DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT RESURSE UMANE [605743]

ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
DIRECȚIA GENERALĂ MANAGEMENT RESURSE UMANE

GHIDUL CANDIDAT: [anonimizat]
2019

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 81 Coordonatori:
Liviu -Marilen LUNGULESCU
Prof. Gabriela STREINU -CERC EL
Prof. Bogdan CRISTESCU
Prof. Ștefania CIOBANU
Prof. Irina GEORGESCU
Prof. Dorin PETRICA

Colectiv de elaborare:
Prof. Cristina PRETORIAN
Prof. Ramona -Marilena NĂLBARU
Prof. Teodora DĂNCILĂ
Prof. Anamaria PUIA
Prof. Bianca STANCIU
Prof. Lorena EZARU
Prof. Iuliana NEGURĂ
Prof. Mădălina DUMINICĂ

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 81

CUPRINS

ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL MILITAR – TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR –

PARTEA I: PREZENTAREA COLEGIILOR NAȚIONALE MILITARE

PARTEA A II -A: CUM POȚI DEVENI ELEV LA COLEGIUL NAȚIONAL MILITAR
1. RECRUTARE A
2. SELE CȚIA

PARTEA A III -A: ADMITEREA
1. DISPOZIȚII GENERALE
2. ELABORAREA ȘI SUSȚINEREA TESTULUI DE VERIFICARE A CUNOȘTINȚELOR LA
DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURE ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ
3. IERARHIZAREA ȘI REPARTIZAREA CANDIDAȚILOR ÎN COLEGIILE NAȚIONALE
MILIT ARE

PARTEA A I V-A MODELE DE TESTE
1. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
2. MATEMATICĂ

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 81
ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL MILITAR
– trecut, prezent și viitor –

Istoria învățământului liceal militar interferează, în forme specifice, cu istoria națiun ii române,
care a creat -o și pe care o servește. Mutațiile din istoria națională reverberează și în evoluția
structurilor de învățământ și de cultură.
Revoluțiile de la 1848 au adus mutații majore la nivel european, conducând la consolidarea
granițelor tin erelor state, fapt care nu era posibil decât prin reorganizarea și întărirea armatelor
naționale, cu sistemele lor de pregătire și formare a cadrelor, respectiv învățământul militar.
Fundamentele teoretice ale organizării acestuia în țara noastră au fost p use de intelectualii și
militarii fruntași ai revoluției de la 1848, printre care s -au numărat Nicolae Bălcescu, Gheorghe
Asachi, Gheorghe Magheru și Cristian Tell. Nicolae Bălcescu fundamenta teoretic, în anul 1844, în
lucrarea „Puterea armată și arta mil itară”, necesitatea și bazele organizării învățământului militar
românesc.
În Țara Românească, prin Porunca Domnească nr. 36 din 1847 a domnitorului Gheorghe
Bibescu, a luat ființă, la Bucurtești, Școala Militară pentru pregătirea ofițerilor , iar în Moldov a, la
Iași, s -a înființat în 1857, Școala Militară cu durata de 3 ani, în care elevii erau împărțiți în două
categorii: cadeți aspiranți ofițeri și cadeți pentru gradele de subofițeri.
Unirea Moldovei cu Țara Românească, în anul 1859, unificarea oștirilor Principatelor Unite,
măsurile succesive adoptate pe plan militar în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza au asigurat
toate categoriile și genurile de arme specifice unei armate moderne.
Alexandru Ioan Cuza, militar de profesie, a pus bazele armatei moder ne unice, cristalizând și
primul sistem organizat al învățământului militar românesc. Acesta a fost gândit cu multă clarviziune
și perspectivă, fiind bazat atât pe experiența națională, cât și pe exemplul armatelor reputate ale vremii.
O importanță deosebi tă în organizarea și dezvoltarea învățământului militar l -a avut
promulgarea la 25 noiembrie 1864 a „Legii instrucțiunii publice” care a avut ca efect reorganizarea și
diversificarea rețelei unităților de învățământ militar pentru toate nivelurile de pregă tire, ofițeri,
subofițeri. La începutul acestei etape, sistemul de învățământ militar cuprindea următoarele instituții de
învățământ: Școala militară de ofițeri de toate armele ; Școala națională de medicină și farmacie ;
Școala de scrimă și gimnastică ; Școa la copiilor de trupă ; Școala de arte și meserii și Școala de
gradul I (pentru militari în termen).
„Legea de organizare a armatei” din 1868 (modificată în 1872) prevedea la art. 37:
„Instrucțiunea în armată se face prin școli militare, împărțite în modul u rmător: Școli de două grade
înființate în corpuri (…); Școala fiilor de militari (…); Școala pentru formarea ofițerilor de infanterie și
cavalerie, precum și pentru toate armele speciale.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 81 În anul 1872 Școala militară a Principatelor Unite s-a mutat de la I ași la București,
transformându -se în Școala militară de ofițeri de infanterie și cavalerie . În vechiul sediu de la Iași a
luat ființă Școala fiilor de militari (copiilor de marină, copiilor de trupă ) care se va transforma
ulterior în liceu militar . Defini rea scopului acestei instituții – „de a da o creștere și educație completă
fiilor de militari de orice grad, al căror serviciu îndelungat și nepătat le constituie un drept la
recunoștința țării” – arată că, prin înființarea ei, s -a urmărit să se creeze pos ibilitatea, printre altele, ca,
prin eforturi materiale mai mici (școlarizarea se făcea pe contul statului) să asigure copiilor lor o
pregătire generală de nivel mediu, corespunzător învățământului secundar organizat atunci în țară.
Întrucât absolvenții li ceului militar aveau să devină, în principiu, elevi ai Școlii militare de ofițeri de
infanterie și cavalerie , aceasta s -a numit într -o anumită perioadă Școala pregătitoare pentru Școala
de infanterie și cavalerie . În liceu puteau fi admiși și copii ai alto r categorii de cetățeni, plătind însă
taxe de școlarizare; de -a lungul anilor numărul acestora din urmă a ajuns să depășească, uneori
substanțial, pe cel al fiilor cadrelor militare.
În Școala fiilor de militari erau admiși, prin examen, copii în vârstă de 13-15 ani. Durata
cursurilor era de patru ani, la terminarea cărora absolvenții erau repartizați ca elevi ai Școlii militare
de ofițeri de infanterie și cavalerie .
Programa școlară cuprindea discipline similare cu cele predate la licee civile, la care se
adăugau cele cu specific militare. În primii ani de funcționare a liceului militar, programa cuprindea:
limba română, istoria românilor, două limbi străine (franceză și germană), istoria universală,
matematica, fizica, chimia, desenul; orele de pregătire m ilitară erau destinate însușirii regulamentelor
generale, instrucției militare, cunoștințelor de administrație și legislației militare, de fortificație și artă
militară. La un efectiv de 164 de elevi, câți avea școala în toamna anului 1878, personalul de
conducere, didactic și administrativ număra 20 de ofițeri, profesori și cadre auxiliare și 36 funcții
pentru asigurarea nevoilor administrativ -gospodărești.
Până în anul 1881 Școala fiilor de militari a funcționat în aceste coordonate, cu întrerupere de
un an și jumătate (aprilie 1877 – octombrie 1878), cauzată de desfășurarea războiului de independență,
la care au participat personalul didactic militar și cadrele de comandă ale școlii.
Tot în anul 1881, datorită creșterii nevoilor pentru completarea efectiv elor de elevi ale Școlii
militare de infanterie și cavalerie , s-au înființat încă trei școli ai fiilor de militari: în garnizoana
Craiova – Gimnaziul fiilor de militari , la Mănăstirea Dealu – Școala copiilor de trupă și în
garnizoana Constanța – Școala cop iilor de marină.
O nouă reglementare emisă în anul 1885 a prevăzut expres că școlile fiilor de militari sunt
considerate licee militare , însă această prevedere nu a însemnat și compatibilizarea lor cu liceele
civile.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 81 Începând cu anul 1887, examenul de abso lvire din ultima clasă (a VII -a) a fost înlocuit cu
examenul de admitere în școala militară, iar din anul 1895, absolvenții au fost nevoiți să semneze un
angajament prin care se obligau să servească oștirea până la vârsta de 30 de ani.
Numai în anul 1896 s -a hotărât ca învățământul în școlile fiilor de militari să fie echivalent cu
cel din liceele civile (secția reală), luându -se măsuri și pentru adaptarea corespunzătoare a duratei și
programelor școlare, introducându -se totodată sistemul de notare de la un u la zece, în locul celui de la
unu la douăzeci. A urmat o perioadă de perfecționare a activității de învățământ și de dezvoltare a
bazei materiale, școlile apropiindu -se, din punct de vedere al pregătirii elevilor, de cele ale statelor cu
renume în Europa .
În anul 1909 Școala fiilor de militari din Iași și-a schimbat denumirea în Liceul militar Iași ,
elaborându -se și un nou regulament de funcționare care prevedea printre altele că gimnaziul și liceul
militar trebuie să asigure „aceeași instrucțiune ca în școlile secundare ale statului” .
Celor două instituții de învățământ militar li se alătură, în anul 1912, Liceul Militar
Mănăstirea Dealu , care a fost instalat în localul deținut până atunci de Școala copiilor de trupă .
Acest liceu a fost organizat de la î nceput cu 8 clase (cu programul liceal complet), în documentul de
înființare precizându -se că este destinat „ să pregătească elemente de valoare pentru școlile militare
pregătitoare de ofițeri” .
În perspectiva intrării țării noastre în primul război mondial , ce izbucnise în Europa și care
făcea necesară creșterea efectivului de absolvenți ai școlilor militare în ritm accelerat, a fost luată
decizia , în anul 1915, de a reduce durata învățământului în liceele militare de la 8clase la 7 clase.
În anul 1916 și Gimnaziul militar de la Craiova a fost transformat în liceu militar, cu
denumirea de Liceul Militar „Dimitrie Sturdza”, iar Liceul Militar Mănăstirea Dealu, în Liceul
Militar Nicolae Filipescu, după numele fondatorului și reorganizatorului său, influentul om politic și
ministrul de război.
Desfășurarea evenimentelor din toamna anului 1916 a impus suspendarea cursurilor celor trei
licee militare, elevii fiind trimiși acasă. Ulterior, când trupele inamice au invadat o mare parte a
teritoriului României, Liceu l Militar „Dimitrie Sturdza” din Craiova și Liceul Militar Mănăstirea
Dealu au fost, ca și alte instituții militare de învățământ, evacuate în Moldova, respectiv la Botoșani și
Dorohoi, unde, la puțin timp, a fost dislocat și Liceul Militar Iași . La Doroho i, în cazarma
Regimentului 29 infanterie, a fost reluată, la 20 aprilie 1917, sub o altă formă, activitatea liceelor
militare: cu personalul de comandă și didactic ce nu fusese mobilizat din cele trei licee militare, cu
elevii din cele trei licee militare originari din Moldova sau refugiați cu familiie în această parte a țării.
Numărul elevilor școlarizați era de aproximativ 150 de elevi din clase V – VI, care nu au urmat un
program de învățământ propriu -zis, ci s -a efectuat, în principal, o recapitulare a cunoștințelor de
specialitate din anii anteriori, cu scopul de a putea fi repartizați, în toamnă, la școlile militare
pregătitoare de ofițeri, care funcționau la Botoșani și Dorohoi, spre a deveni ofițeri de rezervă. La 1

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 81 septembrie 1917, acest liceu a lua t denumirea de Liceele militare întrunite și a început anul școlar cu
regim normal, cu aproape toate clasele, mai puțin clasa I, desfășurându -și activitatea până la 1 august
1918, când a fost desființat, deoarece condițiile militaro -politice lăsau să se în trevadă apropiata
revenire a liceelor militare în garnizoanele de origine. Un ordin al ministrului de război prevedea chiar
să se organizeze concursuri de admitere în clasa I la toate liceele militare, însă numai Liceul Militar
Iași și-a început cursurile în ianuarie 1919.
În această scurtă perioadă de ființare, de aproximativ 40 de ani, liceele militare s -au impus ca
unități de elită ale învățământului românesc, contribuind, în mod decisiv la modernizarea Armatei
Române, prin calitatea absolvenților, unii dintre ei devenind personalități de prestigiu în domeniul
militar, cultural și științific: generalul Iacob Zadic, șef de Stat Major al Armatei I române în bătălia de
la Mărășești, generalii Gheorghe Mărdărescu și Henri Cihoski, miniștri de război, generalu l Gheorghe
Dabija, reputat istoric militar, savantul Henri Coandă etc. Realizările acestor absolvenți se datorează,
în mare măsură, comandanților și cadrelor didactice, dintre care reținem: generalul Gheorghe
Macarovici, timp de 13 ani comandant al Liceulu i militar din Iași ; profesorii Garabet Ibrăileanu
(limba și literatura română), Grigore Cobălcescu (științele naturii și geografie), Alexandru Xenopol
(filozofie și istorie) Alexandru Lambrior (istorie și geografie), George Constantinescu, Marin
Pretorian, I. Rallet și Aurelian Suciu (matematică), Gavril Musicescu (muzică) etc.
Înfăptuirea României Mari, în anul 1918, a avut drept consecință reorganizarea învățământului
în provinciile revenite la sânul patriei: Transilvania, Basarabia și nordul Bucovinei. C onducerea
Ministerului de Război a solicitat și obținut înființarea, începând cu toamna anului 1919, a două noi
licee militare: Liceul Militar „Ferdinand I” din Chișinău și Liceul Militar Târgu Mureș , care în
anul 1920 va primi denumirea de Liceul Militar „Mihai Viteazul” . În toamna anului 1924 a luat
ființă Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Cernăuți, numărul liceelor militare ajungând la șase, cel
mai mare număr înregistrat în întreaga lor istorie.
Liceele militare au cunoscut, în perioada interbelică, o perioadă de grație a existenței lor sub
conducerea Direcției Liceelor Militare din cadrul Ministerului de Război, care le -a îndrumat activitatea
pe baza unor norme și programe unitare, rezultatele regăsindu -se în pregătirea foarte bună a elevilor
care au devenit ofițeri a căror valoare a fost pusă în evidență de acțiunile din cel de -al doilea război
mondial.
Până în anul 1936, liceele au funcționat cu o durată de școlarizare de șapte ani, apoi de opt ani,
împărțită în două etape: ciclul inferior (clasele I-IV – echivalentul actual al ciclului gimnazial) și ciclul
superior (clasele V -VII, VIII – echivalentul actual al ciclului liceal). Activitatea de învățământ se
îmbina cu sportul și religia. Procesul de instruire le dezvolta spiritul de muncă și disciplin ă, cultura
generală și educația patriotică, formându -le un profil moral integru și sănătos.
În această perioadă, Liceul Militar Mănăstirea Dealu s-a bucurat de o situație privilegiată
fiind înființat și reorganizat de puternicul și influentul ministru de r ăzboi generalul Nicolae Filipescu

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 81 beneficiind de un corp de cadre de elită. Prestigiu i -a crescut când a devenit școala în care a fost înscris
onorific prințul moștenitor Mihai I, a cărui clasă formată din 12 elevi a funcționat la Palatul Regal din
Bucureș ti, în perioada 1932 -1940. Din octombrie 1940, la inițiativa conducătorului statului, generalul
Ion Antonescu, liceul a primit denumirea de Colegiul Național „Nicolae Filipescu” , având ca scop
crearea unei școli model pentru țară, care să formeze viitoarel e elite ale armatei și societății civile. În
liceu erau admiși și copii foarte dotați și din alte categorii sociale, inclusiv din rândul țăranilor.
Efectele celei de -a doua conflagrații mondiale s -au repercutat negativ și asupra celor șase licee
militare: unele dintre ele au fost redislocate, și -au pierdut parțial sau total baza materială, iar o parte
însemnată dintre cadrele și absolvenții acestora au pierit pe câmpurile de bătălie. Această perioadă și
cea a instaurării regimului comunist au fost perioadel e cele mai zbuciumate ale învățământului liceal
militar.
Ca urmare a Ultimatului sovietic, în iunie 1940, Liceul Militar „Ferdinand I” din Chișinău a
fost dislocat la Craiova, unde a funcționat, provizoriu, pe lângă Liceul Militar „Dimitrie Sturdza”,
De as emenea, Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din Cernăuți a luat drumul pribegiei la Câmpulung
Muscel, de unde a revenit după un an la Cernăuți până în anul 1944, când a fost mutat la Timișoara,
unde a funcționat până în anul 1945, când a fost evacuat la Piteș ti, ca să fie imediat desființat. Aceeași
soartă a avut -o și Liceul Militar „Mihai Viteazul”, mutat de la Târgu Mureș la Timișoara pentru a fi
desființat în anul 1947 . Colegiul Național „Nicolae Filipescu, grav afectat și cu clădirile distruse de
cutremur, a fost mutat la Predeal, unde a funcționat până în anul 1949, când a fost desființat definitiv.
Învățământul militar și, implicit, liceele militare cu o tradiție valoroasă în formarea unor cadre
cu un înalt spirit patriotic, au fost considerate de regimul comunist cu „origine nesănătoasă” –
burgheză și, prin urmare, au fost desființate.
Liceele militare reapar sub o nouă construcție, în anul 1949, la Roman, Școala Medie Militară
nr. 1 , mutată , după un an, la Predeal, iar din 1953, la Breaza, unde funcțion ează, din anul 1954, cu
denumirea de Liceul Militar „Dimitrie Cantemir” .
În anul 1950, a fost înființată la Galați, Școala Medie Militară de Marină , a cărei denumire a
fost transformată, în anul 1957, în Liceul Militar de Marină , iar din anul 1958, în Liceul Militar
„Mihai Viteazul” .
Liceul Militar „Ștefan cel Mare” își reia, în anul 1953, tradițiile, ca din anul 1957 să fie mutat
în modernul local din Câmpulung Moldovenesc.
După zece ani, în anul 1960, sunt desființate două licee militare, cel de la Galați și cel de la
Breaza. După doi ani, în 1962, a fost reînființat Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”, astfel că, până
în anul 1973, au funcționat doar două licee militare.
În deceniul VIII, ca urmare a creșterii puterii economice a țării și ieșirii de sub in fluența
sovietică, au fost reînființate trei licee militare: în anul 1973, la Constanța, Liceul Militar de Marină

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 81 „Alexandru Ioan Cuza” ; în anul 1975, la Alba Iulia, Liceul Militar „Mihai Viteazul” ; în anul 1978,
la Craiova, Liceul Militar „Tudor Vladimire scu”.
Între anii 1978 și 1998 urmează a doua perioadă de grație din istoria liceelor militare,
caracterizată printr -o emulație intelectuală concretizată în performanțe școlare deosebite, care a întărit
prestigiul acestor unități de învățământ în învățământ ul liceal românesc. În această perioadă când s -a
extins profilul industrial al liceelor, liceele militare și -au păstrat specializarea de „real”, matematică –
fizică, planul -cadru n -a suferit completări majore cu „pregătirea practică”.
Revoluția din Decembrie a găsit liceele militare cu o construcție și o tradiție solide,
recunoscute și apreciate la nivel național. S -a procedat doar la depolitizarea programelor de științe
sociale și de eliminare a învățământului politico -ideologic.
Intrarea României în structu rile euroatlantice a condus la o reformă atât în doctrina, cât și în
structura și organizarea armatei, noul raport de forțe și orientările făcând necesară existența unei
armate moderne, suple, cu o forță de reacție rapidă, apropiată de standardele NATO.
Aceste schimbări au adus o reformă, în special curriculară, și în liceele militare: a fost
diversificat curriculum diferențiat și cel la dispoziția școlii, prin creșterea numărului de ore la limbile
moderne, în special la limba engleză, de informatică și pre gătire fizică, acordându -se aceeași
importanță studiului matematicii, fizicii, care constituie probe de concurs pentru admiterea în
academiile categoriilor de forțe și în școlile militare de maiștri militari și subofițeri.
Reducerea drastică a efectivelor militare a adus o altă etapă nefastă în viața liceelor militare,
două dintre acestea, unități de învățământ preuniversitar prestigioase din rețeaua școlară a Ministerului
Educației Naționale, Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” , din Craiova și Liceul Milit ar de
Marină „Alexandru Ioan Cuza” din Constanța, au fost desființate, în anul 1998, fără să se țină seama
de tradițiile valoroase ale acestor licee și de repercusiunile, în timp, asupra formării cadrelor militare,
cu o pregătire foarte bună, care să încad reze structurile militare compatibile cu cele din armatele
NATO.
Anul 1999 a însemnat recunoașterea oficială a prestigiului de care se bucură liceele militare în
învățământul preuniversitar românesc, acestea dobândind din partea Ministerului Educației Naț ionale
titlul de colegiu militar liceal , iar din 2013, de colegiu național militar .
În actualul context național (demografic, educațional) și militar (necesitatea unor cadre militare
bine pregătite și bine ancorate în mediul militar), Ministerul Apărării N aționale cu sprijinul
Ministerului Educației Naționale a reînființat, în 2016, Colegiului Național Militar „Tudor
Vladimirescu” , în garnizoana Craiova, iar în decembrie 2017 au fost declanșate demersurile specifice
de reînființare, în garnizoana Constanța, a Colegiului Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” .
Experiența dobândită de -a lungul anilor a relevat faptul că stabilitatea în sistem este mai
ridicată în cazul ofițerilor proveniți din rândul absolvenților învățământului liceal militar, datorită, în

