Disciplina de Nutriție comunitară și Igiena alimentelor [609025]

Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie
Târgu Mureș
Facultatea de Medicină
Disciplina de Nutriție comunitară și Igiena alimentelor

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Prof. dr. Monica Tarcea
Absolvent: [anonimizat]
2019

2
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie
Târgu Mureș
Facultatea de Medicină
Disciplina de Nutriție comunitară și Igiena alimentelor

LUCRARE DE LICENȚĂ
Evaluarea riscului de diabet zaharat tip II și complicațiile sale

Coordonator științific:
Prof. dr. Monica Tarcea
Absolvent: [anonimizat]
2019

CUPRINS

3

Capitolul I. Partea general ă

1.1. Diabetul zaharat – definiție, etiologie, clasificare , diagnostic ……………….. 4
1.2. Complicațiile acute și cronice ale diabetului zaharat ……………………………. 7
1.3 Tratamentul diabetului zaha rat ……………………………………………………………. 9
1.4 Tratamentul complicatiilor în diabetul zaharat ……………………………………… 11
1.5 Metode de screening și depistare precoce ………………………………… . 12
1.6 Factorii de risc ai diabetului zaharat ………………………………………… 13
1.7 Prevenția diabetului zaharat …………………………………………………… 13

Capitolul II. Partea specială

2.1 Introducere ……………………………………………………………………………………….. 15
2.2 Material și metodă ……………………………………………………………………………… 16
2.3 Rezultate ………………………………………………………………………………………….. 17
2.4 Discuții ……………………………………………………………………………………………… 24
2.5 Concluzii …………………………………………………………………………………………… 28
2.6 Bibliografie ………………………………………………………………………………………. 29
Rezumat/Abstract
Anexe

4
CAPITOLUL I. PARTEA GENERALĂ

1.1. Diabetul zaharat – definiție, clasificare etiologică și diagnostic

Defin iție
Diabetul zaharat reprezintă o afecțiune metabolică cronică , caracterizată
printr -un status hip erglicemic cronic datorită scăderii secreției de insulină și /
sau reduce rii sensibilității la insulină (insulinorezistență) a diverselor țesuturi, î n
speci al a celui m uscular , nervos și hepatic. Consecutiv hiperglicemiei ș i a
deficitului de i nsulină , apar o serie de perturbări la nivelul metabolismului
protidic, lipidic și hidroelectrolitic , conducând î n final la o degradare a întreg
metabolismului en ergetic . Evoluția este cronică , marcată de complicații acute și
cronice grave care reduc durata ș i calitatea vieții pacientului [1].
Clasificare etiologică
Diabetul zaharat de tip 1 (insulino -dependent) apare prepond erent la 5 –
10% din diabetici , în spec ial la pers oane tinere, până în 30 de ani, dar numai un
procent de 10 -15% au un istoric familial pozitiv. Acest tip de diabet apare :
 fie prin distrugerea autoimună a celulelor β – pancreatice, markerii
procesului autoimun fiind autoanticorpii: antiinsulin a, anticelule insulare,
antidecarboxilază a acidului glutamic (GAD 65) și antitirozinfosfatază IA -2 și
IA-2β;
 fie idiopatic, fără nicio etiologie cunoscută, aceștia prezentând
insulinopenie și cetoacidoză. Deși doar o mică parte din pacienții care
prezintă diabet d e tip 1 se încadrează în această categorie, studiile recente
arată faptul că rasa africană ș i cea asiatică este mai predispusă să dezvolte
acest tip [2].
Diabetul zaharat de tip 2 (insulino -independent) apare în procente de
90-95% la persoane cu vârsta peste 40 de ani. Principala cauză care determină
apariția acestui tip de diabet este rezistența tisulară periferică la insulină . Se
presupune că insulino -rezistența apare datorită modificărilor conformaț ionale
ale receptorilor pentru insulină (recep tori tirozin -kinazici), fiind inhibată legarea
insulinei de receptori și deschiderea ulterioară a transportorilor pentru glucoză
(GLUT -1 localizați la nivelul barierei hematoencefalice și fetoplacentare; GLUT –

5
2 localizați la nivelul celulelor tubulare rena le, hepatice și pancreatice; GLUT -3
localizați la nivel neuronal și în placentă; GLUT -4 localizați la nivelul țesutului
adipos și al musculaturii striate scheletice și cardiace). Majoritatea pacienților
sunt obezi, iar un IMC > 30 kg/m2 reprezintă un facto r de risc pentru dezvoltarea
insulino -rezistenței. Totuși, pacienții care nu prezintă obezitate, dar au o
distribuție a țesutului adipos în regiunea abdominală, cu circumferința
abdominală mai mare de 88 cm la femei, respectiv mai mare de 102 cm la
bărbați prezintă într -o egală măsură același risc de a dezvolta acest tip de
diabet. Studiile recente arată că este posibil ca 10 – 20% din pacienții
diagnosticați inițial cu DZ tip 2 să dezvolte pe parcursul vieții DZ tip 1 [3].
LADA (diabetul autoimun latent al adultului) apare la 2 -12% din pacienții
diabetici cu vârsta peste 35 de ani. Adesea, la acesti pacienti se confunda acest
tip de diabet cu DZ tip 2. Este o formă a DZ tip 1 care apare tot prin mecanism
autoimun, fiind posibilă evidențierea autoanticorp ilor anti -celule β pancreatice
din plasmă. Conform literaturii de specialitate, LADA se clasifică în 2 subtipuri:
LADA tip 1 – caracterizat printr -un nivel plasmatic ridicat al autoanticorpilor
(antiinsulina, anticelule insulare, antidecarboxilază a acidul ui glutamic (GAD 65)
și antitirozinfosfatază IA -2 și IA -2β) și prin asemănările fenotipice cu DZ tip 1;
LADA tip 2 – caracterizat printr -un nivel plasmatic scăzut al autoanticorpilor
(antiinsulina, anticelule insulare, antidecarboxilază a acidului glutamic (GAD 65)
și antitirozinfosfatază IA -2 și IA -2β) și ase mănările fenotipice cu DZ tip 2 [3].
Diabetul zaharat de tip 3 este o entitate patologica distinctă ce cuprinde
o serie de cauze externe care explică menținerea statusului hiperglicemic cronic
si def icitului de insulină. Printre acestea se numară boli ale pancreasului
exocrin, endocrinopatii și administrarea unor medicamente [3].
Diabetul zaharat gestaț ional apare la un procent de 1 -7% dintre sarcini
și este definit ca o tulburare a metabolismului glucidic (intoleranță la glucoză)
care se manifestă sau este recunoscută pentru prima data în timpul sarcinii.
Aceasta se explică prin faptul că placenta și hormonii placentari dezvoltă o
rezistență la insulină care este mai pronunțată în ul timul trimestr u de sarcină [4].
Prediabetul este o stare precursoare înainte de diagnosticarea
diabetului zaharat. În general, adulții cu prediabet nu vor prezenta semne de
boală dar vor avea nivele ușor crescute de zahăr în sânge. În mod normal
glicemia bazală este î ntre 70 mg/dl pâna la 99 mg/dl. La acești pacienți glicemia

6
bazală se găsește între 110 mg/dl și 125 mg/dl, dar aceasta nu constituie unul
din criteriile de diagnostic ale diabetului zaharat, astfel că mulți oameni nu știu
ca trăiesc cu prediabet [5].
Diagnostic
În primul rând , diabetul zaharat este indicat de semnele și simptomele
tipice și confirmat prin determinarea glucozei plasmatice. Cele mai întâlnite
simptome ale DZ sunt cele ale hiperglicemiei , poliuria , polidipsi a (ca urmare a
poliuriei) care evoluează spre o deshidratare severă a pacientului și
hipotensiune ortostatică, ce determină slăbiciune, oboseală și tulburări psihice.
De altfel, p olifagia poate însoți simptomele acestui status hiperglicemic cronic .
Pentru a stabili diagnosticul de diabet zaharat, Asociația Americană de
Diabet (ADA) recomandă determinarea glicemiei bazale (FPG – fasting plasma
glucose) sau a glicemiei la 2 ore după încărcarea cu 75 g glucoză, în cadrul
testului de toleranță la glucoză pe cale orală (TTGO). Un alt test de diagnostic
este reprezentat de hemoglobina glicozilată (HbA1c). Aceasta prezintă o serie
de ava ntaje, printre care: o imagine a profilului glicemic pe o perioadă mai lun gă
de timp, aproximativ 3 luni și evitarea variați ilor glicemice cotidiene din cauza
stresului sau bolii , iar pentru determinare nu este necesar postul de cel puțin 8
ore. De altfel, valori ale HbA1c <6% sunt considerate normale; HbA1c între 6 –
6,5% este considerat prediabet, iar valori HbA1c > 6,5% pun di agnosticul de
diabet [6].
Tabel 1.1 Criteriile ADA de diagnostic al diabetului zaharat [6]
HbA1c > 6.5% sau
glicemia bazală >126 mg/dL (7.0 mmol/L)
determinată după o perioadă de post alimentar de cel puțin 8 ore sau
glicemie plas matică >200 mg/dL (11.1 mmol/L
la două ore, în timpul TTGO
glicemie plasmatică ocazională >200 mg/dL (11.1 mmol/L)
în prezența simptomelor clasice de hiperglicemie
Interpretarea valorilor glicemiei variază in funcție de momentul
determinării și de intervalul dintre determina re și ultima masă. La majoritatea

