Direct Costing Si Deciziile PE Termen Scurt

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:IF

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf.univ.dr. Scorțe Carmen Mihaela

ABSOLVENT

Mermeze Camelia-Marina

ORADEA

2016

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:IF

DIRECT COSTING ȘI DECIZIILE PE TERMEN SCURT

LA SC VALFURNITURE SRL

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

Conf.univ.dr. Scorțe Carmen Mihaela

ABSOLVENT

Mermeze Camelia-Marina

ORADEA

2016

INTRODUCERE

„Nu îți coborî așteptările pentru a se potrivi cu performanța ta. Ridică-ți nivelul de performanță pentru a se potrivi cu așteptările tale” – Ralph Marston

Întotdeauna au rezistat pe piață cei mai performanți, cei care au luat corect decizii în situațiile în care au fost puși.

Una dintre modalitǎțile de a face acest lucru este analizarea și gestionarea corectǎ a costurilor firmei. Acesta este motivul principal pentru care am ales sǎ tratez în prezenta lucrare tema direct costing și deciziile pe termen scurt la o firmă de producție.

În conținutul lucrǎrii am prezentat modul de realizare a evidenței contabile din punctul de vedere al contabilitǎții de gestiune utilizând metoda direct-costing și legǎtura dintre aceasta și luarea deciziilor în cadrul firmei. Pentru realizarea acestui obiectiv am expus o parte teoreticǎ, fundamentatǎ pe studiul unei bibliografii de specialitate și o parte practicǎ la baza cǎreia stǎ aplicarea metodei direct-costing la o firmǎ de prelucrare a lemnului în vederea obținerii de scaune și ilustrarea deciziilor care pot fi adoptate pe baza acestui studiu în vederea creșterii performanței firmei.

Partea practică este împărțită la rândul ei în două părți: un studiu de caz care constă în aplicarea metodei direct costing pe luna martie la SC Valforest SRL și o simulare pe luna aprilie în condițiile în care ar crește salariile și contribuțiile aferente acestora, vânzările și productivitatea muncii cu 10%.

Partea practicǎ vine sǎ susținǎ concluziile teoretice și sǎ demonstreze necesitatea aplicǎrii contabilitǎții de gestiune prin beneficiile aduse.

Abilitatea de a lua o decizie corectă în cadrul unei firme conduce la un viitor prosper al acesteia și al economiei în general.

CAPITOLUL I. DELIMIĂTI CONCEPTUALE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE ȘI CALCULAȚIA COSTURILOR

Aspecte generale

Pentru a ȋnțelege metoda Direct costing și luarea deciziilor este necesară prezentarea noțiunilor de contabilitate de gestiune, cheltuială și de cost.

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române termenul de contabilitate este definit ca „ansamblul operațiilor de înregistrare, pe baza unor norme și reguli speciale, a mișcării fondurilor și materialelor într-o unitate economică”.

Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, care se ocupă cu "măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", și care "trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori." 

Contabilitatea trebuie înțeleasă ca fiind un sistem de informare care permite producerea și difuzarea de informații pentru luarea deciziilor.

„A gestiona înseamnă a lua decizii pertinente privind utilizarea unor resurse limitate. La nivelul întreprinderii, gestiunea constă în a obține maximum de beneficiu din resursele financiare investite”.

În realitate, informația este imperfectă, capacitatea de raționament a gestionarului este limitată, activitatea întreprinderii se derulează în mod necesar în cadrul unui mediu în care alți agenți socio-economici urmăresc obiective și desfășoară acțiuni opuse, adeseori în concurență. Orice control măsoară rezultatele unei gestiuni și le compară cu obiectivele fixate dinainte pentru a ști dacă există concordanță sau divergență. Atunci când este necesar, controlul ajunge la o întoarcere în amonte pentru rectificarea deciziilor și acțiunilor întreprinderilor. Este necesară aprecierea periodică a diferențelor dintre previziuni și realizări în scopul de a lua noi decizii.

„Contabilitatea de gestiune numită și analitică sau managerială poate fi definită ca având drept obiectiv, oglindirea tuturor operațiilor de colectare și repartizare a cheltuielilor pe destinații, respectiv pe produse, lucrări, servicii, comenzi, faze de fabricație, activități, secții, decontarea producției obținute, ca și calculul costului de producție al produselor fabricate, lucrărilor executate și serviciilor prestate.”

Contabilitatea de gestiune reprezintă o primă sursă de informare a întreprinderii care permite fundamentarea deciziilor în scopul atingerii obiectivelor fixate.

Ȋn viața de zi cu zi, termenul de cost este corelat cu cel de cheltuială cu înțelesul de a da bani, fie pentru a intra ȋn posesia unui bun sau serviciu, fie doar pentru a satisface orice fel de obligație ce implicǎ o platǎ. Deși cele două noțiuni sunt sinonime, costul este cel mai frecvent asociat cu achiziția unui bun sau serviciu și mai rar cu plata unei datorii.

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române termenul de cheltuialǎ este definit ca „consum de mijloace materiale, de muncă, energie etc. pentru satisfacerea unor nevoi, a unor obligații etc.” Deoarece aceasta explicație este inexactă din punct de vedere economic trebuie completată. Astfel: „cheltuielile reprezintǎ diminuǎri ale beneficiilor economice pe perioada exercițiului financiar, sub forma ieșirilor, a scǎderilor de active sau a creșterilor de pasive care se concretizeazǎ în scăderi ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din repartizarea acestora cǎtre proprietari.”

Deși majoritatea oamenilor consideră că, costul este același lucru cu cheltuiala, economiștii consideră că ȋntre acești termeni există diferențe. Costul este „o sumǎ de bani cheltuitǎ pentru producerea sau achiziționarea unui bun, efectuarea unei lucrǎri, prestarea unui serviciu” sau „o cheltuialǎ sau o sumǎ de cheltuieli asociate la (și recunoscute de) o resursǎ consumatǎ, un loc de activitate, un produs realizat sau o perioadǎ de gestiune”; „costul reprezintă ȋn expresie monetară consumuri de resurse ocazionate de activitățile ȋntreprinderii”. Prin concluzionarea acestor opinii, se evidențiazǎ principalele diferențe între cost și cheltuialǎ: doar o parte a cheltuielilor intrǎ în cost; costul apare doar în momentul consumului (producție) pe când, cheltuiala apare în momentul aprovizionării.

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ȘI A CALCULAȚIEI COSTURILOR

2.1. Sistemul informațional al contabilității de gestiune

Complexitatea vieții economice în condițiile concurenței, impuse de economia de piață, determină creșterea rolului informației în luarea deciziilor. De calitatea acesteia depinde calitatea deciziilor curente și de perspectivă luate și implicit rezultatele obținute.

Deci, informația din contabilitatea de gestiune este destinată managerului, care trebuie să răspundă, pe de-o parte, la întrebarea: cum să aloce resursele încredințate de către investitori pentru a atinge obiectivele stabilite, iar, pe de altă parte, cum au fost utilizate resursele alocate. De aceea, unul dintre obiectivele principale ale contabilității de gestiune este de a-i ajuta pe manageri să administreze costurile și să creeze în întreprinderi o stare de spirit care să permită stăpânirea și cunoașterea costurilor totale și pe unitate de produs, lucrare sau serviciu.

Așa cum arată Michel Capron „sub dublul efect al presiunii concurenței și al multitudinii de produse și procese de producție, întreprinderile au simțit nevoia să-și cunoască mai bine costurile, pentru a determina cu cea mai mare precizie posibilă prețurile de vânzare și marjele realizabile pentru fiecare produs. Nu era vorba numai de previziune, dar trebuiau date mijloacele necesare pentru a putea urmări executarea deciziilor; așa se explică dezvoltarea pe care au luat-o în prezent controlul de gestiune și instrumentul său privilegiat, contabilitatea analitică, de care nu s-ar putea lipsi, astăzi nici o întreprindere mai importantă”.

Sistemul informațional se referǎ la totalitatea datelor și informațiilor existente în cadrul unei firme precum și la relațiile dintre acestea și mijloacele de care firma dispune pentru colectarea, procesarea și transmiterea lor.

În limbajul curent termenii ”datǎ ” și ”informație” sunt folosiți ca sinonime și sunt frecvent interschimbați. De fapt, data reprezintǎ „grupuri de simboluri nealeatoare care reprezintǎ cantitǎți, evenimente, acțiuni sau lucruri. Data este descrisǎ prin caractere care pot fi reprezentate alfabetic, numeric, sau prin simboluri speciale.”.

Informația este „o știre, un mesaj care provine dintr-un domeniu al cunoașterii”, este o datǎ prelucratǎ în vederea utilizǎrii. Prin prelucrarea datelor se obțin informații cu înțeles pentru receptor și cu o anumitǎ valoare pentru utilizator. În structuri organizate pe mai multe nivele, informațiile sunt supuse unor operații de prelucrare succesive odatǎ cu trecerea lor de la un nivel la altul, pentru a servi nivelului superior.

Informația economicǎ provine din activitatea economicǎ și este destinatǎ utilizǎrii în domeniul economic; cuprinde un ansamblu de indicatori necesari conducerii și administrǎrii proceselor și fenomenelor economice.

Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte exact ceea ce își propun să reprezinte. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune și inteligibile. Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.

Informațiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informații în luarea deciziilor.

Informațiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informații în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele:

Informațiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictivă informațiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză. Informațiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor predicții.

Valoarea predictivă și valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informațiile care au valoare predictivă au adesea și valoare de confirmare. De exemplu, informațiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate în anii anteriori, pentru exercițiul curent. Rezultatele acestor comparații pot ajuta utilizatorii să corecteze și să îmbunătățească procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor previziuni.

Situațiile financiare anuale descriu fenomenele economice în cuvinte și cifre. Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră și fără erori:

O descriere completă include toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă fenomenul descris, inclusiv explicațiile necesare. De exemplu, o descriere completă a unui grup de active include cel puțin o descriere a naturii activelor respective, o descriere numerică a tuturor activelor și o mențiune privind descrierea numerică (de exemplu, costul inițial sau valoarea justă). Pentru unele elemente o descriere completă poate să impună explicații privind faptele semnificative referitoare la calitatea și natura elementelor, factorilor și circumstanțelor care ar putea să le afecteze calitatea și natura, și procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.

O descriere neutră este cea care nu suportă influențe în selecția și prezentarea informațiilor financiare.

O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a crește probabilitatea ca informațiile financiare să fie primate favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Informații neutre nu înseamnă informații fără scop sau fără influență asupra comportamentului acestora. Informațiile financiare relevante sunt, prin definiție, cele care au capacitatea de a genera o diferență în deciziile luate de către utilizatori.

Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informațiile raportate a fost selectat și aplicat fără erori.

Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante și reprezentate exact.

Fig.2.1. Structura sistemului informațional al firmei

(Sursa: realizare proprie după Radu, Mariana, Contabilitate de gestiune, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010, p. 12.)

Sistemul informațional economic este un ansamblu organizat de informații economice complexe, care se obțin prin prelucrarea de date furnizate din anumite surse și care sunt necesare pentru organizarea, conducerea și desfășurarea activității economice.

Scopul obiectiv al unui sistem economic este producerea de bunuri materiale, prestarea de servicii și/sau executarea de lucrări în condiții de profitabilitate, iar în acest scop sunt procurate și prelucrate resurse materiale, umane, informaționale, etc.

Sistemul este compus din instituții, acestea la rândul lor sunt compuse din organizații, iar acestea sunt compuse din unități.

Instituția este o formațiune economică complexă, de exemplu un minister sau o întreprindere foarte mare.

Organizația este o formațiune socială constituită din persoane vii, unite în vederea îndeplinirii anumitor funcții social economice determinate, iar sfera ei de activitate este de obicei stabilită juridic.

Unitatea este un element al sistemului economic ce nu mai poate fi descompus și care răspunde după anumite reguli la impulsurile primite.

Sistemul economic își desfășoară activitatea în timp. Perioadele sunt intervale egale de timp, spre exemplu, o lună, o saptămână, o zi, etc.

Sistemul informațional managerial poate fi definit ca ansamblul datelor, informațiilor, fluxurilor și circuitelor informaționale, procedurilor și mijloacelor de tratare a informațiilor menite să contribuie la stabilirea și realizarea obiectivelor organizației.

Sistemul informațional managerial permite conducerii entității economice să asigure coordonarea și executarea programelor curente de activitate în toate sectoarele păstrând un echilibru cât mai perfect între elementele structurale ale acestora. Cunoașterea tuturor corelațiilor esențiale permite luarea de măsuri operative, corecte și pertinente de întărire a capacității entității de a acționa împotriva unor factori cu caracter exogen sau endogen, care pot interveni pe parcursul activității provocând ca și efect ruperea echilibrului între elementele structurale ale programelor acesteia, cu efecte negative asupra potențatului economic și a gestiunii economice de ansamblu.

Sistemul informațional contabil ar putea fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor, procedeelor și metodelor utilizate pentru colectarea, consemnarea, prelucrarea, transmiterea, utilizarea și stocarea informațiilor contabile.

Contabilitatea este o sursă majoră de informații pentru conducerea oricărei unități, cu cele două ramuri ale sale: contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune. În cadrul contabilității financiare informațiile contabile sunt sintetizate în situațiile financiare ale întreprinderii. Aceste documente se întocmesc, pentru perioade de timp, numite exerciții financiare. În schimb, în cadrul contabilității de gestiune informațiile contabile sunt conținute de diverse documente destinate uzului intern al managementului, pentru adoptarea deciziilor curente ale întreprinderii. Nevoile informaționale ale managerilor sunt acoperite, în cea mai mare parte, prin rapoarte nepublicate. Aceștia nu sunt limitați la informațiile comunicate prin documentele de sinteză publicate și nici nu trebuie să aștepte atât de mult.

Operând cu informații, ca și materie primă, contabilitatea este văzută ca fiind „o tehnică de ordin cantitativ, de colectare, prelucrare și analiză a informațiilor privind fluxurile economice din activitatea unei întreprinderi”.

În concluzie, sistemul informațional constituie un subsistem de bază al managementului întreprinderii, care trebuie bine structurat și care realizează funcții multiple și prezintă o dinamică accentuată.

2.2. Organizarea sistemului informațional al contabilității de gestiune și al calculației costurilor

Organizarea contabilității de gestiune este la alegerea fiecarei entități în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii ale acestora.

2.2.1. Factorii care determină organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor

Organizarea contabilității de gestiune ține cont de o serie de factori dintre care amintim: precizarea organelor care execută lucrările contabilității de gestiune, specificul procesului tehnologic, tipul și organizarea producției, tipologia calculației costurilor de producție, mărimea întreprinderii, structura producției, metodele și tehnicile de management, etc.

