Directii de Dezvoltare Pentru Orasul Victoria

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific:

Lector univ. dr. Stoica Ilinca Valentina

Absolvent:

Mălnășan Victor

BUCUREȘTI

2016

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

PROGRAM DE MASTER: Planificare Teritorială și Managementul Localităților Urbane și Rurale

Direcții de dezvoltare pentru orașul Victoria

Coordonator științific:

Lector univ. dr. Stoica Ilinca Valentina

Absolvent:

Mălnășan Victor

BUCUREȘTI

2016

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………. 5

CAPITOLUL 1. – Caracteristici generale ………………………………………………… 6

1.1 Așezare geografică………………………………………………………………………………………………….. 6

1.2 Scurt istoric …………………………………………………………………………………………………………… 7

CAPITOLUL 2. – Analiza diagnostic a principalelor componente locale ….. 10

2.1 Elemente de favorabilitate și restrictivitate pentru dezvoltarea umană …………………. 10

2.1.1 Elemente de favorabilitate …………………………………………………………………………………… 10

2.1.2 Elemente de restrictivitate………………………………………………………………………………………11

2.2 Populație și forță de muncă ………………………………………………………………………………….. 13

2.2.1 Evoluția populației ……………………………………………………………………………………………… 13

2.2.2 Mișcarea naturală a populației ……………………………………………………………………………… 14

2.2.3 Mișcarea migratorie a populației ………………………………………………………………………….. 14

2.2.4 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe ………………………………………………………. 15

2.2.5 Structura socio-economică ………………………………………………………………………………….. 17

2.2.6 Structura populației după nivelul de instruire ………………………………………………………… 19

2.3 Dinamica și structura activităților economice …………………………….…..…………20

2.3.1 Industria …………………………………………………………………………………………………………….20

2.3.2 Comerț și turism…………………………………………………………………………………………………. 23

2.3.3 Agricultură ……………………………………………………………………………………………………….. 24

2.4 Infrastructură și echipare tehnico-edilitară …………………………………………………………. 25

2.4.1 Alimentarea cu apă potabilă ………………………………………………………………………………… 25

2.4.2Colectarea apelor uzate………………………………………………………………………………………… 26

2.4.3 Alimentarea cu gaze naturale și energie electrică …………………………………………………… 26

2.4.4 Infrastructură și servicii sanitare și educaționale ……………………………………………………. 27

2.4.5Căi de comunicație ………………………………………………………………………………………………29

2.5 Analiza S.W.O.T. ………………………………………………………………………………………………… 31

2.6. Percepția populației referitor la elementele relevante pentru dezvoltarea orașului.. 33

CAPITOLUL 3. – Direcții majore de dezvoltare …………………………………….. 37

3.1 Viziunea de dezvoltare și obiectivul general ……………………………………………………….. 37

3.2 Obiective strategice de dezvoltare ……………………………………………………………………… 38

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………….. 42

Lista figurilor ………………………………………………………………………………………. 43

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………. 44

INTRODUCERE

Începând încă de la jumătatea secolului XX orașul Victoria a constituit un pilon foarte important în industria chimică. În Victoria se produceau foarte multe materii prime pentru bunuri de larg consum din industria chimică, foarte multe din aceste materii fiind mai apoi exportate spre toate țările Europei. După revoluție, producția multor materii prime a scăzut dramatic sau chiar a încetat definitiv. Odată cu declinul combinatului, a decăzut și orașul. Foarte multe persoane au emigrat spre alte centre urbane sau spre străinătate, iar în oraș au rămas preponderent persoane vârstince, foștii muncitori aduși aici din toată țara, pentru a popula orașul și combinatul.

Motivația alegerii acestei teme pornește din dorința de a pune în practică ceea ce am învațat pe parcursul celor doi ani de masterat, de a reda realitatea din teritoriu și de a prezenta principalele aspecte explicative și proiective, care pot conduce la operații și acțiuni aplicative pe teritoriul orașului. Victoria are nevoie de o viziune clară și de o strategie care să aibă în vedere principalele direcții de devoltare pe care acesta ar trebui să le urmeze. Fondurile nerambursabile europene pot avea un rol foarte important în dezvoltarea orașului iar aceste informații ar trebui aduse la cunoștință locuitorilor și nu numai.

În acest sens primul capitol al lucrării realizează o prezentare generală a orașului Victoria. Capitolul 2 prezintă analiza diagnostic a principalelor componente locale ce curpinde elemente de favorabilitate și restricitivitate pentru dezvoltarea umană, date despre populație și forța de muncă, dinamica și structura activtăților economice, date despre infrastructura și echiparea tehnico-edilitară din oraș, o analiză s.w.o.t. și percepția populației legată de elementele prioritare pentru dezvoltarea orașului. Ultimul capitol prezintă viziunea de dezvoltare și câteva obiective strategice de devoltare.

Cunoscând realitatea din oraș, acesta fiindu-mi familiar, am reușit să identific câteva elemente importante din teritoriu ce ar putea duce la anumite direcții de dezvoltare potrivite. Odată implementate, acestea vor schimba în bine viața locuitorilor orașului.

Adresez sincere mulțumiri domnișoarei Valentina Ilinca Stoica, coordonatorul științific al lucrării, pentru sprijinul și îndrumarea permanentă.

CAPITOLUL 1

Caracteristici generale

1.1 Așezare geografică

Orașul Victoria este un oraș de munte, de mici dimensiuni, din centrul țării situat în județul Brașov, la poalele Munților Făgăraș în depresiunea Făgăraș. Este situat în vestul județului Brașov, ce face parte din regiunea de dezvoltare Centru, foarte aproape de granița cu județul Sibiu și constituie alături de orașele Brașov, Făgăraș, Săcele, Râșnov, Predeal, Zărnești, Codlea și Ghimbav unul din cele 9 orașe ale județului. Se învecinează la Nord cu satul Ucea de Sus și la Est cu satul Viștea de Sus. Coordonatele orașului sunt 40 grade 40’ ltitudine Nordică și 25 grade longitudine estică. Victoria se află la o altitudine medie de 650 m iar suprafața totală a orașului este de 6.47 km pătrați.

Fig 1.1 Localizare județului Brașov în cadrul țării

Sursa: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b1/Brasov.png

În ceea ce privește gradul de accesibilitate, Victoria se află la 8 km distanță de DN1, legatura făcându-se prin DJ 105C. Alte drumuri care străbat orașul sunt DJ 104A care face legătura între localitatea Perșani și orașul Victoria și DJ 102G care face legătura între oraș, localitatea Viștișoara și localitatea Sâmbăta de Sus. Din păcate Victoria nu este deservit direct de transport public pe calea ferată deși orașul este prevăzut și cu o gară, gara fiind utilizată strict în scop industrial, făcând legătura dintre combinatul chimic și Gara Ucea.

Fig 1.2 Harta județului Brașov

Sursa: http://www.haller.ro/images/photos/h_judet.jpg

Cea mai apropiată gară de pasageri este în localitatea Ucea de Jos, la 8 km distanță de oraș. Cele mai apropiate centre urbane din jur sunt Sibiu (la 60 km distanță), Brașov (la 98 km distanță) și Făgăraș (la 35 km distanță ).

1.2 Scurt istoric

În anul 1931 Regele Carol al II-lea cere Ministerului Apărării Naționale să construiască o fabrică de pulberi fără fum, pentru arme ușoare și grele. Locația aleasă a fost pădurea Ucea iar tot atunci doi pădurari, Nicolae Ghioda și Dumitru Opriș primesc în grijă pădurea. Câțiva ani mai târziu, locația pulberăriei a fost aleasă pentru construirea unei fabrici a armatei iar cei doi devin primii coordonatori ai fabricii. Șantierul Fabricile Ucea se deschide în anul 1939. Era cel mai mare șantier de pulberărie din România, întins pe 450 de hectare. Astfel se construiesc primele locuințe pentru muncitorii de la pulberărie iar localitatea rezultată primește numele de Colonia Ucea.

