DIRECȚIA DE STUDIU FOTOGRAFIE , VIDEO PROCESAREA COMPUTERIZATĂ A IMAGINII LUCRARE DE LICENȚĂ Fotografia – oglinda de investigare a interiorului uman… [629780]

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE ARTE
“GEORGE ENESCU” IAȘI
FACULTATEA DE ARTE VIZUALE ȘI DESIGN
SPECIALIZAREA ARTE PLASTICE
DIRECȚIA DE STUDIU FOTOGRAFIE , VIDEO PROCESAREA
COMPUTERIZATĂ A IMAGINII

LUCRARE DE LICENȚĂ

Fotografia – oglinda de investigare a
interiorului uman

Coordonatori Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. Bogdan Teodorescu /
Prof. Univ. Dr. Florin Grigoraș Sandu Vlad -Calin

IAȘI
2018

Cuprins

Introducer e……………………………………………………………….. 1

Capitolul I Fotograf ia- mediu de reprezentare ale emotiilor umane
1. Perce ptia starilor emotionale in viziunea artistica
1.1. Macku Michal
1.2. Francesca Woodman
1.3. Dorothea Lange
1.4. Gunter Brus
1.5. Jerry Uelsmann
1.6. Arnulf Rainer

Capitolul II Proiect personal : Fotografia – oglinda de investigare a
interiorului uman
1. Concept
2. Etapele de lucru
2.1. Cercetare
2.2. Tehnica de lucru

Concluzii ………………..

Bibliografie ……………….

Introducere

Intalnim deseori termenul de arta fotografica in sensul unei surpinderi sumare
ale unei realitati. Este un termen uzitat, dar in acelasi timp nedrept, pentru ca fotografia
poate fi si este mai mult decat o simpla suprindere de moment a unor detalii. Exista
oameni de critica care, in comparatia lor cu pictura, ca arta disctincta, vin sa afirme ca
fotografia este un total al elementelor surprinse de fotograf, pe cand pictura ( tabloul )
este un tot.
Prin aceasta opinie, vocile ce se doresc a fi autorizate, vor sa transmite mesajul
ca , vis -a-vis, de acelasi subiect ( sa spunem chipul unei femei) , fotograful este limitat
prin arta sa in ceea ce priveste detaliile pe care le po ate aduna in fotografie, pe cand
pictorul, mai selectiv suprima anumite detalii, le scoate in evidenta pe altelele, punand
si o parte din sufletul sau in ceea ce reprezinta tabloul final. Altfel spus, se doreste
promovarea conceptului, conform caruia, foto grafia ar fi un total, iar tablou ar fi un tot,
in sensul in care, totalul este o simpla adunare matematica de detalii, iar totul presupune
si unitatea acestor detalii. In contextul, tehnicii moderne de foto, dati -mi voie sa nu fiu
de acord cu acest mesaj, care desi are partea lui de adevar, nu mai este la fel de actual ca
in trecut.
Fotograful, ca si pictorul, prin abilitatea s -a profesionala si experienta
surprinderii cadrelor, poate ingloba in interiorul unei fotografii, sentimente, trairi, dupa
cum ace lasi chip poate fi surpins fotografic in mod diferit de mai multi fotografi. Asta
demostreaza ca fotografia in sine poate fi o oglinda a celui fotografiat cu conditia ca
fotograful sa stie sa surprinda acel moment. Mergand pe acelasi linie de comparatie cu
pictura, am putea spune chiar ca sarcina pictorului, este una mai clara, in sensul in care
acesta isi propune deja inca de la inceput sa scoata in evidenta prin propriai pensula,
anumite trairi sau caracteristici fiziologice ale subiectului.
Fotograful i nsa are o sarcina mai grea, aceea de a astepta, exteorizarea unor
sentimente sau trairi pentru a le putea surpinde corect. Toate acestea fac diferenta intre
un fotograf profesionist si unul la inceput de drum. Am facut acest paralelelism intre

arta fotogra fica si pictura, amandoua avand acelasi fundatie si anume sufletul si talentul
artistului. Astfel ne dorim in acest proiect sa scoatem in evidenta congruenta tuturor
elementelor, care fac din fotografie o oglinda perfecta a interiorului uman. In acest fel
vom trece in revista atat coloana tehnica a acestui concept, cu tot ce presupune ea,
aparatura moderna, filme, inventar de laborator, si asa mai deprate, cat si pregatirea
sufleteasca si a interiorului artistului fotograf, in sensul intelegeri si suprapune rii
perfecte cu subiectul fotografiat.
Cea dea doua parte, oricat ar parea de secundara, este foarte importanta,
deoarece un artist fotograf, nu va reusi niciodata sa surprinda frumos niste detalii
emotionale daca el insusi este pregatit sa le inteleaga s i sa le receptioneze corect, iar
acest lucru se poate intampla, numai daca cel aflat de partea cealalata a obiectivului,
este un receptor ideal care poate lua oricand forma subiectului sau. In acest sens, el va
trebuii sa stie , in multitudinea de expimari simultate, sa aleaga momentul ideal, pentru
a surprinde, dupa caz, tristetea, bucuria, indoiala sau exaltarea.
Daca nu cusonti amplitudinile corecte ale fiecarei dintre starile de mai sus,
exista riscul de a surpinde fie niveluri inferioare de traire fie franturi din acestea si poate
tocmai aceasta face ca un fotograf profesionist sa fie in acelsi timp si un bun analist al
trairilor interioare, un expert al detaliilor si al cuvintelor nerostite.
Intelegem asadar ca bazandu -se pe unelte putine, fotograful trebuie sa obtina cat
mai mult. Lasam la latitudinea dumneavostra sa apreciati daca aceasta arta este una
usoara. Noi spunem ca nu. Ba chiar mai mult, o fotografie poate face cat o mie de
cuvinte, ea inglobind in spatele ei, multa munca, arta de a astepta , cunoastere,
profesionalism si cate odata cate putin noroc. Una este sa surpinzi fotografic peisaje
montane sau arhitecturile unor orase vechi si alte e sa suprinzi emotii si trairi. Noi ne
propunem sa analizam fotografia ca oglinda a sufletului uman, adi ca poate partea cea
mai grea a acestei ramuri fotografice.

