DISCIPLINA DE CHIMIE – FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ INFLUENȚA BICARBONATULUI DE SODIU ASUPRA PROPRIETĂ ȚILOR FIZICO -CHIMICE DIN PRODUSELE DERMATO – COSMETICE… [603258]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ Ș I FARMACIE
„CAROL DAVILA” – BUCUREȘ TI
FACULTATEA DE FARMACIE
DEPARTAMENTUL l – ȘTIINȚ E FUNDAMENTALE
DISCIPLINA DE CHIMIE – FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ

INFLUENȚA BICARBONATULUI DE SODIU
ASUPRA PROPRIETĂ ȚILOR FIZICO -CHIMICE DIN
PRODUSELE DERMATO – COSMETICE DE ÎNGRIJIRE
PERSONALĂ

COORDONATOR ȘTIINȚ IFIC
PROF. DR. POPA LĂCRĂ MIOARA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

– 1 –
CUPRINS
PARTEA GENERAL – TEORETICĂ
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
1.1 STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE PIELII ………………………….. ………………………….. ……. – 5 –
1.2 SCALP – PARTICULARITĂȚI ȘI TIPURI ………………………….. …………………………. – 8 –
1.2 STRUCTURA FIRULUI DE PĂR ………………………….. ………………………….. ………….. – 9 –
1.3.1 PĂRUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. – 9 –
1.3.2 CICLUL DE CREȘTERE AL PĂRULUI ………………………….. …………………….. – 12 –
1.3 AFECȚIUNI ALE SCALPULUI ………………………….. ………………………….. ………….. – 14 –
1.4.1 AFECȚIUNI ALE PĂRULUI ȘI PIELII CAPULUI ………………………….. ……… – 14 –
1.5 TRATAMENTUL DIFERITELOR AFECȚIUNI ALE SCALPULUI ȘI FIRULUI DE
PĂR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . – 20 –
1.6 IMPLICAREA BICARBONATULUI DE SODIU ÎN PREVENIREA ȘI
TRATAMENTUL AFECȚIUNILOR PIELII ………………………….. ………………………….. . – 25 –
1.7 PREAPARATE DERMATO -COSMETICE. INFLUENȚA FORMEI
FARMACEUTICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. – 27 –
CAPITOLUL 2
2.1 ȘAMPOANE – ACTUALITĂȚI ………………………….. ………………………….. …………… – 29 –
2.1.1 FORMULAREA ȘAMPOANELOR ………………………….. ………………………….. .. – 29 –
2.1.2 CLASIFICAREA ȘAMPOANELOR ………………………….. ………………………….. . – 34 –
2.2 GELURI DE DUȘ – ACTUALITĂȚI ………………………….. ………………………….. ……. – 35 –
2.3 PRODUSE TESTATE – PREZENTARE PRODUSE TESTATE ………………………. – 36 –
CAPITOLUL 3
3.1 PROPRIETĂȚILE SUPERFICIALE ………………………….. ………………………….. …….. – 47 –
3.1.1 ASPECTE PRIVIND PROPRIETĂȚILE SUPERFICIALE ALE LICHIDELOR – 47
–

– 2 –

CAPITOLUL 4
4.1 REOLOGIE. GENERALITĂȚI. ASPECTE INTRODUCTIVE ………………………… – 54 –
4.1.1 CURGEREA NEWTONIANĂ ȘI CURGEREA NON -NEWTONIANĂ ……… – 55 –
PARTEA EXPERIMENTALĂ
MOTIVAREA ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI ÎNTREPRINS ………………………….. . – 58 –
CAPITOLUL 5
5.1 METODOLOGIA DE LUCRU. DESCRIERE DISPOZITIVE EXPERIMENTALE – 59
–
5.1.1 CERCETĂRI PRELIMINARII ………………………….. ………………………….. ………. – 59 –
5.1.2 DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR SUPERFICIALE ………………………… – 62 –
5.1.2.1 GONIOMETRUL CAM 101 (KSV Instruments Ltd) ………………………….. ….. – 62 –
5.1.3 DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR REOLOGICE ………………………….. … – 64 –
5.2.3.1 VÂSCOZIMETRUL ROTATIV MULTI VÎSC (Fungilab SA) ………………… – 64 –
CAPITOLUL 6
6.1 REZULTATELE EVALUĂRILOR EXPERIMENTALE ………………………….. …….. – 67 –
6.1.A REZULTATE EXPERIMENTALE OBȚINUTE LA DETERMINAREA
PROPRIETĂȚILOR SUPERFICIALE ALE PRODUSELOR TESTATE (TENSIUNE
SUPERFICIALĂ, UNGHI DE CONTACT) ………………………….. …………………………. – 67 –
6.2 DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… – 91 –
6.1.B REZULTATELE EXPERIMENTALE OBȚINUTE LA EVALUAREA
PROFILULUI DE CURGERE (REOLOGIC) AL PRODUSELOR TESTATE …….. – 91 –
6.3 DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… – 95 –
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. – 97 –
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… – 99 –

– 3 –

PARTEA GENERAL – TEORETICĂ

– 4 –
INTRODUCERE

Încă din Antichitate, omenirea a cunoscut numeroase metode privind înfrumusețarea
corpului sau a feței. Spre exemplu, intensificarea culorii părului (soluție obținută din scoarța
arborelui mesquite), vopsirea părului cu henna, prepararea șampoanelor din yuca, fulgi de ou
coloidal, gudron de cărbune (terapia cu gudron de cărbune a fost utilizată de mulți ani în
tratamentul eczemelor, psoriazisului și altor boli cutanate. S-au efectuat diverse teste și s -a
demons trat că gudronul de cărbune suprimă sinteza ADN în celulele epidermice, studiu
realiza t pe modele de șoareci fără păr ) etc1.
Cu trecerea timpului, majoritatea produsel or destinate îngrijirii părului și pielii sau
afecțiunilor scalpului au suferit îmbunătăț iri ca urmare a dezvoltării tehnologiei și
modernizării continue . De asemenea, și interesul pentru menținerea cât mai sănătoasă a pielii
pe o perioadă îndelungată , a dus la diversificarea dermato -cosmet icelor: șampoane cosmetice,
șampoane dermatologie , șampo ane clasice, șampoane colorante, șampoane antiparazitare,
șampoane tratament, șampoane pentru păr gras, păr uscat, șampoane antipeliculare sau
șampoane pentru spălare frecventă. Preparatele dermatocosmetice pentru îngrijirea părului și a
afecțiunilor sale sunt printre cele mai importante produse , numărul lor crescând remarcabil de
la an la an . Deși trecerea timpului a ad us îmbunătățiri considerabile, au apărut, din nefericire,
numeroase afecțiuni precum: mătreață, eczemă seboreică, alopecie, modificări ale culorii
părului sau în structura firului de păr. Se încearcă vindecarea lor cu ajutorul componentelor
care se întâlnesc în formulările șampoanelor, dar procesul de vindecare depinde și de factori
precum tipul pielii, tipul părului, vârsta, tipul afecțiunii sau condițiile de mediu.
Reologia este deosebit de importantă în industria cosmetică, dar și asigura rea absenței
curgerii atunci câ nd este necesar. De exemplu , un șampon nu trebuie să curgă din mană
înainte de a fi apli cat sau spuma formată să fie stabilă pe păr pentru a împiedica curgerea în
ochii utilizatorului, deci trebuie să aibă o consistență suficientă.
Finalitatea prezentei lucrări științifice constă în observarea problematicii cu privire la
beneficiile bicarbonatului de sodiu din compoziția unor preparate de îngrijire personală ,
raportate la afecțiunile scalpului sau igiena zilnică a acestei zone și a pielii corpului ,
comparativ cu alte produse a căror compoziție este diferită de accea a preparatului anterior
menționa t, prin lipsa ingredientului principal, bicarbonatul de sodiu.

1 Arch Dermatol, 1998, 118, pp. 487 – 489.

– 5 –
CAPITOLUL 1

1.1 STRUCTURA ȘI FUNCȚIILE PIELII

Pielea reprezintă unul dintre cele mai importa nte și întinse organe ale corpului uman,
cu o dim ensiune de aproximativ 20 m², care permite separarea și protecția față de mediul
înconjurător sau factorii nocivi. În funcție de zona corporală, valorile pH -ului diferă: zonele
mai puțin expuse la aer, precum axilele (6, 5), au un pH mai puț in acid față de pielea feței
(4,7).
Din punct de vedere histologic, pielea este alcătuită din hipoderm, derm, epiderm,
dinspre interior spre exterior.
Hipodermul mai este numit și țesut adipos sau subcutanat, este alc ătuit din țesut
conjunctiv lax. La nivelul lui se află vase de sânge, glomerulii glandelor sudoripare și are rol
nutritiv, izolant termic și permite amortizarea șocurilor ușoare. Acesta joacă un rol important
în organismul nostru deoar ece prezintă un țesut special care face legătura între derm și oase/
mușchi. În același timp, țesutul adipos sau subcutanat reprezintă stratul care împiedică corpul
uman de a se răci sau încălzi prea rău și căptușește mușchii și oasele, protejându -ne astfel de
lovituri.
Dermul conține 90 % colagen, 10 % elastină și o cantitate foarte mică de reticulină.
Este format din 2 zone: derm reticular cu fascicule de colagen dispuse paralel cu suprafața
cutanată și derm papilar cu fascicule de colagen cu orientare verticală. Rolul dermului este de
a asigura rezistența și elasticitatea2.
Datorită glandelor sudoripare existente la acest nivel, transpirația își face apariția prin
pori, fapt care împiedică organismul să se supraîncălzească și în același timp ajută la
eliminarea substanț elor nocive din organism.
Terminațiile nervoase din derm trimit semnale nervoase la creier, astfel că putem simți
atunci când ceva ne doare sau este plăcut la atingere.

2 Victoria Hîrjău, Dumitru Lupuleasa, Ana Maria Dumitrescu, Dermo Cosmetologie , Editura Polirom
1998, pp. 9 -17.

– 6 –
În derm se gasesc rădăcinile firelor de păr, fiecare atașându -se de un mușhi care se
întărește atunci când ne este frig sau suntem speriați. Tot aici, glandele producătoare de
sebum mențin pielea fină, hidratată și rezistentă la apă. Uneori produce prea mult sebum, ceea
ce determină apariția coșurilor.
Vasele sangvine ale dermului hrănesc pielea, detoxifiind zona prin transportul
substanțelor prin niște tuburi mici numite vase de sânge.
Epidermul , stratul exterior , este foarte subțire în unele zone ale corpului, cum ar fi
pleoapele și foarte gros în altele – călcâie. E ste format la rândul lui dintr -un strat bazal, strat
filamentos, strat granulos, strat lichid, strat cornos. Conține 60 % keratină, 10 % alte proteine,
20 % lipide3.
Keratina este o scleroproteină fibrilară cu un conținut de 18 aminoacizi, dintre care cei
mai importanți sunt: cistina, tirozina, triptofanul, leucină, lizină, alanină, histidină, glicină.
Keratina părului este cea mai bogată în cistină și sulf. Este insolubilă și rezistentă la enzimele
proteolitice ; are capacitatea de a reflecta, difuza și absorbi radiațiile solare , deci reprezintă o
barier ă contra radiațiilor luminoase ș i UV. Keratohialinul, al doilea component al keratinei, se
sinte tizează în stratul granulos. Keratinizarea este un proces metabolic activ de sinteză și
catabolism în care intervin enzime ale ciclului Krebs. Keratinizarea firului de păr se produce
prin același mecanism ca și în epiderm.
Acest strat exterior al pielii este responsabil de culoarea specifică a corpul ui uman
(produce melanină – pigm entul pielii ). Cu cât organismul produce mai multă melanină, cu atât
pielea noastră va fi mai închisă la culoare. Atunci când ne expunem la soare, corpul va
produce mai multă melanină cu scopul de a ne proteja împotriva radiațiilor nocive, dar nu este
suficient de puternică dac ă avem un ten deschis la culoare. Acesta este momentul când ne
bronzăm sau din contră, ne ardem. Deoarece persoanele cu un ten mai închis la culo are
prezintă mai multă melanin ă, aceștia prezintă un risc mai scăzut de apariție a cancerului de
piele sau a ridurilor, însă este recomandat ca și aceștia sa folosească protecție atunci când se
expun la soare. De asemenea, protejează corpul prin celulele speciale care alcătuiesc sistemul
imunitar și ajută la formarea de noi celule. (acest proces are loc la baza epi dermei; celulele

3 Victoria Hîrjău, Dumitru Lupuleasa, Ana Maria Dumitrescu, Dermo -Cosmetologie , Ed. Polirom,
1998, pp 26-27.

– 7 –
traversează până ajung la suprafață, iar apoi se desprind la aproximati v o lună după ce s -au
format)4.
Funcțiile pielii:
 protejarea și înv elirea țesuturilor organismului;
 barieră electrică prin stratul cornos ;
 protecție împotriva agenților chimici, termici ,electrici, microbilor etc., prin stratul
cornos și secreția acidă seboreică ;
 funcție senzorială (stimuli tactili, dureroși, termici) ;
 funcție respiratorie ;
 funcție termoreglatoare ;
 funcție secretorie sudoripară ;
 capacitate de metabolizare ;
 rol în reglarea presiunii sangvine5.

Fig. 1.1 Structura pielii
[adaptare după https://beautyhelp.com/ro/fitoceramidele] [3.06.2019]

4https://www.aad.org/public/kids/skin/the -layers -of-your-skin, American Academy of Dermatology.
5Adriana Popovici, Dermatofarmacie și cosmetologie , Ed. Medicală , pp. 18-24.

– 8 –
1.2 SCALP – PARTICULARITĂȚI ȘI TIPURI

Pentru a menține părul sănătos, trebuie să avem grijă de scalp pentru că aici este
implantat bulbul pilos și aici celulele se multiplică datorită aporturilor esențiale de oxigen,
nutrienți și minerale. Igiena și îngrijirea scalpului și părului ar trebui să fie adaptate la
eventualele probleme, cum ar fi pruritul, iritația, căderea părului, părul gras, uscat sau firul
subțire.
În funcție de regiunea corporală, pH – ul diferă, astfel că zonele mai puțin expuse la aer
prezintă un pH mai puțin acid decât pielea feței, spre exemplu. PH- ul scalpului se încadr ează
în jurul valorii 4. Prin creșterea valorii peste 6.5 dispare protecția împotriva invaziei
microbiene. Afecțiunile scalpului sunt adesea asociate cu valori anormale ale pH -ului:
tendință de aciditate crescută în tulburările descuamative sau în cazul dermatozelor
seboreice6.
La fel ca și pielea feței, scalpul poate fi și el normal, gras, uscat sau mixt. Pentru a face
încadrarea corectă și a aplica un tratament sau pr odus de îngrijire corespunzător , trebuie să
cunoaștem foarte bine unele aspect e specifice fiecărui tip de piele.
În cazul pielii normale, glandele sebacee produc moderat sebum, nu este nici prea
grasă, nici prea uscată, bine purificată și irigată cu sânge, rezultând o stare de echilibru .
Acest lucru n u înseamnă că necesită mai puțin ă aten ție decât alte tipuri de piele, ci trebuie
să be neficieze de curățare regulată și hidratare. Prin examinare la microscop, pielea
normală are o granulație fină cu depresiuni foarte slab vizibile și florescență violacee
privită cu ajutorul lampei Wood.
Pielea uscată este sensibilă, aspră, cu conținut scăzut în apă, dură, întinsă, cu
prurit sau tend ință de înroșire și descuamare. Este tipul de piele care ridică cele mai multe
probleme. Deshidratarea pielii poate fi provocată de mulți factori: deshidratarea stratului
cornos, dereglări în procesul de keratinizare, diminuarea filmului lipidic de suprafață, aer
uscat, soare puternic și vânt, ședere îndelungată într -o încăpere cu aer condiți onat fără
umidificarea aerului, întreținere inadecvată , spălare frecventă.

6Victoria Hîrjău, Dumitru Lupuleasa, Ana Maria Dumitrescu, Dermo -Cosmetologie , Ed. Polirom,
1998, pp. 26 -27.

– 9 –
Datorită complexității cauzelor, este foarte greu să se normalizeze acest tip de
piele prin utilizarea unor produse simple de îngrijire.
În cazul pielii grase, glandele sebacee pro duc sebum în exces, conferindu -i un
aspect lucios (hiperplazia glandelor sebacee) , provocând în acest sens și o seboree a
părulu i. Este groasă și rezistentă (strat cornos hiperkeratinizat). Acest tip de piele necesită
o îngrijire completă și blândă. Examina tă la microscop, are o granulație grosieră și aspect
de coajă de portocală7.
Pielea sensibilă po ate fi uscată, normală sau grasă . Se caracterizează prin delicatețe,
acesta fiind motivul pentru care este mai mult o afecțiune a pielii decât un tip de piele. Scalpul
este iritat, prezintă mâncărime, usturime, disconfort, roșeață, descuamare. Cauzele de apariție
a acestui tip de scalp pot fi stresul, utilizărea unor produse cosmetice și de curățare inadecvate
sau iritante (tensioactivi din detergenți) , apa utili zată, frigul, soarele puternic, aerul poluat ,
aerul uscat sau umed . Aceste agresiuni asupra scalpului determină o diminuare a filmului
hidrolipidic, cu destabilizarea barierei de protecție a pielii. Sunt indicate produsele și
tratamentele naturale, de orig ine vegetală și minerală deoarece a cest tip de piele este
predispus să reacționeze negativ la dermato -cosmeticele care conțin alcool sau sunt fabricate
cu ingrediente sintetice, uleiuri parfumate și coloranți artificiali .
Pielea mixtă, grasă și uscată în același timp, necesită îngrijire și tratamente specifice8.

1.2 STRUCTURA FIRULUI DE PĂR

1.3.1 PĂRUL

Părul își are originea în hipoderm și se formează în foliculul pilos. Se dezvoltă pe toată
suprafața corpului: părul de pe cap, din sprâncene, din barbă este mai aspru, pigmentat, iar
parul de pe corp este mai fin, moale; lipseste de pe buze, palme și tălpi . Unele fire de păr sunt
atât de mici și subțiri, încât sunt foarte greu de obser vat. Pe față se prezintă sub formă de puf .

7Adriana Popovici, Dermatofarmacie și Cosmetologie , Ed. Medicală, pp. 125 -130.
8Victoria Hîrjău, Dumitru Lupuleasa, Ana Maria Dumitrescu, Dermo -Cosmetologie , Ed. Polirom,
1998, pp.35 -39.