Sub comandamentul rușilor, Fabricile Ucea se transformă în Societatea Româno-Sovietică Sovrochim, combinatul extinzându-se continuu. Se înființează numeroase fabrici iar muncitorilor li se ridică o colonie cu școală, spital, cantină și magazine iar localitatea ia numele de Ucea Roșie.

În 1954, Societatea Sovrochim devine Combinatul Chimic Victoria iar Ucea Roșie devine, pe 12 noiembrie, printr-un decret , orașul Victoria.

După 1955, combinatul se reprofilează. Instalațiile de pulberi încep să producă materii prime pentru bunuri de larg consum din industria chimică. Odată cu combinatul s-a devoltat și orașul care începe să prindă viață. În anii 80’ încep să se construiască spital, policlinică, gară, casă de cultură, hotel, fabrică de pâine și de lapte și câteva zeci de blocuri muncitorești. Biserica a fost construită ulterior. Peste 4000 de locuitori lucrau la combinat din totalul de aproximativ 8000 al orașului.

Fig 1.3 Vedere de sus asupra orașului Victoria și asupra combinatului chimic

Sursa:http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/06/20/51c3142fc7b855ff56ae8a47/627×0.jpg

“Aveam autobuze în toate satele, plecau câte 2-3 autobuze pe fiecare sat dimineața, la amiază și seara. Pline cu muncitori din combinat. Deci atunci combinatul a ținut tot orașul și toată zona”. „Școala era a Combinatului. Era finanțată de Combinat! Construită de Combinat, burse pentru elevi, practica în Combinat. Erau coloane întregi la scările cantinei! Și strigam clasele pe rând, pâna la I. Cine intră la masă? Anul I A, anul I B, anul 3 C și așa mai departe. Un oraș în forfotă. Mișca, trăia, era viu, era multă lume pe stradă, circulau mașinile, ieșeau mulți copii de la școli”.

În 1997 încep problemele financiare, producția combinatului intră în declin din cauza scumpirii teribile a gazului metan. Multi angajati sunt concediati iar Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Proprietății Statului, scoate Viromet la privatizare. Acționarul Ioan Niculae cumpără 75% din acțiunile combinatului în anul 2002 și iși propune să-l salveze. Un timp combinatul s-a aflat pe linia de plutire, până când acționarul Ioan Niculae a fost prins că primea preferențial gaze ieftine de la stat iar acesta a fost trimis în judecată.

În prezent, acționarul Ioan Niculae, a fost închis în spatele gratiilor iar combinatul se luptă să supraviețuiască, acesta continuând să producă doar rășini pentru industria mobilei. Odată cu declinul combinatului a intrat în declin și orașul. Foarte mulți oameni au emigrat din cauza lipsei locurilor de muncă. În Victoria au rămas preponderent pensionarii, foștii muncitori aduși aici din toată țara, pentru a lucra în combinat și a popula orașul.

CAPITOLUL 2

Analiza diagnostic a principalelor componente locale

2.1 Elemente de favorabilitate și restrictivitate pentru dezvoltarea umană

2.1.1 Elemente de favorabilitate

Localizare. Orașul Victoria este situat în depresiunea Făgăraș la poalele munților Făgăraș. După cum precizam mai sus, acesta a luat naștere datorită combinatului chimic. Locația combinatului (inițial o pulberărie pentru arme ușoare și grele) s-a ales din motive strategice în centrul țării. „Era o fabrică militară. Fabrica nu trebuia să fie la margine, la graniță. Ci, cât mai în interiorul țării. Fabrica trebuia să fie camuflată. Fabrica trebuia să aibă o apă specială, de duritate foarte mică”.

Locația combinatului fiind aleasă, s-au construit foarte multe locuințe pentru muncitorii ce au populat combinatul, iar astfel a luat naștere orașul Victoria.

Astfel relieful, rețeaua hidrografică propice, calitatea apei și mediul înconjurător au contribuit la înființarea combinatului, iar ulterior a orașului de unde rezultă că localizarea reprezintă un factor de favorabilitate pentru dezvoltarea umană.

Grad scăzut ale riscurilor naturale. Deși este un oraș situat la poalele munților, Victoria nu este amenințată de niciun risc natural precum alunecări de teren, incendii, inundații sau deșertificare. Se înregistrează un risc scăzut în ceea ce privește cutremurele dar acest risc se regăsește pe aproximativ tot teritoriul țării.

Potențial turistic ridicat. Orașul se află la doar 6 km distanță de masivul Făgăraș, iar multe ascensiuni montane au ca punct de pornire orașul Victoria. Din oraș pornesc trasee spre Vf. Moldoveanu (cel mai înalt din țară – 2544m), cabana Turnuri, Podragu și cabana Sâmbăta. De asemenea, cabana Bâlea se află în apropiere la circa 45 min de mers cu mașina. În afară de turismul montan, orașul este cunoscut și pentru turismul de agrement. Ștrandul din Victoria , împreună cu terenurile de tenis, volei pe plajă, baschet, saună, teren de fotbal, handbal și pistă de atletism reprezintă de asemenea o atracție turistică.

Valoarea peisagistică constituie un mare atu al zonei, masivul Făgăraș fiind unul dintre masivele cele mai reprezentative pentru relieful glaciar (văi glaciare, circuri glaciare, custuri, creste, vârfuri montane și morene – în special pe versantul nordic), la noi în țară. Fauna și flora sunt de asemena speciale, de o valoare deosebită și constituie un element de favorablitate pentru dezvoltarea umană și popularea zonei. În zonă cresc plante medicinale precum sunătoare, coada șoricelului, coda calului, cimbrișor, gălbenele, splinuță, pelin și multe altele. Întâlnim de asemena foarte mulți arbuști fructiferi precum zmeur, mur, măceș, afin negru și alte multe plante ocrotite de lege precum Ciurul Zânelor iar la altitudini mai înalte Gențiana și Floarea de Colț. Din punct de vedere al arborilor, predomină etajul stejarului combinat cu fagul iar la altitudini puțin mai înalte întâlnim și pâlcuri de conifere (molid, brad, pin, zadă) unele dintre ele fiind ocrotite de lege (bradul argintiu).

Fauna este de asemena bogată în specii. În zonă se întâlnesc iepuri și șoareci de câmp, ursul brun, vulpea, căprioara, dihorul, uliul, castorul, ciocănitoarea și alte specii ocrotite de lege precum pârșul mare, râsul și la altitudini mai înalte capra neagră sau cocoșul de munte.

În afară de turismul montan sau cel de agrement, zona este cunoscută și pentru turismul ecumenic. Aproape de Victoria se află câteva mănăstiri foarte cunoscute precum Mănăstirea Sâmbăta (ctitorită de C. Brâncoveanu), Mănăstirea Cârțișoara, Mănăstirea Bucium sau Mănăstirea Cisterciana de la Cârța, iar pe lângă acestea, întreaga țară a Făgărașului cuprinde foarte multe biserici fortificate săsești ce constituie o reală atracție turistică.

2.1.2 Elemente de restrictivitate

Infrastructura deficitară. Cu toate că orașul Victoria dispune de o infrastructură rutieră decentă, de o echipare edilitară bună, de școli/licee sau spital, multe din acestea ar putea fi îmbunătățite.

Școlile/liceele ar trebui reabilitate/modernizate iar laboratoarele și atelierele dotate cu echipamentele specifice întocmai ca și spitalul care necesită de asemenea o reabilitare/renovare și echipament sanitar de specialitate.

Infrastructura rutieră ar putea fi de asemenea reabilitată. Orașul ar putea beneficia de drumuri de acces și străzi urbane modernizate, de noi trasee pentru biciclete și pietoni, cu locuri de parcare amenajate, spații verzi etc.

Iluminatul public ar putea fi modernizat la rândul lui, folosind energii regenerabile iar rețelele de apă potabilă și canalizare ar trebui extinse în cartierele noi de locuințe, ca bază a apropierii condițiilor de viață la standardele europene.

În ceea ce privește locuințele, multe din acestea necesită o reabilitare termică iar clădirile abandonate de la marginea orașului ar trebui de asemenea renovate/transformate. Toate aceste probleme constituie un element restrictiv pentru dezvoltarea umană.