Capitolul I
Fotografia – mijloc de reprezentare a emotiilor umane

Fotografia este mediul cel mai uzitat in memorarea instantanee a celor mai
importante clipe din viata unuei persoane. Originea termenului fotografie provine din
limba greaca, unde "photos" inseamna lumina si "grafia" scriere. Pornind de la aceasta
definitie, autorul acestui proces de creere reuseste sa realizeze un "desen cu ajutorul
luminii" ce imortalizeaza re alitatea.
Prima tehnica fotografica a fost validate in anul 1839 de catre Academia de
Stiinte din Paris, aceasta fiind invetia cunoscutului francez Louis Daguerre. Procesul,
numit daguerrotipie, era “ un cumul al dezvoltarii chimiei si al experientelor principiului
optic al camerei obscure”.
Aceasta reproducere a realitatii printr -o reprezentare vizuala este limbajul in
imagini prin care omul isi comunica ideile, conceptiile depre sine si universul sau. Desi
acest limbaj pare a fi unul transparent, bazandu -se pe o le gatura de "de tip iconic intre
semnificantul vizual si referentii acestuia, precum si o semnificatie naturala a acestor
semne, s -a observat faptul ca semnificatia unei imagini figurative nu e niciodata
univocal.” (p.102)* Fotografia este o oglinda inzestrat a cu memorie.
Daca este sa exploram mai cu atentie acest mediu, putem descoperi ca fotografia
este vast dezvoltata in mai multe ramuri, insa cele mai folosite in evidentiera corpului
uman ar fi:
-fotografia de potret ( aria de interes este captarea spiritu lui specific al
subiectului respective prin inmortalizarea expresiei faciale )
-fotografia documentare ( executarea unui numar mare de imagini care prezinta
subiectul in amanunt cum ar fi evolutia in timp sau transformarile pe care le suporta** )
https:// www.scribd.com/document/122479828/Fotografia -Documentara
-fotografia comerciala ( incadreaza subiectul intr -o postura de promovare ale
unor produse sau servicii )

-fotojurnalismul ( fotografierea momentelor cu impact in care subiectul este
inclus )
Fotogra fia in sine se construieste intr -o concretizare a memoriei noastre. Din
fotografiile enumerate mai sus, doar doua dintre ele ne capteaza atentia, fiind rezervata
in propria minte, ea ca arta avand rolul sa ne comunice un “ceva” care ne -a starnit
curiozitat ea sau care ne -a impratasit emotii starnite de “ceva”.
Reprezentarea emotiilor in fotografie are ca plecare ramurile picturii. Artistii ale
caror influienta a fost mai dominanta se numara pictori precum Pablo Picasso si Francis
Bacon, cunoscuti pentru luc rarile lor in potretistica.
Lucrari marelui pictor Picasso, au fost realizate cu o forta mare de … si multa
sinceritate, tema tica principala urmarind cu finite conditia omului. Bacon in schimb
ilustreaza in lucrarile sale “o atmosfera plina de tensiune, p ersonaje suferind actiunea
destructive a unor forte ce vin din interiorul sau exteriorul constiintei.**
( https://ro.wikipedia.org/wiki/Francis_Bacon_(pictor) )
Existand o multitudine de artisti care se inscriu in mediul fotografic si se remarca
prin diversitatea stilurilor abordate, am avut un bazin larg din care sa aleg, rezumandu –
ma, intr -un final la Macku Michal, Francesca Woodman, Gunter Brus ( cunoscut mai
mult pentru pictura si ac tiuni performative ) si Jerry Uelsman.
Am ales sa vorbesc despre fotografie in special, deoarece pentru mine, cum si
pentru alti artisti fotografi, este un “limbaj pictorial” . Desi mai se incadreaza in spectrul
abstract , este mult mai usor de inteles spre deosebire de cuvinte, aceasta modalitate de
transmitere a unui mesaj tintind spre sufletul spectatorului.
“Citirea unei imagini inseamna mai mult decat cuprinderea dintr -o singura privire,
imediat si in mod global a intregii cantitati de informatie oferi ta de imagine.” ( *p.4 )
Cum precizeaza artisti ca Henri Cartier -Bresson, Guy Le Querrec sau Jacques
Lartigue, “camera este un alt fel de a vedea, si fotograful trebuie sa invete ce ii
dezvaluie ochii”, Walter Benjamin citand ca “este o natura diferita ce vorbeste cu
camera decat vorbeste cu ochiul”.**
**- p.134 – Ashley la Grange – Basic Critical Theory for Photographers