7
pacienților glicemia neprovocată are valori normale, dar TTGO evidențiază
scăderea toleranței la glucoză sau diabetul. Astfel urmărim următoarele criterii
de dia gnostic ale diabetului zaharat :
a. glicemia din plasmă , rec oltată întâmplător (în orice moment al
zilei, indiferent de intervalul de timp de la ultima masă):
 glicemie <140 mg% = normal
 glicemie ≥200 mg% = DZ
b.glicemia din plasmă, recoltată à jeun (fasting – la cel puțin 8 ore de
ultima masă):
 glicemie <110 mg% = normal
 glicemie 110 -125 mg% = modificarea glicemiei bazale (MGB)
 glicemie ≥126 mg% = DZ
c.Testul de toleranță la glucoză pe cale orală (TTGO) – se
efectuează și se interpretează după criterii OMS: cu trei zile înainte de testare
se indică o alimentație cu cel puțin 150 g de glucide (nu post sau cură de
slăbire); în ziua TTGO, se recoltează sânge venos pentru dozarea glicemiei à
jeun; imediat după aceasta pacientul va trebui să ingere o so luție din 75 g de
glucoză dizolvată în 300 ml de apă (concentrație 25%) în decurs de 5 minute.
După două ore se repetă prelevarea de sânge în același mod. Interpretarea
rezultatelor se face în funcți e de valoarea glicemiei la 2 ore [6] :
 glicemie <140 mg% = normal
 glicemie 140 -199 mg% = scăderea to leranței la glucoză (STG)
 glicemie ≥200 mg% = DZ
TTGO este recomandat persoanelor cu vârsta peste 45 de ani (cu
repetare din 3 in 3 ani) și persoanelor care prezintă un risc înalt de a dezvolta
DZ: rude de gradul I diagnosticate cu DZ, hipertensivi (TA ≥ 140/90 mmHg),
supraponderali și obezi, femei cu diabet gestational [6,7].
1.2 Complicațiile acute și cronice ale DZ
Pe parcursul evo luției sale, diabetul zaharat necontrolat conduce la
apariția de complicații multiple care pot fi acute sau cronice.
Complicațiile acute ale DZ pot fi: de natură metabolică (cetoacidoza
diabetică, acidoza lactică, hipoglicemia, coma hiperosmolară); de natură

8
infecțioasă: infecții urinare (pielonefrite acute, abcese renale și perirenale,
necroză papilară), infecți i respiratorii (pneumonii, traheobronșite acu te), infecții
cutaneo -mucoase ( furuncule , carbuncule, abcese). [8,9]
Cetoacidoza diabetică se caracterizează prin triada: hiperglicemie,
hipercetonemie și acidoză metabolică. Ca și simptomatologie, aceasta
determină greață, vărsături și durere abdominală care pot evolua spr e edem
cerebral, coma și deces [10,11].
Hipoglicemia este un sindrom clinic neobișnuit caracterizat prin nivelul
scăzut al glucozei plasmatice ≤ 50 mg/dL, ce apare ca urma re a unui control
deficitar a insulino -terapiei. Aportul insuficient de glucoză către creier determină
apariția cefaleei, vederii incețoșate, obnubilare, convulsii și coma [10,11]
Sindromul hiperosmolar noncetozic are o rată a mortalității de până
la 40% și apare după o perioadă de hiperglicemie simptomatică în care ap ortul
de lichide este inadecvat [12,13].
Complicațiile cronice ale diabetului zaharat scad dramatic calitatea
vieții pacientului și determină pe parcursul mai multor ani de evoluție modif icări
ireversibile în organism. Cele mai afectate organe și sisteme sunt: ochii, rinichii,
sistemul nervos, sistemul cardiovascular, si stemul osteoarticular și pielea [14].
Retinopatia diabetică (RD) este cea mai frecventă complicație
microvasculară și ce a mai frecventă cauză de orbire la adulți în SUA. Datorită
faptului că celulele retiniene conțin enzima aldoz -reductază, glucoza este
redusă la sorbitol. Acesta nu poate transversa membrana celulară și
acumulându -se în concentrații crescute duce la apariți a unui edem celular. RD
se caracterizează inițial prin microanevrisme capilare retiniene, iar mai tardiv
prin ede m macular și neovascularizație [15,16,17] .
Nefropatia diabetică (ND) este o cauză majoră de insuficiență rena lă
cu evoluție rapidă spre diali ză și transplant renal. Hiperglicemia produce
îngroșarea membranei bazale cu scăderea permeabilități, îngustarea lumenului
(microangiopatie), expansiunea meza ngială și scleroza glomerulară [18,19,20] .
Neuropatia diabetică (NED) este datorată ischemiei ne rvoase din
boala microvasculară afectând cu predilecție extremitațile distale ale mâinilor și
picioarelor. Aceasta se manifestă prin parestezii, disectezii, pierderea
sensibilitații dureroase, vibratorii, termice ș i propriocepti ve [21,22].
Boala macrov asculară vizează ateroscleroza vaselor mari datorate

9
hiperglicemiei, hiperinsulinemiei și dislipidemiei caracteristice DZ. Principalele
manifestări sunt: angina pectorală, infarctul miocardic, atacurile ischemice
tranzitori i și boala periferică arterial [ 23,24,25].

1.3 Tratamentul diabetului zaharat
Tratamentul diabetului zaharat vizează menținerea unui nivel glice mic
cât mai aproape de normal, printr -un regim igieno -dietetic riguros și prin
tratament medicamentos. De altfel, la majoritatea pacie nților li se adaugă și
tratamentul complicațiilor și stărilor de comorbiditate.
Regimul igieno -dietetic constă în: monitorizarea periodică a glicemiei
prin care putem controla eficiența tratamentului și preveni apariția eventualelor
complicații; adoptarea unui regim alimentar corespunzător calitativ și cantitativ
nevoilor metabolismului ba zal pentru un control glicemi c cât mai e ficient. Acesta
presupune: reducerea consumului de acizi grași saturați și creșterea
consumului de acizi grași p olinesaturați (omega 3 și omega 6), reducerea
consumului de glucide cu absorbție rapidă, limitarea consumului de alcool,
renunțarea la fumat și creșterea consumului de fibre vegetale (fructe , legume și
cereale integrale). Activitatea fizică zilnică trebuie introdusă în programul
oricărui diabetic, întrucât aceasta duce la scăderea insulinorezistenței și
îmbunătățește controlul glicemic și profilu l lipid ic pe termen lung și scade
tensiunea arterial [26,27,28].
Tratamentul medicamentos al diabetului zaharat trebuie ada ptat în
funcție de tipul de diabet, majoritatea pacienților având nevoie de multiple
terapii pentru a -și menține glicemia în limite normale. Pricipalele clase de
medicamente utilizate în diabetul zaharat de tip 2 sunt:
Antidiabeticele orale (ADO) se re comandă pacienților cu DZ tip 2 la
care glicemia nu poate fi reglată în mod adecvat nu mai prin regim igieno –
dietetic [29,30,31].
Biguanidele (metforminul ) este singura biguanidă orală di sponibilă în
prezent care produce captarea celulară a glucozei, scade absorbția intestinală a
acesteia și crește sensibilitatea la insulină.
Sulfonilureicele (Glipizidă, Gliclazidă, Glimepiridă ) sunt indicate ca
medicație de primă intenție la pacienții cu DZ tip 2, singure sau asociate cu
metformin/tiazolidindione [32,33].

10
Tiazolidindionele (Pioglitazonă, Rosiglitazonă) reprezintă o altă
variantă de agenți terapeutici care cresc sensibilitatea la insulină. Aceștia pot fi
utilizați atât ca monoter apie cât și în asociere cu ADO [34].
Inhibitorii de alfa-glucozidază sunt utilizați mai frecvent ca adjuvante
în DZ de tip 2 , deoarece produc scăderea hiperglicemiei postprandiale, prin
încetin irea dig +estiei carbohidraților [35].
Incretino -mimetice (Sitagliptin, Saxagliptin) sunt inhibitori ai dipeptid il-
peptidaza IV, enzimă implicată în inactivarea incretinelor (care cresc sinteza
insulinei și eliberarea ei din pancreas) [36].
Inhibitori ai SGLT -2 (Canagliflozină, Dapagliflozină) sunt inhibitori ai
proteinei de transport sodiu -glucoza de tip 2, implicată în reabsorbția glucozei la
nivel renal, favorizând eliminarea u rinară a acesteia [37].
Terapia cu insulină este recomandată în special pacienților cu DZ tip
1, dar dupa mai mulți ani de evoluție , și pacienții cu DZ tip 2 pot necesita
asocierea insulinei la tratamentul cu ADO , pentru controlul adecvat al glicemiei.
Anumite stări patologice apărute la pacienții cu DZ tip 2, impun administrarea
obligatorie de insulină, cum e cazul în: infar ct miocardic, boli infecțioase [38,39].
Pe lângă tratamentul cu ADO și/sau insulină, pacienții diabetici
necesită în egală măsură completarea schemei terapeutice cu alți agenți
medicamentoși pentru prevenirea apariție i complicațiilor acute și/sau cornice
[40,41,42].