– 10 –
Îndepli nește un rol tactil importan t, estetic, dar și de protecție termică. Genele țin la
distanță mizeria și praful. Sprânce nele împiedică transpirația de a ajunge în ochi9.
Foliculul pilos este o teacă conjunctiv epitelială care învelește rădăcina firului de pă r.
Are în partea inferioară , care rămâne în contact cu peretele epidermic, un loc în care pătrunde
papila dermică, la nivelul ei ajungând fibre de colagen, nervi, vase capilare. În partea
superioară, firul de păr este liber (pâlnie foliculară). La suprafața pielii prezintă ostium
folicular (orificiuI).
Firul de păr este alcătuit din rădăcină și tulpină.
Rădăcina, adăpostită în piele, are partea inferioară dilatată sub formă de bulb , cu rol de
hrănire și inervare a firului de păr. Datorită celulelor germinative foarte active din interiorul
bulbului, se explică viteza mare de creștere a firelor de păr. Fundul bulbului conține
melanocite care determină culoarea părului.
Tulpina sau tija firului de păr se află în continuarea rădăcinii și este alcătuită d in 3
zone:
-zona medulară, care lipsește din părul moale sau puf;
-zona corticală, care conține pigmenții părului; reprezintă 80 % din dimensiunea firului de
păr. Aranjamentul celulelor corticale determină ondulația naturală a părului (aranjament
concentri c – păr drept, aranjament segmental – păr creț).
-epidermicula este alcătuită din 4 -5 rânduri de celule keratinizate, anucleate, nepigmentate
(aspect de țigle de pe acoperiș) și are rol de protecție. Dacă este distrusă, apar rupturi ale
firului de păr.
Mușchiul erector – reprezentat de fibre musculare netede; contracția lui determină
ridicarea verticală a părului.
În compoziția chimică a firului de păr se întâlnesc cca. 80 % proteine, 5 % lipide, 1 %
constituenți minerali și 14 % apă. Cea mai importantă proteină este reprezent ată de keratină,
cu un conținut bogat de L -cisteină, care imprimă rezistență firului de păr. Interacțiunile
grupările secundare hidrofile și ionizabile ale aminoac izilor din păr duc la formarea

9Victoria Hîrjău, Dumitru Lupuleasa, Ana Maria Dumitrescu , Dermo -Cosmetologie , Ed. Polirom
1998, pp. 113 -133.

– 11 –
legături lor de hidrogen care contribuie la stabilitatea firelor d e păr, alături de legăturile van
der Waals.

Fig. 1.2 Structura chimică a firului de păr . Secțiune long itudinală/ transversală printr -un
fir de păr.
[adaptare după https://eduarddabican.ro/pro/2017/09/05/structura -firului -de-par/] [3.06.2019]

Fig. 1.3 Structura firului de păr
[adaptare după https://cadereaparului.info.ro/parul -structura -formare -fir-de-par/] [3.06.2019]

– 12 –
S-au evidențiat urme de fier, plumb, calciu, magneziu, aluminiu, arsen etc., precum și
carbon, hidrogen, azot, sulf, fosfor. O concentrație anormală sau lipsa lor din compoziția
părului poate indica o afecțiune10.
Părul poate absorbi apă până la 30 % din greutatea lui . Conținutul hidric este
important pentru activitatea sa chimică și pentru proprietățile sale fizice: elasticitate,
rezistență, fricțiune, volum, higroscopi citate, deformabilitate, vigoare, culoare, ondulație
naturală.
Culoarea părului este determinată de existența în celulele cortexului tijei a eumelaninei
și feomelaninei, doi pigmenți importanți. Pigmentația difuză (galben pal – brun) corespunde
feomelanine i, iar pigmentația granuloasă (brun deschis – negru) corespunde eumelaninei.
Părul cărunt are un conținut scăzut în pigmenți datorită scăderii producției de melanină
odată cu vârsta, pătrunderea bulelor de aer printre celulele firului de păr sau datorită ș ocurilor
nervoase.
Persoanele cu părul roșu sau roșcat dețin în structura firului o cantitate mai mare de
fier aflat sub forma unui pigmen t organic complex (tricosiderin)11.
1.3.2 CICLUL DE CREȘTERE A L PĂRULUI

1. Faza anagenă (85 % din firele de păr).
2. Faza catagenă (1 % din firele de păr).
3. Faza telogenă (14 % din firele de păr).
Prima fază este una de formare activă, moment în care tija se alungește pe baza
activității keratogene a rădăcinii. Durata este de 2 până la 6 ani.
Cea de -a doua fază corespunde unei perioade de tranziție în care foliculul pilos
evoluează și procesul de keratinizare se întrerupe. Durata este de 2 – 3 săptămâni.

10Pavel Vulcan, Adrian Wolfshaut, Co nstantin Bogdan, Bolile părului și unghiilor, Ed.Medicală,
București, 1989, pp. 19 -29.
11Justin Dumitru C. Diaconu, Oana Andreia Coman, Vasile Benea, Tratat de terapeutică dermato –
venerologică , Ed. Viața medicală românească, p. 547.

– 13 –
Ultima fază în ciclul de creștere al firului de păr reprezintă eliminarea firului mort.
Această fază durează 2 – 3 luni.
Evoluția î n mozaic a foliculilor piloși ( individual sau sincron , în grupe de câte trei),
demonstrează de ce la om nu există procesul de năpârlire întalnit la unele animale.
Altfel spus, părul nostru începe a crește dintr – o rădăcină de la baza u nui folicul, iar
sângele din vasele de sânge ale scalpului hrănesc r ădăcina. Pe măsură ce firul de păr crește,
penetrează stratul de piele, lăsând în urma lui o glandă sebacee. Această glandă menține părul
moale și strălucitor sau îl poate face gras în ace lași timp.
Restul părului de pe corp ul nostru urmează același ciclu , dar dureaza aproximativ o
lună. De aceea el nu crește la fel de lung precum cel de pe scalp.
Părul crește cu aprox. 0,3 – 0,4 mm/ zi , 1 – 2 cm/ lună, dar creștere a lui este influențată
și de medicamente, hormoni sau dietă. Ne naștem cu aproape 5 milioane de foliculi, 100 000
numai pe scalp. Pierdem între 50 – 100 fire de păr pe zi deoarece foliculii nu cresc firele în
același timp. Fiecare folicul al scalpului are un ciclu de creștere de aproape 2 ani, apoi ia o
pauză, moment în care firul respectiv pică, î nsă nu observăm o diferență cu ochiul liber
tocmai din cauză că fiecare folicul are și perioade diferite de pauză12.
Aprecierea stării de sănătate a părului se face prin exami narea microscopică a păr ului
prelevat din zona moțului/ vertex , din zona occipitală înaltă și din zona temporală medie
(tricogramă).

Fig. 1.4 Ciclul de creștere al parului
[adaptare după https://cadereaparului.info.ro/cresterea -parului/] [3.06.2019]

12Amy J.McMichael, Maria K. H ordinsky, Hair and Scalp Diseases: Medical, Surgical and Cosmetic
Treatment , pp 18 -20.

– 14 –
1.3 AFEC ȚIUNI ALE SCALPULUI

1.4.1 AFECȚIUNI ALE PĂRULUI ȘI PIELII CAPULUI

MĂTREAȚA – pityriasis simplex capitis – reprezintă descuamarea exagerată a
straturilor superficiale ale pielii capului sub forma unor scuame vizibile cu ochiul liber ,
notabile pe umeri, în principal. Este de două forme:
-simplu/ mătreața uscată, ușor eliminată prin spălare
-steatoid/ eczemă seboreică, în care scuamele sunt foarte numeroase, acestea ducând la
formarea unor cruste aderente . Cauza formării peliculelor o reprezintă existența
microorganismului Pityrosporum ovale . Secrețiile enzimatice ale microorganismului
descompun gliceridele di n sebumul cutanat și se eliberează acizii grași. Aceștia determină
iritarea scalpului, ceea ce duce la multiplicarea masivă a celulelor13.
Cauzele apariției nu sunt foarte clare, însă persoanele cu dermatită seboreică , psoria zis
sau eczemă, boala Parkinson , HIV, sunt predispuse la apariția mătreței, la fel și ce le cu un
scalp uscat, utilizarea frecventă a șamponului , dietă să racă în vitamine, stresul psihic , răceala,
iernile reci și vârsta . De asemenea, pieptănatul regulat și o dietă sănătoasă pot reduce acest
risc.
Malassezia , o ciupercă foarte des întâlnit ă, poate contribui la apariția mătreții, deși
aceasta se găsește pe scalpul nostru, fără a cauza vreo problemă de cele mai multe ori.
Explicația ar fi că sistemul imun al persoanei cu mătreață interferează cu cel al ciupercii.
Majoritat ea consideră apariția mătreții ca fi ind o cauză de igienă precară, î nsă studiile
arată că sunt mult mai complexe cauzele decâ t o șamponare neregulată, lucru certificat de
către dermatologul Adam J. Friedman din cadrul Colegiului de Medicină Albert Einstein .
Decât să se trateze mătreața prin șamponare exagerată sau pieptănare excesivă, ambele
dăun ând, este de preferat utilizarea unui șampon anti – mătreață sau unui tratament pentru
scalp, în schimb14.

13Pavel Vulcan, Adrian Wolfshaut, Constantin Bogdan, Bolile părului și unghiilor, Ed.Medicală,
București, 1989, pp. 232 -233.
14Amy J. McMichael, Maria K. Hordinsky, Hair a nd Scalp Diseases: Medical, Surgical and Cosmetic
Treatment , pp. 90 -102.

– 15 –
În prezent, există numeroase șampoane împotriva mătreții, cu diferite componente
pentru tratarea simptomelor. Unele trebuie lăsate să acționeze timp de câteva minute pe scalp,
altele necesită îndepărtarea imediată dupa șamponare.
Se preferă evitarea șampoanelor care au în compoziția lor gudron de cărbun e fiindcă
pot decolora părul vopsit și au tendința de a sensibiliza scalpul în prezența razelor UV. În
aceste condiții, este necesară protecția împotriva razelor cu ajutorul unor pălării atunci când se
utilizează astfel de șampoane.
De cele mai multe ori, mătreața nu necesită un control medical amănunțit , dar există
cazuri în care se poate dezvolta dermatita seboreică, eczemă, psoriazis sau infecții cu fungi,
motiv pentru care este necesar control dermatologic15.
ALOPECIA – căderea părului
Este normal să pierdem în jur de 50 – 100 fire de păr pe zi, însă dacă observăm zone
lipsite de păr sau că acesta se subțiază, putem suferi de alopecie16.
Este deseori de cauză hormonală (alopecie androgenică – ereditară, chelire ) sau
alopecie seboreică (seboree crescută a pielii capului). De asemenea, alopecia poate fi datorată
unor tulbu rări SNC, tulburări de nutriție precum lipsa proteionelor sau a fierului , predispoziție
genetică, stresul, boală tiroidiană, anemia, menopauza, exces de vitamina A, bulimia,
anorexia , steroizii sau tratamente medicale pentru depresie, artrită, gută, tensiune .
Femeile po t pierde păr după o naștere sau datorită utilizării exagerate a produselor și
dispozitivelor de styling17.
Clasificarea alopeciilor:
– tipul I – lărgirea celor două golfuri frontale ;
– tipul II – căderea părului din zona tonsurii ;

15Victoria Hîrjău, Dumitru Lu puleasa, Ana Maria Dumitrescu, Dermo -Cosmetologie , Editura Polirom
1998, pp. 77 -90.
16Justin Dumitru C. Diaconu, Oana Andreia Coman, Vasile Benea, Tratat de terapeutică dermato –
venerologică , Ed. Viața medicală românească, pp. 538 -542.
17Pavel Vulcan, Adrian Wolfshaut, Constantin Bogdan, Bolile părului și unghiilor, Ed.Medicală,
București, 1989, pp.70 -140.

– 16 –
– tipul III – alopecia vertexului ;
– tipul IV – calviție de tip hipocratic cu coroană de păr normal la nivelul tâmplelor și cefei ;
– medicamentoasă –reversibilă la întreruperea tratamentului cu chimioterapice anticanceroase,
imipr amină, desipramină, maprotilină , litiu, haloperidol, acid valproic, hidantoină,
propranolol, heparină , contracepti ve, hormoni sexuali, interferon;
– alopecia areata – poate avea loc oriunde pe corp ( lipsa genelor , lipsa unei porțiuni de păr la
nivelul scalpului );
– alopecia cauzată de prinderea excesivă a părului pe spate ;
– alopecia de tracțiune – acțiune mecanică asupra firelor de păr prin prinderea foarte stransă a
părului ;
– tricotilomania – condiție ps ihologică datorită căreia unii oameni simt nevoia excesivă de a -și
smulg e părul din cap sau alte zone ale corpului ;
– alopecie cicatricială – distrugerea completă a foliculului și formarea cicatricilor în locul lor,
împiedicând astfel creșterea părului ;
– alopecia tot alis (pierderea completă a părului de pe scalp );
-alopecia univer salis (pierderea totală a părului de pe corp )18.
CANIȚIA – acromotrichia – diluarea pigmentului firului de păr, până la albirea sa.
Caniția fiziologică începe după 35 ani, iar caniția precoce este deseori ereditară. HTA, boala
Addison sau epilepsia pot determin a o caniție patologică precoce.
LEUCOTRICHIA – albinismul – tot părul este al b sau numai o suviță este albă.
TRICOCHIZA – despi carea firului de păr la vârfuri și TRICOREXA – apariția
nodozităților de -a lungul firului , ambele cauzate de spălarea frecventă, periere prea dură sau
folosirea decoloranților19.

18Amy J. McMichael, Maria K. Hordinsky , Hair and Scalp Diseases: Medical, Surgical and Cosmetic
Treatment , pp. 108 -122.
19Pavel Vulcan, Adrian Wolfshaut, Constantin Bogdan, Bolile părului și unghiilor, Ed.Medicală,
București, 1989, p.226.

– 17 –
HIPERTRICOZA – dezvoltarea unor fire de păr mai groase în anumite zone ale
capulu i sau HIRSUTISMUL – apariția părului la femei în zone nebișnuite (barbă, mustață),
cauzate de tulburări endo crine/ nervoase20.
ACNEE NECROTICĂ MILIARĂ – afecțiune de natură stafilococică car acterizată
prin leziuni papulo -pustuloase cu o crustă centrală.
LUPUS ERITEMATOS DISCOID – boală autoimună; pete roșii fără pilozitate la
nivelul scalpului .
DERMATITĂ DE CONTACT – apare la contactul unor su bstanțe iritante cu scalpul
(șam poane, vopsea de păr etc.)21.
PSORIAZIS UL – este o afecțiunie care poate apărea oriunde pe corp, însă atunci când
apare pe scalp poartă denumirea de psoriazis al scalpului și se poate prelungi pe frunte, gât ori
în spatele urechilor. Este netransmisibilă, însă poate apărea la membrii aceleași familii.
Apare, de obicei, în tinerețe și are perioade de -a lungul vieții în care dispare.
În ceea ce privește psoriazisul scalpului, va fi necesar un tratament diferit datorită
tipului de piele al acestuia, care este mai groasă, sau a părului care acoperă zona cu probleme.
Tot scalp ul este predispus la apariția psoriazi sului; fie că apare numai într -o zonă ce
poate fi ușor acoperită cu ajutorul părului , fie că toată pielea capului este afectată, semnele
care indică instalarea afecțiunii pot fi următoarele:
– mâncărimea – unul dintre c ele mai întâlnite semne; poate varia ca intensitate și deseori
duce la înrăutățirea afecțiunii alături de lărgirea și îngroșarea zonei uscate. Se evită
scărpinarea în acest caz;
– sângerare, ca urmare a mâncărimii puternice;
– pierderea temporară a părului di n anumite zone ale scalpului datorită scărpinatului
care provoacă ruperea pielii uscate afectate. Odată cu încetarea acțiunii și vindecării,
părul poate crește din nou în acele locuri;
– exfolierea scalpului, adesea confundată cu mătreața ; în cazul psoriazisului apar zone
argintii și uscate pe sca lp, deosebire clară de mătreață;
– scalp uscat; uneori poate duce la crăparea pielii și sângerare ulterioară;

20Justin Dumitru C. Diaconu, Oana Andreia Coman, Vasile Benea, Tratat de terapeutică dermato –
venerologică , Ed. Viața medicală românească, p.543.
21Brandrup F, Menne T. Zinc pyrithione (Zinc Omadine) allergy. Contact Dermatitis, 1985, pp. 12 -50.

– 18 –
– pete roșii pe scalp; acestea pot fi greu de observat uneori sau foarte inflamate și
vizibile în alt e cazuri ;
– cruste pe scalp ;
– senzații de arsură ;
– inflamare și durere ;
Aceste semne și simptome pot apărea și dispărea. Unele persoane prezintă semne de
intensitate medie, altele semne seve re. Unii factori precum frigul, medicamente, infecții,
alcoolul, fumat ul, aerul uscat sau stresul, po t declanșa apariția simptomelor ori instalarea
afecțiunii.
Majoritatea persoanelor sunt predispuse la apariția psoriazisului și indiferent de locul în
care apare, cauza este aceeași: sistemul imun dă semnale greșite care fac celulele pielii să
crească mult prea rapid (de 10 ori mai rapid decât normal). Astfel, celulele s e multiplică în
câteva zile, faț ă de săptămâni, cum ar fi normal. Organismul nu se debarasează de celulele în
exces și acestea se suprapun , ducând la formarea zonelor groase, uscate, acoperite de o
porți une albă, specifice afecțiunii22.

Fig. 1.5 Histopatologia psoriazisului
[adaptare după http://anatomie.romedic.ro/pielea] [3.06.2019]

22McMinn NH, Hutchings RT, Logan BM.Color, Atlas of Head and Neck Anatomy , 2nd ed.,
Baltimore, Md: Mosby -Wolfe, 1995, pp. 3 -161.