In proiectul respectiv ce ma interest cel mai mult este abordarea visual artistica
asupra expresiei umane. Am ales sa m a axez mai mult pe o latura ce expima
dramatismul , aceasta incluzand stari si emotii diverse ca: tristetea, depresia, anxietatea,
etc, avand o zona de interes dezvoltata.
( urmatoarea idee rezuma contextual cap. I si explica pe scurt ce doresc in subcapitolui
2. )

1. Perce ptia starilor emotionale in viziunea artistica

1.1. Macku Michal

Macku Michal – Sursa: https://cs.wikipedia.org/wiki/Michal_Mack%C5%AF

Michal Mack un foto graf contemporan de origine ceha , a început să facă fotografii
în 1978. A absolvit Facultatea Tehnologică a Institutului Politehnic din Brno și
Institutul de Fotografie de Artă din Praga. După ce a lucrat timp de mai mulți ani în
cercetare, Michal lucrează ca artist din 1992.
Cunoscut pentru tehnica sa de gelificare, Michal Macku, compune lucrari
incredibile ce aplica “portretele corpului” pe hartii printr -un proces de transferare a
emulsiei fotografice, prin legatura colajului si a gelatin ei. Practica experimentală a lui
Macku are li bertatea de a muta emulsia gelatinoasă pe negativul filmului în jur,
modificând astfel imaginea rezultată care este imprimată în camera întunecată. În cele

din urmă, tehnica inovatoare a fotografului a produs o serie strălucită de portrete care
par să se d istrugă prin pagină.
Manipularea meticuloasă a artistului prezintă forma umană dezbrăcată, adesea
fotograful însuși, ca o figură expresivă care atacă și se rupe în sine. Există teme grele de
anxietate, depresie, ura de sine și auto -rănire reflectate în lu crările puternice. El
continuă să caute si sa exploreze posibilitățile nesfârșite pe care le ofera tehnica cu
gelatina în fotografie.
Această substanță transparentă și din material plastic din gelatină face posibilă
remodelarea și reformarea imaginilor o riginale, schimbarea relațiilor lor și dotarea lor
cu notiuni noi in timpul transferului. Foloses te corpul uman nud (mai ales al lui ) în
imaginile create. . Prin procesul fotografic inovativ acest corp uman este constrâns să se
întâlnească cu medii și dist orsiuni abstracte. Această conexiune este cea mai interesantă
pentru artist și il ajută să găsesc noi niveluri de umanitate în munca rezultată.
Modul sau de abordare in acest tip de fotografie este unul deosebit de expresiv
,farmecul sau fiind similar cu cel al animatiei . El decojeste si incretes te hartia
fotografica, pentru a le oferi un aspect asamanator pielii subiectului, acesta urmand sa
si-o “indep arteze. Acesta isi foloseste corpul prin procesul fotografic “de Gellage”,
urmand ca acesta “sa se inta lneasca cu imprejurari si distorisiuni abstr acte.” Ce
urmareste Macku este sa gaseasca noi niveluri de umanitate prin munca sa. Acesta a
afirmat ca este in continua cautare de “noi mijloace de exprimare”, fotografia fiind o
legatura specifica cu realitatea materiala la un nivel capturat in timp real.
Artistul cosidera ca lucrarile sale ar fi “foi de timp” c are elibereaza din ele acea
figura umana, c orpul uman, rezultand o d ependenta de timpul real. Schimband
contextele, situatiile de expunere ,determina ca realitatea lor ,, autentica’’, sa devina
relativa.Insusi artistul se declara surprins de noile conexiuni pe care le regaseste in
rezultat chiar daca incepe cu o intentie concreta .

“Gellate nr.11” – Sursa: http://www.pacicontemporary.com/www/en/artists/345 –
michal -macku -2

Principalul element al artistului sta la baza amprentarii emotiilor cu o incarcatura
diferita, ce sunt proiectate pe aceste “foi de timp” ce inrameaz a emotii care nu pot fi
cuantificate altfel , perm itandu -i sa se infiltreze in anumite stari. Proiectul in schimb are
la baza un tip de performance ce ar efectua un ritual al identitatii. Acesta impreuneaza
un interes spre o latura suprare alista, jucand aceasta tehnica de exprimare. Prin lucrarea
sa “Gellate nr.11”, Macku accentueaza idea de “libertate morala si interioara”.
Ce m a influentat pe mine in a ii alege stilul este metoda de lucru ,un mijloc nou de
exprimare , descoperind posibi litati multiple .

1.2. Francesca Woodman

Francesca Woodman – Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Francesca_Woodman

Tanara fotografa de origine americana, Francesca Woodman, nascuta in 1958 si-a
construit o vasta reputatie pentru imaginile sale in alb si negru, punandu -se ea in postura
de model sau apeland la diverse modele de sex fe minin.
Woodman a fost încurajat de la o vârstă fragedă s ă practice arta de către mama ei,
Betty, ceramică, și tatăl ei George, pictor. Ambii părinți au fost membri ai Facultății de
Arte Frumoase din Universitatea Colorado.
Majoritatea lucrarilor ei infatiseaza feme i nud, imb racate sau incetosate ( tehnica
folos ita fiind expunerea lunga ) ce se contopesc cu mediul inconjurator, identitatea fiind
una ascunsa, anonima. Ca factor de inspiratie, Woodman a fost influentata de
suprarealism, fictiuni gotice, ba chiar artisti ca Man Ray si Andre Breton.
Tehnica cea mai u zitata de catre artista este thenica de expunere prelungita ca mijloc
de receptionare a miscarii , ce permitea “fantomizarea” sau chiar disparitia toatala din
cadru al subiectului, cercetandu -le cu “o intensitate de concentrare si o atentie pentru
nuanta ra r intalnita in portretizarea actuala” . Interesul fata de cee a ce fotografia, are
inclinatii spre medierea timpului, subiectii perturband “flu xul linear dintre trecut,
prezent si viitor”. Folosindu si corpul pune la indoiala con cepte mai largi despre
ident itate, sine si sex illustrate prin experimente eterice cu fotografie alb -negru.