Probleme de mediu. Până de curând, orașul Victoria dispunea de o groapă de gunoi neconformă. Groapa se află pe teritoriul comunei Viștea de Sus, de ea fiind responsabil consiliul județean Brașov. Din păcate, deșeurile strânse de-a lungul anilor în locul respectiv sunt o adevărată problemă de mediu. Groapa a fost închisă de ceva timp, rămânând în responsabilitatea consiliului județean să caute fonduri pentru remedierea solului și a mediului din acea zonă. În prezent se utilizează o rampă de transfer, unde se preiau deșeurile, se sortează și se duc la centre pentru reciclare.

În trecut, combinatul reprezenta un mare factor de poluare. În prezent acesta nu mai constituie un element major al poluării deoarece foarte multe fabrici și-au încheiat activitatea. În schimb, pe platforma combinatului există hectare întregi de ruine, clădiri dezafectate, foste fabrici închise și instalații lăsate în paragină. Au fost oprite pe rând din 1990 și până în prezent din pricina faptului că nu mai erau rentabile, o parte din utilaje fiind ulterior vândute la fier vechi. Platforma combinatului, motivul pentru care orașul a luat naștere, ar trebui curățată/reabilitată. Siturile industriale rămase ar trebui decontaminate, pentru a nu pune problema de mediu, iar clădirile funcționale sau cele aflate în conservare ar trebui valorificate corespunzător. Aceste probleme constituie un element restrictiv pentru dezvoltarea umană.

2.2 Populație și forță de muncă

2.2.1 Evoluția populației

Pe baza datelor obținute de la Institutul Național de Statistică putem observa o creștere semnificativă a populației între anii 1992 și 2002. Dacă în anul 1992 în orașul Victoria se înregistrau 9.774 de persoane iată că în anul 2002 numărul lor a crescut la 10.380. Vizibila creștere s-a datorat preponderent combinatului chimic care în acea vreme funcționa la capacitate mare și oferea o paletă largă de locuri de muncă, inginerii cât și persoane fără studii superioare, ucenici, meseriași sau maiștrii, fiind căutați pentru a lucra la combinat.

Fig 2.2.1 Evoluția populației

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro

După anul 2002 se observă că populația orașului Victoria a avut o evoluție descendentă. Dacă în anul 2002 se înregistrau 10.380 de locuitori, iată că în anul 2011 se înregistrau doar 9.374 iar numărul locuitorilor a continuat să scadă ajungând până la 8.914 locuitori în anul 2015.

Motivele acestei descreșteri sunt multiple. Declinul combinatului chimic și restructurările masive care au avut loc, reprezintă motivul cel mai important pentru care popuația a scăzut masiv. Foarte mulți muncitori au fost concediați, aceștia fiind nevoiți să caute un alt loc de muncă. Un alt motiv pentru descreșterea populației este sporul natural negativ și migrația cetățenilor spre alte zone mai bine dezoltate din punct de vedere economic sau chiar spre străinătate.

2.2.2 Mișcarea naturală a populației

Conform datelor obținute de la Institutul Național de Statistică, redate în graficul de mai jos, se observă o constantă scădere a sporului natural la nivelul orașului Victoria. Acesta a avut un trend oscilant de-a lungul perioadei analizate

Fig. 2.2.2 Mișcarea naturală a populației

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro

Se observă că până în anul 2000 sporul natural era pozitiv. Iata că începând cu anul 2001 sporul natural continuă să oscileze însă valorile înregistrate sunt preponderent negative, doar în anii 2002, 2008, 2010, 2011 și 2012 fiind înregistrate valori pozitive. Per ansamblu, sporul natural a scăzut și se află într-o continuă scădere, fapt datorat diferenței mari ale numărului de nașteri comparat cu numărul de decese, acesta din urmă fiind considerabil mai mare.

2.2.3 Mișcarea migratorie a populației

În ceea ce privește mișcarea migratorie, cu ajutorul datelelor preluate de la Institutul Național de Statistică și reprezentate grafic mai jos, se observă o discrepanță foarte mare între populația sosită și cea plecată din oraș. De-a lungul timpului foarte multe persoane au ales să părăsească orașul din diverse motive (economia slab dezvoltată a zonei, nivelul de trai destul de scăzut) iar foarte puține au ales să-și stabilească un nou domiciliu în Victoria.

Fig. 2.2.3 Mișcarea migratorie a populației

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro

Se obesrvă din grafic că linia bilanțului migratoriu este mereu negativă, în timp ce linia ce reprezintă populația sosită este în mulți ani egală cu 0, ceea ce reflectă o foarte slabă atracție a orașului pentru populație. În prezent, populația preponderentă în oraș este cea vârstnică, alcătuită din foarte multi foști muncitori la combinat, actualmente pensionari. Foarte multi locuitori au ales să părăsească orașul pentru un trai mai bun, au emigrat spre alte zone mai dezvoltate economic, sau spre străinătate.

2.2.4 Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Din datele reprezentate mai jos se observă o diferență substanțială în ceea ce privește structura populaței pe grupe de vârstă și sexe în cei doi ani analizați.

În anul 1992 se observă o populație relativ egală în ceea ce privește sexul locuitorilor, iar grupele de vârstă cele mai numeroase sunt 10-14 ani și 35-39 ani, cu peste 500 de persoane de sex masculin încadrați în grupele de vârstă menționate și în jur de 450 de persoane de sex feminin. Din grafic reiese faptul că populația orașului Victoria în anul 1992 era o populație prepondrent tânără, baza piramidei fiind destul de lată. Erau foarte multe persoane tinere, cu forță de muncă și de asemena foarte multe persoane adulte între 25 și 45 ani. Pe atunci nivelul de trai era mai ridicat, combinatul funcționa la mare capacitate iar locuitorii orașului aveau ce lucra, nevoia de forța de muncă fiind consistentă.

Fig. 2.2.4 Piramida vârstelor în anul 1992

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro

Iată însă o diferență enormă între datele reprezentate grafic mai sus și cele de mai jos.

În anu 2011 predomină populația de vârstă mijlocie și înaintată. Dominante sunt vârstele cuprinse între 20 și 60 de ani.

Exact populația ce cu aproximativ 20 ani în urmă predomina în oraș (grupele de vărstă cuprinse între 0-40 de ani) predomină și în zilele noastre , acestea evident încadrându-se în alte grupe de vârstă (20-60 ani). Se observă o bază a piramidei foarte mică, în oraș fiind foarte puțini locuitori tineri (puțini peste 200 de persoane aparținând fiecărui gen) reprezentând primele 4 categorii de vârstă.

Fig.2.2.4’ Piramida vârstelor în anul 2011

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro

Din cauza trendului descrescător al tinerilor și cel crescător al vârstnicilor putem afirma că orașul Victoria se confruntă cu o îmbătrânire demografică. Aceasta îmbătrânire demografică se datorează mișcării migratorie a populației, foarte mulți locuitori alegând să părăsească orașul pentru un trai mai bun. Aceștia au emigrat spre alte zone din țară cotate mai bine din punct de vedere economic sau spre străinătate. Un alt motiv ce a dus la această îmbătrânire demografică este sporul natural negativ cu care se confruntă orașul fapt datorat diferenței mari ale numărului de nașteri comparat cu numărul de decese, acesta din urmă fiind considerabil mai mare. Populația decide să nu mai facă copii, neavând codiții decente pentru ai crește.

2.2.5 Structura socio-economică

În anul 2013, pe teritoriul orașului Victoria s-au înregistrat 95 de societăți comerciale cu un număr de 1.215 persoane angajate. La vremea respectivă în oraș erau înregistrați 9.126 de persoane ceea ce inseamna că persoanele active reprezentau aproximativ 13% din totalul populației, din păcate foarte foarte puțini.

Majoritatea persoanelor active încă lucrează în industrie, mai exact în industria prelucrătoare, la combinatul chimic Victoria sau în domeniul construcțiilor. Restul lucrează în cadrul serviilor precum comerț, firme de transport și depozitare dar și hoteluri și restaurante. Cel mai slab procent al persoanelor active este acela al persoanelor care lucrează în agricultură. Se observă că majoritatea societăților comerciale din Victoria se ocupă cu industria prelucrătoare (75%) , comerț (14%) și construcții (6%).