1. În ceeace privește organele care execută lucrările contabilității de gestiune există următoarele modalități:

a) separarea activității de calculație a costurilor de cea care vizează analiza și fundamentarea deciziilor privind activitatea viitoare. Astfel, calculația efectivă poate fi efectuată fie în cadrul unui compartiment distinct subordonat directorului economic, fie al unui compartiment financiar-contabil, pe când antecalculația și elaborarea bugetelor pe feluri de activități în cadrul compartimentului plan dezvoltare;

b) concentrarea lucrărilor de calculație într-un singur compartiment funcțional „Costuri, prețuri și analize economice”, ceea ce permite o viziune unitară de lucru.

2. Profilul întreprinderii și caracterul procesului de producție:

„Profilul întreprinderii presupune stabilirea obiectivului principal al acesteia și orientarea activității ei în scopul asigurării resurselor materiale și umane corespunzătoare obiectului său.”

Caracterul procesului de producție (continuu și sezonier) are implicații asupra calculației costurilor. În entitățile cu activitate sezonieră costul de producție se calculează numai în perioada de activitate, în perioada de inactivitate, cheltuielile efectuate se contabilizează ca și cheltuieli înregistrate în avans, urmând să se repartizeze eșalonat pe perioada de producție. În entitățile cu activitate continuă, costul pe unitate de produs se calculează la finele perioadei de producție, pe articole de calculație.

3. Mărimea întreprinderii are influență asupra lucrărilor de calculație a costurilor ți de elaborare a bugetelor în sensul organizării acestora sub formă centralizată sau sub formă descentralizată.

În întreprinderile mici și mijlocii, calculația costurilor, elaborarea bugetelor, urmărirea și controlul executării lor sunt organizate centralizat, toate lucrările de calculație fiind executare de birouri sau compartimente organizate ca subdiviziuni distincte în cadrul structurii funcționale.

În întreprinderile mari se aplică sistemul descentralizat de calculație a costurilor, descentralizare determinată de necesitatea creșterii operativității și a controlului costurilor din fiecare secție, uzină. Astfel, în fiecare uzină, secție se organizează un birou de calculațiecare va executa lucrările de bugetare, evidență și control preventiv al costurilor.

4. Structura organizatorică reprezentată prin structura de producție și concepție (secții, ateliere, fabrici) și structura funcțională (birouri, servicii) formează cadrul de organizare și funcționare a bugetării și a calculației costurilor.

5. Tehnologia producției reprezintă ansamblul operațiilor succesive de prelucrare a materiilor prime până la stadiul de produs finit.

Producția întreprinderii poate fi simplă sau complexă.

Producția simplă se referă fie la extragerea din natură a unor bunuri materiale (petrol, cărbune, minereuri), fie în prelucrarea materiei până la stadiul de produs finit.

Producția complexă cuprinde procesele de producție în care produsul finit se obține prin asamblarea unor piese sau subansamble realizate anterior prin procese tehnologice independente.

6. Metodele și tehnicile de management adoptate reprezintă opțiunea pentru o metoda de tip clasic care necesită doua rânduri de calcule – antecalculație și postcalculație determinând ulterior eventualele abateri sau se optează pentru o metodă de calculație previzională care să asigure creșterea operativității informațiilor și controlul operativ al costurilor. De asemenea, există și varianta unei metode moderne , o metodă de calculație de tipul costului total sau o metodă de calculație de tipul costului parțial.

2.2.2. Clasificarea cheltuielilor și a costurilor

În literatura de specialitate există diferite criterii de clasificare a cheltuielilor și a costurilor, dintre acestea, consider importante următoarele:

în funcție de conținutul economic, se deosebesc cheltuieli materiale – care se concretizează în cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile, amortizare, combustibilul, energia, etc.; cheltuieli financiare (de exemplu: dobânda la credite) și cheltuieli de personal – caresunt cheltuieli legate de forța de muncă (salariile și contribuțiile aferenta acestora)

dupǎ locul de efectuare putem distinge cheltuieli ale activitǎții de bazǎ, ale activitǎților auxiliare, comune ale secției, generale de administrație și de desfacere.

din punct de vedere al includerii în costul obiectului de calculație existǎ: cheltuieli directe – ce pot fi clar determinate pe purtǎtor de cost – și care sunt cuprinse în costul de producție (materii prime, salarul muncitorilor direct productivi); cheltuieli indirecte – nu pot fi determinate direct pe purtǎtor de cost, ci doar prin criterii de repartizare pot fi incluse în costul de producție (cheltuieli comune ale secțiilor, de administrație și de conducere).

în funcție de comportamentul cheltuielilor fațǎ de volumul producției se desprind douǎ categorii importante de cheltuieli: variabile și fixe. Cheltuielile fixe sunt acele cheltuieli care nu reacționeazǎ la modificarea volumului producției, adicǎ nu-și modificǎ valoarea indiferent dacǎ producția este zero sau se utilizeazǎ întreaga capacitate productivǎ a firmei. Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care sunt direct legate de modificarea volumul producției.

Deoarece am afirmat ca nu toate cheltuielile intră în costuri, cu ajutorul clasificării putem distinge care dintre cheltuieli intră în costuri și care nu. Astfel, în funcție de modul de cuprindere în costuri cheltuielile pot fi chetuieli încorporabile în costuri, cheltuieli neîncorporabile în costuri și cheltuieli supetive. Cheltuielile încorporabile în costuri sunt acea parte a cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară care se includ în costuri. Cheltuielile supletive sunt cheltuieli neînregistrate în contabilitatea financiară după natura lor economică, dar care se includ în costuri. Exemple: remunerarea capitalului propriu, remunerarea întreprinzǎtorului. Cheltuielile neîncorporabile sunt cheltuielile neregăsite în costuri. Exemple: cheltuieli din cedarea activelor imobilizate, cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea titlurilor de plasament, pierderi din creanțe, etc.

La fel ca și cheltuielile, costurile se clasifică în funcție de mai multe criterii.

Fig. 2.2 Clasificarea costurilor

(Sursa: realizare proprie după Chadwick, Leslie, Contabilitate de gestiune, Editura Teora, București, 1999, p. 13)

Un prim criteriu ar fi gradul de afectare la un produs (tipul), după care există costuri directe și costuri indirecte.Costurile directe pot fi identificate cu ușurințǎ și atribuite purtǎtorilor de costuri fǎrǎ nici o dificultate, în timp ce costurile indirecte pot fi repartizate pe purtǎtor de cost doar prin calcule suplimentare efectuate în prealabil.

Un alt criteriu de clasificare a costurilor este dinamica și comportamentul lor. În funcție de acest criteriu există costuri fixe și costuri variabile. Costurile fixe apar indiferent de volumul activității desfășurate. Ele trebuie acoperite într-o măsură cît mai mare, precum și într-o perioadă cât mai scurtă de timp. Exemple: cheltuieli cu asigurarea imobilelor, cu plata chiriei și a sumelor prevăzute în contractele de întreținere, etc. Costurile variabile sunt formate din costurile directe și costurile generale variabile. Sunt acele costuri a căror mărime variază, în mare măsură, în funcție de volumul activității desfășurate. Se poate vorbi și de costuri semivariabile care reprezintă o combinație între costurile fixe și costurile variabile. Exemplu: chiria fixă plătită pentru un anumit imobil plus o sumă variabilă plătită în funcție de gradul de utilizare al acestuia.

2.2.3. Documente utilizate pentru evidența cheltuielilor de producție și a rezultatelor producției

Documente utilizate pentru evidența cheltuielilor de producție și a rezultatelor producției diferă de la o subramură de activitate la alta și chiar de la o unitate patrimonială la alta în cadrul aceleiași ramuri, în funcție de particularitățile procesului tehnologic, a deosebirilor în organizarea internă a fiecarei entități, a gradului de dotare cu mijloace de prelucrare automată a datelor și a pretențiilor factorilor de decizie de la diferite nivele organizatorice.

Documentele utilizate pentru evidența cheltuielilor de producție se împart în două mari grupe:

A. Documente comune tuturor subramurilor productive

B. Documente specifice fiecărei unități industriale

Din prima categorie de documente fac parte: bonul de consum, fișa limită de consum, statul de plată, factura, avizul de însoțire a mărfii, chitanța, bonul de vânzare, dispoziția de plată, ordinul de plată, extrasul de cont. Acestea sunt documente tipizate și au caracter obligatoriu la nivelul economiei naționale.

Din cea de-a doua categorie fac parte documentele care diferă în funcție de specificul procesului de producție și ramura industrială în care se încadrează întreprinderea.. Aceste documente sunt specifice și ăn funcție de etapele de organizare și desfășurare a procesului de producție și anume:

1. Documente cu privire la pregătirea producției care urmăresc respectarea normelor tehnologice și a timpilor de lucru:

– desenele de execuție pentru fiecare comandă sau produs;

– extrasele de materiale care vor cuprinde toate cantitățile de materiale necesare executării produselor sau comenzilor;

– listele cu normele de consum specifice;

– listele cu normele de timp, referitoare la manoperă;

– fișa tehnologică.

2. Documente de lansare a producției în fabricație:

– comanda de fabricație, prin care se lansează în fabricație produsele, lucrările și serviciile, documente în care sunt prevăzuți beneficiarii, cantitățile necesare și termenele de execuție;

– programul intern de producție în care sunt sunt prevăzute necesarul de materiale pentru producția programată

– bonul de lucru, prin care se poate stabili munca prestată, operațiile sau lucrările executate precum și evaluarea acestora conform tarifelor aplicate.

3. Documente de executare și urmărire a producției care cuprind documente justificative de cheltuieli , precum și documente emise în această etapă:

– raportul zilnic de executare a producției;

– raportul de schimb;

– raportul de producție și salarizare.

4. Documente din etapa predării producției la magazie și a controlului de calitate:

– bonul de predare, transfer, restituire;

– notă de rebut;

– certificat de calitate.

5. Documente folosite pentru urmărirea cheltuielilor de producție:

– fișă de post calcul;

– fișă de cost analitic pentru cheltuieli efective pe produse sau comenzi;

– centralizatorul pentru pregătirea datelor în vederea înregistrării lor în contabilitatea de gestiune;

– situații de repartizare și regularizare a cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară și preluate în contabilitatea de gestiune.

2.2.4. Contabilizarea cheltuielilor și a costurilor

Sistemul informațional al costurilor are ca scop luarea corectǎ a deciziilor. Acest lucru este posibil printr-o tratare a informațiilor eficientǎ. Colectarea informațiilor este posibilǎ cu ajutorul clasei 9 a Planului de Conturi General, procesarea lor se face printr-o metodǎ de calculație a costurilor în funcție de nevoile de informare a firmei, iar transmiterea lor se face pe baza sistemului de comunicare.

Planul de Conturi General conform ordinului 1802/2014 propune pentru înregistrarea în contabilitate internǎ de gestiune clasa 9 de conturi „Conturi de gestiune”. Aceastǎ clasǎ cuprinde grupele de conturi 90 „Decontǎri interne”, 92 „Conturi de calculație” și 93 „Costul producției”.

Grupa 90 „Decontǎri interne”

Contul 901 „Decontări interne privind cheltuielile „ după funcția contabilă este cont de pasiv. Ȋncepe să funcționeze prin a se credita, se creditează cu cheltuielile care fac obiectul ȋregistrărilor ȋn contabilitatea de gestiune, cheltuieli preluate din contabilitatea financiară și se debitează la sfârșitul lunii cu costul prestabilit al produselor finite obținute și cu diferențele dintre costul prestabilit și costul efectiv. Are sold final creditor și reflectă valoarea producției în curs de execuție.

Contul 902 „Decontări interne privind producția obținută „ după funcția contabilă este cont bifuncțional. Începe să funcționeze prin a se credita. Se creditează cu costul prestabilit al produselor finite obținute și se debitează cu costul efectiv al produselor finite obținute. Poate avea atât sold final creditor cât și sold final debitor. Are sold final creditor în momentul în care costul prestabilit este mai mare decât costul efectiv și sold final debitor când costul prestabilit este mai mic decât costul efectiv.

Contul 903 „Decontări interne privind diferențele de preț „ după funcția contabilă este cont de activ. Începe să funcționeze prin a se debita, se debitează cu diferențele favorabile sau nefavorabile determinate cu ajutorul contului 902 și se creditează la sfârșitul perioadei cu decontarea acestor diferențe asupra contului 901.

Grupa 92 „Conturi de calculație”

După funcția contabilă, toate conturile din grupa 92 sunt conturi de activ.

Contul 921 „Cheltuielile activității de bază „ începe să funcționeze prin a se debita, se debitează cu cheltuielile direct afectabile purtătorilor de cost, cheltuieli preluate din contabilitatea financiară și se creditează cu valoarea producției în curs de execuție și cu costul efectiv al producției finite obținute.

Contul 922 „Cheltuielile activităților auxiliare „ începe să funcționeze prin a se debita, se debitează cu cheltuielile angajate pentru activitatea auxiliară. Activitatea auxiliară este activitatea care deservește secțiile principale de producție furnizându-le acestora energie, apă, aburi, servicii de transport, servicii de întreținere și reparații etc. Și se creditează cu decontarea acestor cheltuieli asupra sectoarelor beneficiare.

Contul 923 „Cheltuieli indirecte de producție „ începe să funcționeze prin a se debita, se debitează cu toate cheltuielile angajate pentru activitatea de bază, dar care nu se pot determina pe purtător de cost și se creditează cu decontarea acestor cheltuieli asupra purtătorilor de cost pe baza coeficientului de repartizare .

=

unde: = coeficient de repartizare

CTR= cheltuieli totale de repartizat

BR= baza de repartizare

i= purtătorii de cost.

Contul 924 „Cheltuieli generale de administrație „ începe să funcționeze prin a se debita, se debitează cu cheltuielile angajate pentru sectorul administrativ și se creditează cu partea din cheltuielile administrative care influențează producția și care se repartizează pe purtător de cost pe baza coeficientului de repartizare

=

unde: = coeficient de repartizare

CTR= cheltuieli totale de repartizat

BR= baza de repartizare

i= purtătorii de cost

și cu partea din cheltuielile administrative care nu influențează producția și care se suportă din rezultat.

Contul 925 „Cheltuieli de desfacere „ începe să funcționeze prin a se debita, se debitează cu cheltuielile angajate pentru transportul, manipularea sau depozitarea produselor finite și se creditează cu decontarea acestor cheltuieli asupra rezultatului.

Grupa 93 „Costul producției”

Contul 931 „Costul producției obținute „ se debitează cu costul standard al producției finite obținute și se creditează la sfârșitul perioadei cu decontarea costului standard asupra contului 901.