Axandu -ne pe tema de portret, primul autoportret al artistei a fost realizat in 19 71,
cand aceasta avea varsta de 13 ani, urmand ca pana la varsta de 22 de ani sa produc a
imagi ni cu o gama de tehnici inovatoare, fiind recunoscute pentru viziunea lor unica.
Autoportretele si exp lorarile corpului feminie amintesc de munca unor artisti precum
Cindy Sherman, Nan Goldin si Sarah Lucas. In general subiectul unic si desori gol este
dezvaluie de artista intr -o identitate singulara ca o “naratiune evaziva si fragmentata”.
Ca si artista femina, Woodman “comunica” in lucrari urme, absenta si reflxie, pe cand
alte artiste afirma prezenta individuala .Bazându -se pe literatura suprarealistă și gotică,
lucrarea lui Woodman este văzută și ca feministă. Criticul Rosalind Krauss a identificat
în lucrarea sa elemente feministe, cum ar fi modul în care se protejează de privirea
masculină și își prezintă corpul gol ca un f el de carcasă animalică. Cindy Sherman, cu
toate acestea, nu este de acord, crezând că "ea s a folosit în mod organic, nu pentru a
face o declarație".
Scopul si sensul lucrarilor Francescai Wodoodman este de a-si exprima vizual
depresia si instrainarea. Pozitia corpului este defensiva ajutand la creionarea conceptului
de depresie si neputinta.Exprimarea starii mentale e amprentata prin postura
alungita,care pare a fi letargica ranita cu o expresie faciala in mod evident
nefericita.privirea directa spre apar atul de fotografiat reda un strigat mut , disperat , de
ajutor.
.

“House #3” (1976) – Sursa: https://designobserver.com/fea ture/exposure -house -3-by-
francesca -woodman/39152

Lucrarea a carei abordare se axeaza pe tematica proiectului meu este House #3,
un cadru in care monocromia detaliilor actentueaza atmosfera dramatica in care
subiectul aminteste prin figura si mai ales pos tura de fantome sau de o stare depresiva.
Jucand insasi rolul subiectului uitat intr -o camera a carei star e este un a darap anata
(ziduri decojite si crapate ), adolescenta intra in postura unei fantome, corpul ei fiind
dizolvat intr -o expunere lunga. Sprij inita de perete, incerca sa se imbine cu elementele
statice ale spatiului, devenind astfel una cu camera.

1.3. Dorothea Lange ( 1895 – 1965 )

Dorothea Lange cu camera ei – Sursa: http://grabahunkoflightning.com/
Artista este apreciata ca fiind una dintre cei mai important intemeietori ai
fotografiei documentare, datorita portretelor a unor agricultori deplasati in timpul Marii
Depresiuni, avand o puternica influenta asupra acestui tip de fotografie.
Nascuta in New Jersey ( insa de origine germana ), anul 1895, Lange ea fost un
mare renume in categoria intemeietorilor fotografi, prima atractie spre ramura
fotografica fiind in jurul anilor 20”, cand aceasta a calatorit alaturi de D ixon in jurul
regiunii de Sud -Vest a Americii, axandu -se pe fotografierea americanilor nativi. Prima
expozitie a artistei a avut loc in anul 1934, stabilindu -si mult cunoscuta reputatie de
fotograf documentar calificat.

Fotografia in perioada anilor 30’ s i 40’ a fost profund marcata de criza
economica ce a avut loc, generat de primul razboi modial si primii ani ai raboiului rece.
In acea perioada, fotografia documentara s -a impus ca stil dominant, creandu -se doua
mari personalitati artistice: Dorothea Lange si Walker Evans.

“Imagine 1” “Imagine 2” “Imagine 3”

–––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Imagine 1 – “Broke, baby sick, and car trouble” ( 1937) ; sursa:
https://en.wikipedia.org/wiki/Dorothea_Lange
Imagine 2 – “Copii de la scoala publica Well din San Fransisco” ( aprilie 1942 ) ;
sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Dorothea_Lange
Imagine 3 – “Bunicul si nepotul de la centrul de relocare Manzanar” ( 1945 ) ; sursa:
https://en.wik ipedia.org/wiki/Dorothea_Lange