Fig. 2.2.5 Distribuția pe sectoare de activitate

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro

Fig. 2.2.5’ Distribuția pe sectoare majore de activitate

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro

După cum se poate observa din graficul de mai sus, populația activă a orașului Victoria lucrează predominant în sectorul industriei (75%), urmată de domeniul serviciilor cu 23% iar în final cei ce lucrează în agricultură cu doar 2%.

Agricultura este practicată doar la nivel de subzistență, la primărie, în registrul agricol fiind înregistrate 78 de ovine, 38 de caprine și 18 bovine. Din totalul de 930 ha sunt înregistarte aproximativ 142 ha de pășuni si fânețe și doar 0,6 ha teren arabil.

2.2.6 Structura populației după nivelul de instruire

În ceea ce privește gradul de instruire al populației orașului Victoria, se observă din graficul de mai jos că la nivelul anulului 2011 predominau persoanele cu studii liceale (circa 34%), urmate de cei doar cu studii gimnaziale (19%) aflați aproape la egalitate cu persoanele ce au urmat o școală profesională și de ucenici (18%). Cei cu studii superioare reprezintă 14% din totalul populației urmați de persoanele ce au terminat doar ciclul primar (8%) și persoanele ce au terminat o școală post liceală sau de maiștri (6%). Ultimele poziții sunt ocupate de persoanele fără școală (1%) și de cei anafabeti (<1%).

Fig. 2.2.6 Structura populației pe nivele de instruire

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro

Se observă un mozaic al nivelelor de instruire, și chiar un oarecare echilibru în ceea ce prvește unele categorii de instruire (gimnazial, profesional de ucenici și studii superioare). La nivelul orașului, foarte multe persoane au cel puțin o școală post liceală sau una de ucenici, fapt datorat sectorului de activitate în care aceștia au activat sau încă activează și anume industria prelucrătoare.

2.3 Dinamica și structura activităților economice

2.3.1 Industria

Orașul Victoria a luat ființă datorită unui obiectiv industrial și anume combinatul chimic de la Ucea Roșie. Combinatul avea ca activitate productia destinată armatei, producea pulberi pentru arme ușoare și grele. În jurul combinatului a apărut prima colonie muncitorescă, colonia de la Ucea Roșie. „S-au făcut niște clădiri în jurul combinatului. Tip barăci, mai lungi, toate erau de lemn. Ca-n America, pe timpul cowboy-lor în America. Toată această întreprindere era închisă și apărată de santinele. Erau acele clădiri, unde se făcea pulberea, iar în jurul lor niște munți de pământ. În caz cumva de explozie, atuncea nu făcea ravagii în jur fiindcă se loveau de aceste biute. Pulberea, când ajungea în forma finală, era ca o alică”.

Combinatul s-a dezvoltat în timp și s-a reprofilat spre industria chimică. Se înfiinteaza o fabrică de azotat de amoniu ce producea 12.000 tone pe an, una de acid sulfuric ce producea 10.000 de tone pe an, două fabrici de amoniac și de uree ce produceau 3.000 de tone pe an și una de nitroceluloză, de 4.000 tone pe an.

Până în anii 80 combinatul producea 100.000 de tone de rășini pe an, pentru fabricile de mobilă, circa 100.000 de tone de formol, 33.500 de tone de bicarbonat și de azotat de amoniu, pentru industria de fibre sintetice, circa 34.000 de tone de nitroceluloză și de carbonat alimentar pentru industria de lacuri și mase plastice, 3.000 de tone de uree și 300 de tone de sulfat și hidrat de hidrazină au fost produse pentru farbicile de medicamente. Combinatul era și singurul combinat din țară care producea bicarbonat alimentar pentru industria alimentară. „Eram singura fabrică din țară. Bicarbonat de amoniu alimentar și pentru prăjituri și pentru industria alimentară, în general cofetării și altele. Luau sacii de 50 de kilograme pe care îi făceam noi și îi băgau în cutiuțe, în pungulițe și îi livrau pe piață. Foarte mult exportam în țările arabe. Vagoane întreg.i”

După 1989 combinatul intră ușor ușor în declin iar în 1991, combinatul devine Societatea Comercială Viromet SA, la care unic acționar este statul român. Se închid câteva fabrici de pe platforma precum cea de sulfid de sodiu, cea de acid sulfuric și acid azotic, cea de rășini alchidice cât si instalația de schimbători de ioni. În schimb producâia metanolului și a rășinilor începe să crească. Erau singurele produse care au rămas profitabile. „Prin 92-93 metanolul a început să funcționeze foarte bine. Aveam cerere fantastică de afară, de metanol! Făceam metanol În prostie atuncea! Mergeau toate fabricile de metanol, și 2 și 3 și 4. Făceam cel puțin 100 de tone pe zi.”

Producția de metanol a mers foarte bine până în anul 1997 când guvernul decide să scumpească gazul metan. Gazul metan este principala materie primă folosită la producția de metanol ce înglobează circa 80% din costurile totale. Din pricina acestor scumpiri ale gazului metan, alte fabrici de pe platforma combinatului încep să se închidă precum cele ce produceau îngrășăminte chimice. Mulți angajați sunt concediați iar Viromet este scos la privatizare de către Autoritatea pentru Privatizarea și Administrarea Proprietății Statului.

În 2002, Interagro S.A. companie a omului de afaceri Ioan Niculae cumpără 75% din acțiunile Viromet Victoria iar acesta este privit ca un salvator. Acționarul iși ia angajamentul să nu mai concedieze din muncitori și să repună în funcțiune unele instalații. Timp de câțiva ani combinatul s-a aflat pe linia de plutire, cererea de metanol și rășini salvadu-l de la faliment. Însa pe masura ce au trecut anii, s-a scumpit și gazul iar astfel pruducția de metanol a scazut. “Lunar creștea prețul la gaze. Plătea, dar plătea cu întârziere. Și atunci aveai niște dobânzi fantastice.”

În 2010, DIICOT se autosesizează cu privire la o grupare infracțională condusă de Ioan Niculae care este cercetat pentru că ar fi beneficiat de tarife preferențiale la gaz metan, începând cu anul 2006. Astfel se deschide dosarul Gaze Ieftine

„Scopul asumat al grupării infracționale condusă de Ioan Niculae reprezentat prin SC Interagro SA, a fost obținerea unor mari cantități de gaze naturale, la prețuri cu mult mai mici decât cele practicate de SNGN Romgaz SA cu ceilalți parteneri de afaceri”.

În 2015, Combinatul trece în conservare și ultima instalație de metanol, cea cu numărul 4. A fost construită în 1976 și era cea mai modernă la vremea ei.

În prezent, în timp ce patronul se află la închisoare, combinatul se chinuie să rămână pe linia de plutire acesta producând doar rășini pentru industria mobilei. „Producem până la 6-7.000 de tone de rășină pe lună. Și sunt luni când ajungem doară la 3.000 de tone de rășini ureo-formaldehidice”. Aceasta repezintă mai puțin de jumătate față de producția anilor 90. Pentru prima oară după o jumătate de secol combinatul chimic importă metanolul în loc să-l producă, costurile producerii fiind mai mari decât cele ale importului. “E mai scump să-l producem decât să-l cumpărăm. Și, implicit, să-l vindem. Ar putea fi în jur de 310 euro costurile noastre pentru obținerea unei tone de metanol, iar prețul pieței este în jur de 270-273 de euro pe tonă la cumpărare.”

Din toate cele câteva sute de instalații de pe platforma combinatului, funcționează în prezent doar centrala termică, instalația pentru formol și alte câteva pentru rășini. Restul instalațiilor au fost vândute la fier vechi sau asteaptă demolarea.

2.3.2 Comerț și turism

Fiind un oraș ce s-a înființat în jurul unui obiectiv industrial, nu s-a pus nicio data accent pe sectorul serviciilor până la declinul combinatului chimic. Odată cu declinul combinatului, o parte din popuația activă rămasă fără loc de muncă s-a reprofilat spre sectorul serviciior. În prezent circa 23% din totalul populației active din oraș activează în sectorul serviciilor.