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 81 mare parte, faptului că internalizarea valorilor culturii militare se realizează cu precădere în perioada
adolescenței.
Prin reînființarea acestor colegii naționale militare se asigură o distribuție geografică echilibrată
a unităților de învățământ liceal m ilitar și o mărire a bazei de selecție a candidaților proveniți din
aceste regiuni pentru admiterea în instituțiile de învățământ superior și postliceal militar.
În realizarea acestui obiectiv major, Ministerul Apărării Naționale a pornit de la premisa că
investiția în educație reprezintă sursa principală a dezvoltării societății.
În consecință, cheltuielile cu educația reprezintă o investiție pentru viitor, poate cea mai
importantă pe care o poate face atât individul, cât și statul.
Ce reprezintă, azi, co legiile naționale militare pentru sistemul militar și societate ?
Sunt, în primul rând, purtătoarele unor valoroase tradiții, de peste un veac de frământări și
preocupări în slujba neamului românesc și al țării, un creuzet de spirit național și de recunoaș tere a
jertfei străbunilor.
Cuvintele lui Ilariu Dobridor, încărcate de semnificații metaforice, exprimă cel mai bine
chintesența acestor colegii: „un laborator în care minereurile sufletești ale elevului, topite în flacăra
învățăturii și educației, se pre fac în metale de preț cu care -și clădește valoarea ei istorică o națiune” .
În aceste „laboratoare” se creează personalități și destine prin rigoarea și temeinicia muncii,
competența și profesionalismul, prestația și calitatea cadrelor didactice, militare și civile, aducând
performanță și valoare în formarea viitorilor ofițeri și maiștri militari ai Armatei Române.
Cuvintele întemeietorului Liceului Militar Mănăstirea Dealu , care ulterior i -a preluat numele,
relevă importanța liceelor militare pentru armat ă și țară: „Punând temelia acestei școale, cred că
înzestrăm armata cu o instituție de folos și că prin ea armata aduce și o contribuție activității
culturale a țarei” .
Viața elevului într -un colegiu național militar este cât se poate de reală, cu acțiuni bine gândite
și planificate, cu obiective clare și realizabile, cu grija lucrului temeinic făcut, în condiții de rigoare și
disciplină, cu respectarea regulamentelor militare. Aceste percepte respectate în adevăratul lor sens,
oferă și suficient timp pent ru destindere, o atmosferă prielnică creării unor prietenii durabile, un spirit
de camaraderie și de mândrie de a purta uniforma militară, care conferă un blazon inconfundabil
acestor tinere vlăstare aspirante la gradul de general.
Doar cei care au capaci tatea de a percepe ca necesitate privațiunile prezentate, de a le accepta
fără rezerve, le vor putea face față și vor urma cu succes cariera armelor.
Dacă regimul de viață desfășurat pe baza unor norme și a unui program riguros, în regim de
internat, pe baza unor drepturi și îndatoriri prevăzute în regulamente militare, portul unei ținute
militare, reprezintă un avantaj, atunci absolventul de gimnaziu este motivat să urmeze un colegiu
național militar.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 81 Concurența mare la admitere în colegii, dificultatea și diversitatea probelor eliminatorii, care în
învățământul liceal civil nu există, le particularizează și le conferă atractivitate în mediul civil.
Întreținerea gratuită a elevilor, condițiile și climatul foarte bune de a trăi și învăța, baza material –
didactică demnă de invidiat, valoarea personalului didactic și a cadrelor militare reprezintă principalele
elemente de atractivitate pentru orice absolvent de gimnaziu.
Deschiderea manifestată de conducerea Ministerului Apărării Naționale, începând cu anul
școlar 2001 -2002, când au fost acceptate la admitere și fete, a produs schimbări în climatul psiho –
social al activității din colegii, a adus o emulație în pregătire, crescând astfel performanțele școlare la
învățătură ale elevilor.
Astăzi colegiile națion ale militare se prezintă ca unități de învățământ moderne și competitive,
cu un renume bine conturat la nivel național și internațional. Premiile obținute la concursurile și
olimpiadele școlare, faza națională și internațională, promovabilitatea de 100% la examenul de
bacalaureat, derularea unor proiecte europene, în cadrul cărora, elevi și profesori au devenit
ambasadori ai României în Europa, calificativul „EXCELENT” acordat de Agenția Română de
Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, titlul de „Școală Europeană”, un corp de educatori
devotați profesiei, confirmă statul de unități de elită al colegiilor naționale militare în sistemul de
învățământ preuniversitar românesc. Putem adăuga aici rezultatele de excepție înregistrate la
competițiile sportive și, nu în ultimul rând, admiterea, în proporție de aproape 95%, a absolvenților
colegiilor naționale militare în instituțiile de învățământ superior militar. Cei care nu sunt admiși în
aceste instituții urmează, în baza angajamentului semnat la ad miterea în colegiu, cursurile unei școli
militare de maiștri militari și subofițeri.
Aceste realizări sunt un imbold puternic pentru orice absolvent de gimnaziu de a urma
studiile într -un colegiu național militar .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 81
Partea I
Colegiile Naționale Militare

COLEGIUL NAȚIONAL MILITAR „DIMITRIE CANTEMIR” –

Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza reprezintă tradiție și modernitate.
Tradiția instituției vine de la Mănăstirea Dealu. Ideea înființări acestui liceu militar – unic în
felul său în țara noastră în acea vreme – a fost a lui Nicolae Filipescu (1861 – 1916). Prin raportul
Ministerului de Război către Înalta Regență, ca un omagiu pentru ctitorul școlii s -a hotărât, prin
Înaltul Decret nr. 163 din 29 ianuarie 1929 ca liceul să -și schimbe denumirea în Liceul Militar
„Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu.
Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” Breaza este continuatorul de drept și de fapt al
Liceului Militar „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu, p rin Acordul de continuitate semnat, la
data de 25 noiembrie 1994, între membrii Asociației Foștilor Elevi și Profesori de la Mănăstirea Dealu
și conducerea Ministerului Apărării Naționale, preluând integral zestrea de nobile tradiții, eroii din cele
două r ăzboaie mondiale, comandanții, ofițerii, profesorii și efectivul complet al absolvenților din toate
promoțiile. Un an mai târziu, a avut loc festivitatea solemnă și oficială de transmitere de către
mănăstireni a Registrului Istoric și a ștafetei simbolice a glorioaselor tradiții ale Liceului Militar
„Nicolae Filipescu” către cantemiriști, către Liceul Militar „Dimitrie Cantemir”. La 1 decembrie 1999
numele instituției a devenit Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cantemir”, ca o recunoaștere a muncii
dascălil or și a elevilor pe parcursul anilor, ținând cont de faptul că învățământul militar, după
evenimentele din 1989, a cunoscut importante restructurări și reorientări, dobândind pe parcursul

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 81 ultimilor ani o configurație corespunzătoare reformei structurale di n învățământul românesc. Prin
ordinul ministrului educației naționale nr.3280/10.04.2014, Colegiul Militar Liceal „Dimitrie
Cantemir” se transformă în Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir”, începând cu 01 septembrie
2014.
Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” -unitate de învățământ militar de stat, integrată
în sistemul național al instituțiilor de învățământ în filiera vocațională, cu profil militar, având
specializarea matematică -informatică – se prezintă astăzi ca o instituție militară de învățământ
performantă a Armatei României, care asigură însușirea temeinică a cunoștințelor științifice, de
cultură generală și militară necesare elevilor pentru a putea continua studiile în instituțiile militare de
învățământ superior sau postliceal d in Armata României, în care se formează militari de profesie. În
octombrie 2011, colegiul a primit calificativul EXCELENT la evaluarea externă a Agenției Române de
Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar. Pe temeiul acestei realizări, instituț ia a devenit
ȘCOALĂ EUROPEANĂ între anii 2012 -2015 și 2015 -2018.
Colegiul a fost de la bun început o instituție cu o amprentă unică, reper pentru întreaga
dezvoltare a învățământului și culturii românești, înscriindu -se în tradiția unităților de învățămân t de
prestigiu ale țării. După mai bine de zece decenii de existență, Colegiul Național Militar „Dimitrie
Cantemir” este o școală modernă, care a dobândit, prin perseverență și rigurozitate, un nume și un
renume pe plan județean și național.
În ultimii ani, colegiul a urmărit să se integreze în dimensiunea europeană a unui învățământ
modern, deschis inovațiilor. Mulți profesori au participat la parteneriate școlare multilaterale și
mobilități individuale urmând cursuri de formare în Marea Britanie, Gre cia și Franța.
Din anul 2009, Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” a fost coordonator în două
proiecte Comenius, consecutive, cu finanțare europeană. „Mândrie și prejudecată /Pride and
Prejudiece” (2009 – 2011) și „Muzica contează /Music Matte rs” (2011 – 2013), finalizate cu succes.
Începând cu anul școlar 2015 -2016, Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” a beneficiaat
de un al treilea proiect de colaborare internațională cu finanțare europeană, în cadrul programului
Erasmus+, acțiunea KA2, cu titlul “Developing English through Art – oriented activities”, alături de
opt țări ( Cipru, Croația, Portugalia, Regatul Unit, România, Slovenia, Spania, Turcia ). Proiectul s -a
finalizat printr -o conferință internațională desfă șurată la Cercul Militar de la București.
De-a lungul existenței sale, instituția a dat țării peste 13000 de absolvenți, a căror reușită îi
confirmă prestigiul și totodată validează și consolidează valoarea educației primite de beneficiari în
acest locaș m ilitar de învățământ, de cultură și de spiritualitate.
„SEMPER FIDELIS”, deviza colegiului, care înseamnă „Întotdeauna credincios”, exprimă
crezul său de la care nu se abate, de a forma caractere devotate armatei, valorilor profesionale, sociale
și milit are.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 81 COLEGIUL NAȚIONAL MILITAR “MIHAI VITEAZUL”

Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul“ este o unitate de învățământ preuniversitar de stat,
parte integrantă a sistemului național de învățământ.
Repere istorice : înființat în 1919 sub numele de “Lice ul Militar Târgu -Mureș”, în 30 martie
1920, instituția a primit numele de Liceul Militar "Mihai Viteazul”. În urma Dictatului de la Viena la 1
septembrie 1940 liceul este strămutat temporar în garnizoana Timișoara, în 8 august 1947 liceul își
încetează act ivitatea împreună cu celelalte licee militare din țară. La 1 iunie 1975, liceul și -a reluat
activitatea în garnizoana Alba Iulia sub denumirea de Liceul Militar “Mihai Viteazul”, în 15
septembrie 1977 a fost inaugurat actualul sediu. Specificul colegiului militar constă în faptul că acesta
este un colegiu cu filieră vocațională, având profilul militar, specializarea matematică -informatică. Au
absolvit aproximativ 7000 de elevi, în cele 66 de promoții.
La aniversarea celor 80 de ani de la înființare și ca o recunoaștere, din partea Ministerului
Educației și Cercetării, instituția a primit titlul de Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul”. În 2006,
2012 și 2015 Colegiul Național Militar "Mihai Viteazul” a obținut, certificatul de "Școală Europeană.
Începând c u 23 martie 2007, Agenția pentru Strategii Guvernamentale, împreună cu Ministerul
Educației Naționale au hotărât, ca o sală de clasă din Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul”, să
primească denumirea "Robert Schuman”, fondator al Uniunii Europene.
În anu l școlar 2012 – 2013 Colegiul Militar Liceal ”Mihai Viteazul” din Alba Iulia a obținut
calificativul ”Excelent”, acordat de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul
Preuniversitar, iar din 1 septembrie 2014, ca urmare a recunoașterii valorii performanțelor obținute,
colegiul a dobândit titulatura de Colegiul Național Militar „Mihai Viteazul”.
Colegiul oferă oportunități deosebite elevilor prin calitatea procesului educativ, a bazei
materiale și nu în ultimul rând prin asigurarea unor condiții optime de hrănire, cazare și echipare.
Toate acestea asigură absolvenților noștri o pregătire temeinică, ce le garantează promovarea
examenului de bacalaureat și admiterea în învățământul militar universitar și postliceal.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 81 Cadrele didactice și militare su nt calificate și specializate prin cursuri de formare, echipele
pedagogice fiind bine consolidate, climatul educațional este deschis, stimulativ, datorită relațiilor
interpersonale destinse.
Studiul elevilor este monitorizat de cadrele didactice și mili tare prin program de consultații și
pregătire pentru bacalaureat și admitere.
Activitățile didactice se desfășoară în 20 săli de clasă, 9 cabinete de specialitate, 6 laboratoare,
o bibliotecă, o sală de lectură, 1 amfiteatru, o sală a trofeelor, o sală de briefing, precum și o capelă.
Baza sportivă este formată dintr -un teren de fotbal și pistă de atletism, un teren de handbal, unul de
beach voley, unul de baschet, două de tenis de câmp și o sală de sport, complet renovată și
modernizată, 1 poligon de trage re pentru tir redus, de incintă, pe 8 direcții de tragere; acces la Internet,
rețea wireless; studio radio -TV propriu; cabinet medical; iar pentru activitățile culturale, colegiul
dispune de o sală de festivități având capacitatea maximă de 600 de locuri , cu toată aparatura necesară
– film, spectacol, discotecă.
Activitatea sportivă se alătură armonios, în programul colegiului, activității de învățământ și
celei militare. Este una dintre activitățile importante din colegiul nostru, dat fiind numărul mare de
elevi care participă la competițiile sportive desfășurate în colegiu și în afara acestuia. Activitatea
sportivă derulată în afara programului școlar este cu adevărat intensă, fiind condusă și organizată de
profesori de sport și de antrenori. Aproape toa te sporturile își găsesc locul aici: de la baschet la handbal
și volei, până la fotbal, atletism, tir, karate sau șah, elevii având cu adevărat de unde să aleagă.
Formațiile artistice de muzică ușoară, muzică populară, muzica folk, dans popular, dans
sport iv, dans de societate, dans modern, dans medieval, break -dance, soliști instrumentiști, au susținut
spectacole atât în colegiu cât și pe plan local sau național, bucurându -se de apreciere.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 81 COLEGIUL NAȚONAL MILITAR “TUDOR VLADIMIRESCU”

Coleg iul Național Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova reprezintă 136 de ani de
învățământ militar în România care, de – a lungul timpului, a traversat perioade dificile, dar după o
perioadă de așteptare de 18 ani, în conformitate cu ordinul ministrului apă rării naționale nr. M.S. 53
din 21 aprilie 2016, începând cu 01.07.2016, în garnizoana Craiova, se înființează Colegiul Național
Militar “Tudor Vladimirescu”.
Istoria începe în anul 1881, când este pusă piatra de temelie a viitorului liceu militar, prin
înființarea, la data de 1 septembrie, a Școlii Fiilor de Militari din Craiova, instituție inaugurată în anul
1885, prin prezența la manifestările oficiale a regelui Carol I, continuă cu transformarea în 1902 în
Gimnaziul fiilor de militari ,,D.A. Sturdza”, iar la 1 aprilie1914 instituția primește denumirea Liceul
Militar ,,D.A. Sturdza”. În timpul Primului Război Mondial, liceul a fost evacuat la Iași, unde a
împărțit aceeași incintă cu Liceul Militar ,,General George Macarovici”, iar clădirea sa din Cra iova a
devenit spital de răniți și anexă a Comandamentului german. După anul 1918, liceul se reîntoarce la
matca sa trainică. Sub comanda colonelului Gheorghe Urziceanu, s -a construit o clădire nouă și, an de
an, zestrea acestei instituții școlare proemine nte a sporit considerabil. Liceul de desființează în anul
1948. În anul 1978, liceul a fost reînființat și a primit denumirea onorifică ,,Tudor Vladimirescu”. A
urmat o perioadă plină de realizări, devenind, cu fiecare an, unul dintre cele mai prestigioase licee, atât
pe plan local, cât și național. Anul 1998 a adus cea mai neplăcută veste, atât pentru cadrele militare și
profesorii liceului, cât și pentru elevii săi, respectiv punerea în aplicare a ordinului ministrului apărării
nr. M. 19 din 16.04.1998, p rin care se ordona desființarea Liceului Militar ,,Tudor Vladimirescu”.
Toate acestea susțion, o dată în plus, deviza acestei instituții de învățământ „PER ASPERA AD
ASTRA”.
Colegiul Național Militar “Tudor Vladimirescu” este o unitate de învățământ milit ar de stat,
integrată în sistemul național al instituțiilor de învățământ în filiera vocațională, cu profil militar și
specializare matematică – informatică și care are ca misiune formarea competențelor specifice
profilului militar, dezvoltarea și diversif icarea competențelor cheie adecvate profilului militar și
specializării matematică -informatică, în paralel cu specializarea militară primară, a resursei umane,

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 81 din perspectiva accederii în instituțiile militare de învățământ universitar sau preuniversit ar,
descoperirea, identificarea și punerea în valoare a calităților personale ale fiecărui elev și oferirea de
oportunități diversificate de educație și instruire de excepție tinerilor din zona Olteniei și din alte
zone ale țării.
Colegiul Națio nal Militar “Tudor Vladimirescu”, ca furnizor de servicii educaționale, își
propune asigurarea unei solide pregătiri științifice a elevilor, pentru realizarea standardelor de educație
la cel mai înalt nivel, orientarea profesională competentă pentru ca ace știa să urmeze o carieră militară
de succes, în concordanță cu nevoile Armatei României și diversificarea continuă a ofertei în acord cu
evoluția mediului educațional național, european și euroatlantic.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 81
COLEGIUL NAȚIONAL MILITAR „ȘTEFAN CEL MARE”
„EDU CAȚIE PRIN ASUMARE”

Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare ” din Câmpulung Moldovenesc continuă tradițiile
Liceului Militar „Ștefan cel Mare” din Cernăuți, înființat la 25 noiembrie 1924, prin Înaltul Decret
Regal nr. 3889, promulgat și semn at de regele Ferdinand.
Evenimentele din perioada 1940 -1945 au marcat existența liceului, determinând mutarea
acestuia și apoi desființarea pentru o perioadă de 8 ani. Liceul își redeschide porțile la 1 septembrie
1953 la Câmpulung Moldovenesc. Timp de tre i ani – până la terminarea edificiului special construit și
amenajat – liceul a funcționat la Iași. Punctul terminus al itinerariului istorico -geografic este orașul
Câmpulung Moldovenesc unde va cunoaște cea mai lungă și stabilă perioadă a existenței sale, din 1956
și până în prezent.
În istoria celor 93 de ani, au absolvit Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” peste 11500
de elevi, cuprinși în 78 de promoții. Cei mai mulți dintre absolvenți au îmbrățișat și s -au remarcat în
cariera militară, aproxim ativ 200 ajungând la gradul de general, 10 au devenit șefi ai structurilor
militare centrale, peste 50 au excelat în științe militare, iar 15 au fost decorați cu Ordinul „Mihai
Viteazul”. Alți absolvenți sunt recunoscuți ca personalități în cercetarea știi nțifică, în viața economică,
socială și culturală.
Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare” a obținut trofeul și certificatul „Școală Europeană”
în 2013 și 2016, în semn de recunoaștere a performanțelor deosebite obținute în activitatea de
cooperare eur opeană și a contribuției aduse la promovarea și dezvoltarea dimensiunii europene a
educației. De asemenea, președintele Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Senatul
României a acordat instituției Diploma de Onoare pentru eforturile sem nificative ale cadrelor didactice
și ale elevilor colegiului în procesul de integrare a învățământului românesc în spațiul european al
educației.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 81 Ca urmare a îndelungatei activități educaționale și a performanțelor profesionale, colegiului i -a
fost acorda t titlul de „colegiu național”, numele instituției devenind „Colegiul Național Militar Ștefan
cel Mare”, începând cu anul școlar 2014 -2015.
Viziunea managerială configurează o posibilă și dezirabilă dezvoltare europeană a institu ției
astfel încât, prin val oarea adăugată în educa ția oferită, să asigure tuturor educabililor finalizarea
studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat și admiterea, într -un procent majoritar, în institu țiile
militare de învă țământ superior.
Colegiul Național Militar „Ștefan cel Mare ” asigură excelență în educație, dezvoltare
intelectuală și creativitate și dezvoltă curiozitatea științifică, conștiința morală, onoarea, disciplina,
perseverența și autocritica obiectivă.
Principiile pe care se fundamentează strategia educa țională:
– abord area sistemică și integrată a problematicii procesului de învățământ;
– convergența dintre conținuturile documentelor manageriale, prevederile actelor legislative și
normele interne;
– concordanța dintre rezultatele evaluărilor, țintele strategice/obiectivele și acțiunile pentru
realizarea indicatorilor de performanță;
– concentrarea eforturilor pe obținerea de performan țe școlare;
Ce oferim::
– standarde educaționale ridicate și un corp profesoral de calitate ;
– o temeinică pregătire științifică și de cultură gener ală;
– obținerea de competențe de comunicare în limba engleză și limba franceză ;
– posibilitatea obținerii unui atestat profesional de competențe în domeniul informaticii și a
certificatului european ECDL ;
– programe de pregătire suplimentară pentru competiții, examenul de bacalaureat și concursul
de admitere în învățământul militar universitar ;
– consilierea și orientarea elevilor pentru viitoarea carieră militară ;
– posibilitatea implicării în proiecte și programe europene, activități extrașcolare și
extracurricul are;
– condiții pentru dobândirea unei pregătiri fizice deosebite ;
– o bogată viață spirituală, culturală și artistică ;
– participarea la activități extrașcolare și extracurriculare : Clubul cercetașilor alpini, Asociația
Sportivă a CML „Ștefan cel Mare”, Asociaț ia Voievodul Ștefan a CML „Ștefan cel Mare” .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 81 COLEGIUL NAȚIONAL MILITAR „ALEXANDRU IOAN CUZA”