“Migrant Mother” ( 1936 ) – Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/File:Lange –
MigrantMother02.jpg
Cunoscuta ca si “imaginea cea mai iconica”*, fo tografia “Migrant Mother” (
Mama imigranta ) surprinde un moment dramatic ce nareaza disperarea unei femei cu
cei trei copii mici ai ei ( unul care sta in bratele mamaei si cei doi care se sprijina de ea,
ferindu -se astfel de camera de filmat ), in perioad a Marii Depresiuni, realizata la o
tabara de fermieri din statul American California, in anul 1936. Istoria acestei “povesti”
este una cat se poate de serioasa, dupa cum afirma si cunoscuta istoriciana americana,
Linda Gordon*, in biografia absorbanta desp re artista Dorothea Lange, unde sunt
evidentiate diverse figuri pe plan politic ce au dus la cresterea fotojurnalismului
modern. Lange fusese angajata de Administratia de Securitate a Fermelor ( cea mai
progresista afacere a New Deal ), pentru a documenta starea financiara a fermierilor din
Marea Depresiune, o delegatie ce ii apara pe toti cei din clasa sociala de culoare din
partea de sud, la refugiatii din Dust Bowl, pana la migrantii Mexico americani care se
intend de la Texas pana la California.
Desi f otografia pare a fi naturala , Lange a manipulat aproape toate elementele
ce construiesc acest cadru dramatic cu un impact aparte, fortand privirea spectatorului
sa se concentreze in intregime asupra fumusetii si axientatii mamei. In tabara Nipomo,
artista a facut cunostinta cu Florence Thompson, o femeie de 32 de ani, mama a 11
copii, protagonista a celebrei fotografii. Familia era aflata intr -o situatie disperata si
dezolanta, traind numai din legumele furate de pe camp. Desi nu este specificat in cartea
Lindei Gordon, Lange mentioneaza ca a decis sa se foloseasca de doar 3 dintre copii

femeii, pentru a evita perceptia publica de “gunoi alb”. In imagine putem observa cum
doi dintre copii sprijiniti de mama lor, isi intorc privirea deprate fata de camera, a ceasta
fiind o decizie de manipulare a cadrului fotografic de catre Lange. Elementul cheie si
reprezentativ al fotografiei este femeia care prin privirea si gestul mainii, face o
trimitere la icoana Fecioarei cu pruncul in brate, cadrul fiind unul “regizat ”,
comportamentul acesteia inseland disperarea si neincrederea in viitor . Din imagine ne
putem da seama ca starea ei de spirit este una puternica si protectoare, insa chipul
indicand ingrijorarea suprasolicitata de diverse evenimente ce nu puteau fi contro late.
Ce mi -a captat mie atentie in mod special la lucrarile artistei Dorothea Lange,
este modul in care reuseste sa surprinda si sa capteze intr -un cadru anumite elemente ce
detaliaza diverse stari si emotii interioare pe care subietii ei le resimt. Com pozitional,
majoritatea dintre aceste “tablouri” sunt portrete ce il forteaza pe privitor sa simuleze
trairile oamenilor din acele tipuri grele, ca si cum ar privi intr -o oglinda. Lucrarea
“Migrant Mother” este un punct de reper si inspiratie pentru a ma a juta la realizarea
lucrarii mele ( “Depresia” ) ce analizeaza latura depresiva.

1.4. Gunter Brus

Gunter Brus – Sursa: https://mubi.com/cast/gunter -brus

Un artist de a dreptul controversat, pictorul austriac Gunter Brus, cunoscut ca si
artist de performanta, experimentator, scenarit si artist graphic, este printre cei mai

important interpreti din Austria si artistii vienezi de actiune. Axandu -se mai mult pe
partea de arta performativ a, Brus contruieste “poeme de imagine” ce proiecteaza corpul
uman ca o baza pentru procesul pictorial , servind drept un ecran unde isi serveste critica
sociala.
Eliminand cu totul elementele taboo si conventiile prin actiunile sale, prezent ate in
mod agresiv, Brus reuseste sa scandalizeze publicul, “jocurile” sale performative
propulsandu -l in fruntea fondatorilor artei corporale.

“Stress Test” (1965) – Sursa: https://www.dorotheum.com/en/auctions/current –
auctions/kataloge/list -lots-detail/auktion/10645 -art-
photography/lotID/171/lot/1702541 -gunter -brus.html

In lucrarile artistului, multi is torici ai artei sustineau faptul ca prin a mplasarea
corpului sau la actiuni complet brutale, Brus soca prin performance -urile sale simbolice
ce punea in centrul atentiei corpul torturat.

1.5. Jerry Uelsmann

Jerry Uelsmann – Sursa: https://www.shutterbug.com/content/master -interview –
jerry -uelsmann

Fotograful american Jerry Uelsmann este cel mai bine c unoscut pentru lucrarile sale
unde foloseste tehnica de fotomontaj, elaborand manual compozitii suprarealiste si
alegorice ale nepatrunsului. Considerat un "geniu al creatiei" traduce ceea ce observa
mintea lui prin proiectarea tangibila a mediului inconju rator. El manipileaza cu
maiestrie aceasta "alchimie" compozitionala, cum o numea el, aplicand artei sale o
viziune unica si estetica, prin care reuseste sa stabileasca o legatura cu publicul sau.
Influentat de curentu l suprarealist realizeaza “declaratii metaforice private in
universurile lui imaginare ”. ** Uelsmann prefera sa lucreze manua l, deoarece considera
ca mana ar fi si mbol al “elemente lor pictorial” ** ce simboli zeaza creativitatea.
Imaginile sale sunt compuse cu ajutorul aparatelor analogic e ( fotomaritoare in
laborator "darkroom" ) asemanator cu al lui Oscar Gustave, folosindu -se de expuneri
multiple pentr u a obtine imaginile dorite.