– 19 –
ECZEMA – dermatită atopică
Eczem a reprezintă o afecțiune des întâlnită în rândul nou născuților, copiilor mici (10-20
%), mai ales, dar și adulții (1-2 %) o pot prezenta. Nu este contagioasă, p oate apărea pe
aproape tot corpul și este însoț ită de zone ale pielii foarte uscate, inflamate, crustoase și tari.
Este denumită și dermatită, dermatită atopică sau eczemă atopică. Cauzele apariției sunt de
natură genetică sau un sistem de apărare hiperactiv. Stresul, căldura, sexul (femeile sunt mai
predispuse la apariția derm atitei atopice față de bărbați) , transpir ația, frigul, vremea uscată,
pielea uscată , defecte în bariera de apărare a pielii sau contactul pielii cu anumite substanțe
iritante precum lâna și săpunul pot favoriza apariția eczemei sau pot înrăutăți simptomele ei.
Persoanele afectate sunt sensibile l a virusul herpex simplex , iar copiii pot dezvolta ulterior
astm sau alergii.
În primul an de viață, copiii pot prezenta această afecțiune însoțită de zone uscate ale
pielii, adesea întâlnite pe scalp, obraji, frunte sau față. Provoacă mâncărime și ulterior
sângerare cauzată de scărpinat, care, în cele mai nefericite cazuri, determ ină apariția
infecți ilor pielii. Uneori pot apărea bule cu puroi, ceea ce indică tot o infecție bacteriană care
necesită tratament cu antibiotice.
Pentru adulți este destul de rar să dezvolte dermatită atopică. În general, aceasta debutează
până la vârsta de 5 ani și continuă să se manifeste și la maturitate. Atunci când apare însă,
poate prezenta semne și simptome diferite de cea întalnită la copii: piele mult mai uscată și
mâncări me continuă.
Trebuie cunoscute diferențele dintre eczemă și psoriazis. Eczema are ca rezultat o
mâncărime intensă, uneori ducând până la sângerare datorită scărpinatului puternic indus de
către aceasta. Psoriazisul provoacă și el mâncărime, dar față de eczemă apare și usturimea sau
arsura specifică, asemănătoare unor înțepăt uri de furnici.
Pielea devine roșiatică, solzoasă și inflamată în cazul eczemei. Persoanele pot prezenta
porțiuni de piele dure, umflate și întunecoase. Și psoriazisul provoacă roșeață, dar zonele
afectate sunt vizibil mai groase, cu straturi de celule sup rapuse, pielea mult mai groasă și
inflamată decât în cazul eczemei23.

23Snell RS, Clinical Anatomy for Medical Students , 5th ed.Boston, Mass: Little Brown&Co, 1990, pp.
61-659.

– 20 –
Eczema apare , de obicei, în locurile în care pielea se î ndoaie, cum ar fi spatele
genunchilor, sau spatele urechilor. De asemenea, scalpul (în cazul bebelușilor ), gâtul, glezna,
și înche ieturile sunt locuri favorabile apariției eczemei. Psoriazisul apare pe scalp, față, coate,
genunchi, palme , talpă .
Cercetătorii continuă să studieze cauzele acestei afecțiuni complexe. Se crede că genele
fiecărui om, unde locuim sau felul în care funcțion ează sistemul nostru imunitar
interacționează cu eczema.
DERMATITA SEBOREICĂ – caracterizată de apariția pe scalp a unor zone grase,
gălbui sau roșii și însoțită de mătreață. Este asemănătoare psoriazisului sau eczemei. Cel mai
frecvent apare la nou născuți și adulți, în special femei, și cei cu piele grasă.
Zona afectată arde, cauzează mâncărime sau p oate fi roșie. Celulele moarte care adesea
apar sunt de culoare gălbuie sau albă și au o consistență grasă și uleioasă24.
Cauzele instalării nu sunt foarte bine cunoscute, dar stre sul, unele afecțiuni medicale
(boala Parkinson, depre sie, epilepsie, atac cerebral) sau genele fiecărei persoan e pot contribui
la apariția ei25.
TINEA CAPITIS – cunoscut și sub denumirea de cicatricea părului. Cauza principală a
infecțiilor cutanate fungice la copii o reprezintă dermatofiții din genele Microsporum și
Trichophyton . Clinic, apare pierderea părului ( model “punct negru” ), fire despicate,
inflamație, scalare , pustule, mâncărime .

1.5 TRATAMENTUL DIFER ITELOR AFECȚIUNI ALE SCALPULUI ȘI
FIRULUI DE PĂR

MĂTREAȚA
Agenții utilizați pentru combaterea mătreții:
– keratolitice: sulf, sulfură de seleniu (reduc producția de sebum) ;

24Zirwas M, Moennich J, Shampoos, Dermatitis, 2009, pp. 10 -106.
25Pavel Vulcan, Adrian Wolfshaut, Constantin Bogdan, Bolile părului și unghiilor, Ed.Medicală,
București, 1989, p. 236.

– 21 –
– acid salicilic și derivați (ajută la eliminarea celulelor moarte, dar pot lăsa scalpul uscat și pot
chiar accelera procesul de descuamare) ;
– agenți antimicrobieni: amfotericina B, hexaclorofen ;
– derivați fenolici: rezorcinol ;
– tensioactivi cationici: să ruri cuaternare de amoniu ;
– ketoconazol cu efect antifungic ;
– ulei de arbore de ceai (utilizat în prezent în mu lte preparate dermatocosmetice; are un efect
antifungic, antibiotic și antiseptic) ;
– ceai verde;
Nu se recomandă întreruperea definitivă a fol osirii lor, deoarece aceste substanțe au
caracter temporar și mătreața reapare în câteva săptămâni în lipsa tratamentului de
întreținere26.
ALOPECIA poate fi tratată cu:
– minoxidil 5 % – substanță medicamentoasă aprobată de către FDA în tratamentul alopeciei la
femei și bărbați; stimulează creșterea părului și stopează subțierea firului de păr ; se aplică de 2
ori pe zi în zona afectată, iar rezultatele apar în aproximativ 3 luni. Este util și pentru copii sau
asociere cu alte tratamente p entru alopecie;
– dispozitive medicale cu laser – trebuie utilizate pe termen scurt, deoarece nu se cunoaște
gradul de siguranță la folosirea lor pe termen lung ;
– transplant de păr ;
– finasteridă – substanță medicamentoasă aprobată de către FDA în tratamentul alopeciei la
bărbați; mecanismul său de acțiune constă în stoparea organismului de a mai forma hormonul
masculin numit dihidrotestosteron (DHT) ; finasterid a demonstrat că în 88 % dintre bărbați
încetinește căderea părului, iar l a 66 % stimulea ză creșterea lui;
– corticosteroizii, utilizați atunci când cauza alopeciei areata o reprezintă o inflamație a
organismului; se injectează în scalp, în zonele afectate sau pot fi utilizați sub formă de cremă,

26Reygagne P , Piérard GE, Loussouarn G , Le Nôtre N , Ziane S , How I treat dandruff using a shampoo
with a sulfate -free tensio -active , https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28383830 .

– 22 –
unguent, loțiune (mai puțin eficiente și adesea folosite pentru copii) și puțin utiliz ați sub
formă de comprimate. În cazul adulților, injecțiile cu corticosteroizi reprezintă tratament de
primă linie. Acesta presupune injectarea lor la fiecare 3 până la 6 săptămâni, părul începând să
crească la aproxi mativ 4 săptămâni de la ultima injecție. Pe lângă efectele benefice ale
corticosteroizilor, prez intă și numerose efecte adverse;
– antralina – mecanismul de acțiune al acestei substanțe chimice constă în alterarea funcției de
apărare a pielii. Se aplică pe scalp și s e lasă să acționeze timp de 30 -60 minute, după care se
spală pentru a evita iritarea pielii. Mai este denumi tă și terapie scurtă de contact;
– difenilciclopropenonă – substanță chimică care se aplică direct pe chelie. Determină apariția
unei reacții alergice care păcălește sistemul imun să trimită celule albe la suprafața scalpului,
care combat inflamația. Previn și stagnarea procesului de creștere a firului de păr, cauză a
pierderii părului; rezultatele apar d upa aproape 3 luni de tratament;
– terapie cu raze UVA, UVB, laser ;
– șampoane care au în compoziție propionat de clobetazol 0,05 % (se aplică un strat pe scalp,
se lasă să acționeze timp de 3 -5 minute, apoi se clătește), fluocionolon acetonid 0.01 % (se
aplică pe scalpul uscat, se lasă să acționeze timp de 15 minute, apoi se masează și se
îndepărtează prin clă tire) sau triamcinolon acetonid . Un studiu dublu orb a demonstrat
eficacitatea acestor produse în tratarea alopeciei27.
În cele mai multe cazuri, părul crește la loc fără un tratament datorită existenței
cicluri lor în care părul cade complet de cateva ori până ce afecțiunea dispare complet. Firul de
păr va fi la început mai subțire și chiar alb, dar revine la normal în timp.
Pentru unele persoane, afecțiunea se vindecă și nu mai reapare vreodată, dar adesea,
lucrurile sunt imprevizibile.
Este eficientă și combinarea mai multor tratamente pentru rezultate rapide. Pe lângă
tratamentul medicamentos util în aproape toate cazurile, este necesară și respectarea unor
reguli precum spălarea pe cap de cate ori este nevoie, evitarea produselor agresive sau
produselor care induc seboree reacțională . În cazul alopeciei areata, părul crește singur de cele
mai multe ori, iar un tratament corespunzător face proccesul de crește re să devină mult mai

27Amy J. McMichael, Maria K. Hordinsky, Hair and Scalp Diseases: Medical, Surgical and Cosmetic
Treatment , pp.108 -122.

– 23 –
rapid. Un efect satisfăcător îl au anumite produse pentru stimularea creșterii părului
(șampoane, spume, loțiuni etc.). Cercetătorii lucrează la îmbunătățirea tratamentului pe bază
de laser în cazul alopeciei.

PSORIAZIS
Tratamentul p soriazisului se face pe baza unor analize amănunț ite ale pielii scalpului
într-un laborator adecvat. După ce analizele indică această afecțiune, se preferă unul dintre
următoarele: șampoane medicale, tratamente cu laser, injecții, soluții aplicate direct p e scalp.
Pentru a dispune de eficiență maximă, dermatologii indică respectarea urmatoarelor
reguli:
– să se evite scărpinatul, chiar dacă mâncărimea este deranjantă pentru că poate agrava
afecțiunea sau apare sângerarea însoțită și de pierderea părului în acea zonă ;
– șamponare delicată ;
– eliminarea ușoară a celulelor moarte , fără a forța deoarece psoriazisul poate izbu cni sau
cauza pierderea părului ;
– utilizarea unor substanțe care înmoaie celulele moarte precum acidul salicilic. Un avantaj
este acela că tratamentele locale aplicate vor fi mai bine absorbite dupa u tilizarea acidu lui
salicilic;
– evitarea stresului inutil, factor responsabil de înrăutățirea psoriazisului28.

DERMATITA ATOPICĂ – ECZEMA
La fel ca și psoriazisul, eczema va fi diagnosticată pe baza unui examen amănunțit asupra
zonei afectate. Este nec esar să se cunoască ș i istoricul familial în legătură cu dermatita
atopică, astm sau febra fânului.
Tratamentul nu poate vindeca dermatita atopică, însă o poate controla pentru a nu se
înrăutăți și îngroșa, pentru a calma durerile și mâncărimile, preveni infecțiile ulterioare și
pentru a reduce stresul cauzat de această afecțiune.
– hidrocortizonul ;
– antihistaminice ;

28Handbook of hair in health and disease , edited by V. Preedy, pp. 449 -467.

– 24 –
– corticosteorizi ;
– terapie cu raze UV pentru forme severe ;
Dușurile scurte și călduțe, relaxarea, mișcarea, umidifierea aerului și monitorizarea
stresului pot preveni apariția eczemei29.

DERMATITA SEBOREIC Ă
Uneori, dermatita seboreică se vindecă de la sine, dar de cele mai multe ori este o
afecțiune de lungă durată, cu perioade de stagnare ș i izbucnire. Poate fi ținută sub control prin
utilizarea unor produse dermato -cosmetice de calitate care au în compoziție substanțe
antifungice (ketoconazol) , sulfuri (disulfura de seleniu) , acid s alicilic, pirithionului de zinc
(cel mai bine cunoscut p entru utilizarea sa în tratarea mătreții , psoriazisului , eczemelor , pielii
uscate , dermatitei atopice , tinea , vitiligo și dermatitei seboreice , în special în șampoanele
antimătreață ; are proprietăți antibacteriene și este eficient împotriva multor agenți patogeni
din genurile Streptococcus și Staphylococcus ), gudron de cărbune, hidrocort izon (unguente),
ulei mineral (în special pentru copii) sau corticosteroizi (loțiuni)30.
Terapia de primă linie – șampoane antimicrobiene cu:
– ketoconazol 1 %, clobetazol 0, 05 % ;
– fluocinolon 0, 01 % ;
– disulfura de seleniu 0, 6-1 %;
– gudron de cărbune 0, 5-5 %;
– bicarbonat de sodiu ;
– acid salicilic, acid glicolic, uree 10 % pentru scuamele groase ;
– mentol pentru mâncărime31.

29Tsung -Ju Lee, Yu -Hung Wu, Pa -Fan Hsiao, Mei -Eng Tu Coexistence of adult -onset actinic prurigo
and shampoo dermatitis , Article history: Received: Feb 9, 2017, Revised: Jun 27, 2017, Accepted: Jul
26, 2017.
30Priestley GC, Brown JC, Acute toxicity of Zinc pyrithione to human skin cells in vitro . Acta Derm
Venereol 1980, pp. 8 -145.
31Amy J. McMichael, Maria K. Hordinsky, Hair and Scalp Diseases: Medical,Surgical and Cosmetic
Treatment , pp 90 -102.

– 25 –
– pirithion de zinc (ZPT) 0, 3-2 %32.

TINEA CAPITIS
Tratamentul cuprinde o gamă largă de sub stanțe medicamentoase, atât on label, cât și
off label.
Substanțe medicamentoase on label – terbinafină, lamifil, griseofulvină , tolnaftat 1 %
cremă topică etc.
Substanțe medicamentoase off label – fluconazol, itraconazol etc.

1.6 IMPLICAREA BICARBONATULUI DE SODIU ÎN PREVENIREA ȘI
TRATAMENTUL AFECȚIUNILOR PIELII

Bicarbonatul de sodiu, denumit și carbonat acid de sodiu, este un compus cu formula
chimică NaHCO3, care se întâlnește sub formă solidă sau pulbere fină de culoare albă,
cristalină, fără miros, gust ușor alcalin, non -toxic și cu un pH de 8 -9.
Datorită pH -lui său alcalin, este c apabil să neutralizeze aciditatea și astfel, se utilizează
în tratarea hiperacidității în diferite condiții patologice. Este o sare alcătuită dintr -un
cation (Na +-sodiu) și un anion (HCO 3—bicarbonat )33.
Denumire IUPAC : hidrogenocarbonat de sodiu
Masa molară : 84, 0066 g/mol
Densitate : 2,20 g/ cm³
Punct de topire : la 50°C devine carbonat34.

Utilizări :
➢ în intoxicații (barbiturice , cocaină, pesticide, alcool metilic, salicilați ),

32Gibson WT, Chamberlain M, Parsons JF . The effect and mode of action of zinc pyrithione on cell
growth. In vitro studies. Food Chem Toxicol , 1985, pp. 93 –102.
33https://www.drugs.com/mtm/sodium -bicarbona te.html
34http://www.inchem.org/documents/icsc/icsc/eics1044.htm

– 26 –
➢ i.v în resuscitare cardiacă, arsuri ale inimii,
➢ prevenția efectelor adverse din chimioterapie,
➢ aciditate gastrică,
➢ acidoză metabolică,
➢ hiperkaliemie,
➢ arsuri ale pielii ,
➢ mușcături de insecte,
➢ infertilitate,
➢ indigestie,
➢ hiperkaliemie,
➢ ulcer,
➢ pietre la rinichi,
➢ inflamațiile mucoasei tractului digestiv,
➢ beneficii surprinzătoare în tratarea dermatozelor, eczemelor, iritațiilor , psoriazisului și
pruritului scalpului35.
Este des întâlni t în conținutul numeroaselor șampoane utilizate pentru diferite afecțiuni ale
părului și scalpului. Acesta reglează pH-ul acid datorat hipersecreției sebacee și reduce
sebumul în cazul părului gras, prin funcția sa tampon. De asemenea, este un agent anti-
scuamos, iar în combinație cu apa, îi reduce duritatea acesteia, împiedicând părul de a deveni
aspru sau uscat36.

Fig. 1.6 Structura chimică a bicarbonatului de sodiu
[adaptare după https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/516892#section=Structures] [3.06.2019]

35https://www.webmd.com/vitamins/ ai/ingredientmono -1470/sodium -bicarbonate .
36https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Sodium -bicarbonate .

– 27 –
1.7 PREAPARATE DER MATO-COSMETICE. INFLUENȚA FORMEI
FARMACEUTICE

Preparatele pentru îngrijirea părului sau șampoanele sunt produse cosmetice destinate
curățării părului și sc alpului , îndepărtarea sebumului, transpirației, scuamelor, prafului etc . Fie
ca sunt utilizate pentru a descurca părul, pentru coafat, a -l face mai strălucitor sau mai moale
și suplu, șampoanele sunt unele dintre cele mai importante produse de îngr ijire personală,
numărul și diversitatea lor crescând de la an la an considerabil.
Șamponul are sarcina nobilă să curețe părul și scalpul. Ne așteptăm de la el să fie în
același timp spumant, non -iritant, plăcut parfumat37.
Sebumul de pe scalp și păr înmaga zinează murdărie și alte particule din mediu .
Șamponul, un mixt pe bază de tenside, înmoaie apa, scade tensiunea de suprafață și
dispersează în particule mult mai mici murdăria acumulată; astfel se formează un coloid,
particulele se dispersează în apă și devin "spălabile", adică se elimină odată cu apa.
Supraîncărcarea părului poate surveni de la folosirea intensivă a produselor de coafare
și care nu se îndepărtează bine la spălare. Se formează un "build up" și de la uti lizarea
șampoanelor cu silicon, sau se aplică un balsam fără clătire. Trebuie să se ia o pauză în
folosirea intensivă a condiționatoarelor p entru ca părul să se poată debarasa.
Caracteristicile obișnuite ale unui șampon cosmetic normal sunt următoarele:
– să nu irite pielea capului ;
– să aibă o bună putere de curățare ;
– să aibă capacitate bună de spumare ;
– să emulsioneze în apă grăsimea, mătreața și să le disperseze ;
– să fie lipsite de al calinitate ;
– să nu aibă acțiune degresantă prea mare38.