11

Tabel 1.2. Cla sificarea insulinelor după durata lor de acțiune
Tipul
de insulin Debut
(ore) Efect
maxim
(ore) Durată
effect
(ore) Număr
administrări Exemple
Insuline cu acțiune
rapidă 30 min. 2-4 6-8 3-4 prize/zi Actrapid CM
Actrapid umană
Humulin
Analogi de insulină
cu acțiune rapidă 10-20
min. 1 3-5 3-4 prize/zi Lispro
Aspart
Insuline cu acțiune
intermediară 2-3 3-12 12-24 2 prize/zi Semilente MC
Insulatard umană
NPH
Humulin N

Insuline cu acțiune
lentă și ultralentă 2-3 8-16 24-36 1 priză/zi Monotard
Lente
Humulin L
Analogi de insulină
cu acțiune lentă și
ultralentă 40-100
min. – 16-24 1 priză/zi Glargine
Insuline premixate 30 min. 2-8
24 1-2 prize/zi Mixtard
Tratamentul co mplicațiilor în diabetul zaharat
Complicațiile diabetului zaharat necesită o abordare mu ltiplă care să
cuprindă măsuri dietetice, schimbarea stilului de viață și terapie
medicamentoase.
Coma cetoacidoz ică este o urgență medicală ce apare în condițiile
unui deficit absolut de insulină. Tratamentul acesteia constă în administrare de
insulină solubilă în perfuzie i.v (cca. 6 U/h), ajustată în funcție de valorile
glicemie i; administare de electroliți ( NaCl 0,9%) și de bicarbonat de s odiu în
caz de acidoză sever ă [43,44].
Sindromul hipersomolar necesită terapie similară comei

12
cetoacidozice, cu administrarea de insulină i.v și reechilibrare hidroelectrilitică
[44].
Retinopatia diabetică , care este principala cauză de orbire în țările
detzvoltate, beneficiază de tratament cu anti -VEGF (vascular endothelial
growth factor). Acestea includ Avastin, Eylea și Lucentis. Medicamentele anti –
VEGF ajută la reducerea edemului macu lei și îmbunătățirea veder ii.
Tratementele chirurgicale cum ar fi vitrectomia sau coagularea cu laser sunt
alte metode de încetinire a evoluției bolii [45,46,47].
Tratamentul nefropatiei diabetice constă în administrarea de IECA ,
care diminuează microalbuminuria și mențin tensi unea arterială sub 130/80
mmHg. Pe lângă aceasta, pacientul nefropat necesită restricție proteică (0,5 –
0,8 g/kg corp/zi), iar in cazuri extreme se ajunge chiar la substituția funcției
renale, dializa fiind ultima măsură terapeutică în cazul in suficienței r enale
decompensate [48,49].
Neuropatia diabetică necesită pe lângă controlul diabetului și o serie
de intervenții farmacologice. Astfel că, neuropatia dureroas ă poate răspunde la
medicamente antiepileptice ( gabapentină, carbamazepină) și în cazuri sever e
se poate recurge la morfinomimetice de tipul tramadolului sau oxicodonei (ce
necesită prescripție medicală) [50,51].
Piciorul diabetic este una dintre cele mai grave complicații cronice ale
diabetului zaharat , ce apare ca urmare a neuropatiei, isc hemiei și infecției.
Tratamentul vizează îngrijirea rănilor și a ulcerațiilor, medicamentos sau
chirurgical prin debridare , dezinfecție și pansament, măsuri absolut necesare
pentru a împiedica amputația piciorului [52,53].

1.5 Metode de screening și dep istare precoce
Diabetul zaharat este o patologie pretabilă pentru screening deoarece
reprezintă o problemă majoră de sănătate publ ică, a cărei depistare precoce
produce beneficii superioare celor obținute în cazul întârzierii diagnosticului și
tratament ului. In diab etul zaharat, testele de screening sunt aceleași cu cele de
diagnostic: glicemia bazală, testul de toleranță la glucoză administrate oral
(TTGO) și hemoglobina glicozilată (HbA1c). Conform OMS (1999) sunt
necesare cel puțin două determinări al e glicemiei bazale, cu valori ≥126mg/dL,

13
pentru a pune diagnosticul de DZ. Dacă gl icemia bazală este modificată ( 110-
125 mg/dL) se imp une efectuarea TTGO și a HbA1c [54,55].
La nivel european este utilizat scorul FINDRISC care calculează riscul
de apa riție a DZ tip 2 la 10 ani, având o precizie de 85%. Pentru a determina
riscul de DZ, sunt evaluați următorii parametrii: vârsta, IMC, circumferința taliei,
activitate fizică, consumul zilnic de fructe și legume, antecedente de HTA,
antecedente de hipergl icemie cât și heredocolaterale de DZ [56].
1.6 Factori de risc ai diabetului zaharat
Pentru includerea pacienților într -un program de screening, aceștia
trebuie să asocieze o serie de factori de risc: vârsta peste 45 de ani, IMC >25
kg/m2 – suprapo nderalitate sau obezitate (in special obezitate abdominală) ,
rude de gradul I cu DZ, HTA (>140/90 mmHg), dislipidemii (trigliceride>250
mg/dl, HDL colesterol <50 mg/dl la femei și <40 mg/dl la barbați), sindrom de
ovar polichistic, femei cu istoric de dia bet gestațional sau care au născut copii
macrosomi, prediabetul (scăderea toleranței la glucoză, glicemii bazale
modificate), acanthosis nigricans, antecedente de boli cardiovasculare sau
cerebrovasculare, apartenența la anumite minorități etnice: hispanic i-americani,
afro-americani, asiatici, sedentarism. Dacă pacienții asimpt omatici cu vârsta
sub 45 de ani aparțin unei grupe de risc, se impune efectuarea screeningului o
data la 3 ani, la fel ca și în cazul pacienților cu vârsta peste 45 de ani. De altfel,
pacienții cu prediabet necesită repetarea glicemiei à jeun la un interval de 3 -6
luni [57,58].
1.7 Prevenția diabetului zaharat
Prevenția diabetului zaharat se referă la adoptarea unei alimentații
sanatoase, evitând astfel expunerea individului sa nătos la factori de risc ce
determină îmbolnăvirea. Dieta trebuie să fie ajustată nevoilor individuale,
saracă în grăsimi saturate și colesterol și un consum moderat de carbohidtați,
ceea ce ajută la controlul eficient al glicemiei . De asemenea, activitate a fizică
moderată și pierderea în greutate au fost correlate cu scăderea rezistenței la
insulină și î ncetinirea evoluției diabetului [59]. În România există Programul
Național de Diabet care are ca scop îmbunătățirea stării de sănătate,
asigurarea accesul ui la tratament a bolnavilor, creșterea speranței de viață prin
măsurile de prevenție și control în diabet precum și în alte boli metabolice.

14
Activitățile cuprinse în Programul Național de Diabet au ca scop:
evaluarea periodică a pacienților cu Dz prin deteminarea hemoglobinei
glicozilate, asigurare a testelor de automonitorizare și asigurarea tratamentului
paciențtilor diabetici cu ADO și insulină [59].

15
CAPITOLUL II. PARTEA SPECIALĂ

2.1 Introducere
Diabetul zaharat este una din cele mai frecve nte patologii la nivel
mondial, cu o incidență tot mai mare, ce reflectă în mod direct stilul de viață
modern, ceea ce produce în timp apariția de numeroase complicații. De altfel,
rata morbidității și mortalității este într -o continuă creștere datorită schimbării
modului de viață, a obiceiurilor alimentare nesănătoase și a cumulării factorilor
de risc cum ar fi: sedentarismul, obezitatea, hipertensiunea arterială,
ateroscleroza, stresul și consumul de alcool și tutun .
Diabetul zaharat a atins proporții epidemice atât in țarile dezvoltate cât si
în cele în curs de dezvoltare.Pacienții diabetici prezintă un risc semnificativ mai
mare de a dezvolta boli cardiace,infarct miocardic, boli vasculare periferice,
accident vascular cerebral, precum și complicații microvasculare care afectează
diverse organe cum ar fi ochii, rinichii și nervii.
Cunoașterea, identificarea precoce și control ul factorilor de risc în
diabetul zaharat permit îmbunătațirea calității vieții și prevenirea apariției
complicațiilor pe termen lung. La nivel mondial 1 din 2 adulți cu diabet este
nediagnosticat și 1 din 9 adulți are diabet zaharat.
În România, peste 2 milioane de adulți suferă de diabet, iar peste 3
milioane sunt in faza de prediabet. Astfel, s -au elaborat o serie de ghiduri de
prevenție în vederea optimizării stilului de viață și a regimului alimentar privind
scăderea riscului de boală.
Scopul acestei lucrări a fost evaluarea factorilor de risc in relație cu
manifestările clinice ale diabetului zaharat de tip 2, in vederea obținerii
unui diagnostic precoce si al prevenirii complicațiilor.

16
2.2 Materiale și metode
În realizarea acest ui studiu am selectat 120 de pacienți diabetici de pe
secția de Diabet, Nutriție si Boli metabolice a Spitalului Clinic Județean din
Târgu Mureș. Cu acordul acestora, am evaluat o serie de parametri individuali
(varsta, sex, greutate, inaltime, glicemie, tensiune arteriala, IMC, circumferința
abdominala), precum si dieta si obiceiurile alimentare.
Studiul ep idemiologic analitic de tip retrospectiv a fost efectuat cu scopul
evaluării factorilor de risc pentru DZ de tip 2, precum și pentru prevenirea
complic ațiilor pe termen lung în vederea optimizării modului de viață.
Pe baza a 3 chestionare s -au determinat glicemia, tensiunea arterială,
greutatea, înălțimea, indicele de masă corporală, circumferința abdominală.
Concomitent, s -au evaluat și antecedentele pe rsonale de diabet, hipertensiune
arterială, dislipidemii, antecedente heredocolaterale de diabet și boli
cardiovasculare, comportamentele de risc pentru sănătate, obiceiurile
alimentare, exe rcițiul fizic, nivelul de stres și gradul de adresab ilitate la ser viciile
medicale. Chestionarele aplicate sunt anonime și respectă termenii de
confidențialitate.
Glicemia ba zală a fost determinată din sângele capilar cu ajutorul
glucometrului. Tensiunea arterială a fost masurată cu tensiometre de braț.
Pentru calculare a indicelui de masă corporală (IMC) am folosit formula:
IMC= Greutate (kg) / Înălțime (m2). Interpretarea IMC a fost următoarea:
– între 18,50 și 24,99 – greutate normală
– între 25,00 și 29,99 – supraponderal
– între 30,00 și 34,99 – obezitate (g radul I) .
Prin prezenta cercetare mi -am propus studierea factorilor de risc care
contribuie la dezvoltarea diabetului zaharat de tip 2 cu ajutorul ipotezelor
generale și specifice care să acopere următoarele obiective: importanța vârstei
în apariția DZ, a eredității, a bolilor cardiovasculare, a stilului de viață, a
obiceiurilor alimentarea și nivelului de activitate fizică.