“Symbolic Mutation” – Sursa: https://em50luda.wordpress.com/home/symbolic –
mutation -interpretation/

Navigand prin numeroasele sale creatii, o fotografie pe care o consider o buna .
sursa de inspiratie este Symbolic Mutation, un cadru ce imbin a doua imagini.
Combinand cele doua "subiecte a mbivalente" ( o parte fata unei femei si restul pumnul
unui barbat ) realizeaza o relatie expresiva intre cele doua elemente.
Putem descifra in chipul femeii un se ntiment de a nxietate sau chiar frica, si pumnu l
masculin care se contopeste cu fata potenteaza aceasta atitudine . Din lucrari ne putem
da seama cum arta lui Uelsmann este "un proces care implica atat artistul cat si
privitorul".

1.6. Arnulf Rainer

Capitolul II
Proiect personal: Fotografia – oglinda de investigare a
interiorului uman

1. Concept
“Fotografia este o oglindă înzestrată cu memorie.” – Hacob Paronian

Ca punct de plecare in dezvoltarea plastica a proiectului meu de licenta, am ales
citatatul lui Hacob Paronian, de unde sustin ideea ca fotografia este mediul ce creaza
legatura dintre elementele trecutului cu cele ale prezentului. Reactualizarea clipelor pe
care subiectul le -a inregistrat intr -un timp anterior, constitue un rol es ential in
potentialul creator de simbol metaforic, concomitent cu cele doua medii temporare.
Fotografia portret exista paradoxal intr o serie fara sfarsit .Reprezentarea oficiala a
unei fete sau a unui corp este prin insasi natura sa , enigmatica. si o par te a acestei
enigme este incorporat a in natura identitati i ,fiind ea insasi ambigua . Cele mai vechi
fotografii portret, mai ales daguerreotipul , a insistat asupra realismului lor acestea fiind
mirrrorimages a celor fotografiati.Pentru a face o imagine un ui individ , fotografia
portret a luat locul traditiei mai largi a picturii portret. Intr un context oficial, fotografia
valideaza identitatea fie pe pasaport, permis sau carte de identitate . “Vom găsi portretul
definit drept o pictură, un desen, o sculptură, o fotografie sau o altă formă de
reprezentare a unei persoane în care expresia și fața acesteia sunt predominante. ”* Pe de
altă parte, portretul devine reprezentarea anumitor trăsături ale s ubiectului, așa cum le
vede fotograful, pictorul sau sculptorul. Putem spune chiar că printre primii observatori
ai gesturilor, temperamentelor, mișcărilor și caracterului uman se află portretiștii.
Scopul portretului este să ne transmită starea și detalii despre personalitatea subiectului.
Din acest motiv, portretul nu ar trebui să fie un instantaneu, ci o imagine compusă în
care persoana are o postura statică. De asemenea, o astfel de imagine înfățișează
adeseori o persoană care privește direct la cel ce îi realizează portretul, creând o
legătură specială cu privitorul. “Portretul ar trebui să fie rezultatul unui studiu asupra
trăsăturilor individuale ale personajului, dar și asupra mediului. ”***

*- http://blog.pixl.ro/arta -fotografica -cateva -reguli -si-trucuri-pentru -a-realiza -cele-
mai-bune -portrete/
Luand ca reper titlul proiectului, incadrez fotografia ca fiind o “oglinda” ce
investigheaza prin “reflexiile sale” natura subiectului. Daca este sa ne gandim dintr -o
perspectiva, ne intrebam ce poate reflecta o oglinda? Daca facem referire la tema
proiectului, aceasta este scoasa din realitatea obiectiva, insa pusa in postura de element
cheie, sta la baza unui simbolism extrem de bogat in ordinea cunoasterii. Poate
intruchipa tema sufletului, vazuta ca pe o ogl inda, teorie schitata de Platon si Plotin,
dezvoltata de Sf. Atanasie si de Grigorie din Nysa.
2. Etapele de lucru
2.1. Cercetare

“Trebuie să reții că tot ce se întamplă înăuntrul tău este mult mai important decât
ceea ce se întamplă în exterior.” – John. C. Maxwell

Citatul respective nu este altceva decât un mic ajutor inspirațional pentru cel ce nu
găsește miezul ideii. Din acest motiv am ales ca “sfatul” lui Maxwell să fie pus ca și
prefața proiectului meu. O fotografie po ate spune multe, insă pentru mine este mai mult
decât o metodă ce capteaza instantaneu un fir al mediului înconjurător. Este o oglindă
prin care pot citi și studia atent fiecare detaliu a realități i. Mă folosesc de aparatul foto
nu ca pe un obiect oarecare, ci mai degrabă ca pe un instrument ce mă ajută să captez