37Deeksha , Malviya R , Sharma PK , Department of Pharmacy, School of Medical and Allied Sciences,
Galgotias University, Yamuna Expressway, Greater Noida, Gautam Buddh Nagar, Uttar Pradesh,
India, Advancement in shampoo (a dermal care product): preparation methods, patents and
commercial ut ility.
38Jennifer Gubitosa, Vito Rizzi , Paola Fini and Pinalysa Cosma, Hair Care Cosmetics: From
Traditional Shampoo to Solid Clay and Herbal Shampoo , A Review, 2019.

– 28 –
Dacă săpunul clasic este făcut pe bază de hidroxid de sodiu, gelul de duș are în
compoziț ia sa hidroxid de potasiu.
Persoanele care au pielea delicată, predispusă la alergii și eczeme, ar trebui să
folosească gel de duș. Fiind produse pe baza de apă, gelurile de duș au și proprietăț i
hidratante, iar unele dintre ele au chiar ș i efect emolient asupra pielii, dacă sunt pe bază de
ingredient e precum untul de cocos sau aloe vera.
Gelul de duș este î n special recomandat pentru sezonul rece , întrucat calmează pielea
iritată și o hidratează î n profunzime.

– 29 –
CAPITOLUL 2
2.1 ȘAMPOANE – ACTUALITĂȚI

Șampoanele secolului 21 au evoluat de la agenții care pe vremuri îndepărtau numai
sebumul, transpirația, murdăria și celulele moarte , la agenți i care acum îmbunătățesc
frumusețea naturală a părului și tratează problemele din interior. În mod normal, șampoanel e
conțin 3 componente majore:
-surfactanții principali , cu putere detergentă și capacitate de spumare, acționând prin
îndepărtarea cu ajutorul componentei lipofile a mi zeriei și transferul ei în apă ( componenta
hidrofilă )39.
-surfactanții secundari , cu proprietatea de a îmbunătăți și condiționa firul de păr ;
-aditivii cu acțiune estetică asupra părului ;
Șampoanele moderne pentru părul uscat pot conține în plus față de componentele
menționate anterior și uleiuri esențiale precum petrol, care îl descur că și hidrat ează. Un rol
important în formularea acestor produse îl constituie agenții de condiționare , adăugați în
cantități mai mari decât î n cazul altor prep arate sau umectanții (pantenol -pieptănarea ușoară a
părului uscat sau umed, netezire, minimizare a porilor, oferă strălucire, volum, uneori chiar
protecție împotriva stresului termic și mecanic, eliminarea electricității statice)40.
2.1.1 FORMULAREA ȘAMPOANELOR

La formularea produselo r pentru îngrijirea părului ne îndreptăm atenția pe îndep ărtarea
sebumului și murdăriei și repararea firului de păr . Multe persoane folosesc o sumedenie de
produse alese la întâmplare, fără a ține cont de tipul de păr sau de condiția acestuia. Este
necesar să acordăm o atenție deosebită scalpului, care are nevoi e de îngrijire la fel ca și pielea
corpului.
Părul virgin are pH -ul sub 4. Spălarea lui cu un șa mpon cu pH nepotrivit determină
cuticula să nu se așeze pe cortex, ceea ce duce la fricțiune între firele de păr și o deterio rare

39Adriana Popovici, Dermatofarmacie și Cosmetologie , Ed. Medicală, pp. 123 -124.
40Amy J.McM ichael, Maria K. Hordinsky, Hair and Scalp Diseases: Medical,Surgical and Cosmetic
Treatment , pp. 33 – 34.

– 30 –
fizică. Dacă se alege spălarea părului cu săpun, trebuie asigura tă o apă cât mai puțin dură și
clătirea cu soluții acide. Săpunurile potrivite sunt cele grase cu acizi grași liberi .
O carateristică importantă a șampoanelor o reprezintă capacitatea lor de spumare, care,
pentru consumato ri, este sinonimă cu eficacitatea. Pe langă aceasta se adaugă efectele estetice
pe care le au asupra părului, ușurința limpezirii, compatibilitatea cu pielea, ochii și mucoasele,
stabilitatea spumei , etc41.
Elementul esenț ial din compoziția șampoanelor îl constituie prezența substanțelor
tensioactive, care trebuie să îndeplinească cerințe precum: capacitate mare de spumare pentru
a favoriza eliminarea murdăriei, putere mare de curățare, compatibilitate de țesuturile
umane42.
Cei care corespund într -un procent ridicat acestor cerințe sunt tensioactivii anionici,
urmați de cei amfoteri.
Surfactanții sunt utilizați sub denumirea generală de agenți activi de suprafață , solubili
în cel puțin o fază a sistemului și care scad tensiu nea interfacială dintre două lichide sau un
lichid și un solid. De fapt, procesul este unul mult mai complex a cărui descifrare a fost
urmăr ită de -a lungul sutelor de ani, plecând de la exemplul clasic al uleiului în apă.

Fig. 2.1 Formarea micelelor în cazul apei și uleiului
[adaptare după https://knowledge.ulprospector.com/3106/pc -surface -active -agents -surfactants/ ]
[5.06.2019]

41Victoria Hîrjău, Dumitru Lupuleasa, Ana Maria Dumitrescu, Dermo -Cosmetologie , 1998, pp. 127 –
130.
42Cornwell PA , A review of shampoo surfactant technology: consumer benefits, raw materials and
recent developments . https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29095493 .

– 31 –
În prima imagine, apa și uleiul nu se amestecă. Dacă se adaugă lauril sulfat de sodiu
(SLS) cu o valoare mare a HLB , acesta se va orienta cu partea hidrofilă către apă și cu partea
lipofilă – coada – către ulei, ducând la formarea micelelo r, fapt care arată că uleiul s -a dizolvat
în apă (ultima imagine).
Balanța hidrofil – lipofilă sau HLB este caracteristică surfactanților și descrie echilibrul
dintre capul hidrofil și coada hidrofobă. Astfel, cei cu HBL > 10 sunt hidrofili (au afinitate
pentru apă) și formează emulsii U/A (ulei în apă), iar cei cu HLB cuprins între 1 și 10 sunt
lipofili și formează emulsii A/U (apă în ulei).
Definiția surfactanților se bazează pe ecuația Gibbs , valabilă atât pentru sisteme
apoa se, cât și pentru cele neapoase : ɼ₂ = – dϒ/ dµ₂43.
Tensioactivii anionici au capacitate mare de spumare, efect puternic degresant a l
părului și scalpului. Cei mai utilizați sunt laurilsulfatul de sodiu, laurilsulfatul de
trietanolamina și lauriletersulfații.

Fig. 2.2 Structura chimică a unui surfactant anionic
[adaptare după https://www.researchgate.net/figure/Chemic al-structure -of-an-anionic -surfactant –
sodium -stearate -a-common -component -of-most_fig2_272165929 ] [5.06.2019]
Tensioactivii cationi ci au afinitate pentru keratină , de aceea sunt utilizați pentru
descurcarea părului. Sunt puternic absorbiți de păr, au proprietăți antiseptice, dar sunt iritanți
oculari. Din această categorie fac parte săruri le cuaternare de amoniu.
Tensioactivii amfoteri sunt derivații de imidazolină sau betaină
(cocamidopropilbetaina, lauraminopropionat de sodiu). Au capacitate mică de spumare și sunt
tolerați în concentrații mici. Nu sunt iritanți oculari, iar spuma formată nu rămâne pe păr, de
aceea sunt foarte utilizați în șampoanele pentru copii.

43Herbert A. Lieberman, Martin M. Rieger, Gilbert S. Banker, Pharmaceutical Dosage Forms:
Disperse Systems , volume 1, pp. 2 85-366.

– 32 –

Fig. 2.3 Structura chimică a unui surfactant amfoter
[adaptare după https://www.researchgate.net/figure/Chemical -structure -of-an-amphoteric -surfactant –
cocamidopropyl -betaine -CAPB -Its_fig5_272165929 ] [5.06.2019]
Tensioactivii neionici sunt bine toler ați, puțin spumanți, buni deter genți (polisorbat 20,
polisorbat 80, alcooli grași etoxilați, esteri ai zaharozei).

Fig. 2.4 Structura chimică a unui surfactant neionic
[adaptare după https://www.researchgate.net/figure/Chemical -structure -of-a-nonionic -surfactant –
monolaurin -also-known -as-glycerol_fig6_272165929 ] [5.06.2019]

Fig. 2.5 Cele 4 tipuri de surfactanți/ tenside
[adaptare după https://www.pasagera.ro/detergentii -din-sampoane .html] [ 5.06.2019]

– 33 –
Tensioactivii naturali – saponine naturale. Dezavantajul lor constă în faptul că nu sunt
agenți buni de curățare și trebuie adăugați în concentrație mare, dar au capacitate excelentă de
spumare. Sunt combinați, în general, cu cei menționați anterior44.
Stabilizatorii de spumă – amide ale acizilor grași ( ex: dietanolamina de copra).
Formează o spumă durabilă și au rol supragresant.
Agenții de îngroșare – cresc vâscozitatea șamponului , fapt car e duce la împiedicarea
alunecării șamponului în timpul spălării de pe față și în ochi. Se folosesc electroliți (clorură de
sodiu sau de amoniu) asociați cu macromolecule gel -formatoare (alginați, derivați celulozici)
sau tensioactivi anionici.
Agenții de g resare au ca scop degresarea părului. Cei mai utilizați sunt acizii grași
mono – și dialcanoamidici.
Agenții de chelatare – acid citric, acid tartric, săruri de EDTA – previn formarea
sărurilor insolubile în procesul de șamponare (săpunurile insolubile de calciu sau magneziu
formate l a spălarea cu apă dură precipită pe firele de păr și fac clătirea dificilă) . Se preferă
utilizarea detergenților neionici sau ionici care să disperseze săpunurile insolubile formate.
Agenții de condiționare – previn deterio rarea în timpul perierii și reduc încărcătura
electrostatică la pieptănat. Sunt utilizați esterii grași, alcoolii grași, uleiurile minerale,
umectanții, polimerii cationici (hidroxialchilceluloze cuaternare).
Stabilizatorii de pH precum acidul citric, acidul tartric, acidul adipic, acidul fosforic,
preîntâmpină hidroliza alchiletersulfaților (agenți tensioactivi) și ajustează pH -ul.
Opacifianții dau aspectul sidefant al șamponului. Se folosesc alcanoamidele acizilor
grași amesteca ți cu mono – sau distearat de etilenglicol, alcool cetilic sau alcool stearilic.
Coloranții ajută la îmbunătățirea aspectului șamponului și dau luciu (cumarină) , fără a
determina însă colorarea părului (excepție fac șampoanele destinate colorării firului de păr).
Parfumurile au rolul de a masca mirosul neplăcut al componentelor și de a da un miros
plăcut părului proaspăt spălat.

44Al Badi, K, Khan, S.A, Formulation, evaluation and comparison of the herbal shampoo with the
commercial shampoos , 2014, Beni -Suef Univ. J. Basic Appl. Sci. 3, pp. 301 –305.

– 34 –
Conservanții antimicrobieni sunt reprezentați de formaldehidă, acetat de fenilmercur,
parabeni și au rolul de a preveni dezvoltarea microorganismelor45.

2.1.2 CLASIFICAREA ȘAMPOANELOR

După scop:
1. Șampoane pentru igienă – cu o bună putere de curățare .
– șampoane pentru păr normal – pentru firul gros și secreție moderată de sebum; prezintă
caracteristici minime pentru condiționarea părului.
– șampoane pentru păr gras – pentru păr foarte murdar, adolescenți; prezintă proprietăți
detergente foarte bune.
– șampoane pentru păr uscat – reduc încărcătura electrostatică a părului, au o bună
condiționare și o acțiune blândă de curățare.
– șampoane pentru păr ul deteriorat, tratat chi mic, decolorat, vopsit , periat energic sau degradat
prin utilizarea excesivă a aparatelor care funcționează pe bază de căldură. Acestea sunt
asemănătoare ca și compoziție cu șampoanele pentru păr usca t și conțin o cantitate mai mare
de agenți de condiționare.
2. Șampoane pentru spălări frecvente – formularea lor este similară șampoanelor
pentru păr uscat și au în compoziție concentrații mai reduse de tensioactivi anionici,
neionogeni sau amfoteri, mai puțin agresivi.
3. Șampoane pentru copii sau șampoanele blânde au caracteristic pH -ul apropiat de
neutralitate și adaptat la pH -ul lacrimal. Conțin și agenți de vascozitate pentru a evita curgerea
șamponului în timpul spălării46.
4. Șampoane de tip special
– șampoane antipeliculare (antimătreață) – reduc descuamarea scalpului și au efect fungicid
asupra microorganismului Pityrosporum ovale prin conținutul de amfotericină B, derivați

45Handbook of hair in health and disease , edited by V. Preedy, pp.435 -449.
46Breuer, M., 1981. Classification of shampoos . Soc. Cosmet. Chem. 32, pp. 437 –456.

– 35 –
azoici, sulfură de seleniu, pirit ion-zinc sau alte antifungice. Trebuie să aibă capacitate bună de
limpezire și putere mare de spălare, fără a accentua iritarea scalpului.
– șampoane antiseboreice – scad producerea excesivă a sebumului datorită conținutului de
cisteină sau acid pantotenic.
– șampoane pentr u păduchi – conțin insecticide precum: hexalorociclohexan, paration, derviați
de mercur, piperonilbutoxid, malation.
– șampoane pentru profesioniști – necesită diluare înainte de utilizare; pot fi anionice,
pregătind părul pentru vopsire, cationice, folosi te după vopsire și destinate menținerii culorii
părului vopsit sau decolorat47.
După forma de prezentare:
1. Șampoane transparente
2. Șampoane opace sau sidefate
3. Șampoane gel
4. Șampoane aerosol
5. Șampoane uscate – sunt pulberi absorbante ale sebumului și murdăriei48.

2.2 GELURI DE DUȘ – ACTUALITĂȚI
Prezent în majoritatea sălilor de baie, adesea î n mai multe exemplare, ge lul de duș a
devenit în ultimii ani un produs de î ngrijire indispensabil. Deși î n cele mai multe cazuri aroma
este factorul decisiv atunci când le alegem, gelurile de duș sunt produse mult mai complexe,
care pot acționa asupra pielii î n mai multe moduri. Gelul de duș folosit cu ajutorul unui burete
va cr ea spumă benefică pentru exfolierea pielii și îndepărtarea c u ușurință a celulelor moarte.
În comparaț ie cu săpunul, care este cunoscut pentru senza ția de piele uscată lăsată
după utilizare, gelul de duș va hidrata î ntregul corp în profunzime. Acest lucru se datorează
uleiurilor și agenților de hidratare din compo ziția gelurilor, însă acestea nu tratează destul de
bine și pielea uscată, fiind necesară utilizarea unei loțiuni sau a unei creme hidratante imediat
după folosirea gelului de duș.

47Adriana Popovici, Dermatofarmacie și cosmetologie , Ed Medicală, pp.191 -193.
48Victoria Hîrjău, Dumitru Lupuleasa, Ana Maria Dumitrescu , Dermo -Cosmetologie , 1998, pp. 130 –
133.

– 36 –
Spuma cre ată de gelul de duș nu are î ntotdeauna un efect benefic asupra pie lii, mai
ales asupra pielii uscate, care necesită mai multă hidratare. Spuma îndepărtează uleiurile
naturale ale corpului ș i, drept rezultat , pielea devine extrem de uscată . Gelurile de duș conț in
ingred iente ce sunt destinate suprafeței corpului.
Utiliza rea gelului de duș pentru a curăța fața nu va face decât să usuce pielea și să
înfunde porii. Pentru aceasta este necesară folosirea unor produse speciale de îngrijire.

2.3 PRODUSE TESTATE – PREZENTARE PRODUSE TESTATE

1. CET A SIBIU – șampon
Bicarbonatul de sodiu, ingredientul activ al șamponului are rol dezodorizant,
neutralizează mirosurile neplăcute, reglează pH -ul, previne mătreața , trateaza iritațiile de orice
fel ale pielii, elimina transpirația, curața porii și îndeparteaza petele roșii, reduce sebumul și
echilibrează producția naturală de sebum, lim itează dezvoltarea bacteriană.
Fosfolipidele sunt prezente în str uctura membranelor celulare, având rol în reglarea
schimburilor î ntre compartimentele intra – și extracelulare, precum și în activarea sistemelor
enzima tice de la nivelul membranelor; datorita compoziției specifice , fosfolipidele sunt
capabile să contracareze efectul nociv al detergenților prin protejarea bari erei naturale a pielii
sau formând o peliculă protectoare care ade ră pe toata suprafața ei; păstrează hidratarea pielii
și echilibrul lipidic natural, ajută la reglarea pH -ului, la tratarea iri tațiilor pielii și la
îndepartarea petelor roșii .
Extractul de urzica ajută la regenerarea radacinii și a firului de par, echili brează
secreția naturală de sebum, combate matreața și căderea pă rului .
Extractul de mesteacan întă rește și regenerează radacina, stimulează creșterea părului,
combate mă treața .
Extractul de castane este tonic capilar și activează circulația sangvină la nivelul
scalpului .

– 37 –
2. Amestec d in următoarele produse :

GEROCOSSEN – ACTIVA PLANT – șampon pentru păr gras cu mesteacăn, urzică și
vitamina E
Complexul îndepărtează sebumul și ajută la reglarea secreției de sebum. Părul rămâne
curat, suplu și plin de vitalitate.

COSMEPLANT – șampon cu castan pentru pielea grasă a scalpului și păr uscat
Datorită extractului de castan din compoziție este prevenit excesul de sebum și previne
uscarea vârfului firelor de păr. Posedă excelente proprietăți de curățare, nu irit ă și nu usucă
pielea scalpului.

HERBAGEN – șampon cu extract de urzică
Este destinat părului foarte gras deoarece elimină sebumul în exces, are efect tonic și
redă părului aspectul sănătos. Substanțele tensioactive din compoziție au puter e mare de
spălare și produsul posedă un pH apropiat de cel al pielii .