Tabel 1- Societăți comerciale

Sursa datelor: Primăria Victoria

În tabelul de mai sus sunt redate cele mai importante societăți/firme din orașul Victoria ce activează în domeniul serviciilor. Se observă că domeniul de activitate predominant al firmelor este comerțul. Cele mai importante societăți comerciale sunt LIDL, S.C. Olimp S.R.L, S.C. Deniseb Prodimpex S.R.L, S.C.Munden Star S.R.L și alte câteva ce au o medie de 10 angajați fiecare.

În afara firmelor redate în tabelul de mai sus, mai exista numeroși agenți economici la nivelul orașului Victoria. Acestea sunt firme foarte mici cu 1-2 angajați precum un cabinet notarial, un cabinet de avocatură, traducători, magazine mici, o firmă de transport persoane, farmacii, cabinete medicale individuale, frizerii și altele.

Din păcate sectorul turistic este foarte slab dezvoltat în Victoria. Pe teritoriul orașului se află un singur hotel iar prin localitățile din împrejurimi precum Sâmbăta sau cătunul Sumernă se găesc căteva pensiuni turistice, de mici dimensiuni, gata să deservească un număr mic de turiști care aleg să părăsească aglomerațiile urbane pentru a se recrea într-o zonă montană.

2.3.3 Agricultură

Agricultura la nivelul orașului Victoria se practică doar la nivel de subzistență. Conform datelor preluate de la Primăria Victoria, din totalul suprafeței de teren agricol și anume aproximativ 143 de hectare, doar 0.6 hectare sunt încadrate la teren arabil, vii și livezi nu există iar restul suprafeței agricole este reprezentată de pășuni si fânețe (142,4 hectare).

Tabel 2- Suprafața terenului agricol

Sursa datelor: Primăria Victoria

În ceea ce privește creșterea animalelor, aceasta este practicată tot la nivel de subzistență. Conform datelor preluate din recensământul agricol, în anul 2010 erau înregistrate la niveul orașului 78 de ovine, 38 de caprine și 18 bovine, păsări, porcine sau alte animale nefiind înregistrate.

Tabel 3- Numărul animalelor înregistrate

Sursa datelor: Recensământului agricol 2010

2.4 Infrastructură și echipare tehnico-edilitară

2.4.1 Alimentarea cu apă potabilă

Principala sursă de apă potabilă din oraș este asigurată de către SC. AROMAPA SERV Ucea de Jos, alimentarea cu apă realizându-se gravitațional.

Stația de tratare a apei a fost creată în 1994 pentru a asigura locuitorilor din Victoria apă potabilă. Potabilizarea apei este efectuată printr-o precolinare cu hipoclorit după care aceasta trece prin stația de filtrare și clorinare înainte ca aceasta să fie depozitată.

Rețeaua de alimentare cu apă are aproximativ 18 km și a fost relativ recent reabilitată în anul 2005.

Tabel 4- Unitățile racordate la rețeaua de apă potabilă

Sursa datelor: Primăria Victoria

În oraș există 3.872 de abonați la alimentarea cu apă, toti beneficiind de apă potabilă curentă. Consumul de apă mediu pe cap de locuitor este de aproximativ 1.260 mc/zi.

Tabel 5- Consumul total de apă potabilă

Sursa datelor: Primăria Victoria

În ceea ce privește apa caldă, o mare majoritate a ocuitorilor orașului Victoria au ales să-și prepare apa caldă în sistem prorpiu (centrală termincă, boiler, etc.) și anume 87,3 %. Restul sunt conectați la sistemul centralat (5,3 %) iar 7.4% nu beneficiază deloc de apă caldă. Prețul care a fost stabilit pentru 1mc de apă este de 2,46 lei.

2.4.2 Colectarea apelor uzate

Lungimea rețelei de canalizare din oraș este de circa 24 km. Rețeaua a fost construită împreună cu dezvoltarea și extnderea orașului și are o vechime de aproximativ 60 de ani. Aceasta nu se află într-o stare prea bună fiind necesare multe lucrări de reparație sau modernizare.

În oraș se află 3.403 de gospodării racordate la rețeaua de canalizare, 37 de gospodării folosesc un alt sistem de evacuare a apelor uzate iar 110 gospodării nu sunt racordate deloc la rețeaua de canalizare.

Tabel 6- Unitățile racordate la rețeaua de canalizare

Sursa datelor: Primăria Victoria

Din păcate rețeaua curentă de canalizare nu colectează si apele pluviale acestea find evacuate cu ajutorul unor rigole de scurgere.

2.4.3 Alimentarea cu gaze naturale și energie electrică

3.521 de gospodării din totalul de 3.550 sunt racordate la sistemul de alimentare cu gaze. Cu alte cuvinte 99.2 % din populația orașului Victoria este branșată la rețeaua de gaze naturale, restul de 0.8% (29 gospodării) folosind un alt tip de combustibil pentru gătit sau încălzirea locuinței, preponderent lemnul. Din totalul de 3.550 de gospodării din orașul Victoria, 3.546 sunt racordate la sistemul de energie electrică, 4 gospodării nebeneficicând de energie electrică..

În Victoria rețeaua de iluminat este de circa 28 km lungime și apartine S.C. ELECTRICA S.A. În anul 2014 existau 396 de stâlpi de iluminat având fiecare câte un corp de iluminat. Consumul de enrgie electrică este într-o continuă creștere, cei mai mari consumatori fiind instituții precum Primăria, unitățile de învățământ, unitățile sanitare și evident iluminatul public. Dacă în anul 2014 primăria a consumat 108 Mwh iată că in 2015 aceast a consumat cu 4 Mwh mai mult ajungând la 112 Mwh. Se constată o creștere constantă și la celelalte instituții precum cele de învățământ de la 72 Mwh la 75 Mwh sau cele sanitare de l32 Mwh la 135 Mwh.

Tabel 7- Consumul de energie electrică

Sursa datelor: Primăria Victoria

2.4.4 Infrastructură și servicii sanitare și educaționale

Infrastructură și servicii de sănătate. În prezent pe teritoriul orașului Victoria funcționează un spital orășenesc, 3 cabinete stomatologice private, 5 cabinete de medici de familie și 3 farmacii private.

Tabel 8- Unități sanitare

Sursa datelor: Primăria Victoria

În anul 2015 spitalul a obținut o finanțare de la Casa de Sănătate. În prezent pe ambulatoriu funcționează patru cabinete și anume obsterică și ginecologie, gastroenterologie, fizioterapie și pediatrie. În spital lucrează 8 medici specialiști și 10 asistente.

Cele 3 cabinete stomatologice sunt deservite în total de 6 medici stomatologi și de 2 asistente. În fiecare cabinet medical lucrează câte un medic, întocmai ca și în cele 3 farmacii care sunt deservite de 3 farmaciști.

Tabel 9- Unități sanitare

Sursa datelor: Primăria Victoria

Orașul Victoria mai beneficiază și de un Centru de Permanență, un centru Smurd, aparținând de ISU Brașov un Serviciu de Ambulanță care aparține tot de Brașov și de un Cabinet Școlar.

Infrastructură și servicii de invățământ. În ceea ce privește unitățile de învățământ din Vitoria acestea sunt alcătuite din:

-Grădinița cu program prelungit nr.1 (învățământ preșcolar)

-Colegiul Tehnic Dr Alexandru Bărbat și Liceul teoretic Ion Codru Drăgușanu ( învățământ primar, gimnazial și liceal).

Personalul didactic este alcăuit din 2 educatoare, 17 învățători, 70 de profesori și suplinitori.

Tabel 10- Cadre didactice

Sursa datelor: Primăria Victoria

Numărul copiilor înscriși la grădiniță a fost de circa 200 de copii în anul 2014 cu 50 mai puțin față de anul 2011. La școali și licee în anul 2014 au fost circa 1.200 elevi înscriși, mai putin față de alți ani, în anul 2011 fiind inscriși circa 1.340 elevi.