Învățământul liceal de marină ființează, cu scurte întreruperi, de peste 100 de ani, încadrându –
se în evoluția de ansamblu a învățământului militar românesc.
În perioada ce a urmat Unirii de la 1859, măsurile adoptate de către domnitorul Alexandru Ioan
Cuza și principalii săi colaboratori, printre care s -a numărat și ministrul de război, generalul Ion
Emanoil Florescu, le conferă meritul de a fi considerați cti tori ai învățământului militar din armata
română modernă. Sistemul de învățământ creat de ei a dăinuit aproape neschimbat până în 1872, când
a suferit modificări și adaptări, dar și -a păstrat, în continuare, elementele structurale principale.
Sistemul învă țământului militar s -a dezvoltat între anii 1878 -1918, cuprinzând o rețea de
instituții pentru pregătirea subofițerilor și ofițerilor: școli de fii de militari devenite apoi licee militare,
școli militare de ofițeri, școli speciale sau de aplicație, școli pregătitoare de ofițeri de rezervă și un
sistem de pregătire de ofițeri de rezervă din rândul învățătorilor, Școala Superioară de Război și
Institutul Medico -Militar.
Prima instituție școlară care avea să se încadreze în categoria licee militare a fost Școala fiilor
de militari , înființată la Iași în anul 1872. Datorită creșterii nevoilor de pregătire pentru toate armele și
specialitățile militare, din anul 1881 a fost înființată o astfel de școală în garnizoana Craiova, iar prin
Înaltul Decret nr. 2 .408 di n 3 octombrie 1881 Școala copiilor de marină în garnizoana Galați. Această
școală pregătea inițial numai militari cu grade inferioare (caporali, sergenți, subofițeri). Erau primiți în
școală copii având vârsta între 13 și 15 ani, îndeosebi orfani de război , fii de invalizi de război, de
militari și marinari cu slabe posibilități materiale etc. Cei care consimțeau să urmeze școala se obligau,
ca după terminarea ei, să servească în flotilă încă patru ani, termen care se putea prelungi prin
reangajare.
După ș ase ani de funcționare școala a reușit să dea câteva serii de absolvenți, dintre care o parte
au devenit ofițeri de marină, iar cealaltă parte, care constituia majoritatea, a completat corpul de cadre
inferioare din specialitățile și serviciile Marinei Mil itare.
Școala copiilor de marină avea durata de 3 ani. După parcurgerea anului I, elevii erau împărțiți
pe două secții: punte și mașini, iar la sfârșitul anului II, erau împărțiți pe specialități, în funcție de
nevoile marinei, aptitudinile elevilor și, pe cât posibil, a opțiunilor. La finele anului III, cursanții, care
aveau vârsta de 17 ani împliniți, erau declarați absolvenți, înaintați la gradul de caporal și repartizați în
unitățile și pe navele marinei. Elevii care nu aveau vârsta de 17 ani erau menți nuți în cadrul instituției
și, numai după împlinirea acestei vârste, erau repartizați la unități.
De la 1 octombrie 1928, în baza Decretului nr. 2 .066, Institutul maritim s-a unit cu Școlile de
mecanici și electricieni rezultând Școala de specialități ale marinei , având ca scop pregătirea de
maiștri militari de specialitate.
În cadrul Școlilor de specialități ale marinei funcționau Școala copiilor de marină, Școala
elementară , Școala de brevetați și Școala submaiștrilor .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 81 Durata de școlarizare era de 5 ani din care 2 ani Școala copiilor de marină , un an Școala
elementară , un an Școala de brevetați și un an Școala de submaiștri , aceasta din urmă fiind treapta
superioară, definitorie în cadrul Școlii de specialități a marinei .
În anul 1938, potrivit ordinului Ministerului Apărării Naționale nr. 1 .812, Școala de specialități
a marinei a luat denumirea de Școala de submaiștri .
După al doilea război mondial și instaurarea regimului comunist, când unele instituții de
învățământ au fost desființate sau reorganizate, a luat ființă, în anul 1950, la Galați, Școala medie
militară de marină, misiunea acesteia fiind de a pregăti elevii în vârstă de 14 – 17 ani care, după
finalizarea cursurilor, urmau să fie admiși în Școala militară de ofițeri de marină . Ulterior s -a luat
hotărârea ca, după ce se completau locurile pentru nevoile marinei, o parte dintre absolvenți să fie
trimiși și la alte școli militare (transmisiuni, radiolocație, artilerie A.A., etc.).
Durata de școlarizare a fost organizată astfel: elevii admiși între anii 1950 -1952 frecventau
cursurile claselor a VIII -a, a IX -a, a X -a și a XI -a. Din anul școlar 1952 – 1953 până în anul 1957 (anul
desființări școlii), cursurile aveau o durată de trei ani (a VIII -a, a IX -a, a X -a), după care s -a revenit la
sistemul celor 4 clase menționate anterior. Aceste schimbări s -au datorat structurii învățământului
mediu conform dispozițiunilor Ministerului Învățământului Public.
Începând cu 1 ianuarie 1957, Școala medie militară de marină s-a transformat în Liceul
militar de marină , iar la 1 ianuarie 1958 s -a transformat în Liceul Militar ,,Mihai Viteazul” , acesta
fiind desființat la 8 iulie 1960. Elevii au fost transferați la Liceul Militar „Ștefan cel Mare” din
Câmpulung Moldovenesc (cei mai valoroși din cei 450) și la licee civil e. În decurs de un deceniu, pe
băncile liceului s -au format peste 1000 de absolvenți.
După o întrerupere de 13 ani, în luna septembrie 1973, în baza Decretului Consiliului de Stat
nr. 502, a luat ființă în garnizoana Constanța Liceul Militar de Marină „ Alexandru Ioan Cuza”.
Misiunea de bază a liceului era de a pregăti candidații necesari pentru admiterea în Institutul
de Marină „Mircea cel Bătrân” , unde se formau viitoarele cadre pentru marina militară și civilă. Cei
care nu erau admiși în această instit uție urmau să lucreze în marina civilă ca muncitori cu înaltă
calificare timp de cel puțin 9 ani, după îndeplinirea serviciului militar obligatoriu.
Liceul a avut inițial o durată de 5 ani, iar începând cu anul școlar 1977 -1978 durata acestuia s -a
redus la 4 ani ca în toate liceele industriale din țară
La data de 01.09.1998, Liceul Militar de Marină „Alexandru Ioan Cuza” a fost desființat în
baza Ordinului ministrului apărării naționale nr. M. 19 din 16.09.1998.
În actualul context național (demografic, ed ucațional) și militar (situația militară din zona Mării
Negre, necesitatea unor cadre militare bine pregătite și bine ancorate în mediul militar), Ministerul
Apărării Naționale cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța și al Ministerului Educației Nați onale
a declanșat, în luna decembrie 2017, demersurile specifice de reînființare a Colegiului Național
Militar „Alexandru Ioan Cuza” în garnizoana Constanța.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 81 Prin reînființarea acestui colegiu național militar se asigură o distribuție geografică echilibra tă a
unităților de învățământ liceal militar și o mărire a bazei de selecție a candidaților proveniți din această
regiune pentru admiterea în instituțiile de învățământ superior și postliceal militar atât din Forțele
Navale, cât și din celelalte categorii de forțe.
În realizarea acestui obiectiv major, Ministerul Apărării Naționale pornește de la premisa că
investiția în educație reprezintă sursa principală a dezvoltării societății. Reînființarea Colegiului
Național Militar „Alexandru Ioan Cuza” în garnizoa na Constanța reface tradiția de peste o sută de
ani a învățământului liceal militar care și -a dobândit un renume ce nu poate fi contestat prin formarea,
de-a lungul timpului, a unei resurse umane cu un nivel de pregătire superioară și educație în spiritul
patriotic și al dragostei față de cariera armelor, al ordinii și disciplinei, al valorilor spirituale și
tradițiilor naționale.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 81 Partea a II -a
CUM POȚI DEVENI ELEV LA COLEGIUL NAȚIONAL MILITAR

Poți deveni elev la colegiul național militar, parcurgând următoarele etape:
1. RECRUTARE A:
– te deplasezi împreună cu unul dintre părinți (sau cu reprezentantul legal) la biroul informare –
recrutare din cadrul centrului militar din județul/sectorul de domiciliu, pentru a obține informații
privind oferta educaționa lă, condițiile de recrutare, selecție și admitere, precum și pentru a beneficia de
consiliere și îndrumare din partea personalului recrutor;
– efectuezi examinarea medicală, conform indicațiilor primite;
– completezi dosarul de candidat cu documentele solicit ate de recrutor, în scopul certificării
îndeplinirii criteriilor de recrutare;
– aștepți să fii anunțat(ă) în legătură cu data și ora la care trebuie să te prezinți pentru probele de
selecție.

Condiții minime pe care trebuie să le îndeplinești pentru îns criere
În etapa de RECRUTARE se verifică îndeplinirea mai multor criterii:
A. Criterii generale de recrutare :
Criteriile generale de recrutare pe care trebuie să le îndeplinească, cumulativ, candidatul care
optează pentru profesia de militar în activitate ori pentru a urma cursurile unei unități de învățământ
liceal militar sunt următoarele:
a) să aibă cetățenie română și domiciliul stabil în România de cel puțin 6 luni, la data începerii
anului de învățământ/cursului/programului de formare;
b) să fie decla rat „apt medical”;
c) să nu fi fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului
sau contra autorității, de serviciu sau în legătură cu serviciul, care împiedică înfăptuirea justiției, de
fals ori a unei infracțiuni săvâr șită cu intenție, care l -ar face incompatibil cu exercitarea profesiei de
militar în activitate ori pentru a urma cursurile unei unități de învățământ liceal militar, cu excepția
situației în care a intervenit reabilitarea;
d) să nu facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice, iar dacă este membru, să se
angajeze în scris că, după admiterea în unitatea/instituția de învățământ militar sau în programul de
formare/instruire, va renunța la această calitate;
e) să nu facă parte din organizații i nterzise de legislația română și să nu fie membru al unor organizații
incompatibile cu regulile, activitățile și atribuțiile specifice profesiei militare;
f) să nu aparțină unor culte sau asociații/grupări religioase care contravin normelor de păstrare
a ordinii publice, care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei militare;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 81 g) să nu fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații
sau asociații comerciale, iar dacă este într -una din aceste situaț ii, să se angajeze în scris că, după
admiterea în unitatea/instituția de învățământ militar, în programul de formare sau de instruire, va
renunța la această calitate;
h) pentru candidate – să declare în scris că își asumă toate riscurile, în situația în ca re pe
parcursul susținerii probelor de selecție se află în stare de graviditate/maternitate.
Candidații pentru unitățile de învățământ liceal militar trebuie să îndeplinească, cumulativ ,
următoarele criterii specifice:
a) să aibă vârsta de cel mult 16 ani, împliniți în anul desfășurării concursului de admitere;
b) să fie absolvenți ai învățământului secundar inferior – ciclul gimnazial sau să facă dovada
absolvirii acestuia, până la data concursului de admitere.
Pentru fiecare candidat care îndeplinește criteriile de recrutare se întocmește un dosar cu
următoarele documente:
Documente aduse de candidat:
a) copia legalizată a certificatului de naștere;
b) copia cărții de identitate;
c) copia cărții/buletinului de identitate a/al părinților sau întreținătorilor ;
d) adever ință din care să reiasă că solicitantul este înmatriculat în ultimul an de studii sau că
a absolvit învățământul secundar inferior sau ciclul gimnazial ;
e) rezultatul selecției din centrele zonale de selecție și orientare.
Documente tipizate:
a) cererea de înscr iere;
b) fișa de examinare medicală.
Dosarul de candidat se întocmește de către biroul informare -recrutare din cadrul centrului
militar zonal/județean/de sector ce are în raza de responsabilitate adresa de domiciliu a candidatului.
În cererea de înscriere, f iecare candidat completează opțiunile pentru colegiile naționale
militare în care doresc să urmeze studiile liceale, în ordinea strict descrescătoare a preferințelor.
Un candidat poate avea cel puțin o opțiune și cel mult cinci.
Opțiunile candidaților pot fi schimbate numai pe timpul cât dosarele de candidat sunt la
birourile informare -recrutare.
Biroul informare -recrutare este sursa cea mai autorizată de informații despre cariera militară,
criteriile și standardele pe care trebuie să le îndeplinești pentr u a deveni militar profesionist.
De asemenea, poți solicita informații telefonic ori poți trimite un e_mail, completând
formularul de contact disponibil pe site -ul https://recrutare.mapn.ro , însă pentru o informar e detaliată
și consiliere trebuie să te prezinți personal la biroul informare -recrutare .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 81 Programul de lucru:
Luni, miercuri, joi și vineri: 08:30 – 16:30
Marți: 10:30 – 18:30
Adresele și numerele de telefon ale birourilor informare -recrutare

Nr.
crt. Județul sau
sectorul
Municipiului
București Adresa
BIR/CZSO Nr. Tf.
fix BIR Nr. Tf.
fix Centrală
1 BUCUREȘTI,
Sectorul 1 Str. Căderea Bastiliei, nr. 13, sector
1 021.319.10.62 021.319.10.58
2 BUCUREȘTI,
Sectorul 2 Str. Thomas Masaryk, nr. 22, sector
2 021.211.38.13 021.211.38.13
3 BUCUREȘTI,
Sectorul 3 B-dul Nicolae Grigorescu, nr. 12,
sector 3 021.324.23.09 021.324.23.09
4 BUCUREȘTI,
Sectorul 4 Str. 11 Iunie, nr. 2, sector 4 021.336.78.20 021.336.78.20
5 BUCUREȘTI,
Sectorul 5 Str. Panduri, nr. 24, s ector 5 021.411.62.96 021.410.12.61
6 BUCUREȘTI,
Sectorul 6 Str. Pompiliu Eliade, nr. 4 bis,
sector 1 021.315.58.81 021.315.17.44
7 ALBA Alba Iulia, Str. Regina Maria, nr. 6 0258.812.291 0258.811.989
0258.811.892
8 ARAD Arad, Str.Lucian Blaga nr.4 -6 0257.282.447 0257281.693
0257281.694
9 ARGEȘ Strada Craiovei nr. 150, Municipiul
Pitești, jud. Argeș 0248215284 0248251119
10 BACĂU Bacău, Str. Energiei, nr.1,Etaj
1,Cam.102,105 0234.546.855 0234.512.913
11 BIHOR Oradea, Strada Dunărea nr. 2 0259.434.596 0259.411.929
12 BISTRIȚA –
NĂSĂUD Bistrița, Str. Republicii nr. 3 -5 0263.212.453 0263.211.271
13 BOTOȘANI Botoșani, Str. Sucevei, nr. 2 0231.518.086 0231.512.495
14 BRAȘOV Strada Lungă, nr. 231, Municipiul
Brașov, jud. Brașov 0268510468 0268510466
15 BRĂ ILA Brăila, Șoseaua Buzăului nr. 5, jud.
Brăila 0239.623.712 0239.684.701
16 BUZĂU Buzău, B -dul Unirii, nr. 140 0238.720.620 0238.426.946
17 CARAȘ –
SEVERIN Reșița, str. Sportului nr. 4 0255.214.824
0355.404.045 0255.211.115
0355.404.052
18 CĂLĂRAȘI Călărași, Str. Mu șețelului, nr. 10,
bl. J 24, jud. Călăra și 0242.331.955 0242 331 569
19 CLUJ Cluj-Napoca, Calea Dorobanților
nr.8-10 0264.432.918 0264.433.067
20 CONSTANȚA Constanța,Str.Mircea cel Bătrân
nr.106, jud. Constan ța 0241 484 399 0241 484 350
21 COVASNA Strada Kos Karoly nr. 3, jud.
Covasna 0267351029 0267311209
22 DÂMBOVIȚA Târgoviște, Str. I.H. Rădulescu, nr.
16, 0245.21.14.63 0245.611.134

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 81 23 DOLJ Craiova, str. General Dragalina nr.
60A, jud.Dolj 0251.414.741 0251.534.404
24 GALAȚI Galați , Str. Cerealelor, Nr. 2 0236.497.031 0236.461.080.0236.413.163
25 GIURGIU Giurgiu B -dul Mihai Viteazul, nr. 4,
Giurgiu 0246.21.67.20 0246.21.30.95
26 GORJ Tg. Jiu, str. Parâng nr. 1, jud. Gorj 0253.215.563 0253.218.992
27 HARGHITA Strada Piața Cetății, nr.1, Miercurea
Ciuc, jud. Harghita 0266311630 0266371520
28 HUNEDOARA Deva, Str. Piața Unirii nr. 6 0254.211.304 0254.215.820
29 IALOMIȚA Mun.Slobozia,Str. Lacului,
nr.6,Jud.Ialomi ța 0243.230. 710 0243.235.286
30 IAȘI Iași, Str. Arh. G.M. Cantacuzino, nr.
20 0332.414.892 0232.264.491
0232.264.492
0332 414893
31 ILFOV B-dul Iuliu Maniu, nr. 13, sector 6 021.412.31.61 021.411.31.41
32 MARAMUREȘ Baia Mare, Str. Turnului nr.1 0262.211.361 0262.211.088
33 MEHEDINȚI Drobeta -Turnu Severin, B -dul.
Carol I, nr.25, jud. Mehedinți 0352.422.209
0252.317.702 0252.316.437 0352.422.208
34 MUREȘ Strada Mihai Eminescu, nr.29,
Târgu Mureș, jud. Mureș 0265250642 0265217751
35 NEAMȚ Piatra Neamț str. Durăului, nr.9 0233.213.886 0233.213.473
36 OLT Slatina, str. Drăgă nești nr.29, jud.
Olt 0249.412.031 0249.431.255
0249.437.173
37 PRAHOVA Șoseaua Vestului, nr. 14 -16, Ploiești 0244.55.28.95 0244.525.938
38 SATU -MARE Satu-Mare, Str. Petöfi Sándor nr.47 – 0261.717.123
0261.716.513
int.129.130
39 SĂLAJ Zalău, Str. Lt.col . Pretorian nr. 30 0260.660.964 0260.612.077
40 SIBIU Sibiu, Str. Calea Dumbrăvii, nr.28 –
32 0269.244.712 0269.422.333
41 SUCEAVA Suceava, str. Alexandru cel Bun, nr.
45 D 0230.520.986 0230.520.920
42 TELEORMAN Alexandria, str. C -tin Brîncoveanu,
nr. 45, jud.Teleorman 0247.317.450 0247.311.115
43 TIMIȘ Timișoara, Piața Libertății nr.7 0256.293.757 0256.204.549
44 TULCEA Mun. Tulcea, Str. Taberei, nr. 24,
jud. Tulcea 0240 533 499 0240 531 576
45 VASLUI Vaslui, Str. Decebal, nr.16, et. 1,
camera 8 0235.31 5.309 0235.312.961
46 VÂLCEA Râmnicu Vâlcea, str.Tudor
Vladimirescu, nr. 29, jud. Vâlcea 0250.739.601,int
189,155, 312 0250.733.985
47 VRANCEA Focșani, Str. Cezar Bolliac nr. 5 -7 0237.216.227 0372.370.200
0237.213.884
1 CZSO Alba
Iulia Bd. Revoluției 1 989, Nr. 25 0258.830.601
2 CZSO Breaza Breaza, str. Republicii, nr. 75, jud.
Prahova 0244.343.737
3 CZSO
Câmpulung
Moldovenesc Str. Izvorul Malului, nr. 6 0230.313.116 0230.311.117
4 CZSO Str.Fulgerului nr.1, Constan ța, 0341.45 3614 0341.453626

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27 din 81 Constanța jud.Constan ța
* Sediul BIR nu este în aceeași clădire cu centrul militar.

2. SELECȚI A
Selecția aptitudinală generală este comună tuturor candidaților pentru învățământul militar,
durează o zi , se desfășoară în cadrul unui centru zonal de selecție și o rientare și constă în probe
psihologice (test de aptitudini și chestionar de personalitate), probe fizice (traseu utilitar -aplicativ și
alergare de rezistență) și interviu de evaluare finală .
Rezultatul selecției indică în ce măsură poți face față cerințel or profesiei militare și mediului
militar, este confidențial și are caracter eliminatoriu .
Probele fizice (sau testarea nivelului capacității motrice) sunt susținute numai de candidații
care au examinarea medicală efectuată. Testarea nivelului capacității motrice a candidaților recrutați se
desfășoară în cadrul centrelor zonale de selecție și orientare și cuprinde două probe cu caracter
eliminatoriu, astfel :
– a) traseul utilitar – aplicativ ;
– b) alergare pe distanța 1000 m.
a) Traseul utilitar – aplicativ are o lungime de 90 m și cuprinde 10 elemente, în următoarea
succesiune:
– două sărituri în lungime, succesive, de pe loc, a căror lungime cumulată trebuie să fie de
minimum 3 ,00 m la fete și 3,30 m la băieți – pentru candidații l a colegiile naționale militar e;
– aruncarea a 4 mingi diferite – oină, handbal, baschet și volei – la țintă; mingea trebuie să intre
în poartă sau să atingă bara, cu condiția să nu fi atins solul la o distanță mai mică de 7 m față de linia
de aruncare;
– o tracțiune din maximum 3 pentru c andidații de gen masculin;
– 2 flot ări din maximum 5 pentru candidații de gen feminin;
– deplasare în echilibru, pe bănci de gimnastică ; candidații au dreptul la cel mult 3 repetări;
– două rostogoliri înainte din ghemuit în ghemuit, consecutive ;
– escaladarea unui obstacol , ladă sau cal de gimnastică, cu înălțimea de aprox. 1,15 m;
– sărituri în spații marcate pe sol ; sărituri de pe loc, de pe ambele picioare și aterizare pe ambele
picioare, în interiorul pătratelor;
– târâre pe sub un obstacol lung de 3 m, lat de 1,20 m și înalt de 0,60 m;
– ridicare și transport de greutăți printre jaloane ; o minge de 5 kg;
– alergare pe distanța de 25 m.
În funcție de locul de desfășurare a probei, în sală sau afară, succesiunea elementelor poate fi
modificată, cu respectarea principiul ui alternării solicitării grupelor musculare.
Candidații trebuie să parcurgă în întregime traseul utilitar – aplicativ și să abordeze obligatoriu
toate elementele, în ordinea stabilită.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28 din 81 b). La alergarea pe distanța de 1000 m , în aer liber, participă numai candidații care, în urma
parcurgerii traseului utilitar – aplicativ, au fost declarați „ ADMIS ”.
Înaintea desfășurării probei, unul dintre evaluatori face instruirea candidaților cu privire la
regulile de desfășurare a acesteia.
Startul se dă din poziția „în picioare”, astfel încât greutatea corpului fiecărui candidat să fie
pe piciorul din față, ușor îndoit din articulația genunchiului, cu trunchiul ușor înclinat înainte și brațele
îndoite din articulația cotului.
Cronometrarea candidanților începe la sem nalul „ START ” dat de evaluator prin comandă vocală
și/sau prin fluier și continuă, fără întrerupere, pe parcursul întregii distanțe pâ nă la trecerea liniei de
sosire.
În situația în care alergarea se desfășoară în condițiile unui teren greu și/sau în condi ții
meteorologice nefavorabile – teren moale, cu apă, gheață, zăpadă, pe ploaie, lapoviță, ninsoare, vânt
puternic, ger, caniculă – la propunerea evaluatorilor și cu aprobarea șefului Centrului zonal de selecție
și orientare ( C.Z.S.O. ), se acordă o bonific ație de maximum 15 secunde pentru distanța de 1000 metri.
Această bonificație se consemnează sub semnătura șefului C.Z.S.O., în documentul centralizator al
probelor pentru testarea nivelului capacității motrice și se aplică la barem.
Candidații care nu pa rcurg întreaga distanță, se consideră că au abandonat proba și sunt
declarați „ RESPINS ”.