17
2.3 Rezultate
Ipoteza specifică 1
Riscul de diabet zaharat crește odată cu înaintarea în vârstă
Ipoteza specifică dorește să evidențieze incidența riscului de diabet pe
intervale de vârstă. Odată cu înaintarea în vârstă, factorii de risc se înmulțesc,
se adaugă comorbidități ceea ce duce implicit la creșterea riscului de a dezvolta
diabet zaharat de tip 2.

Figura 2 .1. Riscul de DZ tip 2 în funcție de vârstă
În urm a analizei efectuate s-a constatat că ponderea subiecților care
aveau un risc crescut de a dezvolta diabet are tendințe crescătoare odată cu
înaintarea în vârstă: 60,83% la grupa de peste 64 de ani, încadrându -se în
gradul de risc foarte înalt; 26,66% la grupa 55 -64 de ani, încadrându -se în
gradul de risc înalt; 11,66% la grupa 45 -55 ani marchează gradul de risc
moderat și 0,83% la grupa sub 45 de ani încadr ându -se în gradul de risc ușor .
Se confirmă a stfel ipoteza că riscul de diabet crește odată cu înaintarea
în vârstă.

Ipoteza specifică 2
Diabetul zaharat de tip 2 este mai frecvent la persoanele
supraponderale sau obeze
Cunoscut fiind faptul că obezitatea și supraponderabilitatea cresc 0.83 %
11.66 %
26.66 %
60.83 % sub 45 ani
45-55 ani
55-64 ani
peste 64 ani

18
rezistența tisulară periferică la insulină, am studiat prevalența DZ de tip 2 la
subiecții supraponderali sau obezi comparativ cu cei normoponderali (IMC 18-
25 kg/m2).

Figura 2.2 . Distribuția subiecților în funcție de statusul nutrițional – IMC
Din stu diul efectuat reiese că prevalența DZ este semnificativ mai mare
la persoanele obeze cu IMC peste 30 kg/m2 în procente de 48,33%, după care
urmează persoanele supraponderale cu IMC între 25 -30 kg/m2 în procente de
35,83% și pe ultimul loc se situează perso anele normoponderale cu IMC între
18-25 kg/m2 în procente de 15,83%. De aici reiese faptul că prezența
supraponderabilității și obezității sunt factori de risc în dezvoltarea DZ de tip 2.

Figura 2.3. Distribuția subiecților în funcție de circumferința ab dominală

Măsurarea circumferinței abdominale (CA) este un factor definitoriu
15.83 %
35.83 % 48.33 % mai mic de 25
25-30
peste 30
19.16 %
16.66 %
64.16 % sub 94 cm
94-102 cm
peste 102 cm

19
pentru obezitatea abdominală și totodată un factor de risc important pentru
diabetul zaharat, a relevat următoarea distribuție pe categorii de risc: 64,16%
dintre subiecți au avut circumferința abdominală peste 102 cm încadrându -se în
categoria de risc înalt; 16,66% au avut CA între 94 -102 cm încadrându -se în
categoria de risc moderat iar 19,16% dintre subiecți au avut CA sub 94 cm ceea
delimitează categoria de risc ușor.
În urma analizei datelor obținute se confirmă ipoteza conform careia DZ
de tip 2 este mai frecvent la persoanele supraponderale sau obeze.

Ipoteza generală 3
Riscul de diabet zaharat de tip 2 este mai mare la persoanele cu
antecedente heredocolaterale de diabet
Ereditatea este un factor de risc pentru diabet care nu poate fi
modificat , ceea ce impune o monitorizare periodică și depistarea precoce a
complicațiilor.
Tabel 2. 1. Distribuția subiecților după prezența AHC de DZ
AHC de diabet zaharat Nr. subiecț i %
AHC absente 10 8,33
AHC prezente la bunici/unchi/mătuși/veri 52 43,33
AHC prezente la părinte/frate/soră/ copil 58 48,33

Antecedentele heredo -colatarale de diabet au avut o pondere de
48,33%, 58 de subiecți din lotul studiat având r ude de grad I cu diabet,
încadrând u-se în categoria de risc înalt.
Subiecțtii cu risc moderat de diabet au avut o prevalență a
antecedente lor heredo -colaterale de 43,33% , ceea ce înseamnă că 52 dintre
subiecți au avut rude de grad II (bunici, unchi, mătuși veri) cunoscuți cu diabet
zaharat. Prevalența AHC de diabet este scăzută la pacienții cu risc ușor de
diabet, fiind de 8,33%. Putem astfel confirma ipoteza potrivit căreia ereditatea
joacă un rol important în apariția și evoluția diabetului zaharat de tip 2.

20
Ipoteza generală 4
Riscul de DZ de tip 2 este mai mare la persoanele de sex feminin

Figura 2.4. Prevalența DZ de tip 2 în funcție de sex
Conform studiului nostru, detaliind în funcție de sex, prevalența
diabetului zaharat a fost de 55% la subiec ții de sex feminin și de 45% la
subiecții de sex masculin. Se confirmă astfel ipoteza că există un risc mai
crescut de a desvolta diabet la persoanele de sex feminin.

Ipoteza generală 5
Pacienți cu DZ de tip 2 prezintă un risc mai mare de a dezvolta
hipercolesterolemie

Figura 2.5. Prevalența hipercolesterolemiei la pacienții cu DZ tip 2
Cunoscut f iind faptul că hipercolesterolemia este un factor de risc
important pentru ateroscleroză și boli cardiovasculare, am considerat nece sară
studierea prevalenței acestuia în cadrul studiului. Astfel că 82,5% dintre subiecți 45%
55% sex masculin
sex feminin
82.5 % 17.5 %
peste 200 mg/dl
sub 200 mg/dl

21
au prezentat valori mari, constante, ale colesterolului total peste 200 mg/dl și
numai 17,5% dintre subiecți aveau valori normale, sub 200 mg/dl. Astfel, putem
afirma că hipercolesterolemia este un factor de risc în apariția diabetului
zaharat de tip 2.

Ipoteza generală 6
Riscul cardiovascular este crescut la persoanele cu DZ tip 2
Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă un factor de risc cardiovascular
major, care crește riscul infarctului miocardic și a accidentelor vasculare
cerebrale.

Figura 2.6. Prevalența HTA la subiecții cu DZ de tip 2
În acest studiu s -a observat faptul că 86,66% dintre subiecți asociau cel
puțin un factor de risc cardiovascular, în cazul nostru hipertensiunea arterială
(HTA) și numai 13,13% erau normotensivi. De aici putem trage concluzia că
prevalența hipertensiunii arteriale este mai mare la pacienții cu DZ de tip 2 ceea
ce ne confirmă ipoteza conform căreia riscul cardiovascular este c rescut la
persoanele cu DZ de tip 2.

Ipoteza generală 7
Stilul de viață nesănătos crește riscul de diabet zaharat
Am considerat că stilul de viață sănătos întrunește 4 din următoarele 6
criterii: alimentația – consumul zilnic de fructe și legume, respecta rea celor 3
mese principale, fumatul – nefumător, activitatea fizică – minim 30 de minute de
mișcare zilnică, consumul de alcool moderat sau în exces și nivelul de stres – 86.66 % 13.33 %
urmează tratament
antihipertensiv
nu urmează tratament
antihipertensiv

22
redus sau absent.
Cunoscând faptul că un consum zilnic de fructe și legume proaspete
aduce un aport însemnat de apă, vitamine și fibre alimentare care ameliorează
efectul insulinei și absorbția glucidelor, am considerat necesară studierea
prevalenței consumului de fructe și legume la subiecții chestionați.

Tabel 2. 2. Distribuți a subiecților în funcție de consumul de fructe și
legume
Consum de fructe și legume Nr.subiecți %
Consum zilnic, dietă bogată în fructe și legume 42 35%
Consum redus, dietă săracă în fructe și legume 78 65%

În urma studiului efectuat am constatat că po nderea consumului zilnic
de fructe și legume a fost de 35%, adică 42 dintre subiecții chestionați, în timp
ce un procent de 65%, adică 78 dintre subiecți au avut o dietă săracă în fructe
și legume. Se confirmă astfel, faptul că prevalența diabetului zahar at de tip 2 a
fost mai mare la subiecții cu un consum redus de fructe și legume.

Tabel 2. 3. Distribuția subiecților în funcție de numărul de mese pe zi
Număr de mese pe zi Număr subiecți %
1-2 mese/zi 4 3,33%
3 mese/zi 56 46,66%
5-6 mese mici/zi 60 50%

Analizând obiceiurile alimentare în funcție de numărul de mese pe zi s -a
constatat că 50% dintre subiecți servesc 5 -6 mese mici/zi, 46,66% dintre
subiecți servesc 3 mese/zi și numai 3,33% dintre aceștia mănâncă de 1 -2 ori/zi.
Astfel, putem afirma că r iscul de diabet zaharat este mai scăzut la persoanele
care obișnuiesc să servească cel puțin 3 mese/zi comparativ cu persoanele
care consumă 1 -2 mese/zi.
Sedentarismul reprezintă un factor cardiometabolic important care duce
la apariția obezității, bolilor cardiovasculare și diabetului zaharat.

