gy,
and treatment , Biological P sychiatry , 2003, vol. 54, nr. 3, p. 317-329
16. Upadhyay Jagriti, Polyzos Stergios A. , Perakakis Nikolaos , Thakkar Bindiya ,
Paschou Stavroula A. , Katsiki Niki , Underwood Patricia , Park Kyung -Hee,
Seufert Jochen , Kang Eun Seok , Sternthal Elliot , Karagiannis Asterios ,
Christos S. Mantzoros , Pharm acotherapy of type 2 diabetes: a n update,
Metabo lism: Clinical and Experimental , 2018, vol . 78, p. 13 -42
17. Yammine Luba, Kosten Thomas R., Pimenova Maria, Schmitz Joy M.,
Cigarette smoking, type 2 diabetes mellitus, and glucagon -like peptide -1
receptor agonists as a potential treatment for smokers with diabetes: An
integrative review, Diabetes Research and Clinical Practice, 2019 , vol. 149 , p.
78-88
18. Johns Emma C., Denison Fiona C., Norman Jane E., Reynolds Rebecca M.,
Gestational diabetes mellitus: mechanisms, treatment, and c omplications,
Trends in Endocrinology and Metabolism, 2018, vol. 29, nr. 11, p. 743 -754
19. Gooley Joshua J., Mohapatra Litali, Twan Derek Chao Kuan, The role of sleep
duration and sleep disordered breathing in gestational diabetes mellitus,
Neurobiology of Sleep and Circadian Rhythms , 2018, vol . 4, p. 34 -43
20. Msopa E, Mwanakasale V, Identification of risk factors of diabetes mellitus in
bank employees of selected banks in Ndola town, Diabetes & Metabolic
Syndr ome: Clinical Research &Reviews , 2019, vol. 13, nr. 2, p. 1497 -1504
21. Macaulay Shelley, Ngobeni Martha, Dunger David B., Norris Shane A., The
prevalence of gestational diabetes mellitus amongst black South African

57
women is a public health concern, Diabetes Research and Clinical Practice,
2018 , vol. 139 , p. 278 -287
22. Schwartz Naama, Nachum Zohar, Green Manfred S., The prevalence of
gestational diabetes mellitus recurrence – effect of ethnicity and parity: a
metaanalysis , American J ournal of Obstretics and Gynecology , 2015, vol . 213,
nr. 3, p. 310-317
23. Bălăceanu Alice , Principii de diagnostic și management în d iabetul gesta țional,
Revista M edical ă Român ă, 2010, vol. 57, nr. 1, p. 17-19
24. International Diabetes Federation ( IDF), Who we are, disponibil la :
https://www.idf.org/who -we-are. html, consultat la : 14.06.2019
25. United Nations , General Assembly, 83rd plenary meetin g, Resolution adopted
by the Gener al Assembly on 20 December 2006, World Diabetes Day,
disponib il la: h ttps://undocs.org/A/RES/61/225 , consultat la: 25.07.2018
26. International Diabetes Federation (IDF), World Diabetes Day (WDD),
disponibil la : http://www.worlddiabetesday.org/about -wdd.html, consultat la:
25.07.2018
27. Societatea Română de Diabet, Nutriți e și Boli Metabolice, Campanii,
disponibil la: https://societate -diabet.ro/campanii -societatea -romana -de-diabet/,
consultat la: 25.07.2018
28. Rusu Valeriu, Dic ționar medical, ediția a IV -a, Ed itura Medic ală, București,
2004, p. 572, 801
29. Vlad Ioana Andra, Studiul epidemiologic al diabetului zaharat nou depistat în
județul Bihor între anii 2007 -2011, Teză de doctorat, Domeniul Medicină,
Universitatea din Oradea, 2014, p. 3 -18, Rezumatul tezei de doctorat disponibil
la: https://www.uoradea.ro/display30 72, consultat la: 14.06.2018
30. Băcanu Gheorghe, Acad. Ion Pavel, ctitor al diabetologiei românești, Viața
Medicală, 2012, nr. 44(1190), disponibil la: http://www.viata –
medicala.ro/*articl eID_5964 -dArt.html, consultat la: 14.06.2018
31. International Diabetes Federation, IDF Diabetes Atlas , 8th edition, 2017, p. 9-
130, disponibil la: http://www.diabetesatlas.org/resources/2017 -atlas.html ,
consultat la: 14.06.2018
32. Șerban Viorel, Vlad Adrian, Timar Romulus, Epidemiologia diabetului zaharat
tip 1 al copilului în România (1), Viața Medicală , 2017, nr. 20(1426) ,
disponibil la : http://www.viata -medicala.ro/Epidemiologia -diabetului -zaharat –
tip-1-al-copilului -in-Romania -(1).html*articleID_13255 -dArt.html , consultat
la: 14.06.2018

58
33. Abdelhafiz Ahmed H. , Sinclair Alan J., Diabetes in the elderly , Medicine ,
2019, vol. 47, nr. 2, p. 119 -122
34. Berezin Alexander E., Prognostication of clinical outcomes in diabetes
mellitus: Emer ging role of cardiac biomarkers, Diabetes & Metabolic
Syndrome : Clin ical Research & Reviews, 2019, vol. 13, p. 995-1003
35. Zhou Bin, Lu Yuan, Hajifathalian Kaveh, Benth am James, Di Cesare
Mariachiara , Danaei Goodarz, Bixby Honor, Cowan Melanie et al., NCD Risk
Factor Collaboration (NCD -RisC), Worldwide trends in diabetes since 1980: a
pooled analysis of 751 population -based studies with 4. 4 million participants,
The Lancet, 2016, vol. 387, nr . 10027, p. 1513 -1530
36. Mota Maria, Popa Simona Georgiana, Mota Eugen, Mit rea Adina, Catrinoiu
Doina, Cheț a Dan Mircea, Guja Cristian, Hâncu Nicolae et al., Prevalence of
diabetes mellitus and prediabetes in the adult Romanian population:
PREDATORR s tudy, Journal of Diabetes, 2016, vol. 8, nr. 3, p. 336 –344
37. Program de statistică Piface 1.72, disponibil la:
http://ww w.softpedia.com/get/Science -CAD/Piface.shtml, consultat la:
12.07.2019
38. Lian J inxiao, McGhee Sarah M., Chau June , Wong Carlos K.H, Lam Cindy
L.K, Wong William C.W., Systematic review on the cost -effectiveness of self –
management education programme for type 2 diabetes mellitus, Diabetes
research and clinical practice, 2017, vol. 127, p. 21 -34
39. Saha Sarama, Riemenschneider Henna, Müller Gabriel, Levin -Zamir Diane,
Van den Broucke Stephan, Schwarz Peter E.H., Comparative analysis of
diabetes self -management education programs in the European Union Member
States, Primary Care Diabetes , 2017, vol. 11, nr. 6, p. 529 – 537