– 38 –

Tabel 2.3.1 Prezentare șampon CETA SIBIU cu bicarbonat de sodiu

Denumire
comercială
CETA SIBIU

Forma
farmaceutică
Șampon

Ambalaj

Volum ambalaj
200 mL
Compoziție
Apă, lauril sulfat de sodiu, cocamida dietanolaminei, cocamidopropil
betaină, bicarbonat de sodiu, glicerină, lecitină, soia, fosfolipide,
doconazol, glicerol monostearat, extract de castan, extract de mesteacăn,
extract de urzică, fenoxietanol, octoxiglicerină , parfum, acid citric 10%,
policua terniu-7.

– 39 –
Tabel 2.3.2 Prezentare șampon GEROCCOSSEN -ACTIVA PLANT cu mesteacăn

Denumire
comercială
GEROCOSSEN – ACTIVA PLANT

Forma
farmaceutică
Șampon

Ambalaj

Volum
ambalaj
400 mL

Compoziție
Apă, laurilsulfat de sodiu, cocamidopropil betaină, cocamida
dietanolaminei, clorură de sodiu, extract de urzică, extract de mesteacăn,
acetat de tocoferol, parfum, hexil cinamaldehidă, limonen,
metilizotiazolinonă, clorometilizotiazolinonă, EDTA, acid citric, tartrazină,
albastru sulfat.

– 40 –
Tabel 2.3.3 Prezentare șampon COSMEPLANT cu castan

Denumire
comercială
COSMEPLANT

Forma
farmaceutică
Șampon+ balsam

Ambalaj

Volum
ambalaj
400 mL

Compoziție
Apă, laurilsulfat de sodiu, sulfonat de olefină, laurilbetaină, clorură de
sodiu, extract de castan, cocamida dietanolaminei, policuaterniu -7, parfum,
EDTA, PEG 75, lanolină, clorometilizotiazolină, metilizotiazolină, acid
citric .

– 41 –

Tabel 2.3.4 Prezentare șampon H ERBAGEN cu urzică

Denumire
comercială
HERGABEN

Forma
farmaceutică
Șampon

Ambalaj

Volum
ambalaj
250 mL

Compoziție
Apă, laurilsulfat de sodiu, PEG/ PPG – 120/ 10- trioleat de trimetilpropan,
policuaterniu -7, extract de urzică, clorură de sodiu, fenoxietanol,
etilhexilglicerină, parfum, acid citric, linalol, EDTA.

– 42 –

3. CETA SIBIU – gel de duș
Produsul inovativ curăță blând piele a, reduce sebumul, reglează pH -ul și tratează
iritațiile pielii. Bicarbonatul de sodiu, ingredientul activ, are rol dezodorizant și neutralizează
mirosurile neplăcute, elimină transpirația, curăță porii și î ndeparteaza petele roșii, reduce
sebumul și echilibreaza producția natur ala de sebum, limitează dezvoltarea bacteriană.
Fosfolipidele re fac bariera pielii; sunt prezente în structura membranelor celulare,
având rol în reglarea schimburilor între compartimentele intra – și extracelulare, precum și în
activarea sistemelor enzimatice de la nivelul membranelor, datorită compoziției specifice,
fosfolipidele sunt capabile să contracareze efectul nociv al detergenților prin protejarea
barierei naturale a pielii sau formand o peliculă protectoare care aderă pe toata suprafața ei,
păstrează hidratarea pielii și echilibrul lipidic natural, ajută la re glarea pH -ului, la tratarea
iritațiilor pielii și la îndepartarea petelor roșii.
Gelul de aloe vera este reparator, regenerează și stimulează sinteza de colagen,
hidratează pielea, are acțiune antiinf lamatoare, emolienta și calmantă pentru toate tipurile d e
piele .
Extractul de galbenele cicatrizează, regenerează și protejează pielea sensibilă și uscată,
are efect antiinflamator, nutritiv și reparator .
Extractul de mușețel calmează și tonifică pielea iritată, rănită și sensibilă, are efect
anti-microbian .

– 43 –

Tabel 2.3.5 Prezentare gel de duș CETA SIBIU cu bicarbonat de sodiu

Denumire comercială
CETA SIBIU

Formă farmaceutică
Gel de duș

Ambalaj

Volum ambalaj
200 mL

Compoziție
Apă, laurilsulfat de sodiu, cocamida dietanolaminei,
cocamidopropil betaină, bicarbonat de sodiu, glicerină, lecitină,
soia, steroli/ fosfolipide, extract de mușețel, extract de gălbenele,
extract de aloe vera , fenoxietanol, octoxiglicerină, p arfum, acid
citric 10% .

– 44 –

4. Amestec din urmăroarele produse :

FAVISAN – gel de duș (mușețel)
Curăță pielea în profunzime, elimină impuritățile. Extractul de mușețel are proprietăți
antiseptice, de îmbunătățire a funcționalității țesuturilor. Parfumul discret de piersică exprimă
o armonie naturală; pielea rămâne catifelată, proaspătă, plină de vitalitate.
Tabel 2.3.6 Prezentare gel de duș FAVISAN cu mușețel

Denumire comercială
FAVISAN

Formă farmaceutică
Gel de duș & baie

Ambalaj

Volum ambalaj
300 mL

Compoziție
Apă, laurilsulfat de sodiu, sorbitol, clorură de sodiu, glicerină,
lactat de sodiu, aromă, unt de cacao, mușețel, piersică, salcie
albă, acid lactic.

– 45 –

FAVISAN – gel de duș (gălbenele)
Formulă specială, cu principii biologic – activi ce conferă pielii sănătate și strălucire.
Stimulează activitatea celulară, îi asigură hidratare de durată, accelerează procesele de
regenerare celulară, corectează primele semne de îmbătrânire ale pielii, curăță, parfumează și
frăgezește epiderma, îi conf eră elasticitate și vitalitate.
Tabel 2.3.7 Prezentare gel de duș FAVISAN cu gălbenele

Denumire comercială
FAVISAN

Formă farmaceutică
Gel de duș & baie

Ambalaj

Volum ambalaj
300 mL

Compoziție
Apă, lauril sulfat de sodiu, sorbitol, lactat de sodiu, clorură de
sodiu, glicerină, aromă, unt de cacao, acid lactic, gălbenele,
salcie albă, cais .

– 46 –

FAVISAN – gel de duș (aloe vera)
Formulă delicată cu acțiune eficientă de curățare, hidratare și tonifiere. Aloe vera
curăță pielea de celulele degradate, devine fină, catifelată și își recapătă vitalitatea. Extractul
de pepene galben conține emolienți care protejează și m ențin tonsul epidermei.

Tabel 2.3.8 Prezentare gel de duș FAVISAN cu aloe vera

Denumire comercială
FAVISAN

Formă farmaceutică
Gel de dus & baie

Ambalaj

Volum ambalaj
300 mL

Compoziție
Apă, laurilsulfat de sodiu, sorbitol, clorură de sodiu, lactat de
sodiu, glicerină, aromă, unt de cacao, aloe vera, pepene galben,
salcie albă, acid lactic.

– 47 –
CAPITOLUL 3

3.1 PROPRIETĂȚILE SUPERFICIALE

3.1.1 ASPECTE PRIVIND PROPRIETĂȚILE SUPERFICIALE ALE
LICHIDELOR

Proprietățile fluidelor care influențează în mod semnificativ comportarea acestora în
stare de repaus sau în mișcare sunt:
a. greutatea specifică și densitatea;
b. deformabilitate a (compresibilitatea, dilatația );
c. vâscozitatea ;
d. tensiunea superficială ;
Proprietățile fluidelor sunt exprimate cantitativ prin intermediul unor parametri
determinați pe cale experimentală pentru fiecare tip de fluid .
a. Greutatea specifică este proprietatea fluidelor de care depinde mărimea forțelor
masice/ volum ice și a câmpului de forțe care determină dinamica lor. Greutatea spec ifică sau
greutatea volumică ( γ ) este greutatea unității de volum.
Greutatea specifică a unui fluid omogen din punct de vedere al distrib uției masei,
având greutatea G și volumul V este:
γ = G/ V = m · g/ V = ρ · V · g/ V = ρ · g = 1 N/m³, unde m – masa; g – accelerația
gravitațională ; ρ – densitatea fluidului.
Greutatea volumică variază cu temperatura și presiunea la fel ca și densitatea.
Densitatea fluidelor se poate de fini în mai multe feluri:
– masa unității de volum:
ρ = m/ v = 1 kg/m³
– raport între greutatea unui corp și greutatea unui volum corespunzător de apă:

– 48 –
ρ = G corp/ G volum de apă , când este o valoare adimensională .
– raport între greutatea volumică și accelerația gravitațională:
ρ = γ/g = 1 kgf · s²/m⁴
b. Deformabiliatea fluidelor are două componente:
• compresibilitatea , produsă de variația presiunii ;
• dilatația , produsă de variația temperaturii ;
Starea fizică a fluidului se definește prin relația dintre mărimile care determină
deformabilitatea volumului de fluidul ( V ): presiunea ( p ) și temperatura ( T ).
Compresibilitatea este proprietatea fluidelor de a -și modifica invers proporțional
volumul sub ac țiunea variațiilor de presiune. Compresibilitatea fluidelor este mică în raport cu
gazele, dar foarte mare în raport cu solidele. Apa este de 100 de ori mai compresibilă decât
oțelul.
Compresibilitatea lichidelor se manifestă sub acțiunea forțelor de supr afață/ contact
(presiuni). Presiunea care determină modificarea de volum este normală pe suprafața care
limitează volumul lichidului. Unitatea de măsură pentru presiune în SI este 1 N/ m², dar există
și alte unități de măsură.
Dacă presiunea care determină comprimarea unui lichid dispare, acesta revine exact la
volumul inițial, fără a avea deformații remanente. Lipsa deformărilor remanente arată că
lichidele sunt perfect elastice.
Dilatația este deformarea direct proporțională a unui volum de lichid produsă de
modificarea temperaturii , și în mod similar cu definirea compresibilității fluidului se definește
un coeficient de dilatație ( α ).
d. Vâscozitatea
Vâscozitatea reprezintă rezistența unui lichid la curgere. Se notează cu simbolul η și se
măsoară în mP a • s. Cu cât valoarea este mai mare, cu atât vâscozitatea este mai mare. Unele
lichide precum apa, gazolina, etanolul, au un flux rapid de curgere, astfel ele prezintă o
vâscozitate redusă față de ulei, caracterizat de o vâscozitate ridicată.

– 49 –
Există o rel ație strânsă între vâscozitate și forțele intramoleculare. De exemplu, dacă
se mai adaugă încă o grupă hidroxil la structura etanolului, formându -se astfel etilenglicolul,
vâscozitatea crește de până la 15 ori, datorită forței puternice de atracție intermo leculară care
se formează și care împiedică molecula să mai curgă la fel de ușor precum în cazul
etanolului49.

Fig. 3.1 Structura moleculară a etanolului și etilenglicolului
[adaptare după https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/702]
[adaptare după https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/174]

De asemenea, există o strânsă legătură între vâscozitate și structura moleculară. Cele
cu o catenă lungă și flexibilă au o vâscozitate mai mare ( uleiul de motor) decât cele cu
structură sferică.
Vâscozitatea lichidelor depinde de temperatură. Cu cât crește temperatura, cu atât
crește și viteza moleculelor, iar forțele de atracție intermoleculare scad. Altfel spus,
vâscozitatea scade atunci când tem peratura crește.
Metodele utilizate pentru măsurarea vâscozității lichidelor și semisolidelor se bazează
pe măsurarea vitezei lor de c urgere printr -un tub capilar, evaluarea vitezei de cădere a unei
sfere metalice în lichidul de analizat sau măsurarea rezistenței la rotirea unui corp metalic
imersat în acestea. În cazul lichidelor newtoniene se preferă măsurarea vitezei de curgere, iar
pentru cele non – newtoniene sunt necesare aparate speciale pentru aplicarea diferitelor valori

49Ștefan Moisescu, Chimie fizică – sisteme farmaceutice , Editura Universitară „Carol Davila”,
Bucureși 2002, pp.391 -392.

– 50 –
ale tensiunii, nefiind suficientă numai o măsurare de viteză la o singură tensiune precum în
cazul celor newtoniene.
Instrumentele utilizate sunt denumite vâscozimetre: din sti clă cu capilar Cannon
Fenske, din sticlă cu capilar Ubbelohde, din sticlă cu capilar Ostwald50.
Cel mai utilizat este vâscozimetrul cu capilar Ostwald, care măsoară timpul în care un
volum cunoscut de lichid curge prin capilarul instrumentului. Temperatura capilarelor va
trebui menținută constantă pe durata determinării. Curgerea este descrisă de ecuația
Poiseuille :
η =π • r² • t •ΔP/ 8 • L • V, unde ΔP = diferența de presiune la capetele tubului capilar
și se înlocuiește cu presiunea hidrostatică p, t = timpul in care volumul V de lichid trece prin
capilarul instrumentului, valorile r, l și V sunt ne cunoscute și sunt grupate intr -o constantă
unică, K.
Ecuația se poate scrie astfel: η = K • ρ • t
Vâscozimetrul se calibează cu ajutorul unui lichid cu densitatea și vâscozitatea
cunoscută, prin determinarea constantei K.
Alte tipuri de vâscozimetre: rotaț ionale, cu cilindri coaxali, con -placă.

e. Tensiunea superficială/ interfacială
Energia liberă a unității de suprafață sau forța care se exercită pe unitatea de lungime a
stratului superficial poartă numele de tensiune superficială.
Interfața reprezintă su prafața plană, bidimensională de separare dintre 2 stări diferite –
lichid, gaz, solid – sau dint re 2 faze nemiscibile ale acelee ași stări. Stratul interfacial
desemnează faza termodinamică tridimensională de la interfața dintre 2 stări/faze cu grosimea
egală cu raza de atracție moleculară. Câ nd starea este un gaz, se folosesc termenii de suprafață
liberă/strat superficial.
Tensiunea superficială a lichidului se notează cu simbolul γ și reprezintă lucrul
mecanic necesar pentru crearea unitătii de suprafață. S e exprimă în SI in N/m și în sistemul
CGS în dyne/cm.
Aceasta are întotdeauna o valoare pozitivă: γ > 0.

50Ștefan Moisescu, Chimie Fizică – sisteme farmaceutice , Ed. Universitară Carol Davila, București,
2002, pp. 400 -404.

– 51 –
Tensiunile superficiale ale lichidel or au valori cuprinse între 20 -80 dyne/cm. Cu cât
interacțiunea dintre faze este mai mare, cu atât tensiunea superf icială este mai mică. Valoarea
acesteia este un indicator al diferenței de structură chimică a celor două faze implicate51.
Se consideră un proces reversibil elementar de aducere a unei molecule din interiorul
lichidului la interfață. Se iau în seama aria s uprafeței libere a lichidului dA și mărimea
volumui său, dV.
Conform principiilor I și II ale termodinamicii :
dU = dq + dw , unde dU = variația elementară a energiei interne a lichidului, dw = lucrul
mecanic schimbat de sistem cu mediul exterior ;
dq = TdS, unde , dq = căldura schimbatăde sistem cu mediul exterior, dS = variația elementară
a entropiei lichidului ;
Dar,
Dw = – pdV + γdA => dU = TdS – pdV + γdA ( 1 )
o relația dintre tensiunea superficială și variația energiei libere Gibbs a lichidelor
G = H – TS, unde G= energia liberă Gibbs și H= U+ pV , unde H = entalpia => G = U+ pV –
TS
Diferențiere ecuație: dG = dU+ pdV + TdS – SdT și (1) => dG = TdS – pdV+ γdA+
pdV + Vdp – TdS – SdT => dG = γdA+ VdT – SdT
În condiții de temperatură și presiune constante (izoterm -izobare) : dG= γdA => γ =
dG/dA
Din puncte de vedere termodinamic, tensiunea superficială a unui lichid este egală cu
variația energiei sale libere Gibbs la crearea unității de arie a suprafeței libere a l ichidului, în
condiții izoterm -izobare.
o relația dintre tensiunea superficială și variația energiei libere Helmholtz :
F = U- TS
Diferențiere ecuație și (1) : dF = dU – TdS- SdT => dF = TdS – pdV+ γdA – TdS – SdT
=> dF = -pdV + γdA – SdT
În condiții de temperatură și volum constan te (izoterm – izocore ): dF = γdA => γ = dF/
dA
Din punct de vedere termodinamic, tensiunea superficială a unui lichid este dată de
variația energiei sale libere Helmholtz la crearea unității de arie a suprafeței libere a lichidului
în condiții izoterm -izoco re52.

51Emil Chifu, Chimie Coloidală , Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1969, pp. 81 -93.

– 52 –
Metode de determinare a tensiunii superficiale a lichidelor:
» metoda stalagnometrică – tubul cilindric este prevăzut la partea inferioară cu o
deschidere capilară și este așezat pe verticală. Lichidul nu curge continuu, ci
intermitent sub formă de pică turi, de aceea se mai numește și metoda picăturilor.
Formarea cât mai lentă a picăturii duce la valori cât mai precise ale tensiunii
superficiale. Acuratețea metodei este dată de gradul de puritate al lichidelor și
asigurarea unei temperaturi constante pe toată durata determinărilor.

» metoda ascensiunii capilare – la introducerea în poziție verticală a unuia din capetele
unui tub capilar într -un lichid care „udă ” perfect pereții capilarului, lichidul urcă în
capilar p ână la o anumită înălțime, până ce presi unea hidrostatică echilibrează căderea
de presiune care apare la in terfața lichid/aer.

» metoda balanței Wilhelmy – constă în determinarea forței necesare desprinderii unei
plăci subțiri confecționate din platină, sticlă sau cuarț de suprafața lichidului, în care
este imersată în poziție verticală.

» metoda desprinderii inelului – determinarea forței necesare despinderii unui inel de
platină de pe suprafața lichidului în care este imersat.

În cazul sistemelor eterogene bifazice L/L formate din 2 lichide nemiscibile sau parțial
miscibile, termenul de tensiune superficială a fost înlocuit cu cel de tensiune interfacială, iar
stratul superficial, cu cel de strat interfacial. Tensiunea interfacială este mai mică decât suma
tensiunilor su perficiale L/ G ale lichidelor pure.
γᴀB = γᴀ – γB, unde γᴀB = tensiunea interfacială a 2 lichide cu miscibilitate reciprocă, γᴀ =
tensiunea superficială a lichidului A saturat cu lichidul B, γB = tensiunea superficială a
lichidului B saturat cu lichidul A .
Clasificare soluții b inare după efectul solventului:
-soluții în care dizolvatul scade/ crește tensi unea superficială a solventului;

52Mihaela Violeta Ghica, Lăcrămioara Popa, Chimia -Fizică a Medicamentului II , Ed. Printech, pp. 8 –
24.