proiecția gândurilor sau a lucrurilor pe care le gândesc, reușind astfel sa îmi împărtășesc
emoțiile interioare cu cel ce mă privește prin intermediul fotografiilor create.
Compoziția pe care am realizat -o “vorbește” pentru mine, scoțând la iveală o nouă
personalitate ce este captivă într -un spațiu aflat la granița libertății, în care omul se
trezește într -o copie fidelă a lumii de afara.
Aceasta este protagonistul unui “poem fară cuvinte” , în care autorul este doar un
simplu spectator. Nu doreste să iasă în evidentă, ci intenționează să stăpânească efectele
agitației. Nu realizează că se află într -un vis mai consi stent , fiind incapabil de a-și
contrui un viitor. El este vazut de către autor ca pe o reflexie a ceea ce se întamplă în
interiorul lui. În această compoziție, individul reprezintă omenirea la scar a singurătății,
unde teama este o emoție indispensabilă pentru supravețuire, iar tăce rea un azil pentru
strigătele ajunse prea târziu. Timpul nu este numai un element cheie al acestui poem,
dar și marele stăpân ce ordonează totul, antagonistul. Este focul în care ne ardem
existenta. Cel ce are curajul nu numai de a privi, dar și de a trăi emoțiile din acest model
al realității, se va aventura într -o călătorie ce anticip eaza suferința interioară. Povestea
personajului principal este ca un cutremur de magnitudine mare ce are ca epicentru
inima privitorului.
Pornind de la titlul proiect ului , am abordat tematica fotografica dintr -o
perspectiva ce investigheaza starile interioare ale omului, captand anumite “cicatrici”
amprentate de a lungul timpului.
Am realizat un numar de sapte fotografii care ilustreaza sapte trairi legat e de
diverse moment e ce au avut loc in trecutul personal. Contrastul exteriorizarilor
personajului este element ul cheie ce intriga ochiul privitorului si dorinta acestuia de a se
apropia de subiect, atmosfera ,si transmite curiozitate.
Portretele acestor trairi sunt oglindir i ale zbuciumului interior, ce se regasesc in
fiecare dintre noi, captive si alimentate in decursul timpului de factori externi ce
transmit inpulsuri spre declansarea sau exteorizarea eului suferind.
Din perspectiva mea, portretul este mai mult decat o rep rezentare a cuiva , cu
ajutorul lui reusim sa surprindem natura spiritului, caracterul subiectului fotografiat.
Acest gen de fotografie al persoanei este divizat in dou a categorii:
– portret ( se realizeaza o cooperare intre fotograf si subiect )

– instantaneu ( fotograful este pus in postura fotograf documentar ce vaneaza
momentele importante ce intervin in mod natural in viata subiectului, fara a
mai fi nevoie de interventia fotografului )
Am ales sa imi investighez prin tematica fotografica, stari si emotii c e au fost
generate in timp de divers e momente familiale , proiectul fiind vazut ca pe un jurnal
personal ce il deschid fara retineri fata de spectator. De ce am ales sa ma axez numai pe
portret? Oare acesta abordare imi limiteaza aria de investigare si de lucru? Permiteti -mi
sa fiu in dezacord total cu intrebarea de mai devreme. Consider ca modul cel mai bun de
evidentiere sau mai bine spus de ext erior izare a trairilor interioare o reprezinta ,, body
language ’’, expresia faciala.
Expresia faciala este in ge neral indicatorul cel mai clar si direct al personalitatii,
intregul elementelor fotografiei contribuind la proiectarea sentimentului pe care dorim
sa il scoatem la lumina.
Anatomia lucrarii este evidentiata printr -un limbaj artistic al fotografiei ce
proiecteaza tonuri si contraste impinse spre exagerare, pentru a putea accentua puterea
emotionala si cea de soc cu care este inzestrat subiectul. Relatia pe care doresc sa o
construiesc intre mine ca subiect si privitor ca martor al “actiunilor” ce au loc, este una
de descoperire, de cunoastere.
Prin interventia mea fotografica inerc sa evidentiez conceptul fotografia “oglinda” a
sufletului ,oglinda ce sta la “baza unui simbolism extrem de bogat in ordinea
cunoasterii”.** O fotografie va “spune” mereu adevarul despre ceea ce “vede” si ne va
ghida astfel incat sa putem citi fiecare detaliu, indiferent de unghiul in care privim. Insa
de ce privesc fotografia ca pe o oglind a? Deoarece modul in care ne observam este
acelasi cu al celorlalti: exact ca pe o reflexie identic a a ceea ce ne reda oglinda.
Intrebari precum “Cine vorbeste?” sau “Ce doreste sa exprime?” devin tipuri
semnificative de comunicare vizuala ce structureaza mesajul in imagine.
Autori precum Jacques Lucan si Julia Kristeva au ajuns la concluzia ca insusi
inconstientul este structurat astfel unui limbaj de comunicare, ori ca eul constient sa fie
produsul potentialului de simbolizare cu care ne priveste lumea exterioara.
Actul insusi evoca exte riorizarea emotiilor de un puternic impact, prin infatisa rea
trasaturilor captive int re coordonate zbuciumat e. Pentru evidentierea prin imagine ce
capteaza individul dintr -o perspectiva portretistica, tind sa nu ma concentrez doar

asupra expresiei faciale, dar sa extend aceasta investigare a sinelui prin implica rea
gesticai corpului uman. Portretul nu se axeaza neaparat pe chip, acesta include s i gestica
corporala.

2.2. Analiza plastica

In opinia mea, o perea de arta este o modalitate de comunicare sociala , ce foloseste
un limbaj vizual prin care artistul reuseste sa interactioneze cu publicul sau . In
fotogra fie, pe langa celelalte ramuri ale artei, este ce l mai fidel act de exprimare a
gandurilor si al emotiil or, prin care artistul creaza o legatura stransa ce intriga … celor
ce patrund in pove stea imaginilor.
Aceasta lucrare este abordata d intr-o perspectiva de investigare, ce cauta sa
evidentieze emotiile negat ive ce au fost declan sate de di verse intamplari , oferindui o
conotat ie de j urnal persona l. Prin prezentarea a sapte imagini tip portret , exprim o scurta
descr iere a peronalitatii, portretul avand un rol peste cel de imagine simpla, fiind un
martor semiotic al identitatii mele .