23

Tabel 2.4 . Prevalența diabetului zaharat în funcție de activitatea fizică
Activitate fizică Nr. subiecți %
Cel puțin 30 de minute zilnic 69 57,5%
Sub 30 de minute zilnic 51 42,5%

În urma studiului d e față am constatat că prevalența sedentarismului
este de 42,5%, adică 51 de subiecți au o activitate fizică zilnică de sub 30 de
minute, pe când un procent de 57,5% au o activitate fizică optimă.
Din rezultatele cercetării reiese că prevalența diabetului zaharat este
mai mică la subiecții cu o activitate fizică de cel puțin 30 de minute/zi.

Figura 2.7. Distribuția subiecților în funcție de nivelul de stres
Stresul reprezintă un factor de risc major în apariția diabetului zaharat,
datorită creșterii bruște a glicemiei sub acțiunea catecolaminelor secretate în
situațiile în care organismul este sup us unei stări de tensiune psihică și fizică.
Astfel că, am considerat utilă studierea acestuia în cadrul studiului, raportându –
ne în special la stresul cotidian.
În urma acestui studiu, am constatat că prevalența riscului de DZ este
de 86,66% la subiecț ii cu nivel ridicat de stres, după care urmează un risc de
10,83% la subiecții cu nivel mediu de stres și un risc foarte scăzut de numai
2,5% la subiecții cu risc redus DZ.
2.5%
86.66 % 10.83 %
nivel redus
nivel crescut
nivel mediu

24
Ipoteza generală 8
Gradul scăzut de adresabilitate la serviciile medical e poate fi un
factor de risc în apariția diabetului zaharat

Figura 2.8. Frecvența consultațiilor medicale
Adresabilitatea populației la serviciile medicale reprezintă un aspect
important, având un aport major în depistarea și diagnosticarea precoce a
comportamentelor cu risc de a dezvolta DZ de tip 2.
Din analiza frecvenței consultațiilor medicale, reiese că 33,33% dintre
subiecți apelează la 1 consult medical/an, 3,33% apelează la 1 consult medical
la 2-3 ani iar 63,33% dintre subiecți merg la un co nsult medical numai când sunt
bolnavi, ceea ce face imposibilă prevenția și diagnosticarea precoce.

2.4 Discuții
Cunoscut fiind faptul că diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune
metabolică cronică cu o evoluție progresivă, marcată de comp licații acute și
cronice, am considerat necesară studierea factorilor de risc care sunt implicați
în dezvoltarea acestei boli.
Conform unui studiu realizat pe 1812 subiecți diabetici, 50,7% dintre
aceștia aveau sub 65 de ani, iar 73,7% se încadrează în grupa de vârstă sub 65
de ani. În urma studiului nostru am constatat că vârsta are un rol foarte
important în apariția DZ de tip 2. Astfel că, prin înmulțirea factorilor de risc și a 33.33 %
3.33 % 63.33 % 1 consult medical/an
1 consult medical la 2-3
ani
numai când sunt bolnavi

25
altor comorbiditați, înaintarea în vârstă crește riscul de diabet zaharat cu
60,83% la peste 64 de ani, cu 26,66% la grupa de vârstă 55 -64 de ani și cu
11,66% la grupa de vârstă 45 -55 de ani. Putem confirma astfel, ipoteza potrivit
căreia DZ de tip 2 este mai f recvent la persoanele în vârstă [61].
Un alt factor de risc studia t a fost obezitatea. În urma analizei noastre,
un procent de 48,33% dintre subiecți au avut IMC peste 30 kg/m2, fiind obezi,
iar 35,83% dintre aceștia au fost supraponderali (IMC între 25 -30 kg/m2), în
timp ce numai 15,83% au avut IMC normal între 18 -25kg/ m2. Conform unui alt
studiu realizat în 2006 în Scoția, s -a constat că 85 % dintre subiecții care au
dezvo ltat DZ de tip 2 aveau un IMC peste 30 kg/m2.. Astfel putem spune că
obezi tatea și supraponderabilitatea reprezintă factori de risc în apariția
diabet ului zaharat prin faptul că acestea scad rezistența tisulară periferică a
insulinei și mențin u n status hiperglicemic constant [62].
Circumferința abdominală (CA) reprezintă un alt factor de luat în
considerare în dezvoltarea diabetului, întrucât 64,1 6% dintre subiecți au avut
CA peste 102 cm, 16,66% au avut CA între 94 -102 iar 19,16% sub 94 cm.
Putem afirma astfel că, adipozitatea abdominală excesivă crește în mod direct
proporțional riscul de DZ tip 2.
Prezența antecedentelor heredo -colatera le (AHC) constituie un factor
de risc major pentru diabet, ceea ce impune monitorizarea periodică și
prevenirea complicațiilor pe termen lung. În lotul studiat 48,33% dintre subiecți
au avut rude de gradul I ( părinți, frați, surori, propriul copil) cunosc ute cu DZ de
tip 2 în timp ce 43,33% au avut rude de gradul II (bunici, mătusi, unchi, veri) cu
diabet zaharat și numai într -un procent de 8,33% AHC au fost absente.
Conform unui studiu legat de riscul de dezvoltare a DZ în funcție de sex
s-a constatat c ă dintre subiecții care au dezvoltat DZ de tip 2, 70% sunt femei ,
iar 30% sunt bărbați. Se pare că, apartenența la un anumit sex ar predispune
mai mult spre dezvoltarea diabetului zaharat. În urma analizei datelor noastre,
am constatat că Dz de tip 2 este mai frecve nt la femei în proporție de 55% , spre
deosebi re de bărbați în procent de 45% [60].
Riscul cardiovascular reprezintă un alt aspect impor tant de luat în
considerare dacă vorbim despre un pacient diabetic. Hipertensiunea arterială
este un fact or de risc major în diabetul zaharat, care predispune la accidente
vasculare cerebrale și infarcte miocardice. Prezența acestuia a fost consta tată

26
în studiul nostru la 86,66% dintre subiecți i care urmau un tratament hipertensiv
la momentul examinării, numa i 13,33% fiind normotensivi (TA < 140/90 mmHg).
Potrivit studiului NHANES III din SUA (2006), prevalența hipertensiunii arteriale
la subiecții diabetici a fost de 2,5 ori mai mare decât la subiecții fără DZ. În plus,
42% dintre aceștia urmau tratament ant ihipertensiv, pe când 38% nu urmau
tratament anti -HTA [62].
Hipercolesterolemia este un factor de risc important în apariția si
dezvoltarea DZ, fiind considerat substratul pentru ateroscleroză și boli
cardiovasculare. În studiul de față, am constata t la 82,5% dintre subiecți,
prezența colesterolului total peste 2 00 mg/dl, în timp ce numai 17,5 % au avut
valori normale, sub 200 mg/dl. De altfel, potrivit studiului “The prevalence of
dyslipidemia in patients w ith diabetes mellitus of A yurveda Hospital ” din India, s –
a constat că 70% dintre pacienții cu DZ tip 2 aveau una sau mai multe tipuri de
dislipidemii, cum ar fi hipercolesterolemie sau hipertrigliceridemie, pe când
numai 30% dintre ace știa aveau valori normale ale colesterolului total. Se
confirmă astfel ipoteza conform căreia, hipercolesterolemia reprezintă un factor
de risc major în apariția DZ de tip 2 [63].
Sedentarismul a fost direct corelat cu o creștere în greutate
semnificativă la subiecții chestionați, 42,5% dintre aceștia având o ac tivitate
fizică de sub 30 de minute zilnic . Este bine cunoscut faptul că exercițiul fizic are
un rol protector în prevenția diabetului zaharat. Potrivit declarației de la Hesinki
din 2010, în urma unui studiu s -a constat că prevalența sedentar ismului la nivel
european este de 39% la femei și de 32,3% la bărbați, fiind într -o continuă
creștere [64].
Respectarea orarului meselor și a numărului lor ( cel puțin 3 mese/zi),
cât și a consumului zilnic de fructe și legume proaspete, are drept consecință
preven irea și combaterea obezității ca factor de risc al diabetului, evitându -se
astfel încărcările glucidice și hiperglicemiile postprandiale care potențeaz ă
creșterea insulinorezistenței [65].
În urma studiului China Kadoorie Biobank din 2008 , la nivel național s –
au recrutat 0,5 milioane d e adulți cu vâste cuprinse între 30 -79 de ani, pentru a
studia rata mortalității în funcție de consumul de fructe și legume, pe parcursul a
7 ani. Astfel că, d intre cei 30.300 (5,9%) participanți care au avut dia bet zaharat
la momentul inițial, au fost înregistrate 3389 decese (rata generală de

27
mortalitate 16,5 la 1000), împreună cu 9,746 cazuri de boală macrovasculară și
1345 cazuri de boală microvasculară . În ansamblu, 18,8% dintre participanți au
raportat zilni c consumul de fru cte proaspete și 6,4% niciodată /rar (non –
consumatori), proporția non -consumatorilor fiind de trei ori mai mare la
persoanele cu diabet zaharat diagnosticat anteri or (18,9%) decât la cei cu
diabetul diagnosticat (6,7%) sau fără diabet (6,0 %). Dintre cei fără diabet
zaharat la momentul inițial, un consum mai ridicat de fructe a fost asociat cu un
risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta diabet zahara t [65].
În urma analizei noastre, 65% dintre subiecți au avut o d ietă saracă în
fructe ș i legume, în timp ce 35% dintre aceștia au avut un consum optim. În
plus, respectarea celor 3 mese/zi a fost constatată la 46,66% dintre subiecți, în
timp ce 50% au consumat 5 -6 mese mici/zi. Putem afirma astfel, că DZ de tip 2
a fost mai frecvent diagnost icat la persoanele care au avut un regim alimentar
sărac în fructe și legume și la cei care nu au respecat cele 3 mese/zi. Putem
pune acest fapt pe seama aducerii unui aport însemnat de apă, fibre alimentare
și vitamine , de către consumul de fructe și legu me, care ameliorează absobția
glucidelor și efectul insulinei, prevenind astfel tulbur ările metabolismului glucidic
[65].
Prevalența riscului de diabet zaharat tip 2 a fost mai mare la persoanele
cu nivel de stres crescut, în proporție de 86,66%. De aici reiese importanța
stresului ca factor de risc important în apariția DZ, datorită faptului că menține
un status hipergilcemic constant, sub acțiunea hormonului de stres (cortizolul) și
catecolaminelor [66].
Un alt aspect important al prevenției ș i diagnosticării precoce ale
diabetului zaharat, îl reprezintă gradul de adresabilitate al populației la serviciile
medicale. Prevenția primară reprezintă punctul de inițiere în optimizarea stării
de sănătate, în evaluarea periodică a persoanelor asimptoma tice, cu scopul de
a depista aspectele și comportamentele patologice cu risc pentru dezvoltarea
diabetului zaharat de tip 2. În acest sens, studiul nostru a constatat că 3,33%
dintre subiecți merg la un consult medical o dată la 2 -3 ani, 33,33% apelează la
1 consult medical/an iar 63,33% merg la un consult medical numai când sunt
bolnavi [58].