– 53 –
-soluții ale unor agenți de suprafață care scad semnificativ tensiunea superficială a solventului
prin adsorbție puternică la interfață.

Aplicații ale fenomenelor superficiale și interfaciale
Cunoașterea acestor proprietăți are un rol important în proiectarea și caracterizarea unor
sisteme farmaceutice:
– aplicații și consecințe ale fenomenului de capilaritate: ads orbția lichidelor în pulberile
farmaceutice; adsorbția unei cantități de fluid biologic de către formele spongioase.
– aplicații ale fenomenului de împrăștiere a unui lichid pe supfratața solidului: mărirea
gradului de udare a unor substanțe medicamentoase solide de către apă, prin adăugarea
surfactanților; formularea comprimatelor; proiectarea emulsiilor farmaceutice.
– aplicații ale fenomenelor interfaciale: condițiile de ambalare a formelor farmaceutice (celor
sensibile la umiditate li se adaugă agenți d e deshidrat are, care absorb vaporii de apă )53.

53Mihaela Violeta Ghica, Lăcrămioara Popa, Chimia -Fizică a Medicamentului II , Ed. Printe ch, pp. 51 –
54.

– 54 –
CAPITOLUL 4
4.1 REOLOGIE. GENERALITĂȚI. ASPECTE INTRODUCTIVE

Etimologia termenului „ Reologie ” provine din limba greacă în care: rheos (gr.) = curgere;
logos (gr.) = știință .
Reologia este o disciplină care studiază comportarea și deformarea materiei atunci cân d
aceasta este supusă mișcării. În laboratorul farmaceutic sunt folosite o serie de lichide , dar și
forme semisolide, precum: uleiuri, creme, loțiuni, suspensii, emulsii, siropuri, etc., pentru care
cunoașterea comportării curgerii este esențială în proiectarea formulelor medicamentoase.
Pentru exemplificare, în prepararea cremelor trebuie avută în vedere tendința de
împrăștiere a produsului pe suprafața p ielii sau a ochiului. Intervin, pe lângă proprietățile
superficiale, și cele de curgere.
Fluxul de curgere a l unui material depinde de mărimea forței care acționează asupra
acestuia și de timpul de observare al fenomen ului.
Proprietățile de curgere ale lichidelor farmaceutice și formel or semisolide au importanță
în:
– prepararea produselor farmaceutice. De exemplu, în practica farmaceutică este esențială
cunoașterea comportării curgerii pentru procesul de fabricație.
– stabilitatea suspensiilor și a emulsiilor. Particulele în suspensie sedimentează foarte repede
într-un mediu lichid puțin vâscos (conform legii lui Stokes ).
– turnarea medicament elor lichide și semisolide în/ din recipiente.
– împrăștierea produselor farma ceutice pe piele sau suprafața oculară.
Curgerea lichidelor are loc numai dacă este aplicată o forță de forfecare. Curgerea
laminară, așa cum este numită, nu are loc cu transfer de masă, iar forma straturilor depinde de
condițiile curgerii.
Deformația rep rezintă o modificare a unui sistem, sub acțiunea unei forțe exterioare;
privită din punct de vedere fizic , ea reprezintă deplasarea particulelor corpului (micele, ioni,
atomi, molecule) una față de cealaltă și modificarea distanței medii dintre a cestea sau ambele
concomitent. Lichidele și solidele relevante farmaceutic se împart în două profiluri importante
reologic: newtoniene și non-newtoniene .

– 55 –
Proprietățile reologice se împart în două categorii:
– proprietăți esențiale care pot fi descrise de ecuațiile de transformare ale sistemelor respective
(ex.: vâscozitatea dinamică );
– proprietăți tehnologice care nu pot fi parametrizate cu ecuații reologice , dar pot fi studiate
cantitativ (ex.: tixotropia )54.

4.1.1 CURGE REA NEWTONIANĂ ȘI CURGEREA NON -NEWTONIANĂ

Curgerea newtoniană

Proprietățile reologice elementare ale unor materiale pot fi descrise cu ajutorul a 3
parametri: tensiune, deformare relativă (solide) sau viteză de forfecare (lichide) și timp.
Sistemele newtoniene sunt sisteme le ce se supun legii lui Newton, adică sunt acele
sisteme a căror vâscozitate rămâne constantă indiferent de tensiunea tangențială de forfecare
(τ) aplicată din exterior.
Comportarea curgerii unor lichide precum apa, alcoolul, glicerina, siropul, etc., se
încadrează în categoria reologiei newtoniene. Curgerea lichidului are loc în straturi care se
deplasează cu viteze diferite. În acest caz, dacă o forță este aplicată tangen țial pe suprafața de
contact dintre stratur ile lichidului, lic hidul începe imediat să curgă. Dacă forța crește, viteza
de curgere va crește proporțional55.

Tensiunea de forfecare ( τ ) și viteza de forfecare ( ε ) sunt mărimi direct
proporționale, adică:
τ = η • ε, sau τ = η • D , unde D = gradient de viteză pe direcția normală la cea a
curgerii și η = coeficient de vâscoziatate dinamică.
Ecuațiile de mai sus reprezintă legea lui Newton a curgerii . În S.I se măsoară în N •
mˉ² • s (1 m Pa• s = 1 cP ).
Lichidele care respe ctă la curgere lege a lui Newton se numesc lichide newtoniene și

54Weir, Iain S and Bailey, William J., A Statistical Study of Rheological Models for Drilling Fluids ,
1996, Paper SPE 36359 submmited to SPEJ, Texas, Marzo 13.
55Ștefan Moisescu, Chimie fizică –sisteme farmaceutice , Editura Universitară „Carol Davila”,
Bucureș ti, 2002, pp. 389 -391.

– 56 –
curgere a lor, curgere newtoniană( apă η = 0,02, glicerină η = 1496, alcool etilic η = 1,20 ).
Pe tot timpul aplicării forței de forfecare, deformarea crește liniar în timp. La
îndepărtarea forței, fluidul rămâne în noua situație, deoarece a curs.

Vâscozitatea cinematică , υ, reprezintă raportul dintre vâscozitatea dinamică ( η ) și
densitatea lichidului ( ρ ) și se măsoară în m²• sˉ¹ în S.I.

υ = η / ρ

Curgerea non – newtoniană

Emulsiile, unguentele, suspensiile lichide, soluțiile polimerice, fluidele biologice și
alte sisteme cu care se operează în sistemul farmaceutic nu respectă legea lui Newton a
curgerii. Ele p oartă denumirea de lichide non -newtoniene, în care comportarea la curgere es te
dependentă de concentrațiile lor, iar vâscozitatea se modifică odată cu viteza de forfecare.
Caracteristice pentru aceste sisteme sunt curgerea plastică (curgerea Bingham),
curgerea pseudoplastică și curgerea dilatantă56.
În Iordania s -a efectuat un studiu al unor produse cosmetice de tip șampon: unul cu un
conținut de NaCl, KCl, MgCl₂ din Marea Moartă , altul cu laurilsulfat de sodiu. S -a dorit
examinarea influenței sărurilor asupra proprietăților reologice ale șamponului.
Șamponul cu lau rilsulfat de sodiu a arătat o comportare newtoniană scazută și o
tensi une de forfecare ridicată .
La adăugarea sărurilor din Marea Moartă a crescut vâscozitatea aparentă a șamponului
la o valoare maximă care corespunde une i concentrații de sare de 1,5 %. S-a continuat
adăugarea sărurilor, însă vâscozitatea a fost inferioară șamponului cu laurilsulfat de sodiu .
La schimbarea temperaturii ( 24-45ș C ) și a timpului de amestecare ( 15-120 minute) a
șamponului cu săruri din Marea Moartă, nu au avut loc modificăr i ale proprietăților reologice,
dar s -a remarcat o creștere a vâscozității aparente în cazul celuilalt57.

56Ștefan Moisescu, Chimie fizică – sisteme farmaceutice , Editura Universitară „Carol Davila”,
Bucureși 2002, pp. 392 -395.
57Abu-Jdayil B , Mohamee d HA , Sa'id M , Snobar T .Department of Chemical Engineering, Jordan
University of Science and Technology, Irbid, Jordan, Rheological characterization of hair shampoo in
the presence of dead sea salt, abstract, Feb. 2004.

– 57 –

PARTEA EXPERIMENTALĂ

– 58 –
MOTIVAREA ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI ÎNTREPRIN S

Studiile derulate în lucrarea de licență intitulată “INFLUENȚA BICARBONATULUI
DE SODIU ASUPRA PROPRIETĂȚILOR FIZICO -CHIMICE DIN PRODUSELE
DERMATO –COSMETICE DE ÎNGRIJIRE PERSONALĂ ” au avut ca principal punct de
plecare utilizarea bicarbonatului de sodiu în scopul îmbunătățirii efectelor de curățare, dar și
de prevenire/tratament a unor afecțiuni ale capului și corpului.
Este bine cunoscut efectul benefic pentru scalp , păr și pielea corpului al bicarbonatului
de sodiu (reglează pH -ul, limitează dezvoltarea b acteriană, îndepărtează excesul de sebum ,
oferă volum părului, cr ește pH -ul pielii corpului ajut ând la refacerea barierei natural e, previne
apariția dermatitelor, dermatozelor sau a altor afecțiuni datorate acidității ape i sau de cauz e
alergice).
Lucrarea de licență a avut ca obiectiv testarea comparativă a două produse comerciale
de îngrijire personală: șamponul cu bicarbonat de sodium (CETA SIBIU), pe bază de urzică,
mesteacăn și castane ; gelul de duș (CETA SIBIU) pe bază de gel de aloe, extract de gălbenele
și de mușețel, cu două amestecuri de șampon/gel de duș conținând aceleași extracte natural e,
mai puțin bicarbonatul de sodiu.
Astfel s -au testat: amestecul de șampon conținând părți egale de șampoane pe bază de
urzică, pe bază de mesteacăn și respectiv castane, și amestecul de geluri de duș pe bază de
aloe, gălbenele și mușețel.
Aceste produse s -au analizat din punct de vedere al proprietăților fizico -chimice (pH),
al proprietăților superficiale (tensiune superficială și unghi de contact S/L ) și apoi din punct
de vedere al comportamentului reologic.
S-a evidențiat influența sării (bicarbonat de sodiu) asupra profilului acestor produse de
îngrijire personală.

– 59 –
CAPITOLUL 5

5.1 METODOLOGIA DE LUCRU. DESCRIERE DISPOZITIVE
EXPERIMENTALE

5.1.1 CERCETĂRI PRELIMINARII

Analiza preliminara a avut ca principal obiectiv proprietăț ile fizic o-chimice a le
următoarelor produse :

1. AMESTEC ȘAMPOANE : șampon de urzică, șampon de castan, șampon de
mesteacăn (300 mL – 66, 66 mL din fiecare) ;

2. AMESTEC GELURI DE DUȘ : gel de duș cu mușețel, gel de duș cu găl benele, gel
de duș cu aloe vera (300 mL – 66, 66 mL din fiecare) ;

3. ȘAMPON CU BICARBONAT DE SODIU CETA SIBIU CONȚINÂND
EXTRACTE NATURALE DE URZICĂ, MESTEACĂN ȘI CASTANE

4. GEL DE DUȘ CU BICARBONAT DE SODIU CETA SIBIU CONȚINÂND GEL
DE ALOE VERA ȘI EXTRACTE NATURALE DE GĂLBENELE ȘI
MUȘEȚEL

Aceste produse s-au testat comparativ cu lichidul test – apă.
Se dorește urmărirea influenței ingredientului activ, bicarbonatul de sodiu, din
produsele de tip șampon și gel de duș comparativ cu amestecurile realizate care au în
compoziție celelalte ingrediente, mai puțin bicarbonatul de sodiu.

S-au determinat inițial valorile pH-ului tuturor probelor luate în lucru cu ajutorul pH –
metrului.
S-au realizat diluții 20 mL probă: 20 mL apă ( 1 : 1 )

– 60 –
În tabelul 5.1 sunt prezentate valorile pH -ului produselor (lichid test -apă, amestec
șampoane, amestec geluri de duș, șampon cu bicarbonat de sodiu CETA SIBIU , gel de duș cu
bicarbonat de sodiu CETA SIBIU ) testate cu ajutorul PH -metrului, precum și deviația medie
standard a fiecaruia.

Tabelul 5.1 Valorile pH -ului și deviației medie standard ale produselor testate
PRODUS PH

PROBA 1 PROBA 2 PROBA 3
LICHID TEST – APĂ 5,870 5,900 6,250 6,007 ± 0,211
AMESTEC ȘAMPOANE 5,840 5,870 5,870 5,860 ± 0,017
AMESTEC GELURI DE
DUȘ 4,600 4,630 4,630 4,620 ± 0,017
ȘAMPON CETA SIBIU CU
BICARBONAT DE SODIU 7,500 7,700 7,680 7,627 ± 0,110
GEL DE DUS CETA SIBIU
CU BICARBONAT DE
SODIU 7,300 7,630 7,600 7,510 ± 0,182

– 61 –

În figura 5.1 introdusă mai jos este reprezentată o diagramă care ilustrează influența
pH-ului și a deviației standard pentru produsele testate: lichidul test -apă, șampon cu bicabonat
de sodiu CETA SIBIU , gel de duș cu bicarbonat de sodiu CETA SIBIU , amestec șampon,
amestec gel de duș.

Figura 5.1 Influența pH-ului pentru produsele testate
6.0075.8604.6207.6277.510
0.2110.0170.0170.1100.182
0.000 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000 9.000LICHID TEST -APĂAMESTEC ȘAMPOANEAMESTEC GELURI DE DUȘȘAMPON CU BICARBONAT DE SODIUGEL DE DUS CU BICARBONAT DE SODIU
DEVIAȚIA STANDARD MEDIA

– 62 –
5.1.2 DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR SUPERFICIALE

5.1.2.1 GONIOMETRUL CAM 101 (KSV Instruments Ltd)

Dispozitivul experimental folosit pentru determinarea unghiului de contact și a
tensiunii superficiale a șampoanelor și gelurilor de duș este CAM 101 (KSV Instruments Ltd. ,
Finlanda). Acesta este echipat cu o cameră video controlată de calculator și programabilă de
către utilizator, proiectat pentru determinarea valorilor numerice ale:
– unghiulu i de contact static;
– energiei libere superficiale a solidelor;
– tensiun ii superficiale și interfaciale;
– unghiului de contact dinamic și a histerezei acestuia.
Dispozitivul cuprinde:
– un stativ ajustabil pentru probă,
– un suport pentru o seringă (seringă Hamilton),
– o cameră video di gitală de mare viteză C200 -HS,
– un LED.
Partea închisă a instrumentului CAM conține sursa de lumină și interfața electronică a
unității.
LED -urile se află într -o sferă reflectorizantă ce direcționează lumina monocromatică
către probă. Dispozitivul experimental permite ajustarea poziției probei, a camerei video
precum și a seringii. Ajustarea distanței dintre probă și seringă se face astfel încât picătura va
atinge suprafața probei, dar nu și acul seringii.
Dispozitivul experimental CAM realizează 30, 60 sau 100 de fotografii/secundă.
Rezoluția f olosită este de 512 x 480 pixeli, lentila obiectivului este telecentrica și are distanța
focală de 55 mm.

– 63 –
S-a folosit metoda picăturii suspendate pentru măsurarea proprietăților superficiale și
de unghi de conta ct, aplicându -se ecuația Young -Laplace pentr u a determina histereza
unghiului de contact.
Dispozitivul experimental de lucru CAM 101 realizează achiziția de imagini ale
picăturii de pe supra fața cât mai uniformă a produselor testate , determinând forma și evoluția
acesteia prin tehnici de evaluare a suprafeței de contur. Pentru fiecare determinare a unghiului
de contact dispozitivul determină și linia de bază, interfața solid -gaz, astfel este posibil și
calculul volumului picăturii, modificarea semnificativă a volumului într -un timp foarte scurt
necesită schimbarea modului de lucru58.

Figura 5.1.b.1 Seringa Hamilton
[adaptare după http://www.bvp.com.br/sh op.html?page=shop.product_details&flypage=flypage.tp –
ecommerce.tpl&product_id=240&category_id=150 ]
Metoda de evaluare a unghiului de contact
– Pendant drop: picătura de lichid etalată pe o suprafață solidă analizându -se modificările
formei unei picături de lichid pe o suprafață solidă.
– Viteza capturii imaginilor: la un interval de 20 secunde cu un număr de 5 -10 imagini captate
(Frames).
– Calculul unghiului de contact conform ecuației Young -Laplace :
γSG = γSL + γLG cos Ɵ , unde γSG – tensiunea interfacială solid/gaz , γSL – tensiunea
interfacială solid/ lichid , γ LG – tensiunea interfacială lichid/gaz , Ɵ – unghi de contact

58 KSV Instruments Operating Manual CAM 2008

– 64 –

Figura 5.1 Dispozitivul experimental CAM 101
1. Laser roșu;
2. Suport seringă Hamilton;
3. Suport pentru proba de analizat;
4. Camera CCD ;

5.1.3 DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR REOLOGICE

5.2.3.1 VÂSCOZIMETRUL ROTATIV MULTI V ÎSC (Fungilab SA )

Vâscozimetrul rotativ „MULTI V ÎSC” – măsoară forța de torsiune necesară pentru a
învinge rezistența la rotație a unui disc/cilindru imersat în materia lul analizat. Axul
cilindrului/ discului este conectat la un arbore motor (cu ajutorul unui motor manual sa u
special, acesta se poate deplasa pe verticală) prin intermediul unui resort, ca re se rotește cu o
viteză fixă. Unghiul de deviație al axului este măsurat electronic, rezultând astfel forța de
tensiune măsurată.
Vâscozimetrul are mai multe tipuri de axur i de rotație, fiecăru ia îi corespunde un
anumit cod, iar limitele sale de temperatură sunt cuprinse între 0.0° C – 100.0°C.