“Frust rare”

“Frica ”
Frica este ceva cu care ne nastem , este o emotie care fara ea am fi ca niste
roboti. Pentru mine , frica a avut un atri but mult superior unei emotii , considerand -o ca
pe un al doilea subconstient ce ma avertiza cand se i vea un pericol, dar care in acelasi
timp imi punea si piedici prin exagerari supratensionate.
Com pozitia de fa ta a fost realizata intr -o lumina stil rembrant pentru a tine
privitorul intr -un continuu suspans. Expresia facia la este una cu totul expresiva, gestica
mainilor desi este una defensive compenseaza printr -o presiune emotional agresiva.
Atentia este atintita s pre cam era, acest cadru fiind pri mul ce are o privire dire cta si
reuseste sa se conecte ze cu spectatorii, ochi ul fiind e mitatorul fricii.

“Anxietate ”
In viata se spune ca daca doresti sa ai success in viata , cel mai bine este sa s ti pe
ce cale sa mergi. Pentru mine viata a fost intodeauna ca un puzzle, o combinatie de
emotii. Datorita intamplarilor ce au avut un impact puternic asupra vietii me le, au
condus la un dezechiolibru personal ce declansa in interiorul meu p uternice stari de
anxietate.
Imaginea de fata induce prin gestica mainilor si exagerarea expresiei facia le o
furie salbatica, un control pierdut al sinelui ce induce o putere de soc emotionala in cei
ce privesc acest cadru.
Folosind o expunere lunga, aseme ni tehnicii folosite de Frances ca Woodmann,
scot in evidenta bipolari tatea , fiecare din aceste “personaje ” avand o semnificatie
proprie: primul din stanga, priveste constrans in jos , denotand f aptul ca retine forta t
intransul emotii negative, pe cand cel din dreapta, mai puternic evidentiat, este
declansat de acumularea excesi va a emotiilor captive in primul perosna j, exteorizand
print r-o expresivitate faciala dusa la extrem.

“Stres ”

Una din emotiile care iti acapareaza din concentrare si nu mai poti avea
stapanire de sine , care pune presiunea pe ceea ce faci este stresul. Pentru mine in
schimb este ca un zbucium ce imi ne clarifica gandurile.
Folosindu -ma de o lumin a pala pe la teral alaturi de o expunere lunga, ma plasez
intr-un mediu inchis si vibrant. Gestica mainilor dezvaluie nivelul de tensiune al
stresului, pe cand “stergerea ” chipului indica o agitatie interioara.
In acest cadru ma feresc de lumina cu sco pul de a accentua zbuciumul ce pune
stapanire pe mi ne.

“Neputinta ”

“Singuratate ”

Inca din copilarie , din cauza timiditatii nu reuseam sa ma integrez in diverse
grupuri de tineri , fapt ce a dus la o dezvoltare deficitar a in modul meu de a comunica cu
altii. Fiind adesea respin s, increderea in sine scadea din ce in ce mai mult, lasand un gol
interior.
In acest cadru reprezint printr -un limbaj vizual aparte singuratatea, o emotie ce
mi-a acaparat o mare parte din viata. De si am oameni in jurul meu , in inauntrul meu
simt o lipsa profunda ce ma absenteaza de lumea sociala.
Modul meu de abordare al acestei imagini este prin plasarea mea intr -o lumina
centrala , pentru a pune in evidenta confesiunea durerii pe care o simt. Cu ajutorul
mainilor trag de tricou, descoperi nd gol ul interior fata de privitori, acesta fiind
simbolistica cadrului.

“Depresia ”
Depre sia este vazut a in general ca o boala greu de stapanit ce se
manifeste in diverse modalitati, o povara ce aduce schimbari in comportament
si tulbura maniacal.
Fotografia are o semnificatie personala, deoarece “vorbeste ” despre una
dintre cele mai negre perioad e din viata mea . Din perspectiva mea, depresia
este ca o inte orizare a perosnalitatii, lasand la exterior doar un “persona j” ce
este total absent cu cei din jurul lui, tinand captiv … .
Folosi nd aceasi tehnica de fotocolaj, asemeni lui Jerry Uelsmann, am
combinate doua imagini spre a … . Gestica mainilor exprima o suferinta atroce,
ferind chipul de lumea exterioara. Person ajul principal al cadrului devine cel ce
este captive in interiorul celui ce sufera.

2.3. Tehnica de lucru

Concluzii

Bibliografie

1. [ Matei Bejenaru ] – Corpu l uman reprezentat in artele media, ARTES Editura,
2006
2. 20th Century Photography: Museum Ludwig Cologne, TASCHEN, 2001
3. [ Gerry Badger ] – The Genius of Photography: How photography changed our life,
BBC, 2007
4. [ Lucian Tudose ] – Tehnica si arta fotografica , Cursuri Universitare, 2008
5. [ Jean Chevalier, Alain Gherbrant ] – Dictionar de simboluri, POLIROM, 2009
6. [ Cristian Nae ] – Moduri de a percepe: O introducere in teoria artei modern si
contemporane
7. [ Peter K. Burian, Robert Caputo ] – Fotografia: Ghid prac tic, National
Geographic, 2003
8. [ Matei Bejenaru ] – Istoria Fotografiei, ARTES Editura, 2013
9. [ Phaidon ] – Five Hundred Self -Portraits, 2000
10. [ Clive Scott ] – The Spoken Image: Photography and Language
11. [ David Bate ] – Photography: The Key Concepts
12. Encyclopedia of Twentieth -Century Photography
13. [ Graham Clarke ] – Portrait In Photography (Critical Views)
14. Raftul de cultura generala: arta din secolul XIX pana azi, Litera, 2007