PROBELE ȘI BAREMELE PREVĂZUTE PENTRU TESTAREA
NIVELULUI CAPACITĂȚII MOTRICE A CANDIDAȚILOR
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LICEAL MILITAR

Genul Traseul
utilitar –
aplicativ Alergare pe
distanța
de 1000 m
Barem
(min. sec) Bareme
(min. sec)
Candidați la colegiile
naționale militare
Masculin/
Feminin
1 min. 40 sec.

4 min. 30 sec.

PENALIZĂRILE PREVĂZUTE PENTRU EXECUTAREA INCORECTĂ
SAU NEEXECUTAREA, DUPĂ CAZ, A ELEMENTELO R
TRASEULUI UTILITAR -APLICATIV

Nr.
crt. ELEMENTELE
TRASEULUI PENALIZĂRI
(pentru candidații la colegiile naționale militare)
1. Sărituri în lungime,
succesive, de pe loc 2 secunde pentru fiecare 10 centimetri neîndepliniți din
baremul minimal al lun gimii cumulate a celor două sărituri
2. Aruncarea mingilor la țintă 2 secunde pentru fiecare aruncare incorectă
3. Tracțiuni la bară fixă – 2 secunde pentru fiecare tracțiune neexecutată, din cele

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29 din 81 Nr.
crt. ELEMENTELE
TRASEULUI PENALIZĂRI
(pentru candidații la colegiile naționale militare)
pentru candidații de sex
masculin maximum 3
4. Flotări – pentru candidații
de sex feminin 2 secunde pentru fiecare flotare neexecutată, din cele
maximum 5
5. Sărituri în spații marcate 2 secunde pentru fiecare săritură incorectă
6. Ridicare și transport de
greutăți printre jaloane 2 secunde pentru fiecare jalon neoco lit

De reținut!
Candidații sunt răspunzători de apariția eventualelor accidentări pe timpul desfășurării
probelor, datorate nerespectării normelor prelucrate sau a execuțiilor greșite. Candidații care se
accidentează în timpul unei probe sau pe timpul al ocat pregătirii organismului pentru efort și nu o pot
termina, pot fi replanificați, la propunerea evaluatorilor, la care se va anexa recomandarea medicului
colegiului militar liceal, în baza aprobării șefului centrului zonal de selecție și orientare.
Cand idații care declară că starea sănătății lor nu le permite executarea probelor de evaluare în
acea zi, sunt replanificați pe baza unei cereri adresate șefului centrului zonal de selecție și orientare,
fără a se depăși termenul limită de selecție stabilit pe ntru categoria de candidați din care aceștia fac
parte.
Contestarea ulterioară a rezultatelor, pe motive de indispoziție psihică sau somatică, nu este
luată în considerare.
Pregătirea organismului pentru efort și influențarea s electivă a aparatului locomo tor se
desfășoară în spațiul destinat acestei activități, sub supravegherea evaluatorilor.
Rezultatele sunt comunicate verbal candidaților, după fiecare probă, de către evaluatori.
Centrele zonale de selecție și orientare funcționează în localitățile Alba Iulia, Breaza,
Câmpulung Moldovenesc și Constanța.
Fiecare județ/birou informare -recrutare este arondat unui CZSO, astfel încât candidații se vor
prezenta pentru selecție la CZSO de care aparțin cu domiciliul stabil.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30 din 81
Arondarea județelor/birourilor infor mare -recrutare la cele trei CZSO este următoarea:
Nr.
crt. Centre zonale de selecție și orientare Județ/sector/birou informare -recrutare
1. C.Z.S.O. Alba Iulia Alba, Arad, Bihor, Caraș -Severin, Cluj, Dolj, Gorj, ,
Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Sălaj, Sibiu, Timiș,
Vâlcea.
2. C.Z.S.O. Breaza Argeș,București – Sectorul 1, 2, 3, 4, 5, 6, Brașov,
Buzău, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Ilfov, Harghita
Prahova, Teleorman.
3. C.Z.S.O. Câmpulung Moldovenesc Bacău, Bistrița -Năsăud, Botoșani, Iași, Maramureș,
Neamț, Satu -Mare, Suceava, Vaslui, Vrancea.
4. C.Z.S.O. Constanța Brăila, Călărași, Constanța, Galați, Ialomița, Tulcea.

Înainte de a se prezenta pentru susținerea probelor de selecție, candidatul trebuie s ă fie odihnit
și în perfectă stare de sănătate. In caz contrar, se declară acest lucru înainte de începerea selecției.
Pentru motive bine întemeiate, se poate s olicita șefului centrului zonal de selecție și orientare,
neînceperea susținerii probelor de selecție . Ulterior, nu vor fi admise, în nici o situ ație, cererile de
repetare a selecției. În cazuri excepționale, pentru motive bine întemeiate (medicale, familiale etc), dar
numai înainte de a fi susținut probele de selecție , se poate solicita biroului informare -recrutare
replanificarea la selecție.
Prezentarea la centrul zonal de selecție și orientare se face până la ora 18, cu o zi înaintea celei în
care a fost planificat pentru susținerea probelor de selecție. Se poate asigura cazare gratuită, la cerere, iar
hrănirea este contracost. Programul zilnic e ste riguros planificat și obligatoriu pentru toți candidații.
Candidații, pe timpul selecției, trebuie să aibă asupra lor:
– cartea de identitate sau certificatul de naștere (pentru candidații care nu a u împlinit 14 ani), în
original;
– materiale de igien ă individuală ;
– echipament sportiv ;
– instrumente de scris (pix/stilou cu pastă/cerneală albastră sau neagră) ;
– contravaloarea hranei.
Pentru detalii, nu ezita să pui întrebări recrutorului care te va anunța în legătură cu data
prezentării la selecție.
Selecția pentru profesia militară vizează potențialul candidaților, capacitatea lor de a progresa,
de a-și dezvolta abilitățile.
Nu trebuie să fii sportiv de performanță sau să frecventezi regulat sălile de fitness, dar trebuie
să ai o bună formă fizică și psihică.
Atâta timp cât te pregătești puțin înainte de a te prezenta la selecție, vei fi capabil(ă) să atingi
ușor standardele minime.
Căutăm tineri și tinere hotărâți să reușească.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
31 din 81

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
32 din 81 PARTEA A III -A
ADMITEREA
1. DISPOZIȚII GENERALE
Admiterea în colegii le naționale militare se desfășoară în două etape:
a) etapa I: susținerea unui test grilă de verificare a cunoștințelor la disciplinele Limba și
literatura română și Matematică ;
b) etapa a II -a: ierarhizarea și repartizarea candidaților în colegiile națio nale militare , în funcț ie
de op țiunile exprimate de fiecare candidat.
Dosarele candida ților declara ți „ADMIS” la probele de selec ție se transmit, de centrele zonale
de selec ție și orientare, la termenele stabilite, la colegiile la care ace știa au fost aro ndați pentru a
susține testul de verificare a cuno ștințelor, în func ție de jude țul în care î și au.
Opțiunile candida ților se introduc în aplica ția Ministerului Educa ției Na ționale, prin grija
comisiei de admitere din colegiul la care ace știa au fost aronda ți să sus țină testul de verificare a
cuno ștințelor.
Admiterea în colegiile naționale militare se face prin repartizare computerizată, în ordinea
descrescătoare a mediilor finale de admitere și în func ție de op țiuni.

2. ELABORAREA ȘI SUSȚINEREA TESTULUI DE VERIFICARE A
CUNOȘTINȚELOR LA DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATU RE ROMÂNĂ ȘI
MATEMATICĂ
Testul grilă de verificare a cunoștințelor se desfășoară la data prevăzută în Calendarul admiterii
aprobat prin Dispoziția șefului Direcției generale management resurse u mane.
La prezentarea în vederea susținerii testului, candidatul depune la secretariatul comisiei de
admitere, pentru a fi introdusă în dosarul de candidat, anexa la fișa de înscriere, în original, eliberată de
unitatea școlară la care acesta urmează cursu rile gimnaziale.
Testul este elaborat pe baza Programelor pentru disciplinele Limba și literatura română și
Matematică , valabile pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII -a.
Testul conține 30 itemi, din care 10 pentru Limba și literatura română, 10 pentru Geometrie și
10 pentru Algebră.
Timpul de susținere a testului este de 3 ore.
Varianta de test aplicată candidaților și grila de evaluare se publică, după încheierea probei, pe
pagina de INTERNET a colegiului și se afișează la avizierul admiterii.
La evaluarea testului se respectă următoarele cerințe:
a) pentru răspunsul corect de la fiecare item se acordă 0,3 puncte. Punctajul maxim pentru test
este de 9 puncte, echivalentul notei 9, la care se adaugă 1 punct din oficiu. Punctele se tra nsformă în
note echivalente acestora;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
33 din 81 b) fiecare item are un singur răspuns corect;
b) răspunsurile greșite, parțial corecte sau incomplete nu vor fi punctate.
Corectarea testului se realizează imediat după încheierea probei, în prezența candidatului, de
către doi membri din comisia de admitere, asistați de alți doi candidați. Nota obținută la test este finală
și nu poate fi modificată ulterior.
Candidații care au obținut la test mai puțin de nota 6,00 sunt declarați „RESPINS”.
Rezultatele testului se afi șează în ziua susținerii testului, până la orele 16.00.
Lista candidaților declarați „ ADMIS ” și „RESPINS ” la test se afișează la loc vizibil Aceasta nu
reprezintă lista finală a candidaților admiși, întrucât admiterea în colegiu se face în baza mediei fina le
de admitere.

3. IERARHIZAREA ȘI REPARTIZAREA CANDIDAȚILOR ÎN COLEGIILE
NAȚIONALE MILITARE
Candidații care au fost declarați „ADMIS” la test și au participat la Evaluarea Națională sunt
ierarhizați și repartizați pe colegii, la data prevăzută în Calend arul admiterii, prin aplicația informatică
a Ministerului Educației Naționale/Comisiei centrale de repartizare a candidaților în colegiile naționale
militare, în funcție de opțiunile exprimate în fișa de înscriere, în limita numărului de locuri aprobate
pentru colegiile naționale militare.
Media finală de admitere se calculează astfel:
MFA = 0,3*MA + 0,7*NT
unde:
MFA= media finală de admitere;
MA = media de admitere calculată potrivit formulei stabilite de Ministerul Educației Naționale;
NT = nota la t est.
La medii finale de admitere egale, departajarea candidaților se face folosind, în ordine,
următoarele criterii:
a) nota obținută la testul grilă de verificare a cunoștințelor;
b) media generală obținută la evaluarea națională;
c) nota obținută la pro ba de matematică din cadrul evaluării naționale;
d) nota obținută la proba de limba și literatura română din cadrul evaluării naționale.
În cazul în care pe ultimul loc există candidați care au mediile finale de admitere, precum și
toate mediile menționate mai sus egale, atunci toți acești candidați sunt declarați „ ADMIS ” în colegiul
național militar pentru care au optat.
Candidații care au fost declarați „ADMIS” în învățământul liceal militar se prezintă la colegiul
unde au fost admiși, cu dosarul și fișa de înscriere în original, la data prevăzută în calendarul admiterii .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
34 din 81 Candidaților declarați „ADMIS”, care comunică în scris că renunță la locul obținut, și
candidaților care au fost declarați „NEADMIS” li se înapoiază dosarele pentru a participa la
repartizarea computerizată organizată de Ministerul Educației Naționale.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
35 din 81 PARTEA A I V-A
MODELE DE TESTE

1. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOȘTINȚELOR LA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, APLICAT CANDIDAȚILOR
LA ADMITEREA ÎN COLEGIILE NAȚIONALE MILITARE ÎN ANUL 2018

Citește cu atenție textul de mai jos:

Știam un cotlon zăvorât în inima bugetului*, unde
Un brad puternic* se-nchina frânt de jumătate,
În fața unui stejar ce -și rotunjea biserica de crengi plecate
Până -n ocolnița* cerurilor afunde.
Intram ziua -n amiază ca -ntr-un amurg aicea
Unde nu străbăteau decât mierla și pitulicea,
Țârâind fugărite de ereți.
Ruji* și ca rpeni împleteau o colibă cu pereți
Și m-afundam cu gândurile într -un vis fără nume.
Lumina de amurg verde era de pe altă lume,
Și-n inima aprinsă simțeam printre bătăi
Cum gâlgâie tăcerea vărsată peste văi.
Când mi se ura să mă uit în zările sufletului,
Mă suiam ușor în foișorul de foi al stejarului,
Într-un cuib uriaș de vultur, părăsit,
Unde vedenia lumii mă ținea aiurit:
Munți voinici de gât cu cerul se -nălțau cutezători,
Cu pieptare verzi de codri și căciuli ałbe de nori.
V. Voiculescu, Vara în m iezul codrilor (fragment)

1. Se regăsesc mărci ale eului liric în ambele secvențe din seria:
A. se-nchina frânt de jumătate; Intram ziua -n amiază;
B. m-afundam cu gândurile; Și -n inima aprinsă simțeam printre bătăi;
C. nu străbăteau decât mierla și pitulicea; gâlg âie tăcerea vărsată peste văi;
D. Țârâind fugărite de ereți; Mă suiam ușor.
2. Din punct de vedere stilistic, în versurile Ș tiam un cotlon zăvorât în inima bugetului*, unde/Un
brad puternic* se -nchina frânt de jumătate, există, în ordine:
A. personificare și hi perbolă;
B. metaforă și antiteză;
C. metaforă și pesonificare;
D. personificare și enumerație.
3. Măsura versurilor În fața unui stejar ce -și rotunjea biserica de crengi plecate /Până -n ocolnița*
cerurilor afunde este de:
A. 20 de silabe și 13 silabe;
B. 19 silabe și 12 silabe;
C. 20 de silabe și 12 silabe;
D. 19 silabe și 14 silabe;
4. Sunt utilizate cu sens figurat toate cuvintele din seria:
A. biserica , zările , vedenia ;
B. cotlon, crengi, pereți;
C. lumina , lume , vultur ;
D. o colibă , amurg , văi.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
36 din 81

5. Rolul cratimei în secvențele se-nchina și ce-și rotunjea este explicat corect, în ordine, în seria:
A. marchează despăr țirea a două cuvinte; marchează rostirea legată a două cuvinte;
B. marchează evitarea unui hiat; marchează despăr țirea a două cuvinte;
C. marchează căderea unei vocale; marchează de spărțirea a două cuvinte;
D. marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte.
6. Cuvintele aicea , foișorul, foi, aiurit conțin, în ordine:
A. vocale în hiat, diftong; vocale în hiat; diftong; vocale în hiat, diftong;
B. diftong; diftong; dif tong; vocale în hiat, diftong;
C. vocale în hiat; vocale în hiat; diftong; diftong;
D. diftong; vocale în hiat; diftong, vocale în hiat; diftong.
7. Cuvintele decât , altă, printre , pieptare s-au format, în ordine, prin:
A. derivare, schimbarea valorii gramaticale, compunere, schimbarea valorii gramaticale;
B. schimbarea valorii gramaticale, derivare, compunere, derivare;
C. compunere, schimbarea valorii gramaticale, compunere, derivare;
D. derivare, schimbarea valorii gramaticale, schimbarea valorii gramaticale, compunere.
8. Conjugarea, diateza și modul verbelor se-nchina , Țârâind , gâlgâie , să mă uit sunt, în ordine:
A. conjugarea I, diateza activă, modul conjunctiv; conjugarea a III -a, diateza activă, modul gerunziu;
conjugarea a IV -a, diateza activă, modul indicativ; conjugar ea I, diateza activă, modul conjunctiv;
B. conjugarea I, diateza reflexivă, modul indicativ; conjugarea a IV -a, diateza activă, modul gerunziu; conjugarea
a IV-a, diateza activă, modul indicativ; conjugarea I, diateza reflexivă, modul conjunctiv;
C. conjugarea I, diateza reflexivă, modul indicativ; conjugarea a IV -a, diateza activă, modul gerunziu; conjugarea
a IV-a, diateza activă, modul indicativ; conjugarea a II -a, diateza activă, modul conjunctiv;
D. conjugarea I, diateza activă, modul conjunctiv; conjugarea a IV-a, diateza activă, modul gerunziu; conjugarea a
III-a, diateza activă, modul infinitiv; conjugarea I, diateza reflexivă, modul conjunctiv;
9. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din versurile Mă suiam ușor în foi șorul de foi al
stejaru lui,/Într -un cuib uria ș de vultur, părăsit,/ Unde vedenia lumii mă ținea aiurit sunt, în ordine:
A. complement circumstan țial de mod, atribut substantival genitival, complement circumstan țial de loc,
complement direct;
B. atribut adverbial, atribut substantival g enitival, complement circumstan țial de loc, complement direct;
C. atribut adjectival, complement circumstan țial de loc, fără func ție sintactică, complement direct;
D. nume predicativ, atribut substantival prepozi țional, complement direct, fără func ție sintactică .
10. Propozi țiile subordonate din versurile Și-n inima aprinsă sim țeam printre bătăi /Cum gâlgâie
tăcerea vărsată peste văi./Când mi se ura să mă uit în zările sufletului, /Mă suiam u șor în foi șorul de
foi al stejarului sunt, în ordine:
A. propozi ție subord onată circumstan țială de mod , propozi ție subordonată circumstan țială de timp;
propozi ție subordonată circumstan țială de cauză;
B. propozi ție subordonată completivă directă, propozi ție subordonată subiectivă, propozi ție subordonată
completivă indirectă;
C. propo ziție subordonată circumstan țială de mod , propozi ție subordonată circumstan țială de scop;
propozi ție subordonată circumstan țială de cauză;
D. propozi ție subordonată completivă directă, propozi ție subordonată circumstan țială de timp; propozi ție
subordonată co mpletivă indirectă.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
37 din 81 TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOȘTINȚELOR LA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, APLICAT CANDIDAȚILOR
LA ADMITEREA ÎN COLEGIILE NAȚIONALE MILITARE ÎN ANUL 2017

Citește cu atenție textul de mai jos:
N-am văzut de nicăieri o lună m ai mare
Ca din vârful muntelui înzăpezit.
Parcă i -a împrumutat limpezimea
Sufletul meu nesfârșit.

Vântul poartă -n văile -albastre
Râuri de scântei ca -n vrăji străvechi.
Florile iernii suflate pe cetini
Îmi alunecă melodii de cleștar în urechi.

Aici totul, pădurile doinare,
Cerul bun, colibile goale de stână,
Ramurile nopții, adunate în inimă,
Se prefac în sânge sănătos, tânăr.

Codrii din vale sună din corn,
Curg jderii și umbrele nopții grăbite.
Aici închipuirea e tare ca ozonul
Și visele scapără -n muchi împetrite.

Încât aș privi pe un lucru firesc
Dacă pe frunțile prietenilor de drum, în zbor,
Ar sălta flăcări de cântec și forță
Împletite după chipul iubirilor lor.
Nicolae Labiș, Noapt e de iarnă

Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect la următoarele cerințe, cu
privire la textul dat.

1. Se regăsesc mărci ale eului liric în ambele secvențe din seria:
A. N-am văzut de nicăieri; Codrii din vale sună din corn;
B. Sufletul meu nesfârșit; Curg jderii și umbrele nopții grăbite;
C. Sufletul meu nesfârșit; Încât aș privi pe un lucru firesc;
D. N-am văzut de nicăieri; Curg jderii și umbrele nopții grăbite.

2. Din punct de vedere stilistic, în versurile Vântul poartă -n văile -albastre /Râuri de scântei ca -n vrăji
străvechi există:
A. personificare și antiteză;
B. epitet și comparație;
C. hiperbolă și epitet;
D. antiteză și comparație.
3. Măsura versurilor Aici închipuirea e tare ca ozonul/Și visele scapără -n muchi împetrite este de:
A. 14 silabe și 12 si labe;
B. 14 silabe și 14 silabe;
C. 14 silabe și 13 silabe;
D. 13 silabe și 14 silabe.

4. Sunt utilizate cu sens figurat toate cuvintele din seria:
A. o lună, muntelui, nopții ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
38 din 81 B. râuri, florile, ramurile ;
C. codrii, frunțile, flăcări ;
D. cleștar, stână, chipul .

5. Rolul fiecărei cratime în secvențele N-am văzut și i-a împrumutat este explicat corect, în ordine, în
seria:
A. marchează elidarea unei vocale; marchează despărțirea a două cuvinte;
B. marchează despărțirea a două cuvinte; marchează evitarea unui hiat;
C. marchează rostirea legat ă a două cuvinte; marchează căderea unei vocale;
D. marchează elidarea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte.

6. Cuvintele nicăieri, goale, prietenilor conțin, în ordine:
A. diftong, diftong, vocale în hiat;
B. triftong, diftong, diftong;
C. vocale în hi at, vocale în hiat, diftong;
D. vocale în hiat, diftong, vocale în hiat.

7. Cuvintele limpezimea, grăbite, încât s-au format, în ordine, prin:
A. schimbarea valorii gramaticale, derivare, compunere;
B. derivare, compunere, derivare;
C. derivare, schimbarea valorii grama ticale, compunere;
D. compunere, schimbarea valorii gramaticale, derivare.

8. Conjugarea și modul fiecărui verb subliniat din secvențele N-am văzut de nicăieri o lună mai mare;
Se prefac în sânge sănătos, tânăr; Încât aș privi pe un lucru firesc sunt, în ordine :
A. conjugarea a II -a, modul imperativ; conjugarea a IV -a, modul conjunctiv, conjugarea a III -a,
modul condițional -optativ;
B. conjugarea a II -a, modul indicativ; conjugarea a III -a, modul indicativ; conjugarea a IV -a,
modul condițional -optativ;
C. conjugarea I, m odul condițional -optativ; conjugarea a II -a, modul indicativ; conjugarea a II –
a, modul indicativ;
D. conjugarea I, modul indicativ; conjugarea a III -a, modul conjunctiv, conjugarea a IV -a,
modul infinitiv.

9. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din versurile Ar sălta flăcări de cântec și forță/
Împletite după chipul iubirilor lor. sunt, în ordine:
A. complement direct, complement indirect, atribut pronominal;
B. subiect, complement indirect, atribut adjectival;
C. complement direct, atribut substantival p repozițional, atribut adjectival;
D. subiect, atribut substantival prepozițional, atribut pronominal.

10. Prin expansiunea termenilor subliniați din versurile Codrii din vale sună din corn și Aici
închipuirea e tare ca ozonul se obțin:
A. o propoziție subordonată c ircumstanțială de loc și o propoziție subordonată predicativă;
B. o propoziție subordonată circumstanțială de loc și o propoziție subordonată circumstanțială
de mod;
C. o propoziție subordonată atributivă și o propoziție subordonată predicativă;
D. o propoziție sub ordonată atributivă și o propoziție subordonată circumstanțială de mod.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
39 din 81
VARIANTA 1
Citește cu atenție textul de mai jos:

Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne,
Iubiții mei, priviți dansul acesta nou, nou, nou,
Noaptea -și ascunde ca pe -o patimă vântul în bezne,
Dansului meu i -e vântul ecou.

De frânghiile ploii mă cațăr, mă leg, mă apuc
Să fac legătura -ntre voi și -ntre stele.
Știu, voi iubiți părul meu grav și năuc.
Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele.

Priviți până o să vi se atingă privirea de vânt
Brațele mele ca niște fulgere vii, jucăușe –
Ochii mei n -au cătat niciodată -n pământ,
Gleznele mele n -au purtat niciodată cătușe!

Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze și destrame -mă vântul,
Iubiți -mi liberul dans fluturat peste voi –
Genunchii mei n -au sărutat niciodată pământul,
Părul meu nu s -a zbătut niciodată -n noroi!

Ana Blandiana, Dans în ploaie

Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect la următoar ele cerințe, cu
privire la textul dat.

1. Secvența în care se regăsește o marcă a eului liric este:
A. i-e vântul ecou;
B. dansul acesta nou, nou, nou;
C. iubiți părul meu grav și năuc;
D. Noaptea -și ascunde ca pe -o patimă vântul în bezne.

2. Din punct de vedere stilist ic, în versurile De frânghiile ploii mă cațăr, mă leg, mă apuc /Să fac
legătura -ntre voi și -ntre stele există, în ordine:
A. antiteză și metaforă;
B. comparație și metaforă;
C. metaforă și epitet;
D. metaforă și enumerație.

3. Măsura primelor două versuri și rima poeziei sunt:
A. 20 de silabe și 14 silabe, rimă împerecheată;
B. 20 de silabe și 14 silabe, rimă încrucișată;
C. 19 silabe și 14 silabe, rimă încrucișată;
D. 20 de silabe și 19 silabe, rimă împerecheată.

4. Sunt utilizate cu sens figurat toate cuvintele din seria:
A. frânghiil e, flăcările, destrame -mă;
B. ploaia, frânghiile, tâmplelor ;
C. nou, vântul, stele ;
D. ploaia, flăcările, ochii.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
40 din 81
5. Rolul cratimei în secvențele legătura -ntre voi și destrame -mă este explicat corect, în ordine, în
seria:
A. marchează căderea unei vocale; marchează desp ărțirea a două cuvinte;
B. marchează evitarea unui hiat; marchează evitarea unui hiat;
C. marchează căderea unei consoane; marchează rostirea legată a două cuvinte;
D. marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte.

6. Cuvintele frânghiile, n ăuc, vouă conțin, în ordine:
A. vocale în hiat, vocale în hiat, triftong;
B. vocale în hiat, vocale în hiat, vocale în hiat;
C. vocale în hiat, vocale în hiat, diftong;
D. diftong, vocale în hiat, diftong.

7. Cuvintele jucăușe, niciodată, meu s-au format, în ordine, pri n:
A. derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale;
B. schimbarea valorii gramaticale, compunere, derivare;
C. compunere, derivare, schimbarea valorii gramaticale;
D. derivare, schimbarea valorii gramaticale, compunere.

8. Valoarea morfologică și cazul fiecărui cuvânt subliniat din versul Iubiții mei, priviți dansul acesta
nou, nou, nou sunt în ordine:
A. pronume posesiv, caz vocativ; adjectiv pronominal demonstrativ, caz acuzativ;
B. adjectiv pronominal posesiv, caz vocativ; adjectiv pronominal demonstrativ, caz acuza tiv;
C. adjectiv pronominal posesiv, caz nominativ; adjectiv pronominal demonstrativ, caz acuzativ;
D. adjectiv pronominal posesiv, caz genitiv; adjectiv pronominal demonstrativ, caz nominativ.

9. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din versul Dans ului meu i -e vântul ecou sunt în
ordine:
A. complement indirect, subiect, nume predicativ;
B. complement direct, nume predicativ, subiect;
C. atribut substantival genitival, nume predicativ, subiect;
D. complement indirect, subiect, complement direct.

10. Prin expansiune a termenilor subliniați din versurile Vouă vă plac flăcările tâmplelor mele și
Iubiți -mi liberul dans fluturat peste voi se obțin:
A. o propoziție subordonată completivă directă și o propoziție subordonată atributivă;
B. o propoziție subordonată subiectivă ș i o propoziție subordonată atributivă;
C. o propoziție subordonată completivă directă și o propoziție subordonată subiectivă;
D. o propoziție subordonată subiectivă și o propoziție subordonată completivă directă.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
41 din 81
VARIANTA 2
Citește cu atenție textul de mai j os:

Primăvară! primăvară! crapă mugurii la baltă,
Sălciile verzi le -ndoaie vântul cu suflare caldă,
Pe poteci sfios se -ntinde umbra nouă -a foilor –
Primăvară, mama noastră, dă -ne drumul oilor,
Drumul cel pierdut pe care îl mai știu, din sat , bătrânii!…
Doru -n mine înfrunzește: dorul turmii, dorul stânii.
În zadar mă -nchid în casă și m -ascund pe după cărți,
Dor de ducă mă ajunge, dor hain din zece părți:
Buchiile le zăpăcește, gândurile le încurcă.
Văd un gol de munte -n soare și văd turmele cum urcă;
Tot aud cum latră câinii, cum tălăngile răspund,
Când adânc ca vântu -n frunză, când ca ape vii pe prund,
După cum cotește drumul mai departe, mai aproape,
Spre lumina de poiană ce prin fagi răzleți încape…

Ion Pillat, Primăvară (fragment)

*buchiile – literele
*talangă – clopot care se atârnă la gâtul vitelor și al oilor

Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect la următoarele cerințe, cu
privire la textul dat.

1. Se reg ăsesc mărci ale eului liric în ambele secvențe din seria:
A. îl mai știu, din sat, bătrânii!; văd turmele cum urcă ;
B. În zadar mă -nchid în casă; Buchiile le zăpăcește ;
C. m-ascund pe după cărți; Văd un gol de munte -n soare ;
D. gândurile le încurcă; prin fagi răzleți încape.

2. Din punct de vedere stilistic, în versul Doru -n mine înfrunzește: dorul turmii, dorul stânii. există:
A. personificare și epitet;
B. metaforă și comparație;
C. epitet și metaforă;
D. metaforă și repetiție.

3. Rima poeziei și măsura versurilor Pe poteci sfios se -ntinde umbra nouă -a foilor –/Primăvară,
mama noastră, dă -ne drumul oilor, sunt:
A. rimă împerecheată, măsură de 15 și 15 silabe;
B. rimă încrucișată, măsură de 16 și 15 silabe;
C. rimă îmbrățișată, măsură de 17 și 16 silabe;
D. rimă împerecheată, măsură de 16 și 15 silabe.

4. Sunt utilizate cu sens figurat toate cuvintele din seria:
A. mugurii, Sălciile, vii ;
B. sfios, mama, vii ;
C. verzi, bătrânii, oilor ;
D. munte, turmele, câinii.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
42 din 81
5. Rolul cratimei în secvențele dă-ne drumul oilor și mă-nchid este explicat corect, în ordine, în
seria:
A. marchează rostirea legată a două cuvinte; marchează căderea unei vocale;
B. marchează despărțirea a două cuvinte; marchează evitarea unui hiat;
C. marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvinte;
D. marchează elidarea unei vocale; mar chează despărțirea a două cuvinte.

6. Cuvintele Sălciile , hain, poiană conțin, în ordine:
A. diftong, diftong, triftong;
B. diftong, diftong, diftong;
C. vocale în hiat, vocale în hiat, diftong;
D. vocale în hiat, diftong, vocale în hiat.

7. Cuvintele primăvară, înfrun zește, un gol s-au format, în ordine, prin:
A. derivare, compunere, compunere;
B. schimbarea valorii gramaticale, derivare, compunere;
C. compunere, compunere, schimbarea valorii gramaticale;
D. compunere, derivare, schimbarea valorii gramaticale.

8. Valoarea morfolog ică și cazul fiecărui cuvânt subliniat din versurile Primăvară, mama noastră ,
dă-ne drumul oilor,/Drumul cel pierdut pe care îl mai știu, din sat, bătrânii !… sunt, în ordine:
A. adjectiv pronominal posesiv, cazul nominativ; substantiv comun, cazul nomina tiv;
B. adjectiv pronominal posesiv, cazul vocativ; substantiv comun, cazul nominativ;
C. pronume posesiv, cazul genitiv; substantiv comun, cazul vocativ;
D. pronume posesiv, cazul vocativ; adjectiv propriu -zis, cazul vocativ.

9. Din punct de vedere sintactic, cuvint ele subliniate din versurile Dor de ducă mă ajunge, dor hain
din zece părți:/Buchiile le zăpăcește, gândurile le încurcă. sunt, în ordine:
A. complement direct, atribut adjectival, complement direct;
B. complement indirect, atribut adjectival, subiect;
C. compleme nt direct, atribut adjectival, subiect;
D. complement indirect, atribut substantival prepozițional, complement direct.

10. Prin expansiunea termenilor subliniați din versurile Sălciile verzi le -ndoaie vântul cu suflare
caldă,/ Pe poteci sfios se-ntinde umbra nou ă-a foilor. se obțin, în ordine:
A. o propoziție subordonată completivă directă și o propoziție subordonată atributivă;
B. o propoziție subordonată subiectivă și o propoziție subordonată atributivă;
C. o propoziție subordonată subiectivă și o propoziție subordonată circumstanțială de mod;
D. o propoziție subordonată completivă directă și o propoziție subordonată circumstanțială de
mod.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
43 din 81 VARIANTA 3

Citește cu atenție textul de mai jos:

Se poate să nu fie nimic în veșnicie,
Acolo unde noaptea se pun pe cer peceț i.
Voi însă, din cuvinte, faceți ceva să fie,
Desfaceți lumii aripi spre alte dimineți.

Se poate gol să fie și nimeni să nu are,
Cu nori, întinsul veșnic sub care viețuim.
Voi însă, din adâncuri, urcați pe cer alt soare,
Să fie o lumină spre care să suim.

Chiar fulgii de zăpadă, ce cad pe lumea -ntinsă,
Și nasc în inimi griji, lumină sau tumult,
Voi faceți -i să fie, în cânt, cenușa stinsă
A unor vechi orașe, ce -au ars în cer, demult.

Deschideți porți prin cântec, spre altă măreție,
Și faceți alte drumuri, prin inimi și prin scris,
Dați aripi fanteziei și faceți -o să fie,
Că e nevoie -n lume de cântec și de vis.

Virgil Carianopol, Poeților

Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răsp unsului corect la următoarele cerințe, cu
privire la textul dat.

11. Se regăsesc mărci ale eului liric în ambele secvențe din seria:
A. întinsul veșnic sub care viețuim; ce cad pe lumea -ntinsă;
B. Se poate gol să fie; Să fie o lumină spre care să suim;
C. Voi însă, din adâncuri, urcați pe cer alt soare; ce cad pe lumea -ntinsă;
D. întinsul veșnic sub care viețuim; Să fie o lumină spre care să suim.

12. Din punct de vedere stilistic, în secvențele Acolo unde noaptea se pun pe cer peceți și cenușa
stinsă/ A unor vechi orașe, ce-au ars în cer există, în ordine:
A. metaforă și metaforă;
B. metaforă și comparație;
C. personificare și antiteză;
D. antiteză și metaforă.

13. Rima poeziei și măsura versurilor Dați aripi fanteziei și faceți -o să fie,/Că e nevoie -n lume de
cântec și de vis. sunt:
A. rimă împerecheată, măsură de 14 și 13 silabe;
B. rimă încrucișată, măsură de 14 și 14 silabe;
C. rimă încrucișată, măsură de 14 și 13 silabe;
D. rimă împerecheată, măsură de 13 și 14 silabe.

14. Sunt utilizate cu sens figurat toate cuvintele din seria:
A. dimineți, fulgii , măreție;
B. să nu are, nasc, drumuri;
C. dimineți, zăpadă, măreție;
D. noaptea, cad, porți.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
44 din 81
15. Rolul cratimei în secvențele pe lumea -ntinsă și ce-au ars este explicat corect, în ordine, în seria:
A. marchează căderea unei vocale; marchează rostirea legată a două cuvin te;
B. marchează despărțirea a două cuvinte; marchează evitarea unui hiat;
C. marchează rostirea legată a două cuvinte; marchează căderea unei vocale;
D. marchează elidarea unei vocale; marchează despărțirea a două cuvinte.

16. Cuvintele veșnicie, suim, nevoie conțin , în ordine:
A. diftong, diftong, vocale în hiat;
B. diftong, diftong, triftong;
C. vocale în hiat, vocale în hiat, diftong;
D. vocale în hiat, diftong, vocale în hiat.

17. Cuvintele ceva, desfaceți, altă s-au format, în ordine, prin:
A. compunere, derivare, derivare;
B. derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale;
C. derivare, schimbarea valorii gramaticale, derivare;
D. compunere, derivare, schimbarea valorii gramaticale.

18. Valoarea morfologică și cazul fiecărui cuvânt subliniat din secvențele nimeni să nu are,/Cu nori
și Voi faceți -i sunt, în ordine:
A. pronume nehotărât, cazul nominativ; pronume personal, cazul dativ;
B. pronume negativ, cazul nominativ; pronume personal, cazul acuzativ;
C. pronume negativ, cazul nominativ; pronume personal, cazul dativ;
D. pronume nehotărât, caz ul nominativ; pronume personal, cazul acuzativ.

19. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din versul Voi însă, din adâncuri, urcați pe cer
alt soare , sunt, în ordine:
A. subiect, complement indirect, complement direct;
B. subiect, complement circumsta nțial de loc, complement direct;
C. complement direct, complement circumstanțial de loc, subiect;
D. complement direct, complement direct, subiect.

20. Propozițiile subordonate din versurile Se poate să nu fie nimic în veșnicie,/Acolo unde noaptea se
pun pe cer pec eți. sunt, în ordine:
A. o propoziție subordonată subiectivă și o propoziție subordonată circumstanțială de loc;
B. o propoziție subordonată completivă directă și o propoziție subordonată atributivă;
C. o propoziție subordonată subiectivă și o propoziție subordonat ă atributivă;
D. o propoziție subordonată completivă directă și o propoziție subordonată circumstanțială de
loc.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
45 din 81 VARIANTA 4

Citește cu atenție textul de mai jos:
ACTUL I
[…]
DAN: Irina, Irina, sunt fericit! Ce e cu tine? Ce ai?
(Tăcere lungă.)
IRINA: Nimic, Dan.
BUNICA: Iată-ne în familie. Ce vesel e!
EMILIA: În familia noastră domnește foarte multă armonie și unitate. Chiar dacă se discută mai
aprins, toți se iubesc.
GRIGORE: Așa trebuie să fie familia. O citadelă* în calea valurilor vieții.
BUNICA: Familia voastră o să plesnească ca un dovleac răscopt, la prima izbitură. Îmi pare rău
numai de copiii ăștia, care nu sunt putregaiuri, ca voi, și care trăiesc în viață așa cum ar juca la rișcă.
MATEI: Ești atât de sigură că nu știm ce vrem, bunico?
BUNI CA: Tu, mai cu seamă, nu ai dreptul să vorbești. Te îmbeți cu vorbe, cu năluci. Și -i îmbeți și pe
alții. Ai să vezi într -o zi că e o beție cumplit de tristă.
MATEI: Dumitale nu -mi permit să -ți răspund.
BUNICA: Ești foarte deștept, Matei, dar pe mine nu mă poți convinge.
ADELA: Nici pe mine!
BUNICA: Sunt prea legată de realitate. Într -o viață întreagă, am ajuns să -i înțeleg frumusețea și
prețul. E mult mai frumoasă realitatea asta, chiar când e tragică, decât jocurile tale de oglinzi, Matei.
E adevărat! (Cu compătimire:) Plăsmuitor de miraje!
MATEI: Mulțumesc.
BUNICA: Când eram tânără aș fi vrut, poate, să întâlnesc și eu un om seducător ca tine. Mai bine că
nu l-am întâlnit.
EMILIA: Eu nu pricep nimic.
IRINA: Lumea lui Matei e reală.
PETRU: E lumea libert ății.
BUNICA: Și ce e libertatea, Petru?
PETRU: Lipsa constrângerii. Afirmarea eului. Să ajungi dincolo de bine și de rău.
BUNICA: Vezi cum i -ai îmbătat? Singura libertate a omului este să aleagă. Între bine și rău. Știi ce
înseamnă a trece dincolo?
PETR U: Curaj .
BUNICA: Nu, lașitate.
MATEI: Facem filozofie de doi bani jumate!
BUNICA (ridicând din umeri): Omul nu -și poate dovedi omenia decât între oameni. Și restul e bâiguială,
aiureli.
Horia Lovinescu, Citadela sfărâmată
*citadelă – mică fortăreață care servea ca rezistență și ca ultim refugiu al celor asediați
*rișcă – numele unui joc de noroc în care trebuie să se ghicească pe ce parte va cădea o monedă
aruncată în sus
Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect la următoarele c erințe, cu
privire la textul dat.
1. Trăsăturile genului literar în care se încadrează textul dat se află în seria:
A. prezența naratorului, prezența personajelor, dialogul ca mod de expunere dominant;
B. prezența personajelor, dialogul ca mod de expunere dominan t, prezența notațiilor autorului;
C. dialogul ca mod de expunere dominant, prezența naratorului, prezența mărcilor
subiectivității;
D. prezența naratorului, prezența notațiilor autorului, exprimarea indirectă a sentimentelor.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
46 din 81
2. Rolul notațiilor autorului în tex tul dat este:
A. de a arăta mimica personajelor;
B. de a evidenția acțiunea personajelor;
C. de a sugera atitudinea personajului;
D. de a prezenta elementele de decor.

3. Sintagma Plăsmuitorul de miraje este atribuită, în textul dat, personajului:
A. PETRU;
B. IRINA;
C. MATEI;
D. DAN.

4. O trăsătură a personajului BUNICA ce reiese din secvența E mult mai frumoasă realitatea asta,
chiar când e tragică, decât jocurile tale de oglinzi, Matei. este:
A. generozitatea;
B. orgoliul;
C. solitudinea;
D. optimismul.

5. Rolul virgulei în secvențele Nimi c, Dan. și Te îmbeți cu vorbe, cu năluci. este explicat corect, în
ordine, în seria:
A. izolează un substantiv în cazul vocativ; marchează un raport de coordonare;
B. izolează o structură incidentă; izolează un substantiv în cazul vocativ;
C. marchează un raport d e subordonare, prin juxtapunere; marchează un raport de coordonare;
D. izolează un substantiv în cazul vocativ; izolează o structură incidentă.

6. Cuvintele familia , copiii , trăiesc conțin, în ordine:
A. diftong, triftong, vocale în hiat;
B. diftong, diftong, voca le în hiat;
C. vocale în hiat, triftong, triftong;
D. vocale în hiat, diftong, diftong.

7. Aparțin aceleiași familii lexicale toate cuvintele din seria:
A. vorbuliță, vorbăreț, vorbitor, învolbura;
B. curajos, încuraja, încurajare, încurajator;
C. răscopt, răzbunător, ră spopit, răspunde;
D. amărăciune, tristețe, supărare, mâhnire.

8. Valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate din secvența: În familia noastră domnește
foarte multă armonie și unitate. Chiar dacă se discută mai aprins, toți se iubesc. sunt, în ordine:
A. adjectiv pronominal posesiv, cazul acuzativ; adjectiv propriu -zis, cazul nominativ; pronume
nehotărât, cazul nominativ;
B. pronume posesiv, cazul acuzativ; adjectiv pronominal, cazul acuzativ; pronume negativ,
cazul nominativ;
C. pronume personal, cazul genitiv; adjectiv propriu -zis, cazul nominativ; adjectiv pronominal
nehotărât, cazul nominativ;
D. adjectiv pronominal posesiv, cazul genitiv; adjectiv propriu -zis, cazul nominativ; pronume
demonstrativ, cazul acuzativ.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
47 din 81 9. Din punct de vedere sintactic, cuvintele sublin iate din secvența: Îmi pare rău numai de copiii
ăștia, care nu sunt putregaiuri, ca voi, și care trăiesc în viață așa cum ar juca la rișcă. sunt, în
ordine:
A. subiect, complement direct, complement indirect;
B. complement indirect, subiect, complement circumst anțial de mod;
C. complement indirect, atribut pronominal, complement circumstanțial de mod;
D. subiect, subiect, atribut adverbial.

10. Propozițiile subordonate din secvența: Când eram tânără aș fi vrut, poate, să întâlnesc și eu un om
seducător ca tine. Mai bin e că nu l -am întâlnit. sunt, în ordine:
A. propoziție subordonată circumstanțială de timp, propoziție subordonată subiectivă,
propoziție subordonată circumstanțială de mod, propoziție subordonată subiectivă;
B. propoziție subordonată atributivă, propoziție subo rdonată subiectivă, propoziție subordonată
completivă directă;
C. propoziție subordonată circumstanțială de timp, propoziție subordonată completivă directă,
propoziție subordonată subiectivă;
D. propoziție subordonată circumstanțială de timp, propoziție subordon ată subiectivă,
propoziție subordonată subiectivă.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
48 din 81 VARIANTA 5
Citește cu atenție textul de mai jos:

În ziua când, coborând de la Brăila cu cele cinci vagoane de grâu, „Penelopa” acosta la vechiul
chei de zid din Galați, unde căpitanul avea de gând să întâ rzie o după -amiază și o noapte, pentru
anumite socoteli cu niște simpatrioți* stabiliți în oraș, trenul de București aducea aici, pe linia de la
Bărboși, deschisă de curând, și depunea pe peronul gării încă în lucru, un călător deosebit de ceilalți.
Acesta era un bărbat de vreo treizeci și patru de ani, de statură potrivită, dacă nu chiar înaltă, cu
ochii negri, scânteietori și neliniștiți, cu părul castaniu, cu trăsăturile feței desenate apăsat; dar, în
înfățișarea lui, numai obrazul ars de soare și de vân t îl făcea să pară de vârsta arătată mai sus,
altminteri părând mult mai tinerel.
Spre deosebire de ceilalți călători din vagonul de clasa întâi, îmbrăcați în redingote* negre, cu
veste înflorate, gulere scrobite și pălării tari, cam greoi în aceste haine adoptate de curând, tânărul
nostru se mișca sprinten în costumul său neobișnuit, un costum cafeniu, alcătuit dintr -o haină în
carouri și pantaloni de golf, răsfrânți peste genunchi, cu ciorapi scoțieni și ghete foarte bombate la
vârf. În vreme ce vecinii săi își îmbrăcau cu multă cumpănire pardesiile negre, el luă din cui o
pelerină și -o aruncă sub braț, împreună cu șapca de călătorie până atunci aflată în plasă, apoi,
apucând cu cealaltă mână un mic geamantan roșu, cu burduf, deschise ușa compartimentului care
răspundea direct afară și sări pe peron încă înainte ca trenul să se fi oprit. […]
Într-adevăr, tânărul călător părea să fie un străin, necunoscător al limbii vecinilor săi, fiindcă
tot timpul drumului nu scosese un cuvânt, ci privise stăruitor pe geam peisajul care i se desfășura în
fața ochilor.
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!
*simpatriot – compatriot
*redingotă – haină bărbătească de ceremonie

Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect la următoarele cerințe, cu
privir e la textul dat.

1. Trăsăturile genului literar în care se încadrează textul dat se regăsesc în seria:
A. prezența personajelor, abundența figurilor de stil, prezența eului liric;
B. prezența eului liric, prezența imaginilor artistice, descrierea ca mod de expuner e dominant;
C. prezența narațiunii, prezența personajelor, existența indicilor temporali;
D. descrierea ca mod de expunere dominant, narațiunea la persoana I, prezența eului liric.

2. Trăsăturile descrierii artistice, regăsite în textul dat, se află în seria:
A. frecvența structurilor substantiv -adjectiv, prezența elementelor de expresivitate artistică;
B. prezența elementelor de expresivitate artistică, organizarea cronologică a întâmplărilor;
C. frecvența verbelor, prezența indicilor spațiali;
D. organizarea cronologică a în tâmplărilor, frecvența verbelor.

3. În secvența Într-adevăr, tânărul călător părea să fie un străin, necunoscător al limbii vecinilor săi,
fiindcă tot timpul drumului nu scosese un cuvânt, ci privise stăruitor pe geam peisajul există, în
ordine:
A. caracterizar e directă, realizată de narator; caracterizare indirectă, prin acțiune;
B. caracterizare directă, realizată de celelalte personaje; autocaracterizare;
C. caracterizare indirectă, prin limbaj; caracterizare directă, realizată de narator;
D. caracterizare indirectă, prin nume; caracterizare indirectă, prin acțiune;

4. Sinonime pentru sensul din text al cuvintelor scânteietori , stăruitor sunt:
A. lucitori, neconvingător;
B. sclipitori, static;
C. fumurii, neclintit;
D. strălucitori, insistent.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
49 din 81
5. Rolul virgulei în secvența fiindcă to t timpul nu scosese un cuvânt, ci privise stăruitor pe geam
peisajul este de a marca:
A. un raport de subordonare la nivelul frazei;
B. un raport de coordonare la nivelul frazei;
C. un raport de coordonare la nivelul propoziției;
D. o apoziție dezvoltată.

6. Sunt mon osilabice toate cuvintele din seria:
A. când , grâu , cam, ghete ;
B. cu, luă, apoi, fie;
C. cinci , vânt, tari, braț;
D. gând , ani, greoi , geam .

7. Omonimele cuvintelor chei, mai, golf din text se regăsesc în toate enunțurile din seria:
A. Am pierdut două chei.; În mai a înfl orit liliacul.; Corabia a plecat din golf.;
B. Am doi vecini chei.; Nu mai pot!; Îmi place să joc golf.
C. Am admirat apusul pe chei.; M -ai chemat?; Mingea de golf a plonjat în lac.
D. Călătorii au rămas în gară, pe chei.; Mai ajungi?; Am înotat în golf.

8. Valorile morfologice ale cuvântului „o”, subliniat în secvențele să întârzie o după -amiază și o
noapte ; el luă din cui o pelerină și -o aruncă sub braț , sunt, în ordine:
A. pronume personal; numeral cardinal, interjecție;
B. numeral cardinal; pronume personal, articol neh otărât;
C. articol nehotărât; pronume personal, numeral cardinal;
D. numeral cardinal; articol nehotărât, pronume personal.

9. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din secvența dar, în înfățișarea lui, numai
obrazul ars de soare și de vânt îl făcea să pară de vârsta arătată mai sus, altminteri părând mult
mai tinerel sunt, în ordine:
A. complement indirect, complement direct, complement circumstanțial de mod;
B. atribut adjectival, complement indirect, nume predicativ;
C. atribut pronominal, complement direct , nume predicativ;
D. atribut pronominal, complement direct, complement circumstanțial de mod.

10. Prin contragerea subordonatelor din secvența apoi, apucând cu cealaltă mână un mic geamantan
roșu, cu burduf, deschise ușa compartimentului care răspundea direct a fară și sări pe peron încă
înainte ca trenul să se fi oprit. se obțin, în ordine:
A. complement direct, complement circumstanțial de loc;
B. atribut, complement circumstanțial de timp;
C. atribut, complement circumstanțial de mod;
D. complement direct, complement cir cumstanțial de loc.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
50 din 81 VARIANTA 6
Citește cu atenție textul de mai jos:

Soarele trecuse de zenit*. Razele grele, pline de aur, incendiau cetatea mută. Cireșarii
porniseră în marș triumfal spre poarta cetății. Truda și chinul, și emoțiile, și încleștările, ș i visele lor
erau răsplătite. Pătrundeau, după veacuri de liniște netulburată, în cea mai tainică și mai ascunsă
cetate dintre toate cetățile țării.
Niciun glas însă nu -i întâmpină, nicio trompetă speriată nu anunță temerara lor apariție.
Niciun cavaler îm brăcat în haine de epocă nu -și duse mâna dreaptă la piept, pentru a face
plecăciunea și chemarea cuvenită: „Sosesc excelențele lor… Cireșarii…”. Și totuși, tinerii pătrundeau
pe poarta cea mare a cetății, își purtau pașii înfiorați pe lespezi de granit, tr eceau printre coloane și
arcade naturale de piatră. Înaintau spre intrarea castelului. Două stânci își apropiau crestele, parcă
atingându -și-le, alcătuind o poartă ciudată, ca un triunghi isoscel. Abia când trecură pragul invizibil
al porții de cremene*, o chii lor întâlniră primele străluciri ale castelului.
Ajunseseră într -un uriaș amfiteatru descoperit, cu pereții rotunzi, căptușiți în marmură.
Podeaua amfiteatrului, pardosită cu lespezi de granit, era tăiată în mijloc de un drum îngust, bătut din
plăci albe de marmură. Drumul alb și strălucitor lega poarta triunghiulară de cremene de altă poartă,
care se zărea ca o arcadă de gheață sclipitoare, ca o provocare și o răzvrătire a naturii. Intrarea în
castel! Capetele ascuțite ale stâncilor nu lăsau să se va dă turnurile și cupolele castelului. Dar în
sufletele cuceritorilor nu mai era loc pentru îndoieli și spaime. Erau atât de siguri că se află în vechea
curte domnească în care se adăpostiseră în vremuri de cumplită bejenie* familia domnească și averile
țării!
De-a lungul zidurilor rotunde se ridicau, din loc în loc, cuburi de piatră folosite cândva ca
jețuri și bănci de către castelani. Două havuzuri* secate găureau podeaua de cremene, la dreapta și la
stânga punții de marmură. Lângă unul din bazine încremen ise de veacuri o amforă* veche, zveltă și
intactă, acoperită cu lac negru și încrustații albe.
Privirile cireșarilor alergau uimite prin marele amfiteatru descoperit. Reflexele marmurii le
frigeau ochii. Se uitau, nemișcați și tăcuți, și priveau totul cu t resăriri și respirații nesigure. Într -un
târziu, Victor rupse tăcerea:
— Castelul e pustiu! Nimeni n -a trecut pe -aici!
Într-adevăr, în pulberea care acoperise granitul și marmura ca un voal nu se zărea nicio urmă,
nicio călcătură.
— Și totuși, descoperi Lu cia, sunt urme… Cineva a umblat pe aici.
Ochii ei zăriseră niște semne ciudate, undeva, pe pardoseala de granit. Parcă trăsese cineva
prin pulbere o linie subțire, sinuoasă, care ducea spre havuzul din stânga. Lucia urmări curioasă linia
până la marginea b azinului.
— Nu înțeleg, ce poate fi? Oare…
Dar nu reuși să -și termine fraza.

Constantin Chiriță, Cireșarii
*zenit – amiază
*cremene – varietate de rocă
*bejenie – fugă vremelnică a populației din cauza invaziilor, a persecuțiilor sau a asupririi
*havuz – fântână arteziană
*amforă – vas mare cu două toarte, în care se păstra și se transporta vinul în Antichitate

Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect la următoarele cerințe, cu
privire la textul dat.

1. Trăsăturile genului liter ar în care se încadrează textul dat se află în seria:
A. prezența elementelor de expresivitate artistică, prezența personajelor, prezența eului liric;
B. narațiunea ca mod de expunere dominant, prezența reperelor spațio -temporale, prezența
naratorului;
C. descriere a ca mod de expunere dominant, prezența personajelor, prezența eului liric;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
51 din 81 D. exprimarea ideilor și a sentimentelor în mod direct, prezența naratorului, prezența reperelor
spațiale.

2. Din punct de vedere stilistic, în secvența Drumul alb și strălucitor lega p oarta triunghiulară de
cremene de altă poartă, care se zărea ca o arcadă de gheață sclipitoare, ca o provocare și o
răzvrătire a naturii. , există, în ordine:
A. hiperbolă, comparație, enumerație;
B. personificare, antiteză, repetiție;
C. epitet, personificare, comp arație;
D. metaforă, epitet, alegorie.

3. Ordinea logică și temporală a întâmplărilor din text este corect marcată în seria:
A. În curtea domnească se află un amfiteatru.
Castelul este pustiu.
Lucia găsește câteva semne pe pardoseală.
B. Lucia găsește câteva semne pe pardoseală.
Cireșarii descoperă intrarea în castel.
Castelul este pustiu.
C. Castelul este pustiu.
Cireșarii pornesc spre poarta cetății.
Copiii zăresc o amforă veche.
D. Cireșarii pornesc spre poarta cetății.
Lucia găsește câteva semne pe pardoseală.
Cireșarii descoperă intrarea în castel.

4. Sunt utilizate cu sens propriu toate cuvintele din seria:
A. razele , gheață , zveltă , tresăriri ;
B. veacuri , trompetă , granit , răzvrătire ;
C. tainică , arcadă , îndoieli , lac;
D. soarele , cetatea , zidurilor , pardoseala .

5. Rolul virgulei în secvențele Niciun glas însă nu -i întâmpină, nicio trompetă speriată nu anunță
temerara lor apariție. și – Și totuși, descoperi Lucia, sunt urme… este explicat corect, în ordine, în
seria:
A. izolează o propoziție subordonată de regenta ei, izolează un substan tiv propriu în cazul vocativ;
B. marchează un raport de coordonare, izolează o apoziție de restul enunțului;
C. marchează un raport de subordonare, marchează un raport de coordonare;
D. marchează un raport de coordonare, izolează propoziția incidentă de restul enun țului.

6. Cuvintele stânci , gheață , reflexele , ei conțin, în ordine:
A. 6 litere, 6 sunete; 6 litere, 5 sunete; 9 litere, 9 sunete; 2 litere, 2 sunete;
B. 6 litere, 5 sunete; 6 litere, 4 sunete; 9 litere, 10 sunete; 2 litere, 3 sunete;
C. 6 litere, 6 sunete; 6 litere , 5 sunete; 9 litere, 10 sunete; 2 litere, 2 sunete;
D. 6 litere, 5 sunete; 6 litere, 6 sunete; 9 litere, 9 sunete; 2 litere, 3 sunete.

7. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria:
A. cireșarii , plecăciune , strălucitor , pardoseala ;
B. triumfal , netulburat ă, temerara , invizibil ;
C. răsplătite , cuceritorilor , castelani , încrustații ;
D. pătrundeau , amfiteatru , nesigure , curioasă .

8. Conjugarea, diateza și modul verbelor din ultima frază a textului sunt, în ordine:
A. conjugarea a III -a, diateza activă, modul indicativ; conjugarea I, diateza activă, modul
condițional -optativ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
52 din 81 B. conjugarea a IV -a, diateza activă, modul indicativ; conjugarea a III -a, diateza reflexivă, modul
conjunctiv;
C. conjugarea a IV -a, diateza activă, modul indicativ; conjugarea I, diateza activă, modul
conjunctiv;
D. conjugarea a III -a, diateza activă, modul indicativ; conjugarea a III -a, diateza reflexivă, modul
condițional -optativ.

9. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din secvența Două stânci își apropiau crestele,
parcă atingându -și-le, alc ătuind o poartă ciudată, ca un triunghi isoscel. sunt, în ordine:
A. subiect, complement indirect, subiect;
B. atribut adjectival, atribut pronominal, complement direct;
C. subiect, atribut pronominal, complement direct;
D. atribut adjectival, complement indirect, sub iect.

10. Propozițiile subordonate din secvența Erau atât de siguri că se află în vechea curte domnească în
care se adăpostiseră în vremuri de cumplită bejenie familia domnească și averile țării! sunt, în
ordine:
A. propoziție subordonată subiectivă, propoziție subordonată completivă directă;
B. propoziție subordonată completivă directă, propoziție subordonată completivă directă;
C. propoziție subordonată completivă directă, propoziție subordonată atributivă;
D. propoziție subordonată completivă indirectă, propoziție subo rdonată atributivă.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
53 din 81 VARIANTA 7

Citește cu atenție textul de mai jos:

Castanii erau umezi după ploaie, bulevardele reci, și deasupra mea, toamna.
Pășeam sfielnic și stânjenit de privirile celorlalți. Mă încruntam ca să prind curaj. Rezemat de
zid, pe co ridorul ce ducea la secretariat mă desfătam. Aș fi vrut să nu mă descopere nimeni, ci eu să -i
descopăr pe toți. Și mi -erau toți dragi, și gândeam de -acum, ei îmi sunt tovarăși… Zăream prea multe
studente, și toate mi se păreau frumoase, și le socoteam asem enea Hypothiei*. Simțeam cum cresc în
mine nădejdi și doruri, și cum se iscodesc neliniști. Îmi spuneam: nu e așa că „aceștia” sunt cei mai
frumoși ani? Și nu știam dacă trebuie să -i stăpânesc sau să -i las să mă stăpânească.
Trecuseră acele nopți tulburat e de gramatica greacă. Într -o dimineață dureros de senină m -am
coborât din mansardă. Flori de tufănică mă ispiteau. Cerul era înalt, înalt. Casa mi se părea atât de
bună, de dragă. Curtea îmi era prietenă. Tufele mari de liliac se umileau în soare. Atunci am hotărât:
greaca n -am s-o învăț „acum”. S -ar fi spus că așteptam un fapt de mult făgăduit. Și nu știam ce aștept.
Trebuia să -mi găsesc prieteni noi. Dar nu cutezam să vorbesc colegilor care se așezau în
băncile din spate și -mi priveau bănuitori lentilel e și zâmbetul. Nu cutezam să vorbesc colegelor, care
se așezau în băncile din față și nu mă priveau deloc. Așteptam.
… Ploua, ploua. Eu îmi cumpărasem cărți multe după bacalaureat. În mansardă, singur, citeam.
„Cea dintâi toamnă”, gândeam eu. Și zâmbeam.
Mircea Eliade, Gaudeamus
*Hypothia – matematiciană și filozoafă de origine greacă
Scrie pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect la următoarele cerințe, cu
privire la textul dat.
11. Trăsăturile genului literar în care se încadrează text ul dat se află în seria:
A. prezența naratorului, prezența eului liric, narațiunea ca mod de expunere dominant;
B. prezența personajelor, relatarea unei acțiuni, exprimarea directă a sentimentelor;
C. descrierea ca mod de expunere dominant, prezența eului liric, prezența mărcilor
subiectivității;
D. prezența naratorului, prezența personajelor, exprimarea indirectă a sentimentelor.

12. Din punct de vedere stilistic, în secvențele Simțeam cum cresc în mine nădejdi și doruri și Tufele
mari de liliac se umileau în soare. există:
A. metaforă și comparație;
B. metaforă și personificare;
C. enumerație și comparație;
D. personificare și hiperbolă.

13. O trăsătură a personajului -narator, desprinsă din secvența Dar nu cutezam să vorbesc colegilor
care se așezau în băncile din spate și -mi prive au bănuitori lentilele și zâmbetul. Nu cutezam să
vorbesc colegelor, care se așezau în băncile din față și nu mă priveau deloc. Așteptam. , este:
A. timiditatea;
B. orgoliul;
C. dorința de singurătate;
D. indiferența.

14. Cadrul spațio -temporal în care personajul -narat or citește este:
A. într-o noapte ploioasă de toamnă, în grădina casei;
B. într-o dimineață ploioasă de primăvară, la școală;
C. într-o dimineață ploioasă de toamnă, în mansarda casei;
D. într-o noapte ploioasă de primăvară, în mansarda casei.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
54 din 81 15. Rolul fiecărui semn de punctuație din secvența Atunci am hotărât: greaca n -am s-o învăț „acum”.
este explicat corect, în ordine, în seria:
A. marchează vorbirea directă, marchează citarea replicii unui personaj, marchează finalul unei
propoziții enunțiative;
B. marchează o explicați e, marchează insistența asupra unui cuvânt, marchează finalul unei
fraze enunțiative;
C. marchează un raport de subordonare, marchează reproducerea unui text, marchează o pauză
scurtă în vorbire;
D. marchează vorbirea directă, marchează reproducerea unui text, marchează finalul unei fraze
enunțiative.

16. Sunt corect despărțite în silabe cuvintele din seria:
A. sfi-el-nic, des-fă-tam, ba-ca-la-u-re-at;
B. sfiel-nic, des-fă-tam, ba-ca-la-u-reat;
C. sfi-el-nic, de-sfă-tam, ba-ca-lau-re-at;
D. sfiel-nic, des-fă-tam, ba-ca-lau-reat.

17. S-au format prin conversiune/schimbarea valorii gramaticale toate cuvintele din seria:
A. deasupra , sfielnic , rezemat , neliniști ;
B. toamna , stânjenit , neliniști , deloc ;
C. stânjenit , acele , tulburate , dureros ;
D. sfielnic , neliniști , dureros , cumpărasem .

18. Diateza, modul și timpul ultimelor trei verbe din secvența Rezemat de zid, pe coridorul ce ducea
la secretariat mă desfătam. Aș fi vrut să nu mă descopere nimeni […]. sunt, în ordine:
A. diateza activă, modul indicativ, timpul imperfect; diateza pasivă, modul condițional -optativ,
timpul perfect; diateza activă, modul indicativ, timpul prezent;
B. diateza reflexivă, modul indicativ, timpul imperfect; diateza activă, modul condițional –
optativ, timpul perfect; diateza activă, modul conjunctiv, timpul prezent;
C. diatez a activă, modul conjunctiv, timpul prezent; diateza pasivă, modul indicativ, timp
prezent; diateza reflexivă, modul conjunctiv, timpul prezent;
D. diateza reflexivă, modul condițional -optativ, timpul imperfect; diateza activă, modul
conjunctiv, timpul prezent ; diateza activă, modul indicativ, timpul perfect.

19. Din punct de vedere sintactic, cuvintele subliniate din secvența Trebuia să -mi găsesc prieteni noi.
sunt, în ordine:
A. fără funcție sintactică – marcă a diatezei reflexive, complement indirect, atribut adj ectival;
B. complement indirect, complement direct, atribut pronominal;
C. subiect, complement indirect, atribut pronominal;
D. complement indirect, complement direct, atribut adjectival.

20. Propozițiile subordonate din secvența S-ar fi spus că așteptam un fapt de m ult făgăduit. Și nu
știam ce aștept. sunt, în ordine:
A. propoziție subordonată completivă directă, propoziție subordonată subiectivă;
B. propoziție subordonată completivă indirectă, propoziție subordonată completivă directă;
C. propoziție subordonată subiectivă, propoziție subordonată completivă directă;
D. propoziție subordonată subiectivă, propoziție subordonată subiectivă.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
55 din 81 Bareme de evaluare

Nr.
item TEST 2018 TEST 2017 V 1 V 2 V 3 V 4 V 5 V 6 V 7
1. B C C C D B C B D
2. C B D D A C A C B
3. A A B A C C A A A
4. A B A B B D D D C
5. D D D A A A B D B
6. C A C C C D C B A
7. C C A D D B A A C
8. B B B B B A D C B
9. A D A A B B C B D
10 D C B C A C B D C

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
56 din 81 2. MATEMATICĂ

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOȘTINȚELOR LA MATEMATICĂ
APLICAT CANDIDAȚILOR LA A DMITEREA ÎN ANUL ȘCOLAR 2018

1. Rezultatul calculului
101 1 1:190 9 90 este egal cu:
A.
10 B.
1 C.
1
9 D.
1
10
2. Dacă
8
15a
b , atunci valoarea raportului
43ab
ba
 este egală cu:
A.
3 B.
7 C.
11 D.
12
3. Se consideră mulțimile
 0,1,2,3,4A și
5|1Bxx  
. Cel mai mare element al mulțimi i
AB
este:
A.
0 B.
2 C.
4 D.
6
4. Rezultatul calculului
2 1 2 1
2 1 2 1
 este egal cu:
A.
1 B.
2 C.
42 D.
6
5. Împărțind numerele
38 și
53 la numărul natural nenul
n , obținem de fiecare dată restul 8. Numărul
n este egal
cu:
A.
5 B.
9 C.
12 D.
15
6. Tatăl, mama și fiul au împreună
89 de ani. Peste trei ani, suma vârstelor lor va fi egală cu:
A.
98 de ani B.
95 de ani C.
92 de ani D.
89 de ani
7. Se consideră funcția
:f
,
31 f x x . Numărul real
a pentru care punctul
,11Aa aparține
graficului funcției
f este egal cu:
A.
3
10 B.
3 C.
10
3 D.
4
8. Se consideră funcția
:f
,
333f x x  și
A, respectiv
B punctele de intersecție a graficului
funcției
f cu axele
Ox și
Oy ale sistemului de coordonate
xOy . Dacă
M este mijlocul segmentului
AB , atunci
măsura
BMO
este egală cu:
A.
90 B.
60 C.
45 D.
30
9. Descompunerea în factori a expresiei
222 3 2 E x x x    este:
A.
 5 3 1xx B.
 5 3 1xx C.
 5 3 1xx D.
 5 3 1xx
10. Efectuân d calculele, expresia
2 2 24 12 4 2 6 5:1 1 4 3 4 5x x xExx x x x x x           , unde
x este număr real,
3x
,
1x ,
1x și
5x , este egală cu:
A.
1 B.
1
1x
x
 C.
6
11xx D.
6

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
57 din 81 11. Se consideră triunghiul
ABC cu
90 mA
,
6 cmAB și
8 cm AC . Lungimea medianei
AM ,
 M BC
este egală cu:
A.
3cm B.
4 cm C.
5cm D.
7 cm
12. Știind că, în triunghiul
ABC cu
50 mB
, punctul
M este intersecți a bisectoarei
BE cu înălțimea
AD ,
măsura unghiului
AME este de:
A.
75 B.
65 C.
50 D.
40
13. Se consideră dreptunghiul
ABCD și
O AC BD . Dacă aria triunghiului
ADO este egală cu
29 3 cm ,
atunci aria dreptunghiului
ABCD este egală cu:
A.
218 3 cm B.
224 3 cm C.
236 3 cm D.
248 3 cm
14. Se consideră paralelogramul
ABCD cu
2 cm AD ,
2 cm BD și
45 m DAB 
. Perimetrul acestui
paralelogram este egal cu:
A.
 2 2 2 cm B.
6 cm C.
 2 2 cm D.
8 cm
15. Linia mijlocie a trapezului
ABCD are lungimea de
11 cm . Știind că, în trapezul
ABCD , suma lungimilor
bazelor este de două ori mai mare decât suma lungimilor laturilor neparalele, perimetrul trapezului
ABCD este egal
cu:
A.
11cm B.
22 cm C.
33cm D.
44 cm
16. Se consideră
O , punctul de intersecție a diagonalelor cubului
' ' ' ' ABCDA B C D . Dacă
2 3 cm AO , atunci
aria laterală a cubului
' ' ' ' ABCDA B C D este egală cu:
A.
216 cm B.
232 cm C.
264 cm D.
296 cm
17. Un cilindru circular drept are generatorea de
4cm . Dacă lungimea bazei cilindrului este de
6 cm , atunci aria
totală a acestui cilindru circular drept este egală cu:
A.
221 cm B.
224 cm C.
236 cm D.
242 cm
18. Se consideră un tetraedru regulat cu înălțimea de
6 cm . Distanța de la centrul bazei acestui tetraedru regulat la
o față laterală este egală cu:
A.
6 cm B.
6cm3 C.
6cm2 D.
6cm6
19. Piramida triunghiulară regulată
VABC are înălțimea
3 cm VO . Dacă raportul dintre aria laterală a piramidei
VABC
și aria bazei este egal cu
2 , atunci volumul piramidei
VABC este egal cu:
A.
33cm B.
36cm C.
39cm D.
312cm
20. Pe planul dreptunghiului
ABCD cu
4 cmAB și
3cm BC , se construiește perpendiculara
1 cm MB .
Cosinusul unghiului dintre planul
 MAC și planul
ABC este egal cu:
A.
12
5 B.
12
13 C.
5 29
29 D.
2 29
29

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
58 din 81 TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNO ȘTINȚELOR LA MATEMATICĂ
APLICAT CANDIDA ȚILOR LA ADMITEREA ÎN ANUL ȘCOLAR 2017

1. Rezultatul calculului
1 2 5 2:12 3 6 3            este egal cu :
A.
0 B.
1 C.
2 D.
4
2. Dacă
3
2x
y , atunci
8xy este
egal cu :
A.
3 B.
4 C.
5 D.
6
3. Se consideră mulțimea
  23 A x x    
. Numărul de elemente al mulțimii
A este egal cu :
A.
3 B.
0 C.
10 D.
24
4. Rezultatul calculului
226 2 2 2 3   , este ega l cu :
A.
15 B.
17 C.
19 D.
21
5. Cel mai mic număr natural de forma
25x , divizibil cu
3 este egal cu :
A.
250 B.
252 C.
255 D.
258
6. Suma a două numere este 990. Primul număr este de 10 ori mai mare decât al doilea. Numărul
mai mare este egal cu :
A.
90 B.
99 C.
500 D.
900
7. Se consideră funcția
:f
,
 4 f x mx unde
m este număr real. Știind că punctul
1,3A
aparține graficului funcției
f , numărușl real
m este egal cu :
A.
3 B.
1 C.
1 D.
2,4A
8. Se consideră funcția
3: , 34f f x x  
. Perimetrul triunghiului determinat de graficul
funcției
f cu axele sistemului de coordonate
xOy , este egal cu :
A.
4 B.
6 C.
12 D.
24
9. Descompunerea în factori a expresiei
2231 E x x x    , este :
A.
 81x B.
 42x C.
 2 3 5x D.
 82x
10. Efectuând calculele, expresia
21 1 1 1 4:2 2 2 2 4Exx x x x x               , unde
x este număr
real,
2x și ,
2x este egală cu :
A.
2
2x B.
2
x C.
1
2x D.
2
2x

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
59 din 81 11. Se consideră triunghiul
ABCcu
o90 mA
și
12cmAB . Dacă
20cmBC, atunci lungimea
laturii
AC este egală cu :
A.
14cm B.
16cm C.
32cm D.
48cm
12. Se consideră punctele triunghiul
ABC dreptunghic în
A , cu
43AC și
3 tg B . Aria
triunghiului
ABC este egală cu :
A.
28 3 cm B.
212 3 cm C.
216 3 cm D.
224 3 cm
13. Se consideră dreptunghi cu lungimea de
24cm și înălțimea ega lă cu
3
4 din lungime. Diagonala
acestui dreptunghi este de :
A.
24 2 cm B.
10 10 cm C.
30cm D.
15cm

14. Un romb are latura de
10cm și un unghi cu măsura de
o60 . Aria acestui romb este egală cu :
A.
210 3 cm B.
225 3 cm C.
250 3 cm D.
2100 3 cm
15. În trapezul
ocu AB si 90 ABCD CD m A 
lungimea bazelor
AB și
CD sunt numere direct
propo rționale cu 6, respectiv 4. Știind că
AB BC și
4 2 cm AD linia mijlocie a trapezului
ABCD
de :
A.
5cm B.
6cm C.
10cm D.
20cm
16. Se consideră un cub cu doagonala de
2 3 cm.Volumul acestui cub este egală cu :
A.
32cm B.
34cm C.
36cm D.
38cm
17. Un cilindru circular drept are secțiunea axială un pătrat c u latura de
6cm . Aria laterală a
cilindrului este egală cu :
A.
212cm B.
218cm C.
236cm D.
272cm
18. Se consideră o piramidă patrulateră regulată cu diagonala bazei
8 2 cm și apoteca piamidei de
4 5 cm
. Înălțimea acestei piramide este de :
A.
4 cm B.
4 3 cm C.
8 cm D.
4 6 cm
19. Se consideră cubul
ABC cu
' ' ' ' ABCDA B C D cu
6 2 cmAB . Punctul
M este mijlocul
segmentului
'AB și punctul
N este mijlocul segmentului
'CB. Lumgimea segmentului
MN
este egală cu :
A.
6cm B.
6 2 cm C.
12cm D.
12 2 cm
20. Pe planul pătratului
ABCD cu
5cmAB se ridică perpendiculara
AM.Știind că
52 AM cm
, sinusul unghiului dintre dreapta
MC și panul
ABC egal cu :

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
60 din 81 A.
1
2 B.
2
6 C.
2
3 D.
2
2

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
61 din 81 VARIANTA 1
1. Rezultatul calculului
23 11 112:2 10 5 este:
A.
4 B.
5 C.
13
2 D.
19
2
2. Dacă
1
3x
y , atunci valoarea raportului
3
6xy
xy
 este egală cu:
A.
0 B.
1
2 C.
2
3 D.
2
3. Se consideră mulțimile
 1 A x x  
și
0,2B . Mulțimea
AB este egală cu:
A.
0,1 B.
1,2 C.
1,0 D.
1
4. Rezultatul calculului
201722 1 2 1 2   este egal cu:
A.
1 B.
1 C.
201712 D.
20172
5. Restul împărțirii numărului
1 2 3 4 2017 2017N      
la
1001 este egal cu:
A.
0 B.
1 C.
15 D.
1007
6. Diferența dintre vârsta Mariei și vârsta lui Bogdan este de 10 ani. Peste trei ani, vârsta lui
Bogdan va fi egală cu jumătate din vârsta Mariei. În prezent, vârsta lui Bogdan este:
A.
7 B.
10 C.
17 D.
20
7. Se consideră funcția
:f
,
21 f x x . Numărul real
a pentru care punctul
2,2A a a
aparține graficului funcției
f este:
A.
2 B.
1 C.
0 D.
1
8. Se consideră funcția
:f
,
483f x x  . În sistemul de coordonate
xOy , distanța de la
punctul
O la mijlocul segmentului determinat de punctele de intersecție a graficului funcției
f
cu axele de coordonate, este egală cu:
A.
5 B.
6 C.
8 D.
10
9. Descompunerea în factori a expresiei
3222 E x x x x    este:
A.
221xx B.
 2 1 1x x x   C.
221xx D.
 2 1 1x x x  
10. Efectuând calculele, expresia
2
226 2 4:55 25 25x x xExxx xx   , unde
x este număr real,
5x
,
2x ,
2x și
5x , este egală cu:

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
62 din 81 A.
1
2x B.
1
2x C.
2
2x
x
 D.
2
2x
x

11. Triunghiul
ABC cu
90 mA
,
8 cmAB și
6 cm AC are aria egală cu:
A.
216 cm B.
224 cm C.
225 cm D.
248 cm
12. Se consideră triunghiul
ABC cu
10 cmAB . Dacă punctul
D este situat pe dreapta
BC astfel
încât
 B CD și
150 m ABD 
, atunci lungimea înălțim ii din
A a triunghiului
ABC este
egală cu:
A.
5cm B.
5 2 cm C.
5 3 cm D.
10 cm
13. Un dreptunghi are aria de
2300 cm . Dacă lungimea dreptunghiului este de trei ori mai mare
decât lățimea, atunci perimetrul dreptunghiului este egal cu:
A.
40 cm B.
60 cm C.
80 cm D.
100 cm
14. Se consideră paralelogramul
ABCD cu
4 2 cm AD ,
8 cmAB și
45 m DAB 
. Aria
acestui paralelogram este egală cu:
A.
216 cm B.
216 2 cm C.
232 cm D.
232 2 cm
15. Se consideră trapezul
ABCD cu
AB CD
,
90 mA
,
15 cmAB și
12 cm CD .
Semidreapta
CA este bisectoarea unghiului
BCD
și
E este punctul de intersecție a dreptelor
AD
și
BC . Lungimea segmentului
CE este egală cu:
A.
12 cm B.
15 cm C.
48 2 cm D.
60 cm
16. Se consideră un paralelipiped dreptunghic cu lungimea de
3 3 cm , înălțimea de
8 cm și
diagonala de
10 cm . Volumul acestui paralelipiped dreptunghic este egal cu:
A.
3216 3 cm B.
372 3 cm C.
348 3 cm D.
324 3 cm
17. Un con circular drept are aria laterală de
215 cm și aria totală de
224 cm . Generatoarea
acestui con circular drept este egală cu:
A.
3cm B.
4 cm C.
5cm D.
6 cm
18. Se consideră o piramidă patrulateră regulată cu apotema de
13cm și aria laterală de
2260 cm .
Volumul acestei piramide este egal cu:
A.
3400 cm B.
3600 cm C.
31040 cm D.
31200 cm

19. Se consideră triunghiul isoscel
ABC cu
AB BC . Punctul
A se proiectează pe un plan care
conține dreapta
BC în punctul
M . Dacă triunghiul
MBC este dreptunghic în
M cu
8cm MB
și
6 cm MC , atunci lungimea segmentului
AC este egală cu:

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
63 din 81 A.
6cm B.
6 2 cm C.
10cm D.
10 2 cm
20. Se consideră paralelipipedul dreptunghic
' ' ' ' ABCDA B C D cu
12 cmAB ,
3cm BC și
' 4 cmCC
. Tangent a unghiului dintre dreapta
'AC și planul
'BCC este egală cu:
A.
5
13 B.
5
12 C.
12
13 D.
12
5

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
64 din 81 VARIANTA 2

1. Rezultatul calculului
1 3 1 1 1:3 4 2 3 4            este egal cu:
A.
0 B.
1 C.
2 D.
4
2. Dacă
53xy , atunci valoarea raportului
3xy
y este egală cu:
A.
4 B.
6 C.
9 D.
15
3. Se consideră mulțimimea
  1 2 1 5 A x x     
. Număru l de elemente ale mulțimii este egal
cu:
A.
2 B.
3 C.
4 D.
5
4. Rezultatul calculului
22 3 3 6 6 este egal cu:
A.
8 B.
11 C.
20 D.
29
5. Cel mai mare număr natural de două cifre, care impărțit la 2 și la 5 dă restul 1, este egal cu :
A.
11 B.
19 C.
91 D.
99
6. Mama și fiica im preună au 42 de ani. Varsta mameieste de cinci ori mai mare decat varta fiicei.
Varsta fiicei este de :
A.
7ani B.
8 ani C.
35 ani D.
35 ani
7. Se consideră funcția
:f
,
35 f x x . In sistemul de cordonate xOy, punctul care
aparține graficului funcției
f și are abcisa egală cu dublul ordonatei este :
A.
1,2A B.
2,1A C.
2,4A D.
4,2A
8. Se consideră funcția
:f
,
 2 f x mx , unde m este număr real, astfel încât punctul
(2,4)A
aparține graficului funcției
f . Aria triunghiului, determinat de graficul funcției
f cu
axele sistemului de coordonate
xOy , este egală cu :
A.
2 B.
2 C.
22 D.
4
9. Descompunerea în factori ai expresiei
222E x xy x y   este :
A.
 12x x y B.
 12x x y C.
1 (2 )x x y D.
 12x x y
10. Efectuând calculele, expresia
218 2 6( ) :7 7 7 49x x xExx x x x       , unde
xeste numărul real,
7x
,
3x și
7x , este egală cu :

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
65 din 81 A.
3
7x
x
 B.
3
7x
x
 C.
3
7x
x
 D.
3
7x
x


11. Perimetrul unui triunghi echilateral este egal cu 24 cm. Aria acestui triunghi este egală cu :
A.
24 3 cm B.
28 3 cm C.
216 3 cm D.
232 3 cm
12. Se consideră triunghiul isoscel
ABC cu AB = AC și BC =
8 2 cm . Dacă mediana
AM are
lungimea de 4 cm , atunci sinusul unghiului
BAM este egal cu :.
A.
6
3 B.
6
2 C.
3
3 D.
2
2
13. Perimetrul unui dreptunghi este egal cu
42cm. Dacă drept unghiul are lungimea cu 7 cm mai
mare decât lățimea, atunci diagonala acestui dreptunghi este de :
A.
7 2 cm B.
7 3 cm C.
7 5 cm D.
7 6 cm
14. In paralelogramul
ABCD , punctul B este proiecția punctului D pe latura
AB . Dacă
12cmAB
și
 2 m ABC m BAD 
, atunci perimetrul paralelogramului
ABCD este egal cu :
A.
144 3cm B.
72 3 cm C.
72cm D.
36cm
15. Se consideră trapezul
ABCD cu
0, ( ) 90 AB CD m A 
Știind că
5cmAD ,
5 cmCD și
o45 m ABC 
, măsura unghiului
ACB este egală cu :
A.
ο45 B.
ο60 C.
ο90 D.
ο120
16. Se consideră o prismă dreaptă ca baza pătrat, înălțimea de
3cm și diagonala unei fețe laterale de
5cm
. Aria laterală a acestei prisme este egală cu :
A.
236cm B.
248cm C.
264cm D.
280cm
17. Se consideră un con circular drept cu raza bazei de
9cm și volumul de
3324 cm . Generatoarea
acestui con este egală cu :
A.
65 cm B.
97 cm C.
12cm D.
15 cm
18. Se consideră o piramidă triunghiulară regulată
VABC cu
3cmAB și
2cmVA . Volumul
piramidei
VABC este egal cu :
A.
33cm B.
3 93cm4 C.
39cm D.
3 33cm4
19. Se consideră piramida patrulateră regulată
VABCD cu
O AC BD . Dacă distanța de la
punctul
C la derapta
VA este egală cu
4 3 cm , atunci distanța de la punctul
O la o muchie
laterală este egală cu :

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
66 din 81 A.
4 3 cm B.
4cm C.
2 3 cm D.
2cm
20. Se consideră cubul
' ' ' ' ABCDA B C D cu
8cmAB și
O AC BD Tang enta unghiului dintre
dreapta
'DO și planul
()ABC este egală cu :
A.
3
3 B.
2
2 C.
1 D.
2

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
67 din 81 VARIANTA 3
1. Rezultatul calculului
220,6 135   este egal cu :
A.
0 B.
1
15 C.
1
5 D.
1
2. Dacă
20 %, dintr – un număr naturăl
n este 16, atunci numărul natural
n
egal cu :
A.
20 B.
40 C.
60 D.
80

3. Se consideră mulțimea
 23 A x x   
. Produsul elementelor mulțimii
A este egal cu :
A.
10 B.
0 C.
10 D.
24
4. Dacă
3 13
2 3 13a  , atunci numărul real
a este egal cu :
A.
2 B.
1 C.
1 D.
2
5. Dacă
 2 2 3 1 7x x x     , atunci numărul real
x este egal cu :
A.
3 B.
1 C.
0 D.
7
6. Într-o clasă sunt 35 de elevi. Dacă pleacă 6 fete și ar veni 7 băieți, atunci numărul fetelor ar fi
egal cu jumătate din numărul băieților. Numărul fetelor din clasă etse egal cu :
A.
12 B.
13 C.
18 D.
23
7. Se consideră funcția
:f
,
32 f x x În sistemul de coordonate
xOy, punctul care
aparține graficului funcției
f și are ordonata egală cu dublul abcisei este :
A.
1,2A B.
2,1A C.
4,2A D.
2,4A
8. Se consideră funcția
 : , 2f f x x  
. În sistemul de coordonate
xOy , distanța de la
punctul
O la graficul funcției
f este egală cu :
A.
1 B.
2 C.
2 D.
22
9. Descom punerea în factori a expresiei
23 2 6 E x xy x y    , este egal :… .
 23x x y
B.
 23x x y C.
 23x x y D.
 23x x y
10. Efectuând calculele, expresia
2
2332 : 11 1xExx x         , unde
x este număr real,
111, ,22x x x  
și , este egal cu :
A.
1
21x
x
 B.
1
21x
x
 C.
1
21x
x
 D.
1
12x
x


NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
68 din 81 11. Se consideră triunghiul
ABCcu
10cm AB AC și
12cmBC . Lungimea înălțimii din
A a
triunghiului
ABC este egală cu :
A.
10cm B.
8cm C.
6cm D.
4cm
12. Se consideră punctele
M și
Nmijloacele laturilor
BC și
AC ale triunghiului
ABC . Dacă aria
triunghiului
ABC este egală cu
264cm , atunci aria triunghiului
AMN este egală cu :
A.
28cm B.
216cm C.
232cm D.
264cm
13. Se consideră dreptunghiul
ABCD cu
O AC BD . Dacă
o60 m AOD 
atunci măsura
unghiului
ABD este egală cu :
A.
o30 B.
o60 C.
o90 D.
o120
14. În paralelogramul
o, 150ABC m ABC 
și
16cmAD . Distanța de la punctul
D la drepata
AB
este egală cu :
A.
8cm B.
12cm C.
16cm D.
32cm
15. Se consideră trapezul
ocuAB , 90 ABCD CD m A 
și
E AD BC . Știind că
3cm, CD=2cmAB
și
5cmAD lungimea segmentului
DE este egală cu .
A.
4cm B.
7cm C.
10cm D.
15cm
16. Se consi deră un paralelipiped dreptunghic cub înălțimea de
6cm și laturile bazei de
4cm ,
respectiv
5cm Aria totală a acestui paralelipiped dreptunghic este egală cu :
A.
37cm B.
74cm C.
120cm D.
148cm
17. Înălțimea și raza bazei unui con circular drept sunt numere direct proporționale cu numerele de
3 și 4. Dacă generatoarea conului este egală cu 10 cm, atunci volumul conului este egal cu :
A.
3348cm cm B.
3128 cm C.
396cm D.
364cm
18. Se consideră o piramidă patrulateră regulată
VABCD cu baza
ABCD . Dacă triunghiul
VAC este
echilateral și aria egală
43 atunci înălțimea piram idei
VABCD este egală cu :
A.
4 3 cm B.
4cm C.
2 3 cm D.
2cm
19. Se consider ă triunghiul dreptunghic isoscel
ABC cu
o90 mA
și
2cmAB . Pe planul
triunghiului se ridică perpendiculara
AM că
2cm AM aria triunghiului
MBC este egală cu:…
.
A.
21cm B.
22cm C.
22 2 cm D.
22 3 cm
20. Se consideră cubul
' ' ' ' ABCDA B C D , cu
6cmAB Măsura unghiul ui dintre planele
;A BC și
ABC
egal cu:
A.
o90 B.
o60 C.
o45 D.
o30

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
69 din 81
VARIANTA 4
1. Rezultatul calculului
11 1 1 1 1
1 2 2 3 3 4 4 9        este:
A.
0 B.
2
3 C.
1 D.
3
2
2. Dacă
2 3 5a b c și
20 abc , atunci numărul
c este egal cu:
A.
4 B.
10 C.
15 D.
20

3. Dacă
2,5 x și
1,3 y , atunci numărul
32xy aparține mulțimii:
A.
4,9 B.
8,21 C.
 12,17 D.
9,7
4. Dacă
32a și
32b , atunci rezultatul calculului
7 6 2a
b este egal cu:
A.
8 B.
11 C.
7 6 2 D.
11 3 2
5. Mulțimea
32
1xxx  
este egală cu:
A.
0, 2 B.
2, 6 C.
 2,0, 2,4 D.
 4,0, 2,6
6. Împărțind un număr natural la 5, la 6 și la 7 se obțin resturile 4, 5 și, respectiv, 6. Cel mai mare
număr de trei cifre cu această proprietate este:
A.
209 B.
836 C.
839 D.
959
7. Se consideră funcția
:f
,
 2 f x ax , unde
a este număr real pozitiv. În sistemul de
coordonate
xOy , distanța dintre ordonatele punctelor de abscisă 2, respectiv 1, situate pe
graficul funcției
f , este egală cu
5 . Atunci:
A.
1a B.
2a C.
3a D.
5a
8. Se consideră funcția
:f
,
21 f x x . În sistemul de coordonate
xOy , punctele situate
pe graficul funcției
f care au coordonatele egale în valoare absolută sunt:
A.
111,1 , ,33 B.
111,1 , ,33 C.
111,1 , ,33 D.
111, 1 , ,33   
9. Dacă descompunerea în factori a expresiei
2x mx n este
 23xx , atunci:
A.
1, 6 mn  B.
1, 5 mn  C.
1 , 5mn  D.
1 , 6mn
10. Efectuând calculele, expresia
2
223 1 4 4:1 3 1 3 56x x x x xExx x x x x x x x                 , unde
x
este număr real,
3x ,
2x ,
0x și
1x , este egală cu:

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
70 din 81 A.
1 B.
2 C.
1
1x D.
1
3x
11. Pe latura
AC a triunghiului
ABC se consideră punctul
M astfel încât
ABM MCB
. Dacă
12cmAB
și
18cmAC , atunci lungimea segmentului
AM este egală cu:
A.
6 cm B.
8 cm C.
16 cm D.
18 cm

12. Se consideră punctele
A ,
B situate pe un cerc de centru
O și de rază
6 cmR astfel încât
6 3 cm AB
. Măsura arcului mic
AB este egală cu:
A.
30 B.
60 C.
90 D.
120
13. Punctul
M este situat în interiorul pătratului
ABCD astfel încât
DMC este echilateral. Dacă
punctul
N este mi jlocul segmentului
AB și
 2 3 cm MN , atunci aria triunghiului
DMC
este egală cu:
A.
23 cm B.
23 cm C.
24 cm D.
24 3 cm
14. Bisectoarele unghiurilor
A și
B ale paralelogramului
ABCD se intersectează în punctul
O ,
situat pe latura
CD . Știind că perimetrul paralelogramului
ABCD este egal cu
60dm , lung imea
laturii
AB este egală cu:
A.
15dm B.
20 dm C.
30 dm D.
40 dm
15. Aria unui trapez isoscel este egală cu
248m . Dacă înălțimea trapezului este de
4m și diferența
bazelor trapezului este de
6m , atunci perimetrul trapezului este egal cu:
A.
24 m B.
29 m C.
34 m D.
42 m
16. Se consideră o prism ă triunghiulară dreaptă
' ' ' ABCA B C cu baza triunghiul echilateral
ABC ,
8 cmAB
și
' 3 3 cmAA . Aria totală a acestei prisme este egală cu:
A.
232 3 cm B.
272 3 cm C.
2104 3 cm D.
2136 3 cm
17. Un con circular drept are trei generatoare perpendiculare două câte două. Dacă generatoarea
conului este de
1m , atunci volum ul acestui con este egal cu:
A.
3 23m27 B.
33m8 C.
33m6 D.
3 23m9
18. Se consideră piramida triunghiulară regulată
VABC cu latura bazei de
16 cm și muchia laterală
de
10 cm . Cosinusul unghiului dintre o față laterală și planul bazei piramidei este egal cu:
A.
2
2 B.
3
2 C.
23
9 D.
43
9

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
71 din 81 19. Se consid eră pătratul
ABCD cu
3 2 cm AB și
 AC BD O . Pe planul pătratului se ridică
perpendicularele
AM și
ON ,
ON AM , astfel încât
6cm AM și
OMN dreptunghic în
M .
Lungimea segmentului
ON este egală cu:
A.
5 cm B.
35cm2 C.
15cm2 D.
9cm

20. Pe dreapta
d , care intersectează planul
 în punctul
O , se consideră punctele
A și
B astfel
încât
 A OB ,
4 2 cm OA și
12 2 cm OB . Dacă măsura unghiului dintre dreapta
d și
planul
 este de
45 , atunci lungimea proiecției segmentului
AB pe planul
 este egală cu:
A.
4 cm B.
8 cm C.
12 cm D.
16 cm

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
72 din 81 VARIANTA 5
1. Rezultatul calculului
19 1 2: 0,254 2 3  este:
A.
1
4 B.
1 C.
5 D.
11
2
2. Probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale mai mici decât 20, acesta
să conțină cifra 2, este egală cu:
A.
2
21 B.
2
19 C.
1
10 D.
1
7
3. Rezultatul calculului
3 11 3 11
2 7 2 7   este:
A.
0 B.
11
7 C.
22
7 D.
3
4. Rezultatul calculului
24 108 2 3 6 3 3 3   este:
A.
12 B.
0 C.
 6 3 3 2 D.
 6 3 3 2
5. Mulțim ea
3
2xx
este egală cu:
A.
1 B.
5,1 C.
 1,3, 5 D.
  5, 3, 1,1  
6. Un produs se scumpește cu
15% și apoi se ieftinește cu
20% din noul preț. Dacă diferența
dintre prețul inițial și prețul final este de 80 de lei, atunci prețul inițial a fost de:
A.
800 de lei B.
1000 de lei C.
1600 de lei D.
2000 de lei
7. Se consideră funcția
:f
,
 3 f x ax , unde
a este număr real. În sistemul de
coordonate
xOy , simetricul punctului
1,2A față de axa
Oy este situat pe graficul funcției
f
. Numărul
a este egal cu:
A.
5 a B.
1a C.
1a D.
5a

8. Se consideră funcția
:f
,
2 f x x m , unde
m este număr re al pozitiv. Dacă, în
sistemul de coordonate
xOy , distanța de la punctul
O la graficul funcției
f este egală cu
5 ,
atunci numărul
m este egal cu:
A.
5 B.
25 C.
5 D.
10
9. Pentru numerele reale distincte
x și
y, raportul
22
2233
6 12 6xy
x xy y
 este egal cu:

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
73 din 81 A.
 6xy
xy
 B.
 2xy
xy
 C.
xy
xy
 D.
 2xy
xy

10. Efectu ând calculele, expresia
221 2 4 1:2 1 2 1 4 4 1 4 1xxExxx x x x               , unde
x este
număr real,
1
2x și
1
2x , este egală cu:
A.
21
21x
x
 B.
21
21x
x
 C.
1
12x D.
1
12x
11. Triunghiul isoscel
ABC cu baza
16 mAB și
10 mBC are înălțimea din
A de:
A.
4,8 m B.
7,6 m C.
8m D.
9,6 m

12. Se consideră mediana
AM a triunghiului
ABC cu
90 mA
și
10 cmBC . Dacă
MP este
bisectoarea unghiului
AMC și
Q este bisectoarea unghiului
AMB , atunci segmentul
PQ are
lungimea egală cu:
A.
2 cm B.
5cm C.
10 cm D.
15 cm
13. Se consideră pătratul
ABCD cu
12 mAB . Dacă punctul
M este mijlocul laturii
BC și
punctul
N este situat pe latura
CD astfel încât
1
4DN DC , atunci aria triunghiulu i
AMN este
egală cu:
A.
248 m B.
263 m C.
272 m D.
2144 m
14. Se consideră punctul
E situat pe latura
CD a rombului
ABCD cu
16 cmAC și
12 cm BD .
Aria triunghiului
ABE este egală cu:
A.
296 cm B.
248 cm C.
224 cm D.
212 cm
15. Se consideră trapezul
ABCD cu
AB CD
,
12 cmAB ,
3 2 cm BC ,
5 cm CD și
5 cm DA .
Atunci distanța de la punctul
A la dreapta
CD este egală cu
A.
3 2 cm B.
5 2 cm C.
6 2 cm D.
9 2 cm
16. Se consideră cubul
' ' ' ' ABCDA B C D cu diagonala unei fețe
' 4 2 cmAB . Aria laterală a
acestui cub este egală cu:
A.
254 cm B.
236 cm C.
227 cm D.
29 cm
17. Un cilindru circular drept are raza bazei de
4cm . Dacă diagonala dreptunghiului obținut prin
desfășurarea acestui ci lindru circular drept este egală cu
10 cm , atunci volumul acestui
cilindru este egal cu:
A.
2396 cm B.
2348 cm C.
2332 cm D.
2324 cm

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
74 din 81 18. Se consideră tetraedrul regulat
VABC cu muchia de
8 cm . Dacă punctul
M este mijlocul laturii
AB
, atunci
 sin CVM
este egal cu:
A.
6
3 B.
3
3 C.
3
2 D.
2
2
19. Se consideră pir amida patrulateră regulată
VABCD cu aria laterală de
2260 cm . Dacă apotema
piramidei este de
13cm , atunci distanța de la punctul
A la planul
VBC este egală cu:
A.
120cm13 B.
180cm13 C.
200cm13 D.
260cm13
20. Un trunchi de con circular drept are raza bazei mari
9 cmR și raza bazei mici
5 cmr . Se
consideră p unctele
 ,,C D O R
astfel încât
60 m DOC 
și punctele
 ', ' ',C D O r

astfel încât
 ' ' ' 60 m D O C 
. Dacă aria trapezului
'' CDD C este de
256 cm , atunci înălțimea
trunchiului de con este de:
A.
53cm2 B.
5 2 cm C.
92cm2 D.
9 3 cm

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
75 din 81 VARIANTA 6
1. Rezultatul calculului
12 2 11, 5 : 1 :3 3 2          este:
A.
5
4 B.
3
2 C.
2 D.
8
2. Dacă
3
5x
y și
2,4z
y , atunci valoarea raportulu i
x
z este egală cu:
A.
1
4 B.
2
5 C.
36
25 D.
4
3. Media aritmetică a trei numere reale pozitive este egală cu
4,5 , iar media aritmetică a două
dintre ele este egală cu 4. Al treilea număr este egal cu:
A.
1 B.
4,5 C.
5 D.
5,5
4. Rezultatul calculului
2 82 3 1
13  
 este:
A.
2 2 3 B.
2 C.
2 2 3 D.
14
5. Mulțimea soluțiilor numere naturale ale inecuației
 1 2 3 2 xx    :
A.
1, 2 B.
 1,2,3 C.
 0,1, 2 D.
 0,1, 2,3
6. Grupând câte 8, câte 9 sau câte 10 alunele dintr -un coș, de fiecare dată rămân 5 alune
negrupate. Știind că în coș sunt mai mult de 1000 de alune, numărul minim de alune din c oș
este egal cu:
A.
365 B.
1085 C.
1095 D.
1440
7. Se consideră funcția
:f
,
 3 f x x  . În sistemul de coordonate
xOy , punctul situat
pe graficul funcției
f și pe paralela la axa
Oy dusă prin punctul
2,0M este:
A.
2, 1A B.
0,3A C.
2,2A D.
2,1A
8. Se consideră funcția
:f
,
334f x x  . În sistemul de coordonate
xOy , distanța de la
punctul
0,1A la graficul funcției
f este egală:
A.
4
25 B.
4
5 C.
8
5 D.
12
5
9. Dacă
2 222 1 4 4x x y xy    , atunci:
A.
1
2x ,
1
4y B.
1
2x ,
1
4y C.
1
2x ,
1y D.
1
2x ,
1
4y
10. Efectuând calculele, expresia
2
3 2 3 233 2 1 1( ) :1 2 9 9xx xxExxx x x x x x x              , unde
x este
număr real,
3x ,
2x ,
1x ,
0x și
3x , este egală cu:

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
76 din 81 A.
2 21
1 xx B.
1
1 xx C.
4 D.
1
11. Punctul
M este mijlocul laturii
BC a triunghiului
ABC cu
60 mA
,
3 3 cm AB și
4 cm AC
. Aria triunghiului
ACM este egală cu:
A.
2 33cm2 B.
2 9cm2 C.
23 6 cm D.
29 cm

12. Se consideră triunghiurile isoscele
ABC și
MBC cu
15dm AB AC ,
18 dmBC și
9 5 dm MB MC
astfel încât punctele
A și
M sunt situate de o parte și de alta a dreptei
BC .
Dacă punctul
D este situat pe segmentul
BC astfel încât
1
3CD
CB , atunci aria triunghiului
ADM
este egală cu:
A.
227 dm B.
236 dm C.
245 dm D.
2135 dm
13. Se consideră pătratul
ABCD cu
5 3 cm AB . Dacă punctul
E este situat pe latura
CD astfel
încât
30 m DAE 
, atunci
AE are lungimea de:
A.
5cm B.
5 3 cm C.
10 cm D.
10 3 cm

14. Se consideră p aralelogramul
ABCD cu
16 cmAB ,
6 cm AD și
30 m BAD 
. Dacă
punctele
M ,
N,
P și
Q sunt mijloacele laturilor
AB ,
BC ,
CD , respectiv
AD , atunci raportul
dintre aria patrulaterului
MNPQ și aria paralelogramului
ABCD este egală cu:
A.
1
4 B.
1
2 C.
2
3 D.
1
15. Se consideră trapezul
ABCD cu
AB CD
,
45 m ABC 
și
30 m DAB 
. Dacă
M AB
astfel încât
DM AB ,
CD DM și
4 3 cm AM , atunci aria triunghiului
MBC este egală cu:
A.
28 cm B.
216 cm C.
224 cm D.
232 cm
16. Se consideră cubul
' ' ' ' ABCDA B C D cu latura de
2 6 cm . Distanța de la punctul
B la diagonala
'AC
este egală cu:
A.
2 cm B.
2 3 cm C.
4 cm D.
4 6 cm
17. Un con circular drept cu raza bazei de
9cm se secționează cu un plan paralel cu baza la
4cm
de vârf. Dacă raportul dintre volumul conului inițial și volumul conului format prin secționare
este egal cu
27 , atunci aria laterală a conului format prin secționare este egală cu:
A.
224 cm B.
230 cm C.
236 cm D.
245 cm

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
77 din 81 18. Se consideră o pirami dă patrulateră regulată
VABCD cu latura bazei de
8 cm și înălțimea de
4 cm
. Unghiul format de o față laterală a acestei piramide cu planul bazei are măsura egală cu:
A.
45 B.
60 C.
75 D.
90

19. Se consideră un cub
' ' ' ' ABCDA B C D cu muchia de
6 cm și punctele coplanare
 M AB ,
 N BC
,
'' P B C și
'' Q A B astfe l încât
' ' 1
' ' ' ' 3MB NB PB QB
BA BC B C B A    . Valoarea
raportului dintre volumul cubului inițial și volumul prismei triunghiulare obținute prin
secționarea cubului cu planul
 MNP este:
A.
18 B.
12 C.
6 D.
3
20. Se consideră punctul
O , mijlocul ipotenuzei
30 cm BC a triunghiului
ABC cu
18 cmAB și
se construiește
 MO ABC cu
20cm OM . Unghiul diedru dintre planele
 MAB și
ABC
are tangenta egală cu:
A.
3
5 B.
5
6 C.
6
5 D.
5
3

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
78 din 81 VARIANTA 7
1. Rezultatul calculului
1511 3 292     este:
A.
4 B.
2 C.
0 D.
2
2. O mașină parcurge distanța dintre două localități cu viteza medie de
60km/h . Dacă la
întoarcere, mergând pe ac elași drum, timpul de parcurgere a distanței este de două ori mai
mare, atunci viteza medie este egală cu:
A.
30km/h B.
60km/h C.
90km/h D.
120km/h
3. Media geometrică a două numere reale pozitive este egală cu
32 . Media geometrică dintre
jumătatea primului număr și dublul celui de-al doilea număr este egală cu:
A.
8 B.
16 C.
32 D.
64

4. Rezultatul calculului
1 1 121 1:3 2 5 2 5 45 este:
A.
0 B.
22
3 C.
11 D.
22
5. Mulțimea soluțiilor inecuației
52 1 1 2 22x x x x      este:
A.
1,2  B.
1,2 C.
1,2  D.
1,2
6. Împărțind suma a două numere distincte la diferența lor, obținem câtul 2 și restul 8. Dacă
raportul dintre numărul mai mare și numărul mai mic este egal cu 4, atunci produsul celor două
numere este egal cu:
A.
32 B.
104 C.
128 D.
144
7. Se consideră funcția
:f
,
11 f x x a , unde
a este număr real. În sistemul de
coordonate
xOy , atât punctul
A cât și simetricul lui
A față de originea
O sunt situate pe
graficul funcției
f . Numărul
a este egal cu:
A.
3 B.
2 C.
1 D.
0
8. Se consideră funcția
:f
,
f x mx n , unde
m și
n sunt numere reale. Dacă în
sistemul de coordonate
xOy , graficul funcției
f trece prin punctul
1,3A și prin simetric ul
punctului
2,2B față de axa
Ox , atunci
mn este egală cu:
A.
3 B.
1
3 C.
1
3 D.
3

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
79 din 81 9. Pentru numerele reale distincte
x și
y, raportul
222 2 4
44xy
x y x
   este egal cu:
A.
2
2 xy B.
2
2 xy C.
2
2 xy D.
2
2 xy
10. Efectuând calculele, expresia
25 1 1 21:3 3 3 9xExx x x x          , unde
x este număr real,
3x
,
1x ,
2x și
3x , este egală cu:
A.
3
1x
x
 B.
3
1x
x
 C.
3
1x
x
 D.
3
1x
x

11. Se consideră
AD ,
 D BC mediana triunghiului
ABC . Dacă aria triunghiului
ABD este egală
cu
215 cm , atunci triunghiul
ABC are aria egală cu:
A.
215 cm B.
225 cm C.
230 cm D.
245 cm
12. Din punctul
A exterior cercului de centru
O și rază
8cmR , se construiește tangenta
AT , cu
0, TR
. Dacă
60 m AOT 
, atunci aria triunghiului
AOT este egală cu:
A.
232 cm B.
232 3 cm C.
264 cm D.
264 3 cm
13. Se consideră dreptunghiul
ABCD cu
6 3 cm AB și
6 cm BC . Punctul
M este situat de
aceeași parte cu punctul
D față de dreapta
AB astfel încât triunghiul
MAB este echilateral.
Dacă
P AM CD și
Q BM CD , atunci aria triunghiului
MPQ este egală cu:
A.
23 cm B.
23 3 cm C.
26 cm D.
24 3 cm
14. Se consideră rombul
ABCD cu
160 cmAC și
120 cmBD . Dacă
 M AB ,
 ,N P BD și
 Q AD
astfel încât
MNPQ pătrat, atunci aria pătratului
MNPQ este egală cu:
A.
2128 3 cm B.
2240 cm C.
2384 3 cm D.
2960 cm
15. Se consideră trapezul isoscel
ABCD cu
AB CD
,
30 m CAB 
și
2 3 cm CD . Dacă
AC
este bisectoarea unghiului
DAB
, atunci î nălțimea trapezului este de:
A.
3cm B.
3 3 cm C.
6 cm D.
6 3 cm
16. Se consideră paralelipipedul dreptunghic
' ' ' ' ABCDA B C D cu
2 cmAB ,
2 cm BC și
' 4 cmAA
. Dacă punctul
M este mijlocul segmentului
'DD , atunci aria triunghiului
MAC
este egală cu:
A.
23 cm B.
22 3 cm C.
24 3 cm D.
28 3 cm
17. Un con circular drept cu înălțimea de
5cm se desfășoară după un semicerc. Aria laterală a
conului circular drept este egală cu:
A.
25 cm B.
210 cm C.
220 cm D.
225 cm

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
80 din 81 18. Piramida patrulateră regulată
VABCD are diagonala bazei
8 2 cm AC și apotema de
5cm .
Aria totală a piramidei
VABCD este egală cu:
A.
264 cm B.
280 cm C.
2112 cm D.
2144 cm
19. Se consideră pris ma dreaptă
' ' ' ' ABCDA B C D cu baza pătratul
ABCD de latură
9 2 dm și
' 8dmAA
. Dacă
 M BC și
 N CD astfel încât
MN BD
și
2
3CM
CB , atunci distanța de
la punctul
C la planul
' MNC , este egală cu:
A.
16dm B.
12dm C.
24dm5 D.
12dm5
20. Se consideră trapezul isoscel
ABCD cu
AB CD
,
12 cmAB ,
6 cm CD și
5 cm AD . Se
îndoaie trapezul după linia mijlocie
MN astfel încât
 AMB CDM . După îndoire, tangenta
unghiului format de dreapta
DA cu planul
 ABMN este egală cu:
A.
2 13
13 B.
13
2 C.
4
5 D.
2
5

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
81 din 81
Barem de evaluare
Test
2018 Test
2017 V 1 V 2 V 3 V 4 V 5 V 6 V 7
1. B B B B D A B C B
2. C B D B D B C A A
3. B B A C B C D D C
4. C D B D A B B B D
5. D B C C C D A C B
6. A D A C C C B B C
7. D B D D D D B D D
8. B C A B B A C C B
9. A A D A A A D A D
10. D A C A A B D D A
11. C B B C B B D D C
12. B A A A B D C C B
13. C C C C A A B C B
14. A C C B A B B B A
15. C C C C C C C B A
16. C D B B D C A C B
17. D C C D B A A B D
18. B C A A C D A A D
19. A A B A D C A A C
20. B D D D A B D D A