Directed by John Crowley [608252]

Closed Circuit
Directed by John Crowley
Terorism global, intelligence, schimb de informatii, sfera privata si supravegherea pe care o
intentioneaza sistemele de securitate . Ce au t oate acestea in comun ? Temele de mai sus
contureaza cadrul in care se desfasoara filmul “Closed Circuit” (tr. “Circuit Inchis”) si prezinta
maniera brutala prin care Serviciul de Securitate Englez (MI5 – Military Intelligence, section 5 )
coordoneaza musam alizarea unui incident de tipul “11 Septembrie”.
Filmul debuteaza cu o scena extrem de promitatoare, unde se pot observa diferite cadre
inregistrate din zona unei piete din centrul Londrei. Scena se incheie cu un autoturis m de
transport ce cara o bomba artizanala. Se ince arca oprirea automobilului dar , prea tarziu, datorita
faptului ca aceasta este detonata si sute de oameni sunt omorati de explozia cauzata.
Continuarea filmului prezinta cursa dupa justitie a celor doi avoc ati Martin Rose si Claudia
Simmons -Howe (Eric Bana si Rebecca Hall) ce prezinta din ce in ce mai acerb cat de importanta
si valoroasa este informatia in contextul aflarii adevarului despre evenientele atacului asupra
Londrei.
Filmul in sine acceseaza atat tema tradarii, a lipsei de informatii si a terorismului, cat si a relatiei
dintre cele doua personaje ce trebuie sa coopereze in ciuda unui trecut amoros si a unei relatii
curente foarte distante. Actiunea nu ii aduce pe cei doi din nou intr -un context am oros, insa
complica desfasurarea anchetei atunci cand aflam ca Farroukh ( Denis Moschitto ), trebuie aparat
de Claudia. Farroukh este presupusul creier din spatele operatiunii teroriste, din punctul de
vedere al unui avocat special ce urmeaza sa aib a acces l a toate informatiile strict secrete.
Fara a oferi prea multe informatii despre desfasurarea ulterioara a evenimentelor, putem observa
cum personajele intra intr -o faza a cercetarii, apoi a neincrederii, a paranoiei si a suspici unii
bazate pe lipsa de info rmatii clare cat si pe teama de a lupta impotriva propilui s istem de
siguranta nationala, ca mai apoi dupa o serie de intorsaturi sa observam o recunoastere a
infrangerii fata de puterea necontenita a serviciilor militare secrete si de Securitate (MI5 – MI6).
Filmul nu exprima neaparat dorinta de a prezenta drama celor doua personaje, cat mai degraba
deficientele de comunicare, neincrederea si o scurta privire in modul de functionarea a serviciul
de Securitate si siguranta nationala din Anglia . Critica rea lista la modelul de organizare pur

ierarihic, lipsa de empatie si compasiune fata de propri i cetateni si catre finalul firului narativ, de
alergarea disperata dupa musamalizare si coruptie sunt principalele trasaturi prezente in aceasta
prductie cinematogr afia centrata pe secrete, schimb de informatii si terrorism.

Scenele “taxiul / incuietoarea si meciul de fotbal”
Conform cu Collins English Dictionary1, paranoia este “an instinct or thought process which is
believed to be heavily influenced by anxiety or fear, often to the point of delusion and
irrationality.”
Incepand cu scena in car e Martin observa c a oriunde ar fi fost se urca aleatoriu in taxi , in sa
masina era aceasi, si continuand cu scena in care Claudia isi schimba incuietoarea , observand in
prealabil cartile de pe raft miscate fara voia ei , observam evolutia spre neincredere si paranoia a
celor doua personaje. Sentimentul ca sunt urmariti nu le mai da pace, devin agitat i si foarte
secretosi in speranta de a putea scoate adevarul la lumina fara sa fie incurcati de opresiunile
serviciilor de Securitate. Aceasta paranoia este confirmata in scena meciului de fotbal unde
Martin ia deciz ia ca nu se mai poate intalni cu Claudia decat in zone foarte aglomerat e, publice,
unde sa existe un sentiment de sigurant a. (Sigur, Claudia deja luase contact cu in formatiile
secretizate, deci teoretic, nu mai avea oricum dreptul sa comunice cu Martin).
Scena meciului de fotbal este o incununare a eforturilor de a -si pastra ancheta in intimi tate, fara
reusita insa. Tindem spre a ne forma impresia ca oricat de acerba ar fi fost lupta pentru intimi tate
si adevar, des pre cei doi deja se aflase informatia con form careia cei doi fusesera pe acel stadion ,
deci mecanisuml de culegere de informatii a fost mult inainte a celor doi.

Intelligence si cursa dupa adevar
Unul dintre motivatiile principale ale filmului consta in cursa dupa informatii, adevar si
deslusirea misterului lui Farroukh cu privire la evenimentele teroriste desfasurate la inceputul
filmului. Printre ingredientel e principale putem enumera metoda controlului domestic, prin care
colectarea de date cu caracter personal despre fiecare om in pa rte se face afara voia acestora, si

putea fi folosita oricand in potriva lor. Cei doi avocati ince arca sa stabileasca daca acesta a comis
faptele teroriste sau nu, insa ajung sa simta implicarea mecanismelor de aparare, corupere si
musamalizarea pe pielea lor. Cu toate ca pentru cei doi principala nevoie era cea de informatii (si
de punere „cap la cap” a mai multor evenimente), obervam din nou cum , cu cat lucrurile
incepeau sa devina mai limpezi, cu atat musamalizarea devenea mai v iolen ta, lipsa de increder e
mai mare si in final frica de a -si pierde propria viata devine principalul inamic.

Cloncluzii
Filmul prezinta o interpelare intre sistemul de Securitate Nationala Englez si sistemul de justitie.
Lupta pentru informatii si totodata pentru adevar poate fi sugerata ca fiind chintesenta acestei
ecranizari, in planul secund stiindu -se descrise neincrede rea dusa in pragul paranoiei si efectele
adverse pe care le poate crea aceasta lupa pentru informatii in societatea moderna.
Filmul ar fi putut prezenta faptele intr -un mod mai brutal, mai aprig, insa se limiteaza la
pastrarea unui ton accesibil pentru to ate audientele, la prezentarea unor fapte cu un puternic
caracter realist si la „notarea” unor modalitati de persuasiune, manipulare si musamalizare pe
care instutiile secrete le pot aplica pentru a isi atinge in final scopul.
Finalul filmului este unul a steptat, nu se prevede pe parcursul filmului nicaieri posibilitatea prin
care serviciile statului nu ar fi in control. Se observa doar o neliniste provocata de o greseala, dar
nicicand lipsa totala a controlului sau dorinta de a afisa adevarul catre public . Consider ca
aceasta ecranizare este una resuita, cu elemente din lumea reala foarte interesante si actuale, dar
care ar fi putut prezenta faptele printr -o modalitate de relatare mai dura, mai intensa, potrivita cu
caracterul „apocaliptic” al evenimentelo r.

Bibliografie:

1) World English Dictionary (Collins English Dictionary – Complete & Unabridged 10th Edition, 2009,
William Collins Sons & Co. Ltd.) 3. informal sense: intense fear or suspicion, esp when unfounded