Contul 933 „Costul producției în curs de execuție „ se debitează cu valoarea producției în curs de execuție determinată prin metoda inventarului și se creditează pe măsură ce producția în curs de execuție ajunge în stadiul de produs finit.

CAPITOLUL III. METODE DE CALCULAȚIE A COSTURILOR DE TIP PARȚIAL

3.1. Costuri complete și costuri parțiale

Deși este tratat ca un criteriu de clasificare al costurilor și prin urmare inclus corespunzǎtor în literatura de specialitate, o să prezint costurile complete și costurile parțiale pentru a evidenția categoriile de metode de calculație a costurilor cǎrora acestea le stau la bazǎ.

Costurile complete sunt rezultatul calculației costurilor prin metode de tip absorbant numite și metode de tip total. Cea mai importantǎ caracteristicǎ a acestor metode este faptul cǎ includ atât cheltuielile directe cât și partea corespunzǎtoare purtǎtorului de costuri din cheltuielile indirecte, parte determinatǎ prin repartizare pe baza unuia dintre procedeele cunoscute. În plus, este necesarǎ efectuarea unor calcule precedente producției, adicǎ trebuie elaborat bugetul costurilor, și dupǎ ce procesul de producție are loc, trebuie desfǎșurate calcule pe baza informațiilor furnizate de contabilitatea de gestiune, pentru a observa abaterile dintre previziuni și realizǎri. Altfel spus, calculația costurilor prin metode de tip total implicǎ douǎ tipuri de calcule: antecalculațiile și postcalculațiile. Acest lucru semnificǎ întârzieri în obținerea rezultatelor, eforturi mai mari sub aspectul muncii necesare și prin urmare o eficiențǎ mai scǎzutǎ a costurilor complete. Urmǎtoarea schemǎ este reprezentativǎ în acest sens:

Fig.3.1. Costul complet

(Sursa: Scorțe, Carmen, Contabilitate de gestiune, Editura Universitǎții din Oradea, 2010, p.207.)

Costurile parțiale, sunt rezultatul metodelor de calculație a costurilor de tip parțial și iau în considerare doar o parte a cheltuielilor. Analiza rezultatǎ este mai operativǎ și mai lesne de realizat. În funcție de metoda folositǎ, sunt utilizate cheltuielile variabile în cazul metodei direct-costing și cheltuielile directe în cazul metodei costurilor directe.

În concluzie, costul complet cuprinde toate cheltuielile ocazionate de consumul factorilor de producție, pe când costul parțial cuprinde doar „cheltuielile pertinente” în funcție de scopul pentru care se realizează analiza și informațiile ce se doresc a fi aflate, sau pentru a evita neajunsurile metodelor de repartizare a cheltuielilor indirecte.

3.2. Etapele metodelor de calculație a costurilor parțiale

Metodele de calculație a costurilor de tip parțial sunt metoda direct-costing și metoda costurilor directe.

La fel ca și în cazul metodelor de calculație a costurilor complete și în cadrul metodelor de calculație a costurilor parțiale se parcurg câteva etape. Acestea pot fi sintetizate în:

Determinarea și delimitarea cheltuielilor pe purtători de costuri și pe sectoare. Această etapă se realizează potrivit posibilităților de identificare și localizare a cheltuielilor în momentul efectuării.

În cadrul metodei direct costing cheltuielile variabile se colectează pe purtători de costuri (produse, lucrări, servicii, comenzi), iar cheltuielile fixe pe sectoare de activitate (secții de bază, secții auxiliare, sector administrativ, sector de desfacere).

În cadrul metodei costurilor directe, cheltuielile directe se colectează pe purtătorii de costuri, iar cheltuielile indirecte pe sectoare de activitate.

Separarea cheltuielilor în comparație cu gradul de finisare (separarea cheltuielilor aferente producției terminate de cele aferente producției neterminate).

Separarea se face numai după cheltuielile care se cuprind în cost (variabile pentru metoda direct costing, directe pentru metoda costurilor directe).

Determinarea costului unitar pe baza cheltuielilor imputabile:

Pentru metoda direct costing:

Pentru metoda costurilor directe:

Unde:

Cu= cost unitar

CV= cheltuieli variabile

CD=cheltuieli directe

Q=cantitatea de produse obținute

Trecerea cheltuielilor de structură- pentru metoda direct costing sau indirecte- pentru metoda costurilor directe, asupra contului de rezultat

Calculul indicatorilor specifici metodei.

3.3. Metoda direct costing

Elaborată și aplicată de Jonathan N. Harris, în practica economică din S.U.A. în anul 1934 și mai apoi de G. Carter Harrison în anul 1935, metoda direct-costing a fost preluată și aplicată de o serie de țări europene, cum ar fi Germania, Franța, Anglia, Italia, și altele.

Denumirea metodei poate face obiectul unei confuzii, deoarece se poate crede că direct-costing ar fi „metoda costurilor directe”. De fapt, la originea „direct-costing”-ului este un cost format numai din volumul cheltuielilor care se modifică în mod direct cu producția (cu nivelul de activitate). Astfel, denumirea care corespunde cel mai bine expresiei anglo-saxone este cea de „metoda costurilor variabile” sau „variabil costing”.

Denumirea metodei favorizeazǎ însușirea falsei impresii cǎ ar avea la bazǎ clasificarea cheltuieli directe și indirecte, dar pentru a ști, de fapt, despre ce este vorba trebuiesc cunoscute caracteristicile sale. Cheltuielile fixe afecteazǎ direct rezultatul, deci trebuie acoperite de veniturile perioadei prin creșterea vânzǎrilor. Conform acestei metode, cele mai bune rezultate se obțin în condițiile optimizǎrii relației dintre costuri-volumul producției-profit obținut, motiv pentru care utilizeazǎ analiza cost-volum-profit bazatǎ pe o serie de indicatori. Metoda direct-costing este aplicabilǎ unor domenii diverse datoritǎ modului simplu de calcul.

„Deși, în practica economicǎ, metoda a fost aplicatǎ prima datǎ în S.U.A. în anul 1934, ideea de bazǎ a metodei a pornit din Germenia. Astfel, în anul 1899, Schmalenbach propune separarea cheltuielilor fixe într-un cont colector, și trecerea acestora asupra rezultatelor prin ocolirea calculației costurilor. În literatura de specialitate americanǎ, atât Jonathan N. Harris cât și G.Charter Harrison sunt considerați autori ai metodei direct-costing, deoarece au conceput-o concomitent dar independent unul de altul.”

Metoda direct-costing a cunoscut o anumitǎ evoluție datoritǎ deficitelor și perfecționǎrilor care i-au fost aduse de la apariție și pânǎ în prezent. Astfel, se cunosc trei variante ale sale, pe care le voi prezenta în conformitate cu opinia unor autori, și anume: metoda direct-costing simplificat, metoda direct-costing evoluat și metoda direct-costing marginalǎ.

Metoda direct-costing simplificat are avantajul posibilitǎții calculației costurilor și a studierii cheltuielilor de producție pe procese economice, pe feluri de cheltuieli și pe produs. Cheltuielile variabile sunt separate pe fiecare produs, delimitându-se producția de desfacere, și în cadrul lor detaliat pe tipuri de cheltuieli, în timp ce cheltuielile fixe sunt prezentate numai pe principalele tipuri de cheltuieli din cadrul proceselor economice de bazǎ. Astfel, se remarcǎ un neajuns al metodei prin lipsa identificǎrii cu ajutorul sǎu a unei limite maxime admise a cheltuielilor fixe.

Metoda direct-costing evoluat satisface nevoile de informare într-o mǎsurǎ mai mare, deoarece aduce în discuție decontarea în trepte a cheltuielilor fixe, în conformitate cu procesele de la baza lor și în cadrul acestora, cu secțiile de producție și respectiv produsele rezultate. Pe baza acesteia a apǎrut clasificarea cheltuielilor fixe în: „imputabile (specifice)” și „neimputabile (alte cheltuieli fixe)”, cheltuielile neimputabile cuprinzând cheltuielile generale de administrație. Avantajul fațǎ de varianta anterioarǎ constǎ în faptul cǎ permite identificarea punctului în care devin rentabile producția și desfacerea unui anumit produs.

A treia variantǎ este metoda direct-costing marginalǎ. Aceasta are la bază normarea sau standardizarea cheltuielilor și mǎsurarea diferențelor constatate, motiv pentru care se mai numește și metoda costului diferențial. Rezultatul este influențat de abaterile identificate.

Primele douǎ variante ale metodei direct-costing sunt întâlnite sub aceastǎ formǎ însǎ cea de-a treia variantă este prezentată astfel de Sorinel Cǎpușneanu „calculația de acoperire a cheltuielilor fixe” numitǎ și „calculația totalǎ”. Cheltuielile fixe ale fiecǎrui nivel se repartizeazǎ asupra produselor, ținând cont de contribuția brutǎ la profit. Informațiile acordate de acest indicator stau la baza unor decizii importante ale managerilor.

3.4. Indicatori ai metodei direct-costing. Analiza cost-volum-profit

Aplicarea metodei direct-costing cuprinde o parte de calcul de indicatori semnificativi, prin interpretarea cǎrora rezultǎ informațiile pe care sunt fundamentate decizii.

Indicatorii metodei direct costing sunt prezentați astfel:

1. Costul unitar (cui)

, i – produsul i

cv – cheltuieli variabile totale

q – cantitatea produsǎ

2. Marja brutǎ de acoperire sau „contribuția brutǎ la profit” prezintǎ douǎ variante: pe total producție vândutǎ și pe unitate de produs.

a) Contribuția brutǎ la profit pe total producție vândutǎ

Cb = V – CV, Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

V – volumul vânzǎrilor, poate fi utilizatǎ și CA – cifra de afaceri

V = costuri variabile + costuri fixe + profit

CV – costuri variabile

CF – costuri fixe

Din contribuția brutǎ totalǎ la profit se acoperǎ costurile variabile și se obține sau nu profit. Aceasta este suma contribuțiilor unitare la profit.

Se pot întâlni urmǎtoarele cazuri:

• Cb < CF = pierdere

• Cb > CF = profit

• Cb = CF = profit zero, când firma funcționeazǎ la limitǎ, nu obține nici profit și nici pierdere ci este capabilǎ sǎ-și acopere în totalitate cheltuielile fixe dar nu rǎmâne cu nimic în plus.

b) Contribuția brutǎ la profit pe unitate de produs

Cbu = p – cv , Cbu – contribuția brutǎ unitarǎ la profit

p – preț de vânzare

cv – cost variabil unitar (CV/q, q-cantitatea obținutǎ din anumit produs)

Acest indicator se calculeazǎ pentru fiecare produs pe care firma îl obține și este relevant pentru a afla cu cât contribuie fiecare la acoperirea costurilor fixe, și dacǎ este cazul, participǎ și la constituirea profitului. Cu cât contribuția brutǎ unitarǎ la profit este mai mare cu atât este mai bine pentru firmǎ și se încearcǎ creșterea volumului vânzǎrilor la produsul respectiv.

3. Rezultatul pe total unitate (R) prezintǎ rezultatul firmei pentru o perioadǎ determinatǎ de timp, ținând cont de: producție și nivelul vânzǎrilor.

R = Cb – CF, Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CF – costuri fixe totale

4. Pragul de rentabilitate (punctul de echilibru, punct mort, punct critic,) este volumul activitǎții la care veniturile totale din vânzarea produselor este egal cu suma cheltuielilor fixe și variabile (V = CV + CF). Dacǎ vânzǎrile scad sub acest prag, apare pierderea, precum și orice creștere a acestora generează profit. Cunoașterea acestui indicator are importanțǎ pentru stabilirea volumului optim al producției, pentru evitarea pierderilor în momentul lansǎrii pe piațǎ a unor noi produse întrucât stabilește volumul producției și minimul vânzǎrilor.

În cazul în care firma obține un singur produs, aceastǎ limitǎ între profit și pierdere poate fi calculatǎ cu ușurințǎ cu ajutorul formulei:

, Pe – punctul de echilibru

CF – cheltuielii fixe

i – produsul i

Cbu – contribuția brutǎ unitarǎ la profit

În cazul producerii mai multor produse de cǎtre firmǎ, punctul de echilibru se determinǎ ca produs între punctul de echilibru teoretic (Pet) și greutatea specificǎ produsului i (gsi).

, – cantitatea vândutǎ din produsul i

– suma cantitǎților vândute din toate produsele

, CF – cheltuielii fixe

– contribuția brutǎ unitarǎ medie la profit

, – contribuția brutǎ totalǎ la profit

– suma cantitǎților vândute din toate produsele

5. Cifra de afaceri criticǎ este un indicator asemănător pragului de rentabilitate, dar care se exprimă în unitǎți monetare. Cifra de afaceri criticǎ (CA*) este valoarea vânzǎrilor la care nu se înregistreazǎ nici profit, nici pierdere.

, CF – cheltuielii fixe

Rc – rata contribuției globale

, – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CA – cifra de afaceri

6. Factorul de acoperire exprimǎ procentual vânzǎrile necesare pentru a acoperi cheltuielile fixe și pentru a obține profit. De fapt, acest indicator este contribuția brutǎ la profit sub formǎ de ratǎ. Informațiile furnizate de calculul factorului de acoperire ajută la optimizarea programului de fabricație și stabilirea nivelului necesar al vânzǎrilor, deoarece aratǎ rentabilitatea fiecǎrui produs.

, i – produsul i

Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CA – cifra de afaceri

, CF – cheltuielii fixe

CA* – cifra de afaceri criticǎ

7. Coeficientul dinamic de siguranțǎ (CDS) exprimǎ limita procentualǎ maximǎ cu care pot scǎdea vânzǎrile firmei fǎrǎ sǎ înregistreze pierderi. Existǎ trei modalitǎți de calcul a acestui indicator, dar cea mai utilizatǎ este prima:

1. , CA – cifra de afaceri

CA* – cifra de afaceri criticǎ

2. , R – rezultatul pe total unitate

Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

3. , – greutatea specificǎ în punctul de echilibru

8. Intervalul de siguranțǎ (Is) exprimǎ în unitǎți monetare coeficientul dinamic de siguranțǎ, adicǎ cu ce valoare pot sǎ scadǎ vânzǎrile firmai fǎrǎ sǎ înregistreze pierderi.

, CA – cifra de afaceri

CA* – cifra de afaceri criticǎ

9. Indicele de prelevare (IP) aratǎ cât din cifra de afaceri este utilizatǎ pentru a acoperi cheltuielile fixe ale firmei. Acesta este exprimat procentual. Cu cât procentul este mai mic, cu atât este mai bine pentru firmǎ deoarece o valoare mai micǎ din vânzǎri reușește sǎ acopere toate cheltuielile fixe.