28

2.5 Concluzii
DZ de tip 2 este o afecțiune metabolică cronică, care crește odată cu
înaintarea în vârstă, prin înmulțirea factor ilor de risc și adăugarea de
comorbidități.
Riscul de diabet zaharat de tip 2 este :
 mai mare la persoanele de sex feminin (cu o prevalență mai mare la
femei de 55%, comparativ cu bărbații – 45%).
 mai mai mare la persoanele care prezintă antecedente he redo-colaterale
de diabet.
 mai frecvent la persoanele supraponderale sau obeze și la cele care au
prezentat țesut adipos abdominal în exces, încadrându -se în categoia de
risc înalt
 mai mare la persoanele care au un nivel ridicat de stres cotidian
 mai crescut la persoanele cu un stil de viață nesănătos, cu mai puțin de
3 mese/zi și o dietă săracă în fructe și legume. Comportamentele cu
risc, legate de alimentație evidențiază un consum prea mic de fructe și
legume, prea mare de grăsimi saturate și cu un aport mare de calorii,
alături de alcool, fumat, stres și sedentarism.
Riscul cardiovascular este mai crescut la persoanele cu DZ de tip 2,
datorită prezenței HTA cronice.
Gradul de adresabilitate la serviciile medicale este scăzut, 63,33 %
dintre subiecți merg la medic doar când sunt bolnavi, ceea ce face imposibilă
activitatea de prevenție primară și depistare precoce a cazurilor de diabet .
Se impun programe mai eficiente de screening și monitorizare a
comunităților la risc, în plan naț ional.

29
2.6 Bibliografie
1. American Diabetes Association – Classification and Diagnosis of
Diabetes: Standards of Medical Care in Diabetes -2018 , Diabetes care,
2018, 41(1):S13 -S27.
2. Akram T Kharroubi, Hisham M Darwish – Diabetes mellitus: The
epidemic of th e century , 2015, 6:850 –867.
3. Kazuya T, Nakagawa S – Report of the Committee on the classification
and diagnostic criteria of diabetes mellitus , Diabetes Research and
Clinical Practice , 2012, 55:65-85.
4. American Diabetes Association – Gestational Diabetes Mel litus –
Diabetes Care, 2004, 27:88 -90.
5. Abdulfatai B Olokoba, Olusegun A Obateru, Lateefat B Olokoba – Type 2
Diabetes Mellitus: A Review of Current Trends, Oman Medical Journal,
2012, 27:269 -273.
6. Jane E B Reusch, JoAnn E Manson – Management of Type 2 Dia betes in
2017 , 2017, 317:1015 -1016.
7. Tenzer Iglesias P, Brunton S – Managing postprandial glucose levels in
patients with diabetes , Journal Family Practice, 2008, 57:17 -24.
8. Murphy D – Acute complications of diabetes mellitus, 2002, 9:69 -73.
9. American Diabete s Association – Gestational Diabetes Mellitus –
Diabetes Care , 2004, 27:88 -90.
10. Umpierrez G, Korytkowski M – Diabetic emergencies – ketoacidosis,
hyperglycaemic hyperosmolar state and hypoglycaemia , Nature reviews –
Endocrinology, 2016, 12(4):222 -232.
11. Sarita Bajaj, Suresh Prasad et all – Oral manifestations in type -2 diabetes
and related complications , 2012, 16: 777 –779.
12. American Diabetes Association – Standards of Medical Care in Diabetes,
Diabetes Care , 2005, 28:24 -36.
13. Nathan D M, Buse J B, Davidsen et al l – Management of hiperglycaemia
in type 2 diabetes, a conses algorithm for the initiation and adjustement
of therapy, Diabetes Care , 2006, 49:1711 -1721.
14. Irene M Stratton, Amanda I Adler et all – Association of glycaemia with
macrovascular and microvascula r complications of type 2 diabetes
(UKPDS 35): prospective observational study, British Medical Journal ,

30
2000, 321:405 –412.
15. Waanders F, Visser F W , Gans R O – Current concepts in the
management of diabetic nephropathy , Netherlands J M edicine, 2013,
71(9):448 -58.
16. Ibrahim H, Vora J P – Diabetic nephropathy, Clinical endocrinology and
metabolism , 2005, chapter by Jane E B Reusch, JoAnn E Manson –
Manag ement of Type 2 Diabetes , 2017, 317:1015 -1016.
17. Russel J W, Zilliox L A – Diabetic neuropathies , Continuum Minneapolis,
2014, 20(5):1226 -1240.
18. Deli G, Bosnyak E et all – Diabetic Neuropathies: Diagnosis and
management , Neuroendocrinology, 2013, 98(4):267 -280.
19. Bril V – Treatments for diabetic neuropathy , Journal Peripheral Nervous
System, 2012, 2:22 -27.
20. Bril V – Neuromuscular complications of diabetes mellitus , Continuum
Minneapolis, 2014, 20(3):531 -544.
21. Javed S, Alam U, Malik A – Burning through the pain: treatments for
diabetic neuropathy , Diabetes, obesity and metabolism, 2015,
17(12):1115 -1125.
22. Hermans M P, Fruchart J C – Reducing vascular events risk in patients
with dyslipidaemia: an update for clinicians , Therapeutic advences in
chronic disease, 2011, 2(5):307 -323.
23. Márk L, Dani G – Diabetic dyslipidaemia and the atherosclerosis , Orvosi
hetilap, 2016, 157( 19):746 -752.
24. Aguiar C, Alegria E et all – A review of the evidence on reducing
macrovascular risk in patients with atherogenic dyslipidaemia ,
Atherosclerosis, 2015, 19:1 -12.
25. Sarita Bajaj, Suresh Prasad et all – Oral manifestations in type -2 diabetes
and r elated complications, Indian journal of endocrinology and
metabolism , 2012, 16: 777 –779.
26. Frank B Hu,, JoAnn E Manson, Meir J Stampfer – Diet, Lifestyle, and the
Risk of Type 2 Diabetes Mellitus in Women , N Engl J Med 2001,
345:790 -797.
27. Kristina I Rother – Diabetes Treatment — Bridging the Divide , N Engl J
Med, 2007, 356:1499 -1501.

31
28. Kloppel G, Lohr M et all – Islet pathology and the pathogenesis of type 1
and type 2 diabetes mellitus revisited , Survey and synthesis of pathology
research , 2005, 4:110 -125.
29. Kelley D, Goodpaster – Effects of exercise on glucose homeostasis in
Type 2 diabetes mellitus, Medicine and science in sports and excercise ,
2001, 33:495 -501.
30. Martin M Nentwich, Michael W Ulbig – Diabetic retinopathy – ocular
complications of diabetes mel litus, World Journal of Diabetes, 2015,
6:489 –499.
31. Kollias AN, Ulbig M – Diabetic retinopathy: Early diagnosis and effective
treatment, Deutsches Arzteblatt International , 2010, 107:75 -83.
32. Andreas F H Pfeiffer, Harald H Klein – The Treatment of Type 2
Diabetes , 2014, 111:69 –82.
33. Siegel E – Pharmaceutical and insulin therapy of diabetes mellitus type
2, Der Internist , 2015, 56:493 -502.
34. Wallia A, Molitch ME – Insulin therapy for type 2 diabetes mel litus,
Journal of the American Journal Association , 2014, 311:2315 -2325.
35. Vinik A – Advancing therapy in type 2 diabetes mellitus with early,
comprehensive progression from oral agents to insulin therapy, Clinical
therapeutics , 2007, 29:1236 -1253.
36. DeFronzo RA – Pharmacologic therapy for type 2 diabetes mellitus ,
2002, 131:281 -303.
37. Dromgoole P – Adjusting diabetes management regimens in response to
illness , Professional nurse , 2005, 20:34 -6.
38. Gulabani M, John M. – Knowledge of Diabetes, its Treatment and
Complications Amongst Diabetic Patients in a Tertiary Care Hospital ,
Indian Journal of Community medicine , 2008, 33:206 -208.
39. Hamidah H, Santhna L et all – Foot care strategy for the newly diagnosed
DM Type 2 patients with low educational and socio -economic
background: a step towards future, La Clinica terapeutica , 2012,
163:473 -478.
40. Granasundaram S, Ramalingam P et all – Gait changes in persons with
diabetes: Early risk marker for diabetic foot ulcer, Foot and Ankle
Surgery, 2019, 120:1268 -7730.