Tabel 11- Nr. înscriși la unități de învățământ

Sursa datelor: Primăria Victoria

Rata de promovabilitate diferă de la o unitate de învățământ la alta. La liceul teoretic

Ion Codru Drăgușanu rata de promovabilitate a fost de peste 95 % la toate clasele de la casa I până în clasa XII, în schimb, la Colegiul Tehnic Dr Alexandru Bărbat rata de promovabilitate variază în functie de clasa (de la 55% rata de promovabilitate pentru clasa IX până la 100% pentru clasa X)

2.4.5 Căi de comunicație

Calea de comunicație principală aflată cea mai aproape de Victoria este DN1 aflat dor la 8 km distanță. Legătura dintre oraș și drumul național se face prin DJ 105 prin localitatea Ucea de Sus. Alte drumuri care străbat orașul sunt DJ 104A care face legătura între localitatea Perșani și orașul Victoria și DJ 102G are face legătura între oraș, localitatea Viștișoara și localitatea Sambăta de Sus (renumită pentru Mănăstirea Sâmbăta ctitorită de Constantin Brâncoveanu).

Fig. 2.4.5 Căi de comunicație

Sursa: Google Maps

Cele mai apropiate municipii sunt Făgăraș aflat la o distanță de 35 de km, Sibiu aflat la o distanță de 60 km și Brașov situat la 98 km depărtare de Victoria.

Rețeaua de străzi și drumuri din interiorul orașului care în prezent este administrată de către Consiliul Local Victoria are o lungime de circa 20 km și este alcătuită din 44 de străzi aflate în stare foarte bună, 92% fiind asfaltate sau betonate iar restul de 8 % sunt pietruite cu pietriș sau balast în amestec cu pietriș. Traficul pietonal este deservit de către trotuare, toate cele 44 de străzi din interiorul orașuli fiind amenajate cu trotuare.

Din păcate Victoria nu este deservit direct de transport public pe calea ferată deși orașul este prevăzut și cu o gară, gara fiind utilizată strict în scop industrial, făcând legătura dintre combinatul chimic și Gara Ucea. Cea mai apropiată gară de pasageri este în localitatea Ucea de Jos la 8 km distanță de oraș. Transportul public de persoane este realizat printr-o firmă privată de tranport ce operează 3 curse regulate de autobuz în fiecare zi. Cursele sunt intrajudețene și fac legătura dintre orașul Victoria, localitățile din jur și Municipiul Brașov.

2.5 Analiza S.W.O.T.

2.6 Percepția populației referitor la elementele relevante pentru dezvoltarea orașului

Am ales să utilizez metoda chestionarului pentru a afla părerea populației despre probleme interne din oraș și pentru a le prioritiza în funcție de părerea acestora.

Studiul se bazează pe 20 de chestionare, realizate în perioada aprilie – mai 2016. Femeile și bărbații fiind aproximativ egal reprezentați în grupul de subiecți, iar grupele de vârstă din care aceștia fac parte fiind mixte.

Cu prima întrebare am încercat să aflu părerea localnicilor despre poluarea din oraș. Mai puțin de jumătate (40%) din totalul de 20 persoane au răspuns că acesta ar fi poluat în timp ce restul de 60% a negat faptul că orașul ar fi poluat.

Fig. 2.6.1 „Considerați că orașul Victoria este poluat?”

Din câte putem observa o mare parte a persoanelor au declarat că orașul nu ar fi poluat. Motivele ar fi traficul rutier aproape inexistent, populația scăzută și puțin activă și poziția geografică.

Următoarea întrebare se află în strânsă legătură cu prima și se referă la factorii care ar polua mediul înconjurător din oraș.

Fig. 2.6.2 „Care sunt factorii poluanți ai orașului?”

Aprope jumătate (40%) din persoanele interogate au răspuns că lipsa unui depozit ecologic de colectare al deșeurilor ar fi cauza principală. 25% sunt de părere că sursa primară de poluare provine de la instalațiile de apă potabilă și canalizare acestea fiind vechi și uzate, 15% susțin faptul că poluarea provine de la combinatul chimic, alți 15% sunt de părere că sursa poluării provine din pricina lipsei educației civice iar 5% susțin că autovehiculele sunt cauza principală a poluării.

Cea de-a treia întrebare se referă la infrastructura și serviciile de sănătate din oraș iar subiectii aleși au răspuns în felul următor:

Fig. 2.6.3 “Cum considerați infrastructura și serviciile de sănătate din oraș?”

Foarte puțini (10 procente) susțin că infrastructra și serviciile de sănătate ar fi foarte bune, 25% se declară mulțumiți, aceștia afirmând că sunt bune, 40% declară sistemul de sănătate ca fiind satisfăcător iar restul de 25% susțin că acesta ar fi nesatisfăcător. Se observă o variație de răspunsuri, o parte din populație fiind mulțumită, o parte fiind nemulțumită iar cea mai mare parte (40%) declarându-se satisfăcută de sistemul de sănătate dar spunând ulterior ca s-ar putea face îmbunătățiri semnificative.

Cea de-a patra întrebare face referire la servicile de învățământ iar 25% se declară foarte mulțumiți afirmănd că acestea ar fi foarte bune, 30% consideră că ar fi bune, 35% susțin că acestea ar fi satisfăcătoare dar că s-ar putea îmbuntății considerabil iar 10 procente suțin că servciile și infrastructura de învâțămât ar fi nesatisfăcătoare.

Fig. 2.6.4 “Cum considerați infrastructura și serviciile de învățământ din oraș?”

Se observă întocmai ca la întrebarea precedentă, o variație de răspunsuri, părerile fiind împărțite. Peste jumătate din persoanele interogate sunt mândre de infrastructura de învățământ din Victoria și susțin că acestea ar fi bune sau foarte bune, în timp ce 45% se declară fie nemulțumiți fie mulțumiți dar afirmând că s-ar putea face multe posibile îmbunătățiri.

Întrebarea cu numărul șase face referire la infrastructura rutieră și cea tehnico-edilitară din oraș. Aproape jumătate (40%) din subiecții interogați se declară mulțumiți cu aceasta , afirmând că se află într-o stare bună, 30% susțin că se află într-o stare mediocră iar restul de 30% susțin că infrastructura rutieră și tehnico- edilitară este slab calitativă și că aceasta ar trebui reabilitată.

Fig. 2.6.5 „Cum considerați infrastructura rutieră și cea tehnico-edilitară din oraș?”

Ultima întrebare se referă la părerea populației cu privire la prioritizarea investițiilor din Victoria.

Fig. 2.6.6 “Care credeți că sunt investițiile prioritare pentru oraș?”

Iată că 30% au declarat că promovarea turismului și investițiile în turism ar fi prioritare, 20% consideră că reabilitarea rețelelor tehnico-edilitare ar fi importante, 15% susțin importanța înființării unui centru selectiv de colectare al deșeurilor, alte 15 procente susțin importanța reabiltării unităților sanitare, alți 15% susțin că reabilitarea infrastructurii de învățământ ar fi primordială iar restul de 5% susține că reabilitarea rețelei rutiere ar fi prioritară.

CAPITOLUL 3

Direcții majore de dezvoltare

3.1 Viziunea de dezvoltare și obiectivul general

Viziunea de dezvoltare trebuie să ofere comunității o direcție spre care aceasta să tindă pe baza căreia să poate fi întocmite obiective strategice de dezvoltare.