, CF – cheltuielii fixe

CA – cifra de afaceri

10. Levierul operațional (Lo). În orice domeniu se urmǎrește obținerea unui randament al activitǎții cât mai mare. Randamentul maxim poate fi definit ca obținerea unui rezultat maxim depunând un efort minim. Acest principiu se aplicǎ și într-o firmǎ. Indicatorul care mǎsoarǎ acest aspect este levierul operațional, „care exprimǎ modul în care suportarea cheltuielilor fixe contribuie la obținerea rezultatelor”.

, i – produsul i

Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

R – rezultatul pe total unitate

Rezultatul firmei este cu atât mai sensibil la modificarea volumului vânzǎrilor cu cât levierul operațional este mai mare. Dacǎ volumul vânzǎrilor crește cu o unitate, rezultatul va crește cu mai mult de o unitate în cazul firmelor cu un nivel ridicat al acestui indicator. „Dacǎ aceastǎ corelație ar fi respectatǎ și în cazul scǎderii volumului vânzǎrilor (adicǎ dacǎ rezultatul întreprinderilor care raporteazǎ un nivel mai înalt al levierului operațional scade mai rapid decât în cazul întreprinderilor care produc cu un levier operațional mai scǎzut), atunci conducerea întreprinderii ar trebui sǎ-și punǎ problema alegerii structurii costului.”. Structura costului se referǎ la raportul cheltuieli variabile – cheltuieli fixe, aceeași cifrǎ de afaceri totalǎ fiind obținutǎ prin mai multe variante de structuri de cost.

3.5. Avantaje și limite din perspectiva literaturii de specialitate

Pentru ca informația furnizatǎ de contabilitatea de gestiune pe baza metodei direct-costing sǎ fie utilă, analiza trebuie dusǎ pâna la capǎt prin analiza cost-volum-profit. Astfel, indicatorii rezultați, corect calculați și interpretați, stau la baza îndeplinirii funcțiilor de previzionare și control managerial și implicit la buna desfǎșurare a activitǎții firmei.

Înțelegerea evoluției costurilor permite rezolvarea unor probleme omniprezente a firmelor de producție. Soluția este cunoașterea relației dintre costuri, volumul producției, structura vânzǎrilor, venituri și profituri. În acest sens consider că pragul de rentabilitate este cel mai relevant indicator și toți ceilalți indicatori graviteazǎ în jurul acestuia fie pentru a participa la calculul sǎu fie pentru a-i evidenția efectele. Un bun manager folosește acest lucru pentru a elabora previziuni pe termen scurt în principal și pentru a decide între variantele pe care le are.

Tocmai rapiditatea, posibilitatea acționǎrii în termen scurt constituie cel mai mare avantaj al direct-costingului. Cheltuielile fixe sunt greu de atribuit în mod real costurilor de producție, iar pentru a evita efectele unei repartiții necorespunzǎtoare, se acționeazǎ asupra cheltuielilor variabile. Acest lucru conferǎ mai mare exactitate previziunilor și argumente mai credibile în luarea deciziilor. Se poate anticipa cu mai mare precizie care vor fi efectele unei modificǎri asupra unuia dintre factori, asupra unui cost, asupra producției, vânzǎrilor și așa mai departe, din perspectiva tuturor celorlalte componente.

Pe lângă faptul că metoda direct costing are o serie de avantaje, existǎ și o serie de critci dure la adresa metodelor de tip parțial și implicit și a direct-costingului. Cea mai mare și mai des întâlnită este problema delimitǎrii cheltuielilor în fixe și variabile, delimitare care nu este deloc ușoară în condițiile în care este influențată de numeroși factori. Factorul principal este perioada de timp la care se referǎ calculul. Așa cum am mai spus, dacǎ se ia o perioadǎ scurtǎ de timp, majoritatea cheltuielilor sunt fixe, și cu cât perioada crește, cu atât numǎrul cheltuielilor fixe scade în favoarea celor variabile, ajungând ca pe un termen foarte lung toate cheltuielile sǎ poatǎ fi considerate variabile. Se considerǎ apoi cǎ pot fi numite cheltuieli fixe cele care apar atunci când firma este închisǎ. Dacǎ firma este închisǎ temporar cheltuielile sunt mai mari decât dacǎ este închisǎ pe o duratǎ lungǎ sau nedeterminatǎ în care este pǎstrat doar personalul minim necesar pentru pazǎ și alte asemenea activitǎți. O problemǎ în plus este modul în care va fi încadratǎ o cheltuialǎ insensibilǎ la volumul producției dar sensibile la alți parametri, cum sunt frecvența controalelor de calitate sau numǎrul de ore alocate setǎrii utilajelor.

Unii autori considerǎ ipotezele de la baza acestei metode „mai mult decât criticabile: modelul este fundamentat pe corelații false, structura vânzǎrilor este consideratǎ fixǎ în orice punct, una dintre variabilele modelului se referǎ la cantitatea de producție fabricatǎ, egalǎ cu cantitatea de producție vândutǎ; nu se ia în calcul variabilitatea productivitǎții tehnice și a muncii, prețul de vânzare este considerat relativ fix în funcție de volumul vânzǎrilor; se face abstracție de factorii inflaționiști și de variația cursurilor valutare.” Pericolul este ca o societate sǎ obținǎ o marjǎ pozitivǎ pentru toate produsele, însǎ cumulat acestea sǎ nu acopere cheltuielile fixe totale.

O opinie interesantǎ este cea a lui Johnson: „strategia punctului mort – acoperirea costurilor fixe prin creșterea volumului – seamǎnǎ cu un câine care-și urmǎrește coada. Aceastǎ strategie are ca rezultat, pe termen lung, tocmai creșterea costurilor fixe pe care ea încearcǎ sǎ le acopere – adicǎ acele costuri care nu creeazǎ valoare.” Astfel, prin încercarea de a acoperi cheltuielile fixe ale perioadei se crește producția, antrenând noi cheltuieli fixe (de exemplu, din nevoia de achiziție a unei noi imobilizǎri corporale, nevoia de închiriere a unei hale, etc) care la rândul lor vor trebui acoperite prin creșterea volumului producției. Astfel, în timp cheltuielile fixe devin tot mai mari.

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR PRIN METODA DIRECT-COSTING LA SC VALFURNITURE SRL

4.1. Prezentare SC Valfurniture SRL

Pentru a avea eficiențǎ în aplicarea metodei direct-costing și pentru a realiza o analizǎ a indicatorilor cost-volum-profit realǎ trebuie parcursǎ de cǎtre contabilul de gestiune o etapǎ pregǎtitoare, dar de importanța cǎreia depinde succesul muncii sale, de cunoaștere detaliatǎ a firmei, a procesului de producție și desfacere. În acest scop, am realizat în continuare o scurtǎ prezentare a firmei asupra cǎreia am realizat prezentul studiu.

Prelucrarea lemnului este un proces foarte complex, începând cu tăierea bușteanului, continuând cu uscarea cherestelei, apoi prelucrarea produsului și terminând cu finisarea și ambalarea produselor. Compania a fost fondata în anul 1999 și a început cu 10 angajați, dezvoltându-se în timp, pentru ca în prezent să dispună de peste 100 de angajați.

SC Valfurniture SRL, activǎ în domeniul prelucrǎrii lemnului, mai precis în producerea de mese și scaune din lemn, tapițate și netapițate are sediul în localitatea Borod, fiind o societate cu capital privat înregistratǎ la Registrul Comerțului sub numǎrul J05/368/1999.

Activitatea de producție are loc în mai multe hale, întinse pe aproximativ 1500 metri pǎtrați, de cǎtre muncitori calificați dar și necalificați. Aprovizionarea cu materii prime și materiale auxiliare se face pe bazǎ de comenzi la furnizori, dintre care cei mai importanți sunt: SC Da-Veneer SRL, SC Corpexpert SRL, SC Bendkopp SRL, SC Ascarom SRL, SC Industry Transilvan SRL, SC Mil Trade SRL, SC Arabesque SRL, SC AXM Prod 93 SRL, SC Mardan Exim SRL. Clienții firmei sunt reprezentați în special de firme mari, naționale și strǎine, dar și de persoane fizice.

În ceea ce privește contabilitatea firmei, aceasta este ținutǎ de compartimentul financiar-contabil prin contabilul-șef, care rǎspunde împreunǎ cu persoanele subordonate, de conformitatea cu legea și de respectarea principiilor contabile.

4.2. Aplicarea metodei direct-costing la SC Valfurniture SRL

Ȋn realizarea acestui studiu de caz am utilizat informații furnizate de rețetarele de fabricație, balanța de verificare, documente justificative (facturi, bonuri de consum, stat de platǎ, extrase de cont, bonuri fiscale, etc), unele regǎsindu-se în anexele acestei lucrǎri, iar altele nu, din motive de confidențialitate a datelor. Deasemenea am utilizat rǎspunsurile primite prin întrebǎri directe adresate conducerii firmei.

În luna martie 2016, SC Valfurniture SRL a produs și vândut trei produse: scaune „Venus” (fig. 4.1.), scaune „Ramada” (fig. 4.2.) și scaune „Nadia” (fig. 4.3.), compuse în cea mai mare parte din lemn, material textil, vopsele și lacuri. Aceste produse sunt notate cu A,B,C pentru a ușura munca de evidență. Se cunosc următoarele date:

Fig. 4.1. Scaun „Venus” Fig. 4.2. Scaun „Ramada”

Fig. 4.3. Scaun „Nadia”

Tabel nr. 4.1. Cheltuieli înregistrate la SC Valfurniture SRL – martie 2016

Sursa: realizare proprie

Tabel nr. 4.2. Situația produselor finite la SC Valfurniture SRL – martie 2016

Sursa: realizare proprie

I Operațiile privind cheltuielile de exploatare, obținerea producției și vânzarea produselor finite sunt urmǎtoarele:

1) Ȋn baza bonului de consum nr 300 din 01.03.16 se dau în consum obiecte de papetǎrie și biroticǎ în valoare de 114 lei, care sunt utilizate astfel: o parte în valoare de 50 lei în cadrul secțiilor iar o parte de 64 lei de cǎtre conducerea firmei.

114 6028 „Cheltuieli privind = 3028 „Alte materiale consumabile” 114

alte materiale consumabile”

% = 901 „Decontǎri interne privind 114

50 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile”

64 924 „Cheltuieli generale de administrație”

Conform: Bonului de Consum nr 300 din 01.03.16

2) Pe baza bonului de consum nr 301 din 01.03.16 se dǎ în consum combustibil în valoare totalǎ de 1795 lei care va fi utilizat astfel: 247 lei pentru obținerea produsului A (scaun Venus); 161 lei pentru obținerea produsului B (scaun Ramada); 312 lei pentru obținerea produsului C (scaun Nadia), 589 lei cheltuieli comune secțiilor și 486 lei cheltuieli administrative.

1795 6022 „Cheltuieli privind combustibilul” = 3022 „Combustibili” 1795

% = 901 „Decontǎri interne privind” 1795

589 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

486 924 „Cheltuieli generale de administrație”

247 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

161 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

312 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

Conform: Bonului de Consum nr 301 din 01.03.12

3) Se dau în consum obiecte de inventar în valoare de 962 lei pe baza bonului de consum nr 302 din 01.03.16.

962 603 „Cheltuieli privind materialele = 303 „Materiale de natura 962

de natura obiectelor de inventar” obictelor de inventar”

962 923 „Cheltuieli indirecte” = 901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 962

de producție

Conform: Bonului de Consum nr 302 din 01.03.16

4) Ȋn baza bonului de consum nr 303 din 01.03.16 se consumǎ lemn în valoare de 45120 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

45120 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 45120

45120 921.B „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 45120 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 303 din 01.03.16

5) Ȋn baza bonului de consum nr 304 din 01.03.16 se consumǎ cleiuri și adezivi sintetici în valoare de 304 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

304 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 304 materialele auxiliare”

304 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 304

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 304 din 01.03.16

6) Ȋn baza bonului de consum nr 305 din 01.03.16 se consumǎ elemente de fixare în valoare de 505 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

505 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 505 materialele auxiliare”

505 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 505

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 305 din 01.03.16

7) Ȋn baza bonului de consum nr 306 din 01.03.16 se consumǎ chit în valoare de 254 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

254 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 254 materialele auxiliare”

254 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 254

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 306 din 01.03.16

8) Ȋn baza bonului de consum nr 307 din 02.03.16 se consumǎ grund în valoare de 2645 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

2645 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2645 materialele auxiliare”

2645 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2645

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 307 din 02.03.16

9) Ȋn baza bonului de consum nr 308 din 02.03.16 se consumǎ lemn în valoare de 41795 lei pentru produsul A (scaun Venus).

41795 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 41795

41795 921.A „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 41795 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 308 din 02.03.16

10) Ȋn baza bonului de consum nr 309 din 02.03.16 se consumǎ elemente de fixare în valoare de 439 lei pentru produsul A (scaun Venus).

439 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 439 materialele auxiliare”

439 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 439

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 309 din 02.03.16

11) Ȋn baza bonului de consum nr 310 din 02.03.16 se consumǎ cleiuri și adezivi sintetici în valoare de 254 lei pentru produsul A (scaun Venus).

254 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 254 materialele auxiliare”

254 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 254

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 310 din 02.03.16

12) Ȋn baza bonului de consum nr 311 din 02.03.16 se consumǎ chit în valoare de 240 lei pentru produsul A (scaun Venus).

240 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 240 materialele auxiliare”

240 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 240

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 311 din 02.03.16

13) Pe baza chitanței nr. 109 și a notei contabile nr.1 din 03.03.16 se înregistreazǎ plata primelor de asigurare în valoare de 968 lei astfel: 296 lei primǎ corespunzǎtoare produsului A (scaun Venus), 184 lei corespunzǎtoare produsului B (scaun Ramada), 208 lei corespunzǎtori produsului C (scaun Nadia), 204 lei pentru asigurarea halelor de producție și utilajelor și 76 lei pentru asigurarea clǎdirii de birouri, a mobilierului și aparaturii birotice.

968 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” = 5311 „Casa în lei” 968

% = 901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 968

296 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

184 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

208 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

204 923 „Cheltuieli indirecte de producție”

76 924 „Cheltuieli generale de administrație”

Conform: Chitanței nr 109 și a Notei Contabile nr 1 din 03.03.16

14) Ȋn baza bonului de consum nr 312 din 03.03.16 se consumǎ grund în valoare de 1818 lei pentru produsul A (scaun Venus).