– 65 –
Modelul MULTI VÎSC L are 19 viteze: 0.3, 0.5, 0.6, 1, 1.5, 3, 4, 5, 6, 10, 12, 20, 30,
50, 60, 100, 200 rpm, 4 axuri standard ( L1, L2, L3, L4), un adaptor pentru vâscozități scăzute
(LCP) și 3 axuri speciale ( TL5, TL6, TL7).
Axul L1 -folosit pentru a fac e determinări în lichide cu vâscozități scăzute. Este
necesar să se folosească dispozitivul de pr otecție din dotarea aparatului pentru acuratețea
măsurătorilor.
Pe baza calculelor făcute de aparat, sunt afișate direct următoarele:
o vâscozitatea dinamică, î n cp, la utilizarea axurilor L și R;
o vâscozitatea dinamică, în P, la utilizarea axului H;
o vâscozitatea cinematică, în cSt, la utilizarea axurilor L și R;
o vâscozitatea cinematică, în St, la utilizarea axului H;
o tensiunea de forfecare (s.s = shear stress), τ, în Pa, la ut ilizarea axurilor
speciale (TL5, TL6, TL7 și TR8 , TR9, TR10, TR11) și adaptorului pentru vâscozități mici
(LCP);
o viteza de forfecare (s.r. = shear rate), ε , în s-1, la utilizarea axurilor speciale
(TL5 , TL6, TL7 și TR8 , TR9, TR11) și adaptorului pentru vâscozități mici LCP .

Fig. 5.2 Vâscozimetrul rotativ “MULTI VÎ SC”

METODOLOGIA DE LUCRU
Vâscozimetru l rotativ MULTI V ÎSC (Fungilab SA) se conectează la o baie
termostatată . Măsur atorile de vâscozitate (cp) se realizează cu ajuto rul dispozitivului adițional
LCP sau a sondelor corespunzătoare, TR8 -TR10, la 25 ° C ± 0.1° C, 100 rpm.
Măsurarea vâscozității dinamice și cinematice se face conform următorilor pași:

– 66 –
1) se introduc 18mL din proba de analizat în cilindrul exterior al adaptorului
pentru vâscozități scăzute LCP
2) se conectează cilindrul interior al adaptorului LCP la arborele motor
3) se introduce cilindrul interior în cilindrul exterior și se fixează cilindrul exterior
de blocul motor
4) se apasă tasta <ENT>, iar pe ecran apare următorul meniu:
HEAD TIME:00:00:00 DATE:00:00:00
NAME PRN:
SP: PRM: DENS:

5) se întroduc parametrii de lucru (temperatura probei, temperatura de lucru,
viteza de rotație, identificarea probei)
6) după ce se introduce ultimul parametru se apasă tasta <ENT>
7) dacă procentul de citire al scalei este cuprins între 15% și 30% se notează
valorile vitezei de forfecare (sr) și ale tensiunii de forfecare (ss)
8) se apasă tasta <R>,se introduce următoarea valoare a vitezei de rotație a axului
și se apasă <ENT>. Se notează noile valori ale sr și ss afișate pe ecran,apoi se repetă operația
pentru ma i multe viteze de rotație.
9) se apasă tasta <S> pentru a opri rotația axului
10) se apasă tasta <Q> pentru a intra în meniul principal.
S-au analizat următoarele modele reologice:
• Modelul Herschel -Bulkey: τ = τ0 + K * γn ( 1 )
• Modelul Casson: τ0.5 = η00.5 + η0.5 * γ0.5 ( 2 )
• Modelul Bingham: τ = τ0 + η * γ ( 3 )
Semnificațiile mărimilor din ecuațiile 1, 2 și 3 sunt următoarele:
• Τ – tensiune de forfecare
• K – indice de consistență
• Γ – viteză de forfecare
• τ0 – tensiune limită (minimă) de curgere
• n – indice de curgere
• η – vâscozitate plastică
S-a ales modelul care descrie cel mai bine profilul reologic, având ca și criteriu,
valoarea coeficientului de c orelație R.

– 67 –
CAPITOLUL 6

6.1 REZULTATELE EVALUĂRILOR EXPERIMENTALE

6.1.A REZULTATE EXPERIMENTALE OBȚINUTE LA DETERMINAREA
PROPRIETĂȚILOR SUPERFICIALE ALE PRODUSELOR TESTATE (TENSIUNE
SUPERFICIALĂ, UNGHI DE CONTACT)

În cadrul tabelelor 6.1 – 6.10 și figurilor 6.1 – 6.9 sunt prezentate rezultatele
evaluărilor tensiunii superficiale și ale unghiului de contact pentru apă (ca lichid de referință),
pentru amestecul de șamp oane, amestecul de geluri de duș și pentru produsele cu bicarbonat
de sodiu analizate (șampon, gel de d uș).

Parametrii operaționali au fost:

A. METODA „PENDANT DROP” („Picătura c are cade ”).
– viteza de înregistrare imagini – NORMAL: 1 FRAME
– metoda de fitare: Young -Laplace

B. METODA „CONTACT ANGLE” („Unghi de contact”)
– viteza de înregistrare a imaginii – NORMAL: 1 FRAME la interval 1 s (5
FRAMES)
– metoda de fitare: Young -Laplace

– 68 –

Tabelul 6.1.1.1 Determinarea tensiunii superficiale pentru LICHIDUL TEST -APĂ
Timp
(s) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 10,872 24,155 63,749
1 10,868 24,156 63,577
2 10,863 24,144 63,572
3 10,857 24,134 63,58
4 10,853 24,13 63,597
5 10,849 24,125 63,48
6 10,845 24,121 63,444
7 10,839 24,11 0 63,514
8 10,835 24,106 63,328
9 10,832 24,106 63,334
10 10,828 24,096 63,432
11 10,825 24,095 63,321
12 10,819 24,086 63,266
13 10,815 24,081 63,254
14 10,812 24,077 63,205
15 10,807 24,07 0 63,225
16 10,804 24,067 63,116
17 10,801 24,061 63,144
18 10,797 24,058 63,056
19 10,792 24,047 63,054
63,36 0 ± 0,02 0

– 69 –

Tabelul 6.1.1.2 Determinarea unghiului de contact pentru LICHIDUL TEST -APĂ
Timp
(s)
CA(L)
(˚)
CA(R)
(˚)
CA(M)
(˚) L
(mm) H
(mm) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 52,204 50,477 51,341 4,696 1,025 9,831 20,907 46,034
0,016 51,636 50,55 51,093 4,693 1,024 9,702 20,765 48,644
0,032 52,597 51,222 51,909 4,679 1,016 9,682 20,708 38,025
0,048 51,2 49,721 50,461 4,692 1,023 9,716 20,81 0 56,159
0,064 50,816 50,281 50,548 4,646 0,998 9,259 20,248 45,415

51,070 ± 0,596
46,860 ± 0,22 0

Fig 6.1.1.1 Imagini (frames) captate la determinarea unghiului de contact a LICHIDULUI
TEST -APĂ

– 70 –
Tabelul 6. 1.1.3 Determinarea tensiunii supeficiale a AMESTECULUI DE ȘAMPOANE
Timp
(s) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 4,139 12,735 25,067
1 4,052 12,551 24,606
2 4,046 12,536 24,594
3 4,039 12,519 24,58 0
4 4,031 12,503 24,561
5 4,026 12,489 24,552
6 4,021 12,478 24,55 0
7 4,015 12,462 24,537
8 4,010 12,45 24,539
9 4,003 12,434 24,527
10 3,996 12,418 24,52 0
11 3,993 12,41 0 24,508
12 3,989 12,398 24,491
13 3,984 12,386 24,504
14 3,978 12,375 24,484
15 3,975 12,366 24,487
16 3,970 12,352 24,488
17 3,964 12,34 24,457
18 3,959 12,326 24,457
19 3,954 12,315 24,449

24,55 0 ± 0,13 0

– 71 –

Fig. 6. 1.1.2 Imagine (frame) captată la determinarea tensiunii superfic iale al
AMESTECULUI DE ȘAMPOANE

– 72 –

Tabelul 6. 1.1.4 Determinarea unghiului de contact (CA˚) al AMESTECULUI DE
ȘAMPOANE
Timp
(s)
CA (L)
(˚)
CA (R)
(˚)
CA (M)
(˚) L
(mm) H
(mm) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 46,501 47,851 47,176 3,575 0,684 3,772 11,641 18,038
0,016 46,193 47,379 46,786 3,579 0,679 3,749 11,647 17,513
0,032 45,873 46,971 46,422 3,591 0,674 3,742 11,685 17,632
0,048 45,33 46,473 45,902 3,597 0,668 3,715 11,689 17,877
0,064 44,192 44,727 44,459 3,559 0,633 3,448 11,329 16,426

46,149 ±
1,055
17,50 0 ±
0,130

– 73 –

Fig. 6. 1.1.3 Imagini (frames) captate la determinarea unghiului de contact al
AMESTECULUI DE ȘAMPOANE

– 74 –

Tabelul 6. 1.1.5 Determinarea tensiunii superficiale a AMESTECULUI DE GEL DE DUȘ
Timp
(s) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 4,378 13,658 25,172
1 4,392 13,675 26,115
2 4,388 13,666 26,099
3 4,386 13,658 26,09 0
4 4,383 13,651 26,087
5 4,38 13,643 26,075
6 4,378 13,636 26,08 0
7 4,373 13,625 26,053
8 4,368 13,614 26,011

25,98 0 ± 0,010

– 75 –

Fig. 6 .1.1.4 Imagine (frame) captată la determinarea tensiunii superfici ale a
AMESTECULUI DE GEL DE DUȘ

– 76 –

Tabelul 6. 1.1.6 Determinarea unghiului de contact al AMESTECULUI DE GEL DE DUȘ
Timp
(s)
CA(L)
(˚)
CA(R)
(˚)
CA(M)
(˚) L
(mm) H
(mm) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 22,931 23,192 23,061 5,494 0,484 6,025 24,432 28,377
0,016 22,233 22,87 0 22,551 5,516 0,471 5,924 24,579 27,152
0,032 22,145 22,095 22,12 0 5,504 0,455 5,767 24,513 24,889
0,048 21,133 20,702 20,917 5,566 0,445 5,708 25,014 29,182
0,064 19,856 21,092 20,474 5,573 0,434 5,58 25,041 28,547

21,825 ±
1,094
27,63 0 ±
0,180

Fig. 6.1.1.5 Imagine (frame) captată la determinarea unghiului de contact a
AMESTECULUI DE GEL DE DUȘ

– 77 –
Tabelul 6. 1.1.7 Determinarea tensiunii superficiale a ȘAMPONULUI CU BICARBONAT
DE SODIU CETA SIBIU

Timp
(s)
V
(microL)
Aria
(mm^2)
St
(mN/m )
0 4,146 12,807 24,749
1 4,143 12,802 24,749
2 4,139 12,798 24,723
3 4,137 12,795 24,725
4 4,133 12,788 24,711
5 4,131 12,783 24,707
6 4,128 12,776 24,705
7 4,125 12,77 0 24,697
8 4,124 12,768 24,689
9 4,118 12,757 24,672
10 4,115 12,749 24,663
11 4,112 12,743 24,661
12 4,109 12,735 24,65 0
13 4,105 12,727 24,645
14 4,102 12,721 24,63
15 4,100 12,714 24,628
16 4,097 12,707 24,614
17 4,093 12,698 24,603
18 4,091 12,693 24,598
19 4,087 12,685 24,586

24,67 0 ± 0,02 0

– 78 –

Fig. 6.1.1.6 Imagine (frame) captată la determinarea tensiunii superficiale a
ȘAMPONULUI CU BICARBONAT DE SODIU CETA SIBIU

– 79 –

Tabelul 6. 1.1.8 Determinarea unghiului de contact al ȘAMPONULUI CU BICARBONAT
DE SODIU CETA SIBIU
Timp
(s)
CA(L)
(˚)
CA(R)
(˚)
CA(M)
(˚) L
(mm) H
(mm) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 47,297 48,893 48,095 4,035 0,752 5,346 14,784 15,928
0,016 47,297 48,893 48,095 4,035 0,752 5,346 14,784 15,928
0,032 47,297 48,893 48,095 4,035 0,752 5,346 14,784 15,928
0,048 47,297 48,893 48,095 4,035 0,752 5,346 14,784 15,928
0,064 47,297 48,893 48,095 4,035 0,752 5,346 14,784 15,928

48,095 ±
0,000
15,930 ±
0,000

– 80 –

Fig. 6.1.1.7 Imagini (frames) captate la determinarea unghiului de contact a
ȘAMPONULUI CU BICARBONAT DE SODIU CETA SIBIU

– 81 –

Tabelul 6. 1.1.9 Determinarea tensiunii superficiale a GELULUI DE DUȘ CU
BICARBONAT DE SODIU CETA SIBIU
Timp
(s) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 4,415 13,465 25,267
0,984 4,415 13,465 25,267
1,984 4,415 13,465 25,267
2,984 4,415 13,465 25,267
3,984 4,415 13,465 25,267
4,984 4,415 13,465 25,267
5,984 4,415 13,465 25,267
6,984 4,415 13,465 25,267
7,984 4,415 13,465 25,267
8,984 4,415 13,465 25,267
9,984 4,415 13,465 25,267
10,984 4,415 13,465 25,267
11,984 4,415 13,465 25,267
12,984 4,415 13,465 25,267
13,984 4,415 13,465 25,267
14,984 4,415 13,465 25,267
15,984 4,415 13,465 25,267
16,984 4,415 13,465 25,267
17,984 4,415 13,465 25,267
18,984 4,415 13,465 25,267

25,27 0 ± 0,00 0

– 82 –

Fig. 6. 1.1.8 Imagine (frame) captată la determinarea tensiunii superficiale a GELULUI
DE DUȘ CU BICARBONAT DE SODIU CETA SIBIU

– 83 –

Tabelul 6. 1.1.10 Determinarea unghiului de contact al GELULUI DE DUȘ CU
BICARBONAT DE SODIU CETA SIBIU
Timp
(s)
CA(L)
(˚)
CA(R)
(˚)
CA(M)
(˚) L
(mm) H
(mm) V
(microL) Aria
(mm^2) St
(mN/m )
0 41,774 41,458 41,616 3,948 0,677 4,461 13,781 26,467
0,016 41,774 41,458 41,616 3,948 0,677 4,461 13,781 26,467
0,032 41,774 41,458 41,616 3,948 0,677 4,461 13,781 26,467
0,048 41,774 41,458 41,616 3,948 0,677 4,461 13,781 26,467
0,064 41,774 41,458 41,616 3,948 0,677 4,461 13,781 26,467

41,616 ±
0,000
26,47 0 ±
0,000

– 84 –

Fig. 6.1.1.9 Imagini (frames) captate la determinarea unghiului de contact a l GELULUI
DE DUȘ CU BICARBONAT DE SODIU CETA SIBIU
În figurile 6. 1.1.10 și 6. 1.1.11 sunt prezentate sintetic rezultatele experimentale
obținute la determinarea profiului de activitate superficială pentru produsele de îngrijire
testate.

– 85 –

2 4 .52 4 .62 4 .72 4 .82 4 .92 5 .02 5 .12 5 .22 5 .3
0 .0 2 .5 5 .0 7 .5 1 0 .0 1 2 .5 1 5 .0 1 7 .5 2 0 .0T e n s i u n e s u p e r f i c i a l a v s . t i m pS T [ m N / m ]
T im e [s ]A m e s te c s a m p o n A m e s te c g e l d u s S a m p o n B ic a r b G e l d u s b ic a r b
Figura 6. 1.1.10 Variația tensiunii superficiale funcție de timp pentru amestec șampoane, amestec geluri de duș, șampon
cu bicarbonat de sodiu CETA SIBIU , gel de duș cu bicarbonat de sodiu CETA SIBIU

– 86 –

202530354045
0 .0 0 0 0 .0 0 5 0 .0 1 0 0 .0 1 5 0 .0 2 0 0 .0 2 5 0 .0 3 0 0 .0 3 5 0 .0 4 0 0 .0 4 5 0 .0 5 0 0 .0 5 5 0 .0 6 0 0 .0 6 5U n g h i d e c o n t a c t ( C A ) v s . t i m pC A [ m e a n ]
T im e [ s ]A m e s t e c s a m po n C A A m e s t e c g e l d C A S a m p o n b ic a rb C A G e l d u s b ic a rb C A
Figura 6. 1.1.11 Variația unghiului de contact funcție de timp pentru amestec șampoane, amestec geluri de duș, șampon cu
bicarbonat de sodiu CETA SIBIU , gel de duș cu bicarbonat de sodiu CETA SIBIU

– 87 –

Tabelul 6. 1.1.11 prezintă sinteza rezultatelor obținute atât la cercetările preliminarii cât și la
experimentele de evaluare a proprietăților superficiale ale produselor de îngrijire testat e.

Tabelul 6. 1.1.11 Rezultatele evaluării preliminarii și cercetărilor de determinare a l
profilului superficial
Nr.
Crt Proba pH
Tensiune
superficială
(mN/m) Unghi de contact
(˚)
1. Lichid test -apă 6,007 ± 0,211 63,36 0 ± 0,02 0 46,86 0 ± 0,22 0
2. Amestec șampoane 5,860 ± 0,017 24,55 0 ± 0,13 0 17,50 0 ± 0,13 0
3. Amestec geluri de
duș 4,620 ± 0,017 25,98 0 ± 0,01 0 27,63 0 ± 0,18 0
4. Șampon cu
bicarbonat de sodiu
CETA SIBIU 7,627 ± 0,110 24,67 0 ± 0,02 0 15,93 0 ± 0,00 0
5. Gel de duș cu
bicarbonat de sodiu
CETA SIBIU 7,510 ± 0,182 25,27 0 ± 0,00 0 26,47 0 ± 0,00 0

– 88 –

În f igurile 6. 1.1.12 și 6. 1.1.13 sunt prezentate comparativ valorile tensiunii
superficiale și respectiv ale unghiului de contact pentru produsele analizate sub forma
diagramelor.

Figura 6. 1.1.12 Valorile tensiunii superficiale (mN/m) pentru produsele testate

0.000 20.000 40.000 60.000 80.000Lichid test-apăAmestec șamponAmestec gel de dușȘampon cu bicarbonat de sodiu CETA
SIBIUGel de duș cu bicarbonat de sodiu CETA
SIBIU
63.36024.55025.98024.67025.270
0.0200.1300.0100.0200.000
Deviație standard Tensiune superficială(mN/m)

– 89 –

Figura 6. 1.1.13 Valorile unghiului de contact ( ˚ ) pentru produsele testate

0.000 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000Lichid test-apăAmestec șamponAmestec gel de dușȘampon cu bicarbonat de sodiu CETA
SIBIUGel de duș cu bicarbonat de sodiu
CETA SIBIU
46.86017.50027.63015.93026.470
0.2200.1300.1800.0000.000
Deviație standard Unghi de contact (˚)

– 90 –

În figura 6. 1.1.14 este prezentată diagrama cumulată a rezultatelor evaluărilor
unghiului de contact (˚) și tensiunii superficiale (mN/m) pentru produsele de îngrijire
personală testate .