În opinia mea, cea ma relevantă direcție de dezvoltare pe care orașul ar trebui sa o urmeze, este aceea de promovare a turismului. Situat între două orașe cu potențial turistic ridicat, Brașov și Sibiu, Victoria  se poate dezvolta  din punct de vedere turistic ca un oraș de tranzit. Pentru a beneficia de această poziție și a valorifica resursele naturale, culturale și istorice pe care le deține trebuie să fie cunoscută și gestionată baza tehnico-materială specific turistică. Orașul Victoria poate fi  un pol de dezvoltare turistică pentru întreaga zonă a Făgărașului. Cu potențial turistic și cultural, resursele de dezvoltare din zona limitrofă nu pot fi separate iar oportunitățile oferite de cadrul natural, resursele culturale și istorice trebuie valorificate. Cererea de informații turistice, de trasee montane și monumente turistice  ar putea fi  satisfăcută în mare măsură de prezența unui centru de informare turistică gestionat de către administrația locală. Pentru a planifica, organiza și  coordona activități cu impact asupra dezvoltării turistice se poate porni de numeroase puncte de atracție precum Cetatea Făgărașului ce datează din secolului al XIV-lea fiind construită pe locul unei cetăți de pământ din secolul al XII-lea. În prezent este amenajată ca muzeu – Muzeul de Istorie și Etnografie a Țării Făgărașului. De semena Mănăstirea Sâmbăta ctitorită de Constantin Brâncoveanu, constituie un alt obiectiv turistic de mare interes. Orientându-ne și spre turismul montan, o multitudine de trasee montane au ca punct de pornire orașul Victoria (trasee către vf. Moldoveanu, cabanele Turnuri, Podragu sau Sâmbăta). De asemena ștrandul din Victoria este la mare căutare, aici venind persoane și de la mulți km depărtare ( din Sibiu, Făgăraș sau chiar Brașov). Alte obiective turistice în zonă sunt Templul Ursitelor de la Șinca Veche, Herghelia de Lipițani de la Sîmbăta de Jos, Complexul de industrii textile din Lisa – La Vâltori și multe altele.

Consider că orientând populația spre servicii, cu precădere turistice, acestea ar aduce un mare beneficiu orașului, locuitorilor și nu numai.

3.2 Obiective strategice de dezvoltare

Pe baza analizei diagnostic și a chestionarului aplicat, am reușit să aflu principalele probleme existente în Victoria și totodată am reușit să aflu părerea populației legată de prioritatea investițiilor care ar putea fii folosite pentru a revitaliza sau promova orașul. Astfel am identificat patru obiective strategice de dezvoltare.

Dezvoltarea unei infrastructuri moderne, accesibile și competitive.

Orașul ar putea beneficia de drumuri de acces și străzi urbane modernizate, de noi trasee pentru biciclete și pietoni și locuri de parcare amenajate. Iluminatul public ar putea fi de asemenea modernizat, utilizând energii regenerabile iar în ceea ce privește rețeaua tehnico edilitară aceasta ar trebui masiv reabilitată și extinsă în cartierele noi de locuințe ca bază a apropierii condițiilor de viață la standardele europene.

Infrastructura sanitară și cea de învățământ ar trebuii de asemena reabilitată. Școliile/liceele necesită o modernizare, iar laboratoarele și atelierele dotate cu echipamente corespunzătoare întocmai ca și spitalul care necesta de asemena o reabilitare/renovare și echipament sanitar de specialitate. De asemenea multe dintre locuințe, predominant colective, necesită o reabilitare termică iar clădirile abandonate de la marginea orașului necesită de asemenea o reabilitare/transformare. Consider că odată modificate aceste elemente, nivelul de trai ar crește întocmai precum și calitatea vieții.

Dezvoltarea infrastructurii și a servicilor turistice.

În opinia mea cea mai propice și importantă direcție de dezvoltare pentru Victoria ar fi ca aceea ca orașul să devină un important centru turistic și de agrement. În zonă se întâlnesc foarte multe obiective turistice. Pornind de la așezarea geografică, valoarea peisagistică constituie un mare atu al zonei, masivul Făgăraș fiind unul dintre masivele cele mai reprezentative pentru relieful glaciar (văi glaciare, circuri glaciare, custuri, creste, vârfuri montane și morene) în special pe versantul nordic la poalele căruia se situeză și orașul. Victoria reprezintă un important punct de pornire pentru amatorii de drumeții montane, din oraș pornind câteva trasee montane în maisivul Făgăraș spre vf. Moldoveanu ( cel mai înalt din țară – 2544m) sau spre diferite cabane (cabana Turnuri, Podragu sau Sâmbăta ). De asemenea cabana și lacul Bâlea se află la aproximativ 45 minute de mers cu mașina.

Plecând tot de la așezarea geografică, fauna și flora specifică zonei este de o valoare foarte mare. Se întâlnesc multe specii de animale și plante rare, unele dintre ele ocrotite de lege precum pârșul mare, râsul, ciurul zânelor, iar la altitudini ceva mai înalte întâlnim cocoșul de munte, capra neagră sau floarea de colț. Consider că înființarea unui observator al faunei și florei specifică zonei ar atrage mulți turiști și ar ajuta la dezvoltarea orașului. Locația observatorului ar putea fi chiar platforma combinatului. Odată curățată de clădirile și instalațiile dezafectate, aceasta ar rămâne în mare parte nefolosită iar terenul ar pute fi valorificat astfel. Ba mai mult pe platforma combinatului au rămas câteva instalații funcționale care din lipsa materilor prime au fost trecute în conservare precum Metanolul 4. Consider că acestea ar putea fi valorificate corespunzător și trasformate în niște adevărate muzee ale industriei chimice care, odată promovate corespunzător, ar reprezenta un alt mijloc de atracție pentru turiști.

Pe lângă turismul montan, cel de agrement este la mare căutare în Victoria. Ștrandul și întreg complexul sportiv Viromet care include terenuri de tenis, volei pe plajă, baschet, sauna, teren de fotbal, handbal și pistă de atletism ar trebui promovate corespunzător și valorificate pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști. Pe lângă ștrandul și terenurile de sport, întâlnim în zonă pârtia de schi Drăguș și aventura parc Drăguș aflate doar la câțiva km distanță. Acesta reprezentând alte atracții pentru amatorii de senzații tari, sau sporturi de iarnă.

În afară de turismul montan și de agrement, turismul ecumenic sau cel cultural este la mare căutare în ultima vreme, populația României fiind tot mai intresată de cunoaștere și viața spirituală. La distanțe mici de Victoria se situează câteva mănăstiri foarte importante și cunoscute precum Mănăstirea Sâmbăta (ctitorită de Constantin Brâncoveanu), Mănăstirea Bucium, Mănăstirea Cârțișoara sau Mănăstirea Cisterciana de la Cârța. Întreaga țară a Făgărașului cuprinde foarte multe biserici fortificate săsești, majoritatea monumente istorice ce constituie o reală atracție turistică.

Pe lângă acestea, la doar 35 km depăratre de Victoria se află orașul Făgăraș unde se găsește Cetatea Făgărașuli ce datează din secolului al XIV-lea, fiind construită pe locul unei cetăți de pământ din secolul al XII-lea. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reședință princiară din secolul al XVII-lea. Între 1948-1960 cetatea a fost folosită ca penitenciar pentru deținuții politici, iar după 1965 a fost renovată și amenajată ca muzeu – Muzeul de Istorie și Etnografie al Țării Făgărașului.

Alte obiective turistice în zonă sunt Templul Ursitelor de la Șinca Veche, Herghelia de Lipițani de la Sîmbăta de Jos sau Complexul de industrii textile din Lisa – La Vâltori.

Având în vedere obiectivele turistice enumerate mai sus, consider că orașul Victoria dispune de un real potențial turistic, care promovat și valorificat corespunzător, ar ajuta orașul în primul rând din punct de vedere economic. Dacă s-ar aduce în fața cetățenilor o ofertă turistică diversificată, investițiile orientându-se spre o infrastructură turistică și culturală modernă, care să cuprindă un centru multifuncțional, unitați de cazare diversificate, restaurante, un centru de informare și promovare turistică, Victoria ar putea deveni o reală și importantă destinație turistică și de agrement în România. Ba mai mult, consider că orașul și-ar putea crea propriul ”brand” oferind servicii de calitate turiștilor de toate vârstele români, dar poate și străini, interesați de turism montan, monahal, cultural și de agrement.

3.Creșterea numărului de servicii.

Consider că înafară de servicii turistice, orașul s-ar putea dezvolta și spre alte tipuri de servicii ce ar putea aduce locuri de muncă și un venit decent locuitorilor. Servicii precum un centru social, ce ar putea deservi persoanele vârstnice sau neputincioase sau un serviciu de afterschool unde elevii ar beneficia de îndrumare permanentă către lectură. Alt tip de serviciu ce ar fi foarte benefic orașului este serviciul de transport public, în prezent fiind o singură firmă de transport persoane ce face legătura dintre Victoria, localitățile din jur și orașul Bașov. Mai multe firme de transport persoane sau chiar de transport marfă ar ajuta foarte mult locuitorii orașului să se deplaseze la ore variate către alte localități din împrejurimi sau să transporte bagaje/mărfuri din Victoria către alte destinații sau vice-versa. Un alt tip de serviciu ce lipsește cu desăvârșire orașului este serviciul de reparații mestesugaresti, de la electronice și electrocasnice până la croitorie sau cizmărie. Din păcate astfel de servicii au dispărut din oraș si consider că populația încă are nevoie de ele.