1818 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 1818 materialele auxiliare”

1818 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 1818

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 312 din 03.03.16

15) Ȋn baza bonului de consum nr 313 din 03.03.16 se consumǎ baiț în valoare de 2723 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

2723 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2723 materialele auxiliare”

2723 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2723

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 313 din 03.03.16

16) Se dau în consum piese de schimb în valoare de 6207 lei pe baza bonului de consum nr 314 din 04.03.16.

6207 6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb” = 3024 „Piese de schimb” 6207

6207 923 „Cheltuieli indirecte”=901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 6207

de producție

Conform: Bonului de Consum nr 314 din 04.03.16

17) Ȋn baza bonului de consum nr 315 din 04.03.16 se consumǎ baiț în valoare de 2185 lei pentru produsul A (scaun Venus).

2185 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2185 materialele auxiliare”

2185 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2185

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 315 din 04.03.16

18) Ȋn baza bonului de consum nr 316 din 07.03.16 se consumǎ diluanți în valoare de 902 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

902 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 902 materialele auxiliare”

902 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 902 de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 316 din 07.03.16

19) Ȋn baza bonului de consum nr 317 din 07.03.16 se consumǎ lac în valoare de 5169 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

5169 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 5169 materialele auxiliare”

5169 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 5169

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 317 din 07.03.16

20) Ȋn baza bonului de consum nr 318 din 08.03.16 se consumǎ lac în valoare de 4352 lei pentru produsul A (scaun Venus).

4352 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 4352 materialele auxiliare”

4352 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 4352

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 318 din 08.03.16

21) Ȋn baza bonului de consum nr 319 din 08.03.16 se consumǎ diluanți în valoare de 812 lei pentru produsul A (scaun Venus).

812 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 812 materialele auxiliare”

812 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 812

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 319 din 08.03.16

22) Se plǎtește impozitul pe clǎdiri în valoare de 998 lei datorat autoriltǎților locale în baza chitanței nr 462 din 09.03.16.

998 635 „Cheltuieli cu alte impozite = 5311 „Casa în lei” 998

taxe și vǎrsǎminte asimilate”

998 924 „Cheltuieli generale” = 901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 998

de administrație

Conform: Chitanței nr 462 din 09.03.16

23) Se primește de la furnizor factura nr 38684 din 11.03.16 pentru reparații la nivelul secției de producție în valoare de 4537 lei.

% = 401 „Furnizori” 5444,4

4537 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

907,4 4426 „TVA deductibilǎ”

4537 923 „Cheltuieli indirecte”=901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 4537

de producție

Conform: Facturii Fiscale nr 38684 din 11.03.16

24) Ȋn baza bonului de consum nr 320 din 14.03.16 se consumǎ burete în valoare de 1275 lei pentru produsul A (scaun Venus).

1275 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 1275

1275 921.A „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 1275 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 320 din 14.03.16

25) Se înregistreazǎ conform centralizatorului statelor de plată nr 1 și notei de calcul din 15.03.16 salariile datorate personalului în sumǎ de 37963 lei precum și obligațiile angajatorului constând în CAS, CASS, CFS, fond de garantare a creanțelor salariale, fond pentru indemnizații și concedii și fond de risc.

37963 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii datorate” 37963

personalului”

5999 6451 „Contribuția unitǎții la = 4311 „Contribuția unitǎții la 5999

asigurǎrile sociale” asigurǎrile sociale”

1975 6453 „Contribuția = 4313.01 „Contribuția angajatorului 1975

angajatorului pentru pentru asigurǎrile sociale

asigurǎrile sociale de sǎnǎtate” de sǎnǎtate”

189 6452 „Contribuția unitǎții = 4371.01„Contribuția unitǎții la 189

pentru ajutorul de șomaj ” pentru ajutorul de șomaj”

95 6452 „Contribuția unitǎții = 4371.02„Contribuția unitǎții la 95

pentru ajutorul de șomaj ” pentru ajutorul de șomaj”

324 6453 „Contribuția = 4313.02„Contribuția angajatorului 324

angajatorului pentru pentru asigurǎrile sociale

asigurǎrile sociale de sǎnǎtate” de sǎnǎtate”

57 6453 „Contribuția = 4313.03„Contribuția angajatorului 57

angajatorului pentru pentru asigurǎrile sociale

asigurǎrile sociale de sǎnǎtate” de sǎnǎtate”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 37963

9841 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

8868 924 „Cheltuieli generale de administrație”

6532 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

7250 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

5472 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 8637

2239 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

2018 924 „Cheltuieli generale de administrație”

1486 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

1649 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

1245 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

Conform Centralizatorului statelor de plată și a Notei de calcul din 15.03.16

26) Ȋn baza bonului de consum nr 321 din 16.03.16 se consumǎ lemn în valoare de 10638 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

10638 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 10638

10638 921.C „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 10638 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 321 din 16.03.16

27) Ȋn baza bonului de consum nr 322 din 16.03.16 se consumǎ cleiuri și adezivi sintetici în valoare de 312 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

312 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 312 materialele auxiliare”

312 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 312

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 322 din 16.03.16

28) Ȋn baza bonului de consum nr 323 din 16.03.16 se consumǎ elemente de fixare în valoare de 484 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

484 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 484 materialele auxiliare”

484 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 484

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 323 din 16.03.16

29) Ȋn baza bonului de consum nr 324 din 17.03.16 se consumǎ material pentru tapițerie în valoare de 12795 lei pentru produsul A (scaun Venus).

12795 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 12795

12795 921.A „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 12795 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 324 din 17.03.16

30) Ȋn baza bonului de consum nr 325 din 17.03.16 se consumǎ capse în valoare de 117 lei pentru produsul A (scaun Venus).

117 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 117 materialele auxiliare”

117 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 117

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 325 din 17.03.16

31) Ȋn baza bonului de consum nr 326 din 18.03.16 se consumǎ chit în valoare de 242 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

242 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 242 materialele auxiliare”

242 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 242

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 326 din 18.03.16

32) Ȋn baza bonului de consum nr 327 din 18.03.16 se consumǎ grund în valoare de 2409 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

2409 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2409 materialele auxiliare”

2409 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2409

de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 327din 18.03.16

33) Ȋn baza bonului de consum nr 328 din 21.03.16 se consumǎ baiț în valoare de 2467 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

2467 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2467 materialele auxiliare”

2467 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2467 de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 328 din 21.03.16

34) Ȋn baza bonului de consum nr 329 din 22.03.16 se consumǎ lac în valoare de 5124 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

5124 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 5124 materialele auxiliare”

5124 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 5124 de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 329 din 22.03.16

35) Ȋn baza bonului de consum nr 330 din 22.03.16 se consumǎ diluaniți în valoare de 882 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

882 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 882 materialele auxiliare”

882 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 882 de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 330 din 22.03.16

36) Ȋn baza bonului de consum nr 331 din 23.03.16 se consumǎ burete în valoare de 1050 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

1050 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 1050

1050 921.C „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 1050 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 331 din 23.03.16

37) Ȋn baza bonului de consum nr 332 din 23.03.16 se consumǎ material pentru tapițerie în valoare de 8750 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

8750 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 8750

8750 921.C „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 8750 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 332 din 23.03.16

38) Ȋn baza bonului de consum nr 333 din 23.03.16 se consumǎ capse în valoare de 216 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

216 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 216 materialele auxiliare”

216 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 216 de bazǎ” cheltuielile”

Conform: Bonului de Consum nr 333 din 23.03.16

39) Ȋn baza extrasului de cont nr. 13781 se înregistreazǎ comision bancar în data de 23.03.16 în valoare de 807 lei.

807 627 „Cheltuieli cu serviciile = 5121 „Conturi la bǎnci în lei” 807

bancare și asimilate”

807 924 „Cheltuieli generale”=901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 807

de administrație

Conform: Extrasului de Cont nr 13781 din 23.03.16

40) Se primește factura nr 584126 din 24.03.16 pentru energie electricǎ în valoare de 7883 lei. Conform contoarelor, consumul înregistrat se repartizeazǎ astfel: 2047 lei pentru obținerea produsului A (scaun Venus); 1708 pentru obținerea produsului B (scaun Ramada); 1897 lei pentru obținerea produsului C (scaun Nadia), 1968 lei cheltuieli comune secțiilor și 263 lei cheltuieli administrative.

% = 401 „Furnizori” 9459,6

7883 605 „Cheltuieli privind energia și apa”

1576,6 4426 „TVA deductibilǎ”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 7883

1968 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

263 924 „Cheltuieli generale de administrație”

2047 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

1708 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

1897 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

Conform: Facturii Fiscale nr 584126 din 24.03.16

41) Pe baza bonului de consum nr 334 se dau în consum la data de 25.03.16 materiale pentru ambalat în valoare de 43827 lei astfel: 14755 lei pentru produsul A (scaun Venus), 15708 lei pentru produsul B (scaun Ramada), 13364 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

43827 6023 „Cheltuieli privind =3023 „Materiale pentru ambalat” 43827

materialele pentru ambalat”

% = 901 „Decontǎri interne privind 43827

14755 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

15708 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

13364 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

Conform: Bonului de Consum nr 334 din 25.03.16

42) Se înregistreazǎ factura nr 789224 din 25.03.16 pentru telefonie în valoare de 428 lei.

% = 401 „Furnizori” 513,6

428 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

85,6 4426 „TVA deductibilǎ”

428 924 „Cheltuieli generale =901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 428

de administrație”

Conform: Facturii Fiscale nr 789224 din 25.03.16

43) Se înregistreazǎ conform bonului de predare-transfer-restituire nr 1 din 28.03.16 obținerea din producție a 502 bucǎți din produsul B (scaun Ramada) care sunt înregistrate la cost standard de 285 lei.

143070 931B „Costul producției obținute”=902B „Decontǎri interne 143070 privind producția obținutǎ”

143070 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 143070

stocurilor de produse”

Conform: Bonului de Predare-Transfer-Restituire nr 1 din 28.03.16

44) Se înregistreazǎ conform bonului de predare-transfer-restituire nr 2 din 29.03.16 obținerea din producție a 816 bucǎți din produsul C (scaun Nadia) care sunt înregistrate la cost standard de 150 lei.

122400 931C „Costul producției obținute”=902C „Decontǎri interne 122400

privind producția obținutǎ”

122400 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 122400

stocurilor de produse”

Conform: Bonului de Predare-Transfer-Restituire nr 2 din 29.03.16

45) Factura nr 6879 din 30.03.16 pentru apǎ este în valoare de 239 lei, din care 156 lei reprezintǎ consumul secțiilor de producție și 83 lei este consumul administrației.

% = 401 „Furnizori” 286,8

239 605 „Cheltuieli privind energia și apa”

47,8 4426 „TVA deductibilǎ”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 239

156 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

83 924 „Cheltuieli generale de administrație”

Conform: Facturii Fiscale nr 6879 din 30.03.16

46) Se înregistreazǎ conform bonului de predare-transfer-restituire nr 3 din 31.03.16 obținerea din producție a 262 bucǎți din produsul A (scaun Venus) care sunt înregistrate la cost standard de 350 lei.

91700 931A „Costul producției obținute” = 902A „Decontǎri interne 91700

privind producția obținutǎ”

91700 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 91700

stocurilor de produse”

Conform: Bonului de Predare-Transfer-Restituire nr 3 din 31.03.16

47) Conform notei contabile nr. 2 din 31.03.16. se înregistreazǎ amortizarea imobilizǎrilor corporale ale firmei în valoare de 12792 lei.

12792 6811 „Cheltuieli de = %

exploatare privind 2812 „Amortizarea construcțiilor” 966

amortizarea imobilizǎrilor” 2813 „Amortizarea instalațiilor, 11826

mijloacelor de transport”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 12792

12368 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

424 924 „Cheltuieli generale de administrație”

Conform Notei Contabile nr. 2 din 31.03.16

II Decontarea la sfârșitul lunii a cheltuielilor variabile efective conform notei contabile nr. 3 din 31.03.16.

902 „Decontǎri interne = 921 „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

privind producția obținutǎ”

91445 A A 91445

84282 B B 84282

55072 C C 55072

Conform Notei Contabile nr. 3 din 31.03.16

III Determinarea și înregistrarea diferențelor de preț conform notei contabile nr. 4 din 31.03.16.

903 „Decontǎri interne = 902 „Decontǎri interne

privind difernțele de preț” privind producția obținutǎ”

-255 A A -255

-58788 B B -58788

-67328 C C -67328

-126371 348 „Diferențe de preț la produse” = 711 „Venituri aferente -126371

stocurilor costurilor de producție”

Conform Notei Contabile nr. 4 din 30.03.16

IV Decontarea cheltuielilor fixe asupra rezultatului conform notei contabile nr. 5 din 31.03.12.

53636 901 „Decontǎri interne = %

privind cheltuielile” 923„Cheltuieli indirecte de producție” 39121

924 „Cheltuieli generale 14515

de administrație”

Conform Notei Contabile nr. 5 din 31.03.16

V Decontarea producției conform notei contabile nr. 6 din 31.03.16.

230799 901 „Decontǎri interne = %

privind cheltuielile” 903 „Decontǎri interne privind diferențele de preț”

A -255

B -58788

C -67328

931 „Costul producției obținute”

A 91700

B 143070

C 122400

Conform Notei Contabile nr. 6 din 31.03.16.

VI Analiza cost-volum-profit

1. Cifra de afaceri (CA)

, p – preț de vânzare

Qvi – cantitatea vândutǎ

i – produsul i

Cifra de afaceri este echivalentul vânzǎrilor firmei. Așa cum se poate observa în figura 4.4, cea mai mare contribuție la realizarea cifrei de afaceri o are produsul B (scaun Ramada), datoritǎ prețului sau mai ridicat și a cantității vândute mai ridicate. Cea mai micǎ contribuție o are produsul A (scaun Venus), care deși are cel mai ridicat preț dintre scaune, s-a vândut cel mai puțin.

2. Costul unitar (cui)

, i – produsul i

cv – cheltuieli variabile totale

q – cantitatea produsǎ

Costul variabil pe unitate de produs este proporțional cu prețul de vânzare.