32
41. Halawa M R, Eid Y M et all – Relationship of planter pressure and
glycemic control in type 2 diabetic patients with and without neuropathy,
Diabetes and Metabolic Syndrom, 2018, 12(2):99 -104.
42. Syed N, Maiya A N et all – Plantar pressures in diabetes with no known
neuropathy, Journal of Diabetes, 2013, 5(3):302 -308.
43. Fernand o M, Crowther R et all – Biomechanical characteristics of
peripheral diabetic neuropathy: A systematic review and meta -analysis of
findings from the gait cycle, muscle activity and dynamic barefoot plantar
pressure, Clinical Biomechanics, 2013, 28(8):831 -845.
44. Tesch G H – Diabetic nephropathy – is this an immune disorder, Clinical
Science , 2017, 131(16):2183 -2199.
45. Andy K H Lim – Diabetic nephropathy – complications and treatment ,
International Journal of Nephrology and Renovascular Disease, 2014, 7:
361–381.
46. Decleves A E, Sharma K – New pharmacological treatments for improving
renal outcomes in diabetes, Nature Reviews – Nephrology, 2010,
6(6):371 -80.
47. Caramori M L, Mauer M – Diabetes and nephropathy, Current opinion in
Nephrology and Hypertension, 2003, 12(3): 273-282.
48. Sierra A, Salazar J . – What is the role of direct renin inhibitors in the
treatment of the hypertensive diabetic patient?, Advances in T herapy,
2011, 28(9):716 -27.
49. Waanders F, Visser F W , Gans R O – Current concepts in the
management of diabetic nephropathy, The Netherlands Journal of
Medicine, 2013, 71(9):448 -58.
50. DeFronzo R, Fleming G A et all – Metformin -associated lactic acidosis:
Current perspectives on causes and risk, Metabolism : clinical and
experimental , 2016, 65(2):20 -29.
51. Foretz M, Guigas B et all – Metformin: from mechanisms of action to
therapies, Nature reviews – Endocrinology, 2014, 10(3):143 -156
52. Miller RA, Chu Q et all – Biguanides suppress hepatic glucagon signalling
by decreasing production of cyclic AMP, Nature reviews – Endocrinol ogy,
2013, 494(7436):256 -260.
53. Del Prato S, Bianchi C, Marchetti P – Beta-cell function and anti -diabetic

33
pharmacotherapy, Diabetes and metabolism, research and reviews,
2007, 23(7):518 -527.
54. Remedi M , Emfinger C – Pancreatic β -cell identity in diabetes, Diabetes,
obesity and metabolism, 2016, 18(1):110 -116.
55. Accili D – Insulin Action Research and the Future of Diabetes Treatment ,
Diabetes, 2018, 67(9):1701 -1709.
56. Fletcher B, Gulanick M, Lamendola C – Risk factors for type 2 diabetes
mellitus, The Journal of C ardiovascular N ursing, 2012, 16(2):17 -23.
57. Archundia Hererra M, Subhan FB et all – Dietary Patterns and
Cardiovascular Disease Risk in People with Type 2 Diabetes, Current
obesity reports, 2017, 6(4):405 -413.
58. Sheehy AM, Flood GE et all – Analysis of guideli nes for screening
diabetes mellitus in an ambulatory population, Mayo Clinic Proceedings,
2010, 85(1):27 -35.
59. American Diabetes Association – Improving Care and Promoting Health
in Populations: Standards of Medical Care in Diabetes -2018, Diabetes
care, 2018 , 41(1):S7 -S12.
60. Arnetz L, Rajamand N et all – Sex differences in type 2 diabetes: focus
on disease course and outcomes , Diabetes and metabolic syndrome,
2014; 7: 409 –420.
61. Brent M, Wolfman T et all – Diabetes and Age -Related Demographic
Differences in Risk Factor Control , Journal of the American Society of
Hypertension , 2014, 8(6):394 -404.
62. Wild S, Byrne C – Risk factors for diabetes and coronary heart disease ,
ABC of Obesity, 2006, 333(7576): 1009 –1011.
63. Dixit KA, Dey R et all – The prevalence of dyslipidem ia in pati ents with
diabetes mellitus of A yurveda Hospital , Journal of Diabetes and
Metabolic Disorders, 2014, 13: 58 .
64. Brugnara R, Murillo S et all – Low Physical Activity and Its Association
with Diabetes and Other Cardiovascular Risk Factors: A Nationwi de,
Population -Based Study , Public Library of Science , 2016; 11(8):160 -590.
65. Huaidong D, Liming L et all – Fresh fruit consumption in relation to
incident diabetes and diabetic vascular complications: A 7 -y prospective
study of 0.5 million Chinese adults , Public Library of Science , 2017,

34
14(4): e1002279 .
66. Marcovecchio L, Chiarelli F – The Effects of Acute and Chronic Stress on
Diabetes Control , Science Signaling, 2012, 5(247): 10.1126 .

35

Volume 65 | Supplement 1 | 2019

International Congress for Students,
Young Doctors and Pharmacists
MARISIENSIS
Tîrgu Mureș, Romania
27th of March – 31st of March 2019

14 CLINICAL – MEDICAL

36
ASSESSMENT OF RISK FACTORS FOR DIABETES MELLITUS TYPE 2 AND
ITS COMPLICATIONS IN A MURES COUNTY ADULT SAMPLE
Camelia Libenciuc1, Professor Monica Tarcea1
1UMFST Tîrgu Mureș
Background: Diabetes mellitus is one of the most common pathologies of the 21st century
characterized by a chronic hyperglycemic status that affects certain orga ns such as nerves, eyes,
kidneys, heart and blood vessels. Objective: The purpose of this paper was to evaluate the risk factors
in relation to the clinical manifestations of diabetes, to obtain an early diagnosis and to prevent
complications, to an adult sample from Targu Mures city. Material and methods: We selected 120
diabetic patients from the Department of Diabetes, Nutrition and Metabolic Diseases of the County
Clinical Hospital in Targu Mures, in 2018, who answered to a validated questionnaire after their consent,
along with specific laboratory parameters from their hospital files. Results: We found that type 2
diabetes has an increased incidence in people with a family history, also the main risk factors are:
female gender (55%), age over 60 (60,8 3%), obesity (48,33%) and sedentarism (42,5%), body mass
index over 30 kg/m2 (48,33%) and abdominal circumference greater than 102 cm (64,16%). Analyzing
the lifestyle of the patients, we found that 86.66% of them had a high level of daily stress, 65% had a
low fruit and vegetable diet, and 50% had 3 meals a day. During its evolution, diabetes leads to the
occurrence of multiple acute and chronic complications such as diabetic ketoacidosis, hyperosmolar
coma, retinopathy, nephropathy and diabetic neuropathy as well as vascular diseases. Conclusions:
The risk factors involved in development of diabetes are due to an unhealthy lifestyle characteristic of
modern society, that can be managed by proper community interventions and regular population
screening.
Keywords: diabetes, risk factors, complications

CORRELATIONS BETWEEN ACUTE INFLAMMATORY RESPONSE AND
VENTRICULAR FUNCTION EVALUATED BY SPECKLE TRACKING
ECOCARDIOGRAPHY
Mureșan Melania1, Morariu Mirabela , Professor Benedek Theodora1
1UMFST Tîrgu Mureș
Back ground: Adverse left ventricular (LV) remodeling following an ST -segment elevation acute
myocardial infarction (STEMI) may lead to progressive heart failure. As this process is linked to systemic
inflammation, interleukin -6 (IL-6) and C -reactive protein (C RP) may serve as predictors of the remodeling
process and deterioration of ventricular function. Objective: To assess the correlation between
inflammatory biomarkers and ventricular function evaluated by speckle tracking echocardiography in
STEMI patients. Material and methods: Twenty -five patients with a first STEMI successfully treated by
PCI underwent baseline determination of inflammatory biomarkers. High -sensitivity CRP (hs -CRP) serum
levels were determined on day 1 and day 3 and IL –
6 at day 1 followi ng the acute event. All patients underwent LV function assessment by speckle tracking
echocardiography (STE) at baseline and at 1 month. Based on peak levels of hs -CRP, patients were

37

38

Decizia Comisiei de etică a cercetării științifice
nr. 67 din 02.04.2019

Comisia de etică a cercetării științifice din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș a evaluat
din punctul de vedere al respectării normelor de etică a cercetării științifice propunerea de studiu intitulată

”Evaluarea riscului de diabet zaharat tip II si complicatiile sale”

înregistrată la Comisia de Etica Cercetării a U.M.F. Tg. Mureș în data de 29.03.2019 adresată de către d -l/d-na
Libenciuc Camelia având funcția student, locul de munc a UMF Tîrgu Mureș.

În urma evaluării documentelor depuse, Comisia decide:

a) aprobarea desfășurării studiului

Avizul favorabil este valabil numai în condițiile descrise în propunerea de studiu înaintată Comisiei, pe o
perioadă maximă de 12 luni.

Președintele Comisiei de etică a cercetării științifice
Prof. Dr. Sanda Copotoiu

Cod procedură: UMFTGM -REG -74 Ediția 01
Nr. anexe: 03
Pagina: 12 din 12
Anexa 03: UMFTGM -REG -74-F03

39

CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT
Chestionare pacient

Vă aduc la cunoștință faptul în calitate de student al Universității de
Medicină și Farmacie Tg. Mureș efectuez un stud iu în cadrul tezei de licenta,
intitulat Evaluarea Riscului de DZ tip 2 și complicațiile sale.
Vă rog sa acceptati să participați voluntar la completarea unui chestionar
pe baza întrebărilor pe care vi le voi adresa, asigurându -vă de păstrarea
confidențial ității datelor pe care le veți furniza.
În aceste condiții, avem nevoie de semnătura.
Vă mulțumesc.