4.Reducerea gradului de poluare.

Demult, orașul Victoria era cunoscut ca un oraș industrial, poluat din cauza combinatului chimic. Odată cu declinul combinatului, și inchiderea treptată a diferitelor fabrici de pe platforma acestuia, poluarea s-a diminuat considerabil. Cu toate acestea un important procent al polulației susține că orașul ar fi încă poluat. Factorii de poluare sunt multiplii precum lipsa unui depozit de colectare selectivă al deșeurilor (până relativ de curând gunoiul menajer din oraș fiind depozitat la o groapă de gunoi total neconformă), în prezent utilizându-se o rampă de transfer de unde se preiau deșeurile și se transportă la centre pentru reciclare. Un alt factor de poluare ar fi combinatul chimic, dar aceasta în procente relativ scăzute deoarece pe platforma combinatului mai functionează o singură fabrică de rășini pentru industria mobilei. Un al treilea factor de poluare este starea precară a instalațiilor de apă potabilă și canalizare care ar trebui drastic modernizate și totodată extinse în cartierele noi de locuințe. Un ultim factor al polării orașului este lipsa de educație civică a populației care nu știe să prețuiască natura , mediul inconjurător în care trăiesc și totodată sănătatea personală.

Consider că aceste probleme de mediu se pot rezolva relativ ușor. Ar trebui înființată o rampă ecologică de colecatre a deșeurilor. Clădirile și instalațiile abandonate,vechi și părăsite de pe platforma combinatului ar trebui demolate, deoarece acestea odată lăsate în paragină, nu aduc niciun beneficiu orașului, ba mai mult ele poluează solul și mediul înconjurător. Instalațiile de apă potabilă și canalizare ar putea fi de asemenea reabilitate, pentru a nu mai polua solul și mediul inconjurător. Odată implementate aceste schimbări/reabilitări, orașul ar deveni cu siguranță mai curat, întocmai cum ar trebuii să fie un oraș din zona montană.

CONCLUZII

Pe parcursul prezentei lucrări am evidențiat principalele aspecte teoretice, explicative și proiective ale elementelor ce compun orașul Victoria. Punctul din care am plecat în elaborarea acestei lucrări a constat în alegerea unui spațiu pentru realizarea studiului de caz. Am ales orașul Victoria deoarece îmi este un oraș foarte drag pe care îl cunosc foarte bine. Bunicii mei (foști angajați ai combinatului) locuiesc aici, am copilărit aici, iar astfel mi-a fost mai ușor să fac cercetările necesare pentru elaborarea lucrării, să prezint orașul și realitatea din teritoriu. Următorul pas l-a constituit obținerea materialelor necesare, acestea au fost puse la dispoziție în mare parte de către Primăria Victoria și de angajații primăriei care au fost foarte amabli în a-mi oferi datele necesare pentru elaborarea lucrării dar și de către profesorul coordonator. A urmat apoi prelucrarea materialelor și realizarea părții scrise, graficelor, tabelelor și a hărților.

Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrări, aș putea concluziona faptul că în prezent Victoria are mare nevoie de o schimbare radicală, de o strategie și direcții de dezvoltare concrete care să promoveze orașul și să-l salveze de la declinul continuu în care se află. Fiind un fost oraș industrial acesta ar trebui reprofilat spre servicii, întrucât în prezent industria este in mare declin, costurile materiilor prime fiind foarte mari. Cele mai relevante servicii care ar putea fi aplicate la nivelul orașului sunt cele turistice. Zona montană și multitudinea de obiective turistice variate din oraș sau împrejurimi ar consta un bun prilej de transformare a orașului într-un adevarat centru turistic, care ulterior s-ar putea dezvolta corespunzător. Procesul de migrare s-ar diminua dramatic, s-ar creea noi locuri de muncă pentru populația orașului iar încasările provenite de la vizitatori/turiști ar aduce orașul din nou pe o pantă ascendentă, întocmai ca acum 30 de ani.

De asemenea este necesară evaluarea impactului pe care il au proiectele realizate în scopul dezvoltării orașului. Resursele fizice și umane trebuie utilizate eficient pentru a asigura prosperitate și o bună calitate a vieții locuitorilor săi.

Așadar, consider că direcțiile de dezvoltare enumerate mai sus, sunt foarte importante pentru dezvoltarea, promovarea și popularea orașului. Odată implementate, acestea ar aduce un mare beneficiu pentru Victoria, care ar putea deveni din nou un oraș viu, populat cu o economie ascendentă, capabil să atragă mulți vizitatori din țară și nu numai.

LISTA FIGURILOR

Fig. 1.1 Localizare județului Brașov în cadrul țării ………………………………………………………………6

Fig. 1.2 Harta județului Brașov ………………………………………………………………………………………….7

Fig. 1.3 Vedere de sus asupra orașului Victoria și asupra combinatului chimic ……………………….8

Fig. 2.2.1 Evoluția populației …………………………………………………………………………………………..13

Fig. 2.2.2 Mișcarea naturală a populației …………………………………………………………………………..14

Fig. 2.2.3 Mișcarea migratorie a populației ……………………………………………………………………….15

Fig. 2.2.4 Piramida vârstelor în anul 1992 …………………………………………………………………………16

Fig. 2.2.4’ Piramida vârstelor în anul 2011 ………………………………………………………17

Fig. 2.2.5 Distribuția pe sectoare de activitate ……………………………………………………………………18

Fig. 2.2.5’ Distribuția pe sectoare majore de activitate ………………………………………………………..19

Fig. 2.2.6 Structura populației pe nivele de instruire ……………………………………………20

Fig. 2.4.5 Căi de comunicație ………………………………………………………………………………………….30

Fig. 2.6.1 „Considerați că orașul Victoria este poluat?” …………………………………………33

Fig. 2.6.2 „Care sunt factorii poluanți ai orașului?” ……………………………………………………………34

Fig. 2.6.3 “Cum considerați infrastructura și serviciile de sănătate din oraș?”.………………….34

Fig. 2.6.4 “Cum considerați infrastructura și serviciile de învățământ din oraș?” ………………35

Fig. 2.6.5 „Cum considerați infrastructura rutieră și cea tehnico-edilitară din oraș?” …………..36

Fig. 2.6.6 “Care credeți că sunt investițiile prioritare pentru oraș?” …………………………….36

BIBLIOGRAFIE

Ianoș, I., Comănescu, L., Dumitrache, L., Merciu, F.C., Nae, M., Paraschiv, M., Pescariu, G., Saghin, I., Simion, G., Sîrodoev, I., Stoica, I.V., Tălângă C., Tătui-Văidianu, M.N., Zamfir, D. (2015) Instrumente metodologice și didactice în domeniul planiciării și dezvoltării teritoriale – Strategii , Editura Universitară, București

Macheta Indicatori de referință Analiza diagnostic 22 mai 2015

Primăria Victoria

http://www.primariavictoria.ro/

http://www.primariavictoria.ro/ANUNT/2015/STRATEGIA/STRATEGIA.pdf

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Romania+furata/ROMANIA+FURATA+Victoria+orasul+ingropat+de+combinatul+chimic

http://www.orasulvictoria.ro/

http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/VICTORIA.htm

http://site.judbrasov.ro/

http://statistici.insse.ro/

http://adevarul.ro/locale/brasov/orasul-victoria-centrul-industrieichimice-localitate-aproape-pustie-1_51c3e2dcc7b855ff56b135a9/index.html#photo-head

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b1/Brasov.png

http://www.haller.ro/images/photos/h_judet.jpg

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2013/06/20/51c3142fc7b855ff56ae8a47/627×0.jpg