3. Marja brutǎ de acoperire sau contribuția brutǎ la profit

a) Contribuția brutǎ la profit pe unitate de produs

, Cbu – contribuția brutǎ unitarǎ la profit

p – preț de vânzare

cu – cost unitar

i – produsul i

Acest indicator aratǎ cu cât contribuie fiecare unitate de produs la rezultat. Cea mai mare contribuție o are produsul B (scaun Ramada), acesta fiind cel mai rentabil produs. Produsul C (scaun Nadia) se apropie de produsul B, în timp ce produsul A (scaun Venus) are cea mai micǎ marjǎ unitarǎ, fiind cel mai puțin rentabil produs. Dar acest aspect trebuie studiat în corelație cu marja brutǎ globalǎ, deoarece în calculul acesteia intervine cantitatea vândutǎ din fiecare produs.

b) Contribuția brutǎ globală

Cb – contribuția brutǎ globală

Cbu – contribuția brutǎ unitarǎ la profit

Qvi – cantitatea vândutǎ

i – produsul i

Prin inducerea în calcul a cantitǎții vândute se poate observa cǎ produsul A (scaun Venus) își pierde din importanțǎ datoritǎ vânzǎrilor scǎzute. Acestǎ problemǎ ridicǎ necesitatea unei decizii cu scopul de a crește vânzarea acestui produs. Se mai observǎ deasemena cǎ produsul C (scaun Nadia) are cea mai mare contribuție la rezultat, datoritǎ unei vânzǎri foarte bune.

4. Rezultatul pe total unitate (R)

, Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CF – cheltuieli fixe

Dupǎ cum se poate vedea, rezultatul firmei pe luna martie 2016 se concretizeazǎ într-un profit de 130632,07 lei dar, cum obiectivul principal al oricǎrui agent economic este maximizarea profitului, trebuie analizate în continuare eventualele posibilitǎți de creștere a performanței înregistrate. În acest scop se face analiza cost-volum-profit.

5. Pragul de rentabilitate (punctul de echilibru, punct critic, punct mort)

5.1. Punct de echilibru teoretic

, CF – cheltuielii fixe

– contribuția brutǎ unitarǎ medie la profit

Pentru a acoperi toate cheltuielile variabile dar și fixe, fǎrǎ a obține deloc profit firma trebuie sǎ producǎ 459 bucǎți. Dar trebuie sǎ cunoaștem și modul de structurare a acestora cu ajutorul greutǎții specifice.

, – contribuția brutǎ totalǎ la profit

– suma cantitǎților vândute din toate produsele

5.2. Greutatea specifică

, – cantitatea vândutǎ din produsul i

– suma cantitǎților vândute din toate produsele

Greutatea specificǎ indicǎ ponderea fiecǎrui produs în vânzǎrile totale ale firmei.

5.3. Punctul de echilibru pe produs

– punct de echilibru

– greutatea specificǎ

– punct de echilibru teoretic

Deci, pentru a atinge punctul de echilibru, producția trebuie structuratǎ astfel: 73 bucǎți din produsul A (scaun Venus), 147 bucǎți din produsul B (scaun Ramada) și 239 bucǎți din produsul C (scaun Nadia).

6. Cifra de afaceri criticǎ

, CF – cheltuielii fixe

Rc – rata contribuției globale

, – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CA – cifra de afaceri

De fapt, vânzǎrile în punctul de echilibru pot fi calculate atât cantitativ, cât și valoric. Indicatorul utilizat în acest sens este cifra de afaceri criticǎ. Rezultǎ cǎ pentru a fi la nivel de profit zero, dar nu pierdere, SC Valfurniture SRL trebuie sǎ aibǎ vânzǎri în valoare de lei.

7. Factorul de acoperire pe purtător de cost și global

7.1. Factorul de acoperire pe purtător de cost

, i – produsul i

Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CA – cifra de afaceri

Factorul de acoperire cel mai mare îl are produsul C (scaun Nadia), deci acesta este cel mai rentabil produs. Cel mai puțin rentabil este produsul A (scaun Venus), acest lucru datorându-se contribuției brute unitare scǎzute.

7.2. Factorul de acoperire global

, CF – cheltuielii fixe

CA* – cifra de afaceri criticǎ

8. Coeficientul de siguranțǎ (Ks)

a) , CA – cifra de afaceri

CA* – cifra de afaceri criticǎ

Vânzǎrile totale pot scǎdea cu maxim 70,89%, depǎșirea acestui procent poate duce la înregistrarea de pierderi la SC Valfurniture SRL.

b) , R – rezultatul pe total unitate

Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

Rata marjei de siguranțǎ la SC Valforest SRL este 70,89%.

c) , – greutatea specificǎ în punctul de echilibru

Gradul de utilizare a capacitǎții de producție poate fi scǎzut la nevoie cu maxim 70,89% pentru a evita pierderea.

9. Intervalul de siguranțǎ (Is)

, CA – cifra de afaceri

CA* – cifra de afaceri criticǎ

Din acest punct de vedere se poate afirma cǎ vânzǎrile firmei pot sǎ scadǎ cu maxim lei pentru a nu înregistra pierdere.

10. Indicele de prelevare (IP)

, CF – cheltuielii fixe

CA – cifra de afaceri

12,95% din cifra de afaceri a SC Valfurniture SRL este utilizatǎ pentru a acoperi cheltuielile fixe ale firmei.

CAPITOLUL V. INFLUENȚA METODELOR DE CALCULAȚIE A COSTURILOR ASUPRA PROCESULUI DECIZIONAL

5.1. Procesul decizional

Procesul decizional reprezintǎ totalitatea etapelor prin care se trece în vederea pregǎtirii, adoptǎrii, aplicǎrii și evaluǎrii rezultatelor deciziei.

La rândul sǎu, decizia este un act social, deliberat, al unei persoane sau al unui grup de persoane, prin care se stabilesc scopul și obiectivele unei acțiuni, direcțiile și modalitățile de realizare a acesteia, toate determinate în funcție de o anumită necesitate, pe baza unui proces de informare, reflecție și evaluare a mijloacelor și a consecințelor desfășurării acțiunii respective.

Pentru a obține efectele scontate, procesul decizional și implicit decizia cu care acesta se încheie, trebuie sǎ aibǎ o calitate corespunzǎtoare, sǎ respecte anumite reguli și etape succesive în desfǎșurare. Aceste etape nu sunt doar rezultatul cerințelor metodologice ci logica lor decurge din practicǎ.

Prima etapǎ este cea pregǎtitoare, în care se sesizeazǎ problema ce trebuie soluționatǎ prin decizie, se studiazǎ factorii care influențeazǎ aceastǎ situație și se exprimǎ cu claritate scopul deciziei. Tot în aceastǎ etapǎ se adunǎ și informațiile necesare formulǎrii unor posibile rezolvǎri.

A doua etapǎ constǎ în stabilirea variantelor de decizie. Se formuleazǎ mai multe posibile alegeri, care deși au obiectiv comun pot avea implicații diferite și pot conduce la atingerea unor niveluri diferite a rezultatelor. Aceste variante trebuie comparate între ele, pe baza unei serii de indicatori, analizǎ ce trebuie fǎcutǎ cu obiectivitate. Apoi se alege varianta consideratǎ cea mai bunǎ, cu efectele cele mai bune și dezavantajele cele mai mici.

În etapa urmǎtoare se pune în practicǎ varianta aleasǎ, cu atenție la detalii și la corecta executare a acțiunilor de cǎtre cei implicați.

Ultima etapǎ a procesului decizional se concretizeazǎ în controlul și evaluarea efectelor prin mǎsurarea performanței, studierea abaterilor apǎrute și implementarea unor mǎsuri de corectare a acestora.

5.2. Decizii bazate pe aplicarea metodei direct-costing

Pe baza informațiilor rezultate în urma calculației costurilor prin metoda direct-costing se pot lua o serie de decizii ce au ca efect îmbunǎtǎțirea performanței firmei.

Un manager poate fi pus în fața deciziei de a folosi capacitatea de producție neutilizatǎ a firmei pe care o conduce pentru a satisface o comandǎ specialǎ, în sensul cǎ prețul cu care se vinde cǎtre acest client este mai mic decât cel folosit pe piațǎ. Acceptarea sau refuzul acestei comenzi poate fi justificat prin analiza costurilor folosind indicatorii analizei cost-volum-profit, în vederea determinǎrii marjei suplimentare. Știm deja mǎsura în care partea de cheltuieli fixe este acoperitǎ din vânzarea la capacitate mai micǎ, care în mod normal ar trebui sǎ fie totalǎ, motiv pentru care o marjǎ pozitivǎ suplimentarǎ poate însemna acceptarea comenzii. Dar trebuie sǎ se acorde atenție și altor factori: existǎ posibilitatea ca în urma acestui compromis și alți clienți sǎ solicite o scǎdere a prețurilor; existǎ riscul ca acceptând aceastǎ comandǎ sǎ se rateze oportunitǎți viitoare mai bune, capacitatea de producție fiind blocatǎ de comanda specialǎ, existǎ apoi riscul de creștere a cheltuielilor fixe, ceea ce ar putea genera neacoperirea lor pe baza acestei comenzi.

Adesea managerii constatǎ cǎ un produs genereazǎ pierdere numai prin calcularea indicatorilor aferenți metodei direct-costing. Per total, o firmǎ poate avea profit, dar produsele profitabile pot masca pierderea indusǎ de un alt produs. Prin eliminarea din producție a respectivului produs generator de pierderi rezultatul firmei se poate îmbunǎtǎți. Existǎ apoi posibilitatea ca produsul sǎ acopere cheltuielile variabile aferente producerii sale, însǎ sǎ nu genereze profit suplimentar destinat acoperirii cheltuielilor fixe și obținerii de profit, sau sǎ genereze un profit foarte scǎzut. În acest caz, poate reprezenta o soluție scoaterea sa din fabricație, dar numai dacǎ acest lucru determinǎ scǎderea cheltuielilor fixe cu mai mult decât marja pe care o dǎdea produsul. Deasemenea pot fi soluții ale acestei probleme creșterea prețului produsului respectiv, schimbarea structurii de producție în favoarea produselor mai profitabile, sau creșterea cererii pentru produsul respectiv prin publicitate. Trebuie însǎ ținut cont de perioada din ciclul de viațǎ al produsului, trebuie avute în calcul toate efectele acestei acțiuni prin calcule previzionale, trebuie discutatǎ posibilitatea ca un client semnificativ și pentru celelalte produse ale firmei sǎ fie nemulțumit de dispariția produsului respectiv și sǎ renunțe din aceastǎ cauzǎ la serviciile firmei în favoarea concurenței.

O firmǎ poate sǎ prelucreze materii prime provenite din altǎ parte sau poate sǎ le obținǎ în interior. Deasemenea poate sǎ-și vândǎ produsele cǎtre consumatori sau de desfacere se poate ocupa altcineva. De obicei firmele care parcurg mai mulți pași de acest gen, folosesc subansamble în vederea obținerii produsului finit. Așa-numita decizie „produci sau cumperi” („make or buy decision”) apare în cazul în care în urma analizei costurilor se observǎ cǎ firma ar putea sǎ producǎ alte sortimente mai profitabile, dar este limitatǎ de capacitatea de producție prea micǎ, și astfel produce un subansamblu mai puțin profitabil, dar necesar firmei. Dar, la fel de bine, firma ar putea cumpǎra produsul mai puțin profitabil lǎsând loc obținerii produselor cu marje mai mari. Acest lucru are efecte favorabile numai dacǎ diferența dintre costul de achiziție mai mare și costul de producție mai mic este mai micǎ decât profitul suplimentar realizat prin creșterea producției celorlalte produse.

Metoda direct-costing conferǎ informații pe care se pot baza managerii și în cazul în care se pune problema de a achiziționa sau nu un anumit utilaj, echipament,etc, nou și mai eficient. Dacǎ noua imobilizare are capacitatea de a produce în plus sau la costuri mai mici astfel încât sǎ genereze un plus suficient pentru acoperirea cheltuielilor fixe suplimentare, investiția poate fi fǎcutǎ din punctul de vedere al costurilor.

Iar seria deciziilor ce pot fi luate utilizând aceastǎ metodǎ nu se oprește aici. Pe scurt, aceste decizii sunt rezumate în lista de mai jos, cu mențiunea cǎ în general sunt decizii pe termen scurt și cǎ fiecare firmǎ este unicǎ la fel cum fiecare persoanǎ este unicǎ, iar deciziile trebuie adaptate în funcție de caracteristicile sale:

– mǎrimea costului unitar de producție alcǎtuit din cheltuieli variabile,

– nivelul global al cheltuielilor fixe,

– stabilirea produselor care trebuie fabricate pentru a avea un sortiment cu rentabilitate sporitǎ

– care este cantitatea de produse ce trebuie vândute în scopul obțineii unui anumit profit

– în condiții de creștere a prețurilor la materii prime sau de scǎdere a prețului la produsele fabricate, se stabilește cât trebuie produs pentru a nu afecta nivelul profitului

– previzionarea mǎrimii cu care ar crește profitul dacǎ s-ar renunța la clienții și produsele ce nu dau rentabilitate

– în cazul creșterii numǎrului de salariați se poate stabili care este creșterea volumului activitǎții ce trebuie înregistratǎ

– producerea și desfacerea la preț de vânzare situat între costul variabil unitar și costul total

– aflarea care produse genereazǎ profitul cel mai mare

5.3. Decizia de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor în luna aprilie

În condițiile creșterii cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor în luna aprilie se cunosc următoarele date:

Tabel nr. 5.1. Cheltuieli înregistrate la SC Valfurniture SRL – aprilie 2016

Sursa: realizare proprie

Tabel nr. 5.2. Situația produselor finite la SC Valfurniture SRL – aprilie 2016

Sursa: realizare proprie

I Operațiile privind cheltuielile de exploatare, obținerea producției și vânzarea produselor finite sunt urmǎtoarele:

1) Se dau în consum obiecte de papetǎrie și biroticǎ în valoare de 114 lei, care sunt utilizate astfel: o parte în valoare de 50 lei în cadrul secțiilor iar o parte de 64 lei de cǎtre conducerea firmei.

114 6028 „Cheltuieli privind = 3028 „Alte materiale consumabile” 114

alte materiale consumabile”

% = 901 „Decontǎri interne privind 114

50 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile”

64 924 „Cheltuieli generale de administrație”

2) Se dǎ în consum combustibil în valoare totalǎ de 1795 lei care va fi utilizat astfel: 247 lei pentru obținerea produsului A (scaun Venus); 161 lei pentru obținerea produsului B (scaun Ramada); 312 lei pentru obținerea produsului C (scaun Nadia), 589 lei cheltuieli comune secțiilor și 486 lei cheltuieli administrative.

1795 6022 „Cheltuieli privind combustibilul” = 3022 „Combustibili” 1795

% = 901 „Decontǎri interne privind” 1795

589 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

486 924 „Cheltuieli generale de administrație”

247 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

161 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

312 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

3) Se dau în consum obiecte de inventar în valoare de 962 lei.

962 603 „Cheltuieli privind materialele = 303 „Materiale de natura 962

de natura obiectelor de inventar” obictelor de inventar”

962 923 „Cheltuieli indirecte”=901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 962

de producție

4) Se consumǎ lemn în valoare de 45120 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

45120 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 45120

45120 921.B „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 45120 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

5) Se consumǎ cleiuri și adezivi sintetici în valoare de 304 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

304 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 304 materialele auxiliare”

304 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 304

de bazǎ” cheltuielile”

6) Se consumǎ elemente de fixare în valoare de 505 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

505 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 505 materialele auxiliare”

505 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 505

de bazǎ” cheltuielile”

7) Se consumǎ chit în valoare de 254 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

254 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 254 materialele auxiliare”

254 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 254

de bazǎ” cheltuielile”

8) Se consumǎ grund în valoare de 2645 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

2645 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2645 materialele auxiliare”

2645 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2645

de bazǎ” cheltuielile”

9) Se consumǎ lemn în valoare de 41795 lei pentru produsul A (scaun Venus).

41795 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 41795

41795 921.A „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 41795 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

10) Se consumǎ elemente de fixare în valoare de 439 lei pentru produsul A (scaun Venus).

439 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 439 materialele auxiliare”

439 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 439

de bazǎ” cheltuielile”

11) Se consumǎ cleiuri și adezivi sintetici în valoare de 254 lei pentru produsul A (scaun Venus).

254 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 254 materialele auxiliare”

254 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 254

de bazǎ” cheltuielile”

12) Se consumǎ chit în valoare de 240 lei pentru produsul A (scaun Venus).

240 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 240 materialele auxiliare”

240 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 240

de bazǎ” cheltuielile”

13) Se înregistreazǎ plata primelor de asigurare în valoare de 968 lei astfel: 296 lei primǎ corespunzǎtoare produsului A (scaun Venus), 184 lei corespunzǎtoare produsului B (scaun Ramada), 208 lei corespunzǎtori produsului C (scaun Nadia), 204 lei pentru asigurarea halelor de producție și utilajelor și 76 lei pentru asigurarea clǎdirii de birouri, a mobilierului și aparaturii birotice.

968 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” = 5311 „Casa în lei” 968

% = 901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 968

296 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

184 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

208 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

204 923 „Cheltuieli indirecte de producție”

76 924 „Cheltuieli generale de administrație”

14) Se consumǎ grund în valoare de 1818 lei pentru produsul A (scaun Venus).

1818 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 1818 materialele auxiliare”

1818 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 1818

de bazǎ” cheltuielile”

15) Se consumǎ baiț în valoare de 2723 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

2723 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2723 materialele auxiliare”

2723 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2723

de bazǎ” cheltuielile”

16) Se dau în consum piese de schimb în valoare de 6207 lei.

6207 6024 „Cheltuieli privind piesele de schimb”=3024 „Piese de schimb” 6207

6207 923 „Cheltuieli indirecte”=901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 6207

de producție

17) Se consumǎ baiț în valoare de 2185 lei pentru produsul A (scaun Venus).

2185 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2185 materialele auxiliare”

2185 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2185

de bazǎ” cheltuielile”

18) Se consumǎ diluanți în valoare de 902 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

902 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 902 materialele auxiliare”

902 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 902 de bazǎ” cheltuielile”

19) Se consumǎ lac în valoare de 5169 lei pentru produsul B (scaun Ramada).

5169 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 5169 materialele auxiliare”

5169 921.B „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 5169

de bazǎ” cheltuielile”

20) Se consumǎ lac în valoare de 4352 lei pentru produsul A (scaun Venus).

4352 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 4352 materialele auxiliare”

4352 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 4352

de bazǎ” cheltuielile”

21) Se consumǎ diluanți în valoare de 812 lei pentru produsul A (scaun Venus).

812 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 812 materialele auxiliare”

812 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 812

de bazǎ” cheltuielile”

22) Se plǎtește impozitul pe clǎdiri în valoare de 998 lei datorat autoriltǎților locale.

998 635 „Cheltuieli cu alte impozite = 5311 „Casa în lei” 998

taxe și vǎrsǎminte asimilate”

998 924 „Cheltuieli generale = 901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 998

de administrație”

23) Se primește de la furnizor factura pentru reparații la nivelul secției de producție în valoare de 4537 lei.

% = 401 „Furnizori” 5444,4

4537 611 „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”

907,4 4426 „TVA deductibilǎ”

4537 923 „Cheltuieli indirecte”=901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 4537

de producție

24) Se consumǎ burete în valoare de 1275 lei pentru produsul A (scaun Venus).

1275 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 1275

1275 921.A „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 1275 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

25) Se înregistreazǎ conform statului de platǎ și notei contabile salariile datorate personalului în sumǎ de 41759,3 lei precum și obligațiile angajatorului constând în CAS, CASS, CFS, fond de garantare a creanțelor salariale, fond pentru indemnizații și concedii și fond de risc.

41759,3 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii datorate” 41759,3

personalului”

6598,9 6451 „Contribuția unitǎții la = 4311 „Contribuția unitǎții la 6598,9

asigurǎrile sociale” asigurǎrile sociale”

2172,5 6453 „Contribuția = 4313.01„Contribuția angajatorului 2172,5

angajatorului pentru pentru asigurǎrile sociale

asigurǎrile sociale de sǎnǎtate” de sǎnǎtate”

207,9 6452 „Contribuția unitǎții = 4371.01„Contribuția unitǎții la 207,9

pentru ajutorul de șomaj ” pentru ajutorul de șomaj”

104,5 6452 „Contribuția unitǎții = 4371.02„Contribuția unitǎții la 104,5

pentru ajutorul de șomaj ” pentru ajutorul de șomaj”

356,4 6453 „Contribuția = 4313.02„Contribuția angajatorului 356,4

angajatorului pentru pentru asigurǎrile sociale

asigurǎrile sociale de sǎnǎtate” de sǎnǎtate”

62,7 6453 „Contribuția = 4313.03„Contribuția angajatorului 62,7

angajatorului pentru pentru asigurǎrile sociale

asigurǎrile sociale de sǎnǎtate” de sǎnǎtate”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 41759,3

10825,1 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

9754,8 924 „Cheltuieli generale de administrație”

7185,2 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

7975 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

6019,2 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 9500,2

2462,7 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

2219,2 924 „Cheltuieli generale de administrație”

1634,6 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

1814,3 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

1369,4 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

26) Se consumǎ lemn în valoare de 10638 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

10638 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 10638

10638 921.C „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 10638 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

27) Se consumǎ cleiuri și adezivi sintetici în valoare de 312 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

312 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 312 materialele auxiliare”

312 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 312

de bazǎ” cheltuielile”

28) Se consumǎ elemente de fixare în valoare de 484 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

484 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 484 materialele auxiliare”

484 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 484

de bazǎ” cheltuielile”

29) Se consumǎ material pentru tapițerie în valoare de 12795 lei pentru produsul A (scaun Venus).

12795 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 12795

12795 921.A „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 12795 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

30) Se consumǎ capse în valoare de 117 lei pentru produsul A (scaun Venus).

117 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 117 materialele auxiliare”

117 921.A „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 117

de bazǎ” cheltuielile”

31) Se consumǎ chit în valoare de 242 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

242 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 242 materialele auxiliare”

242 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 242

de bazǎ” cheltuielile”

32) Se consumǎ grund în valoare de 2409 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

2409 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2409 materialele auxiliare”

2409 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2409

de bazǎ” cheltuielile”

33) Se consumǎ baiț în valoare de 2467 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

2467 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 2467 materialele auxiliare”

2467 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 2467 de bazǎ” cheltuielile”

34) Se consumǎ lac în valoare de 5124 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

5124 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 5124 materialele auxiliare”

5124 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 5124 de bazǎ” cheltuielile”

35) Se consumǎ diluaniți în valoare de 882 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

882 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 882 materialele auxiliare”

882 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 882 de bazǎ” cheltuielile”

36) Se consumǎ burete în valoare de 1050 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

1050 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 1050

1050 921.C „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 1050 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

37) Se consumǎ material pentru tapițerie în valoare de 8750 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

8750 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 8750

8750 921.C „Cheltuielile = 901 „Decontǎri interne privind 8750 activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

38) Se consumǎ capse în valoare de 216 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

216 6021 „Cheltuieli cu = 3021 „Materiale auxiliare” 216 materialele auxiliare”

216 921.C „Cheltuielile activitǎții = 901 „Decontǎri interne privind 216 de bazǎ” cheltuielile”

39) Ȋn baza extrasului de cont se înregistreazǎ comision bancar în valoare de 807 lei.

807 627 „Cheltuieli cu serviciile = 5121 „Conturi la bǎnci în lei” 807

bancare și asimilate”

807 924 „Cheltuieli generale”=901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 807

de administrație

40) Se primește factura pentru energie electricǎ în valoare de 7883 lei. Conform contoarelor, consumul înregistrat se repartizeazǎ astfel: 2047 lei pentru obținerea produsului A (scaun Venus); 1708 pentru obținerea produsului B (scaun Ramada); 1897 lei pentru obținerea produsului C (scaun Nadia), 1968 lei cheltuieli comune secțiilor și 263 lei cheltuieli administrative.

% = 401 „Furnizori” 9459,6

7883 605 „Cheltuieli privind energia și apa”

1576,6 4426 „TVA deductibilǎ”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 7883

1968 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

263 924 „Cheltuieli generale de administrație”

2047 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

1708 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

1897 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

41) Se dau în consum materiale pentru ambalat în valoare de 43827 lei astfel: 14755 lei pentru produsul A (scaun Venus), 15708 lei pentru produsul B (scaun Ramada), 13364 lei pentru produsul C (scaun Nadia).

43827 6023 „Cheltuieli privind =3023 „Materiale pentru ambalat” 43827

materialele pentru ambalat”

% = 901 „Decontǎri interne privind 43827

14755 921.A „Cheltuielile activitǎții de bazǎ” cheltuielile”

15708 921.B „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

13364 921.C „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

42) Se înregistreazǎ factura pentru telefonie în valoare de 428 lei.

% = 401 „Furnizori” 513,6

428 626 „Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”

85,6 4426 „TVA deductibilǎ”

428 924 „Cheltuieli generale =901 „Decontǎri interne privind cheltuielile” 428

de administrație”

43) Se înregistreazǎ conform bonului de predare-transfer-restituire obținerea din producție a 552 bucǎți din produsul B (scaun Ramada) care sunt înregistrate la cost standard de 285 lei.

157320 931B „Costul producției obținute” = 902B „Decontǎri interne 157320 privind producția obținutǎ”

157320 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 157320

stocurilor de produse”

44) Se înregistreazǎ conform bonului de predare-transfer-restituire obținerea din producție a 898 bucǎți din produsul C (scaun Nadia) care sunt înregistrate la cost standard de 150 lei.

134700 931C „Costul producției obținute” = 902C „Decontǎri interne 134700

privind producția obținutǎ”

134700 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 134700

stocurilor de produse”

45) Factura pentru apǎ este în valoare de 239 lei, din care 156 lei reprezintǎ consumul secțiilor de producție și 83 lei este consumul administrației.

% = 401 „Furnizori” 286,8

239 605 „Cheltuieli privind energia și apa”

47,8 4426 „TVA deductibilǎ”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 239

156 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

83 924 „Cheltuieli generale de administrație”

46) Se înregistreazǎ conform bonului de predare-transfer-restituire obținerea din producție a 288 bucǎți din produsul A (scaun Venus) care sunt înregistrate la cost standard de 350 lei.

100800 931A „Costul producției obținute” = 902A „Decontǎri interne 100800

privind producția obținutǎ”

100800 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor 100800

stocurilor de produse”

47) Conform notei contabile se înregistreazǎ amortizarea imobilizǎrilor corporale ale firmei în valoare de 12792 lei.

12792 6811 „Cheltuieli de = %

exploatare privind 2812 „Amortizarea construcțiilor” 966

amortizarea imobilizǎrilor” 2813 „Amortizarea instalațiilor, 11826

mijloacelor de transport”

% = 901 „Decontǎri interne privind” 12792

12368 923 „Cheltuieli indirecte de producție” cheltuielile

424 924 „Cheltuieli generale de administrație”

II Decontarea la sfârșitul lunii a cheltuielilor variabile efective conform notei contabile..

902 „Decontǎri interne = 921 „Cheltuielile activitǎții de bazǎ”

privind producția obținutǎ”

92246,8 A A 92246,8

85172,3 B B 85172,3

55743,6 C C 55743,6

III Determinarea și înregistrarea diferențelor de preț conform notei contabile.

903 „Decontǎri interne = 902 „Decontǎri interne

privind difernțele de preț” privind producția obținutǎ”

-8553,2 A A -8553,2

-72147,7 B B -72147,7

-78956,4 C C -78956,4

-159657,3 348 „Diferențe de preț la produse” = 711 „Venituri aferente -159657,3

stocurilor costurilor de producție”

IV Decontarea cheltuielilor fixe asupra rezultatului conform notei contabile.

55931,8 901 „Decontǎri interne = %

privind cheltuielile” 923„Cheltuieli indirecte de producție” 40328,8

924 „Cheltuieli generale 15603

de administrație”

V Decontarea producției conform notei contabile.

233162,7 901 „Decontǎri interne = %

privind cheltuielile” 903 „Decontǎri interne privind diferențele de preț”

A -8553,2

B -72147,7

C -78956,4

931 „Costul producției obținute”

A 100800

B 157320

C 134700

VI Analiza cost-volum-profit

1. Cifra de afaceri (CA)

, p – preț de vânzare

Qvi – cantitatea vândutǎ

i – produsul i

Fig. 5.1. Cifra de afaceri

Cifra de afaceri este echivalentul vânzǎrilor firmei. Așa cum se poate observa în figura 4.4, cea mai mare contribuție la realizarea cifrei de afaceri o are produsul B (scaun Ramada), datoritǎ prețului sau mai ridicat și a cantității vândute mai ridicate. Cea mai micǎ contribuție o are produsul A (scaun Venus), care deși are cel mai ridicat preț dintre scaune, s-a vândut cel mai puțin.

2. Costul unitar (cui)

, i – produsul i

cv – cheltuieli variabile totale

q – cantitatea produsǎ

Costul variabil pe unitate de produs este proporțional cu prețul de vânzare.