Figura 6. 1.1.14 Diagrama cumulată cu rezultatele evaluărilor unghiului de contact (˚) și tensiunii
superficiale (mN/m) pentru lichidul test -apă, amestecul de șampoane, amestecul de geluri de
duș, șamponul cu bicarbonat de sodiu CETA SIBIU, gelul de duș cu bicarbonat de sodiu CETA
SIBIU

Lichid test-apă Amestec
șamponAmestec gel de
dușȘampon cu
bicarbonat de
sodiu CETA
SIBIUGel de duș cu
bicarbonat de
sodiu CETA
SIBIU63.360
24.55025.98024.670 25.27046.860
17.50027.630
15.93026.470Tensiune superficială(mN/m) Unghi de contact (˚)

– 91 –

6.2 DISCUȚII

Evaluările preliminarii au evidențiat următoarele :
– pH-ul prod uselor cu bicarbonat de sodiu a fost de 7,620 pentru șamponul CETA
SIBIU și 7,510 pentru gelul de duș de la același producător. Aceste valori au fost net
superioare valorilor corespunzătoar e pentru amestecul de șampoane – 5,860 – și
respectiv 4,620 pentru amestecul de geluri de duș.
– Valorile tensiunii superficiale au fost 24,670 pentru șamponul CETA SIBIU și 25,270
pentru gelul de duș CETA SIBIU, comparativ cu valorile corespunzătoare pentru
amestecul de șampoane (24,55 0), pentru amestecul de geluri de duș (25,98 0),
comparativ cu valoarea î nregistrată pentru lichidul test -apă ( 63,36 0).
– Unghiul de contact î nregistrat a fost de 15,93 0 pentru șamponul cu bicarbonat de sodiu
CETA SIBIU și 26,47 0 pentru gelul de duș de la același producător, în timp ce valorile
unghiului de contact pentru amestecul de șampoane și amestecul de geluri de duș au
fost 17,500 și resp ectiv 27,630 , comparativ cu valoarea înregistrată pentru lichidul
test-apă ( 46,86 ).

6.1.B REZULTATELE EXPERIMENTALE OBȚINUTE LA EVALUAREA
PROFILULUI DE CURGERE (REOLOGIC) AL PRODUSELOR TESTATE

În figurile 6. 1.2.1 – 6.1.2.6 sunt prezentate rezultatele experimentale obținute la
determinarea profilelor reologice ale produselor de îngrijire testate (tensiune de forfecare,
viteză de forfecare): ame stec șampoane, amestec geluri de duș, șampon cu bicarbonat de sodiu
CETA SIBIU , gel de duș cu bicarbonat de sodiu CETA SIBIU .

– 92 –

Figura 6. 1.2.1 Profilul reologic pentru A mestecul de șampoane fără NaHCO 3

Figura 6. 1.2.2 Profilul reologic pentru Ș amponul CETA SIBIU cu NaHCO 3
y = 1.2579x + 0.004
R² = 0.9999
01530456075
0 10 20 30 40 50 60Tensiunea de forfecare (Pa)
Viteza de frorfecare (s^ -1)
y = 1.2579x + 0.004
R² = 0.9999
01530456075
0 10 20 30 40 50 60Tensiunea de forfecare (Pa)
Viteza de frorfecare (s^ -1) Viteza de forfecare (s-1) Viteza de forfecare (s-1)

– 93 –

Figura 6. 1.2.3 Profile reologice cumulate pentru Ș ampoanele testate la 37oC

Figura 6 .1.2.4 Profilul reologic pentru Gel ul de duș CETA SIBIU cu NaHCO 3
y = 1.0008x + 0.0846
R² = 0.9999y = 1.2579x + 0.004
R² = 0.9999
01530456075
0 10 20 30 40 50 60Tensiunea de forfecare (Pa)
Viteza de frorfecare (s^ -1)Sampon NaHCO3
Amestec sampoane fara NaHCO3
y = 0.2889x -0.0238
R² = 0.9998
0612182430
0 10 20 30 40 50 60Tensiunea de forfecare (Pa)
Viteza de frorfecare (s^ -1)Viteza de forfecare (s-1)
Viteza de forfecare (s-1)

– 94 –

Figura 6. 1.2.5 Profilul reologic pentru Amestec ul de gel de duș fără NaHCO

Figura 6. 1.2.6 Profile reologice cumulate pentru Gelurile de duș testate la 37oC
y = 0.4606x + 0.016
R² = 0.9999
0612182430
0 10 20 30 40 50 60Tensiunea de forfecare (Pa)
Viteza de frorfecare (s^ -1)
y = 0.2889x -0.0238
R² = 0.9998y = 0.4606x + 0.016
R² = 0.9999
0612182430
0 10 20 30 40 50 60Tensiunea de forfecare (Pa)
Viteza de frorfecare (s^ -1)Sampon NaHCO3
Amestec sampoane fara NaHCO3Viteza de forfecare (s-1)
Viteza de forfecare (s-1)

– 95 –
În tabelul următor , (tabelul 6.1.2.1 ), este prezentată sinteza obținută la analiza
reologică pentru produsele d e îngrijire personală studiate.

Tabel 6.1.2.1 Rezultatele obținute la analiza profilului reologic
PRODUS CURGERE
NEWTONIANĂ
(R² ) VÂSCOZITATE
(cP)
AMESTEC ȘAMPON
FĂRĂ NaHCO3 0,9999 1257,9
AMESTEC GEL DE DUȘ
FĂRĂ NaHCO3 0,9999 460,6
ȘAMPON CU NaHCO3
CETA SIBIU 0,9999 1000,8
GEL DE DUȘ CU NaHCO3
CETA SIBIU 0,9998 288,9

6.3 DISCUȚII

Din analiza profilelor reologice ale produselor testate comparativ, se pot distinge
următoarele:
– atât șamponul CETA SIBIU, conținând bicarbonat de sodiu, cât și șamponul amestec, au
prezentat un comportament reologic newtonian (curgere newtoniană) la temperatura de
testare, 37șC – tensiunea de forfecare variind proporțional cu viteza de forfecare. Valorile
vâscozităților obținute au fost de 1000,8 cP pentru șamponul cu bicarbonat de sodiu și o
valoare apropiată de acesta – 1258 cP, pentru amestecul cu șampoane.

– 96 –
– ambele geluri de duș au fost testate la 37șC, obținându -se aceeași curgere newtoniană –
variație proporțională a tensiunii de forfecare funcție de viteza de forfecare. Valorile obținute
însă pentru vâscozitate au fost net mai scăzute decât a șampoanelor, respectiv de 289 cP
pentru gelul de duș cu bicarbonat de sodiu și 460,6 cP pentru gelul de duș fără bicarbonat de
sodiu.
Profilele reologice astfel obținute au evidențiat un comportament a decvat, newtonian,
favorabil curgerii, vâscozitatea produselor pentru îngrijirea pielii tip gel de duș fiind fiind
inferioară celei a șampoanelor.

– 97 –
CONCLUZII

Lucrarea de licență intitulată “INFLUENȚA BICARBONATULUI DE SODIU
ASUPRA PROPRIETĂȚILOR FIZICO -CHIMICE DIN PRODUSELE D ERMATO –
COSMETICE DE ÎNGRIJIRE PERSONALĂ ” a prezentat comparativ două produse
comerciale conținând bicarbonat de sodiu, din gama CETA SIBIU, pentru îngrijirea pielii
corpului (gel de duș) și a unui șampon pentru îngrijirea părului.
Testarea s -a realizat comparativ cu două produse similare, amestecuri de șampoane și
respectiv geluri de duș , conținând aceleași extracte naturale ca și produsele CETA SIBIU, dar
care nu aveau în compoziție bicarbonatul de sodiu , care le imprima un caracter neutru .
Rezultatele studiilor de evaluare a caracteristicilor superficiale au evidențiat păstrarea
valorilor tensiunii superficiale (24 ~ 25 mN/m) pentru toate produsele testate.
Unghiul de contact al lichidelor pe suprafață solidă, ca indicator al hidrofiliei acestora,
a fost în egală măsură constant (17,50 ș la amestecul de șampoane comparativ cu 16 ș la
șamponul cu bicarbonat de sodiu, respectiv 27,63 ș pentru amestecul de geluri de duș
comparativ cu valoarea 26,5 ș la gelul de duș cu bicarbonat de sodiu).
În concluzie, se poate afirma faptul că prezența bicarbonatului de sodiu nu afectează
profilul superficial și deci de curățare (agenți activi de suprafață) al produselor cu bicarbonat
de sodiu față de cele care au o compoziție similară, dar nu conțin sarea.
Studiil e de evaluare reologică au evidențiat, de asemenea, păstrarea caracteristicilor de
tip curgere newtoniană, pentru toate produsele testate, cu singura remarcă legată de
vâscozitatea mai mare a produselo r de tip șampon față de cea a celor de tip gel de duș
(corespunzător nevoilor de curățare distincte).
Prin coroborarea rezultatelor experimentale, se poate concluziona faptul că
introducerea unei sări benefice din variate puncte de vedere asupra proprietă ților de curățare și
îngrijire, nu afectează proprietățile intrinseci ale produselor și nu interferă cu profilul ac estora
superficial și reologic.
Lucrarea de licență prezentată este un prim pas în formularea unor produse dermato –
cosmetice care pot conțin e o sare de tip bicarbonat, alături de un principiu activ, natural sau
de sinteză.

– 98 –
Această sare –bicarbonatul de sodiu – poate acționa sinergic și imprimă totodată efecte
benefice, neinterferând cu profilul fizico -chimic, mecanic sau superficial urmărit,
corespunzător produsului avut în vedere.

– 99 –
BIBLIOGRAFIE

1) Abu-Jdayil B , Mohameed HA , Sa'id M , Snobar T . Department of Chemical
Engineering, Jordan University of Science and Technology, Irbid, Jordan, Rheological
characterization of hair shampoo in the presence of dead sea salt .
2) Adriana Popovici, Dermatofarmacie și cosmetologie , Editura Medicală.
3) Al Badi, K., Khan, S.A., Formulation, evaluation and comparison of the herbal
4) shampoo with the commercial shampoos . Beni -Suef Univ. J. Basic Appl. Sci. 3, 2014.
5) Amy J.McMichael, Maria K. Hordinsky, Hair and Scalp Diseases:Medical,Surgical
and Cosmetic Treatment.
6) Brandrup F, Menne T . Zinc pyrithione (Zinc Omadine) allergy . Contact Dermatitis ,
1985.
7) Breuer, M., Classification of shampoos . Soc. Co smet. Chem, 1931.
8) Bushra T. AlQuadeib, Eram K.D. Eltahir, Rana A. Banafa , Lama A. Al -Hadhairi ,
Pharmaceutical evaluation of different shampoo brands in local Saudi market , Article
history: received 30 July 2017, accepted 5 October 2017, available online 6 October
2017.
9) ChemistryLibreTexts –
https://c hem.libretexts.org/Bookshelves/General_Chemistry/Map%3A_Chemistry_ –
_The_Central_Science_(Brown_et_al.)/11%3A_Liquids_and_Intermolecular_Forces/
11.3%3A_Some_Properties_of_Liquids
10) Chih -Wei Hsieh, Mei -Eng Tu, Yu -Hung Wu , Allergic contact dermatitis induced b y
zinc pyrithione in shampoo , a case report , Department of Dermatology, Mackay
Memorial Hospital, Taipei, Taiwan.

– 100 –
11) Cornwell PA , A review of shampoo surfactant technology: consumer benefits, raw
materials and recent developments , https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29095493 .
12) 11.Deeksha , Malviya R , Sharma PK , Department of Pharmacy, School of Medical and
Allied Sciences, Galgotias University, Yamuna Expressway, Greater Noida, Gautam
Buddh Nagar, Uttar Pradesh, India, Advancement in shampoo (a dermal care
product): preparation methods, patents and commercial utilit y.
13) Emil Chifu, Chimie Coloidală , Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1969.
14) Farmacopeea Română, Ediția X, Editura Medicală, București, 1993.
15) Gibson WT, Chamberlain M, Parsons JF , The effect and mode of action of zinc
pyrithione on cell growth. I. In vitro studies , Food Chem Toxicol, 1985.
16) Herbert A. Lieberman, Martin M. Rieger, Gilbert S. Banker, Pharmaceutical Dosage
Forms: Disperse Systems , vol. 1.
17) Jennifer Gubitosa, Vito Rizzi, Paola Fini and Pinalysa Cosma, Hair Care Cosmetics:
From Traditional Sh ampoo to Solid Clay and Herbal Shampoo , A Review
18) Justin Dumitru C. Diaconu, Oana Andreia Coman, Vasile Benea, Tratat de terapeutică
dermato – venerologică , Ed. Viața medicală românească .
19) Khaloud Al Badi, Shah A. Khan, Formulation, evaluation and comparison of the
herbal shampoo with the commercial shampoos ,Department of Pharmacy, Oman
Medical College, Muscat, Oman, article history: received 25 May 2014, accepted 21
November 2014, available online 10 December 2014.
20) Mihaela Violeta Ghica, Lăcrămioa ra Popa, Chimia – Fizică a Medicamentului II, Ed.
Printech.
21) McMinn NH,Hutchings RT,Logan BM.Color Atlas of Head and Neck Anatomy . 2nd
ed. Baltimore, Md:Mosby -Wolfe, 1995.

– 101 –
22) Pavel Vulcan, Adrian Wolfshaut, Constantin Bogdan, Bolile părului și unghiilor ,
Ed.Med icală, București, 1989 .
23) Priestley GC, Brown JC. Acute toxicity of Zinc pyrithione to human skin cells in vitro.
Acta Derm Venereol, 1980.
24) Reygagne P , Piérard GE, Loussouarn G , Le Nôtre N , Ziane S , How I treat dandruff
using a shampoo with a sulfate -free tensio -active ,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28383830 .
25) Snell RS. Clinical Anatomy for Medical Students , 5th ed. Boston.Mas s:Little
Brown&Co, 1990.
26) Ștefan Moisescu, Chimie fizică – sisteme farmaceutice , Edit ura Universitară „Carol
Davila”, Bucureși 2002.
27) Tsung -Ju Lee , Yu -Hung Wu , Pa -Fan Hsiao , Mei -Eng Tu, Coexistence of adult -onset
actinic prurigo and shampoo dermatitis , A case report, , article history: received: f eb 9,
2017, revised: jun 27, 2017, accepted: jul 26, 2017 .
28) Victoria Hîrjău,Dumitru Lupuleasa,Ana Maria Dumitrescu, Dermo – Cosm etologie ,
Editura Polirom 1998.
29) Weir, Iain S and Bailey, William J , A Statistical Study of Rheological Models for
Drilling Fluids , 1996. Paper SPE 36359 submmited to SPEJ, Texas, Marzo 13.
30) Weir, Iain S. and Bailey, William J, Investigation of Methods for Direct Rheological
Model Parameter Estimation , Septiembre 1998, Journal of Petr oleum Science and
Engineering, v ol. 21.
31) Zirwas M, Moennich J. Shampoos. Dermatitis , 2009.
32) https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/Sodium -bicarbonate

– 102 –
33) https://chem.libretexts.org/Bookshelves/Analytical_Chemistry/Book%3A_Physical_M
ethods_in_Chemistry_and_Nano_Science_(Barron)/02%3A_Physical_and_Thermal_
Analysis/02.6%3A_Electrochemistry
34) https://www.aad.org/public/kids/skin/the -layers -of-your-skin, American Academy of
Dermatology
35) https://beautyhelp.com/ro/fitoceramidele
36) https://eduarddabican.ro/pro/2017/09/05/structura -firului -de-par/
37) https://cadereaparului.info.ro/parul -structura -formare -fir-de-par/
38) https://cadereaparului.info.ro/cresterea -parului/
39) http://anatomie.romedic.ro/pielea ]
40) https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/516892#section=Structures
41) https:/ /knowledge.ulprospector.com/3106/pc -surface -active -agents -surfactants/
42) https://www.researchgate.net/fi gure/Chemical -structure -of-an-anionic -surfactant –
sodium -stearate -a-common -component -of-most_fig2_272165929
43) https://www.researchgate.net/figure/Chemical -structure -of-an-amphoteric -surfactant –
cocamidopropyl -betaine -CAPB -Its_fig5_272165929
44) https://www.researchgate.net/figure/Chemical -structure -of-a-nonionic -surfactant –
monolaurin -also-known -as-glycerol_fig6_272165929
45) https://www.pasagera.ro/detergentii -din-sampoane.html
46) https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/702
47) https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/174
48) http://www.bvp.com.br/shop.html?page=shop.product_details&flypage=flypag e.tp-
ecommerce.tpl&product_id=240&category_id=150

– 103 –

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE A LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Titlu l lucrării: INFLUENȚA BICARBONATULUI DE SODIU ASUPRA
PROPRIETĂȚILOR FIZICO -CHIMICE DIN PRODUSELE DERMATO –COSMETICE DE
ÎNGRIJIRE PERSONALĂ
Autorul lucrării: DINU ELENA -ADELINA

Lucrarea de licență este elaborată în vederea susținerii examenului de Licență
organizat de către Facultatea de Farmacie din cadrul U.M.F. ”Carol Davila” Bu curești,
sesiunea SEPTEMBRIE 2019 a anului universit ar 2018 -2019.
Prin prezenta, subsemnata DINU ELENA -ADELINA , declar pe proprie răspundere că
această lucrare este rezultatul propriei activități intelectuale, pe baza cercetărilor mele și pe
baza informațiilor obținute din surse care au fost citate, în text ul lucrării și în bibliografie.
Declar că această lucrare nu conține pagini plagiate, iar sursele bibliografice au fost
folosite cu respectarea legislației române și a conven țiilor internaționale privind drepturile de
autor.
În cazul constatării ulterioare a unor declarații false, voi suporta sancțiunile
administrative, respectiv, anularea examenului de Licență.

Data:…………………………………..
Semnătura: