Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului [610940]

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (D.G.A.S.P.C. ) este instituția
publică din România aflată în subordinea consiliilor judetene respectiv in subordinea consiliilor
locale la nivel de sectoare in municipiul Bucuresti, care oferă asistență și sprijin pentru copii,
familie, persoane singure, persoane vârstnice, persoane aflate în nevoie, abuzate, marginalizate
sau cu dizabilități și oricărei persoane aflate în nevoie.
Misiunea instituției este de a asigura persoanelor domiciliate pe raza sa de acțiune un sistem de
asistență socială care să răspundă nevoilor identificate și să ofere o securitate socială universală
și cuprinzătoare.
Organizare
DGASPC este organ izată funcțional pe următoarele componente: Direcția de Protecție a
Copilului, Direcția de Protecție a Adultului și Direcția Economică:
Direcția de Protecție a Copilului
Direcția de Protecție a Copilului cuprinde: Serviciul de tip familial, Serviciul Evaluare
Complexă, Compartiment Adopții, Compartiment Monitorizare, Serviciul Consiliere și Sprijin
pentru Părinți și Copii, Compartiment Telefonul Copilului, Serviciul de Asistență Maternală,
Serviciul de Coordonare și Informar e pentru Copiii Străzii, Compartiment Delicvență Juvenilă,
Compartiment Trafic Persoane, Servicii Alternative (Adăpost de Noapte Pentru Copiii Străzii,
Adăpostul de Zi și de Noapte pentru Copiii Străzii), Serviciul Rezidențial Copii (centre de
plasament, C entrul de Primire a Copilului în Regim de Urgență, Centrul de Primire în Regim de
Urgență Copil Abuzat, Centrul Maternal, Complex de servicii comunitare).
Scopul activității Direcției de Protecție a Copilului se axează pe intervenția specializată și
dezvol tarea serviciilor adecvate pentru acordarea de asistență și protecție copilului aflat în
dificultate și familiei acestuia, prin toate formele și mijloacele prevăzute de lege.
DGASPC au responsabilități în cazurile de abuz, rele tratamente , neglijare sau exploatare ,
inclusiv exploatare prin muncă, trafic de copii, repatrierea și reintegrarea socială a copiilor
neînsoțiți, respectiv returnarea familiilor cu copii și acordarea de serv icii de sprijin în funcție de
nevoi. Aceste responsabilități sunt complementare cu cele ale consiliilor locale (vezi mai jos).
Din acest motiv este esențial ca DGASPC și consiliile locale să aibă o strânsă colaborare. În
situația copiilor căror părinți div orțează, DGASPC poate juca un rol complementar față de
autoritatea tutelară . [1] Există însă neconcordanțe cu privire la metodologiile de lucru ale celor
două instituții (de exemplu, cu privire la metodologia efectuării anchetelor sociale) deoarece nu
există norme metodologice de aplicare a Legii 272/2004
Direcția de Asistență Socială
Direcția de Asistență Socială are în componență: Serviciul de Plăți și Prestații Sociale, Serviciul
de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, Serviciul de Asistență Socială
(Compartiment Rezidențial Adulți, Compartiment Intervenții în Regim de Urgenta Adulți,
Centru de Pregătire pentru o Viață Independentă, Compartiment Anti -sărăcie și Prevenirea
Marginalizării Sociale)

Direcția Economică
Direcția Economică este formată din: Serviciul Contabilitate, Analize și Urmăriri Angajamente
Bugetare, Compartiment Financiar Salarizare, Serviciul Administrativ Gospodăresc (Coloana
Auto, Compartiment Administrativ).
Obiectivele activității
Scopul DGASPC, ca serviciul public specializat în protecția copilului, este transpunerea în
practica a Normelor Convenției Organizației Națiunilor Unite, în legătura cu protecția copilului
și a strategiei guvernamentale în domeniu, activitatea cuprinzând următoarele domenii:
• Respectarea și promovarea drepturilor fiecărui copil ;
• Asigurarea dezvoltării copilului în centrul de plasament cât mai apropiat de mediul
familial;
• Reevaluează periodic condițiile care au dus la separarea copilului de mediul familial și
caută soluțiile cele mai bune pentr u reintegrare;
• Ia măsurile necesare în cazul în care se observă o posibilă cauză care poate duce la
separarea copilului de unul dintre părinți, putând numi un tutore provizoriu până la
soluționarea cauzei;
• Evaluează garanțiile morale și condițiile material e pe care trebuie să le îndeplinească
familiile sau persoanele care pot deveni tutori și care pot primi un copil în îngrijire;
• Asigurarea protecției temporare a copi lului în centrul de plasament, asigurând proiectul
individual de protecție cu soluții pentru integrarea sau reintegrarea sa familială;
• Crearea caracterului deschis a centrului către societate, integrarea acestuia în comunitate
prin modul de organizare, fun cționare, prin relațiile pe care le promovează;
• Scăderea treptată a numărului de copii ocrotiți din centrele de plasament prin
diversificarea serviciilor destinate protecției copilului, informarea și pregătirea
profesională a personalului;
• Asigurarea ocrot irii copilului în mediul lui natural, în familia biologică, familie de
îngrijire temporară (plasament sau încredințare), asistenți maternali profesioniști, familie
adoptivă;
• Implicarea în rezolvarea cazurilor de abuz emoțional asupra copilului datorate boicotării
programelor de legături personale dintre minor și părinți sau orice alte persoane
semnificative din viața minorului (Art. 14 și 15 din Legea 272/2004).
Servicii oferite
Principalele servicii oferite de DGASPC în cazurile de exploatare a copiilor prin muncă, trafic de
copii și în cazul copiilor repatriați [1]
1. serviciile telefonul copilului pentru semnalarea tuturor situațiilor de v iolență asupra
copilului și, după caz, pentru semnalarea situațiilor de violență în familie, în cadrul cărora
funcționează câte o echipă mobilă de intervenție pentru situațiile de urgență;
2. centrele de primire în regim de urgență pentru copilul abuzat, negl ijat și exploatat – care
își extind activitatea pentru toate formele de violență asupra copilului;

3. centrele de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat și exploatat – care își extind
activitatea pentru toate formele de violență asupra copilului;
4. centrele de tranzit pentru protecția și asistența copiilor repatriați și/sau victime ale
traficului.