3. Marja brutǎ de acoperire sau contribuția brutǎ la profit

a) Contribuția brutǎ la profit pe unitate de produs

, Cbu – contribuția brutǎ unitarǎ la profit

p – preț de vânzare

cu – cost unitar

i – produsul i

Fig. 5.2. Contribuția brutǎ unitarǎ la profit

Acest indicator aratǎ cu cât contribuie fiecare unitate de produs la rezultat. Cea mai mare contribuție o are produsul B (scaun Ramada), acesta fiind cel mai rentabil produs. Produsul C (scaun Nadia) se apropie de produsul B, în timp ce produsul A (scaun Venus) are cea mai micǎ marjǎ unitarǎ, fiind cel mai puțin rentabil produs. Dar acest aspect trebuie studiat în corelație cu marja brutǎ globalǎ, deoarece în calculul acesteia intervine cantitatea vândutǎ din fiecare produs.

b) Contribuția brutǎ globală

Cb – contribuția brutǎ globală

Cbu – contribuția brutǎ unitarǎ la profit

Qvi – cantitatea vândutǎ

i – produsul i

Fig. 5.3. Contribuția brutǎ globalǎ la profit

Prin inducerea în calcul a cantitǎții vândute se poate observa cǎ produsul A (scaun Venus) își pierde din importanțǎ datoritǎ vânzǎrilor scǎzute. Acestǎ problemǎ ridicǎ necesitatea unei decizii cu scopul de a crește vânzarea acestui produs. Se mai observǎ deasemena cǎ produsul C (scaun Nadia) are cea mai mare contribuție la rezultat, datoritǎ unei vânzǎri foarte bune.

4. Rezultatul pe total unitate (R)

, Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CF – cheltuieli fixe

Dupǎ cum se poate vedea, rezultatul firmei pe luna aprilie 2016 se concretizeazǎ într-un profit de lei dar, cum obiectivul principal al oricǎrui agent economic este maximizarea profitului, trebuie analizate în continuare eventualele posibilitǎți de creștere a performanței înregistrate. În acest scop se face analiza cost-volum-profit.

5. Pragul de rentabilitate (punctul de echilibru, punct critic, punct mort)

5.1. Punct de echilibru teoretic

, CF – cheltuielii fixe

– contribuția brutǎ unitarǎ medie la profit

Pentru a acoperi toate cheltuielile variabile dar și fixe, fǎrǎ a obține deloc profit firma trebuie sǎ producǎ 435 bucǎți. Dar trebuie sǎ cunoaștem și modul de structurare a acestora cu ajutorul greutǎții specifice.

, – contribuția brutǎ totalǎ la profit

– suma cantitǎților vândute din toate produsele

5.2. Greutatea specifică

, – cantitatea vândutǎ din produsul i

– suma cantitǎților vândute din toate produsele

Greutatea specificǎ indicǎ ponderea fiecǎrui produs în vânzǎrile totale ale firmei.

5.3. Punctul de echilibru pe produs

– punct de echilibru

– greutatea specificǎ

– punct de echilibru teoretic

Deci, pentru a atinge punctul de echilibru, producția trebuie structuratǎ astfel: 70 bucǎți din produsul A (scaun Venus), 139 bucǎți din produsul B (scaun Ramada) și 226 bucǎți din produsul C (scaun Nadia).

Fig. 5.4. Structura producției în punctul de echilibru

6. Cifra de afaceri criticǎ

, CF – cheltuielii fixe

Rc – rata contribuției globale

, – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CA – cifra de afaceri

De fapt, vânzǎrile în punctul de echilibru pot fi calculate atât cantitativ, cât și valoric. Indicatorul utilizat în acest sens este cifra de afaceri criticǎ. Rezultǎ cǎ pentru a fi la nivel de profit zero, dar nu pierdere, SC Valfurniture SRL trebuie sǎ aibǎ vânzǎri în valoare de lei.

7. Factorul de acoperire pe purtător de cost și global

7.1. Factorul de acoperire pe purtător de cost

, i – produsul i

Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

CA – cifra de afaceri

Factorul de acoperire cel mai mare îl are produsul C (scaun Nadia), deci acesta este cel mai rentabil produs. Cel mai puțin rentabil este produsul A (scaun Venus), acest lucru datorându-se contribuției brute unitare scǎzute.

Fig. 5.5. Factorul de acoperire

7.2. Factorul de acoperire global

, CF – cheltuielii fixe

CA* – cifra de afaceri criticǎ

8. Coeficientul de siguranțǎ (Ks)

a) , CA – cifra de afaceri

CA* – cifra de afaceri criticǎ

Vânzǎrile totale pot scǎdea cu maxim 74,95%, depǎșirea acestui procent poate duce la înregistrarea de pierderi la SC Valfurniture SRL.

b) , R – rezultatul pe total unitate

Cb – contribuția brutǎ totalǎ la profit

Rata marjei de siguranțǎ la SC Valforest SRL este 74,95%.

c) , – greutatea specificǎ în punctul de echilibru

Gradul de utilizare a capacitǎții de producție poate fi scǎzut la nevoie cu maxim 74,93% pentru a evita pierderea.

9. Intervalul de siguranțǎ (Is)

, CA – cifra de afaceri

CA* – cifra de afaceri criticǎ

Din acest punct de vedere se poate afirma cǎ vânzǎrile firmei pot sǎ scadǎ cu maxim lei pentru a nu înregistra pierdere.

10. Indicele de prelevare (IP)

, CF – cheltuielii fixe

CA – cifra de afaceri

12,27% din cifra de afaceri a SC Valfurniture SRL este utilizatǎ pentru a acoperi cheltuielile fixe ale firmei.

Tabel nr. 5.3. Situația comparativǎ a indicatorilor cost-volum-profit înainte și dupǎ luarea deciziei

Sursa: realizare proprie a autorului

Din analiza efectuatǎ se poate observa o creștere a cifrei de afaceri. De asemenea, contribuția brută la profit crește. Rezultatul acestei decizii, în cazul în care previziunile sunt corecte este un profit suplimentar de 36731,27 lei. Structura vânzǎrilor în punctul de echilibru se schimbǎ, coeficientul de siguranțǎ și intervalul de sigurantǎ cresc.

CAPITOLUL VI. CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI

Cheltuielile, costurile, veniturile, sunt elemente esențiale ale funcționǎrii eficiente ale oricǎrei firme. Acestea sunt cele care fac diferența între performanțǎ și neperformanțǎ, între profit și dezvoltare sau pierdere și faliment.

Managerii sunt cei care au responsabilitatea de a face ca aceastǎ balanțǎ sǎ se încline în favoarea firmei pe care o conduc, prin decizii oportune și corecte, luate pe baze reale, pe cunoștințe solide și informații corecte. Un manager trebuie sǎ cunoascǎ și sǎ perfecționeze sistemul informațional al firmei, sǎ conștientizeze și sǎ foloseascǎ informația contabilǎ la adevǎrata sa valoare atât cea care provine din contabilitatea financiarǎ cât și cea din contabilitatea de gestiune.

Trebuie cunoscute metodele de calculație a costurilor și implementatǎ cea care se potrivește cel mai bine firmei în cauzǎ. Metoda direct-costing, prezentatǎ anterior are numeroase avantaje și oferǎ informații suplimentare fațǎ de alte metode. Metoda direct costing, ca metodǎ de calculație a costurilor de tip parțial, presupune separarea cheltuielilor în funcție de reacția acestora la modificarea volumului vânzǎrilor în fixe și variabile, ținând cont doar de cele variabile pentru calculul costului pe unitate de produs. Pe seama cheltuielilor fixe și variabile se calculeazǎ indicatorii cunoscuți sub denumirea de analizǎ cost-volum-profit: cifra de afaceri, costul unitar, contribuția brutǎ globalǎ, rezultatul pe total unitate, punctul de echilibru, cifra de afaceri criticǎ, factorul de acoperire, coeficientul de siguranțǎ, intervalul de siguranțǎ, indicele de prelevare. Avantajul major al metodei este cunoașterea relației dintre costuri, volumul producției, structura vânzǎrilor, venituri și profituri pe baza acestor indicatori. Dezavantajele majore vin din volumul mare de muncǎ ce trebuie depusǎ pentru a determina corect cheltuielile variabile ce revin fiecǎrui produs și cele fixe și costul acestei munci.

Procesul decizional este un act complex ce presupune o informare corespunzǎtoare, gândire și analizǎ raționalǎ a situației, disciplinǎ în evaluarea fiecǎrei variante posibile.

În cazul firmei analizate, SC Valfurniture SRL, aplicarea metodei direct-costing coincide foarte bine cu nevoile de informare ale conducerii. Aceasta are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului în vederea obținerii de scaune din lemn de diferite dimensiuni și modele.

Studiul de caz realizat pe luna martie evidențiazǎ faptul cǎ în perioada respectivǎ au fost produse trei tipuri de scaune, cifra de afaceri totalǎ realizatǎ pe seama lor ridicându-se la lei. În luna aprilie, după luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor, cifra de afaceri totală crește cu 41460 lei.

Fig. 6.1. Cifra de afaceri totală înainte de luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor Fig. 6.2. Cifra de afaceri totală după luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor

Se poate observa cǎ scaunul „Ramada” contribuie cel mai mult la realizarea cifrei de afaceri, prin prețul sǎu ridicat atât înainte de luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor, cât și după luarea acestei decizii. Scaunul „Venus”, cel mai puțin vândut, dar cu prețul cel mai mare contribuie cel mai puțin la realizarea cifrei de afaceri. Acest lucru evidențiazǎ deja nevoia unei decizii în ce privește acest produs: fie scǎderea prețului pentru a crește cantitatea vândutǎ dacǎ se constatǎ cǎ prețul este un factor important dupǎ care clienții se ghideazǎ, fie realizarea unei publicitǎți mai intense pentru respectivul produs.

Conform analizei cost-volum-profit prețul pe produs este proporțional cu costul unitar atât înainte de luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor, cât și după luarea acestei decizii.

Contribuția brutǎ la profit pe unitate de produs claseazǎ tot scaunul „Ramada” pe primul loc, dar în același timp scoate la ivealǎ o problemǎ la produsul scaun „Venus” care are cel mai mic rezultat. În acest context trebuie continuatǎ analiza în vederea gǎsirii unei decizii adecvate. Contribuția brutǎ globalǎ confirmǎ nevoia de creștere a vânzǎrilor produsului scaun „Venus”.

Fig.6.3. Contribuția brută globală înainte de luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor

Fig.6.4. Contribuția brută globală după luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor

Rezultatul firmei ca urmare a desfǎșurǎrii obiectului de activitate este pozitiv, adicǎ profit, aspect favorabil pentru firmǎ. În urma luării măsurii de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor în luna aprilie, acesta crește cu 36731,27 lei față de luna martie.

Factorul de acoperire clasează pe primul loc scaunul „Nadia”, cel mai puțin profitabil fiind produsul scaun „Venus” în ambele perioade.

Fig.6.5. Factorul de acoperire înainte de luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor Fig.6.6. Factorul de acoperire după luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor

SC Valfurniture SRL beneficiazǎ de un interval de siguranțǎ relativ mare , după luarea deciziei de creștere cu 10% a salariilor, a productivității muncii și a vânzărilor în luna aprilie. În urma aplicării acestei măsuri se poate afirma cǎ vânzǎrile firmei pot sǎ scadǎ cu maxim lei pentru a nu înregistra pierdere.

Indicele de prelevare indicǎ faptul cǎ mai puțin de 13% din cifra de afaceri acoperǎ toate cheltuielile fixe ale firmei. Deci aplicarea unor mǎsuri de reducere a cheltuielilor variabile, asupra cǎrora este mai ușor de acționat, ar avea un impact favorabil pentru societate.

Deciziile care pot fi luate pe seama analizei costurilor prin aplicarea metodei direct-costing sunt în special cele pe termen scurt. S-a observat din indicatorii cost-volum-profit cǎ produsul cel mai puțin rentabil este scaunul „Venus”. Pe baza analizei din luna aprilie, în urma creșterii cheltuielilor salariale, a vânzărilor și a productivității muncii cu 10%, se observă o creștere a profitului cu 36731,27 lei. Deci implementarea unei astfel de decizii ar putea fi benefică în cazul SC Valfurniture SRL.

Bibliografie

Cǎrți:

1. Albu, Nadia; Albu, Cǎtǎlin; Instrumente de management al performanței, Volumul I, Editura Economicǎ, București, 2003

2. Băbăiță, Valeria; Epuran, Mihail; Grosu, Corina, Contabilitate și control de gestiune, Editura Economicǎ, București, 1999

3. Briciu, Sorin; Tabără, Neculai; Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune, Editura Tipo Moldova, Iași, 2002

4. Briciu, Sorin, Contabilitate manageriala, Editura Economică București, 2006.

5. Budugan, Dorina; Georgescu, Iuliana; Berheci, Ioan; Bețianu, Leontina; Contabilitate de gestiune, Editura CECCAR, București, 2003

6. Cǎpușneanu, Sorinel, Elemente de management al costurilor, Editura Economicǎ, București, 2008

7. Cristea, Horia, Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii, Ediția a II-a, Editura CECCAR, București, 2003

8. Chadwick, Leslie, Contabilitate de gestiune, Editura Teora, București, 1999

9. Colectiv de autori ai Catedrei de Economie și Politici Economice de la Academia de Studii Economice din București, Dicționar de economie, Editura Economică, București, 1999

10. Diaconu, Paul, Contabilitate managerialǎ și Planuri de afaceri, Editura Economicǎ, București, 2006

11. Dumbravă, Partenie; Pop Atanisiu, Contabilitate de gestiune în industrie, Editura Intelcredo, Deva, 1997

12. Guinea, Flavius-Andrei, Creativitate versus fraudǎ în controlul de gestiune, Editura ASE, București, 2010

13. Klaus, Ebbeken; Ladislau, Possler; Ristea, Mihai, Calculația și managementul costurilor, Editura Teora, București, 2000

14. Michel, Capron, Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, București, 1993

15. Mihail Epuran, Valeria Băbăiță, Corina Grosu, Contabilitate și control de gestiune, Editura Economică, București, 1999

16. Nedelea, Ștefan, Competitivitate și costuri, Editura ASE, București, 2003

17. Nicolescu, Ovidiu. coord., Sistemul informațional managerial al organizației, Editura Economică, București, 2001

18. Oprea Călin, coord., Contabilitatea de gestiune, Editor Tribuna Economică, București, 2002

19. Radu, Mariana, Contabilitate de gestiune, Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010

20. Scorțe, Carmen, Contabilitate de gestiune, Editura Universitǎții din Oradea, 2010

Articole:

1. Cǎlin, Oprea; Nedelcu, Monica Viorica; Bǎrbulescu, Bogdan Florian; Revista „Gestiuea și contabilitatea firmei”, numǎrul 7 din iulie 2001

Legislație:

1. Legea Contabilității, legea nr. 82/1991, republicata 2008

2. OMFP 1802/2014

Internet:

1. https://dexonline.ro/definitie/contabilitate%20 consultat la 10.11.2015

2. https://dexonline.ro/definitie/cheltuial%C4%83 consultat la 17.11.2015

3. http://dexonline.ro/definitie/cost consultat la 17.11.2015

4. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/marinescu/4.htm consultat la data de 04.05.2016.

ANEXE

Similar Posts