Data:__________________
Semnătura:_______________________

40
Anexa 1
CHESTIONAR
Fișă evaluare parametri individuali

1. VÂRSTA ______ ani
sex⎕feminin
⎕masculin GREUTATE _________kg ;
ÎNĂLȚIME ___________m;
GLICEMIE ________ mg%
TENSIUNE ________ mmHg
ARTERIALĂ 2. IMC _________ kg/m2
(indice de masă corporală)
3. CIRCUMFERINȚA
ABDOMINALĂ ________ cm

4. Efectuați ZILNIC CEL PUȚIN 30 MINUTE DE MIȘCARE ⎕DA ⎕NU
la serviciu / în timpul liber / acasă?
5. MÂNCAȚI ZILNIC FRUCTE ȘI LEGUME? ⎕DA, zilnic ⎕NU zilnic
6. Ați urmat vreodată un TRATAMENT MEDICA MENTOS ⎕NU ⎕DA
ANTIHIPERTENIV în mod regulat?
7. Ați avut vreodată o VALOARE CRESCUTĂ A GLICEMIEI? ⎕NU ⎕DA
8. A fost diagnosticat cu DIABET ZAHARAT cineva din familia dumneavoastră?
⎕ NU ⎕ DA, bunici ,veri primari, unchi, mătuși (dar nu părinte, frate, soră, copil)
⎕ DA – părinte, frate, soră, copil
9. A fost diagnosticat cineva din familia dumneavoastră ⎕ NU ⎕ DA
(mama, tatăl, frați, surori), cu BOLI DE INIMĂ/HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ?
10. Ați avut vreodată o VALOARE CRESCUTĂ A COLESTEROLULUI? ⎕NU ⎕DA
11. FUMAȚI? (dacă da, câte țigări pe zi?) ⎕NU ⎕DA ( ____ țigări pe zi)
12. CATE MESE SERVIȚI PE ZI, de obicei? ⎕ Cinci sau șase mese mici ⎕ Trei ⎕
Două
13. CONSUMAȚI ALCOOL? ⎕NU ⎕Un pahar cu vin pe zi ⎕ Mai mult de două băuturi/zi
14. Care dintre variante referitoare la NIVELUL DE STRES, vă caracterizează?
⎕ sunt întotdeauna relaxat/ă ⎕ sunt uneori puțin stresat/ă ⎕ sunt stresat/ă aproape tot
timpul
15. Cît de des vă faceți o CONSULTAȚIE MEDICALĂ?
⎕ O dată pe an ⎕ La fiecare 2 -3 ani ⎕ Merg la doctor numai când sunt bolnav/ă

41
Anexa 2
CHESTIONAR PRIVIND DIETA ȘI OBICEIURILE AL IMENTARE
1. Câte porții de fructe si legume credeți că sunt recomandate a fi consumate zilnic?
O porție de fructe = un măr / o banană / o portocală / o pară / o nectarină / 2 prune / 2kiwi / 3
caise / 7 căpșuni / 14 cirese; o porție de legume = 2 broccoli / 4 linguri de spanac sau fasole / 1
castravete / o roșie medie / 7 roșii cherry
1 porție
3 porții
5 porții
7 porții
Nu știu

2. Câte porții de fructe și legume mâncați în medie într -o zi obișnuită? _________ porții

3. Cât de des adăugați sare sau un alt produs cu sare în mâncare chiar înainte de a o mânca?
Întotdeauna
Des
Uneori
Rar
Niciodată
Nu știu

4. Cât de des este adaugată sare, condimente sau un sos sărat în timpul gătirii sau preparării
mâncărurilor din gospodăria dumneavo astră?
Întotdeauna
Des
Uneori
Rar
Niciodată
Nu știu

5. Cât de des mâncați snacks -uri, conserve, murături, fast -food, brânză, carne procesată ?
Întotdeauna
Des
Uneori
Rar
Niciodată
Nu știu

6. Cum evaluați consumul dumneavoastră d e sare?
Mult prea multă
Prea multă
Doar cantitatea adecvată
Prea puțină
Mult prea puțină
Nu știu

42
7. Care este cantitatea maximă de sare adaugată recomandată consumului zilnic al unui adult?
O linguriță și jumătate
Trei sferturi de linguriță
Mai puțin de o linguriță
Nu știu

8. În ce mod controlați, de obicei, consumul dumneavoastră de sare?
Consum limitat de alimente procesate
Vă uitați pe etichetele produselor alimentare la conținutul de sare sau sodiu
Cumpărați sare fără sodiu
Utilizați alte condimente în afară sării atunci când gătiți
Evitați să consumați alimente pregătite în afara casei

9. Care dintre următoarele tipuri de grăsimi sunt, în opinia dumneavoastră, benefice pentru
organism?
Mono -nesaturate (măsline, avocado, nuci, semințe dovleac, floarea soarelui etc.)
Saturate (carne de porc, carne de vită, carne de pui)
Polinesaturate (carne de pește)
Trans ( margarină, semi -preparate congelate precum pizza sau paste)
Nu știu

10. Ce tip de ulei sau grasime este folosit cel mai des in gospodaria dumneavoastra pentru
pregatirea mesei?
Uleiul vegetal
Untură sau seu
Unt
Margarină
Altul. Care? _________
Nu știu

11. Cât de multe mese care nu sunt pregătite acasă mâncați în medie pe săptămână? Prin
masă se întelege micul dejun, prânzul și cina. _________ mese.
12. Cât de des în ultima săptămână ați consumat următoarele?
1-2 ori 3-5 ori 6-7 ori Niciodata
Cartofi fierți
Cartofi prăjiți
Orez sau paste
Cereale (fulgi etc)
Brânză
Pui, curcan
Pește
Carne (alta decât pui, curcan, pește)
Produse din carne
Produse de cofetărie, patiserie
Dulciuri (bomboane, ciocolată)
Băuturi îndulcite (sucuri)
Ouă
Cafea
Legume

43

13. Ați dori să faceți modif icări în dieta dumneavoastră?
Da
Nu
Nu știu

14. Ce modificări ați dori să faceți în dieta dumneavoastră? (Răspuns multiplu)
DA NU
Mai puțin zahăr
Mâncare mai de calitate
Mâncat regulat
Evitarea gustărilor hipercalorice
Alimente mai nat urale
Mai multă varietate
Mâncare mai puțin procesată
Mai puține grăsimi
Mai multe vegetale (inclusiv salate)
Mai multe fructe
Mai puțină sare
Mai puține alimente semipreparate/fast -food
Nu știu

15. Ce piedici întâmpinați în înc ercarea de a avea o dietă mai sănătoasă?
DA NU
Lipsa abilităților de a găti
Lipsa cunoștințelor cu privire la alimentația sănătoasă
Opiniile diferite ale experților cu privire la componentele unei alimentații
sănătoase
Stilul de viață aglomerat
Preferințele alimentare ale membrilor familiei
Lipsa voinței personale
Nu vreau să renunț la mâncărurile care îmi plac
Prețul ridicat al alimentelor sănătoase
Nu întâmpin nici o dificultate în încercarea de a avea o dietă mai sănătoasă
Nu doresc să îmi schimb obiceiurile alimentare
Alt motiv. Care? _________
Nu știu

44
Anexa 3
CHESTIONAR ISTORIC MEDICAL
Ați avut vreodată măsurată tensiunea arterială de un doctor/ asistent medical ? DA NU
Vi s-a spus vreodată că aveți tensiune arterială crescută sau hipertensiune, de
către un doctor sau asistent medical ?
Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?
Ați luat medicamente prescrise de un doctor sau alt lucrător din sănătate pentru
tratarea tensiunii arteriale crescute, în u ltimele două săptămâni?
Ați apelat vreodată la vreun vindecător tradițional al tensiunii arteriale crescute ?
Urmați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradițional pentru tratarea
tensiunii arteriale crescute?
Ați avut masurată vreodat ă glicemia?
Vi s-a spus vreodată că aveți glicemie crescută sau diabet de către un doctor sau
un alt lucrător din sănătate ?
Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?
Ați luat medicamente prescrise de un doctor pentru diabet, în ultimele două
săptămâni?
Urmați în prezent tratament cu insulină prescris de un doctor pentru diabet
zaharat?
Ați apelat vreodată la vreun vindecător tradițional pentru diabet sau glicemie
crescută?
Luați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradiționa l pentru tratarea
diabetului?
Ați efectuat vreodată o analiză pentru determinarea colesterolului (nivelul de
grăsime din sânge) la un laborator de analize medicale ?
Vi s-a spus vreodată ca aveți valori crescute ale colesterolului de un doctor sau
alt lucrător din sănătate?
Vi s-a spus acest lucru în ultimele 12 luni?
Ați luat vreun tratament prescris de un doctor sau alt lucrător din sănătate pentru
valori crescute ale colesterolui, în ultimele două săptămâni?
Ați apelat vreodată la un vinde cător tradițional pentru valori crescute al
colesterolului sanguin?
Luați în prezent vreun remediu pe bază de plante sau tradițional pentru valori
crescute ale colesterolui sanguin?
Ați avut vreodată un atac de cord sau dureri în piept din cauza boli lor de inimă
(angină) sau un accident vascular cerebral?
Luați în prezent, în mod regulat, aspirină sau alt medicament pe bază de aspirină
pentru a preveni sau trata boli de inimă?
Luați în prezent statine (Lovastatin/Simvastatin/Atorvastatin sau ori ce alta statina)
în mod regulat, pentru a preveni sau trata boli de inimă?
În ultimii 3 ani v -a sfătuit un medic sau un farmacist să…
Să renuntați sau să nu începeți să fumați
Să reduceți sarea din dietă
Să mâncați în fiecare zi cel putin cinci porții de fructe și/sau legume
Să reduceți grăsimea din dietă
Să începeți sau să faceți mai multă activitate fizică
Să mențineți o greutate corporală sănătoasă sau să scădeți în greutate
Să reduceți consumul de zahăr din dietă

45